Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Discursuri, declarații și mesaje
Interviuri
Galerie foto
Activitate parlamentară
2008-2012 (dep.)
2004-2008 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
luări de cuvânt în ședințele Biroului permanent
votul electronic
2000-2004 (dep.)
1996-2000 (dep.)
1992-1996 (dep.)
1990-1992 (dep.)
Legături:
www.adriannastase.ro
wwww.nastase.wordpress.com
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2004-2008 > Camera Deputaților > Adrian Năstase > Discursuri, declaratii si mesaje Versiunea pentru printare

În condițiile în care Guvernul a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pe un pachet de legi pentru modificarea legilor justiției și a legilor proprietății, președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, i-a adresat o scrisoare vicepreședintelui Comisiei Europene și, totodată, comisar european pentru justiție și afaceri interne, domnul Franco Fratini.
În calitate de fost prim-ministru care a încheiat negocierile pentru cap.24 Justiție și Afaceri Interne, dar și ca președinte al "organului reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", garant al Constituției, domnul Adrian Năstase adresează comisarului european rugămintea de a-și exprima un punct de vedere asupra soluțiilor propuse de ministrul Justiției pentru modificarea legilor justiției, cu precizarea dacă acestea reprezintă solicitări exprese ale Comisiei Europene.
Președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, a inițiat acest demers din dorința de a asigura independența realizării actului de justiție în raport cu politicul și pentru a se evita orice derapaje în acest sens cu consecințe grave pentru sistemul judiciar din România și pentru eforturile concertate ale țării noastre de integrare europeană.

Scrisoarea președintelui Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase,
adresată vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Franco Fratini

Domnule Vicepreședinte,
Am onoarea să supun atenției dvs. situația extrem de dificilă cu care se confruntă justiția română la acest moment, datorată presiunilor brutale ale executivului în scopul modificării legislației și eliminării unor garanții fundamentale ale independenței sistemului judiciar.
După cum este cunoscut, anul trecut, în procesul de negocieri România-UE, a fost închis cap.24-JAI, prin finalizarea unui set de măsuri legislative și instituționale, statuate odată cu modificarea Constituției României, în 2003, și continuate cu adoptarea unui pachet legislativ privind organizarea judiciară, statutul magistraților și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii - garant al independenței justiției.
Noua legislație a reliefat și în România, ca de altfel în toate noile democrații central și est-europene (cele mai multe fiind deja membre UE), avantajele unui sistem independent de justiție, în care magistrații își desfășoară activitatea fără alte presiuni decât cele dictate de înfăptuirea corectă a actului de justiție.
Așadar,rațiunea fundamentală a adoptării celor trei legi, la jumătatea lui 2004, a fost atât asigurarea independenței realizării actului de justiție în raport cu politicul, cât și crearea unui organism reprezentativ autonom - Consiliul Superior al Magistraturii, ales prin vot direct de cei 6000 de magistrați din România. Noul CSM, democratic ales, funcționează din luna ianuarie a acestui an.
Pachetul de legi a fost elaborat cu sprijinul direct al asociațiilor de magistrați, cu consultarea societății civile, beneficiind de contribuția valoroasă a consilierilor europeni: dl. Pierre Truche din partea Franței și dl. Dieter Schlafen din partea Germaniei.
Totodată, din punct de vedere instituțional, mecanismele de funcționare ale Parchetului Național Anticorupție și Parchetului General au fost stabilite în cooperare și consultare permanentă cu experții italieni, spanioli (beneficiind de suportul programelor PHARE, între care se detașează PHARE 99-ACOS, al cărui rezultat notabil a fost crearea PNA) și americani.
În Parlamentul României, aceste legi au fost aprobate cu votul unanim al parlamentarilor.
În acest context, finalizarea negocierilor de aderare și stabilirea clauzei de salvgardare la cap.24-JAI au urmărit monitorizarea atentă a aplicării acestor prevederi legale, în scopul evitării oricăror derapaje care ar putea conduce la: diminuarea independenței câștigate a sistemului judiciar; știrbirea rolului fundamental al CSM- de garant al independenței justiției și unic decident în ce privește cariera magistraților; adoptarea de măsuri care produc dezechilibre în sistem și diminuează eficiența și calitatea actului de justiție1. De asemenea, raportul Băncii Mondiale pe ultimele 12 luni sublinia că sistemul judiciar român s-a reașezat, independența justiției este garantată, cel puțin din punct de vedere legal, iar CSM și ÎCCJ au fost reorganizate și consolidate.
Or, propunerile legislative inițiate de Ministerul Justiției la acest moment, nu fac decât să conducă la dezechilibre cu impact negativ de amploare, atât asupra societății române, cât și privind respectarea angajamentelor asumate în negocierile de aderare la UE.
În calitate de fost Prim - Ministru al Guvernului care a finalizat aceste negocieri, nu pot decât să fiu preocupat de consecințele unor asemenea modificari.
Vă rog să îmi permiteți, domnule vicepreședinte, să le menționez succint pe cele mai importante:
Potrivit noilor reglementări, Ministrul Justiției2, reprezentant al puterii politice, ar exercita, din proprie inițiativă un control extins asupra procurorilor (care în România sunt magistrați). El ar avea, în fapt, un control total asupra carierei și activității profesionale a procurorului, ceea ce echivalează cu exercitarea controlului politic asupra actului de justiție, mai ales în acest domeniu sensibil care implică instrumentarea criminalității organizate și a corupției la nivel înalt, cu implicații evidente în zona politicului. Promovarea în funcție a procurorilor s-ar face după bunul plac al ministrului și nu în baza unor criterii obiective de performanță profesională, care să fie stabilite de CSM. Dirijarea dosarelor penale de către politic ar fi, deci, evidentă și inadmisibilă.
Se urmărește, de asemenea, eliminarea unei părți importante a competențelor decizionale și de avizare ale CSM, care s-ar transforma într-un fel de organism consultativ, împotriva cerințelor clare ale statelor membre, asumate de România odată cu închiderea cap.24-JAI3.
Scopul fundamental al modificărilor legislative, însă, este cel al aplicării, în justiția română, al epurării și înlocuirii pe criterii politice a tuturor celor cu funcții de conducere, proces care se desfășoară în toate structurile societății române, de 6 luni încoace, cu consecințe dezastruoase.
În domeniul justiției acest fapt este neconstituțional și intolerabil.
Noile prevederi instituie o "formă legală de demitere" pentru toți președinții de instanțe și parchete, prin obligarea lor de a se prezenta imediat la un concurs pentru ocuparea funcției de conducere, indiferent dacă se află la începutul, mijlocul sau finalul mandatului lor, cu scopul clar de a fi înlocuiți pe criterii clientelare, inadmisibile pentru independența și buna funcționare a sistemului.
De asemenea, în pofida faptului că justiția română se confruntă cu un deficit încă mare de cadre și cu o lipsă reală de magistrați cu experiență, adevărați formatori ai colegilor lor mai tineri, se dorește coborârea drastică a vârstei de pensionare, de la 68 de ani, la acest moment (prevedere stabilită în acord cu cele mai bune practici ale statelor membre în materie), la 57 de ani pentru femeile magistrat și 64 de ani pentru bărbații magistrat. Scopul este unul evident: instanțele superioare (Curțile de Apel și, mai ales, ICCJ) să fie decapitate, o parte importantă a președinților acestora, precum și a magistraților fiind înlăturați prin obligarea de a se pensiona. Mai mult, se dorește, în sfidarea Constituției, aplicarea acestei prevederi și pentru judecătorii Curții Constituționale - înalți demnitari ai statului român, care nu sunt parte efectivă a sistemului jurisdicțional.
Argumentul fals că se dorește "întinerirea" corpului magistraților, este cu atât mai nociv, cu cât, pe de o parte, media de vârstă în justiția română a scăzut constant în ultimii ani (ajungând la sub 40 de ani la curțile de apel, fiind sensibil mai mică decât în state europene cu tradiție), iar, pe de altă parte, este de notorietate faptul că, în justiție, ca și în învățământul universitar, valoarea profesională dată de experiență și vârstă este de neînlocuit.
În fine, o miză politică importantă a modificării celor trei legi este înlocuirea, pe cât posibil, a membrilor CSM, aleși prin votul democratic al colegilor lor. Se urmărește modificarea substanțială a statutului lor, prin obligarea lor de a renunța de îndată la calitatea de președinți de instanțe și parchete, prin stabilirea activității permanente la CSM- echivalând cu transformarea lor într-un alt tip de birocrație ministerială și ruperea de contactul cu colegii lor și problemele justiției, pentru care au fost, de fapt, aleși. Aceasta deși democrațiile constituționale europene nu admit modificări importante ale statutului aleșilor pe durata mandatului lor, ci începând cu următoarea legislatură (indiferent că sunt șefi de stat, parlamentari, magistrați, aleși locali). Astfel, ar putea fi impuși în CSM prin presiuni și campanii de presă concertate, persoane agreate de puterea politică și provenind mai ales din rândul avocaților (prin posibilitatea oferită acestora de a intra în magistratură fără concurs, fiind nesocotite aspecte importante ale negocierilor cu UE).
Toate acestea, împletite cu campania constantă a Ministerului Justiției din ultima vreme împotriva Parchetului Național Anticorupție și a șefilor săi, conduc la perspectiva dezastruoasă pentru România a controlului inacceptabil exercitat de puterea politică asupra sistemului judiciar. Credibilitatea actului de justiție este pusă în pericol, iar încrederea populației în puterea judecătorească și în capacitatea instituțiilor statului de a lupta împotriva corupției este tot mai mică. Scrisoarea deschisă adresată de consilierul european de pre-aderare, dl. dr. Dieter, președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, este edificatoare în acest sens4.
Mai mult, magistrații înșiși se pronunță ferm împotriva oricăror modificări legale care pun în primejdie independența, integritatea și eficiența sistemului. Stau mărturie dezbaterile și opiniile formulate public în adunările generale ale magistraților din toată țara, desfășurate în ultimele săptămâni. Nesocotite, însă, de Executiv.
De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a României, prin hotărârea secțiilor reunite, din 3 mai 2005, s-a pronunțat ferm împotriva acestor modificări de lege, arătând cu sunt încălcate, pe rând, toate garanțiile de independență și imparțialitate ale justiției române, așa cum sunt ele statuate în cele mai importante documente europene și internaționale5. ÎCCJ consideră "inoportună modificarea actualului cadru legislativ privind reforma justiției, care a fost elaborat cu sprijinul experților europeni" și apreciază că "declanșarea procedurilor în vederea adoptării proiectelor de lege menționate, inițiată și susținută de Ministerul Justiției, ar întârzia mult punerea în aplicare a Strategiei de reformă și Planului de acțiuni, ceea ce ar putea atrage neîndeplinirea angajamentelor asumate de România față de UE și activarea clauzei de salvgardare".

Domnule Vicepreședinte,
Este adevărat că legile ar putea fi îmbunătățite, dar în sensul mai bune lor aplicări, nu al devierii de la independența sistemului judiciar, așa cum se dorește. Mai mult, eludându-se mecanismele democratice, legile nu se vor dezbate în Parlamentul României, ci se propune să fie adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, la "pachet" cu altele prevederi legislative care nu au nimic comun cu funcționarea justiției. În acest caz, Ministerul Justiției ar trebui să explice de ce dorește schimbarea statutului CSM, ca garant al independenței justiției și creșterea influenței executivului asupra carierei magistraților. O astfel de solicitare a fost formulată deja - prin scrisoarea trimisă de fostul ministru al justiției către cel actual- dar încă nu s-a primit un răspuns.
Va transmit aceasta scrisoare nu doar pentru motivul ca, in calitate de prim-ministru am avut responsabilitatea finalizarii capitolului 24 - "Justitie si Afaceri Interne" in decembrie trecut, dar si in calitate de presedinte al Camerei Deputatilor, in conditiile in care Guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea in Parlament pe un pachet de legi combinate de modificare a legilor justitiei si a legilor proprietatii.
De aceea, as fi dorit sa stiu daca solutiile propuse pentru modificarea legilor justitiei - in sensul prezentat - reprezinta solicitari exprese ale comisiei europene.
Din toate aceste rațiuni și considerații, vă adresez rugămintea, Domnule Vicepreședinte, să sprijiniți, de la nivelul înaltelor demersuri politice și diplomatice care vă sunt în putere, evitarea acestor derapaje, adevărați "pași înapoi", cu consecințe grave pentru sistemul judiciar din România și pentru eforturile concertate ale țării noastre de integrare europeană.

__________________

1 - UE subliniaza ca pachetul celor trei legi constituie pasi importanti în directia reformei sistemului judiciar, dar si ca este nevoie de eforturi sustinute, pe termen lung, pentru aplicarea lor, incluzând mecanisme solide de punere în aplicare si monitorizare. (EUCP, 8 decembrie 2004, pag.23 si urm.)
2 - Fost procuror înainte si dupa 1989, contestat puternic de unii magistrati.
3 - UE subliniaza, de asemenea, ca elementul cheie în reforma justitiei trebuie sa fie garantarea independentei si impartialitatii sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveste principiul separatiei puterilor în stat. (EUCP, pag.13 si urm.)
UE subliniaza ca orice fel de masura care este de natura sa întareasca Ministerul Justitiei trebuie sa fie luata numai în sensul în care sa asigure independenta justitiei, astfel cum este prevazut în Statutul Magistratilor.
UE solicita României sa ia masuri semnificative de consolidare a capacitatii administrative a CSM, prin recrutarea staff-ului tehnic în timp util, prin asigurarea de buget suficient, echipament, pregatire si infrastructura adecvata, astfel ca, începând cu 1 ianuarie 2005, noul CSM sa-si poata prelua noile atributii, potrivit prevederilor Legii CSM. (EUCP, pag.23 si urm.)
4 - "Many of the intended changes deviate in a flagrant manner from what may be considered some of the most important objectives embedded in the current laws as they were on the day chapter 24 was closed. Then, politics was out. Now it is on the move to reenter, and that in violation of the Constitution and of the objectives to be pursued with regard to independence and impartiality". Letter signed by Dr.Schlafen sent to the President of the SCM of Romania on the 30th of April, 2005, published in the newspapers.
5 - Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, adoptata la Strasbourg, din iulie 1998, în Declaratia de la Milano din 1985, preluata în Rezolutiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr.40-146 din 13 decembrie 1985 ale Ad.Gen. a ONU, prin care au fost adoptate principiile referitoare la independenta magistratilor
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 0:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro