Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 15-02-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 1996

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii privind cadastrul general și publicitatea imobiliară.

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările sunt conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Emil-Livius-Nicolae Putin și doamna Viorica Afrăsinei, secretari.

 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților de astăzi, anunțăndu-vă că din totalul celor 341 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 253. Participă la alte acțiuni parlamentare 14 colegi, la care se adaugă Comisia de administrație locală, învoită de plenul deputaților, care lucrează într-o cameră alăturată. Sunt absenți 88 de colegi. Deci, cvorumul de lucru este de 171 de persoane, conform articolului 128.

Pentru început, vă rog să-mi permiteți să vă informez că puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi. Deci, în conformitate cu prevederile articolului 17, alineatele 2 și 3 din Legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind cadastrul general și publicitatea imobiliară.

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente

De asemenea, vă rog să-mi permiteți să dau citire informării cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente:

- proiectul de Lege privind apărarea secretului de stat și a secretului de serviciu, adoptat în Senat, în ședința din ziua de 7 februarie 1996. Sesizate în fond, urmând a elabora un raport comun, sunt două comisii: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități;

- proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, adoptat de Senat în ședința din 6 februarie 1996. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - și pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Continuăm și supun aprobării plenului Camerei cererea domnului deputat József Nándor Neményi privind trecerea sa de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare la Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Cererea domnului deputat a fost analizată de Biroul permanent. Această cerere a primit avizele necesare de la liderii grupurilor parlamentare. Ea nu modifică echilibrul din comisiile respective și deci întrunește toate condițiile pentru a fi supusă votului dumneavoastră.

Deci supun votului dumneavoastră această cerere. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Deci ea a fost adoptată. Domnul Neményi va lucra în comisia pe care a solicitat-o.

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind pregătirea populației pentru apărare

În continuare, luăm în dezbatere sau, mai bine zis, continuăm dezbaterea la Legea privind pregătirea populației pentru apărare. După cum vă aduceți aminte, rămăsesem la articolul 50. După cum vă aduceți aminte, articolul 30 a fost returnat la comisie pentru a se căuta o formulare mai bună în concordanță cu cele discutate și cu alte legi la care se face referire și dau cuvântul reprezentantului comisiei, pentru a ne preciza poziția la care a ajuns această comisie.

 

Domnul Vasile Șuța:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ieri, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, s-a discutat alineatul 3, de fapt, de la articolul 30, care a fost returnat comisiei în ziua de miercuri, în dezbaterile noastre. Comisia, discutănd alineatul 3, cu o majoritate confortabilă, a ajuns la următoarea concluzie, de fapt la următoarea formulare, pe care noi v-o prezentăm: "Durata fiecărei concentrări de instrucție va fi de maximum 45 de zile. Prelungirea acestei perioade se va face conform legii". De ce am ajuns la această concluzie? Conform Constituției noastre, Guvernul, bineânțeles, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, trebuie să elaboreze o Lege privind starea de asediu și starea de necesitate. Si sediul acestei materii - deci prelungirea acestei perioade de concentrări de instrucție - se va stabili și se va face conform proiectului de lege care deja este elaborat și va veni la comisie, proiectul de Lege privind starea de asediu și starea de necesitate. Noi credem că această formulare acoperă toate pretențiile dumneavoastră.

În cazul în care dumneavoastră veți vota această propunere a comisiei, voi reveni la microfon să modificăm și articolul 12, alineatul 2.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Deci aceasta este concluzia la care a ajuns comisia sesizată în fond și pe care o supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. Deci această formulare a fost adoptată în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul 30 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat articolul 30 în această formă, în unanimitate.

Vă rog să prezentați plenului și propunerea pentru articolul 12, la care revenim pentru a face corelarea necesară. După cum știți, sunt chestiuni similare. Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Șuța:

Da. Așa cum vă amintiți, articolul 12 alineatul 2 va avea următorul conținut: "În timp de pace, în caz de necesitate sau pentru alte motive temeinice, durata serviciului militar în termen poate fi prelungită cu cel puțin 6 luni prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării". Comisia vine cu următoarea propunere la alineatul 2: "Prelungirea serviciului militar în termen se va face conform legii". Exact aceeași motivație. În Legea privind starea de necesitate și starea de asediu se va stabili exact cum și în ce condiții se va prelungi serviciul militar obligatoriu (sau în termen).

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră și această propunere a comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate, în această formulare, articolul 12.

Revenim la articolul 50. După cum observați, la pagina 15 din raport, la punctul 36, comisia ne face o propunere de îmbunătățire redacțională. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Supun votului dumneavoastră articolul 50, în formularea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la articolul 51. De asemenea, comisia ne face o propunere de îmbunătățire redacțională. Supun votului forma propusă de comisie. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Comisia ne face în continuare o propunere de renumerotare, pe care o supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptată și această propunere de renumerotare.

Pentru articolul 52, comisia, de asemenea, ne propune o îmbunătățire redacțională, pentru a avea mai multă precizie, Supun votului dumneavoastră articolul 52. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

De asemenea, avem o propunere de renumerotare, pe care v-o supun votului . Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la articolul 53. De asemenea, avem la punctele 41 și 42 mai întâi o îmbunătățire redacțională și apoi o renumerotare. Supun votului dumneavoastră formularea articolului 53 - cea propusă de comisie. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Renumerotarea. O supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptată în unanimitate.

Referitor la articolul 54. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Il supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la titlul " Secțiunea a III-a - Pregătirea în formațiuni de protecție civilă". Dacă dorește cineva să se refere la acest titlu? Nu dorește nimeni. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la articolele 55 și 56, ni se propune o renumerotare. Supun votului această propunere a comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptată în unanimitate.

In continuare, avem un titlu: "Secțiunea a IV-a Pregătirea în formațiuni sanitar-voluntare ale Crucii Roșii".

Deci, supun votului dumneavoastră Secțiunea a IV-a - Pregătirea în formațiuni sanitar-voluntare ale Crucii Roșii" - acest titlu. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la articolul 57. Supun votului dumneavoastră formularea propusă de comisie. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

De asemenea, vă supun votului renumerotarea. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptată în unanimitate.

Referitor la articolul 58. Am adoptat renumerotarea. Articolul 58 nu urmează să fie modificat.

Domnule Dan Marțian, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După câte ați văzut, acest articol are niște mici amendamente, care privesc partea de început și, după aceea, căteva lucruri. Sigur că în ceea ce privește aceste amendamente eu sunt de acord cu ele și nu am nici un fel de observații.

Problema pe care o ridic eu în fața domneavoastră este următoarea ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Dan, la care articol vă referiți?

 
 

Domnul Marțian Dan:

58, fostul 60.Nu suntem la el?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu am mers numai după numărătoarea din proiectul legislativ. Deci acum suntem la articolul 58 de la pagina 22. El a fost renumerotat, dar nu are nici o propunere din partea comisiei.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Când o să ajungem la fostul articol 60, propus a deveni articolul 58, o să intervin.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Da, da, vă voi invita.

Deci la articolul 58, nu ni se propune nici un fel de modificare, doar modificarea pe care am adoptat-o mai înainte, de renumerotare,

Supun votului articolul 58. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Avem în continuare un titlu:"Capitolul IV - Atribuțiile autorităților și instituțiilor publice, precum și ale agenților economici". Referitor la acest titlu. Supun votului dumneavoastră titlul. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la articolul 59, avem o propunere de modificare. Sunt niște îmbunătățiri redacționale. Il supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

In legătură cu renumerotarea care ni se propune în continuare, supun votului dumneavoastră această renumerotare. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Referitor la articolul 60. Domnul Marțian Dan.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După câte vedeți, aici sunt niște propuneri de amendare la alineatul l, la alte căteva segmente din acest articol. In privința lor, așa cum spuneam când am încercat să intervin mai înainte, nu am observație, sunt de acord cu ele.

Se ridică, însă, o problemă care ține de tehnica legislativă și de anumite norme cu privire la elaborarea legilor, în privința cărora trebuie să găsim soluții corespunzătoare. Ce vedem noi în legătură cu modul de structurare a articolului 60? Vedem că avem partea inițială a lui, urmată de două puncte, după care vine punctul a), care este deci un subpunct la alineatul 1; după acest subpunct la alineatul 1 și subordonat lui, urmează două alineate noi, ceea ce nu se poate admite din punct de vedere al tehnicii legislative. După aceea, continuă enumerarea cu literele b), c); după litera c), care este un subpunct al primului alineat, avem din nou un alineat și după aceea urmează literele d), e), f) și se termină acest articol.

Nu putem merge pe aceste formule. Probabil că cel mai bine ar fi ca să avem partea de început al acestui articol cu cele două puncte care, după aceea, vor duce la menționarea diferitelor situații. Și firesc ar fi să avem punctul a), după aceea să urmeze punctul b), să urmeze punctul c), să urmeze punctul d), să urmeze punctul e), punctul f) și, după aceea, eventual alineatul 1 și alineatul 2 de la subpunctul a) să fie alineatele următoare; după ele să urmeze alineatul nou de la subpunctul c) și în acest fel s-ar structura. Sau, dacă credeți - aici las la latitudinea comisiei -, se poate face și un articol distinct, după ce se termină articolul 58, fost 60, cu enumerarea pe litere, în care să fie adunate alineatul 1 și alineatul 2 de la litera a), care este subpunct al alineatului 1, și alineatul nou de la litera c), cu trimiterile corespunzătoare.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Toate cele referitoare la învățământ.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu rog comisia să se gândească la această problemă și să vedem care este soluția. Cum este formulat, nu poate fi adoptat, din punct de vedere al tehnicii legislative.

Și mai sunt câteva situații mai la vale, dar am să intervin atunci.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doriți să mergem pe propunerea de a structura cele trei alineate referitoare la instituții de învățământ; deci cele două alineate de la a) și alineatul de la c) - la sfârșitul articolului, după punctele a), b), c), d), e), f)? sau să facem din ele un articol nou care să se refere numai la prima variantă? Prima variantă. Deci mergem pe prima variantă. Atât comisia, cât și inițiatorul, merg pe prima variantă.

Atunci, eu supun votului dumneavoastră acest articol 60, cu următoarele chestiuni. In primul rând, modificările propuse de comisie. In al doilea rând, articolul urmează să aibă alineatul de început - "Autoritățile administrației și instituțiile publice ..... etc. .... privind evidența militară a salariaților proprii:" - și urmează punctul a), numai prima sa parte, până la "... în datele de evidență ale acestora"; apoi, urmează punctul b), punctul c), fără "instituțiile civile de învățământ", punctele d), e) și f) și, la final, cele trei alineate care au fost scoase dintre punctele acestea, respectiv alineatul care începe cu instituțiile civile de învățământ superior, colegiile și școlile postliceale ...." și se încheie ".. pe facultăți și specializări", apoi alineatul "Instituțiile civile de învățământ sunt obligate ...." și care se încheie cu "... au rămas a doua oară repetenți" și ultimul alineat: "Instituțiile civile de învățământ vor întocmi anual tabele nominale cu tinerii din ultimul an de studiu și le vor trimite, la cerere, centrelor militare".

Deci în acest fel este structurat articolul 60 și îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. Deci, a fost adoptat în unanimitate, în acestă formă.

Referitor la articolul 61, comisia ne face o propunere de renumerotare, pe care o supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Apoi, în legătură cu compoziția, cu substanța articolului care tocmai a fost renumerotat, la punctul f) comisia ne face o propunere de modificare și, cu această propunere inclusă, supun votului dumneavoastră formularea articolului care în vechea numerotare purta numărul 61. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

In legătură cu articolul 62. Mai întâi, în legătură cu conținutul, comisia ne face niște propuneri de modificare la punctele a) și b) a conținutului acestui articol și, dacă nu dorește nimeni să se refere la aceste chestiuni, supun votului articolul 62.

Doriți să luați cuvântul, domnule Munteanu? La 62?

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

La 6l.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La 62, în vechea .... deci în numerotarea care există în proiectul pe care l-am primit. Da, bun. Vă rog.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Domnilor colegi,

Am trecut cam repede, zic eu. Articolul 61 are o mulțime de litere pe aici, iar la litera j), după mine, prevederea respectivă .... deci să rețină adeverințele, livretele militare, părăsesc țara pe o perioadă mai mare de 10 zile. Păi, lucrul ăsta se întâmplă frecvent. Adică acum, când se circulă liber în afară, perioada de 10 zile este mult prea mică.Si delegațiile noastre parlamentare, care merg la Consiliul Europei sau care merg în altă parte, la sesiuni anuale, asta, de regulă, eu aș zice, de fiecare dată să se ducă să facă treaba asta?!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, dar se referă numai la cetățenii cu obligații militare.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Păi, și rezerviștii, toți sunt cetățeni cu obligații militare. Deci rezerviștii până la 50 de ani trebuie să facem lucrul ăsta. Or, după mine, este excesiv. Am stabilit în altă parte că 45 de zile trebuie să se țină în evidență la oficiile consulare sau la reprezentanțele diplomatice ale României. Eu zic că ar trebui mărit cel puțin la 15 zile. Sau, de regulă, pentru delegațiile pe o durată temporară, este o hotărâre de Guvern,în care se spune "până la 30 de zile"; se dau drepturi provizorii. Deci, trebuie făcută cumva o corelație cu lucrul ăsta. Dar eu zic că 10 zile este mult prea puțin. E un termen mult prea scurt și se întâmplă foarte frecvent. Punem oamenii să umble pe drumuri de pomană.

Eu aș propune 30 de zile, pentru că așa este în hotărârea de Guvern prin care se acordă drepturi temporare; și drepturi definitive se dau peste 30 de zile.

Deci, eu vă propun să fie 30 de zile.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Aș dori ca inițiatorul și cu comisia să se aplece asupra acestei probleme puțin și să ne dea o soluție.

Aveți o idee? Din partea inițiatorului. Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Gheorghiu: (M.Ap.N.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să vă raportez următoarea problemă. Litera j), la care domnul deputat Munteanu făcea referire, este o obligație a șefului unității de poliție. O să vedeți dumneavoastră că în cadrul legii - nu am ajuns încă la articolul respectiv -, s-a introdus o obligație pentru cetățenii cu obligații militare care, înainte de a părăsi țara, să se prezinte la organul de evidență militară și să predea aceste documente. Este vorba de livretul militar și ordinul de chemare la mobilizare, care, o să vedeți dumneavoastră, este articol de lege pe care dumneavoastră o să-l votați. Toți cetățenii care sunt incluși în lucrările de mobilizare ale forțelor armate, ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și alte servicii ale statului au, în timp de pace, ordin de chemare la mobilizare și este atașat la livretul militar.

Deci, înainte de a părăsi țara, la unitatea de evidență militară (cei din mediul rural la polițist) predau livretul și anunță că părăsesc țara.

Deci, obligația la j) este pentru șeful unității de poliție, ca cei care au declarat că părăsesc țara pe o perioadă mai mare de 10 zile, să comunice centrului militar, ca centrul militar să ia măsuri ca să caute alți rezerviști care, în caz de necesitate, să se prezinte la unități, dacă se declară mobilizarea. Este cu totul altceva, nu este nici o îngrădire a libertății cetățenilor. Nu urmărim pe nici un cetățean. Decât că s-a introdus această obligație pentru cetățeni ca, înainte de a părăsi țara, să prezinte documentele cei care au astfel de documente asupra lor; să le dea la unitatea de poliție. (Rumoare în sală) Deci, dumneavoastră ați citit obligația șefului unității de poliție din localitățile rurale. (Rumoare în sală) Nu este aceeași ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Deci înțeleg că în momentul în care o persoană care este într-o astfel de evidență, deci are niște obligații militare, dorește să plece în străinătate și merge la poliție în legătură cu chestiunile legate de pașaport etc. etc., unitatea de poliție, știind de această chestiune, îi cere livretul militar, respectiv documentele care sunt aici enumerate, le păstrează și trimite unității militare respective, spre evidență, această chestiune. (Rumoare în sală)

Vă rog. Domnul Zoner.

 
 

Domnul Serban Constantin Rădulescu-Zoner:

Vă rog să mă scuzați, poate n-am înțeles eu bine, dar pașaportul nu-i la purtător? Asta-i problema. Atunci, cum, de fiecare dată, câmd pleacă, se duce .... cum spune domnul deputat. Nu înțeleg. Lucrurile trebuie să fie mai clare, că, într-adevăr, nu poți să duci pe drumuri acum, toată ziua, la poliție sau la centrul militar pe cei care ... Unii merg foarte des în străinătate, prin obligațiile lor, sau ca turiști. Asta este problema.

Atunci, de fiecare dată când pleacă, se duc... cum spune domnul deputat, nu înțeleg, lucrurile trebuie să fie mai clare, că, într-adevăr, nu poți să duci pe drumuri acum toată ziua la poliție sau la centrul militar pe cei care... unii merg foarte des în străinătate, prin obligațiile lor sau ca turiști.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Ințeleg că propunerea este să mai stea și acasă, ce se plimbă atâta toată ziua, nu? Sigur. Nu?

 
 

Domnul Vasile Șuta:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intr-adevăr , 10 zile considerăm că este excesiv, este un termen destul de scurt. Noi suntem de acord cu propunerea sau cu observația domnului Munteanu și comisia propune 30 de zile.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Da, dar așa se și spune: "pentru o perioadă mai mare de..." și am modificat cifra, da? "30 de zile", "mai mare de 30 de zile".Atunci, repun la vot articolul 61, cu această modificare de la litera j), în care perioada este mai mare de 30 de zile.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni? O abținere.

Deci articolul 61 cu litera j) astfel modificată a fost adoptat.

La următorul articol, articolul 62, avem niște propuneri de modificare la literele a) și b). Dacă cineva dorește să se refere la aceste chestiuni. Nu dorește nimeni. Deci supun la vot articolul 62, așa cum a fost el propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă .

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Apoi avem, bineînțeles, și propunerea de renumerotare, pe care o supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în această formă

La articolul 63 ni se propun niște noi alineate, pe care le aveți în raportul comisiei, punctele 59 și 60, pentru a-l pune de acord cu Legea nr.92/1992.

Dacă cineva dorește să se refere la această chestiune?

Nu dorește nimeni. Atunci, cu aceste noi modificări propuse de comisie, supun votului dumneavoastră articolul 63.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă .

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în această formă.

De asemenea avem o propunere de renumerotare a întregii părți, pe care o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă .

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Titlul Capitolului V - "Obligațiile și drepturile cetățenilor care participă la pregătirea pentru apărarea țării". Dacă referitor la acest titlu dorește cineva sa ia cuvântul?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă .

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

În legătură cu conținutul articolului 64 nu avem nici o propunere.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă .

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Articolul 64 a fost adoptat în unanimitate.

Dați-mi voie să discutăm despre conținutul articolului 65 și apoi să vă supun la vot renumerotarea respectivă.

În legătură cu conținutul articolului 65, la punctul b) avem, la cea de-a doua liniuță, o propunere de modificare.

Vă rog, domnule Dan!

 
 

Domnul Martian Dan :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După câte vedeți, acest articol 65 din proiectul sau varianta aprobată la Senat, care va deveni probabil 63, are următorul enunț: "Tinerii chemați la recrutare, recruții și rezerviștii sunt obligați:" și vine pct . a), urmează pct.b) și pct.c). Dacă vă uitați la punctul b) sunt o seamă de liniuțe. Noi nu putem, în legiferare, să mergem pe această idee cu aceste liniuțe, să spunem, dacă face cineva o cerere, "Vă rog ca în conformitate cu articolul ... , liniuța...7," așa ceva nu se poate. Și, în aceste împrejurări, sigur că sunt anumite situații în care se poate merge pe liniuțe, dar atunci se precizează foarte exact anumite lucruri, și eu am să fac o sugestie de acest gen la unul din articolele care va urma. Aici, însă, vă propun să tăiem literele a), b), c), nu și textele aferente, și să le numerotăm, deci, în loc de litera a) să punem punctul 1; în loc de litera b) să punem punctul 2, iar la prima liniuță să fie litera a), la a doua b) și așa mai departe până la litera f), care epuizează materia punctului b), propus a fi numerotat 2. Și la c) să propunem în loc de litera c) să fie punctul 3, cu cele două litere care sunt aferente celor două liniuțe, respectiv a) și b).

Rămâne mai departe ultimul alineat, așa cum este el formulat la pagina 29 și rămâne alineatul final, cel de la începutul paginii 29. Ar fi pe linia unor anumite consecvențe și exigențe de tehnică legislativă și pentru precizie, atunci când problemele de acest gen pot să facă obiectul unor litigii, a unor demersuri și chiar anumitor decizii.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Cred că tot așa de bine puteam să numerotăm liniuțele: 1, 2, 3, 4, și așa mai departe . Deci să rămână a) ce este , la b) să avem 1,2,3,4,5,6. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că tinerii chemați (...) sunt obligați: a) să primească.... b) să prezinte. Ce să prezinte? 1, 2, 3 , 4, 5, 6 probleme, documente, chestiuni... c) să anunțe. Ce să anunțe? 1, 2, 3, 4, chestiuni care sunt acolo. Și poate că e mai simlplu și nu facem atâtea schimbări, pentru că dacă revine, în cadrul aceluiași articol, cifra 1, 2, 3 ca numerotare se înțelege, dar dacă revine litera a) și la punctul 1 literele a, b, c și la punctul 2 literele a, b c, părerea mea este că e mai complicat ...Cum credeți...

Paginile 27, 28, 29...

 
 

Domnul Martian Dan :

Eu am propus , aici sunt două soluții. clar că cu liniuțele nu se poate merge...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Da! Eu ziceam că putem să păstrăm literele acolo unde sunt...

 
 

Domnul Martian Dan :

Există două soluții. Sau să fi mers, în loc de litera a) să fi mers cu A, și după aceea, în loc de b) cu B și să punem A,B,C, etc. și în mod corespunzător la litera c) Eu v-am propus însă această chestiune pentru că pe parcurs mai sunt trimiteri la cifre, și din punctul acesta de vedere este necesar să fie menținută unitatea și, mă rog, eu nu vreau să anticipez , dar sunt unele lucruri legate de un articol în privința căruia va trebui să avem anumite intervenții și ținând seama de ceea ce a fost înainte la niște articole fiind numerotate nu alineatele, ci, în cadrul alineatelor, anumite texte, cu cifre, vă propun și aici această formulă. Deci în loc de a) avem 1, în loc de b) să avem 2 și acolo, pe litere, diferitele liniuțe și în mod corespunzător la litera c) .

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Da, de acord. Mergem așa, da? Ca să fie o unitate. Deci în loc de a) va fi 1, în loc de b) va fi 2 și în loc de c) va fi 3, iar la fiecare dintre aceste puncte, liniuțele respective, mă refer la b) și la c), mai bine zis la 2 și la 3, vor fi evidențiate cu litere mici, a,b,c și așa mai departe . Deci, cu aceste modificări vă supun... și cu modificarea propusă de comisie la punctul b), mai bine zis, acum, la punctul 2 litera b), vă supun votului dumneavoastră articolul 65.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în această formă.

 
 

Domnul Vasile Șuta:

O modficiare, domnule președinte!

Ultimul alineat: "Prezentarea la organul de evidență militară," vedeți că acolo este "în situațiile prevăzute la alineatele 1 și 3"...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

..."La punctele 2 și 3".

Supun votului dumneavoastră și această chestiune.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Deci, a fost adoptată și această chestiune.

Supun votului articolul 65 în această formă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Acum, renumerotarea pentru aceste articole - 64, 65, 66 conform propunerilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost adoptat.

Acum, referitor la articolul 66, care a fost renumerotat. În legătură cu conținutul său, se propune eliminarea literei c), iar la punctul 65 din raport se propune o modificare.

Supun votului dumneavoastră, cu aceste modificări, articolul 66, care a fost renumerotat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva?

A fost adoptată în unanimitate această modificare.

Referitor la articolul 67 ni se propune mai întâi o modificare, și anume eliminarea alineatului 2.

Supun votului dumneavoastră articolul 67, cu aceste modificări propuse de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat conținutul articolulului 67.

Am să supun votului și articolul 68, și apoi renumerotarea celor două. Referitor la conținutul articolulului 68 se propune o îmbunătățire redacțională la alineatul 3 și o corelare cu articolul 70, la alineatul 4.

Supun votului dumneavoastră conținutul articolului 68.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu este nici o abținere.

A fost adoptat în unanimitate.

Acum renumerotarea pentru articolele 67 și 68.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la articolul 69 ni se propune numai o renumerotare.

Doriți să luați cuvântul la 69, vă rog!

 
 

Domnul Teodor Jurcă:

În forma prezentată în proiect am făcut propunerea ca în final să se specifice că "plata care urmează să fie făcută soțiilor sau ajutoarele pentru soții, pentru copii etc. pentru militari în termen, respectiv elevi și studenți în instituțiile militare", să se completeze cu - "din fondurile special destinate în acest scop".

Motivul, am discutat cu unii primari care spun că lor le trebuie o bază legală prin care să se prevadă fonduri pentru plata celor neîncadrați în muncă. Există persoane neîncadrate în muncă care trebuie neapărat plătite. Deci susțin să fie completat aceast articol cu cuvintele: "din fondurile special destinate acestui scop".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Da. Vă rog, din partea inițiatorului.

 
 

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Cred că nu este nici un fel de necesitate de a fi amendat, pentru că baza legală pentru primari și alții va fi exact această lege. Urmează ca pe baza acestei legi ei să-și asigure în bugetul local necesarul pentru asemenea ajutoare în caz de deces.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Chestiunea se poate pune și pentru agenții economici și pentru instituțiile publice. Deci în aceeași măsură. Că se spune: "Ajutoarele se plătesc de către..." și sunt aici înșirate, inclusiv primăriile, da? Bun.

Având ca bază tocmai această referire, că trebuie să plătească niște ajutoare, atât agenții economici, cât și instituțiile publice, cât și primăriile vor fi obligați prin această lege să-și constituie fondurile respective.Ce trebuie să mai scriem aici?

Dacă adăugăm "din fondurile speciale destinate în acest scop", eventual le facem o precizare și agenților economici și instituțiilor publice, și primăriilor că trebuie să se constituie niște fonduri speciale pentru scopul acesta, ceea ce bănuiesc că știau și singuri. Dar poate că e mai bine să introducem această precizare, ea nu modifică cu nimic, da? Inițiatorul?

Deci, includem această precizare. Cu aceste modificări supun votului articolul 69.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată această propunere.

Eu v-aș supune votului dumneavoastră o chestiune generală, și anume aceste renumerotări apar foarte des, aproape la fiecare articol, și atunci v-aș supune votului propunerea generală ca toate renumerotările să fie realizate în concordanță cu ceea ce noi aprobăm sau, după caz, nu aprobăm și deci să se facă la sfârșit întreaga renumerotare în mod corect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

In unanimitate, a fost adoptată această propunere și deci toate renumerotările vor fi făcute în concordanță cu ceea ce plenul aprobă sau, după caz, nu aprobă.

La articolul 70 avem o propunere de corelare cu Legea nr.80, la alineatul 2. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Atunci, supun votului dumneavoastră articolul 70.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat articolul 70.

Referitor la articolul 71, în afară de renumerotare, nu are alte modificări. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Referitor la articolul 72, de asemenea, ni se propune o corelare.

Domnul Munteanu dorește să ia cuvântul.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Articolul 72 din proiectul de lege prevede drepturile pe care le au persoanele pe durata concentrării. După câte știm, durata concentrării poate fi până la 45 de zile, iar în prelungire a se face, am modificat articolul respectiv, în condițiile legii.

După părerea mea, modul în care se acordă aceste drepturi rezerviștilor poate aduce prejudicii foarte mari cetățenilor. Eu vin cu o propunere. Citim tot articolul: "Pe toată durata concentrării, ofițerii(...) primesc soldă și alte drepturi bănești stabilite potrivit dispozițiilor legale pentru cadrele militare permanente, iar gradații și soldații în rezervă, o indemnizație lunară egală cu solda minimă de funcție a militarilor angajați pe bază de contract și alte drepturi bănești prevăzute de dispozițiile legale pentru militarii în termen la unitățile militare la care sunt concentrați." Aici, eu zic că ar trebui prevăzut faptul că drepturile respective nu pot fi mai mici decât veniturile pe care persoana respectivă le obține în viața civilă, pentru că aceasta poate avea consecințe pentru situația familială pe care o avea înainte, pentru cariera lui următoare, deci noi nu putem ca pentru o perioadă anumită să-i luăm cetățeanului anumite drepturi pe care le-a câștigat.

De aceea, eu vă propun adăugarea unui alineat nou, în care să precizăm: "Drepturile bănești nu pot fi mai mici decât cele din viața civilă".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Domnule Munteanu, dar sunt unele situații, de exemplu, pictori, avocați, știu și eu, scenografi, care...

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Nu e vorba numai de... Eu vă spun..., chiar asta este..., modul în care ați prevăzut dumneavoastră este mai rău decât era înainte de 1989, pentru că (Vociferări în sală)...Am fost la concentrare și vă spun așa, deci în momomentul când veneai la concentrare te punea să alegi. Alegeai salariul de la locul de muncă sau solda pe care ți-o dădea pe postul respectiv în armată. Îmi pare rău că nu l-am păstrat ... dar eu vă spun că am am semnat un asemenea document la concentrare. Si, în felul acesta, se poate aduce atingere intereselor cetățeanului. Noi, într-adevăr, înțelegem obligația fiecăruia de a participa la apărare, dar nici să-i luăm din drepturile pe care omul le-a câștigat după o viață de muncă...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

E vorba numai de 45 de zile, de altfel.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Eu vă spun, propunerea mea este de a se introduce un alineat nou în care să precizăm că nu pot fi mai mici cu 20-30 la sută, dar în unele cazuri poate să fie de exemplu o lovitură financiară pentru persoana respectivă, și nu se știe ce greutăți are, are rate, diverse obligații, iar cu concentrarea l-ai terminat.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Concentrarea oricum este o lovitură.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Nu, este o lovitură, dar trebuie înțeleasă, că trebuie s-o facă, dar nu așa... o lovitură .

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Domnul Radulescu Zoner.

 
 

Domnul Constantin Serban Rădulescu Zoner:

Domnul deputat Munteanu, așa, principial, să zic că ar avea dreptate, gândindu-se la anumite categorii defavorizate, și sistemul era, într-adevăr, cel pe care îl susținea dânsul, dar în acel timp era o altă economie, nu? Toată lumea era salariată... acum avem mii de profesioniști, avem oameni care câștigă milioane și atunci, dacă nu e, eu știu, colonel, că nici colonelul nu câștigă milioane. Dar dacă este soldat, cum îi dai, este soldat, este concentrat și-i dai sute de mii de lei soldă? Nu știu, cred că ar trebui găsit,poate,un text , dar nici acest amendament, zic eu, nu poate fi acceptat.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

S-ar putea să fie întreprinzător particular și să fie soldat.

 
 

Domnul Constantin Serban Rădulescu Zoner:

Evident.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Poftiți!

 
 

Domnul Vasile Stan:

După părerea mea acest amendament nu poate fi acceptat, pentru că trebuie să ne gândim și la reversul medaliei. Dacă concentrăm un director de regie autonomă sau de societate comercială la care salariile sunt foarte mari, sau mai nou, un notar public... nu , nu merge acest amendament, după părerea mea, în forma prezentată de domnul Munteanu, cred că nu... Cred că e mai bine cum a spus comisia.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Da. Domnul Munteanu.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Eu vă propun totuși un amendament. Recunosc că nu e, să spun așa, soluția cea mai bună. Dar trebuie să asigurăm un anumit minim deci o anumită protecție a persoanei, pentru că altfel nu se poate. Pentru că vă spun: unii n-au făcut armata, să zicem, au terminat facultatea, au ajuns manageri, cum spune aici, dar el nu este decât sergent. După cum spuneți dumneavoastră aici, păi i-ați dat o lovitură de nu se vede. Dacă vine, după cum scrie aici ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Trece el peste lovitura asta!

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

O fi trecând, dar de ce să treacă, că, domnule, noi trebuie să luăm asemenea măsuri astfel încât concentrarea asta să nu fie așa... că oricum i-ai dat o lovitură. Nu, domnule, nu înseamnă că acum dăm lovituri cetățeanului. Trebuie să-i asigurăm o protecție minimă, domnule! Să spunem: nu poate fi mai mică decât salariul mediu", deci...Dumneavoastră, știu, da, în armată nu este nici o problemă, veniți acolo, te tunzi, eu nu am vrut să mă tund în concentrare și am zis nu ai decât... îmi atingi dreptul meu de cetățean, unde pot...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Propuneți un articol nou .

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Nu, vă spun că dacă o luăm în maniera în care suntem pe post de "Moș Teacă" și a venit ăsta lasă că te aranjăm noi, lasă că îți aranjăm o concentrare, eu nu mă refer la dumneavoastră, nu este nici o problemă, dar ... Domnilor, vă rog să vă reveniți în fire și nu... (Vociferări în sală)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Viorele, te paște o concentrare!

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Nu. Domnilor colegi, eu am fost amenințat în sala asta, acum vă spun direct ca să audă,- de domnul colonel Baciu, în momentul când a venit cu statul cadrelor militare, cu pensiile și alte drepturi, domnule, noi nu suntem aici în sala asta pe post de fraieri și să înghițim orice. Noi suntem în sala asta să sprijinim... în primul rând, suntem reprezentanți ai cetățenilor, trebuie să le apărăm drepturile lor, domnilor!

Dacă nu ați înțeles treaba asta nu este... Deci asigurăm obligațiile față de țară, dar nu trebuie să ne batem joc de oameni. Iar dumneavoastră, dacă vă mențineți la aceeași concepție pe care o aveați înainte de 1989, că lasă că te concentrăm noi acolo și te punem de îți merg fulgii, să știți că nu e bine! Nu e bine și nici legile militare, într-adevăr, sunt...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu :

Haideți să încheiem aici această dispută.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Eu vă propun aici, domnilor colegi, să dăm acest articol la comisie, să fie judecat și din punctul de vedere al drepturilor cetățenilor, și după aceea să discutăm. Pentru că forma care este aici este o lovitură pentru oameni. Noi am votat și alte legi în care nu ne-am gândit, că nu știam ce este acolo și după aceea bietul om se duce și plătește, exact cum plătește la notari. In loc să plătească cât plătea, 500 de lei pentru o legalizare pe care o făcea înainte, acum plătește 10 mii și cetățeanul zice: "Domnule, aceia au dormit în sală când au votat așa!"

Recunosc că n-am fost pe fază atunci, dar nu vreau ca acest lucru să se întâmple și la alte legi. De aceea, efectiv, trebuie să le citesc de câte ori pot.

Deci, eu vă propun să fie restituit la comisie, să aibă, să spun așa, o formulare care să ajute cetățeanul, nu să-l trateze ca pe un lucru neglijabil.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Am înțeles. Vă rog, poftiți.

 
 

Domnul Francisc Tobă:

Noi am apreciat intervențiile acestea de ultimă oră ale unor colegi, dar puteau să vină la comisie, atunci când s-a dezbătut legea și poate că nu ajungeam aici.

Dar se încalcă un drept fundamental: pentru aceeași muncă - salariu diferit. Adică, el dacă ia salariul de manager, îl ia pentru munca prestată ca manager. In armată, dacă prestează o muncă de sergent, ia bani ca un sergent.

Este un principiu foarte clar și văd că dumneata încerci să-l încalci! (se adresează domnului deputat Viorel Munteanu),

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da.

Deci, eu voi supune... Da, vă rog. Dar, pe scurt, dacă se poate...

 
 

Domnul Severin Baciu:

Articolul este foarte clar. Se spune aici: "Gradații și soldații..."

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Mai jos microfoanele, că a fost domnul Tobă, care are alt grad (ca înălțime)... (Rumoare în sală).

 
 

Domnul Baciu Severin:

Pentru soldați și gradați concentrați se asigură "o indemnizație lunară egală cu solda minimă de funcție a militarilor angajați pe bază de contract". Deci, din punct de vedere al salariului, nu ne batem joc de nimeni.

Dacă dumneavoastră înțelegeți că a-l pregăti pentru apărare pe un cetățean înseamnă bătaie de joc...

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog. Poftiți.

 
 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnilor colegi,

Principial privind problema, domnul Munteanu nu cred că are dreptate. De ce? Eu cunosc foarte mulți colegi de-ai noștri, chiar și miniștri, care odată început mandatul, au renunțat la salariu, la retribuția de unde au plecat, contractul de muncă li s-a suspendat și primesc banii pe munca pe care o prestează în momentul actual.

Așa este și în armată: se suspendă contractul de muncă al directorului respectiv, pe durata de 10 zile este concentrat și primește banii la noul loc de muncă pe funcția pe care muncește.Nu este nimic ieșit din comun.

Dacă am proceda altfel, înseamnă că am încălca niște principii pe care le-am aplicat până în prezent și se aplică și la alte instituții.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Deci, vă rog să încheiem această chestiune.

Aș vrea numai o secundă să atrag atenția asupra finalului acestui articol, la care, cred că cel puțin o virgulă, dacă nu un punct și o propoziție nouă, trebuie să îi acordăm. Si anume, "drepturi bănești prevăzute de dispozițiile legale pentru militarii în termen de la unitățile militare la care sunt concentrați".

Trebuie să se facă o precizare, să vedem, banii sunt primiți de la unitățile militare la care sunt concentrați, sau este vorba de o altă înțelegere, pentru că așa cum este acum, sfârșitul de frază nu are nici un înțeles...

Vă rog...

Deci, salarizarea de la unitatea militară. "... angajați pe bază de contract și alte drepturi bănești prevăzute de dispozițiile legale pentru militarii în termen, și de la unitățile militare la care sunt concentrați", adică toate plățile care sunt mai sus, vor fi primite de la... Sau punem punct și spunem: "Plata acestor sume se va face de la unitățile militare la care respectivele persoane sunt concentrate", pentru că altfel nu are înțeles, așa, fără virgulă, fără nimic, este o chestiune fără... (comentarii în sală). Stiu, dar vă rog să vă uitați la frază, că este... Deci, atunci punem punct și spunem: "Plata sumelor respective se va face de la unitățile militare la care respectivele persoane sunt concentrate". Da?

Din sală:

Corect!

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Dacă aveți o soluție mai simplă, vă rog să ne-o spuneți.

 
 

Domnul Constantin Ionescu:

Dacă-mi permiteți. Este mai simplu să mutăm "... de la unitățile militare la care sunt concentrați" imediat după "...primesc solda și alte drepturi bănești", ... le primesc de la unitățile respective și sunt stabilite potrivit...

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Exact. Este și mai bine.

Si atunci, "... primesc soldă și alte drepturi bănești stabilite..." deci, "... primesc de la unitățile militare la care sunt concentrați soldă și alte drepturi bănești..., pentru cadrele militare, iar gradații o indemnizație..."

Vă rog.

 
 

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Articolul 70 ne dă numai principiul, iar ceea ce cereți dumneavoastră găsim în articolul 73.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Stiu, dar aici scrie: "... de la unitățile militare la care sunt concentrați". Nu se înțelege nimic. Noi suntem la 72.

 
 

Domnul Mihail Olteanu:

La articolul 70 sau 72, avem principiul, domnule președinte. La 73,în proiectul de lege se detaliază.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră că avem principiul, dar fraza este fără înțeles. Adică, dacă nu schimbăm chestiunea aceasta, se înțelege așa: "...drepturi bănești prevăzute de dispozițiile legale pentru militarii în termen de la unitățile militare", adică militarii de la la unitățile militare. Or,înțelesul este că le primesc de la unitățile militare. Vă rog să vă uitați acolo, la art. 72, de la pagina 33.

Deci, eu vă propun să mergem pe varianta pe care a propus-o domnul Ionescu, și care cred că este îmbrățișată și de comisie, și de inițiator.

Deci, domnule general, "... Pe toată durata concentrării, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă primesc, de la unitățile militare la care sunt concentrați, soldă și alte drepturi..." și așa mai departe. Deci, ultima parte se introduce sus, ca să fie înțelesul care trebuie.

Supun votului dumneavoastră... Dacă este vorba de chestiunea trecută, n-o reluăm, da? S-au spus foarte multe lucruri aici, domnul Munteanu a făcut o propunere care este de adăugire , da? Deci, eu supun mai întâi votului varianta comisiei... Da, vă rog, referiți-vă și dumneavoastră ...

 
 

Domnul Nestor Călin:

Ar fi exagerat să dăm atâta importanță problemelor de ordin gramatical și mai puțină importanță amendamentului domnului Munteanu, care, domnilor, eu zic că face o propunere bună. Cine-i va plăti pe acești oameni concentrați sau care sunt chemați la armată, potrivit funcției și drepturilor bănești pe care le au? In general, în proporție foarte mare, agenții economici care-i angajează. Si este nedrept, așa cum ne-a spus și domnul Munteanu, ca...

Domnilor,

Sunt mai rare cazurile acestea când sunt plătiți de la stat.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnule Nestor...

Păi, tocmai de aceea, îmbunătățirea aceasta gramaticală a fost ca să înțeleagă toată lumea, inclusiv dumneavoastră ...

 
 

Domnul Nestor Călin:

Am înțeles.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

...Sunt plătiți de unitățile militare la care sunt concentrați.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Da, dar să vedem la ce nivel?

 
 

Domnul Radu Berceanu:

La toate nivelurile, pentru că așa scrie aici...

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnule președinte,

Nu la nivelul gradului pe care îl au... Nici pentru munca pe care o prestează, pentru că este un prejudiciu, așa cum ne-a spus domnul Munteanu. Dacă este ministru, el trebuie plătit la salariul pe care l-a avut. (Comentarii și vociferări în sală). Dacă lucrează la...

Domnilor,

Au fost situații când un bun specialist n-a putut să facă armata și să fie ofițer în rezervă. A făcut-o în alte condiții. El are, cel mult, gradul de sergent, acolo. Si sunt foarte multe aceste situații. Deci, dacă concentrarea merge până la 6 luni, până la... Si în timpul războiului să știți că s-a plătit funcția pe care au avut-o civilii. Aceasta a fost reglementarea până acum, s-a optat pentru salarizarea ca civil, față de cea militară.

Eu vă rog să votați amendamentul domnului Munteanu. (Comentarii în sală).

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da.

Domnule general,

Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Principiul pe care l-a enunțat aici domnul deputat Tobă este, și în opinia noastră, cel care trebuie să primeze în redactarea acestui text.

In ipoteza în care nu ar fi valorificat acest principiu în cadrul textului, sunt două ipostaze: fie va trebui ca bugetul pentru Ministerul Apărării Naționale să fie astfel dimensionat încât să poată suporta câștigurile foarte mari pe care le au unii dintre cei care urmează să fie concentrați, fie armata să renunțe a-i mai concentra și să facă numai cei săraci concentrarea, pentru că nu va avea bani să-i plătească pe cei cu câștiguri foarte mari.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da. Vă rog, domnul Ana. După care încheiem dezbaterea la această chestiune și tranșăm problema prin vot, pentru că toată lumea și-a exprimat părerea.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerul Forțelor Armate are, desigur, un anume program de concentrare pe un an de zile, în funcție de obiectivele pe care la urmărește. In funcție de acest program își dimensionează și niște costuri, niște cheltuieli, și anume cheltuieli de personal și cheltuieli materiale. Cu ce? Cu instruirea mea, da? Să știu să trag cu o pușcă nouă, sau cu un tun nou.

La ce nivel mă plătește pe perioada de 10, 15 până la 45 de zile, cât fac această instruire? Mă plătește la nivelul funcției pe care o îndeplinesc în armată, acolo, la unitarea militară - ce sunt? Mitralior, sunt rachetist, sunt genist și așa mai departe, și la nivelul gradului pe care-l am în armată. Si, în felul acesta, și proiecția cheltuielilor din banul public poate fi făcută. Că dacă mă plătește și am pretenția să mă plătească pe mine acele 10 zile la gradul de ministru, de regulă, mai fac și un fel de aranjament: "Domnule, funcția de ministru presupune o muncă de 18 ore, după părerea mea, pe zi. Mai ia-mă și pe mine la armată să fac 4 ore de instrucție și restul de 20 de ore să fiu mai relaxat".

Deci, din punct de vedere al proiecției bugetare nu se poate avea în vedere alt concept decât acesta pe care vi l-am expus.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Deci, cu modificarea introducerii ultimei părți după cuvântul "primesc", care a fost acceptată atât de comisie, cât și de inițiator, supun varianta comisiei la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Sunt 6 abțineri.

Deci, cu majoritatea necesară de voturi a fost adoptată această formă.

Referitor la articolul 73 nu se propune nici o modificare. Il supun votului dumneavoastră .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la titlul Capitolului VI - "Asigurarea materială și financiară" . Supun votului dumneavoastră votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Referitor la articolul 74 ni se fac niște propuneri și anume se restructurează pe 5 părți această chestiune - punctul 76 din raportul dumneavoastră . Supun votului dumneavoastră această propunere pe care a făcut-o comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptată această formulă, bineînțeles renumerotarea, așa cum am stabilit împreună, urmând să fie realizată.

Articolul 75. El face parte din această formulă, dar, apărând în proiectul pe care-l discutăm noi, conținutul său trebuie supus votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

 
 

Domnul Marțian (din sală):

Sunt acolo, din articolul anterior, făcute câteva articole: 74, 75, 76...

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da. Deci, eu am spus acest lucru, că a fost împărțit în 5 părți, în 5 articole noi, dar noi discutăm un articol. Acest articol prin despărțire și renumerotare devine 5 articole, dar această chestiune, conținutul său l-am supus votului și a fost aprobat de Cameră. Nu, noi aprobăm un articol care este împărțit în 5 părți în noua formulă pe care o aprobăm. Eu trebuie să merg după proiectul de lege pe care-l discutăm, nu după ce ne-a propus nouă comisia, pentru că ce ne-a propus nouă comisia urmează după aprobare, deci este din acest moment al aprobării, încolo. Da?

Articolul 75, tot din vechea formulare. Dacă... Vă rog.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Noi discutăm articolul în numerotarea veche - 74, care a fost... sigur, el va trebui renumerotat acum în funcție de niște decizii anterioare ale noastre.

După câte am înțeles eu din raportul comisiei, el a fost împărțit în mai multe părți.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

In 5 părți.

 
 

Domnul Marțian Dan:

In mai multe articole. De la pagina 34: "...Autoritățile administrației publice locale nu pot dispune" - acesta a devenit articol de sine stătător și a fost numerotat 74, da?, în raportul comisiei. Bun.

Următorul text, care este litera "b", a fost transformat în articol de sine stătător, reformulat, preluând câte ceva și de la litera "c", și a devenit articolul 75.

Textul de la litera "d" a fost numerotat ca articol 76.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu n-am putut însă să înțeleg din raport ce s-a întâmplat cu textul articolului 75 din proiect. N-am putut să descifrez. Si atunci, eu zic că, totuși, în ceea ce privește aceste articole de sine stătătoare, cum ne propune comisia, și este o logică solidă a propunerii comisiei, noi totuși trebuie să ne pronunțăm asupra fiecăruia din aceste articole și să ne lămurească ce se întâmplă cu articolul 75 din proiect.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Nu! Articolul 75 cuprinde următorul text: "Fondurile necesare desfășurării activității centrelor militare județene, municipale(...) se asigură de către autoritățile publice locale, în limita normelor stabilite de către Ministerul Apărării Naționale, împreună cu Ministerul Finanțelor și Departamentul pentru Administrația Publică Locală", iar mai departe, urmează articolul 76 și așa mai departe. Deci, este la pagina 29 din raport, pe prima coloană.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu am așa, numerotarea pe baza propunerilor comisiilor.Repet: de la pagina 34 alineatul 2, care începe, devine articolul 74.

Textul de la "b", care preia și o idee de la "c", devine 75.

Textul de la litera "d", de la pagina respectivă, devine articolul 76, da?

Dacă vă uitați la următorul capitol Capitolul VII - "Sancțiuni" - veți vedea că articolul 76 se propune să devină 77.

Ce se întâmplă în aceste împrejurări cu articolul 75? Unde este locul lui și ce numerotare i se dă?

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog, poftiți.

 
 

Domnul Vasile Suta:

Deci, prin renumerotare am ajuns la 75, domnule Dan Marțian. Prin despărțirea articolului 74...

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Din vechea numerotare.

 
 

Domnul Vasile Suta:

Din vechea numerotare , am ajuns la 75... la 76, mă iertați, iar la pagina 28, unde se spune: "... ca urmare a amendamentelor anterioare, articolul 76..." nu 76, articolul 75 devine 77.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da. Acesta care are partea aceea "... în limita normelor stabilite" subliniază.

 
 

Domnul Vasile Sută:

Da. Deci, articolul 75 devine 77.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da.

 
 

Domnul Vasile Sută:

... Pentru că articolul 76 provine din despărțirea articolului 74.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da.

 
 

Domnul Vasile Sută:

Asta este... oricum, articolul 75 devine 77.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Atunci, eu vă propun la această parte, ca toate lucrurile să fie corecte, să mergem pe structurarea aceasta... Da. Aici este greșit, aici este 75. Rămâne la fel, că nu are nici o modificare, articolul 75 din numerotarea noastră. Deci, acesta, de aici, de sus. Deci, înainte,în formula... Da, vă rog...

Poftiți, domnule general.

 
 

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Textul articolului 75 a fost topit în textul articolului 72 și am procedat în acest mod pentru a putea să ne corelăm cu articolul 35 din Legea apărării naționale.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da. "Asigură terenul..." Da, este clar.

 
 

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Si atunci, acest text îl regăsiți la articolul 72, unde se spune: "Consiliile locale județene, municipale și respectiv de sector al municipiului București sunt obligate să asigure centrelor militare județene, municipale și de sector..." și acum, curge textul care-l aveam înainte: "terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, dotările și fondurile necesare desfășurării activității acestora potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului".

Și, în felul acesta, am racordat acest text și cu articolul 35 din Legea apărării.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Da. Bun.

Atunci, trebuia scris că articolele 74 și 75 sunt reformulate și modificate, împărțite în 5 noi articole, da? Si aceste 5 noi articole vor fi noua structură a Capitolului VI.

Pentru ca lucrurile să fie foarte clare și pentru stenogramă, titlul Capitolului VI l-am votat, iar articolele 74, cu toate literele sale, și 75 s-au reformulat și restructurat de către comisie, au fost împărțit în 5 articole de sine stătătoare, care vor primi numerotarea 72, 73, 74, 75 și 76 nou, în noua renumerotare, și vor avea conținutul care apare în raportul comisiei sesizată în fond.

Supun votului dumneavoastră această întreagă chestiune.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Sunt două abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată această chestiune integral.

Următorul titlu este Capitolul VII - "Sancțiuni". Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva?

A fost adoptat în unanimitate.

Acum, articolul 76, care va deveni 77, noi nu ne mai referim la chestiunile legate de numerotare, pentru că am aprobat cu toții ca ele să fie rezolvate în mod corespunzător, am să-l iau pe porțiuni, pentru că el este foarte lung și cuprinde mai multe modificări.

Vă rog, domnul Dan Marțian.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Mai exact, doamnă deputată și domnilor deputați, ca să fiu în concordanță cu doamnele deputate, pardon... și domnilor deputați, În legătură cu acest articol se ridică mai multe probleme. Ele sunt, de asemenea, legate de modul cum trebuie să gândim structurarea cât mai firească a materiei care este supusă reglementării prin acest articol.

Ne găsim și aici în fața unei anumite situații, care, vă spun sincer, că începe să mă preocupe ce se întâmplă cu anumite proiecte de lege, cum vin de la Guvern, începe să mă preocupe ce se întâmplă cu experții noștri parlamentari, care trebuie să fie niște garanți ai respectării tehnicilor legislative și ai altor exigențe.

După câte vedeți dumneavoastră, acest articol ne confruntă cu o situație similară cu cea pe care am discutat-o la unul din articolele trecute: avem un alineat1, acestui subalineat l îi este subordonat un punct l, care se structureazăși el pe mai multe litere, după aceea, unui punct l, care este o sub diviziune a alineatului l, i se subordonează două alineate noi, după care vine punctul 3, deci un subpunct, și acesta are, de asemenea, mai multe litere, după care urmează partea finală, cu trei alineate privind niște contravenții, și ultimul alineat, ce se întâmplă dacă nu sunt duse la îndeplinire anumite lucruri.

Felul cum este structurat acest articol este, după părerea mea, de neacceptat. Si atunci, vă propun să fiți de acord să mergem pe următoarea formulă în legătură cu acest articol pe care-l discutăm, și anume să mergem pe linia divizării lui în 3 articole: un articol care preia problemele de la pagina 35 din formula venită de la Senat, cu amendamentele propuse de comisia sesizată în fond, să abstragem din acest text, de la punctul 1, cele două alineate din partea finală de la pagina 36, după care să urmeze punctul 2, cu problemele și literele pe care le are el.

In acest fel, vom avea constituită materia primului articol din cuprinsul acestui articol 76, în numerotare inițială, deci în forma venită de la Senat. După care, să luăm cele două alineate de la punctul 1, din cuprinsul alineatului 1 și referirile de la punctul 2, cele 3 alineate care sancționează cu anumite sume niște contravenții, iar ultimul alineat, privind ce se întâmplă dacă nu sunt aduse la îndeplinire, să-l transformăm în articol de sine stătător.

Si atunci, întrucât în legătură cu articolul 76 am spus cum s-ar structura el, cele două articole suplimentare pe care vi le propun vor avea niște texte pe care le voi citi.

Rog însă să se vadă și de către comisie, și de către dumneavoastră, și de către inițiator, faptul că în raportul comisiei, la pagina 32, poziția 83, unde este vorba de articolul 77 alineatul ultim, în ceea ce privește aplicarea unor sancțiuni, trimiterea se face numai la șefii ierarhici ai centrelor militare.

In ceea ce privește poliția, această mențiune dispare, ceea ce cred că este o scăpare a raportului.

Si atunci, dați-mi voie să vă propun, să vă citesc cum ar suna articolul 77, să-i spunem, indice 1.Noi îl vom numerota, dacă îl vom adopta, 78. Să sune în felul următor: "Contravențiile prevăzute la articolul 77 punctul 1 se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 50.000 la 400.000 lei contravențiile prevăzute la literele "f" și "e", -ceea ce propune comisia, și este justificată propunerea-; b) cu amendă de la 75.000 la 700.000 contravențiile prevăzute la literele "c", "d" și "g",-de asemenea, pe formula și judecata comisiei-; c) cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 500.000 la 3.000.000 lei, contravențiile prevăzute la literele "a" "b" și "h" - de asemenea, am luat ce a propus comisia. Acesta ar fi alin. l.

Alin. 2: "Contravențiile prevăzute la art. 77 pct. 2 se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 200-700 mii lei, contravențiile prevăzute la lit. "f" și "g" (de asemenea, din raportul comisiei); b) cu amendă de la 300 mii-1 milion lei, contravențiile prevăzute la lit. "b" și "d" (tot soluția comisiei); c) cu amendă de la 400 mii-1,5 miloane lei, contravențiile prevăzute la lit. "a", "c", "e" și "h"."

Astfel s-ar structura art. 771, care reglementează problema sancționării diferitelor contravenții care pot fi comise în materia care face obiectul articolului anterior.

După care să urmeze un art. 772 (noi îl vom numerota, dacă veți îmbrățișa această chestiune, în mod corespunzător), cu următorul text: "Neaducerea la îndeplinire sau îndeplinirea defectuoasă a faptelor prevăzute la art. 77 de către personalul centrelor militare și al unităților de poliție constituie abateri disciplinare și se sancționează disciplinar de către șefii ierarhici ai acestora, la sesizarea, după caz, a comandanților centrelor militare sau a comandaților unităților de poliție respective."

Astfel vă propunem să fie acest articol. Si atunci, eu cred că lucrurile devin și foarte bine sistematizate și foarte clare, și operaționale în aplicare, si respectă toate exigențele de tehnică legislativă. Sigur că am să dau aceste texte comisiei ca să le poată avea în vedere.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnule vicepreședinte, dacă vreți să mai rămâneți puțin la microfon! Dacă am înțeles bine, dv., propuneți așa: un articol să fie constituit din textul pct. 1 și pct. 2, din care s-au scos contravențiile...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Partea finală de la pag. 36 din forma venită de la Senat.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Știu, dar mai este un punctuleț, tot cu contravenții, și pe pag. 37, la început.

Vă referiți, așadar, la cele trei alineate privind contravențiile de la pct. 1 și cele trei alineate de la pct. 2, care se scot, inclusiv ultimul alineat, cu faptele prevăzute la acest articol. Iar restul rămâne un prim articol.

Cel de al doilea articol este format din contravenții și de la pct. 1, și de la pct. 2, structurate pe puncte, așa cum le-ați citit dv., incluzând cuantumurile noi, propuse de comisie. Acest al doilea articol ar avea inclusiv partea aceea de la pct. 80?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, acela este ultimul alineat.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Atunci, al treilea articol este format din textul de la sfârșit: "Faptele prevăzute la acest articol etc.", în redactarea reformulată...

 
 

Domnul Marțian Dan:

...comisiei și cu completarea privind trimiterea la poliție, care nu este.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Iar ultimul articol ar fi: "Neaducerea la îndeplinire sau îndeplinirea defectuoasă..."

 
 

Domnul Marțian Dan:

"Neaducerea la îndeplinire", de fapt, reia, reformulând, ultimul alineat de la articolul acesta. Este unul și același lucru, cu o intervenție redacțională în care eu fac trimitere la comandanții unitătilor de poliție, lucru care lipsește din raport și este o scăpare.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Aici zice: "...al centrelor militare și al unităților de poliție", dar mai departe rămân numai șefii centrelor militare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

"Neaducerea la îndeplinire sau îndeplinirea defectuoasă a faptelor prevăzute la art. 77 de către personalul centrelor militare și al unităților de poliție constituie abateri disciplinare și se sancționează disciplinar de către șefii ierarhici ai acestora, la sesizarea - și aici adăugăm "după caz - a comandanților centrelor militare sau ai unităților de poliție respective."

Este un punct de vedere, vă rog să îi întrebați pe membrii comisiei și pe invitați.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Viorel Munteanu, mai întâi, și apoi am să dau cuvântul reprezentantului comisiei și al inițiatorului.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu vă propun, pentru că, v-am spus, modul acesta superficial de a legifera nu cred că cadrează cu prestigiul Camerei Deputaților..., acest articol, după cum l-a prezentat domnul profesor Marțian Dan, nu are numai deficiențele acestea, să spunem, de fond mai are și deficiențe de formă.

În primul rând, că în orice lege pe care am votat-o până acum, la încadrarea pe litere gradarea este treptată: întâi se enumeră contravențiile cu pericol mai mic și la final sunt cele cu un grad de periculozitate mai mare. Or, dacă vedeți, aici este exact invers, cele cu grad de pericol mai mic sunt la coadă.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Le-a inversat comisia, prin propunerile pe care le-a făcut!

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Comisia a rezolvat, cel puțin, partea aceasta.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Literele respective și cuantumul amenzilor au fost mărite la comisie foarte mult, mai ales pentru unele lucruri. Pentru faptul de a nu te prezenta, într-adevăr, acolo sunt... Dar pentru lucruri care se întâmplă în viața civilă, eu vă întreb, că tot sunt domnii de la minister aici, care este amenda pentru faptul că îți pierzi buletinul de identitate sau pașaportul? Stabilită acum. Vedeți care este ea și care este cea prevăzută pentru livretul militar, să vedeți că este de vreo 5 ori mai mare.

 
 

Domnul Anton Mangiurea (din sală):

E corect!

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Păi, e normal, am spus că la dv., în armată, e o treabă că trebuie neapărat civilii să stea în poziție de drepți și să nu spună nimic, pentru că, altfel, e clar! Aceasta e mentalitatea, v-am spus! E treabă de schimbat mentalitatea, că am intrat într-o societate democratică, unii și-au schimbat-o, alții nu!

 
 

Domnul Baciu Severin (din lojă):

Referiți-vă la articolul respectiv!

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Și drepturile militarilor sunt tot pentru altă societate, noi suntem într-o societate în criză, ei trăiesc într-o societate care a depășit deja un anumit nivel de venituri, care nu se mai consideră în criză, asta știe toată populația, inclusiv alții...

 
 

Domnul Baciu Severin (din lojă):

Termină, te rog!

 
 

Domnul Anton Mangiurea ( din sală):

Vezi că ai depășit subiectul, treci la subiect!

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Domnilor colegi, eu nu v-am jignit pe nici unul, puteți să spuneți orice, aici este libertate de exprimare, dv. credeți că vă aflați în armată și comandați exact cum am spus înainte, ca Moș Teacă... Eu vă spun, nu am nimic personal, sunt oameni foarte buni în armată, dar îmi pare rău că cei care îi reprezintă și-au depășit cumva atribuțiunile! Insuși faptul că nu acceptați o discuție în mod civilizat dovedește gradul de înțelegere pe care îl aveți! Și, în primul rând, ar trebui să vă comportați colegial!

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnule Munteanu, v-aș ruga să...

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte, eu vreau să-i aduceți pe domnii colegi la regulament, pentru că regulamentul interzice intervențiile din sală! Dacă dânșii au ceva să-mi reproșeze, au drept la replică, au toate drepturile regulamentare să mă combată, în afară de cel de a mă jigni!

 
 

Domnul Radu Berceanu:

E în regulă, vă rog să vă referiți în continuare la conținutul articolului!

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Eu o să mă refer la lit. "h": "Incredințarea unei alte persoane a livretului militar sau a ordinului de chemare la mobilizare, dacă aceasta nu s-a făcut cu scopul ca documentele respective să fie folosite fără drept..." Există, după amendamentul comisiei, riscul de a ajunge la pușcărie de la 1 lună la 6 luni!

Eu vă dau un caz foarte simplu, că, mai încolo, este pierderea, din vina... Domnilor, eu nu vreau să pierd livretul, s-ar putea să mi-l fure, cum s-a mai întâmplat din cameră sau din mașină. Intr-adevăr, nu este din vina mea, dar eu nu vreau să mi-l fure și îl încredințez soției. După ceea ce spuneți aici, "altă persoană", puteți să mă băgați la pușcărie, am dreptate sau nu?

 
 

Domnul gen. Gheorghe Diaconescu (din lojă):

Nu!

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Sau îl dau cuiva să mi-l păstreze într-un loc unde se păstrează valorile, că valorile deosebite poți să le ții la bancă, contra unei sume, sau în altă parte..., sunt pasibil de pedeapsă în cazul acesta?

 
 

Domnul Baciu Severin (din lojă):

Nu!

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Propunerea mea este ca acest articol, după propunerile domnului Marțian Dan, să fie trimis la comisie și să se prevadă gradarea corespunzătoare. Pentru că, acum, votăm orice, dar vine timpul, după altele, și o să vedeți ce se întâmplă dacă o să lăsăm lucrurile respective așa cum sunt.

Și încă o problemă de principiu. Cetățenii care fac ce fac și nu se încadrează în prevederile articolului ajung și la pușcărie, ajung și la amenzile care, pentru unii, constituie într-adevăr o lovitură, dar faptele prevăzute la acest articol, săvârșite de personalul unităților de poliție: "...constituie abateri disciplinare și se sancționează disciplinar de către șefii ierarhici ai acestora, la sesizarea comandanților centrelor militare." Nu credeți că aceasta este o discriminare față de cetățeanul, să spunem așa,normal? Deci, unui om care nu își îndeplinește atribuțiile de serviciu nu are nici o problemă, i se va da și lui mustrare sau avertisment, în cel mai rău caz, iar un cetățean care pierde și se stabilește că este din vina lui... că vina, de stabilit, știți cum se stabilește, plătește niște sume, care pentru unii, chiar înseamnă ceva pentru viața de zi cu zi.

Domnilor colegi și domnilor de la minister, eu vă rog, totuși, să reanalizați acest articol, să nu mergem pe o soluție radicală; eu cred că el trebuie reanalizat, în interesul a toată lumea, nu numai al meu, care am venit la tribună.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Nestor Călin, apoi domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Eu cred că domnul Viorel Munteanu, și de data aceasta, a ridicat o problemă foarte importantă, dar o văd nu în sensul diminuării răspunderii, ci în sensul agravării acestei răspunderi. Domnilor, problema aceasta a încredințării, a transmiterii fără drept a unui document de importanța livretului militar poate să aibă consecințe mult mai grave, astfel încât să nici nu se justifice sancțiunea închisorii contravenționale sau a amenzii, ci să constituie o infracțiune independentă foarte gravă și care să fie pedepsită potrivit Codului Penal. Pentru că avem infracțiuni distincte acolo: "falsul privind identitatea".

Și atunci, eu cred că, în primul rând, se justifică cererea domnului deputat Viorel Munteanu, de a înlătura acest text, pentru că avem un text din Codul Penal mult mai sever și facem o greșeală pe care, se pare că o repetăm...

Voci din sală:

Este contravenție!

 
 

Domnul Nestor Călin:

Nu poate să fie contravenție așa ceva, este infracțiune! ...falsul privind identitatea... să știți că sunt consecințe extraordinar de grave aici și eu cred că trebuie să-l lăsăm pe procuror să facă ancheta și să vedem în ce măsură, acolo, în cuprinsul rechizitoriului, apare că a greșit cetățeanul. De aceea cred că nu trebuie să diminuăm cu nimic răspunderea penală, să facem dintr-o răspundere penală majoră o simplă contravenție și să o lăsăm și la latitudinea centrului militar.

Eu cred că lit. "h" trebuie eliminată, pentru motivările pe care le-a arătat domnul deputat Viorel Munteanu, pentru motivările pe care le fac eu și pentru principiile care sunt înscrise în Codul Penal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am intervenit în acest moment al dezbaterii proiectului de lege, care probabil că pe bună dreptate a fost criticat aici de domnul vicepreședinte Marțian Dan, însă cred că șarja critică pe care a deschis-o colegul nostru Viorel Munteanu, deși pe fond, sublinez, pe fond, el are dreptate, în considerațiile ei generale, cred că a excedat sensului tehnic în care abordăm această lege. Și spun aceasta pentru că aș vrea să fac și eu o mică considerație aici, probabil că în replică la domnul Viorel Munteanu, și să spun că, la ora actuală, în acest moment, pe final, după unii politicieni ai noștri, al tranziției în România, instituția militară, structurile militare și forțele armate au suferit o mare transformare, o transformare în sens democratic. Nu spun că această acțiune a schimbat fiecare om care face parte din aceste structuri militare, dar pe ansamblu, ca grup social, ca grup profesional, schimbările sunt mai mult decât vizibile și se cunosc în acțiunile și în relațiile pe care le au, pe de o parte, Parlamentul, pe de alta, societatea civilă, cu structurile militare.

Spun aceasta pentru că, domnule președinte, și îmi iertați această digresiune, este necesar să privim cu atenție structurile militare, să nu rostim ușor vorbe care pot fi interpretate ca o calomnie sau ca un reproș foarte sever, să ne gândim că această instituție, care este Parlamentul, s-a întărit, se pare, odată cu intrarea în funcțiune a Consiliului Legislativ. Și atunci, domnule vicepreședinte Marțian Dan, ne întrebăm dacă această lege nu era firesc să constatăm că este mai bine asistată, din punct juridic și al tehnicii legislative, de această nouă instituție din cadrul Parlamentului. Constatăm că acest lucru încă nu s-a produs și credem că eforturile care se fac în Comisia pentru apărare de a prezenta punctele de vedere, diferite, ale celor care reprezentăm mai multe partide în această comisie ar trebui să găsească o înțelegere din partea membrilor care formează plenul Camerei Deputaților.

Întorcându-mă la sensul articolului, spun că, chiar dacă lăsăm acest articol pentru a fi din nou discutat în comisie, nu este lucrul cel mai grav, știți foarte bine că sunt încă două articole în discuție...

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Nu, ați venit dv. mai târziu, dar nu contează.

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Și urmează ca într-o ședință a comisiei noastre să le luăm în discuție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Șuta:

Doamnelor și domnilor,

Să mă iertați, dar, după părerea comisiei și a inițiatorului, art. 76 este foarte bine sistematizat, este unul dintre cele mai bine sistematizate articole din cadrul legii respective. Aplecați-vă cu atenție asupra textului! La 76: "Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât potrivit legii penale să constituie infracțiuni." De către cine? "1. De către tinerii chemați..." și continuă textul. Sunt ierarhizate toate problemele la pct. 1, în final, sub două alineate, și contravențiile.

Pct. 2 se referă la alte categorii: "...de către conducătorii sau salariații economici ai instituțiilor publice", sunt ierarhizate absolut toate aspectele legate de ceea ce pot înfăptui legal respectivii conducători. Iar în finalul acestui alin. 2 sunt bine trecute toate contravențiile referitoare la lit. "a", "b", "c", "d", până la "h".

Se vine cu o completare în final în legătură cu faptele săvârșite de personalul unităților de poliție, care sunt sesizate de către comandanții centrelor militare. Si este trecut foarte clar, nu au nimic comandanții ierarhici de la unitățile de poliție cu fapta respectivă, cu încălcarea legii, decât comandanții centrelor militare în cauză, care, ei, urmăresc ce face polițistul din comuna sau din sectorul x sau y.

După părerea comisiei (eu această părere o exprim), acest articol este foarte bine sistematizat. Dar dacă plenul Camerei dorește să rediscutăm acest articol, suntem de acord, însă vă rog să supuneți la vot.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Stați numai o secundă la microfon, vă rog, ca să înțeleg eu! Deci dv. nu acceptați propunerea făcută de domnul vicepreședinte Marțian Dan, de remodelare, ca să zic așa, și de împarțire în trei articole a acestui text?

 
 

Domnul Vasile Șita:

Îngreunăm conținutul textului.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Am înțeles. Dv. mergeți pe formula care există în ceea ce ne-a venit nouă de la Senat, cu modificările noastre: de la cuantumuri ș.a.m.d.?

 
 

Domnul Vasile Șuta:

Da.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Vă mulțumesc, am înțeles.

Dacă doriți să interveniți din partea inițiatorului? Vă rog!

 
 

Domnul gen. Gheorghe Diaconescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă criticile care s-au adus aici ar fi întru totul întemeiate, într-adevăr, ar fi grav în primul rând pentru inițiator. În ce privește structura art. 77, noi credem că ea poate fi menținută integral, cu un singur adaos, care am impresia că este o greșeală de dactilografie. Art. 77 este compus din două puncte: pct. 1 și pct. 2. La pct. 1, sunt trei alineate. La primul alineat, avem literele de la "a" la cât este, care curg, apoi vine alin. 2 și alin. 3. Deci, o structură tipică în sensul metodologiei legislative. Apoi urmează art. 77 pct. 2, cu situațiile acolo prevăzute. Așadar are o configurație, credem noi, corectă.

Cât privește propunerea ca aceste sancțiuni să fie aplicate și la sesizarea comandanților poliției, noi ne mențimen felul în care propus și s-au validat de către Comisia pentru Apărare, pentru că, dacă ne reîntoarecem la art. 59 de sub Capitolul IV al acestei legi, vedem că acolo se spune că: "Centrele militare județene verifică și îndrumă activitatea autorităților administrației și instituțiilor publice", iar în alin. 2: "Sprijină, îndrumă și verifică activitatea unităților de poliție în ceea ce privește ținerea evidenței militare a recruților și rezerviștilor." Prin urmare, iată o atribuție care revine numai șefilor centrelor militare, pe scara lor ierarhică, și ei sunt aceia care, în cadrul activității de îndrumare, de control, constată asemenea abateri de la modul de evidențiere a recruților și rezerviștilor și tot ei vor fi aceia care să sesizeze comandantul poliției, pentru a se lua măsurile disciplinare cuvenite.

In ce privește sancționarea disciplinară a acestora, și inițiatorului, dar și în cadrul Senatului, de asemenea, și în cadrul comisiei, au optat pentru acest tip de sancțiuni, considerându-se că sunt niște abateri de la regulile de serviciu, pentru că, dacă ele au un alt caracter, vom intra în sfera penalului și, desigur, vor fi tratate potrivit legii penale.

 
 

Domnul Vasile Șuta:

Și apare, la art. 77, sfera penalului!

 
 

Domnul gen. Gheorghe Diaconescu:

Deci, dacă sunt doar abateri de la modul în care își îndeplinește el atribuțiile de serviciu, e natural să fie o sancțiune de ordin administrativ.

În sfârșit, o ultimă chestiune, nu știu din ce text s-a citit felul în care se succed textele care prevăd contravenții, dar eu sunt cu textul astfel cum a fost reformulat de către Comisia pentru apărare și mi se pare că, într-adevăr, ele sună de la mic la mare. Și anume, de la 200-700 mii lei, de la 300 mii-1 milion lei ș.a.m.d., toate sunt în scară crescătoare. Prin urmare, și din punctul de vedere al dozării textelor, noi credem că, în ceea ce o privește, comisia de la Camera Deputaților a dat o rezolvare corectă și pe metodologia aceasta, atât cât există ea, legislativă, la ora actuală, într-un mod foarte exact.

De aceea, în ce ne privește, optăm pentru menținerea textului în formularea lui actuală, doar cu eliminarea alin. 1, care este în plus acolo, trebuia după pct. 1, nu înainte de pct. 1.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Îmi pare foarte rău că va trebui să intru în polemică, dar suntem nevoiți să intrăm într-un exercițiu de factură hermeneutică. Dacă domnul general vrea neapărat să intre în analele Parlamentului României cu inivații, poate să intre, dar să știe care sunt consecințele acestui fapt. Cum să fie structurat logic și acceptabil acest articol, când avem următoarea situație? Un aliniat l: "Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:..." Vine 1, care este subpunct al acestui alineat și, după aceea, la acesta, vin alte subpuncte, pe litere. După aceea, la aceste subpuncte, veniți cu trei alineate. După care vine pct. 2. Toate acestea sunt după cele două puncte de la alin. 1. Cum e posibil așa ceva?! În virtutea cărui fapt avem un alineat care stipulează niște lucruri, vin ":", după aceea, vine pun pct. 1, care este un subalineat al acestui articol, după aceea, vin o seamă de litere, care sunt subalineate ale acelui sublaineat, după aceea, vin două sau trei alineate noi, le aveți la pag. 36 și 37 din varianta venită de la Senat, după care vine pct. 2. Deci se trece din nou de la trei alineate la un sublaineat și, după aceea, la acesta, vin câteva sub-subalineate? Vreți dv. să faceți așa ceva în Parlamentul României? Faceți, domnule general, inovați! Dar inovați prost și împotriva oricărei tehnici legislative!

 
 

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Și gramatical este greșit!

 
 

Domnul Vasile Șuta:

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să supuneți la vot returnarea articolului la comisie.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Deci, s-a făcut propunerea care înțeleg că este agreată de comisie și probabil că și de inițiator, pentru că nu văd ce ar avea împotrivă, ca art.76 în numerotarea care este în proiectul de lege, cel sosit de la Senat, să fie returnat la comisie.

Eu v-aș propune însă să adăugăm la această returnare la comisie și celelalte două articole, 77 și 78, de la aceste contravenții pentru că sunt în legătură, sunt corelate. Poate că formulările noi care vor surveni în dezbaterile comisiei vor include și anumite chestiuni de aici, și atunci toate aceste trei articole, cu alte cuvinte tot capitolul "Sancțiuni" să fie returnat la comisie, pentru ca dumnealor să aibă o dezbatere cu calmul și înțelepciunea care îi caracterizează și să vină cu o formulare pe care să o înțeleagă și civilii care nu au întotdeauna aceeași acuitate.

Deci, supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă. Dacă se abține cineva ? 5 abțineri. Cu majoritate de voturi, s-a adoptat această soluție.

Următorul titlu este cel al Cap.VIII- "Dispoziții finale".

Vă rog să vă exprimați prin vot, referitor la titlul acesta.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu se abține nimeni. A fost adoptat.

Vă rog să constatați că, mai întâi, ni se propune un articol nou, la pct.86 din raportul comisiei.

Dacă la acest articol nou, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Supun votului dumneavoastră acest articol nou.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu e nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu se abține nimeni. A fost adoptat.

Referitor la conținutul articolului 79 ni se propune o îmbunătățire redacțională. Bineînțeles că va opera și renumerotarea pe care am votat-o.

Dacă referitor la conținutul articolului dorește cineva să ia cuvântul ? Nu dorește nimeni. Supun votului dumneavoastră art.79.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la art.8o nu ni se propune decât renumerotarea.Supun textul articolului votului dumneavoastră.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu este nimeni împotrivă ? Dacă se abține cineva ?Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la art.8l, de asemenea, textul nu a suferit nici o modificare. Il supun votului,

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă. Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la art.82 este propusă o corelare și, bineînțeles, renumerotarea. Cu aceste chestiuni, supun votului dumneavoastră art.82.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu se abține nimeni. A fost adoptat.

La art.83, pe conținut, ni se propune o îmbunătățire redacțională. In afară de această chestiune, dacă mai doreste cineva ?

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Conținutul articolului, în fond, este corect: "transmise, fără plată, pe posturile naționale", dar după legea CNA-ului, pe care am votat-o înainte, prin care am aprobat posturile private, nu prea e concordanță. Putem să spunem aici:"de către Societatea națională de radio și Societatea națională de televiziune". Deci, acestea sunt societăți naționale: Societatea publică de radio și Societatea publică de televiziune. Deci, trebuie precizat clar, pentru că acestea sunt efectiv societățile naționale recunoscute în momentul de față. Deci, Societatea publică de radio și Societatea publică de televiziune. Este denumirea corectă a posturilor naționale de radio și televiziune.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

De acord. Deci, incudem aceasta chestiune. Supun votului dumneavoastră textul, incluzând această propunere.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu se abține nimeni. A fost adoptat în această formulare.

Referitor la art.84 nu ni se propune nici o modificare a textului , ci numai renumerotarea respectivă. Dacă nu dorește nimeni, îl supun votului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu se abține nimeni. A fost adoptat.

Am încheiat dezbterile la acest proiect de lege

Rămâne ca membrii Comisiei pentru apărare, sesizată în fond, să ne propună o formă îmbunătățită a capitolului privind sancțiunile, și după ce acesta va fi supus plenului și aprobat, legea va fi supusă votului de ansamblu.

Mulțumesc, atât domnului general și domnului colonel din partea înițiatorilor, cât și comisiei sesizate în fond.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative privind repunerea în drepturi a locuitorilor Munților Apuseni

Vă propun să luăm o pauză de 10 minute, după care vom relua activitatea cu propunerea legislativă privind repunerea în drepturi a locuitorilor Munților Apuseni și, în final, după cum știți, vom dezbate ordinea de zi și programul pentru săptămâna viitoare.

 

- pauză -

Se reiau lucrările după pauză.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Reluăm dezbaterile noastre. Avem pe ordinea de zi propunerea legislativă privind repunerea în drepturi a locuitorilor Munților Apuseni.

Din partea inițiatorului, dacă cineva dorește să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul deputat Ciurtin.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul la care ne referim astăzi, cu privire la repunerea în unele drepturi a locuitorilor din Munții Apuseni este o inițiativă a Partidului Unității Naționale Române, de acum doi ani de zile. Ea nu a fost pusă pe ordinea de zi până acum, a fost tergiversată, dar sper ca astăzi această lege să treacă și, deci, săptămâna viitoare sa putem să dăm votul general asupra ei.

Aș vrea să punctez câteva aspecte în legătură cu această lege.

Nu aș vrea să intru în istoricul Munților Apuseni. Nu este necesar pentru că toată lumea cunoaște situația tragică a locuitorilor Munților Apuseni de până în 1918, când, ca reflecție a situației grele pe care aceștia au dus-o sunt și răscoalele din Evul Mediu pentru recucerirea drepturilor de folosință a pădurilor. Dar este un moment deosebit, aș spune eu, anul 1905, când Ionel Brătianu, președintele Partidului Liberal, a făcut o vizită în Munții Apuseni și a rămas uimit de situația grea în care trăiau acești oameni de munte. Tot cu acel prilej, parcă prin 1907, dacă nu mă înșel eu, o bisericuță din Munții Apuseni, care a fost construită de Horea, a fost dusă chiar pe moșia Florica a înaltului demnitar politic român.

După întregirea din 1918, Partidul Național Liberal și-a ținut promisiunile și a luat o serie de măsuri pentru ridicarea gradului de viață material-spiritual al acestei zone a Munților Apuseni.

Din însărcinarea primului-ministru Ionel Brătianu, vreo 15 miniștri s-au ocupat, pe sectoare de activitate, de ridicarea gradului economic al acestei zone: în transporturi, în dezvoltarea meseriilor, a cooperației meștesugărești, învățământ ș.a.m.d., urmând ca, prin anii 1929, printr-o ordonanță a Ministerului de Interne și apoi reînnoită în 1933, 1935 și 1936 să li se dea niște drepturi specifice locuitorilor Munților Apuseni. Este vorba de așa-numita "Carte a Moțului", care a funcționat, în linii generale, până în 1948-195o.

Drepturile acestora, prevăzute prin ordonanța Ministerului de Interne, au fost anulate treptat, iar în 1965 definitiv, urmărindu-se prin aceasta nu numai blocarea posibilității de existență materială a acestor locuitori, dar și încercarea de depopulare a Munților Apuseni, oamenii de acolo neavând posibilități, erau nevoiți să meargă la orașe fără să-și găsească rostul și menirea lor în societatea de acum 20 sau 30 de ani. Mai mult decât atât, această depopulare a dus și la strămutarea oamenilor de aici în județul Timiș, în Arad, în Bihor, în Satu Mare, Baia Mare ș.a.m .

Prin urmare, făcând această succintă prezentare, Partidul Unității Naționale Române vine în fața dumneavoastră cu un proiect de lege de repunere în drepturi. Nu este vorba de crearea unor privilegii pentru locuitorii acestei zone a Munților Apuseni, în general, din cele 5 județe, ci este vorba de repunerea lor în drepturi, așa cum legislația de după 1990 a repus în drepturi o serie de alte categorii sociale.

Mă gândesc că nu mai este cazul să se organizeze, domnule președinte, discuții generale, ci să trecem efectiv la dezbaterea pe articole a prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc .

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Dacă din partea comisiei sesizate în fond dorește să ia cineva cuvântul, iar cei care doresc să se înscrie la dezbateri generale pot să o facă la domnul secretar Emil Putin.

Domnule Știrbu, vă rog.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu acest proiect de lege Comisia juridică a fost sesizată pe data de 20 iulie 1993. Din păcate, abia acum a ajuns pe ordinea de zi pentru a fi dezbătut, cu precizarea că și noi, comisia, am depus raportul abia cu 4 luni în urmă.

De la început țin să vă informez că a durat atât de mult de la sesizare și până la întocmirea raportului pentru că a fost nevoie de o serie de avize, o serie de puncte de vedere de la toate prefecturile care au tangență cu Munții Apuseni, de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului, de la Departamentul administrației locale, de la două comisii ale noastre, care ne-au dat avizele destul de repede și s-au purtat numeroase discuții, repet, și cu prefecții veniți la comisie.

In primui rând s-au purtat discuții dacă aceste drepturi care se prevăd în lege pentru locuitorii Munților Apuseni, nu ar fi bine să fie extinse la locuitorii tuturor munților României. După multe dezbateri în cadrul comisiei s-a ajuns la concluzia că există un proiect de lege în curs de a ajunge la Parlament, care să rezolve problema locuitorilor din munții României sub toate aspectele. Si atunci, ne-am rezumat numai la reacordarea unor drepturi pe care le-au avut acești cetățeni ai Munților Apuseni în perioada de dinainte de cel de al doilea război mondial.

Așa după cum v-a prezentat și domnul deputat Ciurtin, nu este vorba de a acorda niște drepturi, ci de a reconsidera, a reda acele drepturi care au fost luate în timpul regimului totalitar acestor locuitori din Munții Apuseni pentru că existența lor este legată în exclusivitate de aceste meserii: producerea de ciubere, de șindrilă, de alte asemenea activități specifice locuitorilor din Munții Apuseni, produse pe care le vindeau și prin care își cumpărau cele necesare traiului.

Prin urmare, de la data depunerii raportului nu am primit amendamente la comisie pentru ca să le putem discuta așa cum prevede regulamentul, cu excepția zilei de ieri când, după terminarea ședinței, am primit un amendament de la un coleg deputat, prin care propune să extindem aceste drepturi și la locuitorii din Munții Vrancei. Nu s-a putut discuta. Am primit amendamentul după terminarea ședinței în comisie, dar și dacă l-am fi primit mai devreme am fi mers pe aceeași regulă generală, că nu extindem. Repet, există un proiect de lege pe această temă, și ne rezumăm numai la acești locuitori din Munții Apuseni.

Textul care a fost propus de către Partidul Unității Naționale Române a fost discutat cu mare atenție în comisie și, așa după cum observați și din raportul pe care l-am prezentat, aproape la fiecare text s-au adus îmbunătățiri atât de fond, cât și sub aspect juridic, tehnic, legislativ, de natură să fie clar fiecare text, ca să poată fi aplicat în mod corespunzător.

Am avut o problemă care e bine să o cunoașteți, un punct de vedere a Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului care, într-o adresă ne comunică faptul că vor analiza posibilitatea acordării lemnului cu reducerile propuse sub aspectul prețului dar, în aceeași zi am primit o altă adresă prin care ni se confirmă că sunt de acord cu acesat proiect și ni se comunică și numărul de cetățeni, cam câți ar beneficia de aceste drepturi, cam care ar fi situația sub aspect economic privind Regia ROMSILVA.

Aș avea rugămintea, domnule președinte și stimați colegi, chiar la titlul legii să facem o mică modificare față de raportul pe care l-am prezentat noi.

Noi am îmbunătățit titlul propus de inițiator, dar se pare că nu l-am îmbunătățit bine. Am zis: "Lege privind reconstituirea unor drepturi". Cuvântul de reconstituire este un cuvânt mai tehnic, juridic, nu cred că corespunde suficient de bine cerinței legii și am propune să scriem titlul în felul următor : "Lege privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni".

V-aș ruga să fiți de acord, când vom ajunge la titlu, să reiterez această modificare.

Noi susținem să fie aprobat acest proiect de lege în forma prezentată, cu îmbunătățirile aduse în raportul Comisiei juridice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Maier Ioan, din partea PDSR. Urmează domnul Berciu Ion, din partea PNȚCD.

 
 

Domnul Ioan Maier:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Imi pare rău că o asemenea propunere legislativă se dezbate cu atât de puțini participanți, dar aceasta este soarta, probabil, proiectelor ce se discută joi, în ultima parte a zilei.

De la început aș vrea să spun că sunt de acord cu respectiva propunere și că solicit pe toți colegii mei de grup parlamentar, pe toți colegii de parlament să voteze această inițiativă fiindcă, într-adevăr, rezolvă problemele, să zic, mici ale unei părți a locuitorilor din Munții Apuseni.

Mi-aș permite câteva opinii personale pe marginea acestui proiect de lege. După părerea mea, efectul acestei propuneri legislative este, ca să mă exprim la figurat, acela al tratamentului cu purgativ pentru durerea de cap. Adică, un efect foarte mic.

Să ne uităm care sunt drepturile spre care legea ne conduce, ne îndreaptă și vom vedea că legea ne trimite în trecut, într-un trecut care are foarte puține tangențe cu problemele ac tuale ale moților, cu durerile si necazurile acestor oameni aflați în Munții Apuseni.

Vedeți că este vorba, în primul rând, de înlesniri la transportul pe CFR. Momentan nici nu prea există linii, dar să sperăm că se refac. Oricum, sunt foarte puțini cei care își mai transportă mărfurile pe calea ferată. Acum sunt aproape la tot pasul mașini, mașini mari, mașini specializate pentru transportul lemnului și, dacă vreți, pe toate drumurile țării aceste mașini sunt prezente și fac acest lucru.

Problema pășunării sau locurilor de pășunat a cailor și de oprire a căruțelor pe marginea drumurilor prin țară. Vreau să vă spun că dintr-o socoteală făcută în Apuseni, cel puțin în zona județului Alba, nu aș vrea să extind în altă parte, cam 1% din oameni mai practică transportul cu căuțe. Eu cred că dacă tot ne gândim ar fi trebuit să le facem, eventual, niște motele speciale pentru șoferii care transportă lemn în țară.

Sigur, rămâne o treabă importantă - acei metri cubi de lemn care să fie acordați tinerilor căsătoriți la un preț mai redus, atunci când încheie căsătoria și pentru aceasta, cred că există toate condițiile să se rezolve acest lucru.

Am spus, domnilor, nu acestea sunt problemele locuitorilor Apusenilor. Durerile lor sunt multe, sunt mari și sunt foarte vechi. Unele sunt, așa cum spunea domnul Ciurtin, de natură istorică. Deci, s-au perpetuat din timp în timp fără ca nimeni să le rezolve. Altele sunt determinate de condițiile specifice ale acestei zone care poate fi, efectiv, trecută în rândul zonelor defavorizate ale țării.

In mod concret, aceste probleme, aceste necazuri ar trebui rezolvate printr-un program, un program complex,un program etapizat și cu niște obiective foarte clare, care să înceapă, neapărat, cu electrificarea aceastor zone, a zonei Apusenilor, terminarea electrificării, cu crearea infrastructurii extraordinar de puternic afectată după inundațiile din acest an și de la sfârșitul anului trecut, cu rezolvarea problemelor de telefonie, cu măsuri de natură sanitară speciale, inclusiv elicoptere pentru transportul oamenilor din zonele foarte greu accesibile, cu școli și, mai ales, cu internate, fiindcă niciodată în Apuseni nu se va putea face școală în absența internatelor care au fost, acum sunt desființate sau transformate în buticuri ș.a.m.d.

Sigur că o problemă deosebită este cea a economiei.

In Apuseni, ultimii 5o-6o de ani nu au trecut fără niște realizări, fără niste transformări de ordin economic. Nu numai întreprinderile miniere și apariția noilor unități miniere au schimbat ceva,ceva din configurația tradițională a zonei, ci au apărut unități de industrializare a lemnului puternice, au apărut unități de industrie ușoară puternice și profesiunile, structura socio-profesională a populației din Apuseni s- a schimbat.

Deci, eu cred că noi va trebui să facem în așa fel încât să dezvoltăm și să optimizăm aceste unități economice fără de care nu se pot rezolva problemele Apusenilor și, în plus, să creăm noi posibilități de valorificare a materiei prime locale, a tradițiilor si obiceiurilor, în așa fel încât nici un gram din materia primă din Apuseni să nu mai plece neprelucrată din această zonă.

Deci, cam acestea ar fi problemele care ar trebui rezolvate și pe care Parlamentul ar trebui să le reglementeze, să le legifereze în următoarele luni, în următorii ani poate.

Aș vrea să vă spun că la nivelul Guvernului există deja conturat un asemenea program, pe o perioadă de 14 ani.

Mâine, la Alba Iulia va avea loc ședința comisiei interguvernamentale care s-a ocupat de aceste probleme ale Apusenilor, urmând ca luna viitoare, probabil, tot în județul Alba, la Câmpeni sau la Abrud să aibă loc o ședință a Guvernului la care să participe și primarii și cadrele de răspundere, și prefecții, din zonele care cuprind Munții Apuseni.

Imi pare rău că trebuie să observ aici, încă o dată, fiind de acord, repet, cu votarea acestei inițiative că, după părerea mea, repet, după părerea mea, și nu este părerea grupului parlamentar, din păcate, în acest moment, această inițiativă are mai mult o valoare electorală decât o valoare practică în sprijinul oamenilor din Apuseni.

Vă mulțumesc .

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Trebuia să nu spuneți partea aceasta de final, pentru că deputații iau cuvântul la dezbateri generale, expunând punctul de vedere al grupului parlamentar, și nu al lor. Dar, noi ne facem că nu am auzit-o.

Domnul Berciu Ion.

 
 

Domnul Ioan Maier:(din bancă)

Este părerea mea personală.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Părerile perasonale le spuneți în alt cadru.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că sunt deputat de Alba și cunosc problemele Munților Apuseni destul de bine, din partea grupului parlamentar sunt desemnat sa vă spun părerea grupului nostru parlamentar în legătură cu propunerea de Lege a acordării unor drepturi locuitorilor Munților Apuseni.

Este vorba de o repunere în drepturi și e foarte bine că de la început s-a spus acest lucru. E vorba de o repunere în drepturi, dar, fără îndoială, trebuie să o aducem la ora actuală, trebuie să o modernizăm.

Acel "Carnet de Moț", care a fost eliberat în perioada dintre războaie, a fost o inițiativă a Partidului Național Român și pe urmă a Partidului Național Țărănesc, când, de fapt, s-a realizat acel "Carnet de Moț".

De ce a apărut acel "Carnet de Moț"? A apărut pentru că încă din acea perioadă zona Munților Apuseni a fost cotată drept zona cea mai săracă a României, pentru că acelor locuitori din acea zonă era normal să li se acorde o asistență deosebita, o atenție deosebită și nitște drepturi, să zic, în plus, față de ceilalți locuitorii ai țării noastre.

La ce mă refer ? La o discriminare pozitivă. Stiu ceea ce o să mi se pună în spinare, spunând acest cuvânt! Dar acest cuvânt este necesar pentru acești locuitori. Cei care au fost în Munții Apuseni și au bătut puțin drumurile, cred că vor fi foarte sensibili la întreaga lege, iar partidul nostru, fără îndoială, va fi foarte apropiat de rezolvarea și de reușita acestei legi.

Incă un lucru vreau să specific. Problema pusă, să știți, nu o vom putea discuta astăzi în mod deosebit pentru că deputații nu au la îndemână acel "Carnet de Moț" pe care l-au primit moții în perioada interbelică. Acel "Carnet de Moț" trebuie discutat probabil, și el separat, de acest proiect de lege, pentru că acel "Carnet de Moț "era eliberat într-o perioadă interbelică. Toate drepturile cu care venim noi trebuie să le acordăm la perioada modernă. Si nu numai atât, dar vreau să vă spun că sun niște probleme legate de pășunat, de lemn ș.a.m.d. Dacă nu gândim în viitor, cu adaptarea agroturismului la întreaga viață socială a moților, să știți că, practic, nu vom veni în întâmpinarea lor. Cu acele cantități de lemn pe care le dăm în plus, cu scutiri, cu reduceri la nivelul prețului etc. nu vom realiza cu adevărat o remontare a vieții locuitorilor din Munții Apuseni.

Cu problemele guvernamentale care au fost expuse înainte, să știți un singur lucru: speranța de viață a Guvernului Văcăroiu văd că este formidabilă. Se vorbește despre ce va fi peste 14 ani. Domnilor, nici chiar în halul aceasta! Să sperăm că va fi cu totul și cu totul altceva.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Birtalan Akos, de la UDMR.

 
 

Domnul Ákos Birtalan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este un fapt incontestabil că o parte din cetățenii României, din unele zone geografice, inclusiv Munții Apuseni, trăiesc în condiții economice și sociale mult mai grele comparativ cu cei din alte zone ale țării.

Aceste zone - cărora într-un proiect de lege... care nu vine către Parlament, ci uitat în arhivele Camerei Deputaților, li se spunea ‘zona montană’, la care trebuie adăugată, bineînțeles, și Delta Dunării(care a fost, totuși, reglementată prin lege) - deci, aceste zone au fost și sunt relativ depopulate, iar populația care a rămas acolo este îmbătrânită.

Este la fel de indiscutabil că în condițiile tranziției la economia de piață concurențială, cetățenii care trăiesc în zonele sus-amintite sunt dezavantajați, motiv pentru care trebuie să li se creeze șanse cât de cât egale de participare, printre altele, și la viața economică.

Putem spune chiar că felicităm această încercare de tratament special, cum a spus și un coleg mai înainte, de "discriminare pozitivă" și această repunere în drepturi a moților din Munții Apuseni, dar am vrea și solicităm o abordare similară într-o lege cadru și pentru ceilalți cetățeni care trăiesc în condiții economice și sociale asemănătoare. In mod concret, atât pentru oșenii din Maramureș, secuii din județele Harghita, Covasna și Mureș, pentru vrâncenii, bistrițenii, făgărășenii și alții.

Totodată, atunci când dorim să tratăm această problemă credem că n-ar fi fără sens și fără folos, pe lângă reconstituirea unor drepturi, inclusiv pentru moți, acordate în diferite perioade ale timpului, să ne gândim și să ne oprim și la alte modele moderne din țările care au zone geografice asemănătoare, dar unde locuitorii lor trăiesc în condiții incomparabil mai bune. Ar fi vorba de exemplele din Austria, Elveția, de ce nu și din Franța.

Vrem să credem, în numele grupului parlamentar, bineînțeles, că nu este vorba și nu se urmărește obținerea unui capital politic prin această inițiativă legislativă. De către cine? De către un partid și anume Partidul Unității Naționale Române, care la dezbaterea Legii fondului funciar - doresc să vă reamintesc - a votat împotriva reconstituirii dreptului de proprietate asupra pădurilor, afectând în mod direct și negativ condițiile de viață ale locuitorilor din zonele montane, deci, inclusiv a moților.

Aș vrea să pun și eu o întrebare, atât inițiatorilor, cât și comisiei, comisie care în raport face referire la solicitările repetate pe care le-a făcut către diferitele instituții, prefecturi, ministere, așa cum s-a spus aici de către președintele comisiei. Și să fie precizat aici clar, conform Constituției, bineînțeles, cifric, care ar fi implicațiile, cheltuielile bugetare în urma eventualei aplicări a prezentei inițiative, respectiv care sunt sursele pentru acoperirea acestora.

In concluzie, grupul nostru parlamentar propune nu respingerea inițiativei prezentate, ci amânarea discutării ei pe articole și înglobarea unor prevederi din ea într-un proiect de lege cadru privind protecția specială a locuitorilor din întreaga zonă montană a României. Solicităm acest lucru cu atât mai mult, așa cum s-a spus aici, cu cât avem în vedere și inițiativa Guvernului din luna trecută, care a aprobat un program de dezvoltare a zonei Munților Apuseni.

Doresc să precizez că în numele grupului parlamentar solicităm respectuos un vot în acest sens după dezbaterea generală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Dărămuș Octavian, din partea Grupului PUNR. Umează domnul Corneliu Gavaliugov, din partea Grupului PD (FSN).

 
 

Domnul Octavian Dărămuș:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem acum a fost depus la Camera Deputaților în luna iunie 1993, necesitând pentru a intra și a fi discutat în plen numeroase avize, de la prefecturile județene, de la Ministerul Apelor și Pădurilor, de la Ministerul Finanțelor, așa cum arăta domnule președinte al Comisiei juridice. Sigur că din 1993 până în 1995, 1996 de fapt, când suntem acum, s-au schimbat multe în zona Munților Apuseni și ați văzut că a venit și acest necaz cu marile inundații din această iarnă.

Problemele au fost deosebite și sigur că în cadrul zonei Munților Apuseni trebuie rezolvate și alte probleme în afara celor care sunt cuprinse în acest proiect de lege.

Suntem întru totul de acord și cu programul de măsuri de care a vorbit colegul nostru, domnul Maier, privind rezolvarea pe ansamblu și pe o durată mai lungă a problemei zonei Munților Apuseni.

Deci, acest proiect de lege, așa cum au arătat și unii dintre antevorbitorii mei, vine să rezolve numai o problemă de repunere în drepturi, niște drepturi pe care ei le-au avut în perioada interbelică. Și, din această cauza, în nici un caz nu se pune problema că poate fi extinsă la toată zona montană. Sigur, suntem întru totul de acord ca să existe un proiect de lege de ansamblu pentru zona montană a României, iar unele dintre prevederile acestei legi să fie efectiv valabile și pentru zona Munților Apuseni.

Așa după cum numeroase grupări socio-profesionale din țara noastră au primit înapoi anumite drepturi pe care le-au avut, deținuții politici, veteranii de război, revoluționarii care își cer și azi drepturi, noi considerăm că și moții merită să rezolve una din problemele lor din această perioada.

In legătură cu dezvoltarea lor economică vreau să vă spun că în zona Munților Apuseni, în afară de industria lemnului, care este cât de cât o ramură care merge și în momentul de față aduce efectiv locuri de muncă, industria textilă a căzut complet, întrucât nu sunt resurse de materii prime în zonă, industria alimentară a căzut, de asemenea, complet, abatorul din centrul Țării Moților, la Câmpeni este închis, numărul de șomeri este foarte mare, avem anumite sate din zona Munților Apuseni,în care, în proporție de 80-90 la sută, oamenii se ocupă cu meșteșuguri de lemn. Sigur că este foarte bine că unii dintre ei se deplasează cu mașini și nu mai e nevoie de transport pe CFR. Dar sunt unii, și legea trebuie să-i cuprindă pe toți, care de deplasează efectiv cu căruța, alții cu mașina și unii pe CFR.

In concluzie, noi considerăm că prin acest proiect de lege le aducem efectiv acestor moți o reparare a unora dintre drepturile pe care le-au avut între cele două războaie mondiale. Și vă rugăm să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Corneliu Gavaliugov, din partea Grupului PD ( FSN).

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat cu părere de rău că asupra unei probleme care poate suscita o largă dezbatere foarte serioasă, cu foarte multe argumente tehnice, deja își face locul după luările de cuvânt ale mai multor colegi deputați - ce e drept, din județul Alba - ceea ce înseamnă încă o dată că avem de-a face o dezbatere electorală asupra unor probleme care, de fapt, îi preocupă, le afectează viața locuitorilor din Munții Apuseni.

Dar, dacă e să recunoaștem că aceasta este o dezbatere electorală - deși, domnule președinte, nu cred că aveți alte informații, dar știu că încă n-a pornit campania electorală și nici nu se justifică ca Guvernul Văcăroiu să pună în aplicare un nou slogan prin care țara devine cabinetul de lucru al Guvernului Văcăroiu ... am înțeles că următoarea ședință de Guvern va avea loc la Câmpeni ... poate în Țara Moților s-a mutat capitala României ...

Nu este rău... Nu este rău....!

Din sală:

Nu are legătură...!

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Nu are legătură, dar se întâmplă.

Aș spune că ar trebui să ne gândim nu la trecut, ca să intru în fondul problemei, pentru că eu cred... dacă ne gândim care erau drepturile răzeșilor, sau care erau aceste drepturi, abia la începutul secolului XX constituite printr-o lege pentru chinuiții locuitori ai Munților Apuseni, munții care poartă pentru România aur în pântecele lor, , vreau să spun că la sfârșitul secolului XX , România poate să ofere locuitorilor munților și nu numai ai Munților Apuseni, cu totul și cu totul alte programe care să le ofere și să le asigure dreptul la o viață prosperă și stabilitatea în zonă.

Dar constat și regret că colegii mei din Partidul Unității Naționale Române din județul Alba, lansând acest proiect de lege, introduc o gravă discriminare chiar în cadrul județului Alba. Și, ca democrat, trebuie să mă opun la o asemenea discriminare și să încerc, chiar fiind de acord cu principiul acestui proiect de lege, să încercăm să-l corectăm, cel puțin din partea Partidului Democrat.

Să recunoaștem că în afară de Munții Apuseni, în acest județ Alba, mai există și Munții Sebeșului, mai există și Munții Cugirului. Oare acești locuitori ai județului Alba trebuie prin această lege să fie vădit discriminați și să nu aibă aceleași privilegii? Spun aceasta pentru că mergând în aceste locuri pe care le pomeneam în urmă, am întâlnit chiar moți care s-au mutat din Munții Apuseni în aceste localități de munte din Alba. Și atunci, vom avea în Munții Albei unii moți care n-au carnet de moți că nu locuiesc în Munții Apuseni și alții care au carnet de moți pentru că încă își mai păstrează casele din Munții Apuseni?

Este o problemă la care cred eu că este necesară abordarea modernă și nu întoarecerea doar la tradiții, pentru că problemele economiei României nu se rezolvă prin metode tradiționale, ci se rezolvă prin conectarea la modernitate.

Aș insista pe capitolele din acest proiect de lege care se referă la turismul montan, se referă la turismul cultural, se referă la dezvoltarea unor activități și punerea în valoare a resurselor ecologice ale acestei zone. Dincolo de toate, bunăstarea și prosperitatea unor localități înseamnă scoaterea lor din izolare. Ceea ce au acuzat pe bună dreptate, timp de secole, locuitorii Munților Apuseni, a fost izolarea, greaua izolare în care s-au găsit.

România modernă sau România viitorului nu trebuie să mai vadă Munții Apuseni doar o simplă redută, așa cum, poate, în stil patriotard, întotdeauna ne plăcea să o pomenim, ci trebuie să vedem în ce măsură putem oferi locuitorilor acestei zone bunăstarea. La bunăstare nu se poate ajunge decât prin ieșire din izolare, prin oferirea unor condiții: comunicații, căi de transport, infrastructură, care să le apropie de restul țării, să creeze condițiile economice, de eficiență economică care se conecteze această zonă, altfel greu accesibilă la activitățile și la ritmul economiei din întreaga țară.

Sigur, întreaga țară, în acest moment, nu acuză mari ritmuri economice, nu demonstrează o mare dinamică economică, dar dacă acest proiect se referă viitorului și nu trecutului, cred că acesta este modul în care trebuie să abordăm acest proiect de lege.

Sunt, din acest punct de vedere, de acord ca o reluare a acestui proiect, eventual chiar cu o comisie, dacă doriți din deputați din județul Alba, care s-au manifestat până acum la tribuna acestei dezbateri, sau, dacă vreți, chiar reunind documente care deja au fost elaborate la nivelul Guvernului, să găsim o soluție ca acest proiect de lege să fie sâmburele unei reglementări unitare pentru toți locuitorii munților României.

Este, dacă vreți, o soluție care nu seamănă discriminări, nu crează privilegii, ci demonstrează dacă în României, în acest moment, ne mai animă sentimentul solidarității naționale, o solidaritate pozitivă în sensul oferirii acelorași șanse și oportunități spre prosperitate și acelora care încă ne mai păstrează munții locuiți.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul Ciurtin, din partea inițiatorilor.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

Aș vrea să fac câteva precizări la cele discutate până acum, Deci, dacă domnii care au luat cuvântul au avut îngăduința și timpul necesar să privească peste aceste proiect, este vorba, în primul rând, de județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara....

 
 

Domnul Ion Corniță: (din sală)

De ce numai ei?!..

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală!

 
 

Domnul Ciurtin Costică:

Eu nu discut cu dumneata....

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Ciurtin, vă rog să nu intrați în dialog...

 
 

Domnul Costin Ciurtin:

Deci, este vorba de acele județe de astăzi - în perioada interbelică era altfel structurată administrativ această zonă - care a fost privilegiată, să zic eu, de guvernul național-liberal și țărănesc 1928 și, respectiv, 1929, când s-a dat acel ordin al Ministerului de Interne.

Deci, este clar. Prin urmare, este vorba de o repunere în drepturi. Nu știu de ce nu înțelegeți lucrul acesta. Dacă noi vrem să venim acum cu alte proiecte de legi pentru modernitate, pentru viitor, nu aveți decât să faceți o inițiativă legislativă. De altfel, a fost discutată la comisia de specialitate zona montană, dar ea a fost respinsă. Nu s-a mai discutat. In condițiile în care noi vom elabora o lege care să cuprindă toate aspectele locuitorilor din toate zonele muntoase ale țării, vom include în această lege și aceste prevederi din legea reparatorie pentru moții din Munții Apuseni.

Și, în al doilea rând, nu este vorba de o campanie electorală. (Rumoare). Aș vrea să vă spun altceva. Proiectul acesta de lege datează din 1993. Nu este vorba de 1996, iar probabil - zic eu - dacă toate aceste demersuri guvernamentale se fac acum, în 1996, pentru zona montană, înseamnă că altcineva urmărește acest scop electoral.

Eu aș fi dorit ca acest proiect de lege pe care l-am inițiat în 1993 să fi fost discutat atunci, avizat de comisia de specialitate și să fi intrat în legalitate de atunci și până acum, adică în aplicare.

Și aș vrea să mai spun altceva. Oamenii, locuitori ai munților din Sebeș, nu se ocupă și nici nu au aceste îndeletniciri de a face ciubăre, de a face donițe, de a face pari de vie și așa mai departe. Imi pare rău, domnule Gavaliugov !

Chestiunile sunt de altă natură. Chestiunile sunt că dumneavoastră nu cunoașteți care este aspectul real al locuitorilor din Munții Apuseni, pentru că ei nu au drumuri. Noi ne referim la transportul pe CFR. Spun ei că merg cu camioanele, dar n-au drumuri, domnilor. Ei nu pot veni decât pe cărări, și cu căruțe să vină, îi vedeți și astăzi - mergeți în județul Cluj și îi vedeți zi de zi cum pleacă cu căruțele înspre Bihor, înspre Timiș, înspre Arad, înspre Satu Mare; merg cu căruțele cu material lemnos. Nu au nici sistem de electrificare a satelor. Este o problemă deosebită. N-au curent electric. Nu știu ce este acela televizor. Păi, să ne gândim la lucrurile acestea! Hai să le dăm această posibilitate, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să poată să-și agonisească ceva pentru existența lor. Iar situația în care se găsesc cred că o cunoaște cel mai bine UDMR-ul. Să găsească modalitățile prin domeniile Banfi, Teleki și alții, să vadă ce au făcut în decursul istoriei. (Rumoare, agitație)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dezbaterile generale s-au încheiat. Dacă mai este vreun reprezentant al vreunui alt grup parlamentar, decât grupurile parlamentare care au avut reprezentanți la dezbaterea generală, vă rog să se înscrie acum.

Deci, dezbaterea generală s-a încheiat, s-a făcut o propunere aici, pe care cu părere de rău trebuie să o socotesc ca neregulamentară. Problema înscrierii sau neînscrierii pe ordinea de zi, deci, cu alte cuvinte, a dezbaterii sau a nedezbaterii acestui proiect de lege, a fost tranșată la stabilirea ordinii de zi de către plenul Camerei. Din moment ce atunci, printr-un vot majoritar s-a hotărât înscrierea pe ordinea de zi, nu se poate să se ceară returnarea acestei chestiuni.

Am încheiat dezbaterile generale.

Ne oprim aici în dezbaterea acestei legi. Ea va fi continuată în ședințele următoare.

 
Adoptarea programului de lucru și a ordinii de zi pentru săptămâna 19-22 februarie 1996

În final, așa cum este prevăzut în Regulament, vom discuta ordinea de zi și programul de lucru pe săptămâna viitoare.

Referitor la ordinea de zi. Dacă cineva dorește să ia cuvântul.

Domnul Brânzei. Vă rog.

 

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum știți, în această săptămână am solicitat în ziua de marți să amânăm dezbaterea la problematica ordonanței Guvernului nr.70/1994 din anumite motive, practic tehnice.

Eu solicitasem ca această dezbatere să aibă loc în săptămâna care urmează, dar , deși aproape în tot cursul zilei de ieri s-a discutat la comisie foarte mult pe marginea acestei ordonanțe, să vedem și să hotărâm în ce mod să venim cu ea la dezbaterea în plen, nu s-a reușit în cursul zilei de ieri ca în mod tehnic să facem această lucrare în comisie, ca astăzi să poată fi distribuit colegilor materialul în cauză. Din aceste motive, v-am ruga, domnule președinte și pe colegii din plenul Camerei, să accepte discutarea acestui punct 10 din ordinea de zi pe care o avem. Dacă se poate și este solicitarea de a o discuta săptămâna care urmează, atunci să o facem în cursul zilei de joi, când va fi posibil, iar dacă se menține ordinea prin care noi, la vremea respectivă, am stabilit ca ordonanțele să se discute în cursul zilelor de luni, atunci să o amânăm pentru săptămâna cealaltă, deci, de luni într-o săptămână.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să rămâneți puțin la microfon. Ordinea de zi nu cuprinde chestiuni referitoare la program și nici la săptămâni. Ea stabilește niște proiecte legislative care se vor dezbate în ziua de luni și altele în zilele celelalte.

De aceea, singura chestiune care se poate face regulamentar este ca proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70 să treacă de pe locul 10 unde doriți dumneavoastră, dacă vreți, pe locul 15, deci, să treacă la sfârșit, în așa fel încât dumneavoastră să aveți timpul necesar săptămâna viitoare să realizați raporturile sau dezbaterile suplimentare pe care le doriți și, apoi, la sfârșitul săptămânii viitoare să reveniți și să propuneți un loc distinct pentru acest proiect de lege. Asta este chestiunea pe care o putem noi stabili acum.

 
 

Domnul Gheorghe Brănzei:

De acord, domnule președinte. Atunci fac propunerea ca punctul 10 să fie ultimul punct, practic, pe ordinea de zi a zilei de luni, pentru data de 19 februarie.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Actualul punct 10 să treacă după actualul punct 15 și celelalte să meargă toate mai sus.

Vă mulțumesc.

Altcineva? Domnul Dinu.

 
 

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Preluându-vă exprimarea, domnule președinte, ca să opiniem asupra unui loc distinct, dat fiind că am oprit adineauri dezbaterea pentru legea, care de doi ani așteaptă, privind refacerea realității, privind viața celor din Munții Apuseni, propun ca după punctul 1 să introducem discutarea proiectului de Lege privind repunerea în drepturi a locuitorilor din Munții Apuseni, ca să nu mai avem nici o notă de echivoc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. Deci, trebuie să vă spun că acest proiect de ordine de zi a fost întocmit în ideea că Legea privind repunerea în drepturi a locuitorilor Munților Apuseni se încheie în această săptămână. Totdeauna, deci, în mod automat, legile a căror dezbatere nu s-a încheiat, își mențin locul. Legea privind locuitorii din Munții Apuseni era înainte de organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului.

 
 

Domnul Ion Dinu:

Atunci, puneți-o pe primul loc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, în momentul de față, dacă nu faceți nici o altă propunere deosebită, ea va fi pe locul, să zicem zero, înaintea locului 1, pentru că nu a fost încheiată dezbaterea. Pe locul 1 va fi...

 
 

Domnul Ion Dinu:

Chiar pe zero, nu, dar pe locul 1, eu sunt cu atât mai încântat.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, va fi înaintea cele de pe locul 1.

 
 

Domnul Ion Dinu:

Să nu mai tergiversăm, deci chiar pe locul 1.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Pe locul 1 va fi aceasta.

Dacă nu mai sunt alte propuneri vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință că raportul Comisiei de mediere la Legea 42 a fost și el depus în termen și urmează să apară pe ordinea de zi, așa cum noi am stabilit este trecut și în Regulament, de principiu, informările, rapoartele comisiilor de mediere sunt în ziua de luni, în prima parte a ședinței, urmând apoi ordonanțele.

Deci, față de propunerea pe care dumneavoastră o aveți și luând în calcul și cele două propuneri pe care le-ați auzit, dacă nu mai există alte chestiuni, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. Deci, a fost adoptată ordinea de zi.

Referitor la program dacă dorește cineva să se refere? Nu dorește nimeni. Supun votului dumneavoastră programul. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă e cineva împotrivă? Nu este nimeni. Dacă se abține cineva?

A fost adoptat și programul în unanimitate.

Reluăm dezbaterile în plen luni, după programul aprobat.

Ședința s-a încheiat la ora 12,20.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 10:35
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro