Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Galerie foto
Activitate parlamentară
2012-2016 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2012-2016 > Camera Deputaților > Cornelia Negruț > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la doamna deputat Cornelia Negruț (Grup ALDE)
„De ce are România nevoie de Avocatul Copilului?”

Am onorat invitația de a participa, în calitate de speaker, la evenimentul „Mama și copilul nu au culoare politică”, prin care un grup de femei parlamentar a lansat în dezbatere publică propunerea de proiect de lege privind înființarea Avocatului Copilului.

Evenimentul,organizat pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii, a fost dedicat tuturor femeilor și mamelor din Parlamentul României, care doresc să contribuie la schimbarea politicilor privind copilul și familia. Alături de mine, la eveniment au participat Andreea Paul, deputat și prim-vicepreședinte PNL- inițiator și moderator, Ionel Oprea, adjunct al Avocatului Poporului, Bogdan Simon, președinte FONPC, Rozalia Biro, senator UDMR și prof. univ. dr. Stefano Popescu, Secretar General al Comisiei de Studii Prospective a Academiei Române.
Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative, după 12 ani de la adoptarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, România încă nu are un mecanism de verificare și monitorizare a implementării prevederilor Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată încă din anul 1990.
Alături de toți ceilalți participanți, consider că înființarea Avocatului Copilului se impune din mai multe rațiuni pragmatice. Astfel, a cincea parte din populația României (19,56% la 1 iulie, 2010, Sursa: INSSE) este formată din copii. Din păcate, datele disparate, colectate de diferite instituții publice sau organizații neguvernamentale și mai ales situațiile punctuale din teren, prezentate de mass-media sau ONG-uri, sugerează că bunăstarea copilului în România a continuat să se deprecieze semnificativ în ultimii ani. Reducerea cheltuielilor publice aferente serviciilor primare de la nivelul comunităților, inclusiv cele pentru copii, a dus în ultimii doi ani la deteriorarea accentuată a calității acestora și a accesului copiilor la servicii, exacerbând încălcarea drepturilor copilului. Cu toate acestea, lipsa datelor statistice care să ofere o imagine completă și reală cu privire la situația copiilor și la respectarea drepturilor lor face aproape imposibilă plasarea problematicii drepturilor copilului pe agenda publică și implicit politică.
În ciuda procentului semnificativ din populație, copiii rămân „invizibili” pentru politici, ei nereprezentând o voce. O treime din copiii României trăiește în sărăcie. Opt minori din o sută trăiesc în România la nivelul de „sărăcie severă”, cu mai puțin de 15 lei pe zi, potrivit UNICEF. 40% din populația României se află în risc de sărăcie si excluziune socială (al doilea cel mai mare procent din cele 28 de țări UE).
Un procent de 48.5 copii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, după datele Eurostat, ceea ce înseamnă că România este pe locul doi în întreaga Europa. Cei mai vulnerabili și expuși sărăciei și marginalizării sunt copii sunt cei din mediul rural și copiii romi.
Participarea copiilor la deciziile publice este, de departe, un element neglijat. Atunci când se face, consultarea copiilor este mai degrabă un demers formal, de fațadă, fără o considerare reală a nevoilor exprimate de reprezentanții copiilor. Această problemă nu este doar una națională, fiind remarcată de instituțiile publice internaționale, inclusiv de Comisia Europeană, dar una la care România va trebui să găsească soluții. Pentru România, acordarea politicilor naționale în domeniul protecției copilului cu agenda europeană în acest domeniu este cu atât mai mult o provocare, cu cât în fapt, așa cum reiese și din Recomandările Comitetului ONU din 2009, drepturile copilului au rămas într-un con de umbră, în ciuda documentelor oficiale care susțin contrariul. Inclusiv Raportorul ONU, Philip Alston, în raportul final realizat în urma vizitei în România în 2015 a susținut faptul că este nevoie de o instituție de tipul Comisarului pentru Copii, care să aibă un mandat clar și puterea de a proteja drepturile copiilor, dar în același timp și resursele adecvate pentru a promova și proteja drepturile copilului, precum și independență.
În concluzie, prin crearea unui mecanism funcțional de monitorizare a drepturilor copilului, va putea fi posibilă reconsiderarea modului de elaborare a politicilor și strategiilor în domeniu, prin utilizarea și valorificarea unor informații privind nevoile de dezvoltare ale copilului.
Responsabilitatea unică de coordonare atribuită Avocatului Copilului ar contribui la abordarea cu prioritate a drepturilor copilului în agenda publică și ar asigura coordonarea pentru respectarea drepturilor copilului atât pe orizontală, cât și pe verticală, la toate nivelurile. Instituția propusă ar putea avea totodată responsabilitatea de a dezvolta o strategie comprehensivă pentru drepturile copilului, de a monitoriza implementarea acesteia, precum și funcții de cercetare, analiză, promovare, sensibilizare dar și de coordonare a raportărilor periodice pentru Comitetul pentru Drepturile Copilului.
Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 7:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro