Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of July 3, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 03-07-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of July 3, 1997

5. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind grațierea unor pedepse.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Probabil că vom apela, din nou, la mijloace neconvenționale de luptă. (Se face apel sonor).

Este cvorum, continuăm. Nu este cvorun, nu continuăm...

Am o rugăminte: ca să vedem dacă putem începe lucrările, să facem o verificare a cvorumului, după care, dacă nu avem prezența necesară, facem un apel nominal.

Deci, cu ajutorul lui Dumnezeu și al Comisiei juridice, care va veni peste câteva minute aici, vom avea cvorumul de lucru.

Rog ca din partea inițiatorilor, de la Ministerul Justiției și de la Ministerul de Interne, dacă sunt invitați, să-și ocupe locurile. (Se face apel sonor).

Comisia juridică a spus că are să se pună în mișcare încoace într-un minut sau două și cu ocazia aceasta vom reuși să avem cvorumul necesar.

În momentul de față suntem 107. Cvorumul de lucru este de 128.

Necunoscutul ăsta, cvorumul este printre noi. Deci, am putea să începem lucrările și fără Comisia juridică.

Eu v-aș propune următorul lucru: până când vine Comisia juridică să luăm în dezbatere Ordonanța de urgență 31 privind regimul investițiilor străine, care e următoarea pe ordinea de zi, în dezbatere.

Eu vă supun spre aprobare această...

Da, vă rog, domnule deputat. (Consultații la masa prezidiului cu domnul deputat Acsinte Gaspar).

A venit Comisia juridică. (Aplauze puternice).

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu respect vă informăm, comisia a reușit să termine exact în secundele astea și să dea vot la două legi: organizarea judecătorească și taxele de timbru.

Vă mulțumesc. Vă cerem scuze dacă am întârziat.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul ministru Stoica vine?

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Vine imediat.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, continuăm cu proiectul de Lege privind grațierea unor pedepse. Din partea inițiatorului, dacă dorește să ia cineva cuvântul?

Domnul ministru Stoica.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Puteți să-mi dați mie voie, să mă delegați pentru voce...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Întâi inițiatorul !...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, inițiatorul întâi și pe urmă...

Da, vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte și domnilor colegi,

Suntem în situațiunea delicată că domnul ministru și-a pierdut vocea din cauza discuțiilor. Vorbesc foarte serios, e răgușit și dansul nu poate vorbi și m-a împuternicit pe mine să citesc materialul pe care l-ar fi citit dânsul.

Deci, acum vă vorbește domnul ministru, prin mine, prezentând expunerea de motive. (Aplauze).

"Pentru realizarea unei corecte politici penale, prezenta lege de grațiere oferă posibilitatea persoanelor condamnate la pedepse până la 2 ani închisoare inclusiv să beneficieze de grațiere în întregime, iar persoanelor condamnate la pedepse între 2 și 5 ani să beneficieze de grațiere în parte, cu 1/2.

Grațierea totală sau parțială a executării pedepsei nu se întemeiază numai pe considerații de politică penală, ci și pe date din lucrările dosarelor de urmărie penală și de judecată, precum și pe constatările organelor de la locurile de deținere, care atestă faptul că unii dintre condamnați, îndeosebi din rândul celor care nu au mai suferit condamnări sau au săvârșit infracțiuni cu un pericol social relativ redus ori de nivel mediu, au avut o bună comportare în cursul procesului și a executării pedepsei, situație ce dovedește că s-au îndreptat și sunt îndreptățiți să beneficieze de actual de grațiere.

Grațierea, ca mijloc de individualizare administrativă a pedepsei, constituie și un procedeu de stimulare în muncă a condamnaților, precum și de realizare a unei bune comportări în locurile de deținere.

De asemenea, aceasta contribuie la reducerea numărului de condamnați care ar trebui să-și execute pedeapsa și, astfel, organele de la locurile de deținere pot întreprinde acțiuni mai eficiente pentru educarea și instruirea profesională a condamnaților.

Nu beneficiază de prevederile de grațiere condamnații recidiviști și cei care au săvârșit infracțiuni cu un pericol social ridicat sau infracțiuni ce lovesc direct în interesele membrilor societății sau ale statului.

De prevederile legii de grațiere beneficiază și persoanele care execută pedeapsa închisorii la locul de muncă, precum și minorii împotriva cărora s-a luat măsura internării într-un centru de reeducare sau într-o școală specială de muncă și reeducare, conform Decretului nr.218/1977, aflat în vigoare la data săvârșirii infracțiunii.

De asemenea, prezenta lege conține dispoziții în sensul că, odată cu aplicarea ei, sunt liberați de la locurile de deținere toți cei sancționați cu închisoare contravențională, dacă nu s-au sustras de la executarea sancțiunii.

Legea prevede că cei grațiați, care în curs de trei ani de la aplicarea ei săvârșeșc o nouă infracțiune intenționată, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracțiune, și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămase neexecutate ca urmare a acordării grațierii.

Față de cele arătate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alăturat pe care-l supunem Parlamentului spre aprobare. Semnat: prim-ministru, domnul Victor Ciorbea."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulțumim domnului ministru.

O să-l rog, să ia cuvântul, din partea comisiei sesizată în fond (Râsete), pe domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Încă nu am răgușit. De când așteptați clipa asta! On y va!

Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Raport asupra proiectului de lege privind grațierea unor pedepse.

"Cu Adresa nr.171 din 23 iunie '97, președintele Camerei Deputaților a trimis Comisiei juridice, de disciplină și imunități proiectul de lege sus-menționat, pentru a fi dezbătut în fond.

În ședința din 25 iunie '97, Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat acest proiect de lege și a hotărât prin consens ca raportul să fie favorabil - insist, domnilor, asupra faptului că a fost obținut prin consens, adică toți membrii și-au dat acordul, fără să fie nevoie de vot - subliniez, ca raportul să fie favorabil, dar insistă ca la art.5, privind excepțiile de la grațiere, să fie incluse și următoarele infracțiuni care prezintă periculozitate socială sporită în etapa actuală de dezvoltare a societății noastre.

Domnilor, vă spun foarte clar, noi am stat și am ronțăit cum trebuie acest decret, nu ne-am pripit, repede, nu am dat așa pe de-asupra apei, există totuși câteva infracțiuni periculoase, care nu trebuie să intre în decret și anume, o să simțiți imediat, din denumirile lor, că avem dreptate: violarea de domiciliu, în condițiile art.192 alin.2 din Codul Penal, adică cu efracție - cazul cu artistul care a fost în apartamentul lui, vă aduceți aminte; șantajul, prevăzut la art.194 din Codul Penal; pirateria; gestiunea frauduloasă; înșelăciunea și delapidarea, prevăzute în Titlul III din Codul Penal; sustragerea sau distrugerea de înscrisuri - aduceți-vă aminte de dosarele acelea furate și arse pe la Iași pe undeva; abuzul în serviciu contra intereselor publice; abuzul în serviciu în formă calificată; nerespectarea hotărârilor judecătorești, prevăzute în Titlurile V și VI din Codul Penal; specula; înșelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor - aduceți-vă aminte de câte ori a venit Oficiul pentru protecția consumatorilor cu fel de fel de emisiuni la televiziune, în care se prezentau alimentele care erau alterate și produsele fasificate și băuturile contrafăcute și multe altele, cum o să intre acestea în grațiere! nu se poate!; deturnarea de fonduri - aduceți-vă aminte câte cazuri au fost în legătură cu deturnarea de fonduri de la diferite bănci ș.a.m.d.; contaminarea venerică și transmiterea sindromului imuno-deficitar dobândit - aduceți-vă aminte câte emisiuni a avut televiziunea, în care vorbea și prezenta acești copii care erau și sunt contaminați și vor muri probabil, - Doamne ajută să nu moară - din cauza acestui sindrom; mai departe, falsificarea de alimente sau alte produse; încăierarea - aduceți-vă aminte că de câte ori veniți pe străzi noaptea, nu numai câinii maidanezi, dar grupe întregi de oameni, mai cu seamă de o anumită culoare, sunt cei care atacă în grup, atacul în grup, cum o să fie, și se încaieră între ei și-l bagă la mijloc și-l fac bâză pe omul necăjit, cum o să intre asta în decret, prevăzute în Titlurile VIII și IX din Codul Penal, precum și zborul neautorizat - aduceți-vă aminte cum e cu luatul avionului din aeroport și vine un nebun cu pușca și câte se întâmplă, cum o să intre astea în grațiere!; genocidul și distrugerea; jefuirea sau însușirea unor valori culturale din Titlurile IX și X din Codul Penal.

Prin urmare, Comisia juridică vrea foarte clar, vă cere în mod expres să acceptați acest adaos la excepții, pentru că acei care au comis astfel de fapte să nu beneficieze de decret. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Dreptul de a grația...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să aranjați microfoanele într-un fel, că nu se aude.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dreptul de a grația sau de iertare a executării pedepsei a existat în toate țările, chiar din timpurile cele mai vechi. Îl găsim în Dreptul Roman, în vechiul Drept Francez și în cel românesc.

Constituția României, adoptată prin referendumul național din 8 decembrie 1991, a prevăzut la art.72 alin.3 lit.g, că prin lege organică se reglementează acordarea amnistiei sau a grațierii colective.

Spre deosebire de grațierea individuală, care constituie o prerogrativă a șefului statului, a președintelui țării, grațierea colectivă este un atribut al Parlamentului.

Proiectul de lege, care se supune dezbaterii și adoptării în Camera Deputaților, se referă la o grațiere colectivă, care este însă condiționată. Condiționarea privește: limita pedepselor până la care se acordă, subiecții care beneficiază de grațiere, executarea de către cei grațiați care, în curs de trei ani, săvârșeșc o infracțiune intenționată, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracțiune, și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a grațierii acordate. Grațierea se aplică numai faptelor comise până la data de 26 mai 1997.

Efectele grațierii sunt: înlăturarea în totul sau în parte a executării pedepsei ori comutarea acesteia în alta mai ușoară, spre deosebire de amnistie, care înlătură răspunderea penală pentru faptele săvârșite.

Doamnelor și domnilor deputați,

Desigur că am înțeles starea de imposibilitate a domnului ministru de a prezenta punctul de vedere, adică nota de fundamentare a proiectului de lege, dar cred că și dumneavoastră ați fi simțit nevoia să aveți totuși prezentate câteva date statistice legate de efectele pe care această lege urmează să le producă. Adică mă refer la numărul celor care ar urma să beneficieze de efectele grațierii, mă refer la structura și categoriile de condamnați, cât și la modalitatea în care aceștia vor reuși să se întegreze, ca urmare a acestei grațieri, în societate.

Vreau să vă spun, nu știu dacă ați reușit să urmăriți, că în urmă cu câteva zile, ministrul de interne, domnul deputat Gavril Dejeu, a avut un interviu la televiziune, în care, printre altele, a abordat și problema acestui proiect de lege privind grațierea și dânsul și-a exprimat o anumită stare de neliniște, de îngrijorare, stări pe care le împărtășesc și eu, în legătură cu numărul mare al persoanelor care urmează să beneficieze de efectele acestei legi. Dânsul chiar sugera că ar fi fost poate indicat ca această grațiere să opereze în etape, urmând ca pentru început...se estima că numărul celor care vor beneficia de această grațiere este în jur de 11 mii de persoane, deci într-o primă etapă să beneficieze cam 5 mii, 5 mii și ceva dintre cei care ar intra sub incidența acestei legi.

Cu privire la raportul comisiei, mă surprinde faptul că prin raport, se menționează, și chiar a precizat domnul Emil Popescu, că în proiectul de lege comisia insistă, insistă, nu știu pe lângă cine insistă, este prima dată când aud această expresie, ca să fie exceptate de la beneficiul grațierii o serie de infracțiuni, pe care dânsul le-a enumerat. În legătură cu excepția acestor infracțiuni care au fost enumerate de către președintele comisiei, urmează ca inițiatorul să aprecieze dacă într-adevăr toate ar trebui exceptate. Consider că unele dintre ele nu ar trebui să fie exceptate de la grațiere.

În final...

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Nu, nu. Care sunt acelea?

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă și spun.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Când ajungem la articolul respectiv, o să le luăm rând pe rând.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă dau un exemplu. De pildă, genocidul. Asta este infracțiune care... vorbim de... pirateria, nu știu, probabil că v-ați referit la ceva cu navele, dar pirateria! Infracțiuni care nu văd în ce măsură ar putea să intre sub...

În final, vreau să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România va vota acest proiect de lege. V-am spus care sunt reticențele noastre. Sigur că pe parcursul dezbaterilor vom avea unele intervenții asupra proiectului de lege, prin supunerea spre atenția dumneavoastră a unor amendamente. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Acsinte Gaspar dorește să știe niște date statistice despre numărul celor... Le știți, da? Bun.

Dacă mai sunt alte intervenții în cadrul...

Domnul Emil Teodor Popescu (Din sală):

Dacă le știți, la ce să vi le mai spun!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult! Vă rog foarte mult, păstrați liniștea!

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Pentru că este posibil, doamnelor și domnilor colegi, ca unii dintre domniile voastre să nu le știți, poate că domnul le știe, vă citesc numai foarte puțin din referatul Consiliului Legislativ, care este favorabil, și anume: "Proiectul de lege, inițiat de Ministerul Justiției și avizat de Ministerul de Interne propune grațierea totală sau parțială a unor pedepse de care ar urma să beneficieze aproximativ 9.700 de deținuți, dintr-un total de 46.355 aflați în locuri de deținere la 26 mai '97.

Astfel, se propune grațierea în întregime a pedepselor până la 2 ani sau cu amendă până la 10 milioane lei, precum și a pedepselor până la 5 ani aplicate celor care au împlinit vârsta de 60 de ani, femeilor gravide sau care au copii până la 2 ani. Se grațiază în parte cu 1/2, pedepsele cu închisoare între 2 și 5 ani".

Iată deci că se dau cifre concrete, 9.700 de deținuți, raportat la 46 de mii și ceva, reprezintă ceva mai puțin de a patra parte, un sfert. Și, deci, din acest punct de vedere, este echilibrat. Nu se poate spune că se golesc pușcăriile, dar nu se poate spune nici că rămân toți în pușcării.

Iar în legătură cu spusele domnului Gaspar, cred că din asta nu veți trage o replică, fiindcă eu vă comentez favorabil, domnul Gaspar se întreabă cui se adresează comisia. Păi, vă întreb eu frumos și respectuos, cui se adresează raportul comisiei? Se adresează plenului, raportul fiind consultativ și plenul este, adică domniile voastre, este cel care, fiind organ, Camera, va hotărî.

Prin urmare, iată, "andrisantul" este cunoscut. Este vorba de Camera Deputaților.

Iar în legătură cu genocidul, vă spun de pe acum, eu nu cred să fie vreunul sau doi sau trei care să fie condamnați pentru genocid, dar dacă există, nu se poate să intre. Dumneavoastră știți cât este de important, cât este de grav genocidul. Nu poate să intre!

Urmează ca domnul ministru, care reprezintă pe inițiator, să-și spună opinia cu privire la cererea extensivă a comisiei la nivelul excepțiilor.

Domnul Adnrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Am o întrebare, o nedumerire, pe care de fapt o au mai mulți acolo. Cum s-a ajuns la cifra de nouă mii și ceva, luându-se în considerare probabil procentul celor care acoperă aria restrânsă de infracțiuni la care s-a făcut referire până acum în raport. Dar lărgindu-se aria cu ceea ce comisia a constatat ulterior că este necesar, am înțeles aproape că nici nu mai există infracțiune sau, oricum, au rămas foarte puține infracțiuni de a căror grațiere ar beneficia cei care ar putea fi eliberați. Tot nouă mii și ceva mai rămân? Sau poate rămân numai vreo 500 ?

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Vă răspundem imediat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Întrebarea este frumoasă, interesantă și nu numai că nu fugim de ea, dar prilejuiește un comentariu foarte interesant pe problemă.

Voința legiuitorului de a acorda actul de clemență variază, cât privește întinderea ei, adică clemența se manifestă atât pe tipuri de infracțiuni, pe pedepse - vedeți că sunt niște criterii combinate - în funcție de perioada în care legiuitorul este confruntat cu fenomenul infracțional.

Dacă am fi într-o țară în care infracțiunile sunt în scădere, clemența ar fi mai largă. Dacă infracțiunile sunt în creștere, clemența este mai redusă și condiționată de anumite cerințe chiar în decretul de grațiere.

Iar dacă vrem să răspundem la prima întrebare pe care a pus-o distinsul domn coleg, n-are importanță cum îl cheamă, deși trebuie să fie trecut în stenogramă, atunci vă răspund că există o statistică generală pe țară cu privire la toți cei ținuți în penitenciare, pe tipuri de infracțiuni, adică clasificări și subclasificări, și când s-au dat pragurile cu privire... pragurile din acest proiect, când s-a operat cu aceste praguri, s-a ajuns estimativ, prin statistici, multiplicându-se și făcându-se stratificările pe căprării, la concluzia că ar urma să beneficieze circa 9.700 de deținuți.

În ipoteza în care admiteți cererea comisiei, atunci numărul lor se va reduce, nu extraordinar de mult, dar vor fi circa 9 mii, vor fi circa 9 mii, am estimat 8.800 - 9.000, se reduce cu circa 7-800, ceea ce nu reprezintă ceva grav. Dar mai grav ar fi dacă oamenii aceștia ar ajunge să fie în libertate. Asta discutăm noi. Deci între aceste două poziții posibile, să stea dumnealor mai bine acolo, să mai învețe puțin cum este cu libertatea altor oameni și cum este cu drepturile celorlalți oameni, adică să mai sufere puțin în pușcărie, decât să le dăm drumul prea repede. Aducă actul de clemență trebuie să fie echilibrat. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă sunt intervenții la titlul legii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la art.1 ? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la art.2 ? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la art.3 ? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la art.4 ? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Art.4 se referă la o anumită categorie de persoane, care urmează să beneficieze de această grațiere. Este un text de sine stătător, astfel încât sintagma "de asemenea" intercalată între "se grațiază" și "în întregime" nu-și găsește rostul absolut deloc. Dacă textul ar fi fost o continuare la art.3 sau la alt articol, atunci s-ar putea spune că "se grațiază, de asemenea". Asta pe de o parte. Deci consider că această sintagmă "de asemenea" trebuie eliminată.

Pe de altă parte, trebuie spus că se grațiază, această măsură de reeducare "luate față de minori, de către instanțele de judecată! Pentru ca să existe o corelare perfectă și cu art.1, 2 și 3, unde se fac referințe tot timpul la pedepsele care au fost aplicate sau luate de către instanțele de judecată.

Domnul Emil Teodor Popescu (Din sală):

Da, suntem de acord cu ambele propuneri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, de acord? De acord.

Alte intervenții? Domnul deputat Sonea. Vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să voribiți în ambele microfoane, dacă se poate, ca să vă auzim și noi și toți.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să pun o întrebare.

La alineatul 2 aici este prevăzută grațierea după executarea unui an, a cel puțin unui an din măsura internării. Eu nu cunosc în detaliu aceste chestiuni, dar îmi pun următoarea problemă: unul care este condamnat la doi ani, dar nu a executat un an, rămâne, iar altul care a fost condamnat la patru ani, să spunem, și a făcut un an, este grațiat. Deci am impresia că totuși ar fi o anumită inechitate în această măsură. Eventual o gradualizare a condițiilor de grațiere. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții nu sunt, da?

Comisia. Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule coleg și domnilor,

Există o sumedenie de variațiuni în ceea ce privește executările de pedepse și jocuri din acestea, care uneori sunt nelogice. A fost condamnat cinci ani, cum spuneți dumneavoastră , sau patru ani, a executat un an. Toate acestea atârnă de hazard, cum ar fi întâmplarea, când a fost prins, când a venit polițistul la el, când l-a ridicat, dacă l-a ridicat mai devreme sau nu și a început să execute anul, dacă el a avut sau nu amânare, fiindcă l-a învățat avocatul să facă o cerere de amânare a executării pedepsei, a venit și a spus că are patru ficați zdrobiți și i-a amânat pedeapsa un an. Acestea se repercutează acum aici. Legiuitorul nu poate să țină seama de toate aceste variațiuni de la caz la caz, adică la nivel individual. Este exact ce se întâmplă în materie de majorat, când legiuitorul îi declară pe toți cei ce împlinesc 18 ani și o oră ca fiind majori, deși mulți nu sunt majori la minte nici la 80 de ani. Prin urmare, nu are alt procedeu legiuitorul, decât să ia caz cu caz în parte sau să formuleze regula.

Ipoteza pe care a luat-o domnul coleg e posibilă dar cele mai frecvente nu sunt aceste situațiuni de anomalie. Cred că domnul Gaspar e de acord cu mine, da?

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Domnule deputat Sonea, sunteți de acord cu...? Bun. Vă mulțumesc.

Vă supun spre aprobare, pentru că nu mai sunt alte intervenții la aceste amendamente propuse la acest articol, art.4 cu cele două amendamente propuse de domnul deputat Acsinte Gaspar, care au fost acceptate și de comisie și de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat textul.

Vă anunț că în momentul de față, în sală sunt 146 de deputați, deci cvorumul de lucru este cu mult depășit.

Art.5. Intervenții? Deci, la art.5, față de conținutul articolului, comisia a propus în raport completarea cu o serie de exceptări de la grațiere. Deci, intervenții la art.5 din raportul comisiei.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

S-au propus.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră ați propus să fie eliminate care, care din ele?

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

"Genocidul" și "pirateria".

Domnul Emil Teodor Popescu ((din banca comisiei):

Domnilor,

Amintiți-vă de cazul acela cu vaporul, cu oamenii, cu românii...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Emil Popescu,

Vă rog să vorbim de la microfon, de la tribună dacă doriți. Vă rog!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi și domnule Gaspar,

Fac apel la dumneavoastră. Uitați, eu înțeleg, haideți, cu multă bunăvoință genocidul, haideți să-l excludem, deși să știți că este un lucru foarte grav, fiindcă genocidul este atât de greu de definit încât se poate demonstra cu ușurință că cineva realizează un genocid pe șest, voalat. Dar asta e o altă treabă. Eu, însă, sunt de acord cu dumneavoastră să eliminăm genocidul, dar pirateria nu se poate, domnule. Vă rog frumos, domnilor colegi! Se întâmplă la nivel de nave, nave aeriene și nave maritime, se întâmplă o sumedenie de astfel de acte de piraterie și la alte nave, nu mai discut, atât de multe și periculoase încât, nici vorbă, am face o mare greșeală dacă le acordăm grațierea acestor indivizi, pentru că în aer sau pe apă sunt asemenea valori și de obicei actele de piraterie pot să conducă la căderea avionului din aer și la valori mari și vieți omenești multe. Eu vă rog frumos, domnule, să fiți de acord. Sunteți de acord, da?

(Domnul Acsinte Gaspar, din bancă, face semn din cap că nu.)

Nu sunteți de acord. Bine! Urmează un vot. Atunci, domnilor, vă argumentez foarte de-a seriosul, tehnica aceasta, pe măsură ce crește, și crima organizată, pe măsură ce-i mai bine înarmată cu mijloace logistice care depășesc polițiile din toate țările, vedeți bine ce ravagii produce, vă rog, deci, să fiți foarte serioși atunci când votați și să fiți severi. Este vorba de un act de clemență, dar nu orișicui, altfel îi încurajăm, oamenii ăștia își bat joc de noi și spun "Ai văzut c-am ieșit repede?! Acuma ne ducem din nou și mai luăm un avion, ne ducem din nou și mai acostăm o navă". Gândiți-vă că în mare, în ocean este foarte greu să combați aceste activități cu mijloacele interne.

Domnule, vă rog frumos! Eu vă aduc argumente și cazuri concrete, care există și în țară și în străinătate. Le știm. Vă rog să votați acest text!

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Poate găsim un compromis. A cedat domnul Gaspar. Fără "genocid", dar cu "piraterie".

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Eu doresc ca în legătură cu amendamentul să se pronunțe inițiatorul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, inițiatorul, în legătură cu raportul comisiei, deci amendamentul propus de comisie la acest articol.

Vă rog! Domnul ministru Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși vocea mea nu-mi îngăduie să vorbesc, mi-e greu să-l las pe domnul Emil Popescu să se combată singur, pentru că domnia-sa, bănuiesc că susține raportul. În mare, aș putea fi de acord cu introducerea câtorva excepții, pe lângă cele care au fost prevăzute deja în lege, dar dacă vor fi introduse toate, cele care sunt prevăzute în amendamentul comisiei, riscul este ca textul de grațiere să rămână, practic, fără aplicare. Este singura rezervă pe care o am față de amendamentul propus de comisie. Altfel, toate argumentele generoase rostite aici, în fața domniilor-voastre, de domnul Emil Popescu, m-au impresionat și pe mine, bănuiesc că la fel de mult pe cât v-au impresionat și pe domniile-voastre. Diferența mare dintre mine și domnul Emil Popescu este că vocea mea este mică iar vocea dumnealui este așa de mare, am încercat ieri, la Comisia juridică să-i țin piept, și rezultatul este cel pe care-l vedeți. Domnia-sa are vocea, în continuare, proaspătă, sunt sigur că va câștiga și de data aceasta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar. Vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu vreau să-i reamintesc domnului Popescu că avem două texte în proiectul de lege, care conțin următoarele dispoziții. Deci, legea urmează să se aplice numai faptelor comise până la 28 mai 1997. Nu știu dacă dânsul are cunoștință că până la această dată s-au comis niște acte de piraterie, niște genociduri și alte chestiuni, pe de o parte. Pe de altă parte, vreau să-i spun că în cazul unor asemenea infracțiuni, păi nu se vor aplica pedepsele pe care le grațiem noi aici, de 2 și de 5 ani.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Dar nu poți să știi pe scara pedepselor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, din partea comisiei.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor colegi,

Ce spune domnul Gaspar este și nu este adevărat, fiindcă, de obicei, aceste fapte nu se comit de unul singur. Domnule Gaspar, stați puțin, că discutăm, așa, ca-ntre noi, specialiști, nu-i de glumă! Se realizează, de obicei, de o trupă, gașcă, de niște tâlhari care acționează în grup și judecătorul, de obicei, formează o scară a pedepselor, individuală, și zice: nr.1, 15 ani, nr.2, 12 ani, nr.3, 10, nr.4, 7 ani, numărul cutare, 8 ani sau mai jos și ajunge la 2 ani, la 3 ani. Prin urmare, nu putem ști cine din lot beneficiază sau nu. Se realizează pirateriile de unul singur, cum făcea prințesa de Brenville cu otrava, cu arsenicul. Nu-i așa!

Deci, vă rog frumos, este vorba de o faptă care apare din ce în ce mai frecvent în cleștele justiției și nu poate fi lăsată. Eu vă rog frumos să reflectați la acest lucru. Sigur că, unele pedepse, așa-i, cum spune domnul Gaspar, vedeți, eu sunt obiectiv, deci unele pedepse exced, depășesc, dar sunt unele foarte aproape de decretul de grațiere și intră în ele și ăla care a ținut frânghia jos, la copastie, ăla intră în grațiere iar celălalt, nu. Păi, nu-i așa!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban. Vă rog!

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu înțeleg, tot respectul pentru domnul președinte al comisiei, Emil Popescu, într-adevăr, în discuțiile juridice eu nu pot intra, însă aici nu se discută probleme juridice, aici se discută probleme privind existența sau dreptul de a grația anumite pedepse.

În primul rând vreau să observ un lucru. Această lege nu este preventivă, nu are menirea de-a preîntâmpina, de-a elimina la timpul viitor genocidul și acte de piraterie sau altele, ci se referă la niște oameni care au comis aceste fapte ce sunt prevăzute spre a fi iertate parțial sau total și care se află acum, în acest moment, când noi stăm în această sală, se află în pușcărie. La acești 9700 sau 9500, câți vor fi până la sfârșit, la ei ne referim și la faptele comise de ei. Și atunci, întrebarea este foarte clară: ce rost are să introducem, să exceptăm de la iertare, fapte care știm foarte bine că nu s-au petrecut în perioada de timp care este în vederea acestui act legislativ. Știm foarte bine că în ultimii 4 ani nu a existat un genocid în România și dacă ar fi fost, ar fi fost pe primele pagini ale ziarelor. Știm foarte bine că n-au fost acte de piraterie care să se petreacă pe teritoriul țării și să între sub jurisdicția României. Deci, ca atare, întrebarea mea este foarte clară, discutăm despre realitate, despre acești 9700 de deținuți politici, ce sunt în atenția noastră sau discutăm despre o ficțiune, despre problemele generale ale umanității?

De aceea, eu cred că trebuie să revenim la discutarea celor 9700 care sunt potențiali beneficiari ai acestei legi și la faptele care, cu siguranță, le-au comis și sunt prevăzute în acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu știu de ce pierdem atâta timp cu niște probleme care sunt foarte simple.

Domnule coleg,

Vă rog respectuos, ați văzut că eu am fost foarte receptiv la chestia cu genocidul, fiindcă poate să fie unul sau două cazuri, nu se știe. Noi nu avem aici o evidență, dar vă rog să rețineți, orice măsură penală, de orice natură, are atât efecte directe nemijlocite pentru subiecți, dar are și efecte, ecouri în întreaga societate, mai ales în lumea infractorilor.

Prin urmare, de aceea legiuitorul și circumscrie și zice de la atât la atât și numai atât. Copilul dacă a fost în școală, numai dacă a făcut un an. Deci, el condiționează această clemență în anumite condiții dozate, tocmai pentru ca să nu-și facă de cap ceilalți, atât cei care au comis înainte cât și viitorii infractori. Deci, aici n-are rost să discutăm, este o teză câștigată. Dar eu am fost de acord cu domnul Gaspar, care a fost contra mea, să eliminăm genocidul. Cu asta sunt de acord, am fost de acord, n-are rost să mai discutați. Ați invocat inutil genocidul. Am fost de acord, am renunțat la genocid. Dar pirateria, v-au spus și alți colegi din sală că s-au produs și sunt mereu în curs, chiar și acum, de instrumentare unele cauze, ei, cum să se întâmple lucrul ăsta?! Vă rog frumos! Este vorba de un echilibru între securitatea juridică a populației și, mă rog, dreptul la libertate al acestor oameni, care nu sunt condamnați pe viață, unii ies, alții rămân.

De aceea, legiuitorul este mai restrâns sau mai... este domnule? (către domnul Gaspar) Vedeți că omul-i de acord cu mine! Nu? Nu ne jucăm cu treaba asta!

Prin urmare, am fost pentru eliminarea genocidului, nu sunt deloc în legătură cu pirateria. Vă rog să fim foarte serioși în problemă!

Vă mulțumesc. Și să votăm!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar. Vă rog! După care trecem la vot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că motivația ministrului justiției este suficientă pentru noi toți și vă propun să votați în sensul în care ministrul justiției a propus, adică să nu luăm în considerație amendamentul comisiei.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Dar n-a spus așa! Ați spus așa?

Stați puțin, domnule președinte. A spus așa domnul ministru?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult! Domnule deputat Emil Popescu, vă rog frumos nu purtați discuții în contradictoriu decât de la microfon! Vă mulțumesc.

Acum trecem la vot. Primul lucru pe care-l supun votului dumneavoastră este, și am să încep cu propunerea comisiei, fără "genocid".

Deci, vă supun spre aprobare art.5, cu amendamentul comisiei, din care se elimină cuvântul "genocid".

Voturi pentru? Vă rog să numărați!

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

A fost adoptat art.5, cu amendamentul comisiei, fără cuvântul "genocid".

Intervenții la art.6. Vă rog frumos să fiți atenți!

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu vă spun că sunt foarte mulți în sală care nu știu cum s-a votat. Eu vă spun următorul lucru, dumneavoastră trebuia întâi să puneți la vot propunerea de eliminare, cum a spus ministrul justiției. Dacă dânsul își reconsideră punctul de vedere, dar colegii din jurul meu au înțeles în acest sens, că dacă se adaugă la excepții toate infracțiunile care sunt enumerate acolo de către comisie, înseamnă că proiectul de lege devine inaplicabil. Cel puțin așa am înțeles.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Nu-i adevărat!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, nu purtați discuții în contradictoriu. S-a votat, s-a aprobat în forma aceasta.

Domnul Acsinte Gaspar:

În plus, eu v-am spus că am cerut ca să nu fie exceptate atât genocidul cât și pirateria. Dumneavoastră ați pus trunchiat la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi, am supus la vot în primul rând Raportul comisiei, textul inițial plus Raportul comisiei. Din textul raportul a fost extras cuvântul "genocid", de comun acord cu toată lumea. Aici au fost de acord. N-au fost de acord la celălalt dar eliminarea, ca atare, nu era ea de supus, era întâi de supus la vot acest raport. Bun.

Art.6. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Numărați ! 4 abțineri.

Art.7. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Art.8. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Art.9. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2.

Adoptat.

Art.10. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Adoptat.

Art.11. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Această lege este o lege organică, care se adoptă cu votul majorității deputați compunând Camera, adică cel puțin 172. Având în vedere că noi nu avem decât cvorumul de lucru...

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Vrea o intervenție domnul deputat Iliescu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog!

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Înainte de votul final aș vrea să pun și eu o întrebare, tocmai pentru a ne edifica, inițiatorului, domnului ministru, și anume aceea dacă nu cumva această lege este o încercare motivată de o generozitate cu totul deosebită, de o clemență deosebită din partea noastră și a dânsului, de a ușura, sub aspect financiar, inclusiv al condițiilor, penitenciarele din România, fără a oferi anumite garanții, soluții concrete, pentru că am certitudinea, și nu o spun în numele meu, ci al multor cetățeni, care ne-au trimis aici, inclusiv al Poliției, că există posibilități extrem de reduse de reintegrare socială a acestor deținuți și că ei pot constitui un pericol extrem de serios la adresa cetățeanului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, mulțumim domnului deputat Iliescu.

Vă rog! Domnul ministru Valeriu Stoica, inițiator.

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Facem loc pentru Păunescu și alții!

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea pusă conține două chestiuni distincte. Prima chestiune privește generozitatea de care nu ministrul justiției dă dovada, nu inițiatorul, ci dumneavoastră, pentru că nu ministrul dispune, ministrul propune iar Parlamentul dispune în această chestiune. Deci, generozitatea nu-mi aparține, ci vă aparține.

A doua chestiune este aceea a integrării sociale a celor care vor beneficia de acest act de clemență. Vreau să vă spun că, așa după cum a rezultat, în urma votului dumneavoastră, textul acestui act de grațiere, vor beneficia de clemența dumneavoastră numai persoane condamnate, care au săvârșit fapte de puțină importanță. Este vorba, în primul rând, de persoane care au săvârșit contravenții sancționate cu închisoarea contravențională, toate infracțiunile care puteau fi grave au fost deja exceptate de la aplicarea actului de clemență, așa încât din punctul acesta de vedere, în final, cred că nu vor mai fi 9.000 de persoane, câte s-au spus aici, cred că vor fi mai puțin de 5.000, iar dintre aceste 5.000 de persoane condamnate nu există, cred, probleme de integrare socială decât cu câteva sute. Dar problema reintegrării sociale rămâne, numai că problema reintegrării sociale nu se rezolvă prin actele de clemență. Problema reintegrării sociale necesită o altă abordare, printr-un alt act normativ care să prevadă mecanismele instituționale prin care să fie posibilă o asemenea reintegrare socială, pentru că reintegrarea socială, doamnelor și domnilor, îi privește nu numai pe cei care beneficiază de acte de clemență, reintegrarea socială îi privește pe toți cei care ies din penitenciare, și ies din penitenciare și cei care își ispășesc pedeapsa, și pentru ei este necesară o asemenea reintegrare socială.

Vreau să vă spun că se lucrează la Ministerul Justiției la un asemenea act normativ, care să prevadă mecanismele instituționale, destul de costisitoare, pentru reintegrarea socială a celor care sunt eliberați din penitenciare, indiferent de modalitatea în care se realizează această eliberare - prin ispășirea pedepsei, prin liberare condiționată sau printr-un act de clemență.

Repet, pe lângă subtilitatea mecanismelor instituționale mai există dificultatea financiară și sper că va exista, la un moment dat, o resursă financiară suficient de puternică pentru ca mecanismele instituționale la care ne gândim noi, și care sunt inspirate din legislația altor țări, să poată fi puse în aplicare efectiv și în România. Deocamdată, repet, chestiunea actului de clemență este distinctă de chestiunea reintegrării sociale. În plus, în această situație, nu cred că va exista o problemă deosebită a reintegrării sociale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta fiind o lege organică, noi nu avem acum cvorumul pentru a o trece pe vot final. Eu amân votul final pentru mâine pentru această lege, ca și pentru celelalte legi, ca să putem să asigurăm cvorumul respectiv, nu cred că vor fi probleme la această lege, și dacă mai dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul deputat Emil Popescu.

Deci, votul final va fi mâine la ora 11,00 sau 11,30.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Foarte scurt!

Eu mulțumesc tuturor colegilor, ați manifestat multă înțelepciune pentru modul cum ați votat. Iar îi răspund domnului coleg, abia bine, prin excepțiile adăugate se mai micșorează, apropo de ce vorbeați dumneavoastră, dar e o chestie formală. Vă rog să fiți de acord ca pentru toate enumerările de infracțiuni, în dreptul fiecăreia să se treacă și articolul din Codul penal respectiv. Aceasta este o chestiune pur formală.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă există vreo intervenție la propunerea domnului deputat Emil Popescu? Dacă nu există, vă supun la vot propunerea dânsului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere s-a adoptat.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 9:55
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro