Ședințele Biroului permanent
Ședința curentă
Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Legislatura 2008-2012 > Camera Deputaților > Biroul Permanent > Calendar sedințe mar. 2010 Versiunea pentru printare
Stenograma ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 22 martie 2010 ora 14:00

2. Solicitarea Grupurilor parlamentare PD-L din Camera Deputaților și Senat privind constituirea unei Comisii comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituției României
întâlnire între liderii grupurilor parlamentare cu președinții celor două Camere în ziua de marți, 23 martie 2010, ora 14.00

Solicitarea Grupurilor parlamentare PD-L din Camera Deputaților și Senat privind constituirea unei Comisii comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituției României Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog. Domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

În opinia mea, această propunere este neconstituțională. Am citit adesea din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal: se solicită constituirea unei Comisii comune a Camerei și Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituției României.

Conform Constituției, inițiativa de revizuire și la articolul 150, revizuirea Constituției poate fi inițiată de președintele României la propunerea Guvernului sau cel puțin de o pătrime din numărul deputaților sau senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

Sunt două lucruri diferite. Se face referire prin trimitere la articolul 72 din Regulamentul Camerei care vorbește despre comisiile speciale, dar aici este vorba fie de rolul eventual al comisiei pentru avizarea unor acte legislative sau pentru elaborarea unor propuneri legislative. Din punctul meu de vedere, o comisie specială - sigur, nu pun în discuție acum tot mecanismul procedural, dar o comisie specială pentru elaborarea unor propuneri legislative, așa cum se sugerează prin această cerere, nu poate fi acceptată pentru că această comisie, poate o comisie specială formată din membri ai Camerei și ai Senatului ar putea cel mult să avizeze o inițiativă legislativă, dar în nici un caz nu ar putea să elaboreze o propunere de modificare, de revizuire a Constituției în condițiile în care titularul unei astfel de acțiuni nu ar putea să fie decât președintele prin intermediul Guvernului, respectiv un număr de parlamentari care ar înainta inițiativa de revizuire respectivă.

Aici problema este următoarea. Eu în continuare nu înțeleg foarte bine ce se dorește să se întâmple cu această comisie.

Deci, avem două modalități prin care procedura de revizuire poate să fie antamată, fie de către președinte prin intermediul Guvernului, fie de către un grup de parlamentari. Dacă am avea această inițiativă, acest text, am ști exact despre ce este vorba și după aceea s-ar intra pe procedura normală de avizare și de vot conform articolului 150 și cred că și 151 din Constituție.

Acum, aici practic am citit, m-am uitat și pe textul notei de fundamentare. Nota de fundamentare face trimitere la o chestiune care ține de referendumul consultativ. După părerea mea nu se poate face o legătură între referendumul consultativ decât în plan politic, pentru că în plan constituțional, evident că este vorba de mecanisme diferite și având obiective diferite, dar citind și proiectul de hotărâre, la articolul 1, cei care au făcut acest text și-au dat seama că există o problemă și la alineatele 2 și 3 au încercat să găsească o soluție. La alineatele 2 și 3 de la articolul 1 se spune că inițiativa: la alineatul 2 privind revizuirea aparține parlamentarilor, în condițiile articolului 150, absolut corect, dar la alineatul 3 se spune : propunerea de revizuire a Constituției se elaborează de comisia prevăzută la alineatul acesta. Asta este absolut aberant pentru că în mod evident nu se poate face diferențiere între inițiativa de revizuire și propunerea de revizuire care ar fi altceva și care să fie elaborată în alte condiții decât în condițiile textului de la articolul 150.

Deci, din punctul meu de vedere, sigur se poate discuta mai mult pe fond, dar nu acesta este sensul. Eu cred că de la bun început trebuie să observăm că ideea celor care au elaborat Constituția a fost foarte clară; aceea ca Parlamentul să se implice numai în măsura în care există un text care să poată să fie examinat și deci, este un text care să fie transmis de către președinte prin intermediul Guvernului, fie de către un grup de parlamentari. Și după aceea, Parlamentul, sigur, își folosește propriile sale proceduri, dar ideea de a adăuga acum la Constituție în sensul că o comisie care ar avea eventual un mandat din partea unui grup de parlamentari, dar care ar reprezenta de fapt întregul spectru politic să-și însușească de fapt acest text al unui grup pentru a-l prezenta după aceea într-o formă unitară, este și împotriva ideii de inițiativă legislativă și este și împotriva textului constituțional. De aceea, eu consider că o astfel de propunere nu poate fi acceptată pentru că este în afara Constituției și a pune în discuție și eventual a vota o astfel de propunere ne pune într-o situație penibilă, aceea de a fi considerați că nu știm să citim textul Constituției și că eventual, prin vot, vrem să adăugăm la textul constituțional.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Pentru că eu am susținut și susțin în continuare acest demers, am să încerc eu să vă dau un răspuns pe subiectul acesta.

Știți foarte bine că aceeași procedură s-a folosit și în 2003. Tocmai de aceea noi nu am mers să atingem și alte puncte în pornirea acestei comisii de revizuire a Constituției, ci doar am încercat să pornim de la un lucru pe care noi îl considerăm obiectiv. Chiar dacă nu a fost un referendum, constituțional a fost un referendum validat, un referendum care reflectă un punct de vedere al oamenilor. Mai mult decât atât, în momentul în care am pornit acest demers, ne-am dorit, lucru pe care-l dorim în continuare ca la revizuirea Constituției și am văzut că la consultările cu domnul președinte Băsescu, toate partidele au mers cu un proiect de revizuire, o serie de propuneri să spunem, agregate sau nu într-un proiect de revizuire a Constituției și noi tocmai acest demers am încercat să-l încurajăm. Am spus sigur și acesta este punctul nostru de vedere că vrem să pornim de la aceste două lucruri, dar sigur este atributul liderilor de grup și în final a acestei comisii pentru a stabili capitolele asupra cărora vor continua analiza și vor aduce anumite modificări și în final, pentru a propune acest proiect legislativ. Acesta a fost demersul nostru. De aceea ne-am limitat să specificăm numai cele două chestiuni pe care noi le considerăm a fi obiective, trecute fiind odată prin votul popular, dar mai departe, considerăm că este atributul acestei comisii de a discuta toate aspectele legate de revizuirea Constituției, toate punctele pe care până la urmă s-au concentrat partidele politice și pe care le doresc a fi discutate și mai este și un proiect legislativ susținut de toată lumea. Este un deziderat al nostru și de aceea nu am folosit altă procedură pe care o avem la dispoziție în Constituție.

Domnul Toader.

Domnul Mircea Geoană:

Iertați-mă, eu cred că suntem în fața unei solicitări pe care am mai avut-o în atenția noastră.

Nu vreau să fac un comentariu de natură constituțională ci, mai de grabă, de natură politică.

Între momentul în care am fost sesizați cu acest document și a existat o controversă riguroasă - și, cred eu, argumentată - și acest moment, au survenit câteva evoluții importante.

În primul rând, însuși faptul că a existat o consultare politică a președintelui României cu partidele parlamentare, în două etape dar, în cele din urmă, s-a consumat această consultare.

Eu m-aș fi așteptat ca, după această consultare, la palierul politic cel mai important în țară, liderii de grupuri să fi fost instructați sau să poată să reflecte concluziile acestor consultări. Înțeleg că toate formațiunile au fost de acord cu modificarea Constituției, dar cu puncte diferite, pe câteva teme pe care, evident, fiecare are dreptul să și le promoveze.

De aceea, eu cred că suntem sesizați pe un text promovat de PD-L în sens îngust, plecând de la referendumul consultativ de anul trecut, este un demers care este depășit de dinamica politică. De aceea, în opinia mea, cred că acest material ar trebui refăcut, să fie precedat de o întâlnire la nivelul președinților celor două Camere, cu liderii grupurilor parlamentarilor și dacă se poate constata chiar și o divergență, dar o dorință comună de modificare a Constituției, cred că atunci am putea să revenim la Biroul permanent reunit cu o astfel de comisie.

Dar pe baza unui text, care este un text îngust și, oarecum, depășit din punct de vedere al dinamicii consultărilor, la nivelul cel mai înalt, privitor la acest subiect, cred că suntem sesizați, de fapt, cu o variantă care nu mai corespunde actualului moment. Atunci, a existat o discuție mult mai viguroasă.

Deci eu cred că, dacă ar fi să încercăm să avem o comisie, în care să fie reprezentată toată lumea, pentru a putea intra onest într-o astfel de dezbatere, documentul ar trebui să fie retras, redactat în termenii noii situații politice și să fie precedat de o discuție la nivelul liderilor grupurilor parlamentare, pentru a putea să reflecte un document ceva mai consensualist, măcar pe scopul modificării Constituției, dincolo de unicamerral-bicameral.

Aceasta este observația mea! Suntem, practic, în fața unui text care este depășit, din punct de vedere politic, de dinamica consultărilor la palierul politic cel mai important din țară.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulțumesc!

Vroiam să justific de ce a rămas pe ordinea de zi, fiindcă nu am finalizat-o, acesta a fost motivul principal. Au fost discuții foarte multe și asupra modului în care noi am susținut și faptul că nu este un moment propice, dar din punct de vedere al oportunității cred că nu e de discutat. Ideea a fost ca să reluăm discuția despre inițiativa noastră.

Este clar că va trebui să fie o comisie, indiferent cum îi vom spune, dar comisie care reprezintă toate partidele, acolo să se adune toate punctele de vedere și, apoi, să-și desfășoare activitatea ca viitoarea comisie care va modifica, într-un regulament pe care îl prevede și Constituția, eventuala modificare a Constituției.

Acesta a fost sensul, ca să reluăm discuția, fără să mai revenim asupra a ceea ce a fost înainte, că și atunci a fost o discuție, să încercăm să modificăm câteva articole, că toată lumea acceptă ideea că e nevoie de așa ceva. Acesta a fost sensul, pentru că, altfel, reveneam în poziția inițială.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călin Popescu Tăriceanu, după care, domnul Chelaru.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați membri ai Birourilor permanente reunite, chestiunea de la punctul 2 de pe ordinea de zi, într-adevăr, nu este o problemă nouă, dar eu am crezut că cel puțin s-a înțeles, din dezbaterea care a avut loc la reuniunea precedentă, care este poziția noastră și care este soluția către care ne putem îndrepta.

Așa cum a menționat, mai devreme, și domnul vicepreședinte Adrian Năstase, colegii de la PD-L au o soluție care le este la îndemână și anume, aceea de a formula o propunere legislativă, care să fie susținută de numărul reglementar de deputați și senatori.

Spre deosebire de 2003, când s-a generat un consens în legătură cu modificarea Constituției și, înainte de a se porni la treabă, principiile de modificare au fost convenite, astăzi, suntem într-o divergență serioasă și evidentă. Noi, cei de la PNL, nu susținem ideea trecerii la parlament unicameral, din câte știu, și cei de la PSD au același punct de vedere, prin urmare, nu suntem într-un consens care să permită constituirea unei comisii de revizuire a Constituției. Nu mai vorbim de celelalte teme! Astfel încât, cred că soluția o aveți la îndemână și vă invităm să o puneți în aplicare.

Politic vorbind, nu vă ascund că mie mi se pare că este o temă excelentă pentru a acoperi incapacitatea guvernului de a gestiona problemele economice, problemele generate de criza economică și că un astfel de subiect vine mănușă, ca să umple spațiile de dezbatere publică din Parlament, de la televiziuni, din presă ș.a.m.d. Și acesta este al doilea motiv pentru care noi nu ne putem asocia și nu trebuie să ne asociem acestui demers.

Aveți libertatea să o faceți, aveți dreptul să o faceți și vă invităm să o faceți!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Chelaru, după care, domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Chelaru:

Stimați și distinși colegi, îmi aduc aminte că, în urmă cu trei săptămâni, ați venit cu acest material și ne-ați pus, practic, în fața unui fapt împlinit, că doriți constituirea unei comisii care să revizuiască Constituția. Am spus atunci - cred că, cu excepția Partidului Democrat-Liberal - toți reprezentanții celorlalte partide, că și noi dorim modificarea Constituției, dar tot atunci am spus că modernizarea României nu înseamnă numai modificarea Constituției, în sensul celor două propuneri, care există în nota dumneavoastră de fundamentare.

Și am cerut și, până la urmă, s-a aprobat prin vot, amânarea constituirii unei comisii, după ce, dumneavoastră, ca inițiator, veneați cu un set complet, măcar, de principii, cu care să putem discuta revizuirea Constituției.

Am stabilit acest lucru, să amânăm această discuție și să veniți cu o altă notă de fundamentare. Ați considerat, însă, altfel. Ați ieșit în conferință de presă și ați spus: nu, celelalte partide, cele trei, refuză - rețineți: refuză - să intre în procedura de revizuire a Constituției. Nu ați spus adevărul!

Adevărul era cel pe care îl vedem astăzi, am cerut amânarea constituirii comisiei, până ce veți veni cu o fundamentare corectă pe toate principiile pe care le doriți dumneavoastră. Că le completăm după aceea, este o altă chestiune.

Și am mai cerut ceva. Dacă doriți, cu adevărat, să discutați numai de cele două chestiuni puse în discuție și la referendum, aveți o cale procedurală extrem de clară, pe care domnul Năstase, un pic mai devreme, v-a prezentat-o în detaliu. Asumați-v-o și veniți cu ea și construim pe ea, dar nu încercați, cu două principii la care, unii dintre noi achiesăm, alții nu achiesăm, asta este o altă chestiune și o vom discuta, probabil, în timp, în comisie, să ni le impuneți, așa cum doriți dumneavoastră!

Ce ați făcut astăzi? Ați luat materialul din urmă cu o lună de zile și, deși, între timp, toate partidele au fost consultate, în această privință, de către președintele României, ni l-ați mai pus o dată în față. Este firesc că v-am răspuns cu aceeași soluție! Nu ați venit cu nimic nou, deși noi v-am cerut, extrem de politicos, extrem de elaborat, chiar după o discuție de două ore, atunci, să veniți cu un set de principii complete, care le doriți dumneavoastră, viziunea dumneavoastră asupra revizuirii Constituției sau asupra modernizării României, cum doriți să o puneți. Însă ați venit cu aceleași două principii! Dacă doriți să începem revizuirea Constituției și să discutăm numai despre cele două probleme, deși președintele Băsescu a fost de cu totul altă părere, atunci, asumați-v-o și mergeți cu ea mai departe!

Dar, în condițiile în care ați venit cu același material și cu aceleași lucruri, vă dați seama că nu se poate pune problema să aprobăm așa ceva.

Vă mulțumesc!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc!

Domnule Chelaru, ținând cont de faptul că, tot la consultările cu președintele, toate partidele politice și-au exprimat dorința și sprijinul pentru revizuirea Constituției, puteați să veniți și dumneavoastră cu un proiect, cu siguranță, în care să fie relevate principiile dumneavoastră, pentru că, poate nu ne suprapunem, înțelegeți? Despre asta vorbeam!

Domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, suntem, paradoxal, aproape în aceeași situație din anul 2002-2003. Singura diferență este că, atunci, hotărârea de constituire a unei comisii speciale era rezultatul negocierilor între liderii grupurilor parlamentare din Parlament, era un consens în această privință, ceea ce este absolut corect. Deci nu exista nici o stare conflictuală sau o opoziție în ceea ce privește constituirea acestei comisii, la vremea respectivă, din partea grupurilor parlamentare. Iar acum, această inițiativă aparține unui singur grup parlamentar, al Partidului Democrat-Liberal, care se înscrie în prevederile articolului 150 din Constituția României.

Din acest punct de vedere, nu putem spune că ne aflăm pe poziții diametral opuse, pentru că toate partidele reprezentate în Parlamentul României s-au pronunțat deschis în privința oportunității și necesității revizuirii Constituției. Nu am cunoștință ca un grup parlamentar al unei formațiuni politice să se fi pronunțat împotriva necesității revizuirii Constituției.

Pe de altă parte, comisia pe care noi o supunem atenției Birourilor reunite și apoi, în plenul celor două Camere, nu vine să dea satisfacție propunerii unui grup parlamentar sau altui grup parlamentar, această comisie se constituie în vederea dezbaterii tuturor propunerilor făcute de către grupurile parlamentare sau de către toți cei interesați în ceea ce privește revizuirea complexă a Constituției.

Este adevărat că, în expunerea de motive - și este o scăpare a noastră - ne referim numai la un punct fix, acela care vizează parlamentul unicameral, dar Partidul Democrat-Liberal se pronunță deschis în favoarea unei revizuiri complexe a Constituției și nu numai în ceea ce privește constituirea parlamentului unicameral. Asta o vor decide parlamentarii, prin dezbaterea care va avea loc, în momentul în care o comisie sau, în ultimă instanță, un grup parlamentara, dacă nu vom ajunge la constituirea unei comisii, o va aduce în fața Parlamentului.

De aceea, eu apreciez că este divergență între grupurile parlamentare în ceea ce privește chestiunile punctuale, care merită a fi luate în atenție și modificate. Această chestiune se tranșează în comisie și, ulterior, în plenul celor două Camere și nu aici, la nivelul Birourilor permanente. De aceea, din punctul meu de vedere și al Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal nu există nici un fel de reținere în ceea ce privește constituirea acestei comisii! Dimpotrivă, o susținem, urmând ca toate propunerile care vor fi făcute să fie dezbătute și tranșate prin vot.

Noi vom susține, în cadrul comisiei, printre alte modificări, și pe aceea a parlamentului unicameral, dar chestiunea se va tranșa prin vot. Pentru aceasta este nevoie de un anumit număr de voturi și știm cu toții că o revizuire a Constituției nu este la îndemâna unui singur grup parlamentar, nici a unei majorități absolute nu e la îndemână. Se adoptă cu o majoritate calificată, în Cameră sau în Senat sau cu trei pătrimi în situația în care există. Iar votul în comisie, sigur, vor stabili comisiile în ce măsură, cu ce voturi vor fi adoptate, pe principiile care au fost avute în vedere și în anul 2002-2003.

De aceea, eu cred că opoziția pe care o faceți constituirea acestei comisii este absolut nejustificată și, în ultimă instanță, trebuie să se tranșeze nu aici, pentru că sunt îndeplinite condițiile prevăzute privind constituirea unei comisii, ci în plenul reunit al celor două Camere.

De aceea, doamna președinte, eu cred că acolo trebuie să ajungem, în plenul celor două Camere și nu în cadrul acestor Birouri reunite.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Urmează domnul Șova și apoi domnul Adrian Năstase.

Domnul Dan-Coman Șova:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să vă spun că, citind propunerea făcută de colegii noștri de la PD-L, singurul lucru pe care îl înțeleg este că, de fapt, nu se dorește revizuirea Constituției. Pentru că, în formula propusă, în loc să facem o comisie care să aibă, ca atribuții, formularea unor texte, dar având în spate niște teze politice stabilite înainte, prin negociere, de către grupuri, o să mutăm dezbaterea politică în comisie.

A doua chestiune, conform Constituției, Partidul Democrat-Liberal, cum spunea domnul vicepreședinte Oltean, trebuia să-și asume modificarea Constituției de la art. 1 la 150, printr-o formulare cu o pătrime din numărul deputaților și senatorilor și să o pună în dezbaterea Parlamentului.

Singurul care a făcut-o - o să-mi permit să vă spun treaba asta - singurul care am văzut că are o Constituție revizuită de sus și până jos este domnul Nicolicea, care vine cu ea pe la televizor, o flutură, mă rog.

Dar în actuala formulă, mie mi se pare - și sper să acceptați gluma - că Partidul Democrat-Liberal vrea să scape de modificarea Constituției, îngropând-o într-o comisie care nu va putea lua niciodată decizii politice!

Eu vreau să se modifice Constituția! Sau asumați-vă răspunderea, la inițiativa președintelui, cu guvernul și propuneți direct în plen unicameral și 300 de parlamentari, dacă restul e bun! Dar altfel, nu o să o modificăm niciodată, dacă se înființează comisia în formula asta!

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Adrian Năstase.

Dar să știți că, totuși, noi, cei de la PD-L, dacă facem un demers, atâta timp cât el este corect, regulamentar, e dreptul nostru să-l facem, știți! Nu ne mai dați soluții alternative, că le vom folosi pe fiecare la timpul ei.

Domnul Adrian Năstase:

În opinia mea, demersul nu este nici regulamentar și nici constituțional și revin asupra acestui aspect, pentru că această comisie nu poate să propună revizuirea Constituției!

În ceea ce îl privește pe domnul Nicolicea, nu cred că ar fi interesat să aplicăm această solicitare, pentru că, la art.72 se spune foarte clar, în alineatul 2 - că într-o astfel de hotărâre ar trebuie să se respecte, în ceea ce privește componența, configurația politică inițială a Camerei Deputaților - deci configurația inițială, în mod evident, nu ar putea să cuprindă alte grupuri decât cele care au fost inițial constituite în Parlament. Deci nu cred că ar dori foarte tare aplicarea acestui mecanism al regulamentului.

Acum, pentru că, doamna președinte, ați invocat demersul din 2002-2003. Atunci, obiectul revizuirii Constituției a fost foarte clar, acela de a introduce în Constituție clauza europeană care să ne permită ratificarea tratatului european, în condițiile știute. Și acela a fost motivul pentru care nu a fost nici un fel de problemă de a ajunge la o soluție consensuală.

Acum, problema, din punctul meu de vedere, este de a decide care este urgența acestui demers de revizuire. Cu toții spunem că un text juridic nu rămâne impecabil perfect, fără nevoia de a fi modificat sau revizuit, dacă este vorba de Constituție, în timp. Fără îndoială!

Dar care ar fi urgența acestui demers, astfel încât să intrăm imediat într-o chestiune în care nu știm exact care ar fi obiectivele, pentru că dumneavoastră ne cereți următorul lucrul. Să punem pacientul pe masă, să îi tăiem burta și, pe urmă, să așteptăm să vedem dacă este bolnav de ficat, de plămâni și să vedem care ar fi reparațiile de care ar avea nevoie. De aceea, din punctul meu de vedere, din ceea ce apare foarte clar, ca obiectiv, aici, și anume - transformarea parlamentului într-o structură unicamerală - și care poate fi clarificată în mod rapid, printr-o operațiune pe care o puteți face în baza Constituției, restul sunt chestiuni care țin de un forum de dezbatere. Întâi, se poate face acest forum, putem să discutăm, înainte, care sunt problemele Constituției, care sunt temele care ar merita modificări din punct de vedere legislativ.

Eu nu am înțeles, încă, care sunt problemele fundamentale, care sunt bolile congenitale sau dobândite de către Constituție, în acești ani, care să necesite, acum, să sărim pe Constituție, acum, foarte rapid, să o dezbrăcăm și să îi facem operațiunea de care vorbeam! Pentru că, problema pe care eu nu o înțeleg...

Domnul Ioan Oltean:

Deci o tratați din punct de vedere medical!

Domnul Adrian Năstase:

Din cauză că știu că, mâine, va fi o dezbatere în legătură cu sănătatea, o moțiune pe sănătate.

Și atunci, chiar vă spun că nu înțeleg rostul acestui demers! Dacă este vorba de a stabili dacă să avem sau nu un parlament unicameral este în ordine! Luăm această chestiune, o clarificăm și, pe urmă, în timp, vedem dacă această Constituție are nevoie de reparație capitală și când anume să o facem. Dar, deocamdată, nu apare, de nicăieri, o astfel de justificare!

Nimeni, nici la Cotroceni, nici la Victoria, nu a arătat aceste elemente. De aici reticența în legătură cu această comisie care să facă ce? Să țină locul grupului de inițiativă de parlamentari, care să facă inițiativa legislativă în baza art. 150?

Mă opresc aici, pentru că îmi dau seama că v-am obosit cu comentariul meu mai lung, dar eu vă spun, în continuare, că nu înțeleg rostul acestei propuneri, nu înțeleg ce se dorește, de fapt, în afară de retorica aceasta, ca să folosesc un termen care este utilizat de un grup parlamentar mai nou constituit, de această retorică legată de revizuirea și modernizarea statului! Nu am înțeles, încă, această imperioasă necesitate și de aceea, poate, o să ne-o explicați, în timp, și poate că atunci ne convingeți!

Dar cred că, într-adevăr, o discuție la nivelul grupurilor parlamentare, o explicație a acestor teme, care ar justifica o inițiativă comună, pentru că dumneavoastră asta ne cereți, să devenim complici la o inițiativă legislativă. Și atunci, vă întreb, care sunt rațiunile pentru această chestiune?

Eu, personal, am pus niște ghilimele pe care, fără îndoială le-ați observat!

De aceea, încă o dată vă spun, sunt extrem de uimit că se revine cu această soluție, când există altele mult mai simple, iar în ceea ce privește revizuirea de ansamblu a Constituției avem timp să discutăm. Fără îndoială că suntem de acord, în principiu, există o distincție, cum spunea Anita Naschitz, între dat și construit.

Nu vreau să intru în chestiuni mai tehnice, dar sigur că nu o să ne apucăm, acum, să le rezolvăm rapid, pentru că trebuie să acoperim o altă temă care pare a fi extrem de importantă și urgentă.

Vă mulțumesc!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Acum, vreau să vă spun un lucru, până la urmă demersul PD-L, așa cum spunea și domnul Ioan Oltean, trebuie să ajungă în plen. În plen avem toate aceste discuții, ne susținem punctele de vedere. Mi se pare corect, noi nu suntem un loc unde să se desfășoare astfel de discuții, de dezbateri. Noi suntem până la urmă un for administrativ care nu face altceva decât să înscrie pe ordinea de zi o solicitare legitimă a unui grup parlamentar. În plen, sigur, există aceste puncte de vedere consistente care vorbesc și despre necesitate și despre cât de rapid trebuie să fie pusă în aplicare sau nu această inițiativă ș.a.m.d.

Eu cred că ne epuizăm în niște discuții care nu-și au rostul aici. Sigur, ele sunt foarte importante dar cred că cel mai bine ar fi să le ...

Tocmai, asta este ideea, plenul este suveran, plenul trebuie să decidă, noi nu putem să blocăm un demers care este absolut în regulă.

Domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă președinte, aveam și eu pregătită o lungă tiradă în care, evident, urmăream să dovedesc că domnul Adrian Năstase nu are dreptate în nici unul din punctele pe care le susține. Mărturisesc că mă simțeam stimulat de faptul că - am înțeles că domnul vicepreședinte Năstase propune o abordare frontală a Constituției, mergând până la nuditate, ceea ce mă alarmează. De câte ori domnul Adrian Năstase abordează în acest fel Constituția, mă simt ca cetățean alertat și vroiam să reacționez, dar urmez îndemnul dumneavoastră. Într-adevăr, chestiunile de fond cred că trebuie discutate în plen și ceea ce vreau să sugerez tuturor colegilor..

Domnul Adrian Năstase:

Nu știu dacă ați fost atent.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

O..., ba da.

Ați vorbit despre oportunitatea modificării Constituției, ați intrat exact, exact în fond. Chestiunile care depind de oportunitatea modificării Constituției fac parte din fondul discuției despre Constituție, sunt chiar prealabile acestui fond.

Ceea ce vreau să spun este că îmi place să cred că Birourile reunite ale celor două Camere înseamnă până la urmă suma experiențelor bune, pozitive din Biroul Senatului și din Biroul Camerei.

Eu nu aș vrea ca noi să aducem în Birourile reunite noile și relele obiceiuri din Biroul permanent al Senatului care înțeleg că s-a transformat într-un fel de cenzor; decide ce anume merge în plen și ce nu.

Doamna președinte,

Noi nu putem decide aici dacă această propunere este constituțională sau nu, dacă această propunere este oportună sau nu. Dacă această propunere, nu cumva, așa cum sugerează domnul Tăriceanu, vrea să acopere ca o diversiune cu totul alte teme ș.a.m.d. Birourile reunite nu sunt chemate să decidă asupra acestui lucru. Noi, așa cum ne-a explicat astăzi de dimineață domnul Adrian Năstase într-o chestiune a Camerei Deputaților, nu trebuie decât să verificăm dacă sunt îndeplinite condițiile de formă și sunt, să mergem cu ea în plen, acolo unde vom avea toate aceste discuții și de asemenea, repet, să încercăm să păzim Biroul reunit de relele obiceiuri din Birourile Camerelor.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Stanciu. Domnul Hașotti era înainte. O să vă rog să-i dați cuvântul.

Domnul Puiu Hașotti :

Mulțumesc doamna președinte. Mulțumesc și pentru amabilitate. Pe logica domnului deputat Voinescu, nu înțeleg de ce a mai ajuns acest document la Birourile permanente, dacă tot Birourile permanente nu trebuie să ia decât act și n-au nici un fel atribuțiune în acest sens.

În al doilea rând, doamna președinte, stimați colegi, sigur că dumneavoastră puteți să forțați nota și introduceți prin votul majorității în plen constituirea acestei comisii. Dar, doamnelor și domnilor, aceasta nu este o comisie ca oricare alta și noi nu avem prevederile regulamentare că o astfel de comisie de votează cu jumătate plus unu din cei prezenți, cu jumătate plus unu din totalul parlamentarilor sau cu două treimi. Atenție! Și chestiunea aceasta poate fi contestată imediat, pentru că vă repet, nu este o comisie obișnuită, este o comisie cu totul și cu totul specială.

În al treilea rând, sigur că pot fi și 21, pot fi și mai mulți și mai puțini în această comisie, dar mai mult decât numărul membrilor din comisie, eu cred că Regulamentul comisiei, dat fiindcă noi aici avem puncte de vedere diferite, chiar divergente, nici nu trebuie făcut de comisie în aceste circumstanțe politice, doamna președinte. Regulamentul comisiei trebuie făcut de liderii grupurilor parlamentare din Cameră și din Senat și noi nu avem un astfel de regulament. Prin urmare, eu cred că întâlnirea liderilor politici, dacă se va conveni cu președinții celor două Camere, pentru a face întâi regulamentul, să vedem cum se dă votul în acea comisie. Cum lucrează?

Spre deosebire de anul 2003 și domnul vicepreședinte Adrian Năstase v-a spus foarte clar. Acolo era un consens și comisia a lucrat în baza unui consens politic, în baza unei negocieri. Regulamentul a fost făcut în baza unui consens, ori noi, la ora actuală, avem puncte de vedere divergente.

Iată de ce cred eu că un regulament trebuie discutat la nivelul liderilor politici. Mai mult decât atât. Sigur că, din nou, domnul Adrian Năstase a arătat acolo un punct din Constituție care arată că această comisie dacă se va înființa, dacă se va înființa, va trebui să cuprindă doar reprezentanții grupurilor parlamentare care ar rezulta din alegerile generale din anul 2008, ori aici va fi iarăși o altă dispută politică. Intră așa-zișii independenți în comisie sau nu intră? Din punct de vedere strict constituțional, ei nu intră. Dumneavoastră veți susține să intre.

Deci, până când nu vom avea o discuție, o negociere la nivelul liderilor grupurilor parlamentare cu dumneavoastră doamna președinte și cu domnul președinte al Senatului, vom fi într-un blocaj permanent. Și încă odată vă atrag atenția că plenul reunit al celor două Camere, dacă va vota înființarea acestei comisii, noi nu știm ce fel de vot va avea, vot calificat - jumătate plus unu din cei prezenți - o chestiune foarte importantă. Și dacă tot pornim pe un drum atât de sinuos, cred că o discuție la nivelul liderilor, tuturor liderilor de grup din Cameră și Senat, cu dumneavoastră și cu domnul Geoană, ar trebui să avem în prealabil, inclusiv pentru redactarea unui regulament, pentru că din comisie noi nu știm cine va face parte. Vă repet, vor și independenți? Noi, categoric, suntem împotriva acestei formule. Vreți mai degrabă să fie independenții decât partidele politice? Nu cred. Haideți să discutăm!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Hașotti, dacă îmi permiteți, înainte de a vorbi domnul Adrian Năstase, doar un singur lucru. În general, comisiile își fac regulamentele singure și noi știm lucrul acesta.

Dar nu pot face alții, pentru că până la urmă regulamentul este un set de reguli care pune în ordine modul de funcționare a unei comisii, nu alții fac un regulament pentru cum va funcționa această comisie.

În al doilea rând, proiectul de hotărâre, așa cum știți, se dezbate în plen punct cu punct, deci, nu vorbim numai de dezbaterile generale, vorbim de dezbaterea pe articole.

Trei la mână, sunt de acord cu dumneavoastră pentru că aici mie îmi scrie foarte clar. Din 24 februarie, propunerea Birourilor permanente era pentru o întâlnire cu liderii de grup. Din păcate, întâlnirea între liderii de grup nu s-a produs din 24 februarie.

Eu consider că asta poate fi o nouă amânare. Dacă vreți, noi avem plenul miercuri. Mâine după amiază ne putem vedea cu liderii de grup. Eu am această disponibilitate fără nici un fel de problemă. Domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Eu aș vrea să mai adaug...

Domnul Verestoy Attila:

O secundă, dacă îmi permiteți.

Numai o secundă, că poate noi am vrea să vedem care este finalitatea unei acțiuni de acest gen, unde vrem să ajungem și dacă putem să ajungem acolo.

Eu, sincer, nu prea pornesc într-un război pe care nu îl văd că l-aș putea câștiga. Haideți să ne gândim împreună dacă putem să avem respectarea articolului 151 care spune foarte clar că proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat de Camera Deputaților și de Senat cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Deci, dacă asta-i finalitate, asta-i filtrul final, atunci trebuie să ne gândim bine dacă vrem să absolvim într-adevăr cu bine acest examen sau vrem să ne facem că vrem să facem revizuirea Constituției. Asta este părerea personală, simplă a unui om care este din viața concretă. Credeți-mă!

Domnul Adrian Năstase:

Aș vrea, în primul rând, să spun că sunt absolut de acord cu ceea ce a spus domnul senator și aceasta a fost și filosofia modului de abordare a revizuirii Constituției în 2002-2003. Atunci comisia a fost formată din câte un singur reprezentant al fiecărui grup politic, dar fiecare având numărul de voturi sau de fiecare dată când se punea în discuție o decizie, fiecare dintre ei punea pe masă numărul de voturi al grupului său și în felul acesta se verifica dacă există sau nu două treimi pentru un punct care eventual să poată să angajeze cumva Parlamentul în procedura de revizuire.

Ori, acum și aici vreau să-i răspund distinsului meu coleg, domnul Voinescu, care nu înțelegea o diferență de abordare între ceea ce am spus de dimineață și ce am spus acum. De dimineață vorbeam despre o comisie de anchetă în care parlamentarii și grupurile parlamentare sunt chemate și sunt obligate de fapt să participe la exercițiul de monitorizare și de control pe care funcția firească a Parlamentului o impune sau le impune. În ceea ce privește această comisie care este o comisie de inițiativă legislativă, nimeni nu poate fi obligat să participe la o astfel de comisie și gândiți-vă vă rog la situația în care adoptați această decizie și această hotărâre, dar în comisia respectivă nu vor veni să participe reprezentanții unor grupuri parlamentare.

Deci, de aceea nu vreau să merg mai departe cu această analiză, dar eu cred că numai în baza unui consens politic, la nivelul grupurilor politice, la nivelul liderilor de grup, pe această bază, se poate merge mai înainte cu ceea ce ar putea să fie o inițiativă comună legislativă. Ori, aceasta este de fapt ceea ce s-a întâmplat în 2002-2003, ceea ce ar trebui să se întâmple și acum. Sigur că atunci aveam un deadline care era foarte clar, era vorba de negocierile cu Uniunea Europeană și finalizarea procedurilor înainte de sfârșitul acestor negocieri. Acum nu știu dacă avem sau nu, putem să considerăm că avem un astfel de deadline, stabilim un anumit interval de timp, să identificăm temele pentru o eventuală revizuire, să procedăm în așa fel încât să nu creăm sentimentul că cineva dintr-o anumită zonă obligă pe altcineva să participe la o inițiativă legislativă pe care nu are de gând să o sprijine. De fapt, aceasta este esența acestei proceduri cu care noi nu suntem de acord.

Domnul Dan Voiculescu:

Doamna președinte,

Eu aș avea o propunere - văd că mapa este destul de mare - nu ați vrea să supunem unui acord, ca miercuri, poimâine - dacă nu chiar mâine - o întâlnire a liderilor de grup, o reformulare prin care mâine toate partidele să solicite formarea comisiei și o avem imediat făcută și am terminat povestea. Vă rog eu frumos, că numai terminăm.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Voiculescu - mâine după amiază întâlnirea liderilor de grup care să stabilească proiectul și fundamentarea.

Voturi pentru ?

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Mâine când?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Trei sau patru. Mâine avem plen până la 13.00.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

La două atunci.

Doamna Roberta Alma Anastase:

La două. Mâine la ora două, de acord aici? Perfect. Stabilim, vă anunțăm locul, nu este nici o problemă, ca să trecem la următorul punct.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 20 ianuarie 2021, 12:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro