DECRET nr.281 din 21 iulie 1954
pentru organizarea și exercitarea avocaturii în Republica Populara Română
Textul actului publicat în B.Of. nr. 34/21 iul. 1954

DECRET NUMAR: 281 DIN 21/07/54 pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Republica Populara Romana

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

APARUT IN BULETINUL OFICIAL Nr. 34 DIN 21/07/54

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 1
Avocatura in Republica Populara Romana are sarcina de a acorda asistenta juridica populatiei, institutiilor, organizatiilor si intreprinderilor, in scopul apararii drepturilor si intereselor lor legale si al intaririi legalitatii populare.
Asistenta juridica se realizeaza prin apararea si reprezentarea celor interesati in fata instantelor de judecata, darea de consultatii juridice si intocmirea de cereri, plingeri si alte acte cu caracter juridic.

ART. 2
In afara de cazurile prevazute de lege, numai avocatii au dreptul de a da asistenta juridica; ei presteaza in exercitiul profesiunii lor un serviciu de interes obstesc.

ART. 3
Asistenta juridica se acorda prin birourile colective de asistenta juridica organizate in cadrul colegiilor de avocati.
Exercitarea profesiunii de avocat se face numai in cadrul birourilor colective de asistenta juridica.

ART. 4
Avocatul in activitatea sa trebuie sa respecte legalitatea populara si sa apere in mod constiincios drepturile si interesele celor carora le da asistenta juridica.
El trebuie sa corespunda muncii si sa se ocupe de aceasta, astfel incit sa satisfaca cerintele de asistenta juridica ce se prezinta biroului colectiv din care face parte.

ART. 5
Colegiile de avocati sint organizatii obstesti, cu personalitate juridica, constituite pe regiuni, al caror sediu se afla in localitatile de resedinta ale tribunalelor regionale.
In capitala Republicii Populare Romane se constituie Colegiul de avocati al regiunii Bucuresti si al Capitalei Republicii Popularea Romane.
Prin ordinul Ministrului Justitiei se pot constitui colegii de avocati si in alte unitati teritorial-administrative.

ART. 6
Activitatea avocationala pe tara este indrumata de Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.
Ministrul Justitiei are conducerea generala a activitatii intregii avocaturi din R.P.R.

CAP. 2

Organizarea si functionarea colegiilor de avocati

ART. 7
Colegiul de avocati cuprinde pe toti avocatii din circumscriptia sa teritoriala si este condus de consiliul colegiului, ales de adunarea generala a membrilor colegiului.

ART. 8
Adunarea generala a membrilor colegiului de avocati are urmatoarele atributii:
a) alege pe membrii consiliului colegiului si ai comisiei de cenzori si revoca pe acestia, daca aceasta este necesar;
b) aproba bugetul anual si statutul de personal al colegiului;
c) aproba planul de munca anual al colegiului;
d) primeste darile de seama privind activitatea consiliului colegiului si a comisiei de cenzori, precum si activitatea colegiului in general;
e) da descarcare pentru gestiunea financiara anuala.
In afara de aceste atributii, care ii apartin exclusiv, adunarea generala poate da orice directive cu privire la organizarea si desfasurarea muncii colegiului si face propuneri Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R. privind problemele profesionale si cele ce pot interesa administrarea justitiei.

ART. 9
Adunarea generala ordinara va avea loc odata pe an.
Ea se convoaca de catre consiliul colegiului, se considera legal constituita cind participa mai mult de jumatate din totalul membrilor colegiului si ia hotariri cu majoritate simpla de voturi.
De cite ori va fi necesar, consiliul colegiului poate convoca adunari generale extraordinare.
Consiliul colegiului este obligat sa convoace adunari generale extraordinare la cererea unui numar de avocati reprezentind o treime din totalul membrilor colegiului sau la cererea Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R. ori a Ministerului Justitiei: convocarea se va dispune in termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.
Sedinta adunarii generale este condusa de un birou ales din mijlocul ei, format dintr-un presedinte, doi membrii si un secretar.

ART. 10
Consiliul colegiului de avocati exercita conducerea colegiului si raspunde de toata activitatea sa fata de adunarea generala si fata de Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., avind urmatoarele atributii:
a) aduce la indeplinire hotaririle adunarii generale;
b) infiinteaza birourile colective de asistenta juridica necesare, organizeaza si controleaza munca acestora si repartizeaza pe avocati in aceste birouri;
c) exercita controlul asupra activitatii profesionale a membrilor colegiului de avocati si supravegheaza respectarea de catre acestia a dispozitiilor legale in legatura cu exercitarea profesiunii de avocat;
d) ia masurile necesare pentru ridicarea nivelului ideologic, politic si profesional al membrilor colegiului;
e) decide asupra primirii membrilor in colegiu, precum si asupra transferarii lor de la un birou colectiv de asistenta juridica la altul, in cadrul colegiului;
f) exercita atributiile disciplinare potrivit dispozitiilor prezentului decret;
g) administreaza bunurile colegiului, intocmeste proiectul planului de munca anual si bugetul, pe care le supune spre aprobare adunarii generale.
De asemenea, executa planul si bugetul astfel aprobate;
h) angajeaza personalul colegiului si al birourilor colective de asistenta juridica;
i) aduce la indeplinire dispozitiile Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.
Consiliul colegiului poate lua, de asemenea, orice alte masuri in legatura cu conducerea activitatii colegiului, care nu cad in competenta exclusiva a adunarii generale.

ART. 11
Consiliul colegiului se alege pe timp de 2 ani dintre membrii colegiu lui.
Numarul membrilor consiliilor se stabileste, pentru fiecare colegiu in parte, de Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.

ART. 12
Consiliul colegiului alege dintre membrii sai pe presedintele, loctiitorul acestuia si comisia de disciplina.
De asemenea, stabileste atributiile fiecarui membru din consiliu.

ART. 13
Sedintele consiliului colegiului se pot tine legal cu 2/3 din numarul tuturor membrilor, hotariri valabile luindu-se cu majoritatea simpla a celor prezenti.

ART. 14
Presedintele consiliului colegiului are urmatoarele atributii:
a) reprezinta colegiul in fata justitiei, a tuturor organelor de stat si organizatiilor obstesti, a persoanelor juridice de orice fel, precum si in raporturile cu orice persoana;
b) ordoneaza cheltuielile potrivit prevederilor bugetului;
c) convoaca consiliul colegiului.
De asemenea, presedintele consiliului colegiului poate lua orice masuri cu conducerea activitatii colegiului, care nu cad in competenta exclusiva a adunarii generale sau a consiliului colegiului.

ART. 15
Comisia de cenzori a colegiului controleaza si verifica activitatea financiar-administrativa a colegiului si a birourilor colective de asistenta juridica.
Comisia de cenzori se alege pe termen de 2 ani si se compune din 3 pina la 5 membrii.

ART. 16
In cadrul fiecarui colegiu se organizeaza birouri colective de asistenta juridica.
In acest scop, in localitatile unde functioneaza instante judecatoresti se organizeaza cel putin un birou colectiv de asistenta juridica.
Modalitatea de constituire si functionare a birourilor colective de asistenta juridica, precum si organizarea muncii in cadrul acestora, se stabilesc prin instructiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din

R.P.R., aprobate de Ministerul Justitiei.

ART. 17
Biroul colectiv de asistenta juridica este condus de un director sau responsabil, angajat sau desemnat de consiliul colegiului de avocati.
Directorul sau responsabilul raspunde fata de consiliul colegiului pentru bunul mers al activitatii biroului colectiv de asistenta juridica.
El poate reprezenta colegiul in fata tuturor organelor de stat si organizatiilor obstesti, a persoanelor juridice de orice fel si in raporturile cu orice persoana, pe baza de delegatie speciala.

ART. 18
La birourile colective de asistenta juridica cu mai mult de 15 avocati, directorii vor putea primi o remuneratie; pe timpul cit sint remunerati ei nu vor putea exercita profesiunea de avocat.

CAP. 3

Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.

ART. 19
Pentru organizarea, conducerea si indrumarea activitatii avocatiale din

R.P.R., se infiinteaza Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.
El este persoana juridica si are sediul in orasul Bucuresti.

ART. 20
Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R. este format din presedintii tuturor consiliilor colegiilor de avocati din R.P.R., precum si din alti 6 membri, alesi de catre membrii Colegiului de avocati al regiunii Bucuresti si al Capitalei R.P.R.

ART. 21
Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R. are urmatoarele atributii:
a) indrumeaza activitatea avocationala in R.P.R., in vederea realizarii sarcililor acesteia si aplicarii intocmai a dispozitiilor legale in legatura cu organizarea si exercitarea profesiunii de avocat, de catre toate colegiile de avocati din tara. In acest scop poate emite instructiuni obligatorii;
b) daca este necesar, stabileste numarul avocatilor pe colegii si pe centre judiciare, pe care il propune Ministerului Justitiei pentru aprobare;
c) confirma primirea avocatilor in colegii;
d) rezolva intimpinarile facute impotriva deciziilor prin care consiliile colegiilor au respins cereri de primire in colegiu;
e) aproba transferarile avocatilor de la un colegiu la altul;
f) functioneaza ca instanta disciplinara in conditiile prezentului decret;
g) adopta tariful onorariilor pentru asistenta juridica si normele generale de distribuire a acestora si le supune spre aprobare Ministerului Justitiei;
h) adopta bugetul sau anual si il supune spre aprobare Ministerului Justitiei.
Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R. se va intruni cel putin o data la doua luni.

ART. 22
Organul operativ al Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din

R.P.R. este Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.

R. ales dintre membrii acestuia si confirmat de Ministrul Justitiei. Numarul membrilor Prezidiului va fi stabilit de Ministrul Justitiei.
Prezidiul are urmatoarele atributii:
1) convoaca sedintele Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din

R.P.R.
2) intre sedintele Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.
exercita atributiile acestuia prevazute in art.21, lit.a, c, d, e si f.

CAP. 4

Conducerea generala a avocaturii

ART. 23
Ministrul Justitiei, in exercitarea atributiilor sale:
a) aproba bugetul anual al Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.;
b) aproba tariful onorariilor pentru asistenta juridica si normele generale de distribuire a acestora, elaborate de Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.;
c) aproba numarul membrilor pe colegii si pe centre judiciare, propus de Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.;
d) este forul suprem in materie disciplinara, in conditiile prezentului decret;
e) anuleaza deciziile Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din

R.P.R si ale consiliilor colegiilor de avocati, precum si ale organelor acestora, daca ele nu sint conforme cu legea si cu interesele obstesti;
f) poate sa anuleze deciziile cu privire la primirile in colegiu.

ART. 24
Ministrul Justitiei poate, de asemenea, dizolva consiliile colegiilor de avocati sau Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din

R.P.R., in cazul cind activitatea acestor organe nu este conforma cu legea si cu interesele obstesti.
In asemenea cazuri, Ministrul Justitiei numeste in locul organului dizolvat un organ interimar.
Alegerea unui nou consiliu sau a unui nou Prezidiu in locul celui dizolvat, trebuie sa se faca pina in cel mult 3 luni de la data dizolvarii.

ART. 25
Ministrul Justitiei, exercitind conducerea generala asupra avocaturii in R.P.R., poate da ordine si instructiuni obligatorii pentru Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R. si pentru toate colegiile de avocati, in legatura cu activitatea avocationala.

CAP. 5

Reglementarea calitatii de avocat

ART. 26
Poate fi membru al unui colegiu de avocati, orice absolvent al unei facultati de stiinte juridice sau al unei scoli juridice a Ministerului Justitiei.
Cu aprobarea Ministrului Justitiei pot fi primiti in colegii si acei care nu sint absolventi ai institutiilor de invatamint aratate in alineatul precedent, dar care a activat in calitate de judecatori, procurori, anchetatori penali sau jurisconsulti timp de cel putin 3 ani.

ART. 27
Nu pot fi primiti in colegiile de avocati:
a) cei care nu au exercitiul drepturilor electorale;
b) cei care au fost condamnati pentru infractiuni ce ii fac nedemni de a exercita profesiunea de avocat;
c) cei care se afla in curs de urmarire penala sau judecata, pentru infractiunile prevazute la litera b.

ART. 28
Nu pot exercita profesiunea de avocat, cei care in acelasi timp ocupa orice functie retribuita sau cu orice alta profesiune producatoare de venituri.
Munca didactica juridica, cea publicistica juridica si cea literara nu sint incompatibile cu exercitarea profesiunii de avocat.
Avocatii care au trebuit sa-si intrerupa activitatea profesionala, pentru motive de incompatibilitate, pot fi reprimiti in colegiu dupa incetarea incompatibilitatii. In asemenea cazuri, timpul activitatii profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea in profesie.

ART. 29
Primirea in colegiu de avocati se face prin decizia consiliului colegiului.
Cererea de primire trebuie rezolvata in cel mult 15 zile de la introducerea ei.
Deciziile de primire in colegiu sint supuse confirmarii Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., care este obligat sa dea o decizie in acest scop, in termen de cel mult 10 zile.
Deciziile care nu au fost anulate in termen de 10 zile de la primirea lor, sint considerate definitive.

ART. 30
Cei carora li s-au respins cererile de primire in colegiu pot face intimpinare la Consiliul Central de Avocati din R.P.R., in termen de 15 zile de la primirea comunicarii.

ART. 31
La inceputul exercitiului profesiunii, avocatii sint obligati sa faca un stagiu de 2 ani, in timpul caruia poarta denumirea de avocati stagiari.
Juristii care inainte de primirea in colegiu au activat timp de 2 ani ca judecatori, procurori, consilieri juridici, jurisconsulti, referenti juridici de specialitate, arbitri de stat ori in alte asemenea functii de specialitate juridica, sint scutiti de stagiu.
Consiliul colegiului poate reduce la un an durata stagiului, pentru avocati stagiari care s-au evidentiat in mod deosebit in indeplinirea obligatiilor profesionale.
Dupa terminarea stagiului, avocatii stagiari vor fi supusi unui examen de definitivare.
Conditiile efectuarii stagiului si de organizare a examenului se stabilesc prin instructiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din

R.P.R., aprobate de Ministrul Justitiei.

CAP. 6

Exercitarea profesiunii de avocat

ART. 32
Avocatul este obligat sa-si indeplineasca constiincios sarcinile profesionale si sa nu se serveasca de mijloace care au ca scop ascunderea sau denaturarea adevarului ori aminarea nejustificata a rezolvarii cauzelor.

ART. 33
Este interzis avocatului:
a) sa dea consultatii, sa redacteze cereri, sa angajeze cauze si in general sa presteze servicii avocationale, altfel decit in cadrul biroului colectiv de asistenta juridica;
b) sa primeasca sume de bani sau alte avantaje materiale sub orice forma de la cei pe care ii reprezinta sau asista;
c) sa divulge informatiile si cuprinsul actelor ce i-au fost incredintate cu prilejul consultatiilor profesionale sau sa depuna ca martor impotriva partilor aparate de el, daca nu a obtinut consimtamintul acestora; avocatii sint insa obligati sa comunice organelor de stat competente astfel de informatii si acte, daca ele privesc fapte care aduc atingere securitatii R.P.R.
si pacii.
In cazul cind a depus ca martor, el nu mai poate pune concluzii ca avocat.

ART. 34
Activitatea avocatiala se va desfasura pe baza delegatiei scrise, semnata de directorul sau responsabilul biroului colectiv de asistenta juridica.
In baza delegatiei, avocatul va fi indreptatit sa acorde asistenta juridica, in conditiile admise de lege.

ART. 35
Dupa primirea delegatiei, avocatul nu poate renunta la prestarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat, decit pentru motive temeinice.
Intr-un asemenea caz, el este obligat sa instiinteze in scris, in timp util, partea si biroul colectiv de asistenta juridica pentru ca lipsa de aparare a partii sa nu duca la aminarea cauzei.

ART. 36
Pentru munca sa, avocatul are dreptul la o remunerare justa, in raport cu cantitatea si calitatea muncii depuse, al carei cuantum si conditii de plata se stabilesc prin instructiunile Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., aprobate de Ministrul Justitiei.
In acest scop, din sumele incasate de biroul colectiv de asistenta juridica, se va distribui membrilor sai, in raport cu munca fiecaruia, o cota de cel putin 70 % pentru remunerarea muncii si numai o cota de cel mult 30 % se va retine pentru cheltuielile cu organizarea si functionarea colegiului de avocati, a Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., pentru alimentarea fondului de pensii, ajutoare, premii, precum si pentru celelalte scopuri prevazute in bugetul colegiului. In cadrul aceluiasi colegiu, procentele de mai sus vor fi unitare.

ART. 37
Avocatii cu o vechime profesionala de cel putin 11 luni au dreptul la un concediu de odihna platit, pe o durata egala cu aceea a concediilor angajatilor din institutiile obstesti.
Suma ce se plateste pe timpul concediului se fixeaza de consiliul colegiului de avocati.

CAP. 7

Asistenta juridica

ART. 38
Pentru obtinerea asistentei juridice, cei interesati se pot adresa oricarui birou colectiv de asistenta juridica si pot solicita sa fie aparati de oricare dintre membrii biroului.

ART. 39
Plata muncii avocationale se face numai biroului colectiv de asistenta juridica, potrivit tarifului de onorarii pentru asistenta juridica.
Pentru fiecare act de asistenta juridica solicitat biroului colectiv, se va intocmi un angajament pe o fisa semnata de directorul sau responsabilul colectivului, de avocatul caruia i s-a repartizat lucrarea si de partea care a solicitat asistenta juridica.
Fisa de angajament, intocmita dupa modelul stabilit de Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., va cuprinde onorariul fixat pentru lucrare, precum si conditiile de plata si va arata toate sumele primite in contul onorariului.
In caz de neplata a onorariului restant, partea va putea fi urmarita, pe baza fisei, potrivit procedurii stabilite de Decretul nr.387 din 13 octombrie 1952, privitor la urmarirea unor datorii pe cale notariala, in temeiul titlului executor eliberat de Notariatul de Stat din raionul in care se afla sediul biroului colectiv de asistenta juridica.
La calcularea cheltuielilor de judecata, instantele sint obligate sa respecte tariful de onorarii pentru asistenta juridica.

ART. 40
Birourile colective de asistenta juridica sint obligate sa acorde asistenta juridica ori de cite ori instantele, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, cer apararea din oficiu a inculpatilor sau a altor impricinati.
In cazul desemnarii unui aparator din oficiu, partea cu posibilitati de plata este obligata sa plateasca onorariul acestuia; obligatia se va stabili prin hotarirea judecatoreasca care rezolva cauza la care a luat parte aparatorul din oficiu.
Birourile colective de asistenta juridica sint, de asemenea, obligate sa acorde asistenta juridica, la cererea instantei, atunci cind partea este efectiv lipsita de mijloace materiale si cind aceasta este absolut necesar in raport cu circumstantele cauzei.

ART. 41
Asistenta juridica poate fi acordata in mod gratuit:
a) in actiunile ce urmaresc pensii de intretinere sau repararea daunelor pricinuite de moartea sau infirmitatea cauzata in timpul productiei ori ca urmare a unor accidente;
b) pentru consultatii juridice si pentru redactarea unor cereri sau alte acte judiciare cerute de ostasii din Fortele Armate ale R.P.R.;
c) pentru orice activitate de asistenta juridica, daca directorii birouri lor colective constata ca solicitatorii sint efectiv lipsiti de mijloace materiale.

ART. 42
In cazurile prevazute in art. 40 si 41, daca partile, din lipsa de mijloace, nu au putut plati onorariul cuvenit birourilor colective, tribunalele, prin hotaririle care solutioneaza fondul cauzelor, vor obliga partile potrivnice, daca acestea pierd procesele, sa plateasca biroului colectiv de asistenta juridica, care a delegat avocatul, onorariul cuvenit potrivit tarifului.
In cazurile cind asistenta juridica a fost acordata la cererea instantei si onorariul nu poate fi platit in conditiile alin. 1, plata se va face dintr-un fond pus anume la dispozitia Ministerului Justitiei.

CAP. 8

Raspunderea disciplinara

ART. 43
Incalcarea prevederilor prezentului decret, cu privire la exercitarea profesiunii de avocat, precum si orice comportare contrara intereselor obstesti, intereselor legale ale celor ce recurg la asistenta juridica sau in contrazicere cu atitudinea si pozitia justa fata de munca, de care trebuie sa dea dovada avocatii din R.P.R. in exercitarea profesiunii, atrag raspunderea disciplinara.

ART. 44
Pedepsele disciplinare sint:
a) observatia;
b) mustrarea;
c) mustrarea cu avertisment;
d) transferarea in alt birou colectiv de asistenta juridica, pe termen de pina la 3 luni;
e) excluderea din colegiu.

ART. 45
Sanctiunile disciplinare se aplica membrilor colegiilor de catre comisia de disciplina a colegiilor de avocati din care fac parte.
Cind faptele disciplinare sint comise de membrii consiliilor colegiilor sau de membrii Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.ori ale Prezidiului acestuia, ele se judeca de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.

ART. 46
Intimpinarile depuse in cazurile prevazute de art. 45 alin. 1, se rezolva de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din

R.P.R.
Intimpinarile depuse in cazurile prevazute de art. 45 alin. 2, se rezolva de Ministrul Justitiei.
Intimpinarile se depun in termen de 10 zile de la comunicarea deciziei la organul a carui decizie se ataca.
La solutionarea intimpinarilor se cerceteaza legalitatea si temeinicia deciziei atacate.

ART. 47
Organizarea si functionarea comisiilor de disciplina si procedura actiunii disciplinare se stabilesc prin instructiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., aprobate de Ministrul Justitiei.

ART. 48
In cazul cind actiunea disciplinara este pornita pentru abateri disciplinare sau fapte penale, deosebit de grave, consiliul colegiului sau Prezidiul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., dupa caz, poate dispune suspendarea din exercitiul profesiunii a celui trimis in judecata disciplinara pina la darea deciziei comisiei de disciplina.
Masura suspendarii este executorie. Ea poate fi atacata cu intimpinare in conditiile prevazute in art.46.
Deciziile comisiilor de disciplina, pentru abaterile disciplinare sau faptele penale prevazute in alin. 1, se pot pronunta cu executie provizorie.
Intimpinarile facute impotriva deciziilor date in conditiile prezentului articol se vor solutiona in termen de cel mult 15 zile de la introducerea lor.

CAP. 9

Dispozitii finale si tranzitorii

ART. 49
In termen de cel mult 2 luni de la intrarea in vigoare a prezentului decret, colegiile de avocati isi vor alege consiliile si comisiile de cenzori, astfel ca in acelas termen sa poata fi ales si Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R.
Pina la alegeri, membrii consiliilor si ai comisiilor de cenzori ale colegiilor de avocati, precum si membrii Prezidiului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., se numesc de Ministrul Justitiei.

ART. 50
In termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentului decret, toti avocatii stagiari care au implinit stagiul prevazut in art. 31 sau il vor implini in acest termen vor da examenul de avocat definitiv.
Avocatii stagiari care au implinit acest stagiu la data intrarii in vigoare a prezentului decret, vor fi asimilati in mod provizoriu cu avocatii pina la darea examenului prevazut in alin. 1, cu obligatia de a se prezenta la prima sesiune.

ART. 51
Sumele de bani aflate la dispozitia Ministerului Justitiei in temeiul art. 65 al Decretului nr.39 din 14 februarie 1950, se varsa Consiliului Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R. si vor folosi la instalarea si utilarea acestuia.

ART. 52
Casa de Asigurari a Avocatilor isi va continua activitatea, in conformitate cu statutul ei, si dupa intrarea in vigoare a prezentului decret.

ART. 53
Pe data intrarii in vigoare a prezentului decret, se abroga dispozitiile Decretului nr.39 din 14 februarie 1950, privitor la profesiunea de avocat, cu exceptia art. 29, 30 si 58.


Duminică, 07 august 2022, 18:59

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.