Ședințele Biroului permanent
Ședința curentă
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2008-2012 > Camera Deputaților > Biroul Permanent > Calendar sedințe oct. 2009 Versiunea pentru printare
Stenograma ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 7 octombrie 2009 ora 9:30

Ședința a început la ora 941).

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnul Mircea Geoană, președintele Senatului.

Au participat:

Camera Deputaților: domnii Ioan Oltean, Adrian Năstase, doamna Daniela Popa, Bogdan Olteanu (de la ora 1021) - vicepreședinți;Dumitru Pardău, Sever Voinescu-Cotoi, Mihai Alexandru Volicu - secretari; Gheorghe Albu. Nicolae Bănicioiu, Dan-Ștefan Motreanu, Seres Denes - chestori; Mircea-Nicu Toader, doamna Aurelia Vasile Alianța politică PSD+PC, Gheorghe-Eugen Nicolăescu - PNL, Márton Árpád-Francisc - UDMR; Ovidiu Victor Ganț (de la 953), Varujan Pambuccian (de la ora 11.50) - Grupul parlamentar al Minorităților Naționale și Gheorghe Barbu, secretar general al Camerei Deputaților.

Senat: doamna Anca-Daniela Boagiu (de la ora 955) domnii Alexandru Pereș, Dan Voiculescu, Teodor-Viorel Meleșcanu - vicepreședinți; Gheorghe David, Orest Onofrei, doamna Doina Silistru - secretari; Constantin Dumitru, Ioan Chelaru, Dan-Radu Rușanu, Verestoy Attila - chestori; Constantin-Traian Igaș - PD-L; Viorel Arcaș (de la ora 9.59) - Alianța politică PSD+PC; Puiu Hașotti - PNL; Andras-Levente Fekete-Szabo - UDMR și Ion Moraru - secretar general.

Invitați: domnii Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru relația cu Parlamentul.

Camera Deputaților: domnii Valer Dorneanu - secretar general adjunct; Nicolae Vasilescu - șeful Departamentului Legislativ; Georgică Tobă, Gabriel Stecoza - Departamentul Secretariatului tehnic; doamna Adriana Simion, Gheorghe Poperscu - Direcția pentru organizarea lucrărilor în plen; doamna Nicoleta Laura Riteș - Direcția proceduri legislative, sinteze și evaluări; Constantin Bantaș - Serviciul pentru lucrări în comisii; doamna Gabriela Enea - Direcția pentru relații publice; doamna Raluca Boboc, doamna Diana Postică (de la ora 11.01), Paul Călin Botez, Răzvan Prișcă - consilieri Cancelarie președinte.

Senat: domnii Constantin Dan Vasiliu - secretar general adjunct; doamna Constanța Călinoiu - director general al Departamentului Legislativ; Gabriel Sterea, doamna Ionela Mihăilă, doamna Diana Antonescu, doamna Veronica Iacob - consilieri.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stimați colegi, cred că putem începe ședința noastră.

Dacă la ordinea de zi există intervenții?

Domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă președinte, aș propune ca pct.3 de pe ordinea de zi și anume scrisoarea premierului referitoare la angajarea răspunderii să fie discutată la pct.2 și moțiunea de cenzură la pct.3, motivul fiind unul evident și anume acela că scrisoarea din partea domnului Emil Boc a fost depusă înainte de moțiune și mi se pare normal să discutăm dat fiindcă am fost în imposibilitatea să ne întâlnim o perioadă de timp, să discutăm documentele în funcție de ordinea în care au sosit și în care au fost înscrise.

În plus, este și o chestiune de logică, după părerea mea, pentru că, în principiu, procedura care vizează asumarea răspunderii, fiind parte, dacă vreți, a unui proces legislativ, trebuie să se discute înainte de moțiunea de cenzură ceva ce ar fi, să spun, un drept al opoziției în legătură cu existența, până la urmă, a Guvernului sau nu. Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Ținând cont de faptul că liderii grupurilor parlamentare sunt cei care, teoretic, fac propunerea privind ordinea de zi, eu vă propun...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dar ne referim la ordinea de zi a acestei ședințe.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte, vă rog să mă lăsați să continuu.

Raportul comun al Comisiilor de buget din Camera Deputaților și Senat privind audierea candidaților pentru consiliul de administrație - poz.1; poz.2 - moțiunea de cenzură inițiată de 123 de deputați și senatori; poz.3 - scrisoare din partea domnului Traian Băsescu, președintele României și poz.4 - scrisoare din partea premierului Emil Boc. Și vă rog să supuneți votului liderilor de grup această propunere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vroiam să vă atrag atenția că vorbim de ordinea de zi a acestei ședințe și nu de ordinea de zi a plenului, ca să putem să considerăm oportună intervenția liderului de grup și determinată pe această temă.

Vă rog, domnule Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Stimați colegi, din punctul meu de vedere, este indiferent în ce ordine dezbatem aceste puncte, pentru că la fiecare punct de pe ordinea de zi, deci, să nu discutăm prea mult pe ordinea de zi. Există punctele pe care credem că trebuie să le dezbatem și la dezbaterea fiecărui punct o să avem propuneri și acolo deja o să avem dreptul să intervenim, care, când se dezbate, pe ce ordine de zi. Deci, poate să fie ceva pe pct.4 și să decidem că o dezbatem mâine într-o ședință comună. Nu există corelare între acestea. Există niște corelări legate de Constituție, de regulament, pentru toate punctele, inclusiv situația BNR-ului care, din punctul meu de vedere, din punct de vedere legal este primordială, pentru că nu o să avem președinte, cine să semneze, care duce țara într-o situație foarte proastă, dacă nu clarificăm situația BNR. Dar o dezbatem la pct.4, nici o problemă. Ce? Când o dezbatem, spunem că este nevoie pentru aceasta, mâine, de o ședință comună. Și dacă majoritatea va hotărî așa, atunci așa va fi, indiferent ce hotărâm la pct.2 sau 3. La fel și ordinea, pct.2 și 3, are aceeași relevanță.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult pentru propunere.

Vă pot spune un singur lucru, că scrisoarea premierului Emil Boc, pentru că amândouă, și scrisoarea, și moțiunea au fost depuse la cabinetul meu, scrisoarea domnului Emil Boc a ajuns ieri în jurul orei 10.30, iar moțiunea a ajuns undeva după ora 16.00. Asta vă pot spune ca un lucru cert, pentru că amândouă au fost depuse la mine. Imediat, scrisoarea premierului a plecat către Secretariatul General, iar eu împreună cu domnul președinte Geoană am stabilit Biroul permanent înainte de a fi depusă această moțiune de cenzură, drept care pot să atrag atenția celor două Secretariate Generale pentru această ordine de zi.

Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Secretariatul General sau Secretariatele Generale ne-au propus o ordine de zi. Supuneți la vot. Dacă nu trece, operăm modificări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Există două propuneri de modificare. Am să vă atrag atenția că există un viciu de procedură în cea de-a doua propunere. Adresele făcute de către președintele țării se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi și, în afară de asta, pot să înțeleg că există o propunere făcută de domnul Sever Voinescu ca pct.3 să fie discutat ca pct.2 și pct.2 ca pct.3. Și o a doua propunere făcută de doamna Aurelia Vasile, ca pct.4 să treacă practic pe pct.2.

Doamna Aurelia Vasile:

Pe pct.1.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe pct.1 nu se poate, pentru că încălcăm statutul.

Doamna Aurelia Vasile:

Supuneți la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Nu pot să supun la vot ceva ce este în statutul celor două Camere și aici sper ca domnul președinte Geoană să mă susțină, pentru că noi suntem aici, în primul rând, ca să respectăm regulamentul. Este Regulamentul comun al celor două Camere.

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Până discutăm ordinea stabilită de propunerea secretariatului, vreau să vă spun că de la pct.19 nu putem discuta, fiindcă n-am stabilit în grupurile parlamentare care sunt repartizările pe fiecare grup parlamentar și tot o amânăm, o amânăm. Deci, vă rog să aveți în vedere că până la 18 putem discuta, dar de la 19 nu putem. Sau putem să discutăm eventual și 19, dar tot ce apare cu repartizări către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și alte posturi vacante n-am stabilit încă în grupurile parlamentare care sunt repartizările.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

La pct.27 putem discuta.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Expirarea mandatului, și? Dacă ne spune că este expirat mandatul, nu trebuie să spunem ce facem cu el?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este în regulă.

Dați-mi voie să vă supun la vot cele două propuneri.

Prima propunere - schimbarea între pct.2 și pct.3, propunere făcută de către domnul Sever Voinescu. Vă supun la vot.

Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 10.

Propunerea a picat.

Și este propunerea doamnei Aurelia Vasile, ca pct.4 să treacă pe pct.2 și apoi să curgă ordinea de zi.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Totuși, doamnă președinte, și abținerile se numără, chiar dacă sunt considerați că s-a votat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect. Și abținerile. Haideți, ca să fie totul trecut în procesul verbal al ședinței.

Abțineri la această propunere? 2 abțineri.

Este a doua propunere a doamnei Aurelia Vasile ca pct.4 să se discute după pct.1, deci la poziția 2.

Voturi pentru? 10.

Voturi împotrivă? Probabil aceleași 8.

Și abțineri? Aceleași 2.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Propunerea mea, doamnă președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

A picat și această propunere, pentru că sunt 10 la 10.

Deci, rămânem pe ordinea de zi deja stabilită.

Intrăm în dezbaterea ordinii de zi.

Doamna Doina Silistru:

Îmi pare rău, a venit și domnul Voiculescu, care nu era prezent la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Între timp, a ieșit colegul dumneavoastră.

Doamna Doina Silistru:

Care coleg?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu a votat.

Doamnă Silistru, unul dintre colegii dumneavoastră s-a ridicat și nu a votat.

Vă mulțumesc.

Și, doamnă Silistru, în calitatea dumneavoastră de secretar, vă rog de acum înainte să numărați dumneavoastră voturile.

Scrisoare din partea domnului Traian Băsescu, Președintele României

PUNCTUL 1

Scrisoare din partea domnului Traian Băsescu, Președintele României

Doamna Roberta Alma Anastase:

Scrisoarea este referitoare la organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes național.

Se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a plenului.

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Subiectul este extrem de important și poziția Grupului PNL este că noul președinte va trebui să se implice extrem de susținut în revizuirea Constituției și reforma statului și de aceea credem că data de 15 decembrie este potrivită pentru a înscrie pe ordinea de zi a unui plen comun această solicitare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat și Partidului Conservator, am să exprim următorul punct de vedere:

Președintele Traian Băsescu, în urmă cu nu mult timp, a amenințat că va da presei o stenogramă în care liderii partidelor erau de acord cu revizuirea Constituției. Revizuirea Constituției și referendumul pe care-l propune sunt două lucruri total deosebite. Partidele noastre sunt de acord să se realizeze o comisie specială, o constituantă care să adune toate punctele de vedere de la specialiști, de la parlamentari, de la partide, din condițiile europene, pentru a pune picioarele în apă rece, punctul de vedere al domnului președinte Băsescu, să putem într-un an, un an și jumătate, să vedem ce este mai bine pentru România.

Considerând că ceea ce solicită domnul președinte Băsescu face parte din Constituția României și odată cu celelalte puncte trebuie dezbătute cu picioarele în apă rece, ca să-l citez din nou pe domnul președinte Băsescu, și noi propunem ca, în data de 15 decembrie, acest material să fie înaintat acestei comisii speciale pe care noi o s-o propunem la momentul respectiv.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Sever Voinescu și domnul Mircea Toader.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă președinte, sigur, se apropie campania electorală, avem printre noi candidați, totuși avem un regulament. Pentru numele lui Dumnezeu, să ni se spună dacă regulamentul mai contează în apropierea campaniei electorale sau nu. Art.7 din regulament spune așa: "La solicitarea președintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată". Asta știți ce înseamnă? Asta înseamnă, cel puțin pentru orice om care citește un regulament, că dacă președintele solicită o dată, chiar la data aceea se înscrie. Nu este cazul. Din câte văd, președintele nu a solicitat o anumită dată. Este limpede și litera și spiritul regulamentului. Noi nu-l putem opri pe președinte să-și exercite un drept constituțional. Oricât nu ne-ar plăcea, oricât am vrea.

Pe cale de consecință, doamnă președinte, mie mi se pare logic ca această solicitare a președintelui să fie înscrisă pe ordinea de zi a primei ședințe de plen, dacă așa spune regulamentul. A, vrem să votăm împotriva regulamentului? Sigur că o putem face. Dar ne asumăm lucrul acesta. Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte, noi am avut și în cererea noastră am încercat să convocăm un Birou permanent al celor două Camere, tocmai pentru a discuta acest lucru. Nu s-au prezentat colegii noștri din celelalte partide, că nu mai aveam această problemă astăzi. Iar celelalte motivații, că este bine pe 15, că se face o comisie, este un drept al președintelui, indiferent că este la sfârșit sau la început de mandat. Iar soluția dacă există sau nu există două Camere, trebuie să fie o decizie nu numai a unui grup restrâns, ci practic a întregilor cetățeni, a acelor cetățeni din România care pot să hotărască în acest domeniu. Restul problemelor de Constituție care sunt punctuale pot fi rezolvate de aceste comisii, dar până atunci solicitarea președintelui mi se pare și pertinentă și, mai mult decât atât, trebuie să ținem cont că există un regulament pe care trebuie să-l respectăm. Dacă nu respectăm regulamentul, este altceva.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că domnul Bănicioiu a renunțat pentru moment și-i dau cuvântul domnului Voiculescu. Vă rog.

Domnul Dan Voiculescu:

Stimați colegi, eu am auzit și este corect că trebuie respectat regulamentul, numai că regulamentul se referă la mesaj al președintelui, mesajul președintelui concret sau nu ...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Scrie: "și în același mod se va proceda și cu alte cereri ale președintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale".

Domnul Dan Voiculescu:

Încă o dată, aici discutăm despre un lucru deosebit de important, schimbarea Constituției României. Și eu nu cred că schimbarea Constituției trebuie expediată, chiar datorită unui regulament. Mai curând, regulamentul trebuie amendat, decât să facem o greșeală. Noi nu putem să schimbă constituțiile la fiecare mandat prezidențial sau ori de câte ori interesele politice ale unui grup sau altul o impun. Vă rog să fim maturi, să lăsăm lupta politică de-o parte și să ne gândim că este vorba de schimbarea Constituției României. Și nu poate domnul președinte să schimbe Constituția, pentru că... Vă rog să nu mă întrerupeți! Vă rog să nu mă întrerupeți!

Domnul Constantin Dumitru:

Nu vă întrerup, dacă vorbiți ... Nu președintele o schimbă.

Domnul Dan Voiculescu:

Vă rog să nu mă întrerupeți!

Doamnă președinte!

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să interveniți pe rând, pentru că fiecare are puncte de vedere pe care și le susține și eu chiar mi-am și notat o ordine a intervențiilor. Haideți să abordăm cu calm lucrurile acestea.

Domnule președinte Voiculescu, ați închis? Ați finalizat? Bun.

Era domnul Bănicioiu.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

.... (vorbește fără microfon)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul domnului Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu fac apel la colegii mei să ne păstrăm rațiunea, calmul și să participăm la discuții în mod corect și cu respectarea celorlalți colegi ai noștri.

Domnilor colegi, aș vrea să realizăm un lucru, că deocamdată președintele Traian Băsescu este în exercițiu. Că ne place, că nu ne place, este o chestiune asupra căreia nu trebuie să discutăm aici. Și că domnia sa își exercită atribuțiile până când mandatul încetează. În toată această perioadă, Regulamentul și Constituția sunt obligatorii și pentru noi. Ce o fi cu noul președinte, vom trăi și vom vedea, dar în momentul acesta, președintele în exercițiu s-a adresat Parlamentului pentru a-l consulta legat de referendum. Nu putem să negăm o realitate, care este mai mult decât evidentă. Oricâtă antipatie am avea față de un anumit om, de o anumită instituție, vă rog foarte mult nu puneți antipatia dumneavoastră sau ura înaintea Regulamentului ședințelor Camerelor comune, și a Constituției. Întotdeauna le-am respectat, indiferent cine a fost președintele României sau cine au fost membrii Birourilor permanente.

Rămân stupefiat de ușurința cu care vorbiți despre niște realități mai mult decât evidente. Regulamentul este litera după care ne-am condus întotdeauna, nu putem să le improvizăm de la caz la caz. Am auzit voci spunând că nu este vorba de un mesaj. Păi, avem și alin.2 al aceluiași art.7, care spune că în același mod se va proceda și cu alte cereri ale președintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale. Deci, chiar și o altă cerere, care nu este neapărat un mesaj, beneficiază de aceeași prioritate în stabilirea ordinii de zi a celor două Camere.

Din acest punct de vedere nu există nici un fel de dubiu.

De asemenea, stimați colegi, nu înseamnă că dacă noi acceptăm consultarea Parlamentului, s-a și modificat automat Constituția României. Drumul este lung, chiar foarte lung. Este doar un început, dacă vreți, cel mai mărunt pas pe drumul modificării Constituției. Vom trăi și vom vedea dacă acest lucru se va îndeplini. Dar nu-l putem împiedica pe președinte României să consulte Parlamentul în vederea organizării referendum-ului.

De aceea, v-aș ruga să depășim, știu eu, resentimentele și să respectăm totuși regulamentul după care ne desfășurăm activitatea de luni și de ani de zile. Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Era domnul Adrian Năstase. Vă rog, după care domnul Márton Árpád-Francisc și Sever Voinescu.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Voi urma sfatul pe care ni l-a dat cu generozitate domnul Oltean și fără părtinire am să tratez acest subiect și să-mi dați voie să sugerez ca noi, împreună, să transmitem domnului președinte că este într-o profundă eroare. Finalitatea acestui demers este revizuirea Constituției, ori dânsul, pentru această finalitate are prevăzută o procedură care se află la articolul 150. Revizuirea Constituției poate fi inițiată de președintele României, iată! are această cale expres prevăzută în Constituție. La propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul de deputați și după aceea această propunere trebuie să ajungă la Parlament, nu pentru aviz, ci pentru aprobare cu două treimi și după aceea merge la referendum.

Domnul președinte, probabil greșit consiliat, pentru că dacă nu ar fi fost greșit consiliat, nu putea să facă o astfel de eroare, ar vrea să facă întâi un referendum pentru care Parlamentul ar fi trebuit să dea doar un aviz, nu să se exprime pe fond în legătură cu un proiect de lege, după aceea să demareze eventual o procedură ulterioară de revizuire și poate că la al doilea referendum rezultatul ar putea să fie diferit. Nu cred că cineva a avut în minte dintre cei care au construit această Constituție o astfel de procedură aberantă care să permită soluții alternative. Pe de altă parte, dați-mi voie să vă întreb dacă președintele, atunci când - juriștii știu foarte bine că legea specială derogă de la legea generală, dacă am o lege generală, o prevedere generală în legătură cu referendumul, dar am o prevedere specială în legătură cu referendumul privitor la revizuirea Constituției, în mod evident că acesta trebuie să fie utilizat, cu atât mai mult cu cât titularul acțiunii - și într-un caz și într-altul - este aceeași persoană, președintele României. Nu cred că, în sfârșit, Constituția noastră poate fi interpretată ca un text aberant și ... - domnule Sever, nu vă enervați, că știu că aveți... am înțeles că ați făcut semne colegei, dar nu-i mai faceți semne că puteți să vorbiți, că înțelege, adică nu e vorba de...

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Îmi cer scuze domnule Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Nu este nici o problemă. Nu, dar nu pot să-mi continui acest raționament logic care să vă convingă, că este o aberație ce se întâmplă aici.

Deci, sugestia mea este să-i transmitem domnului președinte că este în eroare și că nu a citit cum trebuie Constituția. Sigur, dânsul poate să ne trimită orice fel de scrisori. Sigur, noi va trebui, până la urmă, să transmitem pentru plen această chestiune, dar eu cred că în plen, noi nu trebuie să dăm un aviz, ci trebuie să arătăm că această procedură este aberantă și că ea nu poate fi acceptată. Nu este vorba de aviz în sensul de "da", sau "nu", ci un punct de vedere categoric în sensul că președintele încearcă să eludeze drepturile Parlamentului care ar trebui în această chestiune să se pronunțe printr-un vot de două treimi, ori, acest lucru nu poate fi acceptat. De aceea, eu vreau să spun acest lucru de la început ca să fie foarte clar, nu cred că trebuie să intrăm în această chestiune.

Iată, îl consult pe domnul Márton Árpád.Spre exemplu, un referendum s-ar putea face în legătură cu.. Deci, domnul președinte ar putea să propună să facem un referendum dacă trebuie păstrat caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român. Veți spune atunci: sigur, președintele ar putea să ne ceară un astfel de referendum. Ați putea să veniți după aceea să-mi spuneți: știți, în Constituție există niște limite ale revizuirii, dar dânsul o să spună: bun, dar n-am propus revizuirea Constituției, am vrut doar să aflu părerea dumneavoastră despre acest subiect și s-ar putea, dacă creăm un astfel de precedent, să avem și astfel de situații.

Eu vă spun că această linie periculoasă pe care o deschide domnul Traian Băsescu nu trebuie să fie urmată de Parlament. Nu vreau să discut acum despre celelalte demersuri legate de angajarea răspunderii, de celelalte chestiuni care pun Parlamentul în paranteză, dar aici este foarte clar că existând o regulă specială, o normă specială privind revizuirea, cu dreptul expres pentru președinte României de a fi titularul acestei acțiuni, eu cred că demersul ca atare nu poate să fie primit și aici nu este vorba de aviz sau nu. Sigur, este vorba de o cerere, ea trebuie pusă pe ordinea de zi, pentru că nu rezolvăm noi aici, pe fond, această solicitare, dar în plen va trebui să ne exprimăm foarte clar și să spunem că nu este vorba de un aviz, că nu poate să i se dea un aviz pentru sau împotrivă, ci este pur și simplu o procedură aberantă și că în această chestiune a revizuirii Constituției nu se poate cere un referendum în baza articolului 90 din Constituție, având prevederi exprese la articolul 150. Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Era domnul Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Trebuie să fiu de acord cu mai mulți dintre antevorbitori. Știți că eu, de obicei, chiar când nu-mi convine, așa sunt crescut, încerc să respect prevederile legale. Sunt multe prevederi legale care nu-mi convin, dar încerc să le respect.

Este clar și eu am fost neplăcut surprins de acest articol 7 indice 1 sau cu asterisc care pe vremea respectivă, și trebuie să atrag atenția celor care încearcă să împingă într-un fel anumite modalități de lucru, pe vremea respectivă a fost creat pentru un alt președinte. Deci, s-ar putea să vă întâlniți cu o procedură care acum o impuneți ca să se aplice eventual cu alți președinți care la vremea respectivă să nu vă placă.

Deci, revenind, este această prevedere 7 cu asterisc. Este clar, nu avem ce face, trebuie pus cu prioritate pe ordinea de zi. Asta este clar. Totodată este clar că trebuie să dezbatem și să votăm cât mai repede Consiliul de administrație pentru BNR, pentru că la începutul săptămânii viitoare numai avem Consiliu de administrație și numai avem guvernator, care pe situația crizei actuale a politicii din România poate să ducă țara într-o situație și mai gravă din punct de vedere economic. Și atunci, din punctul de vedere al acestei logici este normal ca ori astăzi la ora 16.00, ori mâine la ora 10.00 să avem o ședință comună care să aibă pe ordinea de zi și prezentarea acestui text și votul pe Consiliul de administrație al BNR. Că o puneți dumneavoastră la ora 16.00 azi sau mâine la ora 10.00, asta este o altă discuție, dar atunci când vom avea această ședință trebuie să se dea citire acestui mesaj al președintelui României. Și aici încerc să fiu de acord și cu domnul Adrian Năstase, care este profund neconstituțional. Din punctul meu de vedere este propunere neconstituțională. Constituția prevede clar, dar poporul își exprimă punctul de vedere în legătură cu revizuirea Constituției, după ce o lege cu două treimi, respectiv dacă una din Camere nu a căzut de acord, cu trei pătrimi din numărul total al senatorilor și deputaților a trecut prin Parlament și atunci vine poporul și zice: da, revizuim Constituția. Mai mult și nu ascund că este vorba de referendumul pe autonomie. Au fost decizii irevocabile în justiție, cum că înainte de revizuirea Constituției nu se poate supune unui referendum problemele care sunt altfel rezolvate în Constituție. Acum nu am la mine, dar dacă doriți, vă aduc. Dar noi putem să intervenim în această problemă constituțională numai după ce domnul președinte ne-a citit ce are de spus. Ne spune, dacă credem noi că este neconstituțional, o trimitem la Comisia juridică să-și spună punctul de vedere, pe urmă să ne dăm votul asupra acestui punct de vedere și până atunci președintele uneia dintre Camere să sesizeze Curtea Constituțională că este o problemă între două instituții ale statului, președintele României și Parlamentul legat de acest referendum și Curtea Constituțională ne spune punctul de vedere și atunci este clar. Curtea Constituțională ceea ce ne spune, aceea este de aplicat, că așa prevede Constituția noastră.

Eu cred că singura soluție, singurul drum pe care-l putem avea din punct de vedere regulamentar și constituțional este acesta. Poate greșesc și dacă mă convingeți că greșesc, oricare din punctele de vedere creionate până acum de susținătorii acestora mă vor convinge, atunci voi accepta și alt punct de vedere.

Cred că trebuie pus cu prioritate pe ordinea de zi prezentarea mesajului președintelui. Sunt convins că este neconstituțional demersul și eu am această propunere: ori azi după masă la ora 16.00, ori mâine la ora 10.00 de pus cele două puncte pe ordinea de zi și am rezolvat problema.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult domnule Márton Árpád.

Cu îngăduința domnului Sever Voinescu, o singură precizare de la domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Articolul 80 din Constituție, vorbind despre rolul președintelui, spune că acesta veghează la respectarea Constituției. Dacă veghează la respectarea Constituției, Constituția actuală prevede că Parlamentul are două Camere. Un referendum prin care solicită ca Parlamentul să aibă o singură Cameră, este un demers care incită la încălcarea Constituției. Deci, președintele în loc să vegheze la respectarea ei, nefolosind calea revizuirii Constituției, ci solicitând un referendum în baza unei Constituții pe care îndeamnă de fapt să fie încălcată, pentru că Constituția actuală prevede două Camere pentru Parlament. Deci, el nu veghează la respectarea ei, ci practic o încalcă. Dacă ar dori să o respecte, ar folosi articolul 150 pentru revizuire. Era încă un element pe care am dorit să-l aduc în discuție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna președinte, am ascultat cu mare atenție punctul de vedere al domnului Adrian Năstase, mai ales că domnia sa este un binecunoscut gardian al statului de drept, al democrației și al echilibrului constituțional..

Domnul Adrian Năstase:

V-ați dat seama.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Da, da, sigur. Întotdeauna am considerat acest lucru și întotdeauna de pe această poziție v-am ascultat punctele de vedere însă la un moment dat am deveni neliniștit, așa cum ați sesizat, pentru că mi-am dat seama că este posibil, repet, e posibil ca grija dumneavoastră pentru constituționalitate și statul de drept să vă fi făcut să uitați un lucru, că în România, conform legislației, există mai multe tipuri de referendum. Suntem în situația unui referendum consultativ și aici aș dori să spun tuturor colegilor care pleacă de la ideea că odată cu acest referendum ne aflăm în procedura de modificare a Constituției că nu e așa.

Domnul Viorel Arcaș:

De ce o mai facem?

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

În temeiul Legii 3 din 2000... Iertați-mă! Nu, nu, dumneavoastră ați votat Legea 3 din 2000, cred că erați pe aici, nu? Atunci de ce nu v-ați întrebat de ce ați făcut referendum consultativ? Bun. Suntem în procedura unui referendum consultativ, nu suntem în procedura modificării Constituției, acesta e un lucru.

În al doilea rând, trebuie să mărturisesc că ideile tinerei generații de politicieni, eu deja sunt un pic la mijloc, domnul Bănicioiu a sugerat ideea că această prioritate trebuie să fie o prioritate a noului președinte. Acum noi nu știm, evident, cine va fi noul președinte, dar ideea mi se pare cel puțin bizară ca un președinte la final de mandat stabilește prioritățile pentru următorul președinte. Dar, poate că așa va fi și domnul Bănicioiu a intuit corect. Vom avea continuitate și atunci, într-adevăr, este adevărat, președintele de acum stabilește și prioritățile pentru următorul președinte.

În fine, în ultimul rând și cu asta închei, înțeleg și enervarea domnului Marton Arpad pe Regulament, dar pe de altă parte respect faptul că domnia sa a spus că deși nu este de acord cu articolul 7, înțelege că trebuie să aplicăm.

Deci, domnilor, eu vă propun să trecem mai departe. E limpede că această scrisoare trebuie să fie în primul plen comun și încă odată, să nu cultivăm această confuzie. Nu suntem în procedura revizuirii Constituției, ci suntem în cu totul altă situație juridică, în situația referendumului consultativ, potrivit Legii 3 din 2000 care este coroborată cu articolul 90 din Constituție, acolo unde se spune că președintele are dreptul să consulte poporul cu privire la probleme de interes național.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Numai o secundă. Mai era și domnul Rușanu, înscris de foarte mult timp la cuvânt și domnul Orest Onofrei.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc doamna președinte.

Colegul nostru, domnul Oltean avea dreptate când spunea că ne place sau nu ne place, domnul Traian Băsescu este președintele României, dar trebuie să recunoaștem un lucru, că ne place sau nu ne place, domnul Traian Băsescu este președinte la sfârșit de mandat și întotdeauna la sfârșit de mandat sunt anumite lucruri care încetează, sunt lucruri excepționale. Deci, această prioritate..., se spune acolo, la sfârșit de mandat, ar putea să fie o prioritate care se mai amână puțin, pentru că ceilalți, la sfârșit de mandat și Guvernul și Parlamentul au anumite restricții. Deci, data pe care noi o punem acum și dacă o propune Partidul Național Liberal este o dată care este într-o situație excepțională, la sfârșit de mandat.

Nu știu dacă ce spunea domnul Sever Voinescu vizavi de grija domnului Adrian Năstase pentru respectarea legalității este adevărată sau nu, dar vă pot spune sigur că grija domnului președinte Traian Băsescu pentru referendum se manifestă întotdeauna când sunt alegeri și faceți așa o mică retrospectivă și vedeți că dânsul a avut referendum întotdeauna când au fost alegeri. Haideți de data aceasta, aceste alegeri să se facă fără referendum și viitorul președinte să stabilească acest lucru.

Puneți-vă și întrebarea. Poate domnul președinte Traian Băsescu, pe 15 decembrie nu mai este președinte, va fi un alt președinte. Fiecare mizăm pe acest lucru și unii și ceilalți.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era domnul Onofrei.

Domnul Orest Onofrei:

Stimați colegi,

Eu vreau să fiu foarte scurt. Unul din avantajele democrației este votul și am observat la începutul ședinței că o nouă majoritate votează indiferent de argumentele pe care noi le aducem sau nu. Că o să fie logice sau mai puțin logice, votul primează.

Dificultatea pe care o au colegii noștri din noua majoritate este că votul din plenul Parlamentului și negativ este suficient. Eu cred că toată discuția se învârte în felul în care noi votăm sau nu votăm și atunci sigur că putem găsi foarte multe artificii procedurale, dar totuși dacă această scrisoare este constrânsă de Regulament să fie discutată în plen, stimați colegi, trebuie să votăm și problema care o aveți, ține tot de democrație. Uneori și votul împotrivă este suficient.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase și după aceea domnul Oltean. Și vă propun să ne apropiem de final, pentru că am sentimentul că multe din luările de cuvânt care ar fi trebuit să aibă loc în plen se țin aici, numai ca să ne ascultăm de două ori.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, sigur că va trebui să decidem prin vot, dar în opinia mea, dezbaterea din plenul celor două Camere trebuie să se finalizeze cu un proiect de hotărâre și aș vrea să ne înțelegem asupra modalității prin care vom prezenta la dezbaterea respectivă pentru aprobare proiectul de hotărâre.

În ceea ce mă privește, eu consider că în proiectul respectiv, Camera va trebui să spună foarte clar că-și păstrează prerogativele constituționale, acelea de a participa la orice efort de revizuire a Constituției și nu poate fi de acord să accepte un demers neconstituțional care vizează revizuirea Constituției, fără o implicare serioasă a Parlamentului.

Deci, cred că acest proiect de hotărâre va trebui să fie pregătit și veți decide cum este mai bine, să ne vedem înainte de ședința de plen sau facem o pauză în timpul dezbaterii, ca să vedem textul respectiv și să-l votăm, pentru că, în opinia mea, este o chestiune mult prea serioasă ca să putem să o tratăm cu ușurință. Este vorba de o prerogativă a Parlamentului, de la care trebuie să aplicăm. Și așa, opinia publică consideră că Parlamentul practic nu-și mai exercită atribuțiile. Și, sigur, vom vedea, colegii noștri s-ar putea să fie de acord sau nu cu un astfel de proiect de hotărâre de final sau nu, dar în orice caz cred că trebuie să tratăm cu seriozitate proiectul de hotărâre care va finaliza dezbaterea noastră pe această chestiune în Parlament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Aici, o să consult secretarii generali asupra modului în care se construiește un astfel de proiect de hotărâre în baza solicitării președintelui și care evident va sta, așa cum spunea și domnul Adrian Năstase, asupra căruia ar trebui să picăm cu toții de acord.

Era domnul Ioan Oltean, după care domnul Mihai Voicu, domnul Nicolăescu și domnul Hașotti.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu rămân surprins cât efort facem ca să inventăm fel și fel de motivații, unele mai ciudate decât altele, pentru a justifica o acțiune care se vrea împotriva normelor constituționale.

Eu nu îmi amintesc - și poate este o scăpare - ca în Constituție să existe o reglementare în care să precizeze că, pe ultima parte a mandatului președintelui, atributele acestuia sunt limitate, așa cum nu-mi amintesc să existe prevederi care să limiteze atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului în ultima lună, în ultimele două luni de mandat. Este o prevedere expresă, sunt prevederi exprese în această privință. Noi nu le putem inventa. Eu v-am spus că nu știu să existe o prevedere expresă care să interzică președintelui, pe ultimele două luni de mandat, exercitarea mandatului în strictă concordanță cu prevederile constituționale. De aceea, haideți să nu căutăm să improvizăm noi astăzi prevederi, să încercăm să fim de acord să punem pe primul punct al ordinii de zi acest lucru și, evident, Parlamentul să se pronunțe, fie cu un aviz negativ, fie cu un aviz pozitiv, în privința aceasta lucrurile sunt foarte clare. Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să rog, până la sfârșitul intervențiilor, deci mai sunt trei vorbitori înscriși până în momentul acesta, cei doi secretari să ne prezinte un punct de vedere asupra modului în care ar trebui făcut un astfel de proiect de hotărâre.

Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc.

În opinia mea, Birourile permanente reunite ar trebui să voteze să-i retrimită scrisoarea domnului președinte, pentru că conține două mari probleme.

Una dintre ele este aceea că se referă la o procedură de revizuire a Constituției. Domnul președinte ar fi putut să ne trimită o scrisoare prin care să ne solicite organizarea unui referendum cu privire, nu știu, la trecerea în proprietatea domniei sale pe vecie a casei din Mihăileanu sau cu privire la prețul berii de la terasă.

Al doilea element pentru care ar trebui să-i retrimitem scrisoarea domnului președinte să-l rugăm să o reformuleze este pentru că nu conține o dată cu privire la organizarea referendum-ului. Ori, după părerea mea, un aviz al plenului Parlamentului trebuie să aibă în vedere toate elementele organizării unui referendum, inclusiv data acestuia. Data nu este conținută în solicitare, după cum scrisoarea face referire la un termen care se numește "odată cu alegerile prezidențiale". Legea alegerilor prezidențiale definește o perioadă electorală de aproximativ 45 de zile, cu tot cu turul doi chiar 60 de zile și eu personal nu înțeleg când se organizează referendumul "odată cu alegerile prezidențiale".

Dacă din motive procedurale sau regulamentare considerăm că Birourile permanente nu pot retrimite aceste cereri președintelui, deși eu sunt convins că putem face acest lucru, eu cred că proiectul de hotărâre al plenului reunit, trebuie să conțină retrimiterea către președinte al acestei scrisori fără nici un fel de aviz. Și menționarea explicită în proiectul de hotărâre a faptului că-i retrimitem scrisoarea datorită unor probleme constituționale și procedurale, fără a exprima un aviz. Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Hașotti.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte, indiferent de pozițiile care s-au exprimat cu tentă puternic politică, cred că argumentele de natură constituțională și juridică ar trebui să primeze și, din punctul meu de vedere, în această situație avem cel puțin două căi de urmat.

Una dintre ele este cea sugerată de colegul Voicu și anume: Birourile permanente de astăzi să constate că scrisoarea se abate de la textul constituțional, să fie retrimisă președintelui și președintele s-o formuleze în temeiul Constituției și nu în afara Constituției.

Și, doi, pentru că tot constatăm acest lucru, să hotărască Birourile permanente trimiterea acestui text, acestei scrisori la Comisiile juridice reunite, să constate dacă ceea ce se prevede în scrisoare este sau nu în acord cu Constituția. Și dacă aceste comisii vor spune că textul scrisorii se abate de la Constituție, președinții celor două Camere pot să facă acest lucru, să declanșeze la Curtea Constituțională un conflict constituțional între Președinție și Parlament.

Și dumneavoastră aveți această posibilitate ca, astăzi, comisiile să se reunească, mâine să avem un raport, mâine să fie analizat și mâine să înaintați scrisoarea către Curtea Constituțională și Curtea să ne răspundă într-o săptămână, probabil o va face pentru că este un lucru foarte important, dacă suntem sau nu în interiorul Constituției. Și în felul acesta eliminăm și spulberăm orice îndoială dacă respectăm sau nu legea.

Deci, v-am făcut două propuneri, doamnă președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi, pentru un minut vă solicit atenția și poate în special domnului vicepreședinte Adrian Năstase.

Dar, în primul rând, vreau să-i răspund domnului senator Onofrei că da, într-adevăr, dacă ajungem în plen, este suficient ca Parlamentul să spună și nu. Deci, foarte mare atenție la ce a spus domnul senator. Este adevărat, cu condiția ca Parlamentul să fie în cvorum, pentru că dacă nu vom fi în cvorum nu se poate lua nici un fel de vot. Atenție, liderii de grup.

Al doilea. Domnule Adrian Năstase și stimați colegi, orice scrisoare, orice mesaj, ce vreți dumneavoastră, orice document care ajunge în plen, va fi considerat un vot contra și va fi considerat vot. Am văzut samavolnicii mult mai mari. Deci, vă rog foarte mult, nu avem ce căuta în plen. Birourile permanente, luând act de solicitarea domnului președinte, este neconstituțională, pur și simplu nu introduc pe ordinea de zi a Parlamentului această solicitare. Orice introducere pe ordinea de zi va fi interpretată într-un fel și, repet, am văzut samavolnicii mult mai mari. Că-i Comisia juridică, că-i Curtea Constituțională, nu mai contează. Nu introducem pe ordinea de zi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Hașotti.

Eu vă înțeleg, dar ca și domnul Nicolăescu, o să fac apel totuși încă o dată la dumneavoastră să realizăm că cele două Birouri permanente sunt totuși niște foruri administrative care organizează desfășurarea lucrărilor în plen și nu putem să oprim noi o scrisoare a președintelui să intre pe ordinea de zi a plenului, pentru că totuși avem un Regulament comun al Camerelor.

Domnul Puiu Hașotti:

Ba da, tocmai în baza acestui regulament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul secretar general.

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamnă președinte, în legătură cu proiectul de hotărâre, este evident că nu putem să-l întocmim decât în baza a ceea ce rezultă în urma dezbaterilor din plen și noi vă spunem că s-a mai întâmplat acest lucru și atunci a fost un aviz pozitiv sau negativ, deci era foarte simplu, fără alte lucruri care se înscriau în acest proiect de hotărâre, cum înțeleg că se propune sau se estimează că va fi. Drept urmare, fiind această chestiune mai importantă, eu cred că Birourile ar trebui să hotărască, fie din rândul dumneavoastră, fie Comisiile juridice, fie liderii de grup, cu participarea noastră, a celor două Departamente legislative din Senat și Cameră, să redacteze acest proiect de hotărâre așa cum va rezulta din plen. Altfel, nu o să știm, noi, aparatul administrativ, care sunt opțiunile, cele care trebuie scrise în hotărâre și va fi foarte complicat.

Eu cred că acel colectiv, indiferent care este el, trebuie să-și stabilească și modul în care votează acea chestiune atunci când se redactează.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu v-aș propune, pentru că acum este clar că fiind prezente absolut toate grupurile parlamentare, vorbeam și cu domnul Adrian Năstase pe subiectul acesta, părerile, să zicem sunt destul de clar făcute și să încercăm să desemnăm câte un om de la fiecare grup parlamentar care să facă un draft și, eventual, înainte cu o oră de începerea plenului, când vom decide că se va întâmpla ședința de plen, să ne reunim să discutăm draftul propus de reprezentanții grupurilor parlamentare și să treacă prin Biroul permanent.

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Și de unde știe reprezentantul grupului, cu o oră înainte, ce se va dezbate în plen?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Păi, nu, știm cu toții ce se va dezbate în plen. Ideea este că, evident, ca orice proiect de hotărâre, acest proiect de hotărâre se va supune la vot întâi pe articole, poate fi amendat, adică putem să urmăm o procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte, eu, de exemplu, pe grupurile pe care le reprezint, nu pot să împuternicesc o singură persoană care să țină cont de părerea tuturor senatorilor și deputaților. Părerea persoanei desemnate nu are avizul grupului. Deci, se poate întocmi acest material, după desfășurarea ședinței reunite și după ce au loc dezbateri, în condițiile în care aici suntem doar câțiva, acolo sunt mai mulți și poate părerile lor sunt altele decât ale noastre.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, este foarte corect ce-mi zice domnul Adrian Năstase. Până la urmă, când s-au finalizat dezbaterile, luăm o pauză de 30 de minute în care se redactează acest punct de vedere și după care revenim în plen.

Domnul Marton Arpad, salvați-ne, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am avut o propunere destul de clară, o reiterez și nu pot fi de acord nici cu propunerea aici înaintată, pentru că există o suspiciune. Nu suntem noi, nici eu, nici ceilalți, din punct de vedere juridic, persoanele care să spună dacă este constituțional sau neconstituțional un demers, dar există o suspiciune de constituționalitate. Și în această situație, singura autoritate în Camere reunite este ședința reunită a celor două Comisii juridice, care, printre altele, au și această putere de a avea un punct de vedere, evident, premergător, dacă ceva este constituțional sau neconstituțional.

Deci, în această ipostază, noi nu avem cum să venim cu un proiect de hotărâre pe care să votăm pro sau contra, care să fie făcut de oricine altcineva decât aceste comisii. Nu putem să aruncăm în cârca Secretariatului general și nici a liderilor de grup să facă în 30 de minute un text de hotărâre, chiar dacă această hotărâre este negativă. Deci, n-avem autoritatea prin care să ne exprimăm. Singura autoritate este ședința comună a celor două Comisii juridice, iar cea care decide definitiv este Curtea Constituțională, care, dacă cele două Comisii consideră că trebuie să fie sesizată, trebuie să fie sesizată, evident existând și celălalt demers ca oricare dintre președinții de Cameră, oricare, nu este nevoie de cei doi, trebuie să spun, este clar, în cazul unui conflict constituțional scrie de președintele unei Camere, deci poate să sesizeze Curtea Constituțională și evident cu solicitarea ca această Curte să se pronunțe cât mai repede, pentru că este o problemă stringentă.

Oricum, indiferent, spun încă o dată, domnul președinte, din punctul meu de vedere, trebuie să dea citire, trebuie să-i dăm posibilitatea cu prioritate să-și spună punctul de vedere ceea ce dorește, orice dorește, în Cameră. Evident, domnia sa spune ce va dori, încă nu știm ce va spune, după care demersul nostru trebuie să fie dacă cei doi președinți, nici unul nu sesizează Curtea Constituțională, pe baza dezbaterilor să sesizăm cele două Comisii și să le dăm un termen de trei zile, două zile, conform Ordonanței de urgență, iarăși neconstituțională, dar din punct de vedere legal până când Curtea nu-și exprimă punctul de vedere este lege, noi trebuie să dăm un aviz de orice fel, deci avizul trebuie să-l dăm, până pe 22 octombrie. Deci, 2 cu 20 fac 22, așa am învățat eu în clasa întâi. Deci, până pe 22 octombrie. Avem timp, putem să dăm comisiilor un interval destul de scurt timp și la următoarea ședință comună, în care vom dezbate, vom vedea ce vom dezbate, ori se va da citire, ori se va dezbate o moțiune de cenzură, ori se va da citire asumării, să vină cu proiectul de hotărâre Comisia juridică, pe care să ne dăm votul.

Deci, din punct de vedere procedural, aceasta este singura cale.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă-mi dați voie, cred că nu am înțeles foarte bine de unde am pornit. Pe fond, noi trebuie să dăm un aviz, pozitiv sau negativ, adică să votăm dacă suntem de acord sau nu. Exista o propunere în ceea ce... nu există, că nu îndeplinește. Este un demers absolut corect făcut de președinte în baza legislației pe care o are, restul îmbrăcăm noi politic cum vrem, dar nu despre asta vorbim.

Ceea ce spusese domnul Adrian Năstase și care mie mi s-a părut o propunere corectă era ca să nu lăsăm un proiect de hotărâre simplu bazat doar pe aviz pozitiv-negativ, la revedere, ci să fie o întemeiere a acestui vot. Dacă nu există dorința, atunci mergem, chestia aceea cu Comisia juridică, nu știu ce, se spune foarte clar că toate demersurile președintelui se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a plenului. Restul sunt luări de cuvânt.

Domnul Adrian Năstase:

Poate că veți aprecia și această propunere pe care o voi face acum.

Până la urmă, tema pe care o discutăm este dacă acest demers este constituțional sau nu. Când putem și cum putem să discutăm aceste aspecte? După părerea mea, dacă noi am afla, acum, să spunem, că președintele Camerei sau președintele Senatului în baza Constituției, face un demers la Curtea Constituțională pentru a afla dacă, având în vedere finalitatea de revizuire a Constituției, această solicitare poate fi primită de către Parlament sau nu.

Din sală:

Este dreptul președintelui.

Domnul Adrian Năstase:

Este dreptul președintelui, dar ar trebui să ne spună președintele Camerei sau președintele Senatului dacă face un astfel de demers. Dacă face un astfel de demers, acest demers ar suspenda punerea pe ordinea de zi a acestei cereri, în temeiul unei practici de la Curtea Constituțională, în sensul că noi nu putem să decidem ceva înainte ca și Curtea Constituțională să se pronunțe. Dacă am afla acest lucru de la președintele Senatului sau de la președintele Camerei, sigur că ar trebui după aceea să așteptăm răspunsul Curții Constituționale, care să ne spună dacă pentru revizuirea Constituției și pentru a transforma Parlamentul într-un Parlament unicameral, poate fi folosit demersul referendum-ului de la art.90 sau trebuie folosită procedura de la art.150.

Sper să fiți de acord cu această soluție care mi se pare că ar clarifica înainte de decizia noastră felul în care putem să tratăm două prevederi în concurență din Constituție.

După părerea mea, avem o prevedere expresă care nu este folosită și se încearcă eludarea prerogativelor Parlamentului în această procedură și aceasta ar justifica demersul Parlamentului de a-și apăra propriile prerogative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă președinte, este grea lupta cu vreo trei texte regulamentare, vreo două constituționale și o lege întreagă și admir și eu tenacitatea și abilitatea celor care vor să argumenteze până la urmă, că noi nu trebuie să aplicăm un text clar din Regulament, un text clar din Constituție și o lege.

Permiteți-mi doar să citesc ce scrie o lege, Legea 3 din 2000 cu privire la desfășurarea referendumului, ca să ne lămurim în ce procedură suntem. Nu este vorba, am mai spus-o, o spun, o repet, nu e vorba de modificarea Constituției. Sigur, domnul Adrian Năstase consideră că suntem în procedura de modificare a Constituției, dar încă odată: nu suntem. Legea spune așa. Nu, trebuie să revizuiești Constituția. Dar iertați-mă, lăsați-mă să vă spun ce spune o lege pe care a votat-o acest Parlament, sigur, și atunci cu dedicație, dar asta e legea, da?

Spune așa, că: "referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului cu privire la mai multe puncte. Punctul c)- probleme de interes național." La art.11 din lege se spune așa: "Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național." Problemele care se supun referendumului și data - cineva a spus că nu e data în scrisoare și atunci nu e în regulă. Hai să vedem ce ne spune legea înainte. "Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de către cine? de președintele României prin decret."

Domnilor, dacă noi nu respectăm legile pe care noi le dăm și de fiecare dată facem astfel încât să ajungem să votăm împotriva legilor pe care le avem, până la urmă noi nu respectăm Parlamentul nostru. Și mie mi se pare că, chiar suntem într-o situație pe care domnul Ioan Oltean a descris-o la începutul întâlnirii noastre, că din păcate, antipatii, ură, în fine, anumite puseuri care țin mai degrabă de psihologie decât de capacitățile noastre instituționale, ne fac să nu citim legile și regulamentele. Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era o doamnă, doamna Aura Vasile.

Domnul Adrian Năstase:

Imediat. Aș vrea însă să-l rog pe domnul Voinescu să nu fie într-o foarte mare eroare. Dânsul a citit dintr-un text care este perimat. Guvernul, preocupat în mare măsură de acest referendum, a modificat această lege printr-o Ordonanță de urgență. După cum știți, textul acela deja numai este valabil. Eu spuneam de lege că v-ați referit la o lege. Pentru aceleași rațiuni a fost schimbată și legea.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Textele citate nu sunt modificate de ordonanță.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, după care domnul Voiculescu. Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc doamna președinte.

Am să plec mai departe de unde a lăsat colegul meu intervenția și am să spun că cel care încalcă Constituția și nu o lege este președintele României. Este clar și foarte clar că președintele României a solicitat un lucru care este interzis de Constituție.

Eu vă rog domnilor președinți, al Senatului și al Camerei Deputaților, pentru a ne putea lămuri și pentru a putea să intrăm în legalitate, să aplicați unii dintre dumneavoastră articolul 146 alineatul 1, care spune: "Curtea Constituțională are următoarele atribuții: se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori, precum și din oficiu asupra inițiativelor de revizuire a Constituției". Ca atare, vrem să .. - eu cel puțin să știu, dacă unul din cei doi președinți, a celor două Camere inițiată acest lucru. În caz contrar, o să ne ocupăm noi deputații și senatorii să sesizăm Curtea ca încălcare gravă a Constituției de președintele României, așa cum a rezultat și în urma dezbaterilor din jurul acestei mese.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, ca președinte al Camerei Deputaților, dați-mi voie să vă dau eu răspunsul în ceea ce mă privește, unul fiind foarte clar. Și vreau să înțelegem cu toții că oricât de mult ne-am strânge noi în acest for și în oricare alt for, dreptul unui președinte ales de a-și consulta poporul, nu i-l poate lua nimeni, unu.

Doi, în ceea ce privește referendum, deci, întrebarea asupra unei teme, oricare ar fi ea, atâta timp cât nu generează... - știm cu toții ce înseamnă acest referendum - înseamnă, pur și simplu, exprimarea unei opinii. Abia după aceea, în baza acestei opinii, poți ca Parlament să elaborezi sau să parcurgi toate demersurile procedurale. Acesta este un lucru foarte clar și îl știm cu toții la fel de bine. Restul sunt discursuri politice, sigur, importante într-o campanie electorală. Dar vă reamintesc un lucru, că așa am reușit să facem o reformă importantă, cea a votului uninominal, tot pornind de la un referendum care de asemenea, nu avea putere și care a determinat până la urmă comportamentul nostru, al tuturor de a sprijini votul uninominal.

Cred că toate aceste argumente mă fac să spun că nu am nici un temei să sesizez Curtea Constituțională, că este un demers just și corect al unui președinte ales al României care așa rămâne până la sfârșitul mandatului său. Cred cu putere lucrul acesta și cred că noi ca Parlament nu avem nici un drept să facem un blocaj administrativ, ceea ce noi în momentul acesta facem, pentru că până la urmă Parlamentul este îndrituit să se pronunțe.

Dumneavoastră, în momentul acesta, strânși într-un for care e format din 26 de oameni, încercați să blocați accesul a 471 de oameni la un drept pe care dumnealor îl au - de a se pronunța.

Deci, în momentul acesta, problema este a noastră aici în acest for și nu a președintelui sau a plenului Camerei Deputaților.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte, cu scuze, dar trebuie să fac o intervenție, să vă corectez. Referendumul la care ați făcut referire privind votul uninominal nu a cuprins legea și ceea ce grupurile parlamentare au susținut și întrebarea pe referendum a fost cu totul alta decât privind votul uninominal pe colegii. Vă readuc aminte.

A doua problemă pe discursul dumneavoastră, poate 26 de persoane, adunând capacitățile la un loc, pot să delibereze mai bine decât o singură persoană.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Depinde de persoană.

Domnul Mircea Geoană:

Eu cred că deja consumăm mult prea mult timp și energie pe un subiect care în mod evident, este un subiect de campanie electorală, nu este nici un fel de temei serios și profund în demersul președintelui. Este evident, este o strategie de campanie.

În același timp, este clar că suntem în fața unei situații neobișnuite în care se pune în discuție revizuirea Constituției, este un punct de vedere valid. Nu pot să ignor faptul că propunerea avansată de președinte, complet neinteresant pentru cei care sunt afară în stradă este evident că este un demers electoralist.

Din punct de vedere al acțiunii Guvernului și evident în această regie de campanie se schimbă regula referendumului în timpul jocului, un lucru care mi se pare absolut inacceptabil și o atitudine de aroganță impardonabilă din partea unui guvern astăzi fără majoritatea transparentă pe care președintele o invoca în timpul guvernării Tăriceanu, de exemplu. De aceea, suntem astăzi în fața unei situații inedite. Este o cerere care are aparența de normalitate, dar pe fond este o cerere care are în mod evident un profund caracter neconstituțional și un profund caracter electoral. De aceea, cred că ceea ce s-a exprimat mai devreme, cred că din partea reprezentanților UDMR, reprezintă un punct de vedere echilibrat, pentru că trebuie să dăm experților noștri răgazul să se poată pronunța cu privire la adevăratul caracter al acestui demers al președintelui. Dacă acest demers este de natură și consideră specialiștii și juriștii noștri, Comisiile juridice reunite consideră că acest demers este un demers normal așa cum îl prezintă suporterii președintelui, atunci va merge mai departe pe procedura existentă. Dacă această comisie juridică, dimpotrivă, va constata - poate și Curtea Constituțională se va sesiza într-o formă sau în alta nu astăzi, nu putem să luăm o decizie pe baza unei eventuale decizii a președintelui Senatului sau a Camerei. Astăzi luăm o decizie pe speța care o avem în fața noastră. Dacă va exista și la Curte un demers, dacă Avocatul Poporului se va pronunța asupra demersului Guvernului, prin ordonanță de urgență, sunt factori care vor influența modul în care Parlamentul se va apleca, mai devreme sau mai târziu, asupra cererii președintelui.

Parlamentul nu se poate deroba de obligația constituțională de a se apleca la un anumit moment pe fond asupra acestei cereri. Deci, eu cred că lucrul natural astăzi, în acest fond de suspiciune politicianistă, dar și de dubiu cu privire la caracterul constituțional sau nu al cererii președintelui să mergem către Comisiile juridice, să le îndemnăm așa cum trebuie să o facem, să se pronunțe cu celeritate asupra acestei chestiuni. Între timp vom vedea dacă la Curtea Constituțională apar elemente care să schimbe punctul de vedere cu privire la demersul acesta și cred că este un demers care astăzi, este singurul pe care-l putem avea și încerc să găsesc o soluție care să ne permită să mergem la lucrurile care sunt mult mai importante decât acest demers care este cusut cu ață albă, este cusut cu ață albă, este un demers de tip electoralist și un demers care vrea să schimbe Constituția sub pretextul unei consultări populare. De aceea, nu văd altă variantă decât aceea de a merge către juriștii noștri, să-i întrebăm. Între timp, vedem și Curtea, vedem ce se întâmplă și cu chestiunea aceasta, dar altfel vom fi în situația să mergem către ceea ce spunea probabil domnul Puiu Hașotti și cred că ar fi mai bine să avem un punct de vedere clar, cu un vot și după aceea să mergem mai departe. Sunt alte chestiuni, cred eu, mult mai importante, este vorba de existența sau supraviețuirea Guvernului, este vorba de pensii, este vorba de substanță politică și socială și economică mult mai importantă decât acest demers care, repet, este atât de transparent politicianist încât nu cred că trebuie comentat prea mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc doamna președinte.

Recunosc că sunt surprins că încă nu s-a propus înființarea unei comisii de anchetă care să vină și să constate de ce președintele... Nu, că le aveți, nu suntem departe, de la Comisia juridică la o comisie de anchetă este pasul mult prea mic, așa că așteptăm și comisia de anchetă.

Domnilor colegi,

Articolul 7 și alineatul 1 și alineatul 3 constituie norme imperative, nu ne dau nou posibilitatea să venim să facem analize, ci doar să constatăm că există o solicitare a președintelui și că aceasta se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi, nici măcar nu mai trebuie să votăm acest lucru, pentru că altfel norma aceasta numai are nici un rost. Din moment ce votăm, înseamnă că numai are caracter imperativ.

Plenul celor două Camere unite poate să ia în dezbatere, acolo se pot pronunța judecăți de valoare, se poate lua o decizie, o hotărâre, dar nu aici în această formulă, ci cu respectarea prevederilor articolului 7.

De aceea, eu cred că toată discuția de până acum a fost inutilă. Am pierdut o oră și jumătate din timpul nostru și așa extrem de prețios pentru a constata ce? Că articolul 7 spune clar că se supun cu prioritate pe ordinea de zi. De aceea, eu nu cred că aici trebuie să ne mai exprimăm votul. Pe primul punct la ordinea de zi se află scrisoarea președintelui Traian Băsescu. Restul, de acolo încolo putem să le discutăm și să le analizăm.

De aceea, doamna președinte, eu v-aș ruga să luați act de acest lucru și să trecem mai departe la următoarele puncte de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád, după care doamna Anca Boagiu.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Ne interesa ceea ce am spus, încă odată. Parțial, domnul Oltean are dreptate. Noi în ședință, că o fi astăzi, că o fi mâine comună în care trebuie să numim - și încă odată vă spun - este o problemă stringentă și nu vă jucați cu situația țării. Vă rog frumos să numim Consiliul de administrație la BNR. În acea ședință, ne place, nu ne place, va trebui să-l ascultăm pe domnul președinte și trebuie să dăm un aviz de orice fel dorim, dar nu neapărat în acea ședință, deci, să fie clar. El vine, ne spune ceva conform ordonanței care deocamdată, ne place, nu ne place, este în vigoare, noi trebuie să dăm acest aviz, cel mai târziu, până pe 22 și asta este o matematică pură. Deci, putem decide să trimitem la Comisia juridică.

Din păcate s-a citat greșit din Constituție și nu se dorește să se citească exact textul constituțional de orice gen ar fi. În primul rând, acel referendum pe care l-a mai făcut domnul președinte, viza modificarea unei legi și nu revizuirea Constituției, unu.

2. Articolul 146 litera e): "Curtea Constituțională are următoarele atribuții: soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii." Textul este clar. A face un referendum despre un Parlament unicameral înseamnă un conflict constituțional de ordin juridic, de ordin constituțional între președinte și una dintre Camere, cel puțin Senatul, care se întreabă ca să dispară sau nu. Este un conflict de ordin constituțional, juridic de ordin constituțional. Asta este clar. Că președinții celor două Camere nu consideră că este sau deocamdată nu sunt convinși că este un astfel de conflict și nici eu nu am puterea să vă spun că este un astfel de conflict, e o altă problemă.

Cele două comisii juridice însă compuse din majoritatea juriști vor putea să analizeze dacă ne aflăm într-una din aceste situații, situații în care unul dintre președinții celor două Camere poate să sesizeze Curtea Constituțională. Deci, trebuie să punem pe ordinea de zi. Domnul președinte vine, spune ce dorește, iar noi dăm avizul până pe 22, sesizăm cele două Comisii juridice să ne spună, pe baza celor aflate acolo, spuse atunci în acea ședință, care este punctul nostru de vedere, să decidă, să facă o hotărâre, să facă ce dorește și pe urmă dacă se consideră că ar fi o problemă de constituționalitate, de conflict constituțional, atunci unul dintre președinți să sesizeze Curtea Constituțională. Este din punctul meu de vedere singura cale legală, regulamentară pe care trebuie să mergem.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era așa înscriși: domnul Voiculescu, domnul Rușanu, doamna Anca Boagiu, domnul Albu și domnul Meleșcanu.

Domnul Rușanu, vă rog.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc doamna președinte.

Doamna președinte, UDMR-ul, prin domnul Marton Arpad, a făcut o propunere. Grupul parlamentar PNL vă solicită să puneți la vot acea propunere, propunerea care a făcut-o domnul Marton Arpad să se trimită la Comisiile juridice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Se înscrie pe ordinea de zi oricum a plenului, aceasta este procedura.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamnă președinte, repet, în cadrul Biroului permanent sau a Birourilor reunite, fiecare dintre membrii acestor Birouri poate să facă o propunere, corectă, incorectă, dar acea propunere poate fi supusă la vot, trebuie să fie supusă la vot. Noi susținem propunerea UDMR, să fie supusă la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu o să vă rog așa, și aici am să-i cer sprijinul și domnului Mircea Geoană, ca președinte, cred că nu puteți să ne cereți să votăm ceva ce nu este în concordanță cu regulamentul și în regulament noi avem o procedură foarte, foarte, foarte clară. La solicitarea președintelui, se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi. Deci, nu putem decât să mergem în plen, aceasta este procedura.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamnă președinte, este o interpretare. Atenție! Dacă cei de aici votează altceva, acea interpretare a dumneavoastră cade.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Păi, eu vă propun să modificăm Regulamentul ședințelor comune.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Nu. Doamnă președinte, încă o dată. Un coleg a propus ceva. Deci, se supune la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Noi suntem de acord cu propunerea făcută de domnul Marton Arpad de a fi înscrisă pe ordinea de zi a plenului, este absolut în regulă, este și statutar, este ceea ce vă cer de două ore, deci nu este nici o problemă.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte, stimați colegi, eu vă cer, și repet. Din când în când pot să realizez acest lucru, aceeași frază pe care am spus-o. Deci, n-avem ce face, s-o punem pe ordinea de zi, citirea de către președinte. Unu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Nu se citește de președinte. Se citește scrisoarea.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu vă supărați, este o problemă de interpretare a dumneavoastră. Aici este o problemă de interpretare a dumneavoastră. Ia să vedem ce spune acesta cu asterisc: "La solicitarea președintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată. După primirea mesajului, Parlamentul poate hotărî dezbaterea acestuia. În același mod se va proceda și cu alte cereri ale președintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale".

Deci, că vine domnul președinte sau nu, prezentați acest mesaj al domniei sale, după care noi putem decide să dezbatem, după care noi putem decide să trimitem problema la Comisia juridică și nu să decidem instantaneu în aceeași zi. Aceasta am propus eu, până pe 22, încerc să citez din mine, avem timp să dăm un aviz, că așa a prevăzut domnul președinte, scuzați, Guvernul, prin ordonanța de urgență care a apărut pe 2 octombrie. Deci, până pe 22 octombrie putem să dăm un aviz de orice natură. Nu trebuie neapărat să dăm în aceeași ședință. Unu.

Doi. În mod evident, în momentul în care am dat acest aviz, se pot face demersurile pentru a fi acest referendum, deci după avizul nostru, de orice natură ar fi acel aviz. Asta este adevărat, dar conform deciziei Curții Constituționale, până când acest aviz nu a sosit la Președinția României, simpla prezentare în Cameră, așa cum s-a mai încercat, din păcate, o dată, v-am informat, citez acum nu din mine, ci din domnul președinte, nu este îndestulătoare.

Propunerea mea este ca să fie prezentat mesajul, pe urmă existând o propunere, adică o suspiciune de problemă constituțională, să fie trimisă problema la Comisiile juridice reunite, ele să întocmească un raport pe baza acestuia, cu soluție, eventual cu hotărâre, pe care să-l dezbatem până pe 22 octombrie.

Aceasta este propunerea mea. Dacă doriți să supuneți votului propunerea mea, aceasta este în integralitatea sa propunerea mea.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă-mi permiteți, o singură precizare de ordin procedural și pentru domnul Marton Arpad și pentru ceilalți colegi.

Această cerere trebuie luată împreună cu modificarea produsă prin ordonanța de urgență. Modificarea din ordonanța de urgență spune că, dacă Parlamentul nu se pronunță într-un interval de 20 de zile, atunci se consideră că avizul este dat. Deci, practic, după ce s-a introdus pe ordinea de zi acest punct, după aceea noi putem să ne jucăm în nisip cu Comisia juridică, cu Comisia pentru mediu, cu Comisia pentru egalitatea de șanse, 20 de zile și putem nici să nu mai facem nimic. Oricum, prin acord tacit, ca să spun așa, după 20 de zile, se consideră că acordul a fost dat.

Deci, eu îi înțeleg pe colegii mei de la PD-L care erau încântați de această propunere și îmi este foarte evident că au înțeles care este sensul și implicațiile acestei proceduri. Până la urmă, problema noastră nu este cum se va da acest aviz, prin acord tacit sau prin exprimare negativă sau prin exprimare pozitivă. Problema este dacă această procedură este acceptată de către Parlament și care înseamnă în definitiv bypasarea sau eludarea atribuțiilor sale sau nu. Și, cu alte cuvinte, dacă această cerere pentru aviz este acceptabilă sau nu, dacă este constituțională sau nu. Sigur, aceasta este de fapt problema de fond. Celelalte chestiuni sunt chestiuni până la urmă de bucătărie internă care nu fac decât să creeze puțin amuzament public. Datorită ordonanței de urgență, care deocamdată este în vigoare, nu știu dacă ea este constituțională, pentru că s-ar putea, la un moment dat, știu eu, și consiliul popular să ne stabilească niște termene în legătură cu derularea procedurilor interne pe această linie, este o idee, dar deocamdată Guvernul se ocupă de chestiunea aceasta. Deocamdată, ordonanța este în vigoare și acesta este efectul acelui termen de decădere de 20 de zile sau, în orice caz, de finalizare a procedurii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Albu.

Domnul Gheorghe Albu:

Doamnă președinte, vreau să fiu foarte scurt și vroiam să iau cuvântul mai ales după ce a luat domnul Marton Arpad, cu care evident sunt de acord, nu neapărat din motivele aduse în discuție de domnul Năstase. Unde nu pot fi de acord cu propunerea domnului Arpad este partea a doua. Deci, aș vrea să vă atrag atenția că noi, respectând Constituția, legile țării, mai intervine o problemă. Suntem într-un profund conflict de interese cu această cerere. De fapt, ce cere domnul președinte? Reducerea numărului de parlamentari, prin acest referendum, reducerea Parlamentului la o Cameră, așa că foarte multe comisii de judecată, comisii de aviz, cred, părerea mea, nu sunt jurist, este că ar intra în această situație de conflict de interese cu cererea președintelui. Haideți să dăm plenului, să punem pe ordinea de zi - și aceasta este propunerea pe care o fac - după care, evident, cine avea de gând să o conteste la Curtea Constituțională, văd că această cerere este venită după 24 septembrie, avea timp s-o facă până acum, deci puteam lua cunoștință de ea, Birourile permanente au luat cunoștință de ea, deci putea fi contestată la Curte, putea să se întâmple orice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Era doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte, poate că regulamentul spune că trebuie înscris pe ordinea de zi cu prioritate, dar putem să înscriem pe ordinea de zi după ce suntem convinși ca și Parlament al României că se respectă Constituția și alte legi care guvernează această țară. Motiv pentru care vă solicit încă o dată să supuneți votului membrilor Birourilor reunite propunerea pe care am mai făcut-o: trimiterea acestei solicitări la Comisiile juridice reunite ale celor două Camere, așteptăm răspunsul, după care sunt de acord să înscriem pe ordinea de zi cu acest raport.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Anca Boagiu.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu urmăresc cu multă atenție dezbaterile care au loc în această sală. Îmi cer scuze pentru întârziere, vin dintr-o delegație din Suedia, reuniunea Comisiilor de afaceri europene.

Recunosc că mă șochează un pic venirea acasă, pentru că vin dintr-un mediu în care regulile sunt reguli, regulamentele, legile se respectă și, de obicei, nu se caută locul în care ai putea să mai pui o virgulă sau un punct, astfel încât să tergiversezi anumite decizii.

Eu citesc scurt o scrisoare pe care ne-a transmis-o președintele statului român, o scrisoare în care aflu și cred că este interesant și pentru colegii care sunt zâmbăreți acum sau se distrează, nu știu, sunt mai odihniți, ni se cere doar atât: trecerea la un parlament, deci ni se cere ca și Parlament să analizăm trecerea la un parlament unicameral și reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari. Și aici fac apel un pic la memoria colectivă. Cred că am vorbit de foarte multe ori despre trecerea la Parlamentul unicameral și am vorbit nu de dragul de a reduce numărul de parlamentari, pentru că știm cu toții că există opoziție majoră. Am vorbit, pentru că de fapt este o cerință pe care o adresează cetățenii României își doresc mai puțini parlamentari, consideră că actul legislativ este mult mai coerent și mult mai corect în această situație. Și de altfel cred că cea mai mare parte dintre dumneavoastră ați susținut asta în campaniile electorale. Dacă dorim să ne păcălim electoratul acum, putem găsi foarte multe motive de tergiversare. Nu cred că este o strategie de campanie electorală, este o strategie veche sau este un enunț pe care l-am făcut cu foarte multă vreme în urmă.

În același timp, nu cred că va crea cheltuieli suplimentare.

Mulțumesc, domnule Bogdan Olteanu, pentru atenția dumneavoastră și colegului meu Oltean, celălalt. Da, o să vorbesc și eu încrucișat, dar tot am să spun ceea ce am de spus, pentru că ajungem și la capitolul cheltuieli. A, cred că un referendum organizat separat înseamnă mult mai multe cheltuieli decât un referendum organizat laolaltă cu un alt proces legislativ.

Nu în ultimul rând, cred că am dus discuția prea departe, ajungând la modificarea Constituției. Cred că modificarea Constituției poate să devină un subiect de abia după ce vom consulta populația și vom afla care este părerea populației. Cred că aici este mai degrabă temerea că populația va zice: "Da, modificați Constituția, vrem un Parlament mai mic, vrem un parlament cu un număr mai mic de parlamentari, genul parlamentului unicameral". Nu știm ce va decide populația, dar știu că mult invocata Constituție spune doar atât în ceea ce privește referendumul, că președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime prin referendum voința cu privire la problemele de interes național. Cred că aici, dragi colegi, nu beneficiem decât de respectul maxim pe care președintele îl are față de Parlament. Cred că avea și alte modalități de a consulta populația și puteți să verificați în articolele celelalte pe care le invocă domnul Năstase din Constituție, să vedeți că existau și alte modalități de consultare a populației, sărind peste Parlamentul României. Cred că ar trebui apreciat acest lucru și nu blamat. Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu mulțumesc.

Domnul Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu cred că orice om din lumea aceasta poate să greșească, inclusiv domnul președinte. Iată de ce cred că propunerea făcută, anume Comisiile juridice să analizeze solicitarea președintelui este una corectă.

Și acum două chestiuni de procedură, doamnă președinte.

Dumneavoastră și nimeni de aici nu poate stabili ordinea de zi prin proprie voință. Trebuie să consultați prin vot Birourile reunite. Bun .

Al doilea lucru - și-l spun încă o dată și-l voi spune și în plen - va trebui ca Parlamentul, în momentul în care se va pronunța asupra acestui referendum, să fie în cvorum. Indiferent cine va conduce lucrările Camerelor reunite va trebui să fie foarte atent ca în sală să fie jumătate plus unu din numărul total de parlamentari. Altfel, nu se poate da nici un fel de vot, nici pro, nici contra referendum-ului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă.

Era domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu știu dacă țin neapărat să vorbesc. Mă simt însă jignit de atitudinile doamnei vicepreședinte Boagiu, dar dânsa în mod obișnuit vorbește nepotrivit cu colegii domniei sale, așa că n-am să intru în detalii aici. Sigur că confuziile grave de valori și de noțiuni între reducerea numărului de parlamentari și reducerea numărului de Camere țin de părerile și știința domniei sale și n-am să le comentez eu.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc. Este prima dată când aveți o intervenție politicoasă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este în regulă.

Nu mai sunt luări de cuvânt? Nu se poate!

Bun .

S-au formulat câteva propuneri.

Prima propunere, pe care o susținuse și domnul Rușanu, a domnului Marton Arpad este aceea de înscriere pe ordinea de zi cu propunerile subsecvente, cum spunea domnul Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, propunerea mea era, ce a spus și domnul Marton Arpad, trimiterea la Comisiile juridice reunite.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din plen. Doar plenul poate să facă lucrul acesta.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Noi, doamnă președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Noi nu putem, pentru că noi avem art.7 din Regulamentul ședințelor comune. Noi nu putem asta. Plenul poate s-o facă, sigur.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Care sunt condițiile cerute în Constituție?

Domnul Dan Radu Rușanu:

Nu este prima dată când, pentru anumite neclarități, trimitem la Comisiile juridice să dea un punct de vedere, Nu este prima dată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot propunerea domnului Marton Arpad, pe care o susțin și eu, de înscriere pe ordinea de zi a primului plen.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnul Marton Arpad ar trebui să reitereze propunerea, deci trimiterea la Comisiile juridice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Propunerea este aceea de înscriere pe ordinea de zi a primului plen, cu, ulterior, domnul Marton Arpad a și explicat, dar lucruri pe care le poate decide plenul.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da, doamnă președinte, și după aceea vă rog frumos supuneți propunerea PNL-ului de a se trimite la Comisiile juridice reunite. Este a doua propunere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot această propunere. Propunerea domnului Marton Arpad.

Cine este pentru? 10 voturi.

Din sală:

9 voturi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă invit încă o dată să ridicați mâinile.

Voturi pentru? 10 voturi, îmi spune doamna Doina Silistru.

Voturi împotrivă? 12 voturi.

Abțineri? 2 abțineri.

Această propunere a fost respinsă.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Urmează propunerea mea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu nu pot să supun la vot ceva care nu este în acord cu regulamentul.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamnă președinte, stați puțin, dumneavoastră țineți cu UDMR-ul acum? Pe a UDMR-ului ați supus-o la vot, pe a PNL-ului nu vreți s-o supuneți la vot?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu. Vroiam să spun că-i dau domnului președinte Mircea Geoană să supună dumnealui la vot această propunere care nu este regulamentară.

Domnul Mircea Geoană:

Trebuie să menajăm susceptibilitățile pe linie politică.

Cine este în favoarea propunerii avansate de domnul Dan Rușanu? Vă rog să votați. 12.

Împotrivă? Vă rog să votați. 10 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu două voturi, această propunere a fost aprobată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este 12 la 12, este respinsă.

Domnul Mircea Geoană:

N-a trecut nici asta.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Atenție, domnule președinte, 9 cu 2 fac 11 și am avut 12. Ce naiba, nu știți să numărați?

Din sală:

Zece.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Care zece, domnule? Păi, nu vă ies la socoteală, măi, băieți. 9 plus 2 abțineri, sunt 11.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnelor și domnilor, în momentul acesta, doamna președinte a cedat conducerea ședinței domnului președinte Geoană. Deci, în cazul parității de voturi, decide cel care conducea ședința.

Domnul Mircea Geoană:

Cu supervotul președintelui Senatului, propunerea a fost aprobată.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Iertați-mă. Când s-a cedat conducerea ședinței? N-am fost atent.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte, vă rog să vedeți în ce Regulament scrie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta vroiam să zic și eu, că nicăieri, în nici un Regulament, președintele nu decide.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

La ședințele Birourilor reunite.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, nicăieri, ba, când este egalitate, propunerea este respinsă și știm cu toții. Vă rog să-mi spuneți unde este președintele.

Deci, propunerea, și aceasta a fost respinsă. E..

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, domnule Arpad, unde scrie?

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă președinte,..

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumim.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog. Votul a fost exprimat și este consemnat în stenograma ședinței ca fiind un vot favorabil.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu există așa ceva.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți.

Domnule președinte, îmi permiteți?

Domnul Mircea Geoană:

Mergem în continuare pe ordinea de zi de astăzi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, puteți să-mi dați și mie cuvântul?

Domnul Mircea Geoană:

Vă dau cuvântul, evident. Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Îl rog pe domnul...

Domnilor colegi,

Domnule vicepreședinte Olteanu, dacă îl rog pe domnul deputat Márton să ne invoce articolul care prevede așa ceva, suntem aici mulți de mulți ani și niciodată nu s-a recurs la o asemenea prevedere. Dacă există și nouă ne-a scăpat, îl rog să o invoce. De când e lumea și în plen și în plenul Birourilor reunite și în plenul Biroului permanent al Camerei, votul egal era un vot nul.

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Articolul 40. În caz de paritate de voturi..

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, vă spun eu: numai la plen este vorba. Deci, la plen, la vot egal, președintele de ședință poate vota.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În caz de paritate, articolul 40: votul președintelui care conduce lucrările ședinței comune este decisiv.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, dar în plen, nu în Birourile reunite.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă îmi permiteți, am să fac o clarificare pentru că, colegul nostru, domnul Motreanu, nu a citit până la capăt. Președinții celor două Camere își exercită votul după exprimarea voinței tuturor deputaților și senatorilor cu o precizare. Domnul Geoană a votat. Deci, a votat. Dumnealui nu poate vota de două ori, este o chestiune de bun simț.

Domnul Mircea Geoană:

Este vorba de un bun simț regulamentar conform articolului 40, în caz de paritate, cel care conduce ședința...

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte Geoană, s-a votat, stenograma a reținut, să trecem mai departe.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stenograma a reținut 10 la 10 și un abuz din partea președintelui de ședință de a încerca să voteze de două ori, ceea ce este inadmisibil. 12 la 12.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte, articolul 40 se regăsește în Secțiunea a V-a care spune despre procedura de vot, nici în alineatul 1, nici în alineatul 2 nu se precizează că este vorba despre lucrările în plenul Camerei Deputaților, Camerelor reunite, ci este vorba despre o ședință, oricare ședință comună, o fi Birou, ori fi Birou ce comisii reunite, ori o fi plen, acest capitol vorbește despre toate situațiile de vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Márton Árpád.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Bogdan Olteanu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă-mi permiteți domnule președinte, scrie un lucru foarte clar și am să vă citesc articolul 40. "În caz de paritate de voturi, votul președintelui care conduce lucrările ședinței comune este decisiv." Este un prim aspect. Al doilea, dar care este mult și mult mai important și care anulează toată această tevatură. "Președinții celor două Camere își exercită votul după exprimarea voinței tuturor deputaților și senatorilor." Adică atunci când deputații și senatorii sunt la paritate într-un vot, președinții celor două Camere intervin cu votul decisiv, da? Și aici lucrurile sunt foarte clare. Nu se poate lua în considerare votul unui om de două ori. Este iarăși o chestiune, că nu este un superpreședinte, chiar dacă vrea să fie.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc domnule președinte. Eu aș vrea să fac o propunere de compromis, ca să nu trăim cu o impresie că aici lucrurile sunt forțate în vreun fel sau altul. Prevederile sunt cât se poate de clare și întotdeauna, atunci când am avut ocazia de a conduce ședințe, am înțeles să folosesc această prerogativă de a vota ultimul, probabil propusă în Regulament pentru ca parlamentarii să nu se simtă în vreun fel presați de votul președintelui. De asta se prevede că președintele sau președinții votează la urmă.

Pe de altă parte, este evident din cuprinsul acestui articol că, da, ambii președinți votează la urmă, dar votul celui care conduce ședința la momentul respectiv este hotărâtor.

De aceea, domnule președinte și doamnă președinte, ca să nu ne simțim în vreun fel presați nici unii dintre noi, haideți să mai votăm odată, cu rugămintea ca dumneavoastră să votați după ce ridică mâna ceilalți, numărăm, vedem cât iese și firește, conform articolului 40, votul domnului președinte Geoană în cazul acesta este hotărâtor.

Domnul Mircea Geoană:

Mi se pare o propunere corectă pentru a înlătura orice suspiciune cu privire la acest lucru.

Vă propun reluarea votului cu privire la propunerea de trimitere în Comisiile juridice a cererii președintelui.

Din sală:

Doamna Roberta conduce ședința.

Domnul Constantin Dumitru:

Nu este adevărat. A cedat conducerea ședinței numai pentru propunerea aceasta.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am cedat pentru supunerea la vot a acestui lucru. Îmi pare foarte rău, este atribuția mea, o reiau. Deci, nu este nici un fel de problemă. Nu scrie nicăieri că nu pot să... Nu am cedat lucrările președintelui.

Domnule Geoană, dacă dumneavoastră doriți și în calitate de..

Suntem la același punct, se reia votul.

Domnul Mircea Geoană:

Suntem la același punct, doamnă președinte. După ce epuizăm acest punct, reluați conducerea ședinței.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, domnule președinte Geoană. Nu.

Domnul Constantin Dumitru:

În acest moment, suntem într-o formulă de reluare a votului, așa cum am solicitat. Vă rog să se pronunțe. Nu voi vota înainte.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte Roberta, vă rog să respectați procedurile că nu suntem la grădiniță! Acceptați prerogativele pentru acest vot!

Domnule președinte al Senatului, supuneți votului!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Acum, lucrurile stau în felul următor.

În primul rând, trebuie să stabilim dacă reluăm votul, domnule președinte Geoană. Acesta este un alt aspect, pentru că un vot ați dat.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog să votăm dacă suntem de acord cu reluarea votului. Vă rog să vă pronunțați! Vă rog să numărați!

14 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Pe baza votului exprimat de Birourile permanente reunite, supun la vot propunerea de trimitere a cererii președintelui României către Comisiile juridice pentru un aviz. Vă rog să votați! Propunerea inițială, conform propunerii domnului Rușanu. Vă rog să numărați!

14 voturi în favoare.

Cine este împotrivă? Vă rog să numărați!

Cu 10 voturi împotrivă, propunerea domnului DanRușanu a fost aprobată de Birourile permanente reunite. Vă mulțumesc.

Pentru următoarele puncte de pe ordinea de zi ..

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, o să vă rog să agreăm un termen în care Comisia juridică să se pronunțe.

Domnul Puiu Hașotti:

O săptămână.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul senator Hașotti a propus termenul de o săptămână. Suntem de acord cu acest termen? Sunt și alte propuneri?

Deci, sunt trei propuneri: 5 zile, 7 zile sau 14 zile din partea domnului Bănicioiu. Sunt trei propuneri avansate spre decizia Birourilor permanente reunite.

Sunt trei propuneri. Suntem obligați să le luăm și să le votăm pe fiecare în parte.

Propunerea domnului vicepreședinte Pereș - de 5 zile, vă rog să vă pronunțați. Voturi în favoare? Vă rog doamna Silistru să ne ajutați cu numărătoarea votului.

10 zile. Cine este împotriva acestei propuneri?

Voturi împotrivă, mâna sus cei care votați împotrivă, vă rog.

Cu 12 voturi împotrivă, această propunere a fost respinsă de Birourile permanente.

Abțineri? Fără abțineri.

Deci, a fost respinsă.

Propunerea de 7 zile ca termen. Cine este pentru? Vă rog să numărați! 4 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Din lipsă de majoritate și această propunere a fost respinsă.

Propunerea domnului Bănicioiu, termen de 2 săptămâni, 14 zile, vă rog să votați!

Abțineri? 3 abțineri.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Deci, termenul stabilit de Birourile permanente este de 14 zile pentru acest aviz.

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule președinte, cred că ar fi trebuit să stabilească UDMR-ul dacă a votat pentru 5 zile sau pentru 14 zile.

Domnul Mircea Geoană:

Cred că votul a fost suficient de clar. Diferența este atât de mare, încât..

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte, pot să vă dau clarificarea necesară. Noi consideram că trebuia să se elaboreze un raport cât mai rapid, cât mai repede. Asta este. Dacă s-a considerat că 5 zile sau 7 zile nu sunt suficiente, pentru că este o problemă complexă, profundă și solicită o abordare mai complexă, s-a adoptat 14 zile. Eu personal nu pot să nu fiu de acord.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă îmi permiteți domnule președinte, avem viciul acesta cu două săptămâni că nu ies numărul de voturi. Deci, este o problemă.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte, să facem o propunere de compromis între cele două, propunem 6 zile.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Fac și eu o propunere dacă îmi permiteți - 4 zile.

Doamna Aurelia Vasile:

Sau 10.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu vă fac o propunere - 4 zile, un timp suficient pentru ca două comisii juridice, la modul serios, să-și exprime un punct de vedere.

Domnul Puiu Hașotti:

Am și eu o propunere de 10 zile.

Domnul Dan Radu Rușanu:

4 zile înseamnă: joi, vineri, sâmbătă și duminică. Nu se poate! De la 6 zile în sus.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Rușanu, am spus lucrătoare: joi, vineri, luni, marți.

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Hașotti, dacă există și o altă propunere?

Domnul Mircea Geoană:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere și ce a spus domnul senator Verestoy Attila, cred că propunerea care înseamnă un compromis acceptabil, este 10 zile și vă rog să o supuneți la vot.

Domnul Mircea Geoană:

Voi supune la vot în ordinea propunerilor avansate. Doamna președinte Anastase a avansat un termen de 4 zile lucrătoare și vă rog să vă pronunțați cu privire la această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votați! 12 voturi pentru.

Cine este împotrivă?

Deci, propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesare, propunerea pentru 10 zile. Vă rog să precizați dacă sunt zile lucrătoare sau calendaristice.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Calendaristice domnule.

Domnul Mircea Geoană:

10 zile calendaristice, a doua propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votați! 14 zile în favoare.

Voturi împotrivă?

Cu 14 voturi în favoare, 10 zile calendaristice pentru avizul comisiilor juridice cu privire la solicitarea președintelui.

Mulțumesc. Pentru continuarea ordinii de zi, o rog pe doamna președinte Anastase să preia conducerea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în următorul punct.

Moțiune de cenzură inițiată de 123 deputați și senatori

PUNCTUL 2

Moțiune de cenzură inițiată de 123 deputați și senatori

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenții?

Domnul Mircea Geoană:

Domnul vicepreședinte Oltean, vă rog să luați cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Constat și cred că secretarii generali pot să ne confirme și liderii de grup, evident, dacă această moțiune cuprinde semnăturile acelorași parlamentari care au depus ultima moțiune de cenzură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Nu are nici o legătură.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog să păstrați ordinea și respectul pentru cei care intervin. Vă puteți înscrie la cuvânt, după ce termină domnul vicepreședinte Oltean.

Mai înainte discutam dacă scrisoarea președintelui este constituțională. A fost o discuție de două ore. Cred că trebuie să vedem și dacă această moțiune de cenzură îndeplinește condițiile prevăzute în Constituția României. Articolul 113, alineatul 4 spune că dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul nu-și angajează răspunderea potrivit articolului 114. În opinia mea, semnatarii...

Domnilor colegi, vă rog să respectăm opiniile colegilor din Birourile permanente reunite.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, vă rog să creați condițiile necesare unei exprimări libere.

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Voinescu, vă rog să respectați colegul din propriul partid care încearcă să prezinte un punct de vedere al domniei sale.

Domnul Ioan Oltean:

Este un punct de vedere pe care eu îl supun atenției dumneavoastră. Sunt aici mulți juriști, cu siguranță sunt și opinii contradictorii. În opinia mea, cei care au semnat ultima moțiune de cenzură, care a fost respinsă de către plenul celor două Camere, nu mai pot semna o altă moțiune decât dacă aceasta ar fi consecința angajării răspunderii Guvernului pe un proiect de lege.

Deci, din acest punct de vedere eu apreciez că această moțiune nu poate fi acceptată, ea neîntrunind condițiile prevăzute în Constituția României. Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc. Domnul Bogdan Olteanu, vă rog.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult domnule președinte.

Sigur, nu am să insist foarte mult asupra acestei deosebite dezvoltări juridice pe care o apreciez din toată inima pentru că necesită o foarte bună cunoaștere și multă creativitate. Noi am încercat să facem o distincție, cel puțin noi inițiatorii, cele două grupuri, între ordinea instituțională și ordinea cronologică și am pornit de la premisa că în Constituție se stabilesc ordini instituționale și nu ordini cronologice și anume: existența dreptului de a depune o moțiune de cenzură pe politicile generale ale Guvernului în fiecare sesiune și firește, moțiune de cenzură de câte ori Guvernul consideră necesar să angajeze răspunderea, aceasta este ordinea instituțională. Ordinea cronologică este cea dată în această situație de dorința Guvernului Boc anterior de a-și angaja răspunderea, răspunderile chiar aș spune pe o serie de legi, au fost trei răspunderi angajate; una dintre ele a fost taxată cu o moțiune de cenzură, respinsă de altfel de Parlament. Firește că se poate discuta acest lucru.

Nu îmi este foarte clar în ce măsură există competența Curții Constituționale de a se pronunța, am auzit chiar și acest lucru că s-ar sesiza Curtea Constituțională pe această temă.

Până una alta, însă noi propunem Birourilor permanente introducerea pe ordinea de zi a acestei moțiuni de cenzură care definește înțeleg toate condițiile necesare prevăzute de regulamente și îmi îngădui de asemenea, dacă îmi permiteți domnule președinte, să fac și o propunere pentru a nu încărca programul următoarelor săptămâni care știu că sunt foarte presate, dacă veți fi de acord să punem joi citirea și lunea viitoare dezbaterea și votarea moțiunii. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog, haideți să încercăm să răspundem, dacă doriți, obiecției ridicate de domnul vicepreședinte Oltean cu contra-argumentul prezentat de domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Nicolăescu, după aceea domnul Toader și domnul Sever Voinescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, o să vă rog, pentru început, să-mi dați voie să-i pun o întrebare domnului Oltean și să ne răspundă, după aceea continuăm.

Domnule Oltean, moțiunea de cenzură pe care au depus-o parlamentarii PNL și UDMR, la care faceți referire, ce a avut ca obiect? A avut ca obiect angajarea răspunderii Guvernului pe Legea salarizării unitare sau nu? Atâta să-mi spuneți. Da sau nu, că restul, comentarii sunt multe. A fost moțiune pe angajare?

Domnul Ioan Oltean:

Am să vă fac plăcerea să vă dau un răspuns afirmativ.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Corect. Deci, ne aflăm în textul art.115, alin.4. Orice comentariu este de prisos.

În această situație, domnule președinte, reiau propunerea domnului Olteanu și anume mâine dimineață la ora zece o ședință comună a celor două Camere, pentru a putea declanșa procedura pentru dezbaterea moțiunii de cenzură, mâine cu citire, iar luni după-amiază la ora 15.00 să facem citirea și dezbaterea moțiunii. Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc. Am consemnat propunerea dumneavoastră.

Doresc în continuare să invit colegii care au puncte de vedere de exprimat. Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Iar o dispută juridică, dacă păstrăm aceeași modalitate de lucru, vă propun să o trimitem la Comisia juridică să ne spună un punct de vedere și în funcție de asta vom vedea.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Sever Voinescu, după aceea domnul Arpad Marton.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Același lucru vroiam să-l propun și eu, deci mă raliez propunerii domnului Mircea Toader. Mi se pare firesc. Dacă la punctul trecut am decis că Comisiile noastre juridice trebuie să se pronunțe pe constituționalitatea unei cereri a președintelui, pentru că înțeleg că despre asta este vorba, vă rog să supuneți la vot, domnule președinte, aceleași condiții juridice, să se pronunțe pe constituționalitatea moțiunii de cenzură din perspectiva semnăturilor. Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc. Este aceeași propunere cu cea avansată de domnul Toader.

Domnul Marton, după aceea domnul Adrian Năstase.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu cred că cele două situații sunt distincte. Într-un caz, una dintre autoritățile statului, adică președintele României a avut o decizie, decizia de a solicita Parlamentului un punct de vedere în legătură cu referendumul. În celălalt caz, nu suntem în situației deciziei autorității parlamentare.

Ca atare, după ce eventual nu trece moțiunea de cenzură, deputații și senatorii care cred că nu a fost constituțională această decizie a Parlamentului deja existentă pot să sesizeze Curtea Constituțională. Așa văd.

Așa că deocamdată cred că putem să dăm curs votului asupra punerii pe ordinea de zi. Pot veni evident și alte propuneri cât să se citească, evident în termenul regulamentar și constituțional și când să se voteze această moțiune de cenzură.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, efortul nostru de a transforma Constituția într-un text aberant cred că va reuși. Nu cred că mai avem foarte mult până când ne vom atinge acest obiectiv. Credeam că sensul Constituției este clar măcar pentru noi, dacă nu și pentru cetățenii țării. Moțiunea simplă este o armă la dispoziția opoziției, care, pe o temă sau alta, atacă la un moment dat Guvernul. Moțiunea care se poate depune atunci și numai atunci când Guvernul își angajează răspunderea este o formă de a răspunde la o provocare constituțională de câte ori această provocare apare. Dacă nu apare niciodată, nu se poate depune această moțiune. Dacă apare de 20 de ori, se depune de 20 de ori, pentru că este modalitatea pe care chiar Guvernul dorește să o folosească pentru a-și verifica soliditatea sprijinului din Parlament. A nu permite moțiune de cenzură într-o astfel de situație înseamnă a nu accepta această instituție prevăzută în constituție.

Îl admir pe domnul Ioan Oltean de multă vreme, îl prețuiesc pentru lecturile sale bogate în ceea ce privește Constituția, dar de data aceasta vreau să vă spun că mi-ar fi extrem de dificil să fiu de acord cu dânsul, deși de foarte multe ori avem aceeași poziție în legătură cu chestiunile care se discută aici.

Eu cred că n-are rost să ne prefacem, n-are rost să mergem mai departe. Este o problemă care a fost declanșată de către Guvern prin angajarea răspunderii data trecută, acum este vorba de o moțiune, este un drept care revine. Nu vreau să spun că într-un fel Guvernul se dorește afară și nu știe în ce formă să ajungă afară, dar aceasta este o chestiune politică și nu vreau să intru în detaliu. În această chestiune, textul se bazează pe un text evident din Constituție și nu cred că ar trebui să facem altceva decât să decidem când pornim procedura pe această chestiune.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Pereș.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte, mulțumesc.

Sigur, am luat cuvântul și să-mi exprim un punct de vedere față de domnul vicepreședinte Adrian Năstase. Îl urmăresc de multă vreme și de mulți ani privind modul în care încearcă să convingă nu numai Biroul permanent, ci și sala Parlamentului și câteodată și țara de adevărul celor spuse de dânsul. Dar acum, domnule vicepreședinte, nu discutăm de oportunitatea sau că nu există posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură, ci problema de procedură, a semnăturilor, de asta era vorba aici și aveam o dilemă și avem și în continuare. Nu cred că reușim s-o tranșăm aici și tocmai de aceea demersul domnului Oltean sigur va fi urmat, haideți să spunem, și de votul nostru pentru a face același pas pe care l-am făcut cu punctul pe care l-am discutat înainte, prin scrisoarea președintelui. Nu încercăm nici pe departe să obstrucționăm Parlamentul și parlamentarii pentru a depune o moțiune de cenzură, este vorba de repetarea acelor semnături care s-au dat pe o moțiune, sigur că da, pe moțiunea privind asumarea răspunderii Guvernului, dar este vorba de o moțiune, iar aici se spune "Moțiunea de cenzură se dezbate după trei zile", scuzați-mă, da? "Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă" nu face precizarea, sigur, "deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția în acea sesiune o nouă moțiune de cenzură, cu excepția". Deci, este vorba de semnătură, domnule vicepreședinte. Este vorba de semnătura. "Cu excepția", sigur, dar acum nu mai este. "Cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea". Vă rog atunci să semnați moțiunea pe angajarea pe care o va face Guvernul după ce vine primul ministru în Parlament. Mie așa mi se pare normal.

Domnule Nicolăescu, nu vă supărați pe mine. Vă rog frumos, v-am ascultat și de multe ori m-a apucat durerea de cap, dar asta-i o altă problemă.

Domnul Mircea Geoană:

Aș dori să încercăm să păstrăm o anumită ținută a conversației noastre.

Doresc să dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean pentru o preciziune suplimentară.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu recunosc că urmăresc logica domnului Adrian Năstase din 1990 și este impecabilă; uneori, perversă, dar este impecabilă. Și atunci, și cu admirație o spun și chiar cu multă, cu foarte multă simpatie, o spun fără nici un fel de reținere și fără să exagerez. Dar aici, stimați colegi, problema este dacă aceiași parlamentari care au semnat o moțiune de cenzură o pot semna și pe a doua. Excepția este foarte clară. Poți să semnezi a doua, poți să semnezi a treia, poți să semnezi a patra, dar atunci când Guvernul își angajează răspunderea. Atunci. Dacă doriți o moțiune pe angajarea răspunderii pe Legea pensiilor, sigur, aceiași parlamentari pot să semneze o moțiune. Dar din textul alin.4 al art.113 nu rezultă că ar exista excepția la care cu atâta distincție domnul vicepreședinte Năstase făcea trimitere.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc foarte mult. Această intervenție nu se califică la zona de intervenție perversă, ci eventual la una străvezie.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor, eu, din punct de vedere procedural, văd în felul următor:

Există o moțiune de cenzură. Acea moțiune de cenzură este constituțională. Orice forțare pe acest temei din partea unui partid pentru mine înseamnă pregătirea unei dictaturi prezidențiale. Vedeți să nu se scape și de voi ca partid în această dictatură. Unu.

Doi. Pentru mine asta înseamnă. Și de acum încolo așa mă voi comporta. Punct. Inclusiv că știți că interpretarea dumneavoastră nu este corectă. Inclusiv că aveți un premier care, mă rog, predă drept constituțional și puteți să-l întrebați dacă este de acord cu părerea dumneavoastră. Dar nu mă interesează asta. Sau colegi care știu părerea primului ministru în acest domeniu.

Din momentul în care dumneavoastră marșați pe această idee, puteți s-o faceți, este punctul dumneavoastră de vedere.

Aici ni s-a făcut o propunere legată de momentul în care să se pună pe ordinea de zi citire, respectiv când să se supună votului.

Eu propun, domnule președinte, ca ceilalți colegi, care eventual au alte puncte de vedere legate de momentul când să citească, respectiv momentul când să supună votului, să-și expună celelalte propuneri și să supuneți votului aceste propuneri. Cele depanate aici n-au nici o legătură nici cu Constituția, nici cu regulamentul, cu nimic, este pur și simplu o împingere a statului de drept în afara statului de drept, înspre o dictatură prezidențială, încălcarea Constituției fiind flagrantă, care nu cred că trebuie să ascultăm.

Domnul Mircea Geoană:

Aveam o singură rugăminte. Suntem în fața unei solicitări relativ standard. Vă rog foarte mult să nu încercăm să transformăm o dezbatere care este relativ simplă și este o chestiune care este regulamentară, este constituțională și este o practică curentă a Parlamentului României în ultimii 20 de ani, punerea pe ordinea de zi a unei moțiuni de cenzură și să încercăm să rezolvăm acest subiect, pentru a putea să continuăm. Avem o ordine de zi extrem de densă. Doamna președinte Anastase deja acuză această prelungire a discuției noastre.

Domnul Verestoy și domnul Hașotti și vă rog, după aceea, să putem să intrăm într-un format de decizie cu privire la punctul 1 de pe ordinea de zi.

Domnul Attila Verestoy:

Domnule președinte, sigur că pot să văd și eu, să creionez o perspectivă negativistă. Nu este cazul. Eu sunt un optimist, tot ceea ce este temerea colegului meu nu se va întâmplat și, drept dovadă, încă de acum ne vom înțelege că aici, această dilemă că este găina, oul, care este primul act valabil, cel care este pe planul doi, asumarea și, în consecință, semnăturile sau însăși principiul de drept pe care constituanta a gândit-o și aprobat-o în modificarea pe care a adus-o Constituției, cum că se pot aduce mai multe semnături pe mai multe moțiuni de cenzură, dar numai una poate să fie alta decât cea care rezultă din respingerea unei legi asumate. Acesta este principiul de drept pe care s-a mers constituanta. Nu exista o ierarhizare, o ordine a acestuia, că prima dată poate să semneze pe respingerea unei asumări și după aceea poate să semneze pe o moțiune de cenzură obișnuită sau invers. Principiul contează. Într-o sesiune, un parlamentar poate să semneze pe oricâte moțiuni de cenzură, dar numai una poate să fie alta decât cea care rezultă din refuzul unei legi care s-a dat în fața lui drept asumată de Guvern. Asta era. Vă rog să interpretăm așa și mergem mai departe, că nu aici se pun problemele mari pe care trebuie să le dezbatem.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc.

Ultima intervenție, domnul Hașotti, înainte de a lua o decizie.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, stimați colegi, din păcate discuția aceasta a devenit mult prea politică. Sigur, nu mai invoc și nu mai evoc argumentele aduse de antevorbitorul meu, de domnul senator Verestoy, cu regulament și cu Constituție. Eu vă fac următoarea propunere. Și, domnule președinte, vă amintesc că dumneavoastră, în repetate rânduri, în plenul Senatului, au spus cât de importante sunt declarațiile politice și mai ales că avem și votul final.

Iată de ce eu vă propun ca mâine să citim moțiunea și marți să se dezbată.

Un alt argument pentru marți este că, în situația în care o punem luni pe ordinea de zi, va dura până pe la ora zece seara. Și cred că marți este mult, mult mai bine ca moțiunea să fie dezbătută. Și vă propun să supuneți votului.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator, ultima intervenție.

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu, deja s-au făcut standarde aici, că într-un fel este moțiunea de cenzură, în alt fel este cererea președintelui. Noi am spus că vrem să vedem dacă această moțiune este sau nu este constituțională. Nu venim cu rugămintea să o trimitem la Curtea Constituțională, dar venim cu rugămintea, și a fost prima noastră propunere, să ajungă la Comisiile reunite juridice. Mi se pare corect ca, înainte de toate, asta să fie supusă votului și după aceea discutăm orice altă problemă.

Domnul Mircea Geoană:

Înainte de a proceda la votarea sugestiilor care au fost avansate, aș dori, pentru claritate și pentru a fi cu toții în fața textului constituțional care guvernează această speță, art.113, alin.4 din Constituția României: "Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat nu mai pot iniția în aceeași sesiune o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit art.114". Deci, suntem în fața unei situații extrem de clare din punctul meu de vedere, dar pentru că există o solicitare și pentru că regula și cutuma Birourilor permanente este că, atunci când un coleg sau o colegă avansează o propunere, să ne pronunțăm asupra ei, deși textul mi se pare superclar, vă propun să ne pronunțăm cu privire la ceea ce a propus domnul Toader, susținut de colegul Sever Voinescu în acest moment, cu privire la trimiterea către Comisiile juridice a acestei moțiuni pentru un eventual aviz.

Cine este pentru? 10.

Pe cale de consecință, neavând numărul suficient pentru aprobarea unei astfel de propuneri, propunerea a fost respinsă.

Avansăm în partea a doua, partea procedurală și regulamentară. Vă reamintesc faptul că o moțiune de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere în cel mult cinci zile de la data depunerii, art.78 din Regulamentul comun al Camerelor noastre, iar dezbaterea moțiunii de cenzură are loc după trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere, art.113.

Domnul Puiu Hașotti:

Trei zile de lucru ale Parlamentului.

Domnul Mircea Geoană:

După trei zile.

Pentru a putea fi extrem de preciși, vă citez textele care guvernează această speță. Revin: "Moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii" - art.78 din Regulamentul comun. "Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc după trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună" - art.113, alin.3 din Constituție, coroborat cu 78 din Regulamentul celor două Camere.

Deci, articolul 130, alineatul 3 din Constituție, coroborat cu 78 din Regulamentul celor două Camere. De aceea, revin către propunerea care a fost avansată de domnul deputat Marton și coroborat cu ceea ce a propus domnul senator Hașotti. Propunerea a fost ca mâine, în plen reunit, mâine joi, textul moțiunii de cenzură să fie prezentat celor două Camere, urmând ca marțea viitoare, ținând cont și de programul extrem de aglomerat al Senatului care astăzi ar fi trebuit să aibă plen și luni are plen, marțea viitoare este propunerea pentru dezbaterea în plenul reunit a moțiunii de cenzură, dimineața, pentru că va fi în mod cert o zi politică extrem de importantă și trebuie să dăm răgazul necesar pentru o dezbatere, bănuiesc extrem de viguroasă cu privire la textul acestei moțiuni de cenzură. De aceea, vă propun votului, Biroului permanent reunit, ca prezentarea să aibă loc mâine la ora 10.00; vom avea și BNR-ul și atunci îndrăznesc să anticipez o decizie de la punctul respectiv de pe ordinea noastră de zi, am putea să avem un plen reunit în care să avem evident lecturarea moțiunii și aprobarea Consiliului de administrație al BNR, dacă nu sunt alte impedimente de natură temporală cu privire la BNR.

Cred că săptămâna aceasta este ultima săptămână.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

10 este ultima zi.

Domnul Mircea Geoană:

Este perfect, urmând ca moțiunea să fie dezbătută marțea viitoare, tot la ora 10.00 dimineața.

Cine este pentru acest pachet de propuneri? Vă rog să votați!

Cu 14 voturi în favoare, propunerea a fost aprobată, ca atare, moțiunea de cenzură va fi prezentată mâine și dezbătută marțea viitoare.

Scrisoare din partea domnului Emil Boc, prim-ministru, referitoare la angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice

PUNCTUL 3

Scrisoare din partea domnului Emil Boc, prim-ministru, referitoare la angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice

Domnul Mircea Geoană:

Punctul 3, tot ora 10.00 pentru ambele reuniuni comune ale celor două Camere.

Vă rog domnule Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Ținând cont de ce am votat până acum, v-aș propune să amânăm acest punct pentru o ședință a unui Birou reunit după votul moțiunii de cenzură.

Domnul Mircea Geoană:

Doamna președinte Roberta Anastase. Vă rog.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă îmi permiteți, eu aș veni cu o contrapropunere față de cea făcută de domnul Mihai Voicu de a amâna acest punct în sensul de a încerca să ne încadrăm cu acest punct până la votul moțiunii de cenzură în plen.

Și am să argumentez acest aspect cu următoarele elemente. În primul rând, pentru că eu cred că este un subiect care este așteptat de foarte mult timp de marea majoritate a cetățenilor și în mod special de pensionari. Din cauza inegalităților și inechităților din acest sistem, foarte mulți oameni se află într-o situație incorectă. Cred că reforma sistemului de pensii și construirea unui sistem unitar de pensii stă la baza reformei statului pe care noi ne-am asumat-o în ansamblu prin votarea programului de guvernare. În plus, față de asta, în Acordul cu Fondul Monetar Internațional este și acest punct. Cred că este iarăși o altă exigență de care trebuie să ținem cont.

Cred că până la urmă nu trebuie să considerăm - și sunt convinsă că, colegii care au semnat această moțiune, cei din PNL, UDMR și PSD, nu doresc să se creadă că acest Guvern este picat pentru că de fapt și de drept nu se dorește eliminarea pensiilor parlamentarilor. E o temă la care cred că trebuie să reflectăm cu responsabilitate și să încercăm să ne încadrăm în acest calendar pe care dumneavoastră l-ați aprobat, al moțiunii de cenzură cu asumarea de către primul-ministru înainte de votul îndreptat împotriva acestui Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc. Aș dori să fac și eu un comentariu. Evident, angajarea răspunderii este o procedură constituțională, ea a fost folosită, uneori s-a abuzat de ea, dar vreau să vă spun un lucru care mă preocupă cu privire la acest gest al Guvernului, faptul că pe acest proiect de lege pe care se dorește angajarea răspunderii nu a existat practic nici o formă de consultare cu partenerii sociali. Și așa avem un experiment relativ dur cu precedentul creat de angajarea pe trei texte de legi, în urmă cu câteva săptămâni de către Guvernul Boc, dar ceea ce pe mine mă preocupă și cred că este un subiect care trebuie să ne preocupe în cadrul Biroului permanent este că pe acest text nu a existat practic nici o consultare cu partenerii sociali.

Deci, vorbim de soarta a 5 milioane și jumătate de pensionari din România și nu a existat nici măcar o brumă de încercare, măcar o încercare timidă de consultare publică cu privire la acest text atât de important. Doamna Anastase are perfectă dreptate și îndrăznesc să spun că respectarea obligațiilor noastre cu privire la finanțarea internațională reprezintă o prioritate. În textul Acordului cu Fondul Monetar se prevede ca până la final de decembrie.. - și pot să vă spun de la acest microfon că am dori ca acest lucru să fie dincolo de alegerile prezidențiale, tocmai pentru a încerca să evităm superpolitizarea unui subiect atât de sensibil - într-adevăr, avem o obligație și va trebui să venim cu o lege unitară a pensiilor până la final de decembrie.

Dar această procedură brutală care nu respectă minima cerință legală, politică și morală și democratică de o minimă consultare cu cei care sunt până la urmă beneficiarii sau destinatarii acestei legi, este un lucru pe care eu nu-l înțeleg și îl condamn de la acest microfon.

Cred că evident vom putea să ne pronunțăm cu privire la propunerile care au fost făcute, dar din punct de vedere al calității democratice a acestei angajări, aș putea spune că este probabil fără precedent în istoria ultimilor 20 de ani. Domnul Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Cred că astăzi vedeți în stradă rezultatul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului. Lipsa de consultare, lipsa de implicare a Parlamentului și iată, România este în momentul de față într-o situație de criză socială nemaiîntâlnită până acum. Ar trebui să dezvoltăm această criză? Nu este suficient ce s-a întâmplat? Eu, în calitate de parlamentar, vreau să vă spun că protestez față de această atitudine a Guvernului care de data aceasta elimină din activitatea legislativă Parlamentul al cărui membru sunt și sunteți cred și dumneavoastră.

Angajarea răspunderii este, fără îndoială, o procedură constituțională. Totuși a reduce activitatea noastră legislativă numai la dezbaterea după luni de zile a unor ordonanțe de urgență, fără a discuta în Parlament subiectele importante ale societății, mi se pare grav, mi se pare inadmisibil.

La acest moment eu nu am văzut această lege, se discută la televizor despre ea, urmează ca ea să intre în aplicare, Legea salarizării la fel a creat o tensiune între grupuri profesionale, bresle. De ce acceptăm aceste lucruri? Nu cred că noi trebuie să mai abdicăm de la dreptul nostru de a ne pronunța asupra legilor. Nu ne pronunțăm asupra hotărârilor de guvern. Vrem să ne aplecăm, să discutăm, să examinăm aceste chestiuni.

Eu îmi propun ca în zilele viitoare, împreună cu alți colegi parlamentari să trimit o scrisoare și directorului general al Fondului Monetar Internațional, să-l întreb dacă Fondul Monetar consideră că este normal ca în abordarea legilor care vizează anumite măsuri cu implicații financiare, Parlamentul trebuie să fie bypasat și dacă măsurile care se iau pentru rezolvarea problemelor de criză trebuie să se facă într-un stat care numai este un stat de drept.

Parlamentul este un dușman în statul de drept al nostru el trebuie să fie izolat, trebuie să fie pus într-o formulă de containment, cum ar spune Truman, trebuie să fie îndiguit astfel încât să nu strice legile pe care le face președintele țării sau în cadrul comisiilor prezidențiale sau Guvernul în cadrul activităților sale? Mi se pare inadmisibil.

Și ca să nu vorbesc foarte mult, pentru că spun de fapt ceea ce gândiți, sper, și dumneavoastră. Eu vă propun să nu fim prezenți la nici unul dintre momentele care ar permite angajarea răspunderii Guvernului pe această lege, să cerem Guvernului să respecte prerogativele Parlamentului, să ceară procedură de urgență, cum este firesc, dar să dezbatem această lege conform prerogativelor stabilite pentru noi în cadrul Constituției.

S-au făcut trei experimente deja. Iată președintele stă la pândă și încă nu a promulgat acele legi care erau atât de urgente și .. eu vă spun deocamdată care este situația. Noi ne-am grăbit. Legea aceasta a pensiilor - uitați-vă la dispozițiile finale - prevede că intră în vigoare după 6 luni. Deci, asta este o chestiune pe care mi-au semnalat-o colegii mei, eu nu am avut textul respectiv, mi-a fost semnalată de către colegii mei și nici nu sunt un specialist până la urmă pentru a discuta și pentru a înțelege imediat printr-o lectură simplă. Oricum, nu am citit acest text.

Ceea ce pot însă să vă spun că nu accept această culpabilizare a parlamentarilor în ideea "pensiilor nesimțite" de care vorbea unul dintre foștii parlamentari, primarul Clujului și actualul prim-ministru.

Vreau să vă aduc aminte că această lege pentru parlamentari a fost făcută prin trimitere la pensiile unei alte bresle, este vorba de magistrați. Ca atare, o modificare a Legii privind pensiile pentru parlamentari nu putea să fie făcută decât într-un cadru unitar și sunt de acord că este nevoie de acest lucru, dar în orice caz, fără o modificare a condițiilor de pensie pentru magistrați într-un cadru general este foarte greu să faci o astfel de modificare numai pentru rațiuni demagogice, electorale, pentru a lovi parlamentar fiind chiar tu în instituția din care faci parte.

De aceea, consider și eu că este nevoie de o abordare echilibrată pentru eliminarea exceselor în ceea ce privește pensiile care au fost mărite arbitrar, mai ales în ultimii ani, pentru anumite segmente, dincolo de faptul că pot fi găsite alte soluții, inclusiv printr-o impunere progresivă a unora dintre aceste pensii sau a pensiilor într-un sistem care să ducă la un mai mare echilibru între pensiile mari și pensiile mici, deci, iată sunt și alte soluții. Nu cred că Parlamentul trebuie să fie în afara acestei dezbateri care înseamnă de fapt interesele celor pe care noi de fapt ar trebui să-i reprezentăm aici în Parlament, cu ideile noastre, mai bune, mai rele.

Nu cred că trebuie să acceptăm dictatura Guvernului asupra Parlamentului.

Am vorbit mai mult, pentru că eu cred că este o chestiune de esență și în ceea ce mă privește vreau să vă spun că de data aceasta voi milita pentru o reacție care să fie mult mai clară, mai directă. Nu cred că trebuie să ne mai lăsăm călcați în picioare și prerogativele noastre să fie eliminate practic din dezbaterea Legislativului.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc foarte mult. Aș dori să păstrăm totuși un anumit tip de conciziune a intervențiilor noastre. Domnul vicepreședinte Oltean, domnul Marton, doamna Aura Vasile, domnul Toader, cu rugămintea de a încerca să fim puțin mai concentrați în alocuțiunea noastră.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, voi încerca să fiu scurt și concis.

Stimați colegi,

Angajarea răspunderii Guvernului este un drept constituțional, noi nu-l putem contesta și este atributul exclusiv al Guvernului, doar Guvernul este singurul care apreciază oportunitatea și necesitatea acestui demers constituțional.

Parlamentul nu poate să intervină în această fază, poate să-și exprime o părere, poate să spună orice, dar în această fază, Parlamentul nu are nici un instrument cu care să intervină și să blocheze sau să obstrucționeze demersul Guvernului. Tocmai de aceea, Constituția creează Parlamentului instrumentul dat la îndemână al moțiunii de cenzură. Dacă Parlamentul apreciază că Guvernul își exercită în mod abuziv atribuțiile, că abuzează de această normă constituțională, atunci nimic și nimeni nu-l poate împiedica să inițieze o moțiune de cenzură, să retragă prin aceasta încrederea Guvernului și să încheie această dispută între un Guvern care folosește în mod abuziv atribuțiile constituționale și un Parlament care s-ar lăsa călcat în picioare.

Deci, din acest punct de vedere noi nu putem să-i interzicem Guvernului să-și angajeze răspunderea. Sigur, avem la îndemână instrumentul de a așeza în timp mai îndepărtat sau mai aproape ședința, dar angajarea răspunderii Guvernului trebuie să aibă loc și nu vom putea sub nici o formă bloca.

Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Este o propunere procedurală, pentru că propunerea mea nu vizează în nici un fel..., ar însemna să fiu absurd să vizeze interzicerea dreptului Guvernului de a-și angaja răspunderea pe un proiect de lege.

Am solicitat doar o amânare de 6 zile care este absolut legală de a programa în ședință comună această angajare.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Voicu face o observație corectă pentru a putea fi în bună rânduială, toată conversația de aici se reduce de fapt la o prerogativă a Birourilor permanente reunite care au dreptul suveran și exclusiv de a stabili noi, cei din jurul acestei mese, stabilirea datei limită pentru depunerea amendamentelor, datei până când Guvernul examinează amendamentele și data în care, în ședință comună, primul ministru va veni. Este dreptul suveran, nu are nici un fel de constrângere și vă rog să încercăm să ne îndreptăm către o soluție de acest gen. Când crede Biroul permanent reunit că este un moment propice din punct de vedere politic, democratic, constituțional, moral pentru a putea să mergem către o decizie? pentru că altfel, mai degrabă transformăm Biroul permanent într-o tribună politică, când scopul nostru principal este acela de a proceda cu privire la epuizarea agendei noastre de ordinea de zi de astăzi. Domnul Voiculescu are o intervenție scurtă. După aceea mergem către domnul Marton, doamna Aura Vasile, domnul Toader.

Domnul Dan Voiculescu:

Avem deja pe ordinea de zi o moțiune de cenzură care am spus că o discutăm peste câteva zile. Nu cred că este cazul să discutăm acum despre o asumare de răspundere a unui Guvern care este supus unei moțiuni de cenzură. Deci, oricum, până nu se dezbate moțiunea, nu are rost să discutăm nici un fel de inițiativă a Guvernului legată de asumarea răspunderii.

Domnul Mircea Geoană:

Doamna președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Fac un apel la dumneavoastră ca totuși să nu lăsăm să planeze asupra Parlamentului României suspiciunea că pică acest Guvern pentru că Legea pensiilor care vizează inclusiv pensiile parlamentarilor să nu treacă. Asta este singura explicație logică atâta timp cât noi amânăm această procedură constituțională la care a apelat Guvernul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Propunerea mea concretă este ca la jumătate de oră după numărarea voturilor pentru moțiune, să se desfășoare un Biroul permanent reunit.

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Voicu, vă rog să respectăm ordinea înscrierilor la cuvânt. Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Aș fi fost tentat să nu fac și eu declarații politice, așa cum ne-ați solicitat, dar având în vedere că doamna președinte persistă în această idee, trebuie să-mi expun și eu un punct de vedere.

Aș fi spus înainte că trebuie să atragem atenția pensionarilor că vor fi trași pe sfoară, că această lege, sub plapuma diminuării pensiilor parlamentarilor cică și se mai uită și de judecători și de militari, se face altceva. Dar ieri seară am avut posibilitatea să văd ce părere are președintele Uniunii, sau cum îi zice, pensionarilor din țara aceasta, care a observat că această lege pentru pensionarul de rând înseamnă pensie mai puțină. Această lege, printre altele, așa cum și acea asumare legată de așa-numita grilă de salarizare unică eludează, deci rezolvă o problemă. Acolo s-a rezolvat problema măririi salariilor profesorilor cu 50 la sută, aici se rezolvă problema obligativității de a avea punctul de pensie la cel puțin 45 la sută din venitul mediu prognozat. S-a ras.

Dar trebuie să vă spun, domnule președinte, că nu sunt încântați pensionarii de această lege. Sunt la fel de încântați cât sunt bugetarii încântați de cealaltă lege, la fel de încântați sunt și au observat această mică chichiță, care le va diminua, începând de anul viitor, la șase luni, așa cum s-a spus, venitul pe care și-l vor realiza din pensie, dacă o vor primi la timp, pentru că legea este atât de sofisticată, încâlcită și greșită, lipsesc articole întregi care ar fi trebuit să fie trecute acolo, din mare grabă. Și aici este clar pentru toată lumea că atunci când într-o zi s-a aflat că se va depune o moțiune, repede, a doua zi, s-a dat această asumare. Deci, ordinea era inversă, chiar dacă, din punct de vedere al ajungerii la Cameră, cei care s-au grăbit și au greșit, au fost mai rapizi decât cei care au depus moțiunea.

Și atunci mi se pare corect ca, din moment ce am primit această solicitare din partea Guvernului, așa cum domnul președinte Geoană a propus, să propunem un timp până la care noi, deputații și senatorii, să depunem amendamente către Guvern, să lăsăm un timp și Guvernului să chibzuiască, eventual să nu preia nici unul dintre amendamentele noastre și să vină în plen să citească asumarea răspunderii, după care, eventual, o parte dintre deputați și senatori dacă doresc să depună o moțiune de cenzură. Și să nu încâlcim lucrurile, ca să evităm ceea ce a spus doamna președinte, adică să nu se creadă că am dat un vot pentru că a fost prezentat altceva, eu propun următoarea procedură: până vineri seara să putem depune amendamentele, vinerea aceasta; domnul premier să vină să prezinte această sumare într-o ședință comună în care, pe ordinea de zi, prima să fie dezbaterea moțiunii de cenzură; votul pe moțiunea de cenzură. Dacă trece acest vot, Guvernul nu mai are cadența de a-și asuma răspunderea. Dacă această moțiune de cenzură nu a trecut, Guvernul își prezintă asumarea și în trei zile, dacă dorește cineva, iarăși atacă printr-o moțiune de cenzură. Mi se pare regulamentar, așa am procedat și pe celelalte cazuri. De fapt sunt cinci asumări ale acestei guvernări într-un singur an, cinci asumări. Cam aceleași au fost procedurile. Mi se pare această procedură acceptabilă.

Încă o dată spun, să nu se interpreteze altfel, dacă se acceptă propunerea mea, propunerea mea înseamnă în ziua de marți, prima pe ordinea de zi este dezbaterea moțiunii de cenzură, urmează votul pe moțiune de cenzură și după aceea urmează prezentarea asumării și astfel realizăm, adică evităm și că din cauza acestei legi am dorit să demitem Guvernul și este o criză iarăși constituțională în care se pune situația ce se întâmplă cu o lege pe care și-a asumat răspunderea Guvernul, care între timp, înainte de a fi depusă o moțiune de cezură, a căzut.

Deci, cred că din punct de vedere constituțional este o procedură acceptabilă. Așa cred eu, poate aveți altă părere.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc.

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte, constatăm că unii vorbesc de respectarea legilor și drepturile unor instituții, vorbesc de respectarea drepturilor Guvernului, în condițiile în care, așa cum și la primul punct am constatat neconstituționalitate, la fel și în acest moment.

Pe expunerea de motive care însoțește această solicitare a Guvernului, la un moment dat se spune, chiar în deschidere, că a fost consultată societatea civilă românească, cea care a indicat ce trebuie scris în această lege. În secțiunea 5, pentru că legea obligă, se indică ce înseamnă societatea civilă. Deci, societatea civilă, au fost consultate Asociațiile profesionale ale Administrației Publice și, de asemenea, au fost consultate toate ministerele cu implicații în sistemul de pensii publice.

Din știința mea, nu cred că acestea constituie societatea civilă și cei care sunt implicați și cei care sunt partenerii sociali.

M-am uitat cu multă atenție să văd dacă această solicitare a Guvernului îndeplinește criteriile și modul de depunere a unui proiect de lege la Parlament. Nu este însoțit de punctul de vedere, avizul Consiliului Legislativ, nu avem nicăieri avizul Consiliului Economic și Social, ca prime constatări.

De asemenea, pot să spun că prin ceea ce derivă din acest proiect de lege se încalcă clar art.145 privind retroactivitatea, în condițiile în care la o serie de cetățeni ai acestei țări se dorește anularea unor drepturi câștigate de-a lungul timpului.

Declar aici și doresc să rămână foarte bine trecut în stenogramă că nu militez pentru pensiile speciale, că nu militez nici o secundă pentru a proteja pensiile parlamentarilor, așa cum doamna președinte Roberta Anastase a încercat să sugereze pentru a face un fel de șantaj privind pozițiile noastre în jurul acestei mese, dar în același timp, ca și membră a unui partid social-democrat, mă simt obligată să fiu alături de cei care într-adevăr, printr-o șmecherie, vor fi sancționați și li se vor lua din drepturi.

De asemenea, cred că la secțiunea 5, pct.5 din această expunere de motive, înainte de a lua o decizie, ar trebui să vedem și noi acordurile cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Uniunea Europeană, la care face referire Guvernul, care justifică luarea acestei măsuri și poate egalitatea vârstelor între femei și bărbați și toate celelalte sunt lucruri cu care aș putea să fiu de acord, dar faptul că spune modul de calcul al valorii punctului de pensie bazat pe inflație, deci anulând ceea ce în anul 2008 Parlamentul a reușit să facă o egalare sau să dea și pensionarilor dreptul la viață, la o viață mai bună, prin a stabili un procent din salariul mediu brut pe economie stabilit prin bugetul anului următor la data de 1 ianuarie a fiecărui an, teoretic este o șmecherie, este o fraudă, este un lucru pe care, în acest moment, Guvernul vrea să-l aducă poporului român, actuali pensionari, viitorilor pensionari.

De asemenea, trebuie să remarc că acolo unde cetățeni ai României au ajuns în imposibilitatea de muncă datorită unor accidente sau datorită unor boli, acest proiect de lege stabilește că medicul curant specialist pe boala respectivă nu mai poate să facă un raport medical, deoarece vor fi stabiliți medici, medicina asigurărilor sociale, despre care în acest moment eu nu am auzit să existe în România și, de asemenea, celor care...

Domnul Mircea Geoană:

Doamnă Aurelia Vasile!

Doamna Aurelia Vasile:

Imediat, domnule președinte.

Domnul Mircea Geoană:

Vă mulțumesc, dar o să avem timp să ne aplecăm asupra fondului problemei. Aș dori să rezolvăm problema.

Doamna Aurelia Vasile:

Vreau să-mi fac și propunerea, domnule președinte.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Deci, conform termenelor, eu vă solicit cel puțin 30 de zile pentru a primi avizul de la CES, iar termenul de dezbatere să fie după turul doi al alegerilor prezidențiale.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc.

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte, cred că am început dezbaterea moțiunii de cenzură, asta am înțeles eu acum. Sunt dezbateri politice, fără a stabili ceea ce ne propunem și care este atributul acestor Birouri reunite, să stabilească data când se depun amendamentele, când este citită și când și-o asumă Guvernul. Toate discuțiile de aici, că sunt consultări, pot să vă spun și spun colegilor mei care au fost în coaliție, legea este făcută de către ministrul Sârbu. A consultat o parte, cel puțin pe cea din Galați a consultat-o, pentru că aceea era cea mai revoluționară, iar dreptul Guvernului nu poate fi contestat. Este un drept constituțional. Că sugerăm cum sugerează domnul Năstase: "Domnilor, mai bine nu venim în sală", mi se pare de acum un lucru care denaturează chiar rostul Parlamentului. Și vă rog să stabiliți, așa cum prevede Regulamentul celor două Birouri reunite, să stabilim clar ce avem de făcut, pentru că altfel ne apucă dimineața pe dezbateri politice.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc mult.

Domnul Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, stimați colegi, din nou o discuție unde se invocă tot felul de chestiuni constituționale. Las la o parte faptul că Guvernul s-a comportat în continuare față de Parlament într-o manieră incalificabilă, o bătaie de joc incalificabilă. Eu știu cât de greu le vin distinșilor noștri colegi de la PD-L să susțină această incalificabilă bătaie de joc. Dar acest Guvern este ca un om care înoată și nu știe dacă se va îneca sau nu.

Ce vă propun? Și am făcut trei propuneri care mă bucur că au fost agreate. Noi nu știm dacă Guvernul cade sau nu cade la moțiunea de cenzură. Marți se discută moțiunea de cenzură. Vă propun ca miercuri Birourile reunite să se întâlnească și să stabilească clar și nu după o lună de zile, clar, calendarul asumării răspunderii. Dar să vedem dacă Guvernul cade sau nu cade. Și vă propun ca miercuri dimineață la ora 9.00 sau 9.30, când hotărâți, Birourile reunite se întâlnesc, dacă mai este cazul, dacă Guvernul cade cumva. Și dacă Guvernul nu cade, miercuri facem calendarul. Este logic. Supuneți la vot această propunere.

Domnul Mircea Geoană:

Sunt câteva propuneri pe care le avem în fața noastră și aș vrea să ne ducem către o concluzie asupra acestui punct, care evident este un punct extrem de sensibil și politic și social și economic și legat de finanțarea internațională, este unul dintre cele mai complexe momente pe care va trebui să le parcurgem în lunile viitoare. De aceea, cred că ceea ce, cu o notă persoană, ceea ce a propus domnul Voicu la începutul conversației noastre și preluat de domnul senator Hașotti în urmă cu câteva secunde, cred că reprezintă o propunere până la urmă logică. În condițiile în care Guvernul rezistă moțiunii de cenzură, în mod evident ne vom întâlni neîntârziat a doua zi după acest test și vom intra într-o procedură regulamentară, cu stabilire de termene. În condițiile în care Guvernul nu rezistă moțiunii de cenzură, evident că tot acest demers devine caduc.

De aceea, cred că eliminarea acestei incertitudini cu privire la supraviețuirea Guvernului, vom vedea, Parlamentul va decide. Este ceea ce reprezintă de fapt elementul de clarificare necesare. Nu putem să mergem, cred eu, în declanșarea unei proceduri în eventualitatea unui Guvern care are o șansă, cel puțin aritmetică, să nu supraviețuiască. Politic, vom vedea de abia marțea viitoare.

În mod evident, imediat după aceea și îndrăznesc să spun că ceea ce a propus colega mea, doamna Aura Vasile, trebuie să țină cont de calendarul obligațiilor noastre internaționale. Această lege va trebui să fie adoptată până practic de Crăciun, până la final de an, 31 decembrie, Crăciun. Deci, oricum foarte târziu în sesiunea parlamentară pe care o avem. De aceea, fac apel la rațiune până la urmă. Cred că este firesc să decidem, asta e opinia mea, să decidem că vom antama discuțiilor cu privire la angajarea răspunderii dacă acest Guvern va supraviețui, dacă da, intrăm într-o procedură relativ accelerată, pentru că va trebui să ținem cont de obligațiile externe. Acest lucru nu poate fi ignorat, depinde finanțarea României de tranșa a treia de la Fondul Monetar și de la Comisia Europeană, dar cred că de abia atunci vom putea să avem mai multă claritate din punct de vedere al legitimității Guvernului care, fie rezistă și merge mai departe, fie nu rezistă și atunci întreaga propunere devine caducă.

De aceea, vă propun ca primă soluție, cea avansată de colegii Voicu și Hașotti și vă propun să ne pronunțăm cu privire la trimiterea acestui punct de pe ordinea de zi pentru ședința Birourilor permanente reunite de miercurea viitoare, în funcție de decizia suverană a Parlamentului față de moțiunea de cenzură introdusă împotriva Guvernului Boc.

Cine este pentru această variantă? 12 voturi pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Propunerea ca acest subiect să fie reluat la ședința Birourilor permanente reunite de miercurea viitoare a fost aprobată.

Raportul comun al Comisiilor de buget din Camera Deputaților și Senat privind audierea candidaților pentru Consiliul de administrație al B.N.R.

PUNCTUL 4

Raportul comun al Comisiilor de buget din Camera Deputaților și Senat privind audierea candidaților pentru Consiliul de administrație al B.N.R.

Domnul Mircea Geoană:

În continuare, BNR-ul este probabil lucrul cel mai stringent și scadent pe agenda noastră, ținând cont de calendar.

Conform raportului comun pe care-l aveți în fața dumneavoastră, au fost audiați următorii candidați și aveți de asemenea, în raportul comun: comisiile reunite au hotărât cu majoritate de voturi înaintarea către plen a următoarelor propuneri pentru numirea în Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României:

-domnul Mugur Isărescu pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale,

-domnul Florin Georgescu - vicepreședinte și prim-viceguvernator al Băncii Naționale,

-domnul Bogdan Olteanu - membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al B.N.R.,

-domnul Cristian Popa - membru al Consiliului și viceguvernator al B.N.R.,

-domnul profesor Dinu Marin - membru al Consiliului de administrație,

-domnul Nicolae Dănilă - membru al Consiliului de administrație,

-domnul Virgiliu Stoenescu - membru al Consiliului de administrație,

-doamna Angnes Nagy - membru al Consiliului de administrație,

-domnul Napoleon Pop - membru al Consiliului de administrație.

Aveți în fața dumneavoastră CV-urile și elementele rezultate din audierile de ieri din comisiile permanente.

Domnul Nicolăescu, după aceea domnul Toader.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, o propunere simplă: având în vedere faptul că pe 10 octombrie expiră mandatul Consiliului de administrație, acest punct să fie introdus mâine pe ordinea de zi la ședința comună - al doilea punct, după citirea moțiunii de cenzură, că după aceea este un vot, și să fie un vot de listă astfel încât să poată să se deruleze foarte repede.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte, de mult am semnalat problema de la Banca Națională. Cu regret spun, luna trecută trebuia să se întrunească cele două comisii. Din motive pe care nu le-am cunoscut nu s-au întrunit, dar vreau să semnalez un lucru care cred că nu s-a mai întâmplat în Parlament sau este posibil și de acum încolo. Deci, grupurile parlamentare s-au reunit, au negociat, au stabilit o anumită structură. Sigur că cei care au semnat, mai puțin PNL-ul reprezintă cam 70% din parlamentari și cu surprindere aflu că nu se mai respectă acest lucru. Grupul parlamentar al PD-L care are dreptul la 3, propunerea a rămas cu 2, singurul punct divergent era cel care se referea la funcția de vicepreședinte, care a rămas la latitudinea comisiilor reunite. De ce nu s-a întâmplat asta nu știu, înseamnă că, colegii care au semnat aici își retrag aceste semnături și mi se pare incorect.

Dacă discutăm de structură și procent, practic PD-L-ul în structura pe care o știe și domnul Rușanu avea 2,80 și ceva, deci, de la a i se lua 0,80% dintr-un mandat, mi se pare incorect și faptul că n-am revenit la acest lucru, iar cel mai grav mi se pare că, colegii care au semnat acest protocol nu și-l mai însușesc. Atunci dacă numai respectăm nici semnături, ce rost mai are?

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc. Domnul Dan Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da, deci, trebuie să punem adevărul la punct și domnul Toader știe foarte bine. La negocierile care au avut loc, PNL avea 1,57, PSD avea 2,75 și PD-L avea 2,83. După această negociere, conform acestui algoritm, PSD a luat un viceguvernator și doi membri în C.A.; PD a luat doi viceguvernatori și un membru CA.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu scrie nicăieri în protocol de doi viceguvernatori.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule, am negociat asta? Ați negociat asta cu mine? Dacă greșesc cumva, mai avem doi martori. Eu redau faptele așa cum sunt. Și PNL, pe algoritmul dat, ați spus dumneavoastră aveți un membru în C.A. I-am spus domnului Toader la vremea respectivă: domnule Toader cu 1,57 iau un membru în C.A. și dumneavoastră cu 2,83 luați un membru în C.A. și doi viceguvernatori. Deci, dacă un membru în C.A. valorează 1,57, scăzut din 2,83, rămâne 1,26. 1,26 înseamnă doi viceguvernatori. Vi se pare corect? Și am zis: domnule, nu știu.

Domnule Toader, haideți să negociem și atunci a avut un răspuns foarte corect și foarte democratic.

Domnule Rușanu, eu am un mandat de la partid, asta este, nu negociem nimic. Și atunci noi ce facem? Mergem la vot și vedem. Am mers la vot exact ca domnul Toader. Mergem la vot și vedem.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Dați-mi voie să dau o replică. Ați fost de acord cu 3-1-1.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mircea dragă, ai spus așa. Am mandat de la partid, dacă vă place bine, dacă nu mergem la vot și vedem. La vot s-a văzut.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Stai să spun și eu. Am discutat de un singur lucru.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Ai spus așa?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

De ce ne-ați redus un mandat.

Întrebare. Aveam 3-3-1-1. Asta a fost negocierea acceptată de toată lumea. De ce ați rămas la 2?

Domnul Mircea Geoană:

Rog cei doi veterani ai negocierilor să respecte rânduiala din Birourile permanente.

Domnul Dan Radu Rușanu:

După această negociere tu mi-ai spus mergem la vot. Replica ta a fost așa: eu am un mandat de la partid, mergem, votăm și vedem ce iese.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Votăm vicepreședintele acolo.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Am votat și ați văzut ce a ieșit.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc domnule Rușanu, ați fost suficient de clar în prezentarea regulii de aur a democrației, votul decide. Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

O scurtă intervenție pentru care îmi cer scuze de la început pentru colegii senatori care nu au nici un amestec în lucrurile pe care le voi relata.

Într-o penibilă negociere a comisiilor parlamentare la Camera Deputaților, domnii: Toader, Oltean și Cezar Preda ne-au explicat nouă, celor de la PNL că dacă nu ne convine să luăm comisia de IT, de împletit covrigi și cultivat răchită, ne ducem la vot pentru că suntem într-o minoritate și trebuie să înghițim asta. Într-un accent de inspirație, le-am explicat atunci colegilor pe care i-am menționat că se întoarce roata mai devreme sau mai târziu și mă bucur că acest moment a sosit.

Mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian:

Frate, nu pune IT-ul lângă împletit răchita. Zi mai bine ce zic eu de obicei. Reich-ul nu are o mie de ani, asta poți să spui, dar nu pune IT lângă răchită.

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Pambuccian, pot să completez cu o zicală chinezească că nici o dinastie nu durează la nesfârșit.

Domnul Ioan Oltean.

Din sală:

Și nici o alianță.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, un singur lucru. Atunci când relatăm fapte petrecute, trebuie să fim corecți. Din câte îmi amintesc eu domnule deputat Voicu, eram acolo reprezentanții a cel puțin grupuri parlamentare și ceea ce s-a stabilit a fost rezultatul discuțiilor între Partidul Democrat-Liberal și Partidul Social Democrat. Vă rog să fiți corecți. Ați spus că Partidul Democrat Liberal, în mod abuziv, din cei trei a luat o asemenea decizie. Eu știu că sunteți parteneri, dar vă rog foarte mult, dacă vreți să fiți corecți, relatați lucrurile așa cum au fost ele. Este adevărat, poate a fost un punct de vedere personal, dar nu a fost o opțiune numai a noastră de a împărți în felul acesta. Comisiile au fost ale celor doi parteneri. Vă rog în expunere să fiți absolut corect.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc. Eu cred că este extrem de important ca adevărul istoric să fie prezentat, dar avem în fața noastră o ordine de zi și un termen scadent mâine în care noul Consiliu de administrație și noua conducere a acestei extrem de importante instituții trebuie să intre într-un nou mandat de 5 ani.

De aceea, vă rog să încercăm să concentrăm intervențiile și să încercăm să ne îndreptăm către o decizie și am putea să parcurgem ordinea de zi în continuare. Domnul deputat Albu, după aceea domnul Toader.

Domnul Gheorghe Albu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu, evident, împotriva votului, esența democrației, nu avem ce face, dar vreau să atrag atenția că este prima oară în cei 20 de ani de parlamentarism în care nu se respectă acea regulă în care spuneam că aceste funcții, aceste locuri se dau pe algoritmul inițial. Domnul Voicu spune aici că a luat ce a rămas, li s-a dat de împletit răchită. Domnule, așa este poate, dar vi s-a dat numărul de locuri la care aveați dreptul. Noi nu am spus să ni se dea 3 funcții de viceguvernator sau una de guvernator plin. Pur și simplu avem dreptul la cele 3 posturi. Dacă acest lucru, care pot fi de membrii până la urmă, nu știu, dar avem dreptul la 3 posturi. Prin vot se poate obține și altceva, pe funcții, pe preferințe. Gândiți-vă la acest lucru, probabil o să mai candidăm, probabil că unii dintre noi nu o să mai fie în acest Parlament sau în altul modificat, este un precedent destul de periculos. O altă majoritate poate să ia în discuție acest lucru și atunci nu se mai ține cont decât de puterea votului din Cameră și nu se va mai acorda minorității respective, care o fi aia, absolut nimic. Se poate ajunge până acolo, că dacă am făcut un pas, putem să facem un pas și mai mare.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule Albu, exact aceste lucruri le-am spus și eu în urmă cu două săptămâni, exact aceste lucruri și domnul Mircea Toader asta mi-a zis: propuneți câți candidați vreți, votul va hotărî. Și noi ne-am pus 3 candidați.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, dați-mi voie să am o replică.

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Toader vă rog, un drept la replică.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, nu am discutat despre funcțiile de viceguvernator care eu am spus că dorim să le avem pe amândouă și rămânem la votul din comisie. Dar domnule senator Rușanu, nu discutăm de număr. Dacă eram de acord și vă cedam acel viceguvernator prin negociere, rămâneam cu 3. De ce v-ați întors? Fiindcă este un protocol semnat de 3 grupuri, de 4 practic grupuri parlamentare care reprezintă 80%.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Semnătura noastră este pe protocolul acela?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Eu vorbesc de câte sunt pe grup care au semnat la grup.

Domnul Dan Radu Rușanu:

E semnătura noastră pe acel protocol? Vă rog frumos.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu este, dar nu înseamnă că nu trebuie să vă supuneți unei majorități mai mari prin această semnătură.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule Toader, deci, atunci mi-ați spus foarte clar și eu v-am venit cu următoarea propunere: dintotdeauna, exact ce spune și domnul Albu, a fost o cutumă: se supun numărul de funcții pe numărul de persoane, adică numărul de persoane pe numărul de funcții și asta a fost propunerea, nu? Dumneavoastră ați refuzat această propunere.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am lăsat-o la latitudinea comisiei. Puteați să-l preluați, că l-ați preluat.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Puteți să vedeți cu câte propuneri ați mers. Și noi puteam să venim cu o propunere, dacă propunerea noastră a ieșit la vot, este cu voia dumneavoastră.

Domnul Mircea Geoană:

Aveți argumente noi de prezentat în fața Biroului? Am senzația că am auzit puncte de vedere suficiente. Am fost informați cu privire la istoric.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vreau să fac o propunere.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vreau să fac o propunere să revenim, să avem dreptul la unul din membrii simpli în Consiliul de Administrație, fără să afectăm propunerea de viceguvernator, retrăgând poziția care o are PNL. Asta este o propunere care o fac PNL-ului și rămânem în faza inițială.

Domnul Mircea Geoană:

Suntem în Birourile permanente reunite, avem în față un raport comun a celor două comisii de specialitate care s-au pronunțat deja. Biroul permanent nu poate desface un astfel de vot. Noi suntem în fața unei proceduri regulamentare.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Propunerea mea se referise doar la propunerea în cadrul comisiilor reunite să se întâlnească înainte de plen.

Domnul Mircea Geoană:

Suntem în fața unei decizii și a unui vot cu care suntem sesizați ca și Birouri permanente reunite.

Deci, avem în fața noastră un proiect de hotărâre care urmează să fie aprobat mâine de către plen și vă propun să înscriem acest raport și proiectul de hotărâre pentru ședința de plen de mâine, rămâne să vedem dacă există o preferință din partea Biroului permanent ca acest punct să fie primul sau al doilea pe ordinea de zi. Deci, suntem practic în fața acestei decizii, este o decizie.. A fost o propunere avansată ca acest lucru să se facă după prezentarea moțiunii de cenzură mâine. Acesta este singurul lucru pe care-l putem... flexibilitatea care o avem este cu privire la ordinea "ordinii de zi".

Din punct de vedere procedural este singura decizie pe care putem să o luăm. Nu putem altera o decizie cu care suntem sesizați de către comisiile de specialitate.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte, este foarte important pentru că trebuia să se comunice în Monitorul Oficial, să apară că expiră mandatul Băncii Naționale. Asta trebuie să se publice și în Monitorul Oficial.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, dacă vrem să fim și operativi și să avem și garanție că se desfășoară corect ședința, trebuie să fie după citirea moțiunii, pentru că dacă începem cu votul, e posibil să pierdem senatorii și deputații în cursul votului și atunci îi lăsăm după citire și este mai simplu.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc. Domnul Oltean, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întotdeauna algoritmul politic a fost respectat. Întotdeauna, la nivelul structurilor, algoritmul politic a fost respectat, indiferent ce s-a întâmplat în cadrul celor 4 ani. Mi se pare inadmisibil ca aici într-un mod absolut abuziv - samavolnic este un termen preferat într-o anumită zonă -

Domnul Dan Radu Rușanu:

Așa este rolul, Toader.

Mircea, este samavolnic și abuziv și ce faci tu acum?

Mircea, acesta mandatul tău de la partid, Dane, îți convine bine, nu îți convine?...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Rușanu, învățați să așteptați să vi se dea cuvântul. Este o regulă elementară.

Domnule președinte, nu puteți să girați un asemenea abuz. Partidul Democrat Liberal are 2,83, are dreptul la 3 membri în Consiliul de Administrație. În consecință, nu putem intra în ședința celor două Camere cu altă formulă decât cea care rezultă dintr-o aplicare corectă a algoritmului politic. Eu cred că nimic nu împiedică cele două comisii să se reunească în după masa aceasta, mâine dimineață la prima oră și să producă modificările absolut necesare, pentru că crearea unui algoritm de acest fel, cu siguranță va naște un alt abuz și este păcat să încurajăm asemenea gesturi parlamentarilor. Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc. Deci, avem practic de decis astăzi: 1 - cu privire la programarea de mâine a dezbaterii în plenul reunit a raportului și a propunerilor pentru noul Consiliu de Administrație al B.N.R. Vă rog să votați cu privire la înscrierea pe ordinea de zi de mâine a acestui subiect care este un termen scadent. Acest lucru cred că nu are nici un fel de contraargument.

Cine este pentru? Vă rog să votați? Pentru înscrierea acestui raport pe ordinea de zi de mâine a plenului reunit. Unanimitate. Nu există dubiu cu privire la acest subiect.

A doua întrebare este cu privire la ce punct pe ordinea de zi; primul sau al doilea în raport cu moțiunea de cenzură. Propunerea care a fost prezentată a fost să fie al doilea punct pe ordinea de zi. Vă rog să votați cu privire la această propunere. Punctul 2 pe ordinea de zi pentru raport și pentru propunerile de Consiliu de administrație.

Cine este pentru? Cu 13 voturi în favoare este înscris pe ordinea de zi și pe cale de consecință, propunerea cu privire la retrimiterea la comisie nu are majoritate în Biroul permanent.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am o problemă domnule președinte. Referitor la votul pentru BNR, vă rog cum scrie în Regulament, se exercită prin buletine de vot, așa rămâne.

Domnul Mircea Geoană:

Cu privire la modalitatea de vot, vă propunem ca să existe un vot pe listă, pentru că în acest moment lucrurile sunt clare și ziua va fi extrem de încărcată mâine și cu lecturarea moțiunii de cenzură.

Doamna Aurelia Vasile:

Așa a fost și în 2005.

Domnul Mircea Geoană:

Această procedură este o procedură standard din punct de vedere a alegerii Băncii centrale în ultimii 20 de ani sau ultimii 80 de ani de când s-a înființat în '91, cred Banca Națională sau reînființat pe metodă nouă.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Păi dacă aici scrie prin buletine de vot și nu vot de listă, să păstrăm așa atunci, așa scrie în Regulament, pe buletin de vot, dar nu listă.

Domnul Mircea Geoană:

Un buletin de vot care să conțină lista celor care sunt propuși de către comisiile permanente.

Vă propun să votăm cu privire la propunerea să se voteze cu buletin de vot care să conțină lista.

Domnul Verestoy Attila:

Cu o mică corectură, domnule președinte.

Domnul Mircea Geoană:

Da. Domnul Verestoy.

Domnul Verestoy Attila:

Cu o foarte mică corectură, să nu existe dubii. Lista înseamnă votat sau nevotat, nu înseamnă tras de pe ea, modificat, scris alte nume. Nu. Lista: da sau nu.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Când este vorba de regulă, este cea bună; când este vorba de cutumă, este cea bună.

Domnul Puiu Hașotti:

Se face lista și se scrie într-o rubrică "Da" și într-o rubrică "Nu".

Domnul Mircea Geoană:

Vă propun să ne pronunțăm cu privire la acest subiect și, evident, mâine, pe partea de procedură, de conducere a ședinței, acest subiect în mod evident va fi probabil invocat.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Oricum, va decide plenul, domnule președinte.

Domnul Mircea Geoană:

Sigur, dar din punct de vedere al Biroului permanent, pentru clarificarea acestui element din raport, aș vrea să vă propun un vot cu privire la interpretarea acestui punct din raport, pentru ca mâine în ședință să mergem cu un punct de vedere al Birourilor permanente reunite. Evident, mâine, în plen, regulamentar, se va proceda la votarea propriu-zisă de către plenul reunit, nu putem noi să ne substituim, plenul reunit.

Cu privire la interpretarea Birourilor permanente cu privire la votul practic buletin pe listă, acesta pare să fie o propunere care s-a degajat în jurul mesei.

Domnul Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, stimați colegi, acum am înțeles propunerea pe care a făcut-o liderul Grupului PD-L, dar dumneavoastră ați spus și toți aici am agreat și mulți colegi au spus că este obligatoriu ca mâine să avem un consiliu de conducere și guvernator al Băncii Naționale. Dacă vom face buletine de vot și vom începe cu tăieturi, cu nu știu ce, este foarte posibil să-l tăiem pe unul sau pe altul din diferite partide, este foarte posibil ca mâine votul să fie invalidat și consiliul să nu aibă votul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Cine ne-ar opri să facem mai înainte?

Domnul Puiu Hașotti:

Iată de ce încă o dată vă propun ca lista să fie scrisă pe buletinul pe vot și votul parlamentarilor să fie în două căsuțe: da sau nu. Pentru că vă repet, dacă ne apucăm să-l ștergem pe unul și pe altul, s-ar putea ca unii membri în consiliul de administrație să nu obțină jumătate plus unu din voturi.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Mulțumesc.

Domnule președinte, pe de o parte, ne cereți să ne pronunțăm pe o chestiune pe care oricum se va pronunța mâine plenul în privința modalității efective de vot.

Pe de altă parte, este foarte corectă observația pe care o ridică domnul Hașotti în legătură cu posibilitatea, mai ales că există aceste divergențe evidente între grupuri, să fim mâine în situația în care, în fine, unii să taie câte un membru ș.a.m.d.

V-aș propune, din perspectiva aceasta, să supunem la vot propunerea domnului Oltean, care a propus comisiile să se reunească, să regândească această structură astfel încât grupurile să cadă de acord pe baza, în fine, numerelor cu multe virgule pe care le-am auzit invocate aici, ca mâine să nu fim în situația pe care o invocă domnul Hașotti și, admit, va fi o situație neplăcută. Deci, vă rog să supuneți la vot această propunere.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc.

Domnul Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, stimați colegi, în primul rând, domnul Dan Radu Rușanu nu va avea mandat nici de la partid, nici de la grupurile parlamentare să negocieze ceva. Prin urmare, nu se poate întâlni astăzi, pentru că trebuie o decizie politică.

În al doilea rând, fac o propunere, pe care vă rog s-o supuneți votului Birourilor reunite, să dăm vot cu bile. Vot cu bile.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte, stimați colegi, cred că nu realizați ce înseamnă ca deseară să rechemăm încă o dată conducerea actuală a Băncii Naționale, să-i audiem din nou și să votăm din nou, ce semnal se dă în piață, în piața internă și în piața externă. Deci, este un dezastru economic să mai chemi deseară conducerea Băncii Naționale și haideți să mai audiem pe toți încă o dată și propuneți membri.

Domnul Mircea Geoană:

Această posibilitate este exclusă.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Este singura posibilitate, că altfel nu poți să faci un vot fără să-i audiezi.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Au fost audiați deja, domnule Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Și cum îi votezi? Poate mai vor și alții.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, din câte s-a spus aici, există un protocol semnat între trei dintre cele patru grupuri parlamentare, în care se consemnează o anumită stare de fapt. Aceasta este însușire de către marea majoritate a parlamentarilor. Comisiile reunite nu puteau să nu respecte această înțelegere. Asta dorim noi. Înțelegerea dintre liderii grupurilor parlamentare, cei care au semnat protocolul respectiv, să fie respectată de către comisiile care au audiat. Nu este nevoie să facă o nouă audiere a candidaților pentru consiliul de administrație, ci doar respectarea protocolului, care a fost dintotdeauna obligatorie pentru comisiile care audiau.

Domnul Dan Radu Rușanu:

După ce criteriu selectezi, domnule Oltean?

Domnul Mircea Geoană:

Doamna Aurelia Vasile.

A fost făcut un comentariu.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte, îmi însușesc și eu ce a spus domnul Rușanu, în condițiile în care ieri ne-am petrecut foarte multe ore în cadrul comisiilor reunite, iar ceea ce propunea domnul Sever a fost realizat aseară de cele două comisii prin votul pe care l-au dat.

Eu spun legat de ceea ce a spus domnul Oltean că plenul este suveran pentru a putea să se exprime, indiferent de ce protocol, în condițiile în care este posibil ca acel protocol să nu fie însușit într-adevăr de persoanele desemnate de Grupul PSD+PC, dar deocamdată mă abțin de la acest lucru.

Deci, vă propun ca votul să fie exact cum a fost și până acum, pe listă comună, în momentul în care te exprimi da sau nu pe buletinul de vot, pe listă.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc.

Domnul Verestoy.

Domnul Verestoy Attila:

Cu o singură remarcă, pe care văd că toți știu dar nimeni nu se pronunță foarte clar. Birourile permanente au fost sesizate nu cu un protocol, ci cu un raport. Protocolul era baza pe care cei care sunt în comisiile reunite au luat decizii pe care noi am primit-o sub forma unui raport. Acest raport, conform regulamentului, n-avem decât să supunem plenului, unde evident oricine poate să încerce să răstoarne tot ceea ce s-a clădit până acum. Dar aceasta este decizia suverană a plenului. Noi, ca Birou permanent, nu avem altă cădere, decât să înaintăm plenului reunit, mâine, să fie supus la vot raportul, lista întocmită, asumată de cele două comisii, care sunt organe de lucru ale Parlamentului.

Domnul Mircea Geoană:

Cred că este o concluzie logică a acestei dezbateri. Am decis deja prin votul majorității membrilor Birourilor permanente reunite. Mâine dimineață, la pct.2 pe ordinea de zi, dezbaterea și votul cu privire la raport și componența nominală a noii conduceri a consiliului de administrație și conducere operativă a Băncii Naționale a României, urmând ca mâine în plen să poată să fie evident discuția și votul plenului, până la urmă, cu privire la modalitate de vot. Sentimentul din Biroul permanent care probabil va fi prezentat și de liderii de grup mâine în plenul reunit este că există o cutumă și un mod în care s-a votat în anii precedenți. Dar este decizia plenului, nu este decizia Biroului permanent reunit.

De aceea, consider acest punct încheiat. Mâine, în plen, pot fi reluate argumentele și evident plenul va trebui să decidă cu privire la modalitatea de vot, ceea ce este decizia Regulamentului nostru de ședințe comune.

În continuare, mergem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcționarea justiției

PUNCTUL 5

Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcționarea justiției

Domnul Mircea Geoană:

Este o hotărâre pe care președintele comisiei speciale, domnul deputat Florin Iordache, ne-a înaintat-o. Este un regulament de funcționare. Vi-l supun atenției și votului.

Cine este pentru acest regulament de funcționare?

Pentru introducerea pe ordinea de zi de mâine.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Comisia a început să lucreze deja, domnule președinte.

Domnul Mircea Geoană:

Da. Deci, pentru introducerea de ordinea de zi de mâine.

Există majoritate pe introducerea acestui punct pe ordinea de zi a plenului reunit de mâine.

Scrisoare din partea Comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcționarea justiției

PUNCTUL 6

Scrisoare din partea Comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcționarea justiției

Domnul Mircea Geoană:

Sunt elemente logistice pe care înțeleg că Senatul și Camera le-au pus de acord.

Domnul Gheorghe Barbu:

Da, domnule președinte, am fost de acord să dăm câte unul de la Senat, unul de la Cameră. Se cer trei și vă rog să aprobați să fie câte unul și unul.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul secretar general Moraru.

Domnul Ion Moraru:

Trebuie să revenim la punctul anterior. Regulamentul se aprobă aici, nu în plen, la pct.5. Ați spus că se trimite la plen.

Domnul Gheorghe Barbu:

Nu se trimit la plen, se aprobă aici.

Și aici să fiți de acord ca în loc de trei solicitați, să fie doi, unul de la Cameră, unul de la Senat. Ne-am înțeles cei doi secretari generali.

Domnul Mircea Geoană:

Deci, asigurarea paritară a sprijinului pentru funcționarea logistică și de resurse umane a comisiei se va face de către Senat și Cameră conform anunțului celor doi secretari generali.

Nota GRUI privind completarea componența nominale a Grupurilor de prietenie din Parlamentul României

PUNCTUL 7

Nota GRUI privind completarea componența nominale a Grupurilor de prietenie din Parlamentul României

Domnul Mircea Geoană:

Din partea președintelui Ioan Munteanu, președintele GRUI.

Domnul Gheorghe Barbu:

Aceasta trebuie trimisă la plen, domnule președinte.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, să intre pe ordinea de zi de mâine de la plen la pct.3. Domnul Munteanu de multă vreme se tot chinuie, săracu’, să-și facă datoria și nu poate.

Domnul Mircea Geoană:

Vă supun atenției această propunere ca punctul 3 de pe ordinea de zi de mâine a plenului reunit să aibă această propunere a președintelui GRUI.

Cine este pentru?

Cu majoritate zdrobitoare de voturi, propunerea a fost acceptată.

Nota Grupului Român al Uniunii Interparlamentare privind modificarea componenței nominale a Grupului parlamentar de prietenie România - Republica Slovenia

PUNCTUL 8

Nota Grupului Român al Uniunii Interparlamentare privind modificarea componenței nominale a Grupului parlamentar de prietenie România - Republica Slovenia

Domnul Mircea Geoană:

Vă supun votului să fie introdus pe pct.5 pe ordinea de zi de mâine.

De acord? Mulțumesc.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, în aceeași ordine de idei, pct.33 este tot o modificare între grupurile de prietenie, s-o aducem pe ordinea de zi la punctul următor, ca să terminăm toată partea aceasta.

Domnul Mircea Geoană:

Republica Moldova are un statut privilegiat, nu face parte din grupurile de prietenie obișnuite. Este vorba de comisia între cele două parlamente și de aceea avem nevoie de o procedură distinctă față de grupurile de prietenie. Deci, vă rog să-l introducem pe punctul 5 pe ordinea de zi de mâine. Cred că suntem cu toții de acord.

Scrisoare din partea Grupului parlamentar al PNL din Senat privind înlocuirea domnului senator Nicolae Robu cu domnul senator Cristian David în cadrul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

PUNCTUL 9

Scrisoare din partea Grupului parlamentar al PNL din Senat privind înlocuirea domnului senator Nicolae Robu cu domnul senator Cristian David în cadrul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Pct.4 pe ordinea de zi de mâine. Este tot modificare.

Domnul Mircea Geoană:

Vă supun atenției și votului introducerea pe pct.4 de pe ordinea de zi a acestei propuneri din partea grupului PNL.

Cine este pentru? Unanimitate.

Memorandum intern : Cofinanțarea membrului permanent al Secretariatului Conferinței organismelor specializate în afaceri comunitare și europene (COSAC)

PUNCTUL 10

Cofinanțarea membrului permanent al Secretariatului Conferinței organismelor specializate în afaceri comunitare și europene (COSAC)

Domnul Mircea Geoană:

Este vorba de aprobarea resurselor financiare pentru continuarea funcționarea acestui grup permanent al Secretariatului Conferinței organismelor pentru afaceri comunitare și europene COSAC. Există resursele necesare pentru continuarea funcționării acestui grup.

De acord.

Memorandum intern : Completarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr.29/1994 privind stabilirea organizațiilor internaționale la care participă Parlamentul României

PUNCTUL 11

Completarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr.29/1994 privind stabilirea organizațiilor internaționale la care participă Parlamentul României

Domnul Mircea Geoană:

Nu sunt lucruri deosebite.

Domnul Gheorghe Barbu:

Se introduce pe ordinea de zi de mâine.

Domnul Mircea Geoană:

La pct.6 pe ordinea de zi de mâine.

De acord cu această propunere.

Solicitare din partea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI

PUNCTUL 12

Solicitare din partea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI

Domnul Mircea Geoană:

Nu sunt dificultăți.

Domnul secretar general Moraru.

Domnul Ion Moraru:

Noi, la Senat, am aprobat solicitarea. Dacă și Biroul Camerei aprobă, înseamnă că lucrurile sunt în regulă.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte, la noi s-a trimis la Birourile reunite, pentru că acolo este o solicitare că tot ce privește siguranța națională să meargă la Comisia specială pentru proiecte de legi pentru siguranța națională. Și problema a fost următoarea: merg pentru aviz, pentru raport sau pur și simplu se dirijează pentru a lua act că există și să se țină seama de ele? Și această decizie trebuie luată. Pentru că dacă este cu raport sau cu aviz, este un alt circuit al documentelor.

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Meleșcanu, fiind vorba de comisia care se apleacă asupra acestor subiecte, am avea nevoie de opinia dumneavoastră, inclusiv din punct de vedere al capacității acestei comisii cu privire la control.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Propunerea pornește de la noi, când ni s-a adresat o solicitare de către Comisia pentru SRI, pentru a putea să transmitem toate materialele. Fiind în parohii diferite, am simțit nevoia să avem această aprobare din partea Birourilor reunite și a plenului celor două Camere.

Domnul Ion Moraru:

Noi, la Senat, s-a hotărât să le trimitem spre analiză, nu spre aviz, spre analiză ca să fie avute în vedere la redactare.

Domnul Gheorghe Barbu:

Pur și simplu, acelea le trimitem și acolo și le analizează pentru a vedea în ce măsură le utilizează la proiectul viitor de lege.

Domnul Mircea Geoană:

Este nevoie de plenul reunit pentru acest subiect?

Domnul Gheorghe Barbu:

Nu.

Domnul Mircea Geoană:

Deci, este vorba de o informare și aprobarea Birourilor reunite pentru această formulă, acest circuit juridic al dezbaterii acestor legi.

Domnul Meleșcanu insistă să fie în stenogramă extrem de clar definit acest subiect.

Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr.12/2006 pentru înființarea Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului

PUNCTUL 13

Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr.12/2006 pentru înființarea Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte, la pct.13 și 14, comisia, știți, a fost în controversă, regulamentul dumnealor și un proiect de hotărâre de funcționare, acelea sunt și care era trimis spre Secretariatele generale să ne pronunțăm dacă în atribuția dumnealor intră și Legea 7 a funcționarilor publici parlamentari. Am transmis punctele noastre de vedere, noi nu am fost de acord.

Domnul Mircea Geoană:

Vă propun ca aceste două ultime puncte de astăzi, 13 și 14, să fie aprobate de Biroul permanent reunit, ținând cont de faptul că am depășit cu mult ceea ne-am propus inițial din punct de vedere al duratei, datorită complexității temelor pe care le-am abordat, vă propun ca restul temelor să fie reportate pentru ședința Birourilor permanente de săptămâna viitoare, nefiind vorba de nici o temă care să fie scadentă sau urgentă. Secretarii generali ne pot eventual indica dacă pe lista de astăzi a ordinii de zi mai sunt teme care ar putea să fie atât de urgente încât să nu sufere amânare de o săptămână până la viitorul Birou permanent reunit.

Domnul Gheorghe Barbu:

Sunt aici, domnule președinte inițiative legislative de competența Biroului reunit pentru repartizare și Nota privind repartizarea rapoartelor, multe, Curte de Conturi ș.a.m.d. Acestea două cred că ar trebui discutate.

Domnul Mircea Geoană:

Aș vrea să indicați numărul de pe ordinea de zi, pentru ca toți colegii din Biroul permanent să se poată apleca asupra acestora.

Domnul Gheorghe Barbu:

Pct.18 și 19 - să se pronunțe comisiile de specialitate asupra rapoartelor. Nu există nici o negociere. Celălalt - inițiative legislative.

Domnul Mircea Geoană:

Vă supun atenției punctele 18 și 19, pentru a putea să fie repartizate către comisiile de specialitate.

Notă cu privire la inițiativele legislative de competența ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, înregistrate la Parlament

PUNCTUL 18

Notă cu privire la inițiativele legislative de competența ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, înregistrate în Parlament

Notă privind repartizarea la Comisii a rapoartelor de activitate ale unor instituții sau autorități publice a căror activitate se află sub control parlamentar: 
 
o Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2007. 
 
o Raportul asupra pieței de asigurări și a activității desfășurate în anul 2008 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 
 
o Raportul anual 2008 al Băncii Naționale a României. 
 
o Raportul privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2008- 
 
o Raportul privind starea justiției pentru anul 2008. 
 
o Raportul asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2008. 
 
o Raportul Autorității Electorale Permanente asupra organizării și desfășurării alegerilor membrilor din România în Parlamentul European din 7 iunie 2009

PUNCTUL 19

Notă privind repartizarea la Comisii a rapoartelor de activitate ale unor instituții sau autorități publice a căror activitate se află sub control parlamentar:

oRaportul public al Curții de Conturi pe anul 2007.

oRaportul asupra pieței de asigurări și a activității desfășurate în anul 2008 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

oRaportul anual 2008 al Băncii Naționale a României.

oRaportul privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2008-

oRaportul privind starea justiției pentru anul 2008.

oRaportul asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2008.

oRaportul Autorității Electorale Permanente asupra organizării și desfășurării alegerilor membrilor din România în Parlamentul European din 7 iunie 2009

Domnul Gheorghe Barbu:

Aici trebuie stabilite termene, ori se stabilesc acum, ori dacă nu, să ne dați niște termene generale: pentru inițiative X zile, pentru amendamente Y, pentru raport și noi facem ca atare. Și la rapoarte, la fel.

Domnul Mircea Geoană:

30 de zile pentru ambele subiecte.

Domnul Gheorghe Barbu:

Am înțeles.

Domnul Mircea Geoană:

În interiorul acestuia, se poate face evident mult mai rapid, în funcție și de decizia comisiilor de specialitate. Un termen maxim de 30 de zile.

Domnul Gheorghe Barbu:

Deci, pct.13 și 14 nu s-au adoptat astăzi.

Domnul Mircea Geoană:

Ba da. Considerăm pct.13 și 14 adoptate. Și, de asemenea, pct.18 și 19, conform sugestiei secretarilor generali cu privire la urgența acestor două teme.

Domnul Gheorghe Barbu:

Proiectul de regulament se aprobă, 14, aici, iar celălalt este proiect de hotărâre de plen, pct.13.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Să punem pe ordinea de zi de mâine, hotărâre de plen.

Domnul Mircea Geoană:

De acord. Înseamnă că este ultimul punct de pe ordinea de zi a plenului reunit de mâine, va fi acest proiect de hotărâre.

Domnul Gheorghe Barbu:

Pct.13 și 14 sunt adoptate. Supuneți la vot.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog să vă pronunțați.

Cine este pentru? Unanimitate.

Vă mulțumesc foarte mult. O zi bună și ne revedem săptămâna viitoare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să-i rog pe colegii din Camera Deputaților să mai rămână doar un minut.

Există o propunere din partea unei părți din colegi ca să avem programul așa cum a fost el schimbat și mai avem noi continuarea ședinței respective și eventual Biroul permanent să-l facem luni. Dar este cum decideți majoritatea.

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamnă președinte, cum a rămas cu Biroul Camerei?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Luni, la ora 14.00.

Domnul Gheorghe Barbu:

Luni, la ora 14.00. Mulțumesc.

*

Ședința s-a încheiat la ora 1320.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 25 ianuarie 2022, 17:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro