Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Discursuri, declarații și mesaje
Interviuri
Galerie foto
Activitate parlamentară
2008-2012 (dep.)
2004-2008 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
luări de cuvânt în ședințele Biroului permanent
votul electronic
2000-2004 (dep.)
1996-2000 (dep.)
1992-1996 (dep.)
1990-1992 (dep.)
Legături:
www.adriannastase.ro
wwww.nastase.wordpress.com
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2004-2008 > Camera Deputaților > Adrian Năstase > Discursuri, declaratii si mesaje Versiunea pentru printare

Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor,

Imi face o deosebită plăcere să mă aflu din nou la Barcelona. Mulțumesc gazdelor noastre spaniole - președinții Congresului Deputaților și Senatului - ca și Parlamentului catalan pentru excepționala lor ospitalitate și pentru organizarea excelentă a acestei conferințe.
Deschiderea Conferinței președinților parlamentelor euro-mediteraneene de către Alteța sa Regală Filip de Asturias mi-a reamintit că, acum trei ani, tot la Barcelona, cu prilejul reuniunii Consiliului Europei, la care am participat în calitate de prim-ministru al României, am avut privilegiul de a avea o întrevedere, fiind primul șef al unui guvern străin cu care Prințul s-a întîlnit. Principalul subiect al întîlnirii noastre de atunci a fost chiar cel pe care noi îl dezbatem astăzi în cadrul acestei ședințe de lucru, și anume dialogul civilizațiilor.
Asupra acestui subiect voi face cîteva considerații.
"Alianța civilizațiilor" este un concept de o deosebită importanță lansat de prim-ministrul spaniol în fața Organizației Națiunilor Unite. Mai exact, domnia sa ne-a propus o nouă abordare, diferită de cea care s-a înrădăcinat în mentalitatea și vocabularul politic: conflictul civilizațiilor.
Ceea ce noi trebuie să facem, în mod efectiv, în regiunea noastră euro-mediteraneeană, pentru a atinge obiectivul pe care ni l-am propus acum zece ani, este stabilirea unui parteneriat pentru afaceri sociale, culturale și umanitare, parteneriat care să împiedice civilizațiile să mai intre în conflict și să le determine să coexiste , să comunice și să beneficieze reciproc avantajos de valorile lor.
Primul pas semnificativ în această direcție constă în capacitatea noastră de a ne respecta reciproc în anumite probleme fundamentale, care evoluează în timp. La început, era vorba de respectul dreptului la viață sau la integritatea fizică. Cu timpul, s-a adăugat dreptul la religie, la propriile tradiții și la proprietate. Adică acel ansamblu de valori care determină individualitatea și, în același timp, diferențele specifice ale unei persoane sau ale unei colectivități.
În prezent, suntem martorii unor realități cu totul aparte. Ne aflăm într-un moment cînd civilizațiile care compun umanitatea trebuie să ajungă să formeze un ansamblu coerent de diversități care se respectă și cooperează. Sunt mulți cei care se împotrivesc globalizării și trebuie să combatem unele dintre aceste poziții. Mai ales pe cele uniformizante. Poate că, atunci cînd vorbim de globalizare, ar trebui să avem în vedere mai ales necesitatrea ca ea să devină acel creuzet în intreriorul căruia civilizațiile să poată dialoga în mod benefic, la adăpost de tentația ierarhiilor facile sau a hegemoniilor de moment.
Suntem departe de acest moment. Goana asiduă după resurse economice ține prea puțin seama de factorul uman și de problemele cu care se confruntă.. Terorismul a devenit, pe de altă parte, principala primejdie pe calea unui dialog real între civilizații. Pe planeta noastră pot coexista numeroase moduri miraculoase și fertile de a fi. Din păcate, ceea ce aflăm unii despre alții sunt mai ales veștile proaste. Tagore sau Gandhi au fost eclipsați în imagologia contemporană de Hitler sau Bin Laden, nu neapărat pe scara de valori, ci pe cea mai perversă și mai subtilă modalitate de a-i transforma în exponenții celei mai mari vizibilități publice.
Trebuie să decidem, în cele din urmă, care sunt valorile pe care dorim să le impunem laolaltă, civilizație cu civilizație, în această construcție a parteneriatului reciproc avantajos și care reprezintă singura cheie a viitorului. Trebuie să depășim ceea ce s-ar putea numi "momentul Dostoievski", cel care spunea, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, că "gradul de civilizație al unei societăți poate fi judecat după numărul închisorilor ei".
Ne aflăm într-un impas din care nu este ușor de ieșit, așa cum s-ar părea la prima vedere. Putem să renovăm și să modernizăm închisorile, însă rămîne să demolăm mentalitățile fiecăruia dintre noi, adică închisorile minții. Marea problemă a acestui prezent în care putem să trimitem în cinci secunde o imagine pe cinci continente, este aceea a necesității de a genera un dialog simplu între oameni eliberați de prejudecăți și de ură. În această privință, tehnologia nu poate să ajute de la sine, însă ea poate să fie utilă numai dacă îi alăturăm valorile necesare ale unui nou umanism.
Spațiul euro-mediteranean se caracterizează printr-o mobilitate extraordinară a persoanelor. În acest context, trebuie să fim preocupați de controlul imigrării, dar trebuie să facem și pasul următor. Fenomenul imigrării există și, așa cum a evidențiat aici, cu ajutorul cifrelor, președintele Parlamentului European, domnul Borell, dimensiunile acestei mobilități vor crește în mod sensibil în anii viitori. Rezultatul va fi crearea unei comunități mai mici sau mai mari de oameni cu mentalități diverse, provenind din medii culturale și sociale umane foarte diferite.
Aș menționa un exemplu. În ultimii ani, peste 300 000 de romîni au venit și s-au stabilit în Spania. Adaptarea lor nu este ușoară. Tendința lor naturală este aceea de a aduce cu ei și propriile valori, tradiții și obiceiuri, ceea ce poate să dea naștere uneori la situații conflictuale și tensiuni.
Trebuie să învățăm să ne respectăm unii pe alții, să ne respectăm diferențele, valorile și tradițiile, să facem în așa fel încît să poată coexista mentalități diferite. Noi, responsabilii politici, avem marea datorie de a inocula oamenilor respectul reciproc și toleranța, în cadrul unui sistem de educație și a unei politici sociale adecvate. Violențele care se petrec ici și colo - cele mai recente evenimente pe care le-a trăit Franța sunt elocvente - demonstrează ce fel de reacție poate să genereze sentimentul marginalizării sau lipsa de șansă a unor oameni care aparțin unei alte culturi.
Este necesar să evităm cu orice preț ceea ce eu aș numi sentimentul claustrofobiei culturale.
Dacă noi nu ne preocupăm de prevenirea și soluționarea la timp a problemelor generate de apartenența la culturi diferite, pe măsură ce acestea își fac simțită prezența, ele se vor agrava și vor degenera în conflicte puternice.
În lumina acestor realități, apreciez în mod doesebit ideile care au fost prezentate la această conferință, cu speranța că el vor stabili noi căi de dialog între culturile și civilizațiile din spațiul euro-mediteranean.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 16:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro