Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Discursuri, declarații și mesaje
Interviuri
Galerie foto
Activitate parlamentară
2008-2012 (dep.)
2004-2008 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
luări de cuvânt în ședințele Biroului permanent
votul electronic
2000-2004 (dep.)
1996-2000 (dep.)
1992-1996 (dep.)
1990-1992 (dep.)
Legături:
www.adriannastase.ro
wwww.nastase.wordpress.com
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2004-2008 > Camera Deputaților > Adrian Năstase > Discursuri, declaratii si mesaje Versiunea pentru printare

În condițiile în care Guvernul a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pe un pachet de legi pentru modificarea legilor justiției și a legilor proprietății, președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, revine cu o nouă scrisoare adresată vicepreședintelui Comisiei Europene și, totodată, comisar european pentru justiție și afaceri interne, domnul Franco Fratini.
În calitate de fost prim-ministru care a încheiat negocierile pentru cap.24 Justiție și Afaceri Interne, dar și ca președinte al "organului reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", garant al Constituției, domnul Adrian Năstase adresează comisarului european rugămintea de a-și exprima un punct de vedere asupra soluțiilor propuse de ministrul Justiției pentru modificarea legilor justiției, cu precizarea dacă acestea reprezintă solicitări exprese ale Comisiei Europene.
Președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, a inițiat acest demers din dorința de a asigura independența realizării actului de justiție în raport cu politicul și pentru a se evita orice derapaje în acest sens cu consecințe grave pentru sistemul judiciar din România și pentru eforturile concertate ale țării noastre de integrare europeană.

Domnule Vicepreședinte,

Vă rog să-mi permiteți să supun atenției dvs. - în continuarea aspectelor cu adevărat îngrijorătoare/alarmante referitoare la imixtiunile politice în actul de justiție în România, la care m-am referit în precedenta scrisoare, noi elemente, reflectate și de presa română în aceste zile.
Astfel, pe data de 9 iunie 2005, Consiliul Superior al Magistraturii din România (CSM) - garant al independenței sistemului judiciar, a emis avize negative la cele două propuneri ale Ministerului Justiției, de modificare a legilor fundamentale privind funcționarea justiției: Legea privind statutul magistraților și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Ambele legi - așa cum am avut deja ocazia să subliniez- au fost adoptate în anul 2004, în baza unei largi consultări cu magistrații, societatea civilă și experții europeni, fiind repere importante la închiderea cap.24 -JAI.
Vă rog să-mi permiteți să subliniez că avizele negative emise de puterea judecătorească sunt substanțial motivate (peste 70 de puncte, referitoare la cele două legi, care, în opinia CSM, ar trebui modificate), vizând aspecte esențiale ale independenței justiției, bunei sale funcționări, carierei magistraților, numirii judecătorilor și procurorilor în funcțiile de conducere, care, așa cum consideră reprezentanții magistraților, au fost încălcate prin propunerile Ministerului Justiției.
Apar, astfel, zeci de puncte de divergență între dorința legitima a corpului magistraților de a-și apăra independența și de a spori eficiența justiției și intențiile de politizare și subordonare ale Ministerului Justiției. Situația este una cu totul nefastă pentru bunul mers al societății române și pentru aplicarea regulilor jocului democratic, câtă vreme angajamentele față de Uniunea Europeană și termenele asumate, ne obligă, mai mult ca oricând, să acordăm maximă atenție independenței și eficienței justiției. În termeni reali, de implementare a legilor negociate și adoptate.
După cum însuși CSM precizează, avizul negativ are la bază comentariile, observațiile și propunerile magistraților din toată țara, care s-au întrunit în adunări generale, în ultimele luni, și care au fost complet ignorate de factorul politic - Ministerul Justiției.
Ele vizează, în esență, următoarele aspecte:
  • Menținerea prevederilor legale actuale, potrivit cărora magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice. Abrogarea lor este inexplicabilă, fiind o prevedere fundamentală pentru garantarea independenței justiției.
  • Menținerea prevederilor actuale ale legii, care conferă CSM prerogativele depline legate de cariera magistraților, așa cum este firesc într-un stat de drept. Este respinsă în mod categoric legiferarea prerogativei ministrului justiției de a propune Președintelui României numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție. Ministrul justiției - reprezentant al politicului - se substituie, astfel, CSM, aceasta fiind considerată o încălcare flagrantă a independenței justiției.
  • Menținerea prevederilor actuale ale vârstei de pensionare a magistraților, stabilite în acord cu cele mai bune practici europene. Un calcul sumar a arătat că pensionarea prematură și nejustificată (decât, eventual, de rațiuni politicianiste de epurare, inadmisibile) a magistraților seniori de la curțile de apel, ÎCCJ, parchetele de pe lângă acestea, vor duce la creșteri semnificative ale deficitului de magistrați competenți și cu experiență, fapt care se va reflecta direct în calitatea actului de justiție. Opinia general împărtășită a fost aceea că, nu numai că nu se împlinește un deziderat al Uniunii Europene, ci chiar ne situăm împotriva recomandărilor experților europeni, cât privește asigurarea unui număr corespunzător de magistrați calificați. Mai mult, aș sublinia că dorința Ministerului Justiției de a facilita accesul în sistem, în locul eventual al magistraților pensionați forțat, a unor avocați, fără concurs, se dovedește, de asemenea, împotriva recomandărilor ferme din rapoartele de țară ale Comisiei Europene, privind justiția română, din ultimii ani (2002, 2003). Așa cum a fost agreat și în negocierile cu Uniunea Europeană, accesul în magistratură trebuie să se facă numai pe bază de concurs (selecție competitivă bazată pe criterii clare și obiective), eliminându-se orice "portiță" de numire pe criterii clientelare, politice etc. Rabatul făcut de MJ la normele europene, la acest moment, este cu adevărat preocupant, atât pentru magistrați, cât și pentru justițiabili.
  • Eliminarea, dintre propunerile formulate de ministrul justiției, a tuturor celor care intră în conflict cu Constituția, spre exemplu cele referitoare la declanșarea, la scurt timp după intrarea în vigoare a legilor, a concursurilor de ocupare a tuturor funcțiilor de conducere de la instanțe și parchete. Magistrații arată că propunerile ministrului justiției conțin dispoziții contrare art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată. Chiar dacă se introduce concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere, aceste dispoziții se aplică pentru viitor, posturilor vacante și nu posturilor ocupate deja, în temeiul dispozițiilor în vigoare la data promovării în funcție.
  • În fine, aspectele referitoare la modificări substanțiale ale mandatului membrilor aleși ai CSM (activitate permanentă la CSM ș.a.), chiar dacă pot fi, de principiu, acceptate, ar trebui să intre în vigoare odată cu viitorul mandat CSM (în 2010). Astfel, cum am mai evocat deja, modificarea semnificativă a conținutului mandatului unor aleși nu poate fi permisă în timpul mandatului, ci după încheierea acestora.
  • O parte a actualilor membri CSM ar trebui să demisioneze, scopul final fiind tot unul politic, urmărit cu obstinație de Guvernul actual: forțarea declanșării de alegeri pentru CSM și înlocuirea magistraților care tocmai s-au bucurat, în decembrie anul trecut, de votul direct al colegilor lor. Vă rog să-mi permiteți să remarc, Domnule Vicepreședinte, că vicierea votului magistraților - care a fost pentru prima oară în România direct și secret, pentru un coleg al lor- , încercarea de a subordona și devia voința lor către alte persoane, la momentul ales de politic și după bunul lui plac, reprezintă unul dintre cele mai serioase atentate la independența și imparțialitatea justiției.
    În acest context, viitorul imediat al justiției române va fi, fără teama de a exagera, sumbru. În pofida avizelor negative emise de CSM și a protestelor numeroase ale magistraților, conducerea politică actuală a României va determina ca, până la finele acestui an, rolul CSM să fie puternic diminuat în garantarea independenței justiției și în ce privește cariera magistraților.
    Toți magistrații cu funcții de conducere urmează să fie înlocuiți, iar puterea discreționară a ministrului justiției să se manifeste în forță, prin înlocuirea procurorilor generali de la Parchetul Inaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului Național Anticorupție. O parte importantă a magistraților de la instanțele superioare vor fi pensionați forțat, pentru a face loc unor oameni cu puțină experiență și calificare în acest sens (propunerea MJ de numai 8 ani vechime pentru a accede la cel mai înalt parchet al țării, este elocventă).
    Cât de mult concordă aceste propuneri cu angajamentele europene ale României, și cu necesitatea internă de reformă și creștere a calității actului de justiției, este, cred, evident.
    Iată de ce, apreciem ca fiind extrem de importantă pozitia dumneavoastră față de modificările propuse, în contradicție cu cele deja negociate cu UE și aprobate, cu prilejul închiderii capitolului 24, Justitie și Afaceri Interne.
  • Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 16:18
    Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
    E-mail: webmaster@cdep.ro