LEGE nr.35 din 13 martie 1997
privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului
Textul actului publicat în M.Of. nr. 48/20 mar. 1997

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor în raporturile acestora cu autoritățile publice.

(2) Sediul instituției Avocatul Poporului este în municipiul București.

Art. 2. - (1) În activitatea sa, avocatul poporului este independent față de orice autoritate publică.

(2) În exercitarea atribuțiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autorităților publice.

(3) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe avocatul poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale.

Art. 3. - (1) Activitatea avocatului poporului, a adjuncților săi și a salariaților care lucrează sub autoritatea acestora are caracter public.

(2) La cererea persoanelor lezate în drepturile și libertățile lor sau datorită unor motive întemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidențial al activității sale.

Art. 4. - Autoritățile publice sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziția avocatului poporului, în condițiile legii, informațiile, documentele sau actele pe care le dețin în legătură cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordându-i sprijin pentru exercitarea atribuțiilor sale.

Art. 5. - (1) Avocatul poporului prezintă, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informații cu privire la activitatea instituției Avocatul Poporului. Ele pot conține recomandări privind modificarea legislației sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor.

(2) Raportul anual vizează activitatea instituției pe un an calendaristic și se înaintează Parlamentului până la data de 1 februarie a anului următor, în vederea dezbaterii acestuia în ședința comună a celor două Camere. Raportul anual se dă publicității.

CAPITOLUL II
Numirea și încetarea din funcție a avocatului poporului

Art. 6. - (1) Avocatul poporului este numit de Senat pe o durată de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Poate fi numit avocat al poporului orice cetățean român care îndeplinește condițiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituțională.

Art. 7. - (1) Propunerile de candidați sunt făcute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.

(2) Candidații depun la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului actele prin care dovedesc că îndeplinesc condițiile prevăzute de Constituție și de prezenta lege pentru a îndeplini funcția de avocat al poporului. Candidații vor fi audiați de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Senatul hotărăște asupra audierii în plen. Candidații vor fi prezenți la dezbateri.

(3) Numirea avocatului poporului se face cu votul majorității senatorilor. Dacă la primul tur de scrutin nu se obține această majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidații situați pe primele două locuri la turul de scrutin anterior.

Art. 8. - (1) Mandatul de avocat al poporului începe pe data numirii sale de către Senat și durează până la instalarea noului avocat al poporului.

(2) Înainte de începerea exercitării mandatului, avocatul poporului va depune în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului următorul jurământ:

"Jur să respect Constituția și legile țării și să apăr drepturile și libertățile cetățenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credință și imparțialitate atribuțiile de avocat al poporului. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(3) Jurământul poate fi depus și fără formula religioasă.

(4) Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcție a avocatului poporului și deschide procedura pentru o nouă numire în funcție.

Art. 9. - (1) Mandatul avocatului poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcție, incompatibilitate cu alte funcții publice sau private, imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.

(2) Revocarea din funcție a avocatului poporului, ca urmare a încălcării Constituției și a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu votul majorității senatorilor.

(3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcției sau decesul se constată de către Biroul permanent al Senatului în cel mult 10 zile de la apariția cauzei care determină încetarea mandatului.

CAPITOLUL III
Adjuncții avocatului poporului

Art. 10. - (1) Avocatul poporului este asistat de doi adjuncți care asigură coordonarea exercitării atribuțiilor instituției Avocatul Poporului, pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului.

(2) Adjuncții avocatului poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de avocatul poporului, atribuțiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcției.

Art. 11. - (1) Adjuncții avocatului poporului sunt numiți de către acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

(2) Numirea adjuncților avocatului poporului se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 12. - Dispozițiile art. 8 se aplică, în mod corespunzător, jurământul depunându-se în fața unui vicepreședinte al Camerei Deputaților și a unui vicepreședinte al Senatului.

CAPITOLUL IV
Atribuțiile avocatului poporului

Art. 13. - Avocatul poporului are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea instituției Avocatul Poporului;
b) primește și repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăților cetățenești de către autoritățile administrației publice și decide asupra acestor cereri;
c) urmărește rezolvarea legală a cererilor primite și cere autorităților sau funcționarilor administrației publice în cauză încetarea încălcării drepturilor și libertăților cetățenești, repunerea în drepturi a petiționarului și repararea pagubelor;
d) reprezintă instituția Avocatul Poporului în fața Camerei Deputaților, a Senatului și a celorlalte autorități publice, precum și în relațiile cu persoanele fizice sau juridice;
e) angajează salariații instituției Avocatul Poporului și exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora;
f) exercită funcția de ordonator principal de credite;
g) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului.

Art. 14. - (1) Avocatul poporului își exercită atribuțiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevăzute la art. 13 lit. b).

(2) Cererile pot fi adresate de orice persoană fizică, fără deosebire de cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase.

Art. 15. - (1) Cererile adresate avocatului poporului trebuie să se facă în scris și să indice numele și domiciliul persoanei lezate în drepturile și libertățile cetățenești, drepturile și libertățile încălcate, precum și autoritatea administrativă ori funcționarul public în cauză. Petiționarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea.

(2) Nu pot fi luate în considerare plângerile anonime sau cele îndreptate împotriva unor încălcări ale drepturilor cetățenești mai vechi de un an de la data la care persoana în cauză a luat cunoștință despre faptele care fac obiectul plângerii.

(3) Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vădit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza și soluționarea cererilor.

(4) Nu fac obiectul activității instituției Avocatul Poporului și vor fi respinse fără motivare cererile privind actele emise de Camera Deputaților, de Senat sau de Parlament, actele și faptele deputaților și senatorilor, ale Președintelui României și ale Guvernului, precum și ale Curții Constituționale, ale președintelui Consiliului Legislativ și ale autorității judecătorești.

Art. 16. - Cererile adresate avocatului poporului sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 17. - (1) Conducerea penitenciarelor, a instituțiilor de reeducare și resocializare, precum și Ministerul Public și organele de poliție sunt obligate să permită, fără nici o restricție, persoanelor care execută pedeapsa închisorii sau, după caz, se află arestate ori reținute, să se adreseze în orice mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restrângerilor legale.

(2) Această obligație revine și comandanților unităților militare în privința persoanelor care își satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restrângerilor legale.

Art. 18. - În situațiile în care avocatul poporului constată că soluționarea cererii cu care a fost sesizat este de competența Ministerului Public, se află pe rolul unei instanțe judecătorești sau are ca obiect erori judiciare, el îl va sesiza pe procurorul general sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competenței acestora, care sunt obligați să comunice concluziile la care s-a ajuns și măsurile luate.

Art. 19. - (1) Avocatul poporului are acces la documentele secrete deținute de autoritățile publice, în măsura în care le consideră necesare pentru soluționarea plângerilor care i s-au adresat.

(2) Avocatul poporului are obligația de a nu divulga sau de a nu face publice informațiile sau documentele secrete la care a avut acces. Această obligație se menține și după încetarea activității sale ca avocat al poporului și se extinde asupra adjuncților săi, precum și asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancțiunea prevăzută de legea penală.

Art. 20. - (1) În exercitarea atribuțiilor sale, avocatul poporului emite recomandări care nu pot fi supuse controlului parlamentar și nici controlului judecătoresc.

(2) Prin recomandările emise, avocatul poporului sesizează autoritățile administrației publice asupra ilegalității actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor.

Art. 21. - (1) Avocatul poporului are dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităților administrației publice orice informații sau documente necesare anchetei, să audieze și să ia declarații de la conducătorii autorităților administrației publice și de la orice funcționar care poate da informațiile necesare soluționării cererii.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică autorităților administrației publice, instituțiilor publice, precum și oricăror servicii publice aflate sub autoritatea autorităților administrației publice.

Art. 22. - (1) În cazul în care, în urma cererilor făcute, avocatul poporului constată că plângerea persoanei lezate este întemeiată, el va cere în scris autorității administrației publice care a încălcat drepturile acesteia să reformeze sau să revoce actul administrativ și să repare pagubele produse, precum și să repună persoana lezată în situația anterioară.

(2) Autoritățile publice în cauză vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităților constatate, repararea pagubelor și înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate și îl vor informa despre aceasta pe avocatul poporului.

Art. 23. - (1) În cazul în care autoritatea administrației publice sau funcționarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalitățile comise, avocatul poporului se adresează autorităților administrației publice ierarhic superioare, care sunt datoare să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.

(2) Dacă autoritatea publică sau funcționarul public aparține administrației publice locale, avocatul poporului se adresează prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul județului curge un nou termen de 45 de zile.

Art. 24. - (1) Avocatul poporului este îndreptățit să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administrației publice centrale și al prefecților.

(2) Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunică Parlamentului.

Art. 25. - (1) Avocatul poporului va aduce la cunoștință persoanei care i-a adresat cererea rezultatele cererii sale. Acestea pot fi făcute publice de către avocatul poporului, prin mijloace de informare în masă, cu consimțământul persoanei sau al persoanelor interesate și cu respectarea prevederilor art. 19 privind informațiile și documentele secrete.

(2) Dacă avocatul poporului constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislație sau cazuri grave de corupție ori de nerespectare a legilor țării, va prezenta un raport, conținând cele constatate, președinților celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului-ministru.

Art. 26. - Prevederile prezentei legi se aplică și actelor administrative ale regiilor autonome.

CAPITOLUL V
Răspundere, incompatibilități și imunități

Art. 27. - Avocatul poporului și adjuncții săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege.

Art. 28. - (1) Pe durata exercitării mandatului, avocatul poporului și adjuncții săi nu pot fi reținuți, percheziționați, arestați sau trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea Senatului.

(2) În cazul infracțiunilor flagrante săvârșite de avocatul poporului ori de adjuncții acestuia, ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Senatului asupra reținerii sau arestării, Senatul încuviințând sau nu măsura luată. Hotărârea cu privire la încuviințarea arestării și trimiterea în judecată se adoptă cu votul majorității senatorilor.

(3) Dacă avocatul poporului sau adjuncții săi sunt arestați sau trimiși în judecată penală, Senatul va hotărî suspendarea din funcție până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Art. 29. - (1) În timpul exercitării funcției, avocatul poporului și adjuncții acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic și nu pot îndeplini nici o altă funcție publică sau privată.

(2) Incompatibilitățile prevăzute la alin. (1) se aplică și personalului cu funcții de execuție de specialitate, fiind exceptate funcțiile didactice din învățământul superior.

CAPITOLUL VI
Serviciile instituției Avocatul Poporului

Art. 30. - Structura serviciilor instituției Avocatul Poporului și numărul de personal se aprobă de către Biroul permanent al Senatului, în funcție de necesitățile realizării atribuțiilor ce le revin și în limitele bugetului aprobat.

Art. 31. - Funcțiile de specialitate de execuție se ocupă prin concurs, în condițiile legii. Concursul se organizează de Comisia de numiri și disciplină, constituită din 3 consilieri desemnați de avocatul poporului.

Art. 32. - Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului atrage răspunderea penală, disciplinară sau administrativă, după caz. Răspunderea disciplinară este cea prevăzută de lege pentru funcționarii publici.

CAPITOLUL VII
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 33. - (1) Cheltuielile necesare pentru funcționarea instituției Avocatul Poporului sunt finanțate din bugetul de stat.

(2) Pentru anul 1997 sumele necesare funcționării instituției Avocatul Poporului se asigură de către Guvern, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția acestuia.

(3) Funcția de avocat al poporului se asimilează cu funcția de ministru, funcția de adjunct al avocatului poporului, cu cea de secretar de stat, iar funcțiile de conducere și de execuție de specialitate sunt asimilate funcțiilor din serviciile Senatului.

Art. 34. - Până la constituirea Comisiei de numiri și disciplină a instituției Avocatul Poporului, atribuțiile acesteia se exercită de către avocatul poporului, împreună cu adjuncții săi.

Art. 35. - În situația în care în funcția de avocat al poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.

Art. 36. - Regulamentul de organizare și funcționare a instituției Avocatului Poporului se adoptă de către Biroul permanent al Senatului, la propunerea avocatului poporului, în termen de 60 de zile de la numirea acestuia.

Această lege a fost adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 21 februarie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION DIACONESCU

PREȘEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN

București, 13 martie 1997.
Nr. 35.


Miercuri, 01 decembrie 2021, 14:46

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.