Ședințele Biroului permanent
Ședința curentă
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2008-2012 > Camera Deputaților > Biroul Permanent > Calendar sedințe oct. 2009 Versiunea pentru printare
Stenograma ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 7 octombrie 2009 ora 9:30

1. Scrisoare din partea domnului Traian Băsescu, Președintele României
se trimite Comisiilor juridice ale celor două Camere consultă

Scrisoare din partea domnului Traian Băsescu, Președintele României Doamna Roberta Alma Anastase:

Scrisoarea este referitoare la organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes național.

Se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a plenului.

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Subiectul este extrem de important și poziția Grupului PNL este că noul președinte va trebui să se implice extrem de susținut în revizuirea Constituției și reforma statului și de aceea credem că data de 15 decembrie este potrivită pentru a înscrie pe ordinea de zi a unui plen comun această solicitare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat și Partidului Conservator, am să exprim următorul punct de vedere:

Președintele Traian Băsescu, în urmă cu nu mult timp, a amenințat că va da presei o stenogramă în care liderii partidelor erau de acord cu revizuirea Constituției. Revizuirea Constituției și referendumul pe care-l propune sunt două lucruri total deosebite. Partidele noastre sunt de acord să se realizeze o comisie specială, o constituantă care să adune toate punctele de vedere de la specialiști, de la parlamentari, de la partide, din condițiile europene, pentru a pune picioarele în apă rece, punctul de vedere al domnului președinte Băsescu, să putem într-un an, un an și jumătate, să vedem ce este mai bine pentru România.

Considerând că ceea ce solicită domnul președinte Băsescu face parte din Constituția României și odată cu celelalte puncte trebuie dezbătute cu picioarele în apă rece, ca să-l citez din nou pe domnul președinte Băsescu, și noi propunem ca, în data de 15 decembrie, acest material să fie înaintat acestei comisii speciale pe care noi o s-o propunem la momentul respectiv.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Sever Voinescu și domnul Mircea Toader.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă președinte, sigur, se apropie campania electorală, avem printre noi candidați, totuși avem un regulament. Pentru numele lui Dumnezeu, să ni se spună dacă regulamentul mai contează în apropierea campaniei electorale sau nu. Art.7 din regulament spune așa: "La solicitarea președintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată". Asta știți ce înseamnă? Asta înseamnă, cel puțin pentru orice om care citește un regulament, că dacă președintele solicită o dată, chiar la data aceea se înscrie. Nu este cazul. Din câte văd, președintele nu a solicitat o anumită dată. Este limpede și litera și spiritul regulamentului. Noi nu-l putem opri pe președinte să-și exercite un drept constituțional. Oricât nu ne-ar plăcea, oricât am vrea.

Pe cale de consecință, doamnă președinte, mie mi se pare logic ca această solicitare a președintelui să fie înscrisă pe ordinea de zi a primei ședințe de plen, dacă așa spune regulamentul. A, vrem să votăm împotriva regulamentului? Sigur că o putem face. Dar ne asumăm lucrul acesta. Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte, noi am avut și în cererea noastră am încercat să convocăm un Birou permanent al celor două Camere, tocmai pentru a discuta acest lucru. Nu s-au prezentat colegii noștri din celelalte partide, că nu mai aveam această problemă astăzi. Iar celelalte motivații, că este bine pe 15, că se face o comisie, este un drept al președintelui, indiferent că este la sfârșit sau la început de mandat. Iar soluția dacă există sau nu există două Camere, trebuie să fie o decizie nu numai a unui grup restrâns, ci practic a întregilor cetățeni, a acelor cetățeni din România care pot să hotărască în acest domeniu. Restul problemelor de Constituție care sunt punctuale pot fi rezolvate de aceste comisii, dar până atunci solicitarea președintelui mi se pare și pertinentă și, mai mult decât atât, trebuie să ținem cont că există un regulament pe care trebuie să-l respectăm. Dacă nu respectăm regulamentul, este altceva.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că domnul Bănicioiu a renunțat pentru moment și-i dau cuvântul domnului Voiculescu. Vă rog.

Domnul Dan Voiculescu:

Stimați colegi, eu am auzit și este corect că trebuie respectat regulamentul, numai că regulamentul se referă la mesaj al președintelui, mesajul președintelui concret sau nu ...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Scrie: "și în același mod se va proceda și cu alte cereri ale președintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale".

Domnul Dan Voiculescu:

Încă o dată, aici discutăm despre un lucru deosebit de important, schimbarea Constituției României. Și eu nu cred că schimbarea Constituției trebuie expediată, chiar datorită unui regulament. Mai curând, regulamentul trebuie amendat, decât să facem o greșeală. Noi nu putem să schimbă constituțiile la fiecare mandat prezidențial sau ori de câte ori interesele politice ale unui grup sau altul o impun. Vă rog să fim maturi, să lăsăm lupta politică de-o parte și să ne gândim că este vorba de schimbarea Constituției României. Și nu poate domnul președinte să schimbe Constituția, pentru că... Vă rog să nu mă întrerupeți! Vă rog să nu mă întrerupeți!

Domnul Constantin Dumitru:

Nu vă întrerup, dacă vorbiți ... Nu președintele o schimbă.

Domnul Dan Voiculescu:

Vă rog să nu mă întrerupeți!

Doamnă președinte!

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să interveniți pe rând, pentru că fiecare are puncte de vedere pe care și le susține și eu chiar mi-am și notat o ordine a intervențiilor. Haideți să abordăm cu calm lucrurile acestea.

Domnule președinte Voiculescu, ați închis? Ați finalizat? Bun.

Era domnul Bănicioiu.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

.... (vorbește fără microfon)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul domnului Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu fac apel la colegii mei să ne păstrăm rațiunea, calmul și să participăm la discuții în mod corect și cu respectarea celorlalți colegi ai noștri.

Domnilor colegi, aș vrea să realizăm un lucru, că deocamdată președintele Traian Băsescu este în exercițiu. Că ne place, că nu ne place, este o chestiune asupra căreia nu trebuie să discutăm aici. Și că domnia sa își exercită atribuțiile până când mandatul încetează. În toată această perioadă, Regulamentul și Constituția sunt obligatorii și pentru noi. Ce o fi cu noul președinte, vom trăi și vom vedea, dar în momentul acesta, președintele în exercițiu s-a adresat Parlamentului pentru a-l consulta legat de referendum. Nu putem să negăm o realitate, care este mai mult decât evidentă. Oricâtă antipatie am avea față de un anumit om, de o anumită instituție, vă rog foarte mult nu puneți antipatia dumneavoastră sau ura înaintea Regulamentului ședințelor Camerelor comune, și a Constituției. Întotdeauna le-am respectat, indiferent cine a fost președintele României sau cine au fost membrii Birourilor permanente.

Rămân stupefiat de ușurința cu care vorbiți despre niște realități mai mult decât evidente. Regulamentul este litera după care ne-am condus întotdeauna, nu putem să le improvizăm de la caz la caz. Am auzit voci spunând că nu este vorba de un mesaj. Păi, avem și alin.2 al aceluiași art.7, care spune că în același mod se va proceda și cu alte cereri ale președintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale. Deci, chiar și o altă cerere, care nu este neapărat un mesaj, beneficiază de aceeași prioritate în stabilirea ordinii de zi a celor două Camere.

Din acest punct de vedere nu există nici un fel de dubiu.

De asemenea, stimați colegi, nu înseamnă că dacă noi acceptăm consultarea Parlamentului, s-a și modificat automat Constituția României. Drumul este lung, chiar foarte lung. Este doar un început, dacă vreți, cel mai mărunt pas pe drumul modificării Constituției. Vom trăi și vom vedea dacă acest lucru se va îndeplini. Dar nu-l putem împiedica pe președinte României să consulte Parlamentul în vederea organizării referendum-ului.

De aceea, v-aș ruga să depășim, știu eu, resentimentele și să respectăm totuși regulamentul după care ne desfășurăm activitatea de luni și de ani de zile. Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Era domnul Adrian Năstase. Vă rog, după care domnul Márton Árpád-Francisc și Sever Voinescu.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Voi urma sfatul pe care ni l-a dat cu generozitate domnul Oltean și fără părtinire am să tratez acest subiect și să-mi dați voie să sugerez ca noi, împreună, să transmitem domnului președinte că este într-o profundă eroare. Finalitatea acestui demers este revizuirea Constituției, ori dânsul, pentru această finalitate are prevăzută o procedură care se află la articolul 150. Revizuirea Constituției poate fi inițiată de președintele României, iată! are această cale expres prevăzută în Constituție. La propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul de deputați și după aceea această propunere trebuie să ajungă la Parlament, nu pentru aviz, ci pentru aprobare cu două treimi și după aceea merge la referendum.

Domnul președinte, probabil greșit consiliat, pentru că dacă nu ar fi fost greșit consiliat, nu putea să facă o astfel de eroare, ar vrea să facă întâi un referendum pentru care Parlamentul ar fi trebuit să dea doar un aviz, nu să se exprime pe fond în legătură cu un proiect de lege, după aceea să demareze eventual o procedură ulterioară de revizuire și poate că la al doilea referendum rezultatul ar putea să fie diferit. Nu cred că cineva a avut în minte dintre cei care au construit această Constituție o astfel de procedură aberantă care să permită soluții alternative. Pe de altă parte, dați-mi voie să vă întreb dacă președintele, atunci când - juriștii știu foarte bine că legea specială derogă de la legea generală, dacă am o lege generală, o prevedere generală în legătură cu referendumul, dar am o prevedere specială în legătură cu referendumul privitor la revizuirea Constituției, în mod evident că acesta trebuie să fie utilizat, cu atât mai mult cu cât titularul acțiunii - și într-un caz și într-altul - este aceeași persoană, președintele României. Nu cred că, în sfârșit, Constituția noastră poate fi interpretată ca un text aberant și ... - domnule Sever, nu vă enervați, că știu că aveți... am înțeles că ați făcut semne colegei, dar nu-i mai faceți semne că puteți să vorbiți, că înțelege, adică nu e vorba de...

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Îmi cer scuze domnule Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Nu este nici o problemă. Nu, dar nu pot să-mi continui acest raționament logic care să vă convingă, că este o aberație ce se întâmplă aici.

Deci, sugestia mea este să-i transmitem domnului președinte că este în eroare și că nu a citit cum trebuie Constituția. Sigur, dânsul poate să ne trimită orice fel de scrisori. Sigur, noi va trebui, până la urmă, să transmitem pentru plen această chestiune, dar eu cred că în plen, noi nu trebuie să dăm un aviz, ci trebuie să arătăm că această procedură este aberantă și că ea nu poate fi acceptată. Nu este vorba de aviz în sensul de "da", sau "nu", ci un punct de vedere categoric în sensul că președintele încearcă să eludeze drepturile Parlamentului care ar trebui în această chestiune să se pronunțe printr-un vot de două treimi, ori, acest lucru nu poate fi acceptat. De aceea, eu vreau să spun acest lucru de la început ca să fie foarte clar, nu cred că trebuie să intrăm în această chestiune.

Iată, îl consult pe domnul Márton Árpád.Spre exemplu, un referendum s-ar putea face în legătură cu.. Deci, domnul președinte ar putea să propună să facem un referendum dacă trebuie păstrat caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român. Veți spune atunci: sigur, președintele ar putea să ne ceară un astfel de referendum. Ați putea să veniți după aceea să-mi spuneți: știți, în Constituție există niște limite ale revizuirii, dar dânsul o să spună: bun, dar n-am propus revizuirea Constituției, am vrut doar să aflu părerea dumneavoastră despre acest subiect și s-ar putea, dacă creăm un astfel de precedent, să avem și astfel de situații.

Eu vă spun că această linie periculoasă pe care o deschide domnul Traian Băsescu nu trebuie să fie urmată de Parlament. Nu vreau să discut acum despre celelalte demersuri legate de angajarea răspunderii, de celelalte chestiuni care pun Parlamentul în paranteză, dar aici este foarte clar că existând o regulă specială, o normă specială privind revizuirea, cu dreptul expres pentru președinte României de a fi titularul acestei acțiuni, eu cred că demersul ca atare nu poate să fie primit și aici nu este vorba de aviz sau nu. Sigur, este vorba de o cerere, ea trebuie pusă pe ordinea de zi, pentru că nu rezolvăm noi aici, pe fond, această solicitare, dar în plen va trebui să ne exprimăm foarte clar și să spunem că nu este vorba de un aviz, că nu poate să i se dea un aviz pentru sau împotrivă, ci este pur și simplu o procedură aberantă și că în această chestiune a revizuirii Constituției nu se poate cere un referendum în baza articolului 90 din Constituție, având prevederi exprese la articolul 150. Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Era domnul Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Trebuie să fiu de acord cu mai mulți dintre antevorbitori. Știți că eu, de obicei, chiar când nu-mi convine, așa sunt crescut, încerc să respect prevederile legale. Sunt multe prevederi legale care nu-mi convin, dar încerc să le respect.

Este clar și eu am fost neplăcut surprins de acest articol 7 indice 1 sau cu asterisc care pe vremea respectivă, și trebuie să atrag atenția celor care încearcă să împingă într-un fel anumite modalități de lucru, pe vremea respectivă a fost creat pentru un alt președinte. Deci, s-ar putea să vă întâlniți cu o procedură care acum o impuneți ca să se aplice eventual cu alți președinți care la vremea respectivă să nu vă placă.

Deci, revenind, este această prevedere 7 cu asterisc. Este clar, nu avem ce face, trebuie pus cu prioritate pe ordinea de zi. Asta este clar. Totodată este clar că trebuie să dezbatem și să votăm cât mai repede Consiliul de administrație pentru BNR, pentru că la începutul săptămânii viitoare numai avem Consiliu de administrație și numai avem guvernator, care pe situația crizei actuale a politicii din România poate să ducă țara într-o situație și mai gravă din punct de vedere economic. Și atunci, din punctul de vedere al acestei logici este normal ca ori astăzi la ora 16.00, ori mâine la ora 10.00 să avem o ședință comună care să aibă pe ordinea de zi și prezentarea acestui text și votul pe Consiliul de administrație al BNR. Că o puneți dumneavoastră la ora 16.00 azi sau mâine la ora 10.00, asta este o altă discuție, dar atunci când vom avea această ședință trebuie să se dea citire acestui mesaj al președintelui României. Și aici încerc să fiu de acord și cu domnul Adrian Năstase, care este profund neconstituțional. Din punctul meu de vedere este propunere neconstituțională. Constituția prevede clar, dar poporul își exprimă punctul de vedere în legătură cu revizuirea Constituției, după ce o lege cu două treimi, respectiv dacă una din Camere nu a căzut de acord, cu trei pătrimi din numărul total al senatorilor și deputaților a trecut prin Parlament și atunci vine poporul și zice: da, revizuim Constituția. Mai mult și nu ascund că este vorba de referendumul pe autonomie. Au fost decizii irevocabile în justiție, cum că înainte de revizuirea Constituției nu se poate supune unui referendum problemele care sunt altfel rezolvate în Constituție. Acum nu am la mine, dar dacă doriți, vă aduc. Dar noi putem să intervenim în această problemă constituțională numai după ce domnul președinte ne-a citit ce are de spus. Ne spune, dacă credem noi că este neconstituțional, o trimitem la Comisia juridică să-și spună punctul de vedere, pe urmă să ne dăm votul asupra acestui punct de vedere și până atunci președintele uneia dintre Camere să sesizeze Curtea Constituțională că este o problemă între două instituții ale statului, președintele României și Parlamentul legat de acest referendum și Curtea Constituțională ne spune punctul de vedere și atunci este clar. Curtea Constituțională ceea ce ne spune, aceea este de aplicat, că așa prevede Constituția noastră.

Eu cred că singura soluție, singurul drum pe care-l putem avea din punct de vedere regulamentar și constituțional este acesta. Poate greșesc și dacă mă convingeți că greșesc, oricare din punctele de vedere creionate până acum de susținătorii acestora mă vor convinge, atunci voi accepta și alt punct de vedere.

Cred că trebuie pus cu prioritate pe ordinea de zi prezentarea mesajului președintelui. Sunt convins că este neconstituțional demersul și eu am această propunere: ori azi după masă la ora 16.00, ori mâine la ora 10.00 de pus cele două puncte pe ordinea de zi și am rezolvat problema.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult domnule Márton Árpád.

Cu îngăduința domnului Sever Voinescu, o singură precizare de la domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Articolul 80 din Constituție, vorbind despre rolul președintelui, spune că acesta veghează la respectarea Constituției. Dacă veghează la respectarea Constituției, Constituția actuală prevede că Parlamentul are două Camere. Un referendum prin care solicită ca Parlamentul să aibă o singură Cameră, este un demers care incită la încălcarea Constituției. Deci, președintele în loc să vegheze la respectarea ei, nefolosind calea revizuirii Constituției, ci solicitând un referendum în baza unei Constituții pe care îndeamnă de fapt să fie încălcată, pentru că Constituția actuală prevede două Camere pentru Parlament. Deci, el nu veghează la respectarea ei, ci practic o încalcă. Dacă ar dori să o respecte, ar folosi articolul 150 pentru revizuire. Era încă un element pe care am dorit să-l aduc în discuție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna președinte, am ascultat cu mare atenție punctul de vedere al domnului Adrian Năstase, mai ales că domnia sa este un binecunoscut gardian al statului de drept, al democrației și al echilibrului constituțional..

Domnul Adrian Năstase:

V-ați dat seama.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Da, da, sigur. Întotdeauna am considerat acest lucru și întotdeauna de pe această poziție v-am ascultat punctele de vedere însă la un moment dat am deveni neliniștit, așa cum ați sesizat, pentru că mi-am dat seama că este posibil, repet, e posibil ca grija dumneavoastră pentru constituționalitate și statul de drept să vă fi făcut să uitați un lucru, că în România, conform legislației, există mai multe tipuri de referendum. Suntem în situația unui referendum consultativ și aici aș dori să spun tuturor colegilor care pleacă de la ideea că odată cu acest referendum ne aflăm în procedura de modificare a Constituției că nu e așa.

Domnul Viorel Arcaș:

De ce o mai facem?

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

În temeiul Legii 3 din 2000... Iertați-mă! Nu, nu, dumneavoastră ați votat Legea 3 din 2000, cred că erați pe aici, nu? Atunci de ce nu v-ați întrebat de ce ați făcut referendum consultativ? Bun. Suntem în procedura unui referendum consultativ, nu suntem în procedura modificării Constituției, acesta e un lucru.

În al doilea rând, trebuie să mărturisesc că ideile tinerei generații de politicieni, eu deja sunt un pic la mijloc, domnul Bănicioiu a sugerat ideea că această prioritate trebuie să fie o prioritate a noului președinte. Acum noi nu știm, evident, cine va fi noul președinte, dar ideea mi se pare cel puțin bizară ca un președinte la final de mandat stabilește prioritățile pentru următorul președinte. Dar, poate că așa va fi și domnul Bănicioiu a intuit corect. Vom avea continuitate și atunci, într-adevăr, este adevărat, președintele de acum stabilește și prioritățile pentru următorul președinte.

În fine, în ultimul rând și cu asta închei, înțeleg și enervarea domnului Marton Arpad pe Regulament, dar pe de altă parte respect faptul că domnia sa a spus că deși nu este de acord cu articolul 7, înțelege că trebuie să aplicăm.

Deci, domnilor, eu vă propun să trecem mai departe. E limpede că această scrisoare trebuie să fie în primul plen comun și încă odată, să nu cultivăm această confuzie. Nu suntem în procedura revizuirii Constituției, ci suntem în cu totul altă situație juridică, în situația referendumului consultativ, potrivit Legii 3 din 2000 care este coroborată cu articolul 90 din Constituție, acolo unde se spune că președintele are dreptul să consulte poporul cu privire la probleme de interes național.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Numai o secundă. Mai era și domnul Rușanu, înscris de foarte mult timp la cuvânt și domnul Orest Onofrei.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc doamna președinte.

Colegul nostru, domnul Oltean avea dreptate când spunea că ne place sau nu ne place, domnul Traian Băsescu este președintele României, dar trebuie să recunoaștem un lucru, că ne place sau nu ne place, domnul Traian Băsescu este președinte la sfârșit de mandat și întotdeauna la sfârșit de mandat sunt anumite lucruri care încetează, sunt lucruri excepționale. Deci, această prioritate..., se spune acolo, la sfârșit de mandat, ar putea să fie o prioritate care se mai amână puțin, pentru că ceilalți, la sfârșit de mandat și Guvernul și Parlamentul au anumite restricții. Deci, data pe care noi o punem acum și dacă o propune Partidul Național Liberal este o dată care este într-o situație excepțională, la sfârșit de mandat.

Nu știu dacă ce spunea domnul Sever Voinescu vizavi de grija domnului Adrian Năstase pentru respectarea legalității este adevărată sau nu, dar vă pot spune sigur că grija domnului președinte Traian Băsescu pentru referendum se manifestă întotdeauna când sunt alegeri și faceți așa o mică retrospectivă și vedeți că dânsul a avut referendum întotdeauna când au fost alegeri. Haideți de data aceasta, aceste alegeri să se facă fără referendum și viitorul președinte să stabilească acest lucru.

Puneți-vă și întrebarea. Poate domnul președinte Traian Băsescu, pe 15 decembrie nu mai este președinte, va fi un alt președinte. Fiecare mizăm pe acest lucru și unii și ceilalți.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era domnul Onofrei.

Domnul Orest Onofrei:

Stimați colegi,

Eu vreau să fiu foarte scurt. Unul din avantajele democrației este votul și am observat la începutul ședinței că o nouă majoritate votează indiferent de argumentele pe care noi le aducem sau nu. Că o să fie logice sau mai puțin logice, votul primează.

Dificultatea pe care o au colegii noștri din noua majoritate este că votul din plenul Parlamentului și negativ este suficient. Eu cred că toată discuția se învârte în felul în care noi votăm sau nu votăm și atunci sigur că putem găsi foarte multe artificii procedurale, dar totuși dacă această scrisoare este constrânsă de Regulament să fie discutată în plen, stimați colegi, trebuie să votăm și problema care o aveți, ține tot de democrație. Uneori și votul împotrivă este suficient.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase și după aceea domnul Oltean. Și vă propun să ne apropiem de final, pentru că am sentimentul că multe din luările de cuvânt care ar fi trebuit să aibă loc în plen se țin aici, numai ca să ne ascultăm de două ori.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, sigur că va trebui să decidem prin vot, dar în opinia mea, dezbaterea din plenul celor două Camere trebuie să se finalizeze cu un proiect de hotărâre și aș vrea să ne înțelegem asupra modalității prin care vom prezenta la dezbaterea respectivă pentru aprobare proiectul de hotărâre.

În ceea ce mă privește, eu consider că în proiectul respectiv, Camera va trebui să spună foarte clar că-și păstrează prerogativele constituționale, acelea de a participa la orice efort de revizuire a Constituției și nu poate fi de acord să accepte un demers neconstituțional care vizează revizuirea Constituției, fără o implicare serioasă a Parlamentului.

Deci, cred că acest proiect de hotărâre va trebui să fie pregătit și veți decide cum este mai bine, să ne vedem înainte de ședința de plen sau facem o pauză în timpul dezbaterii, ca să vedem textul respectiv și să-l votăm, pentru că, în opinia mea, este o chestiune mult prea serioasă ca să putem să o tratăm cu ușurință. Este vorba de o prerogativă a Parlamentului, de la care trebuie să aplicăm. Și așa, opinia publică consideră că Parlamentul practic nu-și mai exercită atribuțiile. Și, sigur, vom vedea, colegii noștri s-ar putea să fie de acord sau nu cu un astfel de proiect de hotărâre de final sau nu, dar în orice caz cred că trebuie să tratăm cu seriozitate proiectul de hotărâre care va finaliza dezbaterea noastră pe această chestiune în Parlament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Aici, o să consult secretarii generali asupra modului în care se construiește un astfel de proiect de hotărâre în baza solicitării președintelui și care evident va sta, așa cum spunea și domnul Adrian Năstase, asupra căruia ar trebui să picăm cu toții de acord.

Era domnul Ioan Oltean, după care domnul Mihai Voicu, domnul Nicolăescu și domnul Hașotti.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu rămân surprins cât efort facem ca să inventăm fel și fel de motivații, unele mai ciudate decât altele, pentru a justifica o acțiune care se vrea împotriva normelor constituționale.

Eu nu îmi amintesc - și poate este o scăpare - ca în Constituție să existe o reglementare în care să precizeze că, pe ultima parte a mandatului președintelui, atributele acestuia sunt limitate, așa cum nu-mi amintesc să existe prevederi care să limiteze atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului în ultima lună, în ultimele două luni de mandat. Este o prevedere expresă, sunt prevederi exprese în această privință. Noi nu le putem inventa. Eu v-am spus că nu știu să existe o prevedere expresă care să interzică președintelui, pe ultimele două luni de mandat, exercitarea mandatului în strictă concordanță cu prevederile constituționale. De aceea, haideți să nu căutăm să improvizăm noi astăzi prevederi, să încercăm să fim de acord să punem pe primul punct al ordinii de zi acest lucru și, evident, Parlamentul să se pronunțe, fie cu un aviz negativ, fie cu un aviz pozitiv, în privința aceasta lucrurile sunt foarte clare. Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să rog, până la sfârșitul intervențiilor, deci mai sunt trei vorbitori înscriși până în momentul acesta, cei doi secretari să ne prezinte un punct de vedere asupra modului în care ar trebui făcut un astfel de proiect de hotărâre.

Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc.

În opinia mea, Birourile permanente reunite ar trebui să voteze să-i retrimită scrisoarea domnului președinte, pentru că conține două mari probleme.

Una dintre ele este aceea că se referă la o procedură de revizuire a Constituției. Domnul președinte ar fi putut să ne trimită o scrisoare prin care să ne solicite organizarea unui referendum cu privire, nu știu, la trecerea în proprietatea domniei sale pe vecie a casei din Mihăileanu sau cu privire la prețul berii de la terasă.

Al doilea element pentru care ar trebui să-i retrimitem scrisoarea domnului președinte să-l rugăm să o reformuleze este pentru că nu conține o dată cu privire la organizarea referendum-ului. Ori, după părerea mea, un aviz al plenului Parlamentului trebuie să aibă în vedere toate elementele organizării unui referendum, inclusiv data acestuia. Data nu este conținută în solicitare, după cum scrisoarea face referire la un termen care se numește "odată cu alegerile prezidențiale". Legea alegerilor prezidențiale definește o perioadă electorală de aproximativ 45 de zile, cu tot cu turul doi chiar 60 de zile și eu personal nu înțeleg când se organizează referendumul "odată cu alegerile prezidențiale".

Dacă din motive procedurale sau regulamentare considerăm că Birourile permanente nu pot retrimite aceste cereri președintelui, deși eu sunt convins că putem face acest lucru, eu cred că proiectul de hotărâre al plenului reunit, trebuie să conțină retrimiterea către președinte al acestei scrisori fără nici un fel de aviz. Și menționarea explicită în proiectul de hotărâre a faptului că-i retrimitem scrisoarea datorită unor probleme constituționale și procedurale, fără a exprima un aviz. Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Hașotti.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte, indiferent de pozițiile care s-au exprimat cu tentă puternic politică, cred că argumentele de natură constituțională și juridică ar trebui să primeze și, din punctul meu de vedere, în această situație avem cel puțin două căi de urmat.

Una dintre ele este cea sugerată de colegul Voicu și anume: Birourile permanente de astăzi să constate că scrisoarea se abate de la textul constituțional, să fie retrimisă președintelui și președintele s-o formuleze în temeiul Constituției și nu în afara Constituției.

Și, doi, pentru că tot constatăm acest lucru, să hotărască Birourile permanente trimiterea acestui text, acestei scrisori la Comisiile juridice reunite, să constate dacă ceea ce se prevede în scrisoare este sau nu în acord cu Constituția. Și dacă aceste comisii vor spune că textul scrisorii se abate de la Constituție, președinții celor două Camere pot să facă acest lucru, să declanșeze la Curtea Constituțională un conflict constituțional între Președinție și Parlament.

Și dumneavoastră aveți această posibilitate ca, astăzi, comisiile să se reunească, mâine să avem un raport, mâine să fie analizat și mâine să înaintați scrisoarea către Curtea Constituțională și Curtea să ne răspundă într-o săptămână, probabil o va face pentru că este un lucru foarte important, dacă suntem sau nu în interiorul Constituției. Și în felul acesta eliminăm și spulberăm orice îndoială dacă respectăm sau nu legea.

Deci, v-am făcut două propuneri, doamnă președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi, pentru un minut vă solicit atenția și poate în special domnului vicepreședinte Adrian Năstase.

Dar, în primul rând, vreau să-i răspund domnului senator Onofrei că da, într-adevăr, dacă ajungem în plen, este suficient ca Parlamentul să spună și nu. Deci, foarte mare atenție la ce a spus domnul senator. Este adevărat, cu condiția ca Parlamentul să fie în cvorum, pentru că dacă nu vom fi în cvorum nu se poate lua nici un fel de vot. Atenție, liderii de grup.

Al doilea. Domnule Adrian Năstase și stimați colegi, orice scrisoare, orice mesaj, ce vreți dumneavoastră, orice document care ajunge în plen, va fi considerat un vot contra și va fi considerat vot. Am văzut samavolnicii mult mai mari. Deci, vă rog foarte mult, nu avem ce căuta în plen. Birourile permanente, luând act de solicitarea domnului președinte, este neconstituțională, pur și simplu nu introduc pe ordinea de zi a Parlamentului această solicitare. Orice introducere pe ordinea de zi va fi interpretată într-un fel și, repet, am văzut samavolnicii mult mai mari. Că-i Comisia juridică, că-i Curtea Constituțională, nu mai contează. Nu introducem pe ordinea de zi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Hașotti.

Eu vă înțeleg, dar ca și domnul Nicolăescu, o să fac apel totuși încă o dată la dumneavoastră să realizăm că cele două Birouri permanente sunt totuși niște foruri administrative care organizează desfășurarea lucrărilor în plen și nu putem să oprim noi o scrisoare a președintelui să intre pe ordinea de zi a plenului, pentru că totuși avem un Regulament comun al Camerelor.

Domnul Puiu Hașotti:

Ba da, tocmai în baza acestui regulament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul secretar general.

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamnă președinte, în legătură cu proiectul de hotărâre, este evident că nu putem să-l întocmim decât în baza a ceea ce rezultă în urma dezbaterilor din plen și noi vă spunem că s-a mai întâmplat acest lucru și atunci a fost un aviz pozitiv sau negativ, deci era foarte simplu, fără alte lucruri care se înscriau în acest proiect de hotărâre, cum înțeleg că se propune sau se estimează că va fi. Drept urmare, fiind această chestiune mai importantă, eu cred că Birourile ar trebui să hotărască, fie din rândul dumneavoastră, fie Comisiile juridice, fie liderii de grup, cu participarea noastră, a celor două Departamente legislative din Senat și Cameră, să redacteze acest proiect de hotărâre așa cum va rezulta din plen. Altfel, nu o să știm, noi, aparatul administrativ, care sunt opțiunile, cele care trebuie scrise în hotărâre și va fi foarte complicat.

Eu cred că acel colectiv, indiferent care este el, trebuie să-și stabilească și modul în care votează acea chestiune atunci când se redactează.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu v-aș propune, pentru că acum este clar că fiind prezente absolut toate grupurile parlamentare, vorbeam și cu domnul Adrian Năstase pe subiectul acesta, părerile, să zicem sunt destul de clar făcute și să încercăm să desemnăm câte un om de la fiecare grup parlamentar care să facă un draft și, eventual, înainte cu o oră de începerea plenului, când vom decide că se va întâmpla ședința de plen, să ne reunim să discutăm draftul propus de reprezentanții grupurilor parlamentare și să treacă prin Biroul permanent.

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Și de unde știe reprezentantul grupului, cu o oră înainte, ce se va dezbate în plen?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Păi, nu, știm cu toții ce se va dezbate în plen. Ideea este că, evident, ca orice proiect de hotărâre, acest proiect de hotărâre se va supune la vot întâi pe articole, poate fi amendat, adică putem să urmăm o procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte, eu, de exemplu, pe grupurile pe care le reprezint, nu pot să împuternicesc o singură persoană care să țină cont de părerea tuturor senatorilor și deputaților. Părerea persoanei desemnate nu are avizul grupului. Deci, se poate întocmi acest material, după desfășurarea ședinței reunite și după ce au loc dezbateri, în condițiile în care aici suntem doar câțiva, acolo sunt mai mulți și poate părerile lor sunt altele decât ale noastre.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, este foarte corect ce-mi zice domnul Adrian Năstase. Până la urmă, când s-au finalizat dezbaterile, luăm o pauză de 30 de minute în care se redactează acest punct de vedere și după care revenim în plen.

Domnul Marton Arpad, salvați-ne, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am avut o propunere destul de clară, o reiterez și nu pot fi de acord nici cu propunerea aici înaintată, pentru că există o suspiciune. Nu suntem noi, nici eu, nici ceilalți, din punct de vedere juridic, persoanele care să spună dacă este constituțional sau neconstituțional un demers, dar există o suspiciune de constituționalitate. Și în această situație, singura autoritate în Camere reunite este ședința reunită a celor două Comisii juridice, care, printre altele, au și această putere de a avea un punct de vedere, evident, premergător, dacă ceva este constituțional sau neconstituțional.

Deci, în această ipostază, noi nu avem cum să venim cu un proiect de hotărâre pe care să votăm pro sau contra, care să fie făcut de oricine altcineva decât aceste comisii. Nu putem să aruncăm în cârca Secretariatului general și nici a liderilor de grup să facă în 30 de minute un text de hotărâre, chiar dacă această hotărâre este negativă. Deci, n-avem autoritatea prin care să ne exprimăm. Singura autoritate este ședința comună a celor două Comisii juridice, iar cea care decide definitiv este Curtea Constituțională, care, dacă cele două Comisii consideră că trebuie să fie sesizată, trebuie să fie sesizată, evident existând și celălalt demers ca oricare dintre președinții de Cameră, oricare, nu este nevoie de cei doi, trebuie să spun, este clar, în cazul unui conflict constituțional scrie de președintele unei Camere, deci poate să sesizeze Curtea Constituțională și evident cu solicitarea ca această Curte să se pronunțe cât mai repede, pentru că este o problemă stringentă.

Oricum, indiferent, spun încă o dată, domnul președinte, din punctul meu de vedere, trebuie să dea citire, trebuie să-i dăm posibilitatea cu prioritate să-și spună punctul de vedere ceea ce dorește, orice dorește, în Cameră. Evident, domnia sa spune ce va dori, încă nu știm ce va spune, după care demersul nostru trebuie să fie dacă cei doi președinți, nici unul nu sesizează Curtea Constituțională, pe baza dezbaterilor să sesizăm cele două Comisii și să le dăm un termen de trei zile, două zile, conform Ordonanței de urgență, iarăși neconstituțională, dar din punct de vedere legal până când Curtea nu-și exprimă punctul de vedere este lege, noi trebuie să dăm un aviz de orice fel, deci avizul trebuie să-l dăm, până pe 22 octombrie. Deci, 2 cu 20 fac 22, așa am învățat eu în clasa întâi. Deci, până pe 22 octombrie. Avem timp, putem să dăm comisiilor un interval destul de scurt timp și la următoarea ședință comună, în care vom dezbate, vom vedea ce vom dezbate, ori se va da citire, ori se va dezbate o moțiune de cenzură, ori se va da citire asumării, să vină cu proiectul de hotărâre Comisia juridică, pe care să ne dăm votul.

Deci, din punct de vedere procedural, aceasta este singura cale.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă-mi dați voie, cred că nu am înțeles foarte bine de unde am pornit. Pe fond, noi trebuie să dăm un aviz, pozitiv sau negativ, adică să votăm dacă suntem de acord sau nu. Exista o propunere în ceea ce... nu există, că nu îndeplinește. Este un demers absolut corect făcut de președinte în baza legislației pe care o are, restul îmbrăcăm noi politic cum vrem, dar nu despre asta vorbim.

Ceea ce spusese domnul Adrian Năstase și care mie mi s-a părut o propunere corectă era ca să nu lăsăm un proiect de hotărâre simplu bazat doar pe aviz pozitiv-negativ, la revedere, ci să fie o întemeiere a acestui vot. Dacă nu există dorința, atunci mergem, chestia aceea cu Comisia juridică, nu știu ce, se spune foarte clar că toate demersurile președintelui se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a plenului. Restul sunt luări de cuvânt.

Domnul Adrian Năstase:

Poate că veți aprecia și această propunere pe care o voi face acum.

Până la urmă, tema pe care o discutăm este dacă acest demers este constituțional sau nu. Când putem și cum putem să discutăm aceste aspecte? După părerea mea, dacă noi am afla, acum, să spunem, că președintele Camerei sau președintele Senatului în baza Constituției, face un demers la Curtea Constituțională pentru a afla dacă, având în vedere finalitatea de revizuire a Constituției, această solicitare poate fi primită de către Parlament sau nu.

Din sală:

Este dreptul președintelui.

Domnul Adrian Năstase:

Este dreptul președintelui, dar ar trebui să ne spună președintele Camerei sau președintele Senatului dacă face un astfel de demers. Dacă face un astfel de demers, acest demers ar suspenda punerea pe ordinea de zi a acestei cereri, în temeiul unei practici de la Curtea Constituțională, în sensul că noi nu putem să decidem ceva înainte ca și Curtea Constituțională să se pronunțe. Dacă am afla acest lucru de la președintele Senatului sau de la președintele Camerei, sigur că ar trebui după aceea să așteptăm răspunsul Curții Constituționale, care să ne spună dacă pentru revizuirea Constituției și pentru a transforma Parlamentul într-un Parlament unicameral, poate fi folosit demersul referendum-ului de la art.90 sau trebuie folosită procedura de la art.150.

Sper să fiți de acord cu această soluție care mi se pare că ar clarifica înainte de decizia noastră felul în care putem să tratăm două prevederi în concurență din Constituție.

După părerea mea, avem o prevedere expresă care nu este folosită și se încearcă eludarea prerogativelor Parlamentului în această procedură și aceasta ar justifica demersul Parlamentului de a-și apăra propriile prerogative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă președinte, este grea lupta cu vreo trei texte regulamentare, vreo două constituționale și o lege întreagă și admir și eu tenacitatea și abilitatea celor care vor să argumenteze până la urmă, că noi nu trebuie să aplicăm un text clar din Regulament, un text clar din Constituție și o lege.

Permiteți-mi doar să citesc ce scrie o lege, Legea 3 din 2000 cu privire la desfășurarea referendumului, ca să ne lămurim în ce procedură suntem. Nu este vorba, am mai spus-o, o spun, o repet, nu e vorba de modificarea Constituției. Sigur, domnul Adrian Năstase consideră că suntem în procedura de modificare a Constituției, dar încă odată: nu suntem. Legea spune așa. Nu, trebuie să revizuiești Constituția. Dar iertați-mă, lăsați-mă să vă spun ce spune o lege pe care a votat-o acest Parlament, sigur, și atunci cu dedicație, dar asta e legea, da?

Spune așa, că: "referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului cu privire la mai multe puncte. Punctul c)- probleme de interes național." La art.11 din lege se spune așa: "Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național." Problemele care se supun referendumului și data - cineva a spus că nu e data în scrisoare și atunci nu e în regulă. Hai să vedem ce ne spune legea înainte. "Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de către cine? de președintele României prin decret."

Domnilor, dacă noi nu respectăm legile pe care noi le dăm și de fiecare dată facem astfel încât să ajungem să votăm împotriva legilor pe care le avem, până la urmă noi nu respectăm Parlamentul nostru. Și mie mi se pare că, chiar suntem într-o situație pe care domnul Ioan Oltean a descris-o la începutul întâlnirii noastre, că din păcate, antipatii, ură, în fine, anumite puseuri care țin mai degrabă de psihologie decât de capacitățile noastre instituționale, ne fac să nu citim legile și regulamentele. Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era o doamnă, doamna Aura Vasile.

Domnul Adrian Năstase:

Imediat. Aș vrea însă să-l rog pe domnul Voinescu să nu fie într-o foarte mare eroare. Dânsul a citit dintr-un text care este perimat. Guvernul, preocupat în mare măsură de acest referendum, a modificat această lege printr-o Ordonanță de urgență. După cum știți, textul acela deja numai este valabil. Eu spuneam de lege că v-ați referit la o lege. Pentru aceleași rațiuni a fost schimbată și legea.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Textele citate nu sunt modificate de ordonanță.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, după care domnul Voiculescu. Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc doamna președinte.

Am să plec mai departe de unde a lăsat colegul meu intervenția și am să spun că cel care încalcă Constituția și nu o lege este președintele României. Este clar și foarte clar că președintele României a solicitat un lucru care este interzis de Constituție.

Eu vă rog domnilor președinți, al Senatului și al Camerei Deputaților, pentru a ne putea lămuri și pentru a putea să intrăm în legalitate, să aplicați unii dintre dumneavoastră articolul 146 alineatul 1, care spune: "Curtea Constituțională are următoarele atribuții: se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori, precum și din oficiu asupra inițiativelor de revizuire a Constituției". Ca atare, vrem să .. - eu cel puțin să știu, dacă unul din cei doi președinți, a celor două Camere inițiată acest lucru. În caz contrar, o să ne ocupăm noi deputații și senatorii să sesizăm Curtea ca încălcare gravă a Constituției de președintele României, așa cum a rezultat și în urma dezbaterilor din jurul acestei mese.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, ca președinte al Camerei Deputaților, dați-mi voie să vă dau eu răspunsul în ceea ce mă privește, unul fiind foarte clar. Și vreau să înțelegem cu toții că oricât de mult ne-am strânge noi în acest for și în oricare alt for, dreptul unui președinte ales de a-și consulta poporul, nu i-l poate lua nimeni, unu.

Doi, în ceea ce privește referendum, deci, întrebarea asupra unei teme, oricare ar fi ea, atâta timp cât nu generează... - știm cu toții ce înseamnă acest referendum - înseamnă, pur și simplu, exprimarea unei opinii. Abia după aceea, în baza acestei opinii, poți ca Parlament să elaborezi sau să parcurgi toate demersurile procedurale. Acesta este un lucru foarte clar și îl știm cu toții la fel de bine. Restul sunt discursuri politice, sigur, importante într-o campanie electorală. Dar vă reamintesc un lucru, că așa am reușit să facem o reformă importantă, cea a votului uninominal, tot pornind de la un referendum care de asemenea, nu avea putere și care a determinat până la urmă comportamentul nostru, al tuturor de a sprijini votul uninominal.

Cred că toate aceste argumente mă fac să spun că nu am nici un temei să sesizez Curtea Constituțională, că este un demers just și corect al unui președinte ales al României care așa rămâne până la sfârșitul mandatului său. Cred cu putere lucrul acesta și cred că noi ca Parlament nu avem nici un drept să facem un blocaj administrativ, ceea ce noi în momentul acesta facem, pentru că până la urmă Parlamentul este îndrituit să se pronunțe.

Dumneavoastră, în momentul acesta, strânși într-un for care e format din 26 de oameni, încercați să blocați accesul a 471 de oameni la un drept pe care dumnealor îl au - de a se pronunța.

Deci, în momentul acesta, problema este a noastră aici în acest for și nu a președintelui sau a plenului Camerei Deputaților.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte, cu scuze, dar trebuie să fac o intervenție, să vă corectez. Referendumul la care ați făcut referire privind votul uninominal nu a cuprins legea și ceea ce grupurile parlamentare au susținut și întrebarea pe referendum a fost cu totul alta decât privind votul uninominal pe colegii. Vă readuc aminte.

A doua problemă pe discursul dumneavoastră, poate 26 de persoane, adunând capacitățile la un loc, pot să delibereze mai bine decât o singură persoană.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Depinde de persoană.

Domnul Mircea Geoană:

Eu cred că deja consumăm mult prea mult timp și energie pe un subiect care în mod evident, este un subiect de campanie electorală, nu este nici un fel de temei serios și profund în demersul președintelui. Este evident, este o strategie de campanie.

În același timp, este clar că suntem în fața unei situații neobișnuite în care se pune în discuție revizuirea Constituției, este un punct de vedere valid. Nu pot să ignor faptul că propunerea avansată de președinte, complet neinteresant pentru cei care sunt afară în stradă este evident că este un demers electoralist.

Din punct de vedere al acțiunii Guvernului și evident în această regie de campanie se schimbă regula referendumului în timpul jocului, un lucru care mi se pare absolut inacceptabil și o atitudine de aroganță impardonabilă din partea unui guvern astăzi fără majoritatea transparentă pe care președintele o invoca în timpul guvernării Tăriceanu, de exemplu. De aceea, suntem astăzi în fața unei situații inedite. Este o cerere care are aparența de normalitate, dar pe fond este o cerere care are în mod evident un profund caracter neconstituțional și un profund caracter electoral. De aceea, cred că ceea ce s-a exprimat mai devreme, cred că din partea reprezentanților UDMR, reprezintă un punct de vedere echilibrat, pentru că trebuie să dăm experților noștri răgazul să se poată pronunța cu privire la adevăratul caracter al acestui demers al președintelui. Dacă acest demers este de natură și consideră specialiștii și juriștii noștri, Comisiile juridice reunite consideră că acest demers este un demers normal așa cum îl prezintă suporterii președintelui, atunci va merge mai departe pe procedura existentă. Dacă această comisie juridică, dimpotrivă, va constata - poate și Curtea Constituțională se va sesiza într-o formă sau în alta nu astăzi, nu putem să luăm o decizie pe baza unei eventuale decizii a președintelui Senatului sau a Camerei. Astăzi luăm o decizie pe speța care o avem în fața noastră. Dacă va exista și la Curte un demers, dacă Avocatul Poporului se va pronunța asupra demersului Guvernului, prin ordonanță de urgență, sunt factori care vor influența modul în care Parlamentul se va apleca, mai devreme sau mai târziu, asupra cererii președintelui.

Parlamentul nu se poate deroba de obligația constituțională de a se apleca la un anumit moment pe fond asupra acestei cereri. Deci, eu cred că lucrul natural astăzi, în acest fond de suspiciune politicianistă, dar și de dubiu cu privire la caracterul constituțional sau nu al cererii președintelui să mergem către Comisiile juridice, să le îndemnăm așa cum trebuie să o facem, să se pronunțe cu celeritate asupra acestei chestiuni. Între timp vom vedea dacă la Curtea Constituțională apar elemente care să schimbe punctul de vedere cu privire la demersul acesta și cred că este un demers care astăzi, este singurul pe care-l putem avea și încerc să găsesc o soluție care să ne permită să mergem la lucrurile care sunt mult mai importante decât acest demers care este cusut cu ață albă, este cusut cu ață albă, este un demers de tip electoralist și un demers care vrea să schimbe Constituția sub pretextul unei consultări populare. De aceea, nu văd altă variantă decât aceea de a merge către juriștii noștri, să-i întrebăm. Între timp, vedem și Curtea, vedem ce se întâmplă și cu chestiunea aceasta, dar altfel vom fi în situația să mergem către ceea ce spunea probabil domnul Puiu Hașotti și cred că ar fi mai bine să avem un punct de vedere clar, cu un vot și după aceea să mergem mai departe. Sunt alte chestiuni, cred eu, mult mai importante, este vorba de existența sau supraviețuirea Guvernului, este vorba de pensii, este vorba de substanță politică și socială și economică mult mai importantă decât acest demers care, repet, este atât de transparent politicianist încât nu cred că trebuie comentat prea mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc doamna președinte.

Recunosc că sunt surprins că încă nu s-a propus înființarea unei comisii de anchetă care să vină și să constate de ce președintele... Nu, că le aveți, nu suntem departe, de la Comisia juridică la o comisie de anchetă este pasul mult prea mic, așa că așteptăm și comisia de anchetă.

Domnilor colegi,

Articolul 7 și alineatul 1 și alineatul 3 constituie norme imperative, nu ne dau nou posibilitatea să venim să facem analize, ci doar să constatăm că există o solicitare a președintelui și că aceasta se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi, nici măcar nu mai trebuie să votăm acest lucru, pentru că altfel norma aceasta numai are nici un rost. Din moment ce votăm, înseamnă că numai are caracter imperativ.

Plenul celor două Camere unite poate să ia în dezbatere, acolo se pot pronunța judecăți de valoare, se poate lua o decizie, o hotărâre, dar nu aici în această formulă, ci cu respectarea prevederilor articolului 7.

De aceea, eu cred că toată discuția de până acum a fost inutilă. Am pierdut o oră și jumătate din timpul nostru și așa extrem de prețios pentru a constata ce? Că articolul 7 spune clar că se supun cu prioritate pe ordinea de zi. De aceea, eu nu cred că aici trebuie să ne mai exprimăm votul. Pe primul punct la ordinea de zi se află scrisoarea președintelui Traian Băsescu. Restul, de acolo încolo putem să le discutăm și să le analizăm.

De aceea, doamna președinte, eu v-aș ruga să luați act de acest lucru și să trecem mai departe la următoarele puncte de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád, după care doamna Anca Boagiu.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Ne interesa ceea ce am spus, încă odată. Parțial, domnul Oltean are dreptate. Noi în ședință, că o fi astăzi, că o fi mâine comună în care trebuie să numim - și încă odată vă spun - este o problemă stringentă și nu vă jucați cu situația țării. Vă rog frumos să numim Consiliul de administrație la BNR. În acea ședință, ne place, nu ne place, va trebui să-l ascultăm pe domnul președinte și trebuie să dăm un aviz de orice fel dorim, dar nu neapărat în acea ședință, deci, să fie clar. El vine, ne spune ceva conform ordonanței care deocamdată, ne place, nu ne place, este în vigoare, noi trebuie să dăm acest aviz, cel mai târziu, până pe 22 și asta este o matematică pură. Deci, putem decide să trimitem la Comisia juridică.

Din păcate s-a citat greșit din Constituție și nu se dorește să se citească exact textul constituțional de orice gen ar fi. În primul rând, acel referendum pe care l-a mai făcut domnul președinte, viza modificarea unei legi și nu revizuirea Constituției, unu.

2. Articolul 146 litera e): "Curtea Constituțională are următoarele atribuții: soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii." Textul este clar. A face un referendum despre un Parlament unicameral înseamnă un conflict constituțional de ordin juridic, de ordin constituțional între președinte și una dintre Camere, cel puțin Senatul, care se întreabă ca să dispară sau nu. Este un conflict de ordin constituțional, juridic de ordin constituțional. Asta este clar. Că președinții celor două Camere nu consideră că este sau deocamdată nu sunt convinși că este un astfel de conflict și nici eu nu am puterea să vă spun că este un astfel de conflict, e o altă problemă.

Cele două comisii juridice însă compuse din majoritatea juriști vor putea să analizeze dacă ne aflăm într-una din aceste situații, situații în care unul dintre președinții celor două Camere poate să sesizeze Curtea Constituțională. Deci, trebuie să punem pe ordinea de zi. Domnul președinte vine, spune ce dorește, iar noi dăm avizul până pe 22, sesizăm cele două Comisii juridice să ne spună, pe baza celor aflate acolo, spuse atunci în acea ședință, care este punctul nostru de vedere, să decidă, să facă o hotărâre, să facă ce dorește și pe urmă dacă se consideră că ar fi o problemă de constituționalitate, de conflict constituțional, atunci unul dintre președinți să sesizeze Curtea Constituțională. Este din punctul meu de vedere singura cale legală, regulamentară pe care trebuie să mergem.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era așa înscriși: domnul Voiculescu, domnul Rușanu, doamna Anca Boagiu, domnul Albu și domnul Meleșcanu.

Domnul Rușanu, vă rog.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc doamna președinte.

Doamna președinte, UDMR-ul, prin domnul Marton Arpad, a făcut o propunere. Grupul parlamentar PNL vă solicită să puneți la vot acea propunere, propunerea care a făcut-o domnul Marton Arpad să se trimită la Comisiile juridice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Se înscrie pe ordinea de zi oricum a plenului, aceasta este procedura.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamnă președinte, repet, în cadrul Biroului permanent sau a Birourilor reunite, fiecare dintre membrii acestor Birouri poate să facă o propunere, corectă, incorectă, dar acea propunere poate fi supusă la vot, trebuie să fie supusă la vot. Noi susținem propunerea UDMR, să fie supusă la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu o să vă rog așa, și aici am să-i cer sprijinul și domnului Mircea Geoană, ca președinte, cred că nu puteți să ne cereți să votăm ceva ce nu este în concordanță cu regulamentul și în regulament noi avem o procedură foarte, foarte, foarte clară. La solicitarea președintelui, se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi. Deci, nu putem decât să mergem în plen, aceasta este procedura.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamnă președinte, este o interpretare. Atenție! Dacă cei de aici votează altceva, acea interpretare a dumneavoastră cade.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Păi, eu vă propun să modificăm Regulamentul ședințelor comune.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Nu. Doamnă președinte, încă o dată. Un coleg a propus ceva. Deci, se supune la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Noi suntem de acord cu propunerea făcută de domnul Marton Arpad de a fi înscrisă pe ordinea de zi a plenului, este absolut în regulă, este și statutar, este ceea ce vă cer de două ore, deci nu este nici o problemă.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte, stimați colegi, eu vă cer, și repet. Din când în când pot să realizez acest lucru, aceeași frază pe care am spus-o. Deci, n-avem ce face, s-o punem pe ordinea de zi, citirea de către președinte. Unu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Nu se citește de președinte. Se citește scrisoarea.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu vă supărați, este o problemă de interpretare a dumneavoastră. Aici este o problemă de interpretare a dumneavoastră. Ia să vedem ce spune acesta cu asterisc: "La solicitarea președintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată. După primirea mesajului, Parlamentul poate hotărî dezbaterea acestuia. În același mod se va proceda și cu alte cereri ale președintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale".

Deci, că vine domnul președinte sau nu, prezentați acest mesaj al domniei sale, după care noi putem decide să dezbatem, după care noi putem decide să trimitem problema la Comisia juridică și nu să decidem instantaneu în aceeași zi. Aceasta am propus eu, până pe 22, încerc să citez din mine, avem timp să dăm un aviz, că așa a prevăzut domnul președinte, scuzați, Guvernul, prin ordonanța de urgență care a apărut pe 2 octombrie. Deci, până pe 22 octombrie putem să dăm un aviz de orice natură. Nu trebuie neapărat să dăm în aceeași ședință. Unu.

Doi. În mod evident, în momentul în care am dat acest aviz, se pot face demersurile pentru a fi acest referendum, deci după avizul nostru, de orice natură ar fi acel aviz. Asta este adevărat, dar conform deciziei Curții Constituționale, până când acest aviz nu a sosit la Președinția României, simpla prezentare în Cameră, așa cum s-a mai încercat, din păcate, o dată, v-am informat, citez acum nu din mine, ci din domnul președinte, nu este îndestulătoare.

Propunerea mea este ca să fie prezentat mesajul, pe urmă existând o propunere, adică o suspiciune de problemă constituțională, să fie trimisă problema la Comisiile juridice reunite, ele să întocmească un raport pe baza acestuia, cu soluție, eventual cu hotărâre, pe care să-l dezbatem până pe 22 octombrie.

Aceasta este propunerea mea. Dacă doriți să supuneți votului propunerea mea, aceasta este în integralitatea sa propunerea mea.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă-mi permiteți, o singură precizare de ordin procedural și pentru domnul Marton Arpad și pentru ceilalți colegi.

Această cerere trebuie luată împreună cu modificarea produsă prin ordonanța de urgență. Modificarea din ordonanța de urgență spune că, dacă Parlamentul nu se pronunță într-un interval de 20 de zile, atunci se consideră că avizul este dat. Deci, practic, după ce s-a introdus pe ordinea de zi acest punct, după aceea noi putem să ne jucăm în nisip cu Comisia juridică, cu Comisia pentru mediu, cu Comisia pentru egalitatea de șanse, 20 de zile și putem nici să nu mai facem nimic. Oricum, prin acord tacit, ca să spun așa, după 20 de zile, se consideră că acordul a fost dat.

Deci, eu îi înțeleg pe colegii mei de la PD-L care erau încântați de această propunere și îmi este foarte evident că au înțeles care este sensul și implicațiile acestei proceduri. Până la urmă, problema noastră nu este cum se va da acest aviz, prin acord tacit sau prin exprimare negativă sau prin exprimare pozitivă. Problema este dacă această procedură este acceptată de către Parlament și care înseamnă în definitiv bypasarea sau eludarea atribuțiilor sale sau nu. Și, cu alte cuvinte, dacă această cerere pentru aviz este acceptabilă sau nu, dacă este constituțională sau nu. Sigur, aceasta este de fapt problema de fond. Celelalte chestiuni sunt chestiuni până la urmă de bucătărie internă care nu fac decât să creeze puțin amuzament public. Datorită ordonanței de urgență, care deocamdată este în vigoare, nu știu dacă ea este constituțională, pentru că s-ar putea, la un moment dat, știu eu, și consiliul popular să ne stabilească niște termene în legătură cu derularea procedurilor interne pe această linie, este o idee, dar deocamdată Guvernul se ocupă de chestiunea aceasta. Deocamdată, ordonanța este în vigoare și acesta este efectul acelui termen de decădere de 20 de zile sau, în orice caz, de finalizare a procedurii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Albu.

Domnul Gheorghe Albu:

Doamnă președinte, vreau să fiu foarte scurt și vroiam să iau cuvântul mai ales după ce a luat domnul Marton Arpad, cu care evident sunt de acord, nu neapărat din motivele aduse în discuție de domnul Năstase. Unde nu pot fi de acord cu propunerea domnului Arpad este partea a doua. Deci, aș vrea să vă atrag atenția că noi, respectând Constituția, legile țării, mai intervine o problemă. Suntem într-un profund conflict de interese cu această cerere. De fapt, ce cere domnul președinte? Reducerea numărului de parlamentari, prin acest referendum, reducerea Parlamentului la o Cameră, așa că foarte multe comisii de judecată, comisii de aviz, cred, părerea mea, nu sunt jurist, este că ar intra în această situație de conflict de interese cu cererea președintelui. Haideți să dăm plenului, să punem pe ordinea de zi - și aceasta este propunerea pe care o fac - după care, evident, cine avea de gând să o conteste la Curtea Constituțională, văd că această cerere este venită după 24 septembrie, avea timp s-o facă până acum, deci puteam lua cunoștință de ea, Birourile permanente au luat cunoștință de ea, deci putea fi contestată la Curte, putea să se întâmple orice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Era doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte, poate că regulamentul spune că trebuie înscris pe ordinea de zi cu prioritate, dar putem să înscriem pe ordinea de zi după ce suntem convinși ca și Parlament al României că se respectă Constituția și alte legi care guvernează această țară. Motiv pentru care vă solicit încă o dată să supuneți votului membrilor Birourilor reunite propunerea pe care am mai făcut-o: trimiterea acestei solicitări la Comisiile juridice reunite ale celor două Camere, așteptăm răspunsul, după care sunt de acord să înscriem pe ordinea de zi cu acest raport.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Anca Boagiu.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu urmăresc cu multă atenție dezbaterile care au loc în această sală. Îmi cer scuze pentru întârziere, vin dintr-o delegație din Suedia, reuniunea Comisiilor de afaceri europene.

Recunosc că mă șochează un pic venirea acasă, pentru că vin dintr-un mediu în care regulile sunt reguli, regulamentele, legile se respectă și, de obicei, nu se caută locul în care ai putea să mai pui o virgulă sau un punct, astfel încât să tergiversezi anumite decizii.

Eu citesc scurt o scrisoare pe care ne-a transmis-o președintele statului român, o scrisoare în care aflu și cred că este interesant și pentru colegii care sunt zâmbăreți acum sau se distrează, nu știu, sunt mai odihniți, ni se cere doar atât: trecerea la un parlament, deci ni se cere ca și Parlament să analizăm trecerea la un parlament unicameral și reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari. Și aici fac apel un pic la memoria colectivă. Cred că am vorbit de foarte multe ori despre trecerea la Parlamentul unicameral și am vorbit nu de dragul de a reduce numărul de parlamentari, pentru că știm cu toții că există opoziție majoră. Am vorbit, pentru că de fapt este o cerință pe care o adresează cetățenii României își doresc mai puțini parlamentari, consideră că actul legislativ este mult mai coerent și mult mai corect în această situație. Și de altfel cred că cea mai mare parte dintre dumneavoastră ați susținut asta în campaniile electorale. Dacă dorim să ne păcălim electoratul acum, putem găsi foarte multe motive de tergiversare. Nu cred că este o strategie de campanie electorală, este o strategie veche sau este un enunț pe care l-am făcut cu foarte multă vreme în urmă.

În același timp, nu cred că va crea cheltuieli suplimentare.

Mulțumesc, domnule Bogdan Olteanu, pentru atenția dumneavoastră și colegului meu Oltean, celălalt. Da, o să vorbesc și eu încrucișat, dar tot am să spun ceea ce am de spus, pentru că ajungem și la capitolul cheltuieli. A, cred că un referendum organizat separat înseamnă mult mai multe cheltuieli decât un referendum organizat laolaltă cu un alt proces legislativ.

Nu în ultimul rând, cred că am dus discuția prea departe, ajungând la modificarea Constituției. Cred că modificarea Constituției poate să devină un subiect de abia după ce vom consulta populația și vom afla care este părerea populației. Cred că aici este mai degrabă temerea că populația va zice: "Da, modificați Constituția, vrem un Parlament mai mic, vrem un parlament cu un număr mai mic de parlamentari, genul parlamentului unicameral". Nu știm ce va decide populația, dar știu că mult invocata Constituție spune doar atât în ceea ce privește referendumul, că președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime prin referendum voința cu privire la problemele de interes național. Cred că aici, dragi colegi, nu beneficiem decât de respectul maxim pe care președintele îl are față de Parlament. Cred că avea și alte modalități de a consulta populația și puteți să verificați în articolele celelalte pe care le invocă domnul Năstase din Constituție, să vedeți că existau și alte modalități de consultare a populației, sărind peste Parlamentul României. Cred că ar trebui apreciat acest lucru și nu blamat. Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu mulțumesc.

Domnul Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu cred că orice om din lumea aceasta poate să greșească, inclusiv domnul președinte. Iată de ce cred că propunerea făcută, anume Comisiile juridice să analizeze solicitarea președintelui este una corectă.

Și acum două chestiuni de procedură, doamnă președinte.

Dumneavoastră și nimeni de aici nu poate stabili ordinea de zi prin proprie voință. Trebuie să consultați prin vot Birourile reunite. Bun .

Al doilea lucru - și-l spun încă o dată și-l voi spune și în plen - va trebui ca Parlamentul, în momentul în care se va pronunța asupra acestui referendum, să fie în cvorum. Indiferent cine va conduce lucrările Camerelor reunite va trebui să fie foarte atent ca în sală să fie jumătate plus unu din numărul total de parlamentari. Altfel, nu se poate da nici un fel de vot, nici pro, nici contra referendum-ului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă.

Era domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu știu dacă țin neapărat să vorbesc. Mă simt însă jignit de atitudinile doamnei vicepreședinte Boagiu, dar dânsa în mod obișnuit vorbește nepotrivit cu colegii domniei sale, așa că n-am să intru în detalii aici. Sigur că confuziile grave de valori și de noțiuni între reducerea numărului de parlamentari și reducerea numărului de Camere țin de părerile și știința domniei sale și n-am să le comentez eu.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc. Este prima dată când aveți o intervenție politicoasă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este în regulă.

Nu mai sunt luări de cuvânt? Nu se poate!

Bun .

S-au formulat câteva propuneri.

Prima propunere, pe care o susținuse și domnul Rușanu, a domnului Marton Arpad este aceea de înscriere pe ordinea de zi cu propunerile subsecvente, cum spunea domnul Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, propunerea mea era, ce a spus și domnul Marton Arpad, trimiterea la Comisiile juridice reunite.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din plen. Doar plenul poate să facă lucrul acesta.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Noi, doamnă președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Noi nu putem, pentru că noi avem art.7 din Regulamentul ședințelor comune. Noi nu putem asta. Plenul poate s-o facă, sigur.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Care sunt condițiile cerute în Constituție?

Domnul Dan Radu Rușanu:

Nu este prima dată când, pentru anumite neclarități, trimitem la Comisiile juridice să dea un punct de vedere, Nu este prima dată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot propunerea domnului Marton Arpad, pe care o susțin și eu, de înscriere pe ordinea de zi a primului plen.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnul Marton Arpad ar trebui să reitereze propunerea, deci trimiterea la Comisiile juridice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Propunerea este aceea de înscriere pe ordinea de zi a primului plen, cu, ulterior, domnul Marton Arpad a și explicat, dar lucruri pe care le poate decide plenul.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da, doamnă președinte, și după aceea vă rog frumos supuneți propunerea PNL-ului de a se trimite la Comisiile juridice reunite. Este a doua propunere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot această propunere. Propunerea domnului Marton Arpad.

Cine este pentru? 10 voturi.

Din sală:

9 voturi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă invit încă o dată să ridicați mâinile.

Voturi pentru? 10 voturi, îmi spune doamna Doina Silistru.

Voturi împotrivă? 12 voturi.

Abțineri? 2 abțineri.

Această propunere a fost respinsă.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Urmează propunerea mea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu nu pot să supun la vot ceva care nu este în acord cu regulamentul.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamnă președinte, stați puțin, dumneavoastră țineți cu UDMR-ul acum? Pe a UDMR-ului ați supus-o la vot, pe a PNL-ului nu vreți s-o supuneți la vot?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu. Vroiam să spun că-i dau domnului președinte Mircea Geoană să supună dumnealui la vot această propunere care nu este regulamentară.

Domnul Mircea Geoană:

Trebuie să menajăm susceptibilitățile pe linie politică.

Cine este în favoarea propunerii avansate de domnul Dan Rușanu? Vă rog să votați. 12.

Împotrivă? Vă rog să votați. 10 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu două voturi, această propunere a fost aprobată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este 12 la 12, este respinsă.

Domnul Mircea Geoană:

N-a trecut nici asta.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Atenție, domnule președinte, 9 cu 2 fac 11 și am avut 12. Ce naiba, nu știți să numărați?

Din sală:

Zece.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Care zece, domnule? Păi, nu vă ies la socoteală, măi, băieți. 9 plus 2 abțineri, sunt 11.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnelor și domnilor, în momentul acesta, doamna președinte a cedat conducerea ședinței domnului președinte Geoană. Deci, în cazul parității de voturi, decide cel care conducea ședința.

Domnul Mircea Geoană:

Cu supervotul președintelui Senatului, propunerea a fost aprobată.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Iertați-mă. Când s-a cedat conducerea ședinței? N-am fost atent.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte, vă rog să vedeți în ce Regulament scrie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta vroiam să zic și eu, că nicăieri, în nici un Regulament, președintele nu decide.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

La ședințele Birourilor reunite.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, nicăieri, ba, când este egalitate, propunerea este respinsă și știm cu toții. Vă rog să-mi spuneți unde este președintele.

Deci, propunerea, și aceasta a fost respinsă. E..

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, domnule Arpad, unde scrie?

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă președinte,..

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumim.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog. Votul a fost exprimat și este consemnat în stenograma ședinței ca fiind un vot favorabil.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu există așa ceva.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți.

Domnule președinte, îmi permiteți?

Domnul Mircea Geoană:

Mergem în continuare pe ordinea de zi de astăzi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, puteți să-mi dați și mie cuvântul?

Domnul Mircea Geoană:

Vă dau cuvântul, evident. Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Îl rog pe domnul...

Domnilor colegi,

Domnule vicepreședinte Olteanu, dacă îl rog pe domnul deputat Márton să ne invoce articolul care prevede așa ceva, suntem aici mulți de mulți ani și niciodată nu s-a recurs la o asemenea prevedere. Dacă există și nouă ne-a scăpat, îl rog să o invoce. De când e lumea și în plen și în plenul Birourilor reunite și în plenul Biroului permanent al Camerei, votul egal era un vot nul.

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Articolul 40. În caz de paritate de voturi..

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, vă spun eu: numai la plen este vorba. Deci, la plen, la vot egal, președintele de ședință poate vota.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În caz de paritate, articolul 40: votul președintelui care conduce lucrările ședinței comune este decisiv.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, dar în plen, nu în Birourile reunite.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă îmi permiteți, am să fac o clarificare pentru că, colegul nostru, domnul Motreanu, nu a citit până la capăt. Președinții celor două Camere își exercită votul după exprimarea voinței tuturor deputaților și senatorilor cu o precizare. Domnul Geoană a votat. Deci, a votat. Dumnealui nu poate vota de două ori, este o chestiune de bun simț.

Domnul Mircea Geoană:

Este vorba de un bun simț regulamentar conform articolului 40, în caz de paritate, cel care conduce ședința...

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte Geoană, s-a votat, stenograma a reținut, să trecem mai departe.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stenograma a reținut 10 la 10 și un abuz din partea președintelui de ședință de a încerca să voteze de două ori, ceea ce este inadmisibil. 12 la 12.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte, articolul 40 se regăsește în Secțiunea a V-a care spune despre procedura de vot, nici în alineatul 1, nici în alineatul 2 nu se precizează că este vorba despre lucrările în plenul Camerei Deputaților, Camerelor reunite, ci este vorba despre o ședință, oricare ședință comună, o fi Birou, ori fi Birou ce comisii reunite, ori o fi plen, acest capitol vorbește despre toate situațiile de vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Márton Árpád.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Bogdan Olteanu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă-mi permiteți domnule președinte, scrie un lucru foarte clar și am să vă citesc articolul 40. "În caz de paritate de voturi, votul președintelui care conduce lucrările ședinței comune este decisiv." Este un prim aspect. Al doilea, dar care este mult și mult mai important și care anulează toată această tevatură. "Președinții celor două Camere își exercită votul după exprimarea voinței tuturor deputaților și senatorilor." Adică atunci când deputații și senatorii sunt la paritate într-un vot, președinții celor două Camere intervin cu votul decisiv, da? Și aici lucrurile sunt foarte clare. Nu se poate lua în considerare votul unui om de două ori. Este iarăși o chestiune, că nu este un superpreședinte, chiar dacă vrea să fie.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc domnule președinte. Eu aș vrea să fac o propunere de compromis, ca să nu trăim cu o impresie că aici lucrurile sunt forțate în vreun fel sau altul. Prevederile sunt cât se poate de clare și întotdeauna, atunci când am avut ocazia de a conduce ședințe, am înțeles să folosesc această prerogativă de a vota ultimul, probabil propusă în Regulament pentru ca parlamentarii să nu se simtă în vreun fel presați de votul președintelui. De asta se prevede că președintele sau președinții votează la urmă.

Pe de altă parte, este evident din cuprinsul acestui articol că, da, ambii președinți votează la urmă, dar votul celui care conduce ședința la momentul respectiv este hotărâtor.

De aceea, domnule președinte și doamnă președinte, ca să nu ne simțim în vreun fel presați nici unii dintre noi, haideți să mai votăm odată, cu rugămintea ca dumneavoastră să votați după ce ridică mâna ceilalți, numărăm, vedem cât iese și firește, conform articolului 40, votul domnului președinte Geoană în cazul acesta este hotărâtor.

Domnul Mircea Geoană:

Mi se pare o propunere corectă pentru a înlătura orice suspiciune cu privire la acest lucru.

Vă propun reluarea votului cu privire la propunerea de trimitere în Comisiile juridice a cererii președintelui.

Din sală:

Doamna Roberta conduce ședința.

Domnul Constantin Dumitru:

Nu este adevărat. A cedat conducerea ședinței numai pentru propunerea aceasta.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am cedat pentru supunerea la vot a acestui lucru. Îmi pare foarte rău, este atribuția mea, o reiau. Deci, nu este nici un fel de problemă. Nu scrie nicăieri că nu pot să... Nu am cedat lucrările președintelui.

Domnule Geoană, dacă dumneavoastră doriți și în calitate de..

Suntem la același punct, se reia votul.

Domnul Mircea Geoană:

Suntem la același punct, doamnă președinte. După ce epuizăm acest punct, reluați conducerea ședinței.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, domnule președinte Geoană. Nu.

Domnul Constantin Dumitru:

În acest moment, suntem într-o formulă de reluare a votului, așa cum am solicitat. Vă rog să se pronunțe. Nu voi vota înainte.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte Roberta, vă rog să respectați procedurile că nu suntem la grădiniță! Acceptați prerogativele pentru acest vot!

Domnule președinte al Senatului, supuneți votului!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Acum, lucrurile stau în felul următor.

În primul rând, trebuie să stabilim dacă reluăm votul, domnule președinte Geoană. Acesta este un alt aspect, pentru că un vot ați dat.

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog să votăm dacă suntem de acord cu reluarea votului. Vă rog să vă pronunțați! Vă rog să numărați!

14 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Pe baza votului exprimat de Birourile permanente reunite, supun la vot propunerea de trimitere a cererii președintelui României către Comisiile juridice pentru un aviz. Vă rog să votați! Propunerea inițială, conform propunerii domnului Rușanu. Vă rog să numărați!

14 voturi în favoare.

Cine este împotrivă? Vă rog să numărați!

Cu 10 voturi împotrivă, propunerea domnului DanRușanu a fost aprobată de Birourile permanente reunite. Vă mulțumesc.

Pentru următoarele puncte de pe ordinea de zi ..

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, o să vă rog să agreăm un termen în care Comisia juridică să se pronunțe.

Domnul Puiu Hașotti:

O săptămână.

Domnul Mircea Geoană:

Domnul senator Hașotti a propus termenul de o săptămână. Suntem de acord cu acest termen? Sunt și alte propuneri?

Deci, sunt trei propuneri: 5 zile, 7 zile sau 14 zile din partea domnului Bănicioiu. Sunt trei propuneri avansate spre decizia Birourilor permanente reunite.

Sunt trei propuneri. Suntem obligați să le luăm și să le votăm pe fiecare în parte.

Propunerea domnului vicepreședinte Pereș - de 5 zile, vă rog să vă pronunțați. Voturi în favoare? Vă rog doamna Silistru să ne ajutați cu numărătoarea votului.

10 zile. Cine este împotriva acestei propuneri?

Voturi împotrivă, mâna sus cei care votați împotrivă, vă rog.

Cu 12 voturi împotrivă, această propunere a fost respinsă de Birourile permanente.

Abțineri? Fără abțineri.

Deci, a fost respinsă.

Propunerea de 7 zile ca termen. Cine este pentru? Vă rog să numărați! 4 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Din lipsă de majoritate și această propunere a fost respinsă.

Propunerea domnului Bănicioiu, termen de 2 săptămâni, 14 zile, vă rog să votați!

Abțineri? 3 abțineri.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Deci, termenul stabilit de Birourile permanente este de 14 zile pentru acest aviz.

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule președinte, cred că ar fi trebuit să stabilească UDMR-ul dacă a votat pentru 5 zile sau pentru 14 zile.

Domnul Mircea Geoană:

Cred că votul a fost suficient de clar. Diferența este atât de mare, încât..

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte, pot să vă dau clarificarea necesară. Noi consideram că trebuia să se elaboreze un raport cât mai rapid, cât mai repede. Asta este. Dacă s-a considerat că 5 zile sau 7 zile nu sunt suficiente, pentru că este o problemă complexă, profundă și solicită o abordare mai complexă, s-a adoptat 14 zile. Eu personal nu pot să nu fiu de acord.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă îmi permiteți domnule președinte, avem viciul acesta cu două săptămâni că nu ies numărul de voturi. Deci, este o problemă.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte, să facem o propunere de compromis între cele două, propunem 6 zile.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Fac și eu o propunere dacă îmi permiteți - 4 zile.

Doamna Aurelia Vasile:

Sau 10.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu vă fac o propunere - 4 zile, un timp suficient pentru ca două comisii juridice, la modul serios, să-și exprime un punct de vedere.

Domnul Puiu Hașotti:

Am și eu o propunere de 10 zile.

Domnul Dan Radu Rușanu:

4 zile înseamnă: joi, vineri, sâmbătă și duminică. Nu se poate! De la 6 zile în sus.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Rușanu, am spus lucrătoare: joi, vineri, luni, marți.

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Hașotti, dacă există și o altă propunere?

Domnul Mircea Geoană:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere și ce a spus domnul senator Verestoy Attila, cred că propunerea care înseamnă un compromis acceptabil, este 10 zile și vă rog să o supuneți la vot.

Domnul Mircea Geoană:

Voi supune la vot în ordinea propunerilor avansate. Doamna președinte Anastase a avansat un termen de 4 zile lucrătoare și vă rog să vă pronunțați cu privire la această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votați! 12 voturi pentru.

Cine este împotrivă?

Deci, propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesare, propunerea pentru 10 zile. Vă rog să precizați dacă sunt zile lucrătoare sau calendaristice.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Calendaristice domnule.

Domnul Mircea Geoană:

10 zile calendaristice, a doua propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votați! 14 zile în favoare.

Voturi împotrivă?

Cu 14 voturi în favoare, 10 zile calendaristice pentru avizul comisiilor juridice cu privire la solicitarea președintelui.

Mulțumesc. Pentru continuarea ordinii de zi, o rog pe doamna președinte Anastase să preia conducerea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în următorul punct.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 18:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro