Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Galerie foto
Activitate parlamentară
2012-2016 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2012-2016 > Camera Deputaților > Cornelia Negruț > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primit de la doamna deputat Cornelia Negruț (Grup ALDE)
Cornelia Negruț, deputat ALDE: „Legea bugetului de stat pentru anul 2016 diminuează investițiile și nu conține proiecții bugetare pe termen mediu”

Grupul parlamentar ALDE susține interesul general al României de a avea un buget pentru anul 2016 bine structurat și calibrat pe adevăratele necesități ale dezvoltării țării, mai ales din punct de vedere investițional. Cu toate acestea, dorim să exprimăm un punct de vedere obiectiv, deoarece nu putem fi de acord cu anumite măsuri luate de noul Guvern din punctul de vedere al distribuției sumelor din Legea bugetului de stat.

În primul rând, considerăm că declarația ministrului de Finanțe, potrivit căreia „nu vom fi competitivi dacă vom crește salariul minim”, este cel puțin nesustenabilă și nefondată pe realitate. După cum știm, Produsul Intern Brut al României se împarte între muncă și capital. În țara noastră, impozitarea se face cu 16 la sută în cazul capitalului și cu 51% a muncii. În același timp, cheltuielile cu salariile sunt de 31% din PIB, în timp ce în țările occidentale acest cuantum ajunge la 60%. În aceste condiții, grupurile parlamentare ALDE susțin că opinia exprimată de ministrul Finanțelor este o exagerare, deoarece prin creșterea salariilor nu este afectată în niciun fel competitivitatea.
Din păcate, au existat anumite idei foarte bune ale parlamentarilor noștri, transpuse în amendamente la Legea bugetului de stat, care nu au fost însușite de către colegii noștri. De asemenea, de neînțeles a fost și atitudinea de mulțumire a miniștrilor de resort, în condițiile în care o serie de ministere importante au primit bugete în descreștere față de anul trecut: Ministerul Afacerilor Externe - 14,33%, Ministerul Muncii - 10,36%, Ministerul Mediului - 65,42%, Ministerul Fondurilor Europene - 27,80%, Ministerul Energiei - 63,28%, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - 20,68%
Grupul parlamentar ALDE a depus o serie de amendamente pertinente, în scopul dezvoltării unor activtăți economice la nivel național, nicidecum local sau regional. Amendamentul referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2016, cu suma de 508.000 mii lei, pentru implementarea Strategiei sectorului de irigații, în conformitate cu art. III, alin 1, din Legea nr. 269/2015, a fost respins în mod surprinzător. Această sumă este vitală pentru reabilitarea sistemului de irigații și reprezintă diferența dintre suma alocată inițial și suma prevăzută în mod expres în art. III, alin 1, din Legea nr. 269/2015. În discuție este primul mare proiect de reabilitare a infrastructurilor principale din domeniul agriculturii de după 1989. România ar fi avut nevoie de majorarea bugetului din acest punct de vedere, deoarece, în caz contrar, riscăm să pierdem suma de 600 milioane euro atrasă în ultimii trei ani din fonduri europene pentru infrastructura secundară de irigații. Conform Legii 269/2015 privind aprobarea OUG 4/2015 pentru modificarea OUG 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, art. III,alin 1, Ministerul Agriculturii va primi suma de 1,015 mld euro în perioada 2016-2020, sumă necesară reabilitării infrastructurii principale de irigații, după cum urmează: 2016 - 145 mld. euro, iar în următorii 4 ani fondurile alocate urmau să crească cu 17 %. În consecință, Legea bugetului de stat eludează obligația expresă prevăzută de Legea 269/2015, respectiv ca investițiile în sistemul național de irigații să dispună de un buget de 643.000 mii lei, rămânând o sumă infimă pentru acest proiect, de doar 135.000 mii lei în bugetul Ministerului Agriculturii. În consecință, dacă nu vom avea banii necesari pentru infrastructura principală, riscăm să pierdem și sumele importante primite până acum pentru cea secundară, și, implicit, compromiterea acestui program de anvergură națională, fapt ce ar avea efecte dezastruoase pentru dezvoltarea agriculturii românești. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât doar despăgubirile acordate în 2015 de pe urma secetei sunt de 250.000 mii lei, și încă nu s-au achitat nici măcar jumătate din cererile depuse, respectiv doar 80.000 din 174.000!
Nici pentru celelalte ministere nu am avut succesul așteptat, deși am propus unele amendamente corecte și sustenabile. Astfel, un amendament important a fost depus la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și prevedea alocarea din bugetul Programului național de dezvoltare locală a unei sume de 200.000 mii lei pentru asigurarea finanțării unui program național de construire a unui număr de 400 de creșe și grădinițe. Suma este necesară pentru ca un număr de aproximativ 400 de creșe și grădinițe să fie construite pe tot teritoriul României în perioada 2016-2018. În România, în momentul de față există un număr de 635.000 de preșcolari la grădiniță, dintre care un număr de 55.000 sunt în sistemul privat, iar 21.000 nu sunt integrați în sistemul educațional. Prin această alocare bugetară s-ar fi stimulat dezvoltarea infrastructurii de educație preșcolară și integrarea socială a unui număr foarte mare de preșcolari, însă amendamentul a fost respins, pe motiv că bugetul Ministerului de resort nu permite alocarea sumei respective!
Singurul amendament admis s-a referit la suplimentarea bugetului Institutului Cultural Român cu 500 mii lei, pentru susținerea Programului Franco-Român/Centenare, ce vizează organizarea unor evenimente cu ocazia „Anului Brâncuși”. Acest program național are ca punct de plecare analiza acțiunilor dedicate lui Constantin Brâncuși din anul 2016, dar care ating apogeul între 2018-2019. În final, din suplimentarea solicitată, de 3,8 milioane de lei, s-a aprobat doar un plus de 500.000 lei, sumă infimă raportată la valoarea acestui program cultural extrem de important, care se va desfășura sub patronajul celor doi președinți, român și francez.
Actuala proiecție bugetară compromite principiul responsabilității fiscale din perspectiva valorilor de referință pentru deficitul bugetar și datoria publică. Există serioase rezerve cu privire la oportunitatea unei relaxări fiscale de proporțiile prevăzute în legea bugetului, în condițiile unei evoluții foarte slabe a investițiilor din economie și a scăderii continue a celor din investițiile publice. De asemenea, adoptarea noului Cod Fiscal nu va avea drept consecință imediată creșterea economică pe termen lung, deoarece reducerea impozitării consumului nu îmbunătățește competitivitatea internă și externă a produselor economiei naționale. Am avertizat și asupra Strategiei fiscal-bugetară 2016-2018, care se concentrează aproape exclusiv pe termen scurt, respectiv pe anul viitor, fără a fi acordată atenția necesară proiecțiilor bugetare pe termen mediu. Specialiștii spun că se prefigurează un derapaj bugetar periculos în anii următori, determinat de reducerile agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creșteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură salarială. Estimările curente de venituri indică faptul că România va avea, începând cu anul 2016, de departe cele mai mici venituri bugetare din UE, ceea ce va complica foarte mult construcția bugetară pe termen mediu.
V-am prezentat câteva dintre nemulțumirile Grupurilor parlamentare ALDE referitoare la dezbaterile pe marginea Legii bugetului de stat și al asigurărilor sociale pentru anul 2016. Trebuie să recunoaștem că discutăm despre un buget al supraviețuirii, venit din partea unui Guvern care nu a gândit în profunzime și nu a proiectat un plan investițional și de dezvoltare a țării pe termen mediu, un program de dezvoltare sustenabil pentru o perioadă mai îndelungată.
Guvernul este obligat să accelereze măsurile de reformă structurală, mai exact să majoreze rata de colectare a veniturilor bugetare și să vegheze atent asupra eficienței cheltuirii banilor publici. Avem nevoie urgentă de modernizarea sistemului de administrare a veniturilor bugetare, de informatizarea procesului de colectare a taxelor, de diminuarea birocrației în ceea ce privește plata taxelor, de prioritizarea investițiilor publice și o reformă reală a administrației publice. Ne exprimăm speranța, totuși, că măcar alocațiile distribuite pentru anul viitor ministerelor vor fi în măsură să conducă la menținerea nivelului crescător al creșterii economice din ultimii ani, precum și la îmbunătățirea calității vieții românilor și la reducerea birocrației din sistemul public.
Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 15:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro