Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 15-02-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 1996

4. Dezbateri asupra propunerii legislative privind repunerea în drepturi a locuitorilor Munților Apuseni

Domnul Mircea Radu Berceanu:

................................................

Vă propun să luăm o pauză de 10 minute, după care vom relua activitatea cu propunerea legislativă privind repunerea în drepturi a locuitorilor Munților Apuseni și, în final, după cum știți, vom dezbate ordinea de zi și programul pentru săptămâna viitoare.

- pauză -

Se reiau lucrările după pauză.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Reluăm dezbaterile noastre. Avem pe ordinea de zi propunerea legislativă privind repunerea în drepturi a locuitorilor Munților Apuseni.

Din partea inițiatorului, dacă cineva dorește să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul deputat Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul la care ne referim astăzi, cu privire la repunerea în unele drepturi a locuitorilor din Munții Apuseni este o inițiativă a Partidului Unității Naționale Române, de acum doi ani de zile. Ea nu a fost pusă pe ordinea de zi până acum, a fost tergiversată, dar sper ca astăzi această lege să treacă și, deci, săptămâna viitoare sa putem să dăm votul general asupra ei.

Aș vrea să punctez câteva aspecte în legătură cu această lege.

Nu aș vrea să intru în istoricul Munților Apuseni. Nu este necesar pentru că toată lumea cunoaște situația tragică a locuitorilor Munților Apuseni de până în 1918, când, ca reflecție a situației grele pe care aceștia au dus-o sunt și răscoalele din Evul Mediu pentru recucerirea drepturilor de folosință a pădurilor. Dar este un moment deosebit, aș spune eu, anul 1905, când Ionel Brătianu, președintele Partidului Liberal, a făcut o vizită în Munții Apuseni și a rămas uimit de situația grea în care trăiau acești oameni de munte. Tot cu acel prilej, parcă prin 1907, dacă nu mă înșel eu, o bisericuță din Munții Apuseni, care a fost construită de Horea, a fost dusă chiar pe moșia Florica a înaltului demnitar politic român.

După întregirea din 1918, Partidul Național Liberal și-a ținut promisiunile și a luat o serie de măsuri pentru ridicarea gradului de viață material-spiritual al acestei zone a Munților Apuseni.

Din însărcinarea primului-ministru Ionel Brătianu, vreo 15 miniștri s-au ocupat, pe sectoare de activitate, de ridicarea gradului economic al acestei zone: în transporturi, în dezvoltarea meseriilor, a cooperației meștesugărești, învățământ ș.a.m.d., urmând ca, prin anii 1929, printr-o ordonanță a Ministerului de Interne și apoi reînnoită în 1933, 1935 și 1936 să li se dea niște drepturi specifice locuitorilor Munților Apuseni. Este vorba de așa-numita "Carte a Moțului", care a funcționat, în linii generale, până în 1948-195o.

Drepturile acestora, prevăzute prin ordonanța Ministerului de Interne, au fost anulate treptat, iar în 1965 definitiv, urmărindu-se prin aceasta nu numai blocarea posibilității de existență materială a acestor locuitori, dar și încercarea de depopulare a Munților Apuseni, oamenii de acolo neavând posibilități, erau nevoiți să meargă la orașe fără să-și găsească rostul și menirea lor în societatea de acum 20 sau 30 de ani. Mai mult decât atât, această depopulare a dus și la strămutarea oamenilor de aici în județul Timiș, în Arad, în Bihor, în Satu Mare, Baia Mare ș.a.m .

Prin urmare, făcând această succintă prezentare, Partidul Unității Naționale Române vine în fața dumneavoastră cu un proiect de lege de repunere în drepturi. Nu este vorba de crearea unor privilegii pentru locuitorii acestei zone a Munților Apuseni, în general, din cele 5 județe, ci este vorba de repunerea lor în drepturi, așa cum legislația de după 1990 a repus în drepturi o serie de alte categorii sociale.

Mă gândesc că nu mai este cazul să se organizeze, domnule președinte, discuții generale, ci să trecem efectiv la dezbaterea pe articole a prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc .

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Dacă din partea comisiei sesizate în fond dorește să ia cineva cuvântul, iar cei care doresc să se înscrie la dezbateri generale pot să o facă la domnul secretar Emil Putin.

Domnule Știrbu, vă rog.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu acest proiect de lege Comisia juridică a fost sesizată pe data de 20 iulie 1993. Din păcate, abia acum a ajuns pe ordinea de zi pentru a fi dezbătut, cu precizarea că și noi, comisia, am depus raportul abia cu 4 luni în urmă.

De la început țin să vă informez că a durat atât de mult de la sesizare și până la întocmirea raportului pentru că a fost nevoie de o serie de avize, o serie de puncte de vedere de la toate prefecturile care au tangență cu Munții Apuseni, de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului, de la Departamentul administrației locale, de la două comisii ale noastre, care ne-au dat avizele destul de repede și s-au purtat numeroase discuții, repet, și cu prefecții veniți la comisie.

In primui rând s-au purtat discuții dacă aceste drepturi care se prevăd în lege pentru locuitorii Munților Apuseni, nu ar fi bine să fie extinse la locuitorii tuturor munților României. După multe dezbateri în cadrul comisiei s-a ajuns la concluzia că există un proiect de lege în curs de a ajunge la Parlament, care să rezolve problema locuitorilor din munții României sub toate aspectele. Si atunci, ne-am rezumat numai la reacordarea unor drepturi pe care le-au avut acești cetățeni ai Munților Apuseni în perioada de dinainte de cel de al doilea război mondial.

Așa după cum v-a prezentat și domnul deputat Ciurtin, nu este vorba de a acorda niște drepturi, ci de a reconsidera, a reda acele drepturi care au fost luate în timpul regimului totalitar acestor locuitori din Munții Apuseni pentru că existența lor este legată în exclusivitate de aceste meserii: producerea de ciubere, de șindrilă, de alte asemenea activități specifice locuitorilor din Munții Apuseni, produse pe care le vindeau și prin care își cumpărau cele necesare traiului.

Prin urmare, de la data depunerii raportului nu am primit amendamente la comisie pentru ca să le putem discuta așa cum prevede regulamentul, cu excepția zilei de ieri când, după terminarea ședinței, am primit un amendament de la un coleg deputat, prin care propune să extindem aceste drepturi și la locuitorii din Munții Vrancei. Nu s-a putut discuta. Am primit amendamentul după terminarea ședinței în comisie, dar și dacă l-am fi primit mai devreme am fi mers pe aceeași regulă generală, că nu extindem. Repet, există un proiect de lege pe această temă, și ne rezumăm numai la acești locuitori din Munții Apuseni.

Textul care a fost propus de către Partidul Unității Naționale Române a fost discutat cu mare atenție în comisie și, așa după cum observați și din raportul pe care l-am prezentat, aproape la fiecare text s-au adus îmbunătățiri atât de fond, cât și sub aspect juridic, tehnic, legislativ, de natură să fie clar fiecare text, ca să poată fi aplicat în mod corespunzător.

Am avut o problemă care e bine să o cunoașteți, un punct de vedere a Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului care, într-o adresă ne comunică faptul că vor analiza posibilitatea acordării lemnului cu reducerile propuse sub aspectul prețului dar, în aceeași zi am primit o altă adresă prin care ni se confirmă că sunt de acord cu acesat proiect și ni se comunică și numărul de cetățeni, cam câți ar beneficia de aceste drepturi, cam care ar fi situația sub aspect economic privind Regia ROMSILVA.

Aș avea rugămintea, domnule președinte și stimați colegi, chiar la titlul legii să facem o mică modificare față de raportul pe care l-am prezentat noi.

Noi am îmbunătățit titlul propus de inițiator, dar se pare că nu l-am îmbunătățit bine. Am zis: "Lege privind reconstituirea unor drepturi". Cuvântul de reconstituire este un cuvânt mai tehnic, juridic, nu cred că corespunde suficient de bine cerinței legii și am propune să scriem titlul în felul următor : "Lege privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni".

V-aș ruga să fiți de acord, când vom ajunge la titlu, să reiterez această modificare.

Noi susținem să fie aprobat acest proiect de lege în forma prezentată, cu îmbunătățirile aduse în raportul Comisiei juridice.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Maier Ioan, din partea PDSR. Urmează domnul Berciu Ion, din partea PNȚCD.

Domnul Ioan Maier:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Imi pare rău că o asemenea propunere legislativă se dezbate cu atât de puțini participanți, dar aceasta este soarta, probabil, proiectelor ce se discută joi, în ultima parte a zilei.

De la început aș vrea să spun că sunt de acord cu respectiva propunere și că solicit pe toți colegii mei de grup parlamentar, pe toți colegii de parlament să voteze această inițiativă fiindcă, într-adevăr, rezolvă problemele, să zic, mici ale unei părți a locuitorilor din Munții Apuseni.

Mi-aș permite câteva opinii personale pe marginea acestui proiect de lege. După părerea mea, efectul acestei propuneri legislative este, ca să mă exprim la figurat, acela al tratamentului cu purgativ pentru durerea de cap. Adică, un efect foarte mic.

Să ne uităm care sunt drepturile spre care legea ne conduce, ne îndreaptă și vom vedea că legea ne trimite în trecut, într-un trecut care are foarte puține tangențe cu problemele ac tuale ale moților, cu durerile si necazurile acestor oameni aflați în Munții Apuseni.

Vedeți că este vorba, în primul rând, de înlesniri la transportul pe CFR. Momentan nici nu prea există linii, dar să sperăm că se refac. Oricum, sunt foarte puțini cei care își mai transportă mărfurile pe calea ferată. Acum sunt aproape la tot pasul mașini, mașini mari, mașini specializate pentru transportul lemnului și, dacă vreți, pe toate drumurile țării aceste mașini sunt prezente și fac acest lucru.

Problema pășunării sau locurilor de pășunat a cailor și de oprire a căruțelor pe marginea drumurilor prin țară. Vreau să vă spun că dintr-o socoteală făcută în Apuseni, cel puțin în zona județului Alba, nu aș vrea să extind în altă parte, cam 1% din oameni mai practică transportul cu căuțe. Eu cred că dacă tot ne gândim ar fi trebuit să le facem, eventual, niște motele speciale pentru șoferii care transportă lemn în țară.

Sigur, rămâne o treabă importantă - acei metri cubi de lemn care să fie acordați tinerilor căsătoriți la un preț mai redus, atunci când încheie căsătoria și pentru aceasta, cred că există toate condițiile să se rezolve acest lucru.

Am spus, domnilor, nu acestea sunt problemele locuitorilor Apusenilor. Durerile lor sunt multe, sunt mari și sunt foarte vechi. Unele sunt, așa cum spunea domnul Ciurtin, de natură istorică. Deci, s-au perpetuat din timp în timp fără ca nimeni să le rezolve. Altele sunt determinate de condițiile specifice ale acestei zone care poate fi, efectiv, trecută în rândul zonelor defavorizate ale țării.

In mod concret, aceste probleme, aceste necazuri ar trebui rezolvate printr-un program, un program complex,un program etapizat și cu niște obiective foarte clare, care să înceapă, neapărat, cu electrificarea aceastor zone, a zonei Apusenilor, terminarea electrificării, cu crearea infrastructurii extraordinar de puternic afectată după inundațiile din acest an și de la sfârșitul anului trecut, cu rezolvarea problemelor de telefonie, cu măsuri de natură sanitară speciale, inclusiv elicoptere pentru transportul oamenilor din zonele foarte greu accesibile, cu școli și, mai ales, cu internate, fiindcă niciodată în Apuseni nu se va putea face școală în absența internatelor care au fost, acum sunt desființate sau transformate în buticuri ș.a.m.d.

Sigur că o problemă deosebită este cea a economiei.

In Apuseni, ultimii 5o-6o de ani nu au trecut fără niște realizări, fără niste transformări de ordin economic. Nu numai întreprinderile miniere și apariția noilor unități miniere au schimbat ceva,ceva din configurația tradițională a zonei, ci au apărut unități de industrializare a lemnului puternice, au apărut unități de industrie ușoară puternice și profesiunile, structura socio-profesională a populației din Apuseni s- a schimbat.

Deci, eu cred că noi va trebui să facem în așa fel încât să dezvoltăm și să optimizăm aceste unități economice fără de care nu se pot rezolva problemele Apusenilor și, în plus, să creăm noi posibilități de valorificare a materiei prime locale, a tradițiilor si obiceiurilor, în așa fel încât nici un gram din materia primă din Apuseni să nu mai plece neprelucrată din această zonă.

Deci, cam acestea ar fi problemele care ar trebui rezolvate și pe care Parlamentul ar trebui să le reglementeze, să le legifereze în următoarele luni, în următorii ani poate.

Aș vrea să vă spun că la nivelul Guvernului există deja conturat un asemenea program, pe o perioadă de 14 ani.

Mâine, la Alba Iulia va avea loc ședința comisiei interguvernamentale care s-a ocupat de aceste probleme ale Apusenilor, urmând ca luna viitoare, probabil, tot în județul Alba, la Câmpeni sau la Abrud să aibă loc o ședință a Guvernului la care să participe și primarii și cadrele de răspundere, și prefecții, din zonele care cuprind Munții Apuseni.

Imi pare rău că trebuie să observ aici, încă o dată, fiind de acord, repet, cu votarea acestei inițiative că, după părerea mea, repet, după părerea mea, și nu este părerea grupului parlamentar, din păcate, în acest moment, această inițiativă are mai mult o valoare electorală decât o valoare practică în sprijinul oamenilor din Apuseni.

Vă mulțumesc .

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Trebuia să nu spuneți partea aceasta de final, pentru că deputații iau cuvântul la dezbateri generale, expunând punctul de vedere al grupului parlamentar, și nu al lor. Dar, noi ne facem că nu am auzit-o.

Domnul Berciu Ion.

Domnul Ioan Maier:(din bancă)

Este părerea mea personală.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Părerile perasonale le spuneți în alt cadru.

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că sunt deputat de Alba și cunosc problemele Munților Apuseni destul de bine, din partea grupului parlamentar sunt desemnat sa vă spun părerea grupului nostru parlamentar în legătură cu propunerea de Lege a acordării unor drepturi locuitorilor Munților Apuseni.

Este vorba de o repunere în drepturi și e foarte bine că de la început s-a spus acest lucru. E vorba de o repunere în drepturi, dar, fără îndoială, trebuie să o aducem la ora actuală, trebuie să o modernizăm.

Acel "Carnet de Moț", care a fost eliberat în perioada dintre războaie, a fost o inițiativă a Partidului Național Român și pe urmă a Partidului Național Țărănesc, când, de fapt, s-a realizat acel "Carnet de Moț".

De ce a apărut acel "Carnet de Moț"? A apărut pentru că încă din acea perioadă zona Munților Apuseni a fost cotată drept zona cea mai săracă a României, pentru că acelor locuitori din acea zonă era normal să li se acorde o asistență deosebita, o atenție deosebită și nitște drepturi, să zic, în plus, față de ceilalți locuitorii ai țării noastre.

La ce mă refer ? La o discriminare pozitivă. Stiu ceea ce o să mi se pună în spinare, spunând acest cuvânt! Dar acest cuvânt este necesar pentru acești locuitori. Cei care au fost în Munții Apuseni și au bătut puțin drumurile, cred că vor fi foarte sensibili la întreaga lege, iar partidul nostru, fără îndoială, va fi foarte apropiat de rezolvarea și de reușita acestei legi.

Incă un lucru vreau să specific. Problema pusă, să știți, nu o vom putea discuta astăzi în mod deosebit pentru că deputații nu au la îndemână acel "Carnet de Moț" pe care l-au primit moții în perioada interbelică. Acel "Carnet de Moț" trebuie discutat probabil, și el separat, de acest proiect de lege, pentru că acel "Carnet de Moț "era eliberat într-o perioadă interbelică. Toate drepturile cu care venim noi trebuie să le acordăm la perioada modernă. Si nu numai atât, dar vreau să vă spun că sun niște probleme legate de pășunat, de lemn ș.a.m.d. Dacă nu gândim în viitor, cu adaptarea agroturismului la întreaga viață socială a moților, să știți că, practic, nu vom veni în întâmpinarea lor. Cu acele cantități de lemn pe care le dăm în plus, cu scutiri, cu reduceri la nivelul prețului etc. nu vom realiza cu adevărat o remontare a vieții locuitorilor din Munții Apuseni.

Cu problemele guvernamentale care au fost expuse înainte, să știți un singur lucru: speranța de viață a Guvernului Văcăroiu văd că este formidabilă. Se vorbește despre ce va fi peste 14 ani. Domnilor, nici chiar în halul aceasta! Să sperăm că va fi cu totul și cu totul altceva.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Birtalan Akos, de la UDMR.

Domnul Ákos Birtalan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este un fapt incontestabil că o parte din cetățenii României, din unele zone geografice, inclusiv Munții Apuseni, trăiesc în condiții economice și sociale mult mai grele comparativ cu cei din alte zone ale țării.

Aceste zone - cărora într-un proiect de lege... care nu vine către Parlament, ci uitat în arhivele Camerei Deputaților, li se spunea ‘zona montană’, la care trebuie adăugată, bineînțeles, și Delta Dunării(care a fost, totuși, reglementată prin lege) - deci, aceste zone au fost și sunt relativ depopulate, iar populația care a rămas acolo este îmbătrânită.

Este la fel de indiscutabil că în condițiile tranziției la economia de piață concurențială, cetățenii care trăiesc în zonele sus-amintite sunt dezavantajați, motiv pentru care trebuie să li se creeze șanse cât de cât egale de participare, printre altele, și la viața economică.

Putem spune chiar că felicităm această încercare de tratament special, cum a spus și un coleg mai înainte, de "discriminare pozitivă" și această repunere în drepturi a moților din Munții Apuseni, dar am vrea și solicităm o abordare similară într-o lege cadru și pentru ceilalți cetățeni care trăiesc în condiții economice și sociale asemănătoare. In mod concret, atât pentru oșenii din Maramureș, secuii din județele Harghita, Covasna și Mureș, pentru vrâncenii, bistrițenii, făgărășenii și alții.

Totodată, atunci când dorim să tratăm această problemă credem că n-ar fi fără sens și fără folos, pe lângă reconstituirea unor drepturi, inclusiv pentru moți, acordate în diferite perioade ale timpului, să ne gândim și să ne oprim și la alte modele moderne din țările care au zone geografice asemănătoare, dar unde locuitorii lor trăiesc în condiții incomparabil mai bune. Ar fi vorba de exemplele din Austria, Elveția, de ce nu și din Franța.

Vrem să credem, în numele grupului parlamentar, bineînțeles, că nu este vorba și nu se urmărește obținerea unui capital politic prin această inițiativă legislativă. De către cine? De către un partid și anume Partidul Unității Naționale Române, care la dezbaterea Legii fondului funciar - doresc să vă reamintesc - a votat împotriva reconstituirii dreptului de proprietate asupra pădurilor, afectând în mod direct și negativ condițiile de viață ale locuitorilor din zonele montane, deci, inclusiv a moților.

Aș vrea să pun și eu o întrebare, atât inițiatorilor, cât și comisiei, comisie care în raport face referire la solicitările repetate pe care le-a făcut către diferitele instituții, prefecturi, ministere, așa cum s-a spus aici de către președintele comisiei. Și să fie precizat aici clar, conform Constituției, bineînțeles, cifric, care ar fi implicațiile, cheltuielile bugetare în urma eventualei aplicări a prezentei inițiative, respectiv care sunt sursele pentru acoperirea acestora.

In concluzie, grupul nostru parlamentar propune nu respingerea inițiativei prezentate, ci amânarea discutării ei pe articole și înglobarea unor prevederi din ea într-un proiect de lege cadru privind protecția specială a locuitorilor din întreaga zonă montană a României. Solicităm acest lucru cu atât mai mult, așa cum s-a spus aici, cu cât avem în vedere și inițiativa Guvernului din luna trecută, care a aprobat un program de dezvoltare a zonei Munților Apuseni.

Doresc să precizez că în numele grupului parlamentar solicităm respectuos un vot în acest sens după dezbaterea generală.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Dărămuș Octavian, din partea Grupului PUNR. Umează domnul Corneliu Gavaliugov, din partea Grupului PD (FSN).

Domnul Octavian Dărămuș:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem acum a fost depus la Camera Deputaților în luna iunie 1993, necesitând pentru a intra și a fi discutat în plen numeroase avize, de la prefecturile județene, de la Ministerul Apelor și Pădurilor, de la Ministerul Finanțelor, așa cum arăta domnule președinte al Comisiei juridice. Sigur că din 1993 până în 1995, 1996 de fapt, când suntem acum, s-au schimbat multe în zona Munților Apuseni și ați văzut că a venit și acest necaz cu marile inundații din această iarnă.

Problemele au fost deosebite și sigur că în cadrul zonei Munților Apuseni trebuie rezolvate și alte probleme în afara celor care sunt cuprinse în acest proiect de lege.

Suntem întru totul de acord și cu programul de măsuri de care a vorbit colegul nostru, domnul Maier, privind rezolvarea pe ansamblu și pe o durată mai lungă a problemei zonei Munților Apuseni.

Deci, acest proiect de lege, așa cum au arătat și unii dintre antevorbitorii mei, vine să rezolve numai o problemă de repunere în drepturi, niște drepturi pe care ei le-au avut în perioada interbelică. Și, din această cauza, în nici un caz nu se pune problema că poate fi extinsă la toată zona montană. Sigur, suntem întru totul de acord ca să existe un proiect de lege de ansamblu pentru zona montană a României, iar unele dintre prevederile acestei legi să fie efectiv valabile și pentru zona Munților Apuseni.

Așa după cum numeroase grupări socio-profesionale din țara noastră au primit înapoi anumite drepturi pe care le-au avut, deținuții politici, veteranii de război, revoluționarii care își cer și azi drepturi, noi considerăm că și moții merită să rezolve una din problemele lor din această perioada.

In legătură cu dezvoltarea lor economică vreau să vă spun că în zona Munților Apuseni, în afară de industria lemnului, care este cât de cât o ramură care merge și în momentul de față aduce efectiv locuri de muncă, industria textilă a căzut complet, întrucât nu sunt resurse de materii prime în zonă, industria alimentară a căzut, de asemenea, complet, abatorul din centrul Țării Moților, la Câmpeni este închis, numărul de șomeri este foarte mare, avem anumite sate din zona Munților Apuseni,în care, în proporție de 80-90 la sută, oamenii se ocupă cu meșteșuguri de lemn. Sigur că este foarte bine că unii dintre ei se deplasează cu mașini și nu mai e nevoie de transport pe CFR. Dar sunt unii, și legea trebuie să-i cuprindă pe toți, care de deplasează efectiv cu căruța, alții cu mașina și unii pe CFR.

In concluzie, noi considerăm că prin acest proiect de lege le aducem efectiv acestor moți o reparare a unora dintre drepturile pe care le-au avut între cele două războaie mondiale. Și vă rugăm să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Corneliu Gavaliugov, din partea Grupului PD ( FSN).

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat cu părere de rău că asupra unei probleme care poate suscita o largă dezbatere foarte serioasă, cu foarte multe argumente tehnice, deja își face locul după luările de cuvânt ale mai multor colegi deputați - ce e drept, din județul Alba - ceea ce înseamnă încă o dată că avem de-a face o dezbatere electorală asupra unor probleme care, de fapt, îi preocupă, le afectează viața locuitorilor din Munții Apuseni.

Dar, dacă e să recunoaștem că aceasta este o dezbatere electorală - deși, domnule președinte, nu cred că aveți alte informații, dar știu că încă n-a pornit campania electorală și nici nu se justifică ca Guvernul Văcăroiu să pună în aplicare un nou slogan prin care țara devine cabinetul de lucru al Guvernului Văcăroiu ... am înțeles că următoarea ședință de Guvern va avea loc la Câmpeni ... poate în Țara Moților s-a mutat capitala României ...

Nu este rău... Nu este rău....!

Din sală:

Nu are legătură...!

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Nu are legătură, dar se întâmplă.

Aș spune că ar trebui să ne gândim nu la trecut, ca să intru în fondul problemei, pentru că eu cred... dacă ne gândim care erau drepturile răzeșilor, sau care erau aceste drepturi, abia la începutul secolului XX constituite printr-o lege pentru chinuiții locuitori ai Munților Apuseni, munții care poartă pentru România aur în pântecele lor, , vreau să spun că la sfârșitul secolului XX , România poate să ofere locuitorilor munților și nu numai ai Munților Apuseni, cu totul și cu totul alte programe care să le ofere și să le asigure dreptul la o viață prosperă și stabilitatea în zonă.

Dar constat și regret că colegii mei din Partidul Unității Naționale Române din județul Alba, lansând acest proiect de lege, introduc o gravă discriminare chiar în cadrul județului Alba. Și, ca democrat, trebuie să mă opun la o asemenea discriminare și să încerc, chiar fiind de acord cu principiul acestui proiect de lege, să încercăm să-l corectăm, cel puțin din partea Partidului Democrat.

Să recunoaștem că în afară de Munții Apuseni, în acest județ Alba, mai există și Munții Sebeșului, mai există și Munții Cugirului. Oare acești locuitori ai județului Alba trebuie prin această lege să fie vădit discriminați și să nu aibă aceleași privilegii? Spun aceasta pentru că mergând în aceste locuri pe care le pomeneam în urmă, am întâlnit chiar moți care s-au mutat din Munții Apuseni în aceste localități de munte din Alba. Și atunci, vom avea în Munții Albei unii moți care n-au carnet de moți că nu locuiesc în Munții Apuseni și alții care au carnet de moți pentru că încă își mai păstrează casele din Munții Apuseni?

Este o problemă la care cred eu că este necesară abordarea modernă și nu întoarecerea doar la tradiții, pentru că problemele economiei României nu se rezolvă prin metode tradiționale, ci se rezolvă prin conectarea la modernitate.

Aș insista pe capitolele din acest proiect de lege care se referă la turismul montan, se referă la turismul cultural, se referă la dezvoltarea unor activități și punerea în valoare a resurselor ecologice ale acestei zone. Dincolo de toate, bunăstarea și prosperitatea unor localități înseamnă scoaterea lor din izolare. Ceea ce au acuzat pe bună dreptate, timp de secole, locuitorii Munților Apuseni, a fost izolarea, greaua izolare în care s-au găsit.

România modernă sau România viitorului nu trebuie să mai vadă Munții Apuseni doar o simplă redută, așa cum, poate, în stil patriotard, întotdeauna ne plăcea să o pomenim, ci trebuie să vedem în ce măsură putem oferi locuitorilor acestei zone bunăstarea. La bunăstare nu se poate ajunge decât prin ieșire din izolare, prin oferirea unor condiții: comunicații, căi de transport, infrastructură, care să le apropie de restul țării, să creeze condițiile economice, de eficiență economică care se conecteze această zonă, altfel greu accesibilă la activitățile și la ritmul economiei din întreaga țară.

Sigur, întreaga țară, în acest moment, nu acuză mari ritmuri economice, nu demonstrează o mare dinamică economică, dar dacă acest proiect se referă viitorului și nu trecutului, cred că acesta este modul în care trebuie să abordăm acest proiect de lege.

Sunt, din acest punct de vedere, de acord ca o reluare a acestui proiect, eventual chiar cu o comisie, dacă doriți din deputați din județul Alba, care s-au manifestat până acum la tribuna acestei dezbateri, sau, dacă vreți, chiar reunind documente care deja au fost elaborate la nivelul Guvernului, să găsim o soluție ca acest proiect de lege să fie sâmburele unei reglementări unitare pentru toți locuitorii munților României.

Este, dacă vreți, o soluție care nu seamănă discriminări, nu crează privilegii, ci demonstrează dacă în României, în acest moment, ne mai animă sentimentul solidarității naționale, o solidaritate pozitivă în sensul oferirii acelorași șanse și oportunități spre prosperitate și acelora care încă ne mai păstrează munții locuiți.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul Ciurtin, din partea inițiatorilor.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

Aș vrea să fac câteva precizări la cele discutate până acum, Deci, dacă domnii care au luat cuvântul au avut îngăduința și timpul necesar să privească peste aceste proiect, este vorba, în primul rând, de județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara....

Domnul Ion Corniță: (din sală)

De ce numai ei?!..

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală!

Domnul Ciurtin Costică:

Eu nu discut cu dumneata....

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Ciurtin, vă rog să nu intrați în dialog...

Domnul Costin Ciurtin:

Deci, este vorba de acele județe de astăzi - în perioada interbelică era altfel structurată administrativ această zonă - care a fost privilegiată, să zic eu, de guvernul național-liberal și țărănesc 1928 și, respectiv, 1929, când s-a dat acel ordin al Ministerului de Interne.

Deci, este clar. Prin urmare, este vorba de o repunere în drepturi. Nu știu de ce nu înțelegeți lucrul acesta. Dacă noi vrem să venim acum cu alte proiecte de legi pentru modernitate, pentru viitor, nu aveți decât să faceți o inițiativă legislativă. De altfel, a fost discutată la comisia de specialitate zona montană, dar ea a fost respinsă. Nu s-a mai discutat. In condițiile în care noi vom elabora o lege care să cuprindă toate aspectele locuitorilor din toate zonele muntoase ale țării, vom include în această lege și aceste prevederi din legea reparatorie pentru moții din Munții Apuseni.

Și, în al doilea rând, nu este vorba de o campanie electorală. (Rumoare). Aș vrea să vă spun altceva. Proiectul acesta de lege datează din 1993. Nu este vorba de 1996, iar probabil - zic eu - dacă toate aceste demersuri guvernamentale se fac acum, în 1996, pentru zona montană, înseamnă că altcineva urmărește acest scop electoral.

Eu aș fi dorit ca acest proiect de lege pe care l-am inițiat în 1993 să fi fost discutat atunci, avizat de comisia de specialitate și să fi intrat în legalitate de atunci și până acum, adică în aplicare.

Și aș vrea să mai spun altceva. Oamenii, locuitori ai munților din Sebeș, nu se ocupă și nici nu au aceste îndeletniciri de a face ciubăre, de a face donițe, de a face pari de vie și așa mai departe. Imi pare rău, domnule Gavaliugov !

Chestiunile sunt de altă natură. Chestiunile sunt că dumneavoastră nu cunoașteți care este aspectul real al locuitorilor din Munții Apuseni, pentru că ei nu au drumuri. Noi ne referim la transportul pe CFR. Spun ei că merg cu camioanele, dar n-au drumuri, domnilor. Ei nu pot veni decât pe cărări, și cu căruțe să vină, îi vedeți și astăzi - mergeți în județul Cluj și îi vedeți zi de zi cum pleacă cu căruțele înspre Bihor, înspre Timiș, înspre Arad, înspre Satu Mare; merg cu căruțele cu material lemnos. Nu au nici sistem de electrificare a satelor. Este o problemă deosebită. N-au curent electric. Nu știu ce este acela televizor. Păi, să ne gândim la lucrurile acestea! Hai să le dăm această posibilitate, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să poată să-și agonisească ceva pentru existența lor. Iar situația în care se găsesc cred că o cunoaște cel mai bine UDMR-ul. Să găsească modalitățile prin domeniile Banfi, Teleki și alții, să vadă ce au făcut în decursul istoriei. (Rumoare, agitație)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dezbaterile generale s-au încheiat. Dacă mai este vreun reprezentant al vreunui alt grup parlamentar, decât grupurile parlamentare care au avut reprezentanți la dezbaterea generală, vă rog să se înscrie acum.

Deci, dezbaterea generală s-a încheiat, s-a făcut o propunere aici, pe care cu părere de rău trebuie să o socotesc ca neregulamentară. Problema înscrierii sau neînscrierii pe ordinea de zi, deci, cu alte cuvinte, a dezbaterii sau a nedezbaterii acestui proiect de lege, a fost tranșată la stabilirea ordinii de zi de către plenul Camerei. Din moment ce atunci, printr-un vot majoritar s-a hotărât înscrierea pe ordinea de zi, nu se poate să se ceară returnarea acestei chestiuni.

Am încheiat dezbaterile generale.

Ne oprim aici în dezbaterea acestei legi. Ea va fi continuată în ședințele următoare.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 10:09
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro