Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 28, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 28-02-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 28, 1996

  1. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/1991 - Legea administrației publice locale.  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările sunt conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Emil-Livius-Nicolae Puțin, secretari.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem lucrările Camerei Deputaților. Mai întâi câteva elemente legate de participare la ele. Din 341 de deputați și-au înregistrat prezența 231. Sunt absenți 110. Dintre aceștia, 15 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul de lucru este de 171 de deputați.

Vă propun să continuăm discuțiile. În cadrul ședinței din partea finală a zilei de ieri s-au ridicat câteva lucruri legate de articolul 14. Sperăm ca în prima pauză, comisia și inițiatorul să mai poată discuta câteva aspecte legate de acest articol și urmează ca în momentul în care vor fi cristalizat un punct de vedere să îl putem lua în discuție și să ne pronunțăm asupra lui

Trecem, în consecință, la punctul 22 din raport. Acolo au fost făcute mai multe observații. (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Mircea Ciumara).

Domnul deputat Mircea Ciumara, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic dorește totuși să ne prezinte concluziile la care s-a ajuns în legătură cu articolul anterior, pe care noi l-am remis la comisie, respectiv articolul 12. Vă rog să interveniți.

Domnul Mircea Ciumara:

La articolul 12, alineatul 3, privind responsabilitatea prefectului, de comun acord cu Guvernul, de fapt dânșii au propus textul următor: "Prefectul răspunde, conform legii, la cererea autorității administrației publice locale și județene, în cazul în care instanța de Contencios Administrativ stabilește că actul acesta a fost atacat în mod abuziv sau cu rea credință"

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat textul. În ceea ce privește articolul 12, alineatul 1 și alineatul 2, au fost niște sugestii în cursul zilei de ieri. Domnul deputat Stancov ne sugera în intervenția domniei sale să mergem pe formularea exactă a textului din Constituție privind posibilitatea atacării de către prefect a actelor pe care le consideră neconforme cu diferitele reglementări legele. După câte vă aduceți aminte, inițiatorul a atras atenția asupra faptului că, chiar dacă există aici o schimbare redacțională puțin modificată, textul și sensul în care este tratată și rezolvată această problemă în cuprinsul articolului 122, alineatul 4 din Constituție, nu prezintă nici un fel de probleme.

Aceasta a fost o propunere care s-a făcut în legătură cu acest alineat și mai fusese formulată o propunere a domnului deputat Márton Árpád în legătură cu completarea acestui text, în sensul ca posibilitatea de atac să nu să poată referi la oportunitatea unor acte.

Deci, domnul deputat Márton Árpád solicita, și am să rog să ni se comunice și opinia inițiatorului și punctul de vedere al comisiei, ca alineatul 1 să fie completat cu următorul text: "Prefectul poate ataca doar legalitatea, nu și oportunitatea actelor".

Cam acestea sunt problemele legate de articolul 12 la care revenim, fost, ca poziție, 16 din raportul comisiei care a analizat în fond.

Rog prima dată să ne spuneți punctul de vedere în legătură cu propunerea domnului Márton Árpád, deci de adăugare a acestei părți finale drept teză a două în cadrul alineatului 1. Inițiatorul dorește, sau comisia?

Domnul Octav Cosmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Am prezentat ieri, și eu și domnul Ciumara apreciem că textul este corespunzător. Aici se spune foarte clar, la articolul 112 alinatul l, "...în cazul în care consideră că acestea sunt ilegale" Deci, este vorba de legalitatea actelor, controlul legalității și nu de oportunitate. Dacă legiuitorul dorea și voia, spunea de "oportunitatea"sau "neoportunitatea" acestor acte.

În consecință, noi apreciem că este pe deplin corect acest text și răspunde principiului legalității controlului, legalității actelor de către prefect.

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei. Domnul Mircea Ciumara are cuvântul.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

La asta am vorbit și ieri, am spus că este inutilă din moment ce se precizează clar că numai legalitatea poate să-l atace. Comisia crede că nu este necesară această completare.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Aici este un text nemodificat, comisia nu a avut în privința lui nici un fel de sugestii. Chestiunea a rezultat în urma dezbaterii în plen. Vă rog acum să vă pronunțați asupra propunerii de adăugire a unei noi teze la alineatul 2, pe care am citit-o și o repet: "Prefectul poate ataca doar legalitatea, nu și oportunitatea actelor".

Cine este pentru acest amendament propus de domnul deputat Márton Árpád? 12 voturi pentru. Deci, nu a întrunit majoritatea necesară.

Revenim la alineatul al treilea, care este un alineat nou. L-a citit domnul președinte Mircea Ciumara și am să vă rog să vă pronunțați asupra lui. Inițiatorul este de acorda, da?

Supun votului dumneavoastră această formulare propusă pentru alineatul 3, alineat nou al articolului 12. Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri, dacă sunt? 5 abțineri. Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul propus de către comisie și inițiator.

Vă supun acum votului articolul 12 în integralitatea sa. Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri sunt? 2 abțineri. Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul acestui articol.

Întrucât acest text nu mi-a fost transmis, rog să aibă grijă comisia de el atunci când transcriem varianta noastră în forma finală.

Revenim în aceste împrejurări la punctul 22, care se referă la articolul 15. Noi l-am discutat. În legătură cu el, în partea finală a ședinței de ieri au fost făcute mai multe propuneri de amendare. Am să rog inițiatorul și comisia să ne spună punctele de vedere pe care le au. S-a făcut o obiecție în legătură cu denumirea, ca atare, de "prefecturi". S-a făcut o propunere cu privire la suprimarea de la litera "c" a sintagmei "și viceprimar". S-a făcut o propunere de către domnul deputat Ion Ghișe în legătură cu menținerea sub altă formulare, puțin modificată, a alineatului 2 din textul actual al legii. Și, nu știu dacă au mai fost alte probleme ridicate. Așa că eu vă rog să ne spuneți, tot sunteți aici, să ne spuneți punctul de vedere și după aceea ascultăm și opinia inițiatorului.

Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, la amendamentul domnului Horia Rusu, care spune că "din același consiliu local nu pot face parte rude până la al patrulea grad inclusiv..." Ce se întâmplă? Într-o comună, doi frați, unul este la PNȚCD și unul este la PUNR. Amândoi intră pe listă și devin consilieri. După ce criteriu îl elimin pe unul dintre ei?

Deci, procedura de eliminare în cazul acesta este foarte dificilă și dacă domnia sa dorește așa ceva să menționeze,cum se poate face, fiindcă nu se poate aplica. De aceea, noi nu agreăm această propunere.

Suntem de acord cu amendamentul domnului Ghișe,de eliminare a cuvintelor "...și viceprimar..." de la lit. "c".

Nu agreăm propunerea domnului Berceanu ca "funcția de conducător la nivel județ...", deoarece consilierul să fie"incompatibil cu funcția de conducător la nivel județean a aparatului descentralizat al ministerelor și al altor organe centrale ale administrației de stat..." Nu înțelegem pentru ce inspectori de învățământ nu pot fi consilieri, dar ar putea fi util în consiliul local.

Văd că a apărut acum un amendament de la domnul Munteanu, "...consilierul este incompatibil cu calitatea de consilier al președintelui României, membru al Guvernului, deputat și senator". Nu știu care consilier al președintelui vrea să fie consilier comunal, însă asta o putem accepta...!

Domnule ministru, uitați-vă pe el dacă nu-l aveți....

Domnul Octav Cozmâncă:

Vreau să spun că are domnul Ghișe un prieten care n-ar dori să fie consilier local...! Cu scuzele de rigoare, evident...!

Domnule președinte,

În legătură cu această propunere a domnului Ghișe, noi suntem de acord cu eliminarea de la alineatul "c", deci cu: "incompatibilitatea cu funcția de viceprimar", dar, cu mențiunea să adăugam la 442 următoarea formulare. Sigur, o să ajungem acolo, dar vreau să o enunț de pe acum: "Viceprimarul își păstrează mandatul de consilier, exercitarea acestuia fiind suspendată pe durata îndeplinirii funcției de viceprimar".

În al doilea rând, în legătură cu șefii serviciilor publice descentralizate, noi credem că nu ar trebui să fie o incompatibilitate - a formulat acest lucru și domnul Ciumara. Cred că inspectorul șef școlar, sau cel de la direcția agricolă ar putea să-și aducă contribuția ca profesionist, ca specialist la activitatea consiliului județean. Mai ales că, în momentul de față, nici nu prea sunt foarte mulți asemenea șefi ai serviciilor publice descentralizate consilieri la județe.

De asemenea, suntem de acord și cu completarea propusă la lit. "d", și anume: "calitatea de deputat, senator, membru al Guvernului și consilier prezidențial".

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Marțian Dan:

O să vă rog atunci să-mi dați textele acestea la care ați fost de acord la litera "d". Acolo se propune o adăugire pe marginea acelui amendament.

În legătură cu obiecția pe care a formulat-o domnul deputat Ghișe, legat de instituția prefecturilor și așa mai departe.

Domnule Ghișe, în urma audierii explicațiilor care s-au dat, vă mai mențineți propunerea de eliminare a referirii?...

Domnul Ioan Ghișe: (din sală)

Nu este propunerea mea....Este a domnului Gorun.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Gorun... Mă scuzați.

Domnul Gheorghe Gorun: (din sală)

O mențin.

Domnul Mircea Ciumara:

O mențineți. Vă rog să vă uitați la litera "b": "Calitatea de funcționar în aparatul propriu al consiliilor comunale, orășenești și județene respective și al prefecturilor". Dumneavoastră propuneți eliminarea aici...

Domnul Gheorghe Gorun: (din sală)

Nu, "prefectul..."

Domnul Mircea Ciumara:

Bun. Instituția este "prefect", însă, vedeți, aici se face referire la calitatea de funcționar. Funcționarii aceștia nu sunt ai prefectului.

Domnul Gheorghe Gorun: (din sală)

Sunt corpul de specialiști, corpul tehnic al prefectului.

Domnul Mircea Ciumara:

"Calitatea de funcționar în aparatul propriu al consiliilor comunale, orășenești și județene respective și al..." - care este alternativa noastră ?

Domnul Gheorghe Gorun: (din sală)

"...prefectului" sau "prefecților".

Domnul Marțian Dan:

Vă rog.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Sigur că instituția, potrivit Constituției, este "...a prefectului..." însă noi am simțit nevoia să precizăm, să definim în acest proiect de lege noțiunea de prefectură și am prezentat și ieri în introducerea la această lege, la modificările și completările la Legea 69 această necesitate de a introduce noțiunea de "primărie și prefectură", iar la articolul 130, vă rog să observați, domnule deputat Gorun, am definit această noțiune de prefectură. Sigur, este instituția "prefectul", dar aparatul în sine nu poate fi al prefectului, al unei singure persoane, este al prefecturii. De aceea, este corelat cu articolul 130 această noțiune de "aparat al prefecturii"

Domnul Mircea Ciumara:

Domnul Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Îl rog pe domnul Gorun să verifice în istoria monetară a României: Cuza Vodă și după aceea Carol I au vrut să numească moneda națională "romanat". Însă cum toată populația știa de leu, care dispăruse de un secol, n-a putut impune noul nume și a fost obligat Carol să introducă numele de "leu" fiindcă așa îl știa populația. Și nu mai exista leu de un secol.

La fel și acum. Toată lumea vorbește de primărie și prefectură și este în tradiția românească și de aceea noi dorim să reintroducem cele două noțiuni și în lege sunt definite: "primăria și prefectura". Eu vă rog să mergeți prin țară și în jumătate din localitățile țării scrie primărie, nu consiliu local. Deci să ne reîntoarcem la denumirile tradiționale românești. Asta punem noi, comisia, și de aceea susținem termenul de "prefectură" și de "primărie".

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

În privința asta, evident, că sunt puncte de vedere diferite. Domnul deputat Gorun își menține propunerea dânsului și inițiatorul și comisia sunt pentru textul așa cum este el formulat el la litera "b" în raport. Deci,"calitatea de funcționar în aparatul propriu al consiliilor comunale, orășenești și județene respective și al..." Aici, al cui, "al prefectului"?

Dacă este instituția "prefecturii" de ce să nu-i spunem "prefectură" atunci?!

Domnul Teodor Lupuțiu: (din sală)

Să ne uităm în Constituție, domnule președinte, cum apare.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Lupuțiu, eu cred că a spune "instituția prefecturii" și a spune "prefectura" este unul și același lucru, într-un caz, însă, puțin redundant, prima alternativă. Dar, mă rog, sigur că da, putem să ne mai uităm încă o dată în textul Constituției.

Domnul deputat Gorun propune suprimarea "...al prefecturilor" și înlocuirea cu "...prefectului".

Supun votului această propunere de la litera "b" rândul 5. Cine este pentru adoptarea ei? 2 voturi pentru. Deci, nu a întrunit majoritatea voturilor necesare.

Domnul deputat Ioan Ghișe, în intervenția dânsului de aseară, a propus deci un alineat nou. El ar urma înaintea alineatului 2 actual din text și sună astfel: "Din același consiliu local nu pot face parte rudele până la al patrulea grad inclusiv".

Domnul Ioan Ghișe: (din sală)

Este al domnului Horia Rusu...

Domnul Marțian Dan:

Amendamentul figurează în amendamentele respinse, a fost prezentat atunci de către domnul Horia Rusu, este al grupului parlamentar respectiv și domnul Ghișe la reiterat. Cred că, din punct de vedere procedural, lucrurile sunt corecte.

Ați ascultat și opinia inițiatorului și opinia comisiei. Vă rog acum să vă pronunțați. Cine este pentru introducerea acestui alineat nou? 1 vot pentru. Nu a întrunit numărul de voturi necesar. Amendamentul nu a fost reținut. (Rumoare, agitație). Tot domnul Ghișe.... Vă rog foarte mult...

Stimați colegi,

Haideți să respectăm diferite opinii. Tot domnul deputat Ghișe în intervenția domniei sale a cerut să se elimine de la litera "c" a alineatului 1 sintagma "...și viceprimar.." și rămâne, deci, funcția de "primar".

Inițiatorul, așa cum ne-a arătat puțin mai înainte, este de acord cu mențiunea, însă că atunci când va fi vorba de unele lucruri legate de condiția și statutul viceprimarului, să se precizeze acolo o idee care a fost enunțată aici.

Domnule Ciumara, dumneavoastră îmbrățișați punctul de vedere al inițiatorului legat de sintagma asta "...și viceprimar..."? Bine.

Deci, avem această propunere. Amendamentul domnului deputat Ghișe are agrementul inițiatorului și al comisiei sub rezerva că atunci când vom ajunge la articolul 44 să facem acolo o nuanțare în redactarea textului, în sensul că va fi următorul text:"Viceprimarul își păstrează mandatul de consilier, exercitarea acestuia fiind suspendată pe durata îndeplinirii funcției de viceprimnar".

Cu această precizare, vă rog să vă pronunțați asupra suprimării sintagmei pe care a propus-o domnul Ghișe. Cine este vă rog pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobată această propunere.

În legătură cu textul de la litera "d", propus de către domnul deputat Mircea Munteanu. "Calitatea de deputat și senator, consilier al președintelui României, membru al Guvernului...." Haideți să punem așa, "consilier al președintelui României, membru al Guvernului ..." și cu asta se termină textul de la litera "d". Am înțeles că sunteți de acord. Da?

Domnul Mircea Ciumara: (din sală)

Dânsul a propus "...consilier prezidențial, membru al Guvernului, senator, deputat..." Așa s-a propus amendamentul.

Domnul Marțian Dan:

Figurează în ordinea:"calitatea de consilier al președintelui României, membru al Guvernului, deputat, senator..." Nu este nici o problemă. Putem în această redactare propusă de domnul Munteanu.

Ideea, domnule Munteanu, ar fi asta: să lăsăm textul așa cum este și să adăugăm în partea finală "...consilier al președintelui României, membru al Guvernului..." Da?

Cu această remarcă vă supun votului textul alineatului "d", care este agreat și de către inițiator și de către comisie. Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi impotrivă. Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri. Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul de la litera "d".

Mai urmează să examinăm propunerea domnului deputat Radu Berceanu. Imediat am să v-o reamintesc. Deci, dânsul propune ca în ceea ce privește litera "e" să se introducă un text nou, ce are următorul enunț: "... funcție de conducător la nivelul județului, al aparatului descentralizat al ministerlor și altor organe centrale ale administrației de stat",

Ați ascultat punctul de vedere al domnului Mircea Ciumara și al domnului Cosmâncă care au exprimat rezerve față de acest amendament.

Vă supun acum votului dumneavoastră. Cine este pentru introducerea unei litere noi, "e", cu textul pe care l-am citit? 26 de voturi pentru. Deci, nu este întrunită majoritatea necesară. Îmi face impresia că am epuizat toate amendamentele în legătură cu acest articol și având în vedere unele dintre amendamentele care au fost însușite vă rog să vă pronunțați asupra acestui articol în integralitatea sa. Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? 5 abțineri. Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul articolului 15.

Trecem la următorul punct. Este vorba de punctul 23 din raportul comisiei, care privește articolul 16 alineatul 1. Aveți pe ultima coloană redactarea propusă pentru acest alineat de către comisie. După aceea, eu vă rog să fiți de acord să luăm în discuție toate punctele acestui articol, să facem observație în legătură cu toate alineatele acestui articol, deci de la punctul 23 până la punctul 26 inclusiv.

Cine dorește să intervină? Domnul deputat Márton Árpád, vă rog să poftiți.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Articolul 16 alineatul 1, începe astfel: "Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor în ședință de constituire se face de către prefect". (Rumoare)

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, liniște! Continuați, continuați, vă rog....

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Este singura situație de la noi din țară când o autoritate numită dispune convocarea unei alteia care a fost aleasă. Propunerea pe care am depus-o, și o regăsiți printre amendamentele respinse la poziția 29, propune "înlocuirea prefectului cu președintele consiliului județean". Știu că o să-mi veniți cu argumentarea că nu există o subordonare între consiliul județean și consiliile locale, dar știm cu toții că nu există o subordonare între Parlamentul României și președintele României, totuși articolul 60 al Constituției, alineatul 3, sună astfel:"Parlamentul nou ales se întrunește la convocarea președintelui României".

Deci, președintele României, fiind autoritatea cea mai importantă la nivelul statului, este competent să dispună convocarea Parlamentului, autoritatea aleasă la nivel național.

Iată, de ce eu propun ca la nivel județean autoritatea cea mai importanta aleasă fiind cea a președintelui consiliului județean, el să fie cel care dispune, mai ales că în conformitate cu legea pe care o dezbatem, cu legile alegerilor locale care există și care vor exista, el este în funcțiune până la depunerea jurământului de către noul președinte al consiliului județean.

Deci, încă odată, eu propun să revină această atribuție pentru autoritatea aleasă, și nu una numită pentru că astfel nu am ține cont de separarea puterilor în stat. Așa cum nu primul ministru este cel care convoacă Parlamentul, nu e bine bine ca prefectul să fie cel care convoacă, la nivel județean, autoritățile alese.

Vă mulțumesc !

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc!

Dacă sunt alte observații în legătură cu acest articol 16, la toate alineatele lui. Nu sunt. Bun. Am să rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu propunerea pe care o face domnul deputat Marton Arpad, relativă la teza a doua din cuprinsul alineatului 1.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Vă rog să observați faptul că prefectul face o acțiune, aici, strict formală, adică de a stabili un grafic de desfășurare a acestor ședințe de constituire a consiliilor locale, întrucât, potrivit unui alt articol, el trebuie să participe sau un reprezentant al lui - subprefect sau altcineva din cadrul aparatului prefecturii.

În al doilea rând, problema alegerilor fiind o chestiune de factură statală, nu este un atribut al președintelui consiliului județean, el este, potrivit legii, delegat al autorității locale - primarilor, care se pot ocupa, în perioada în care au fost aleși și au depus jurământul, de probleme legate de alegerile locale.

Și, în al treilea rând, așa cum evocam și ieri președinții consiliilor județene se ocupă de coordonarea activității consiliilor locale în problemele serviciilor de interes județean.

Deci nu vedem nici un fel de compatibilitate a acestei activități cu funcția de președinte al consiliului județean. Prefectul, ca reprezentant al guvernului în teritoriu, nu face , repet, decât formal să stabilească acel grafic de desfăsurare a ședințelor de constituire a consiliilor locale respective.

Noi menținem propunerea pe care am făcut-o și Senatului, însușită de Senat și de către comisie.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Nestor Călin, care trebuia să intervină mai înainte.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor, mă refer la propunerea care s-a făcut, eu cred că consiliul județean n-ar putea să-și extindă această autoritate și atribuție, pentru simplul motiv că el încă nu este constituit. Întâi se constituie consiliile locale și după aceea apare consiliul județean.

Vă mulțumesc!

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ciumara, eu cred că noi facem prea mare caz dintr-o problemă care nu-i atât de gravă. Dar să-l ascultăm, deocamdată, pe domnul Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Comisia nu este de acord. Probleme, din experiența de până acum, au fost la Satu-Mare și la Târgu-Mureș nu pentru că prefectul a făcut nu știu ce, ci fiindică P.U.N.R.-ul și U.D.M.R.-ul nu se înțelegeau pe funcții; acestea au fost singurele probleme care au apărut în țară în această privință. Nu ni se pare normal să fie menținut vechiul președinte al consiliului județean, după ce i-a expirat mandatul legal de 4 ani de zile. Deci, nu acceptăm propunerea.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, ați ascultat punctele de vedere ale inițiatorului și ale comisiei. Domnul deputat Marton Arpad am să vă rog să vă uitați la punctul 29 din Anexa a 2-a privind amendamentele respinse - propune ca la teza a doua, unde se vorbește despre convocare, deci: "Convocarea consilierilor în ședință de constituire se face de către prefect", ultimul cuvânt să fie înlocuit cu "președintele consiliului județean".

Supun prima dată votului dumneavoastră redactarea acestui text, propusă de către comisiei. Dacă observați, în textul adoptat de către Senat, după menționarea "convocării de către prefect" se mai făcea o precizare "prin ordin". Această chestiune , această mică sintagmă "prin ordin" este suprimată, în textul nostru. Regulamentar are prioritate textul propus de către comisie.

Cine este pentru adoptarea alineatului 1, în redactarea propusă de comisie? Vă mulțumesc ! Cine este împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul comisiei și s-a decis și soarta amendamentului domnului deputat Marton Arpad.

În legătură cu următorul alineat, al doilea, avem două sugestii din partea comisiei, și anume, să se facă o precizare în legătură cu Legea alegerilor locale, în sensul trimiterii la Legea nr.70/91 privind alegerile locale și, după aceea, continuarea acestui alineat cu o teză a treia, aveți la punctul 24 din raport redactarea acestei teze.

Am terminat discuțiile pe marginea... dar, mă rog, dacă vreți.

Eu vreau să ne înțelegem asupra unei chestiuni. Eu am făcut apel la dumneavoastră, întrucât discutăm articolul 16, de la poziția 23 până la 26 inclusiv, am rugat să se intervină. Bun, nu s-a intervenit. Vă rog însă să mergem pe acest procedeu: când discutăm un articol, facem observații la toate alineatele lui, în măsura în care ele sunt obiectul unor propuneri pe care le conține raportul.

Vă rog !

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Opinia mea se referă la articolul 16, alineatul 2 care are, în propunerea făcută de comisie, în partea ce se intitulează teza a treia, următoarea exprimare: "Ordinul prefectului de a declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare". Apoi, "Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă".

Hotărârile judecătorești, indiferent că este vorba de instanțele obișnuite de drept civil sau de contencios administrativ, urmează respectarea căilor legale de atac, prevăzute de procedura civilă. Actul normativ care reglementează căile de atac în România este condica de procedură civilă - Codul de procedură civilă. Putem să conferim acestei propuneri autoritatea de a insera că hotărârea este definitivă și irevocabilă ? Adică, nu poate fi supusă căilor de atac prevăzute de Codul de procedură civilă, care stabilește în mod indiscutabil, indiferent termenul ca zile, stabilește posibilitatea căilor de atac. Or, aci, calea de atac nu se manifestă în nici un fel. De ce? Pentru că alineatul ultim al acestui articol, teza a treia, precizează, mă repet și am terminat, "Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă." Este o ceartă prea tare între ceea ce se propune și respectarea dispozițiilor legale care reglementează pentru toți oamenii judecata și posibilitatea de a ataca, pe căile de atac prevăzute de procedura civilă.

Rog comisia să aibă bunătatea să aprecieze dacă propunerea aceasta, că are o rațiune pe care o respect, se merge către asigurarea desfășurării în timp cât mai scurt, dar nu putem încălca niște norme de drept procesual civil.

Domnul Marțian Dan:

Dacă în legătură cu această problemă ridicată de domnul deputat Dinu doresc inițiatorul și comisia să-și spună opinia.

Domnul Cozmâncă are cuvântul.

Domnul Octavian Cozmâncă:

Domnule președinte, sigur, domnul deputat Dinu, la prima vedere are dreptate, însă în această materie nu se procedează la realizarea unor căi de atac respectând întreaga procedură. Aici dânsul observă foarte bine că este vorba de constituirea într-un termen cât mai operativ a consiliilor locale. În 3.000 de localități, dacă acceptăm această variantă procedurală normală, și nu o procedură specială, este posibil ca unele consilii să le constituim după un an de zile sau după o jumătate de an. De aceea, legiuitorul, prin lege organică..., noi propunem și legiuitorul dorește să scurteze această procedură, fiind vorba de o situație specială.

Doi. Această chestiune este folosită și în Legea nr.68/1992 privind alegerile generale.

De aceea am propus o asemenea formulă care să grăbească procesul de constituire operativă a consiliilor locale și ele să-și intre în atribuțiuni ca organe deliberative de la nivelul localităților.

Domnul Marțian Dan:

Comisia. Domnul Mircea Ciumara are cuvântul.

Domnul Mircea Ciumara:

Comisia este de acord cu ce a spus domnul secretar de stat și considerăm că fiind o lege organică are puterea să hotărască în această materie. Deci, nu suntem de acord cu amendamentul.

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

Doamnelor și domnilor, întrucât domnul Dinu a făcut o prezentare a câtorva considerente, nu mi-a dat însă un text de reformulare și ați văzut care este opinia inițiatorului și a comisiei, practic nu am ce să supun la vot.

Vă rog să fiți de acord să examinăm problemele la cele două chestiuni de la punctul 24 din Raportul comisiei.

Deci, în partea finală este prima propunere a comisiei la teza a doua și rog comisia să fie de acord ca în ceea ce privește textul să nu avem un alineat nou în cuprinsul aceluiași alineat. Este teza a doua. După aceea, dumneavoastră propuneți teza a treia.

Și, în partea finală a acestui alienat, care va fi de fapt teza a doua, să facem următoarea corectură pe care ne-o propune comisia: "...în condițiile Legii nr.70/1991 privind alegerile locale" și vom opera o asemenea adecvare și corespondență peste tot unde va fi nevoie în cuprinsul acestei legi.

Domnul Mircea Ciumara: (din banca comisiei)

Fără număr, ...Legii alegerilor locale, că ea se mai schimbă.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci, "...în condițiile Legii privind alegerile locale", așa se propune să sune partea finală a acestui alineat, cum figurează el în varianta Senatului, pentru că noi, probabil, îl vom completa cu teza a treia, dar aceasta o discutăm după aceea.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea acestei modificări redacționale în partea finală? Vă mulțumesc ! Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt. O abținere.

Cu majoritate de voturi,s-a aprobat această propunere.

În legătură cu următoarea sugestie a comisiei, dacă acceptă o mică intervenție redacțională, la început: "Ordinul prefectului de a declara...", nu este elegant, hai să spunem "Ordinul prefectului prin care se declară..." Da? Bun.

Cu această mică intervenție vă supun votului propunerea comisiei de a introduce, ca o teză a treia, textul pe care-l avem la punctul 24, în partea finală.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea acestei propuneri de a introduce teza respectivă? Vă mulțumesc ! Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată și această propunere.

Vă rog acum să aveți amabilitatea să vă uitați la punctul 25, este vorba de un alineat nou pe care comisia l-a formulat într-o formă mult mai concisă ...

Domnul Mircea Ciumara: (din banca comisiei)

L-am tăiat.

Domnul Marțian Dan:

Da, eliminarea tezei a treia, care figurează în varianta aprobată de Senat, nu, numai teza ultimă din alineatul 3.
"În aceste situații își poate da votul prin corespondență".Acest text se propune să fie eliminat, restul, prima teză din alineatul 3 rămâne.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată și această propunere.

Vă rog să vă uitați la punctul 26, se propune doar o renumerotare, textul rămânând cel pe care-l conține legea actuală. Vă rog să vă pronunțați.

Cine este de acord cu această renumerotare, care este firească. Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată și această propunere.

Ne putem pronunța asupra articolului 16 în ansamblul lui. Cine este pentru a-l adopta? Vă mulțumesc ! Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul acestui articol, el va figura ca punct 13 în textul nostru, marcat, evident, cu cifre arabe.

Trecem la următorul punct, punctul 27, el privește articolul 17. Avem propuneri în legătură cu alineatul 3 litera "b", și după aceea încă o propunere referitoare la un alineat 6.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu aceste probleme. Nu sunt. Bun. Am să vă rog, atunci, să vă uitați la alineatul 3 litera "b". Se propune o îmbunătățire redacțională de către comisie; aveți textul acestei propuneri a comisiei, în partea dreaptă.

Vă supun votului. Cine este pentru adoptarea, în această redactare, a textului de la litera "b" alineatul 3? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată această propunere a comisiei.

În ceea ce privește articolul 17 alineatul 6 avem redactarea acestui text, care a fost aprobată de către Senat. Comisia înțeleg că nu a avut obiecții în legătură cu această variantă a Senatului. Da? Bun.

Supun votului dumneavoastră textul alineatului 6 din cuprinsul articolului 17, varianta Senatului. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc ! Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Și, vă rog, acum, să dăm un vot final asupra acestui articol care a constituit obiect de modificare.

Cine este pentru a-l valida astfel? Mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi,a fost aprobat și acest articol.

Articolul 18 nu a constituit obiect de modificare.

Punctul 29, articolul 19. Doriți să interveniți. Vă rog! Deci, punctul 29.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor, vă cer permisiunea să fac câteva aprecieri pe marginea acestui text. Este folosit termenul "schimbarea domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială". Sigur că un bun specialist, așa cum avem și aici prezenți, la Parlament, în drept administrativ, se descurcă în noțiunea aceasta, dar alții s-ar putea să nu se descurce și să considere unitate administrativă și un sat, și un cătun și-un grup de case ș.a.m.d. De aceea, noi trebuie să găsim un termen precis juridic și preluat tot din știința dreptului administrativ. Eu cred că aici trebuie să ne referim la termenul de circumscripție electorală, pentru că circumscripția electorală l-a desemnat pe consilier, și nu unitatea administrativă, care putem aprecia că nu prea are legătură directă cu consilierul respectiv.

Deci, eu aș propune să se schimbe "altă unitate administrativ-teritorială" cu "altă circumscripție electorală", alta decât l-a desemnat. Eu cred că este mult mai precis să ne exprimăm așa.

Dacă îmi permiteți, în continuare, tot la capitolul incompatibilități, cred că trextul vrea să exprime același lucru. Este vorba de lipsa la 3 ședințe consecutive sau de lipsa activității, imposibilitatea de a fi prezent la ședințele consiliului local, de a-și exercita atribuțiile, pe o perioadă de 6 luni. Eu cred că într-o perioadă de 6 luni tot or fi la un consiliu local 3 ședințe consecutive. Și cred eu că s-a adăugat la text, când, de fapt, formularea vine să exprime același lucru. Eu cred că dacă lăsăm "lipsa la trei ședințe consecutive", implicit vom include și perioada de 6 luni, perioadă în care un consilier s-ar dezinteresa așa de mult de munca lui. Deci, să mai tăiem ceva din text și cred că s-a adăugat inutil față de textul inițial.

Domnilor, eu mai vin cu încă o observație, o propunere pe care eu vă rog s-o aveți în vedere, este vorba de incompatibilitate legată de condamnarea definitivă, printr-o hotărâre judecătorească.

Domnilor, potrivit articolului 38 din Codul penal, infracțiunile comise din culpă sau infracțiunile comise pe perioada minorității nu atrag decăderi, ca în celelalte situații.De aceea, poate este bine și inițiatorul și noi toți să avem în vedere această incompatibilitate în mod limitat. Și anume, să ținem seama că infracțiunile din culpă au regulile lor, ele nu se comit cu intenție, ele se comit din culpă. Este adevărat că este și o infracțiune de neglijență, poate să aibă gravitatea ei. Dar cred eu că aici trebuie văzut în text dacă nu cumva este mai bine să trecem "condamnare pentru o infracțiune intenționată" și cu condamnare definitivă, evident. Hotărârea o va da instanța de judecată. Eu cred că ar trebui extins ceva mai mult. Noi avem oameni condamnați pentru o faptă de lovire, unde este posibilă împăcarea părților și unde s-a pronunțat o pedeapsă cu amenda, și consilierul nu a mai putut să fie consilier.

Domnilor, să ținem seama, când vom judeca ...

Domnul Mircea Ciumara:(din banca comisiei)

Nu se poate să se încalce Regulamentul Camerei Deputaților!

Domnul Marțian Dan:

Imediat, imediat. Vă rog să fiți mai concis, domnule deputat.

Domnul Nestor Călin:

Păi spuneți cine l-a încălcat?

Domnul Mircea Ciumara: (din banca comisiei)

Domnul președinte de comisie.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi, credeam că vă referiți la mine, că imediat mă corectam.

Domnilor, eu m-am inspirat în ceea ce v-am spus dumneavoastră și de o realitate pe care o cunoașteți și dumneavoastră, care vă aflați la putere, și noi: este foarte greu să găsim pe acești consilieri, și cinstiți, și corecți, și buni, și fără condamnări, absolut tot, este foarte greu; și aceasta ține extraordinar de mult de munca noastră în următoarele luni. De aceea, ca să extindem atât de mult problema incompatibilității, zic eu că nu s-ar ține semă de realitate.

Vă mulțumesc !

Domnul Marțian Dan:

Domnule Stancov, vă rog.

Domnul George-Iulian Stancov:

Eu cred că propunerea de amendare nu trebuie admisă. Vorbesc oarecum ca om care mă pricep, de aceea mi-am permis să vin la microfon. Nu spun că dumneavoastră nu vă pricepeți. Pentru simplul motiv că o analiză atentă a textului demonstrează că în cazul amendamentului colegului antevorbitor am intra într-o situație în care o singură persoană se află, cred eu, pe pământ, la ora asta, și anume numai Ilașcu care, deși deputat, este în închisoare. Nu cred că aici, lăsând larghețea de care vorbea colegul, putem să ne permitem să avem pentru fapte neintenționate, aflați în executarea pedepsei privative de libertate și să fie și consilieri, fie ei oriunde ar fi. Cazul tragic nu are rost să-l luăm de exemplu pentru a-l folosi aici și poate că ar trebui să-l eliminăm. Cu asta mă opresc, nu vreau să intru într-o teorie prea abstractă, este evident că trebuie să protejăm și moralitatea cetății, ca să spun așa, nu putem să avem consilieri pe undeva pe la Poarta Albă și să voteze prin corespondență.

Domnul Nestor Călin: (din bancă)

Infracțiune din culpă am spus, domnule !

Domnul Marțian Dan:

Domnule Nestor Călin, vă rog foarte mult, noi v-am ascultat punctul dumneavoastră de vedere cu destulă, cred eu, politețe, vă rog să beneficieze și colegii de același tratament din partea dumneavoastră.

Domnule Vintilescu, vă rog să poftiți !

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte !

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că absența de la aceste lucrări ale consiliului deranjează întotdeauna. Acesta este un aspect. Dar este bine să ne gândim la celălalt. Se poate întâmpla să nu fie de vină un consilier, ci să se îmbolnăvească. Sunt îmbolnăviri grave, care îl scot pe el din această postură: În gândire medicală nu pot să fie 6 luni. Nu se poate spune nici despre un medicament că a expirat la 6 luni, mai este un timp de. De aceea, eu aș dori ca dumneavoastră să gândiți că noi ajutăm pe acela care este adus în acest consiliu și să spunem în felul următor, completare cu un nou alineat: "În caz de îmbolnăvire gravă, ce face imposibilă exercitarea mandatului de consilier, consilierul respectiv este suspendat din funcție pe întreaga perioadă cât boala sau handicapul se manifestă, în conformitate cu certificatul medical emis de unitatea sanitară", adică este autoritatea aceasta medicală care se aplică în viața noastră de zi cu zi, privind oamenii care participă la actul de administrație.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, au fost făcute observații în legătură cu acest articol pe care îl discutăm - 19, am să rog pe inițiator și comisia să-și spună punctul de vedere.

Deci, domnul deputat Nestor Călin propune ca la rândul 4, sintagma "în altă unitate administrativ-teritorială", să fie înlocuită cu "circumscripția electorală care l-a desemnat". Aceasta este propunerea.

Și ultima propunere, a domnului Vintilescu, pe care numai ce ați ascultat-o și dumneavoastră și noi și, în consecință, cred că nu mai este cazul s-o mai citesc.

Vă rog.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte, noi menținem textul pe care l-am propus, care a fost însușit de Senat și de către comisia de specialitate. Aș dori să observați faptul că mandatul de consilier încetează înainte de termen, deci de drept, și aici enumerăm care sunt acele situații.

În consecință, imediat locul consilierului îl ia următorul de pe lista de supleanți de la aceeași formațiune politică. Deci, nu văd de ce să menținem "suspendat", să zicem, în cazul bolii, dacă lipsește mai mult de 6 luni de zile, să ținem acel post blocat și să nu aducem un alt consilier, de la aceeași formațiune politică, pentru a asigura funcționalitatea normală a consiliului rspectiv.

În legătură cu schimbarea domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială, noi am realizat în articolele precedente definirea exactă a unității administrativ-teritoriale. Nu văd cum își poate schimba domiciliul un cetățean dintr-o circumscripție electorală în alta, adică termenul ca atare este de "unitate administrativ-teritorială", și nu de circumscripție electorală, legat de domiciliu.

In al treilea rând, vă rog să observați faptul că sunt două situații diferite: una este lipsa nemotivată de la trei ședințe consecutive ale consiliului local, deci practic, este o rea-voință manifestată de-a nu participa la activitatea acestui organism în care a fost ales, și alta este situația când un consilier este în imposibilitatea de a participa mai mult decât șase luni. Să spunem că a plecat într-o misiune în străinătate pe mai mult de un an. Deci, este normal să completăm acel consiliu, mai ales acolo unde avem și un număr mai mic de consilieri, să poată funcționa.

Deci, susținem în continuare textul pe care l-am propus, domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnul Mircea Ciumara are cuvântul, în numele comisiei.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, vă rugăm insistent, în numele comisiei, să respectați Regulamentul Camerei Deputaților.

Deci, cei care nu au amendamente respinse să citească în întregime articolul respectiv, dar chiar așa să pierdem timpul cu fiecare articol, că de-abia citești jumătate de paragraf. Un jurist nu poate să vină să-mi spună mie aici, în plen, că cineva poate aduce în apărarea sa necunoașterea legii. Deci, nu știe ce înseamnă "unitate administrativ-teritorială". Păi un tip atât de tâmpit nu poate să fie consilier, domnilor, să facă legi! Cum adică, dacă nu știe ce înseamnă "unitate administrativ-teritorială", el votează pentru orașul București?! Cum puteți să acționați, ca jurist, în apărarea lui, că nu cunoaște legea? Este o încălcare a unui principiu elementar de drept. Vă rog frumos traduceți..., înmulțiți 6 luni cu 30 de zile, înseamnă 180 de zile, după cât timp e pensionat medical cineva? Suntem obligați, pentru fiecare, să facem înmulțirea?

Deci, domnule președinte, noi nu acceptăm nici unul dintre aceste amendamente sunt nefondate. Vă rugăm insistent, dacă nu sunt amendamente respinse, nu mai pierdem timpul, să vină la comisie și dăm explicații fiecăruia. Domnul Lazăr a venit, i-am explicat, nu pierdem timpul în plen.

M-ați chemat luni la ședință; am consumat două ore acolo. S-a propus să vorbească trei minute fiecare, nu? Se simt vinovați extrem de mulți. Pentru ce?

Dacă mai sunt amendamente de fond, comisia cere să oprim lucrările și ne retragem să le analizăm.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, legat de această chestiune vreau să spun următorul lucru: absolut de acord cu cererea domnului Ciumara ca, într-adevăr, să se reitereze acele amendamente care au fost prezentate regulamentar și care au fost respinse.

În al doilea rând este evident că eu nu pot și nu putem nici unul dintre noi aici să suprimăm un anumit pasaj din regulamentul nostru care spune că, în mod excepțional, se pot prezenta amendamente și aici, dar rugăm să fie excepțional.

Domnul Nestor Călin (din sală):

Nu cunoașteți regulamentul! Este o rușine domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să fie înțeles acest lucru, domnule Călin. Domnule Nestor Călin, vă rog foarte mult, domnule Nestor Călin, dumneavoastră ați intervenit și sper că veți mai interveni și nu vă va împiedica nimeni, dar haideți să ne înțelegem că totuși este vorba despre această nuanță din regulament, în mod excepțional și să nu facem din excepție regulă. Așa ca să putem împăca cele două lucruri.

Observația domnului Ciumara este rezonabilă și trebuie primită, acceptată. În același timp, sigur că, eu țin cont de acea specificare din regulament, cu rugămintea către toți ca, într-adevăr, numai în mod excepțional să se uzeze de posibilitatea de depunere a amendamentelor aici.

Deci, doamnelor și domnilor deputați, avem textul... ne găsim deci în fața unui text al comisiei, eu însă am aici o mică problemă în privința căreia...domnule Ciumara, domnule Vintilescu vă rog eu lăsați-l puțin ca să putem noi dialoga pe o problemă.

Dumneavoastră aveți o propunere în legătură cu partea finală a..

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

În toată legea unde scrie "alegeri locale" este "legea privind alegerile locale".

Domnul Marțian Dan:

Bun, dar, stați puțin, că nu este suficient aceasta. Dacă eu voi face trimitere la Legea alegerilor locale, la articolul 5, alineatul 1, litera a), lucrurile se complică. Acesta pot să o fac la legea X, care are un număr, dar nu în principiu și atunci vă rog eu să ne spuneți și rog și pe inițiator...

Domnule Vintilescu, lăsați-ne puțin să lămurim aici o problemă.

Aici este prevăzut, deci în partea finală: "precum și în cazul prevăzut de articolul 5, alineatul 1, litera a) din Legea alegerilor locale". Dacă o formulăm așa, ea rămâne la nivelul de lege generală care poate să fie numărul 70/91, poate să fie 80/96 ș.a.m.d. și atunci avem dificultăți dacă facem mențiune la articol, la alineat și la literă. Și atunci, nu știu, dumneavoastră ați examinat mai în amănunțime lucrurile, poate că firesc ar fi, "precum și în cazurile prevăzute de legea...", "alte cazuri prevăzute de Legea alegerilor locale", însă este de deschidere prea mare și cu riscurile pe care le comportă. Știți? Așa că vă rog în privința aceasta să ne faceți niște clarificări, pentru că dificultatea este că Legea alegerilor locale este fără număr, dar facem trimitere după aceea la un articol și la o literă.

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Textul este de la Senat sau de la Guvern. Se poate greși.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Cosmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte, sigur, aici aveți dreptate, dar noi am făcut trimitere la articolul 5, iar acolo este vorba de debilii și alienații mintali, puși sub interdicție. Dacă doriți, facem referire directă și nu trimitere la articol.

Din sală:

Mai bine așa.

Domnul Marțian Dan:

Deci cum ați propus?

Domnul Octav Cozmâncă:

"...debilii și alienații mintali puși sub interdicție".

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

... și debilii, nu numai alienații...

Domnul Marțian Dan:

Deci, stimați colegi, partea finală ați ascultat-o: "precum și alienații mintali puși sub interdicție" - aceasta este propunerea pe care o fac inițiatorii.

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

"... și debilii," domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

Există deci problema aceasta: "precum și debilii și alienații"...Sunteți de acord cu debilii?

Din loja comisiei:

Este trecut în Codul familiei : debilii și alienații.

Domnul Marțian Dan:

Da, debilii și alienații. Mai doriți să interveniți?

Partea finală a acestui text va suna astfel: "precum și debilii și alienații mintali puși sub interdicție" - și se înlocuiește - mă rog - textul respectiv.

Vă supun votului această propunere de amendare. Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt. Cu majoritate de voturi s-a aprobat această amendare în partea finală.

Următorul nu va fi alineat, ci va fi teză în continuare, Bun. Nu au fost alte observații în legătură cu acest articol 19. Vi-l supun votului în ansamblu. Vă rog!

Domnul Nestor Călin:

Vă mulțumesc.

Domnilor, sunt nenumărați colegi care au făcut propuneri ca unele localități să devină comune. Deci, noțiunea de unitate administrativă este relativă, chiar în concepția dumneavoastră când ați făcut aceste proiecte de legi. Însă noțiunea de "circumscripție electorală" rămâne. Aceasta vroiam să-i spun și domnului Ciumara și-l rog foarte mult să vină să ne spună dânsul definiția aceea a unității administrative, pentru că așa, numai să aruncăm tot felul de insulte și... Și ieri s-a referit la articolul 92 din Constituție, ori articolul 92 prevedea cu totul altceva decât discutam noi aici. Eu cred că nu putem lucra în condițiile acestea. (vociferări)

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi,

Stimați colegi, fac apel la dumneavoastră, haideți să nu tensionăm atmosfera! E firesc ca într-un Parlament, pluralist prin însuși structura lui, să fie puncte de vedere diferite. Haideți să manifestăm toleranța corespunzătoare față de diferite puncte de vedere și în mod civilizat și parlamentar să tranșăm prin vot diferite probleme care se ridică! Fac acest apel la dumneavoastră, la toți.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, dați-mi voie să răspund la o întrebare. În Constituție, articolul 3, alineatul 3: "Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, orașe și județe".

Vă rog citiți Constituția, articolul 3, alineatul 3! (vociferări)

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, vă rog să consemnăm doar un lucru și anume că la începutul paginii 14, acolo trebuie nu "pedeapsă privată de libertate", ci "privativă" - este o greșeală care s-a strecurat în momentul în care a fost bătut la mașină textul. Îl consemnăm doar acest lucru în stenogramă și facem îndreptarea respectivă.

În legătură cu acest text, deci, comisia și inițiatorul propun să fie menținut în redactarea care există.

Mai avem o problemă. Domnul deputat Teodor Vintilescu propune introducerea unei teze noi.

Din sală:

La comisie.

Domnul Marțian Dan:

Stați puțin! Rog pe domnii deputați să rămână la lucrări. Să nu părăsim lucrările.

Domnule Vintilescu, textul pe care-l propuneți dumneavoastră, pe mine mă interesează strict metodologic - este după prima teză, înainte de teza a doua sau după teza a doua? Vă rog precizați-ne, ca să vedem.

Bun, de acord cu dumneavoastră, dar după prima teză.(Domnul Vintilescu discută cu domnul Marțian, dar nu la microfon)

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Domnule președinte, continuăm sau plecăm?

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați, aici, se vede încă o dată, de ce trebuie să prezentăm din timp amendamentele și numai cu totul și cu totul în mod excepțional să prezentăm aici.

Domnul Vintilescu ne propune un text care intervine într-un anumit pasaj al tezei 1 și anume: "Mandatul de consilier încetează de termen în caz de deces, demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială, lipsă nemotivată de la mai mult de trei ședințe ordinare consecutive ale consiliului, ..." după aceasta, dânsul propune un anumit text, dar noi avem textul care curge ... "imposibilitatea de a-și exercita mandatul pe o durată mai mare de 6 luni." Și după aceea vin alte situații menționate.

Părerea mea este că în legătură cu treaba aceasta trebuie fiecare deputat care are propunere, intervenție, să propună exact cum se redactează textul și cum se fac legăturile între diferite segmente ale lui. (Domnul Vintilescu discută la tribună cu domnul Marțian Dan)

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, vă rog să țineți seama, consiliul județean nu este instituție filantropică, domnule. Nu-l țin acolo 2 ani de zile fiindcă are nu știu ce reumatism. Se înlocuiește cu un membru din același partid, de pe aceeași listă parlamentară. Facem instituție sanitară aici?! Blocăm acest consiliu județean pentru că unul este bolnav? Tot din partidul lui să vină. Ce rost are să discutăm chestiuni sanitare aici?

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Noi nu blocăm activitatea Camerei dacă unul din deputați este bolnav.

Domnul Marțian Dan:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră, numai că eu ca om care conduc aici lucrările nu pot... dacă domnul deputat insistă cu amendamentul dânsului... Da, vă rog. Vă rog să fiți foarte concis.

Domnul Teodor Vintilescu:

Domnule președinte, eu am fost în comisie, eu am prezentat amendamentul, domnul președinte Ciumara cunoaște acest lucru, i-am explicat foarte simplu. Este în completarea unui amendament. A fost refuzat pentru că era vorba de certificatul medical.

Domnul Ciumara privește lucrul politic, eu privesc ca om, adică acest consilier este un om care trebuie să beneficieze de legile statului, ori Comisia de expertiză a capacității de muncă îi spune precis când poate să își reia activitatea. Aceasta este lucrul legal. Dar dacă noi vrem să îndulcim, pentru că, prin absență, el produce niște dereglări, am spus să rămânem la termenul de 9 luni. Iacă-tă și pe cei tuberculoși îi trimitem acasă. Dar, în privința politraumatismului, în privința fracturii de col femural, în privința... și nu vă mai explic eu dumneavoastră câte sunt, este bine să ne gândim la omul care nu a știut că o se îmbolnăvească.

Mulțumesc. (vociferări)

Domnul Marțian Dan:

Domnule Vintilescu, eu nu știu care va fi decizia, vom vedea ce va rezulta din vot, dar... (vociferări)

Vă rog... Domnule deputat, vă rog foarte mult luați loc!

Domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner, vă rog să luați loc! Și domnul Ghișe vrea să intervină.

Eu, deocamdată, vreau să vă clarific dumneavoastră și să îi cer lămuririle corespunzătoare domnului deputat Vintilescu, pentru că aici, la articolul 19 sunt menționate o seamă de situații. Părerea mea este că nu trebuie să intervenim în menționarea acestor situații într-un anumit pasaj al textului, complicând curgerea lui. Și în aceste împrejurări cred că este firesc să fie menținut textul relativ la aceste varii situații în care, mă rog, mandatul respectiv poate să înceteze. Eventual, la terminarea acestei prime teze, se poate lua în considerare ideea domnului Vintilescu de a introduce ce se întâmplă în cazul unor boli de lungă durată ș.a.m.d. Înainte dânsul a spus 6 luni, acuma văd că în textul acesta îmi spune 9 luni.

Deci, din punct de vedere al logicii amendamentului astfel s-ar putea structura, evident dacă din punct de vedere al fondului este acceptabil, pentru că dacă nu este acceptabil, sigur că degeaba căutăm noi construcții logice și curgerea firească a alineatului. Aceasta este problema. Și atunci probabil că o teză nouă în continuarea primeia care are aceste suite de enumerări, să fie acest text: "în caz de îmbolnăvire gravă, ce face imposibilă exercitarea mandatului de consilier, consilierul respectiv este suspendat din funcție pe întreaga perioadă cât boala sau handicapul se manifestă pe...

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Domnule președinte, de o jumătate de oră discutăm acest amendament.

Domnul Marțian Dan:

Nu. Ați spus dumneavoastră aici ceva în legătură cu 9 luni. Ce ați scris aici?

Domnul Teodor Vintilescu (din sală):

Pe o perioadă de 9 luni.

Domnul Marțian Dan:

Pe o perioadă de 9 luni. Astfel se termină această chestiune. Bun.

Domnul Ghișe și domnul Rădulescu Zoner, vă rog să interveniți, dar foarte scurt.

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

La fraza care începe așa: "În cazul în care s-a constatat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă după validarea mandatelor că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau orice altă încălcare a Legii electorale..." și continuă... "...în caz de condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă..." ș.a.m.d.

Vreau să vă spun următorul lucru: Consider că exprimarea de aici "că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau...

Domnul Marțian Dan:

Este un pasaj acolo, pe la mijloc, că "alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau orice altă încălcare a legii electorale" - este un pasaj, da.

Domnul Ioan Ghișe:

În practică, s-a dovedit că există situații de primari sau consilieri validați, în care după diverse conjuncturi și raporturi interpersonale la nivel de localitate, s-a întâmplat să fie contestată o alegere și ulterior să existe acțiuni care să ceară invalidarea mandatului.

Vreau să spun următorul lucru: Din moment ce scrie acolo așa: "In caz de condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă"..., înseamnă că se stabilește vinovăția unei persoane validate ca primar sau consilier. Este inutil textul "că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau orice altă încălcare a legii", pentru că nu putem menține sub instabilitate, sub suspiciune o persoană într-o funcție deja validată pe întreaga perioadă a mandatului.

Domnul secretar de stat știe situația de la Teliu din județul Brașov în care s-a întâmplat așa ceva. Deci, la un an aproape după validarea mandatului există o contestație asupra unei persoane aleasă în funcție. Și acuma începe un proces care durează mult timp și care pune sub semnul întrebării dacă persoana este sau nu în funcție. Și atunci, din moment ce este "în caz de condamnare prin hotărâre judecătorească", aceasta se referă la persoana în cauză. Dacă menținem textul, cel pe care l-am propus a fi eliminat, atunci noi facem următoarea greșeală: Se poate întâmpla ca frauda electorală să se comită nu din vina celui care a fost ales, consilier sau primar sau viceprimar și atunci el nu poate fi făcut vinovat pentru această fraudă electorală. Pentru frauda electorală sunt cei care au fost dovediți în instanță prin hotărâre judecătorească definitivă. Nu știu dacă am fost suficient de explicit.

Deci, poți fi vinovat de fraudă numai în măsura în care ești complice la această chestiune. Dacă ești beneficiarul fraudei electorale nu este vina ta.

Din sală:

Cum să nu fie?

Domnul Ioan Ghișe:

Și atunci mi se pare că aceste cuvinte "că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau orice altă încălcare a Legii electorale" ar trebui eliminată din text. Nu știu în ce măsură am fost suficient de explicit.

Din sală:

Alegerea este neclară domnule.

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun. S-a înțeles. Îl rog pe domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner să intervină.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Mulțumesc. Numai două vorbe eu aș vrea să vă spun. Atât consilierii cât și parlamentarii sunt aleși, nu? Eu susțin și vă rog să vă gândiți la amendamentul domnului Vintilescu.

Eu vă întreb pe dumneavoastră: Ce părere aveți ca să venim cu un amendament când vom discuta o eventuală modificare a Legii alegerilor legislative, să spunem că după 6 luni deputatul este suspendat dacă a avut o operație gravă și trebuie să stea mai mult de 5 luni, 6 luni în concediul medical. Vă rog gândiți-vă! Nu la dumneavoastră. Dar este corect ca și consilierii care sunt aleși ca și deputații să nu poată fi înlocuiți. Nu este vorba aici de partid, sigur că rămâne același, un reprezentant al aceluiași partid, dar este vorba și de valoarea omului, că fiecare partid își pune pe primele locuri pe cei mai valoroși pe care îi are, nu? Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Emil Putin.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Părerea mea este că acest articol este foarte bun, așa cum a fost înscris. Eu vreau să atrag atenția domnilor colegi Vintilescu și Rădulescu Zoner.

Aici nu este vorba despre protejarea consilierului, este vorba despre protejarea electoratului, este un mandat reprezentativ. Nu, în cazul acesta nu este permis ca să suspendăm un mandat și electoratul să nu fie reprezentat de cel pe care l-a ales pentru o cauză, chiar dacă nu depinde de aceasta.

Eu consider că este foarte bine inclus termenul de "încetare", nu de "suspendare", pentru că trebuie să protejăm pe cei care ne-au ales. Aceasta este noțiunea mandatului reprezentativ pe de o parte, iar, pe de altă parte privind hotărârea rămasă definitivă, eu consider că aici nu mai poate să mai fie pusă la îndoială și nu necesită nici un fel de discuții.

Este vorba de a se introduce sănătatea morală și în politică. Nu poate să reprezinte cineva care a fost condamnat, indiferent că este condamnat pentru vinovăție, sau prin culpă, ci este condamnat. Or, pentru o persoană care este aleasă, care reprezintă... și deci tot mandatul reprezentativ, trebuie să ne referim la articolul 49 din Constituție, unde spune că anumite drepturi pot să fie restrânse pentru sănătatea morală a societății. (vociferări)

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat, haideți să admitem pluralitatea de opinii, nu neapărat replică la fiecare, pentru că atunci, într-adevăr, aducem atingere acestei pluralități de opinii.

Vă rog, dar foarte scurt.

Domnul Teodor Vintilescu:

Domnul secretar vi s-a adresat ca un jurist, eu m-am adresat ca un medic.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Anghel Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar al Partidului România Mare notifică și vă roagă să țineți seama că ceea ce se înțâmplă acum în această sală s-a derulat pe parcursul a trei săptămâni în comisii. Nu am nimic cu colegul Ghișe, îl respect, nu am nimic nici cu ceilalți colegi care au venit cu amendamente, este dreptul domniilor lor, o parte au fost acceptate, o parte au fost respinse.

Este dreptul regulamentar de a le susține în plen.

Cer însă, domnule președinte, ca amendamentele respinse să fie susținute de cei care le-au inițiat, ca persoane, sau de un reprezentant al grupului când amendamentele respinse au fost introduse la comisie în numele grupului. Este o chestiune care cred că este regulamentară.

De asemenea, cred că pe chestiunile de fond, având în vedere cele circa 205 amendamente respinse, a veni cu altele în plus și a le pune prioritar în fața celor 205 respinse nu este corect.

Deci, aș solicita ca, prioritar, să se discute amendamentele respinse, iar celelalte să fie depuse la comisie spre a fi examinate la sfârșitul zilei și a se pronunța comisia. Altfel ne lungim cu această lege, fără a o îmbunătăți în fond.

Este o șicanare perpetuă, pentru că nu se dorește îmbunătățirea ei, ci, pur și simplu, găsirea unor modalități de a supune consiliul primarului sau primarul consiliului ș.a.m.d.

Deci, vă rog domnule președinte, să încercăm să impunem regulamentul, pentru că altfel din această lege gândită, nu spunem perfect, dar în orice caz relativ bine echilibrată, să nu scoatem o lege care, în teritoriu aplicată, să nu mai aibă nici un fel de relevanță.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, eu vreau să vă spun următorul lucru: Domnul Ghișe, și ieri și astăzi, a prezentat niște amendamente care au fost înaintate la comisie de către domnul Horia Rusu. Dânsul ne-a prezentat și ieri faptul că reiterează aceste amendamente și respectiv la punctul 35 din anexa 2, conținând amendamente respinse, figurează un text care are tangență cu această problemă.

În al doilea rând, la punctul 36 este amendamentul domnului deputat Teodor Vintilescu. Deci, din punctul acesta de vedere nu cred că putem să facem mari imputări colegilor. Sigur, eu sunt de acord cu ceea ce s-a spus aici, după dezbateri amănunțite în comisii, după prezentarea argumentelor care pledează pentru neînsușirea unui amendament, este bine ca autorul să reflecteze la aceste argumente și în funcție de acestea să adopte o atitudine mai selectivă, dar aceasta este recomandare, pentru că noi ne-am înțeles în cursul zilei de luni să raționalizăm intervențiile și desfășurarea întregului proces de dezbatere a acestei legi, fără să aducem atingere regulamentului. Or, articolul 97 din regulament spune așa: La discutarea fiecărui articol, deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere. De asemenea, va putea lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al inițiatorului. Președintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor a articolului dezbătut. Aceasta nu am făcut, dar atunci când constat că se va abuza în legătură cu treaba aceasta, am să fac această propunere și să vă cer să vă pronunțați.

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit regulamentului trebuie să vă supun prima dată votului propunerea domnului deputat Ioan Ghișe care reia un amendament prezentat de grupul parlamentar al dânșilor, și anume, să se prelimine deci, următorul segment: "că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau orice altă încălcare a legii electorale".

L-ați ascultat și pe domnul Putin, ați ascultat și pe alții care se pronunță împotriva acestei chestiuni.

Dacă comisia și dacă inițiatorul au de făcut ceva propuneri în legătură cu această chestiune, rog să intervină. După aceea am să vă rog să vă pronunțați dumneavoastră, prin vot.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, propunerea domnului Ghișe nu este acceptabilă, deoarece el nu poate fi membru al consiliului, nu fiindcă a încălcat legea, ci pentru că nu este reprezentativ. Dacă este vinovat el sau nevinovat de frauda electorală nu contează, problema este dacă el reprezintă cetățenii din circumscripție sau nu. Și dacă nu reprezintă cetățenii din circumscripție, indiferent cine a făcut frauda, el nu poate fi consilier.

În privința domnului Vintilescu, cetățeanul nu a votat pentru Popescu sau Iliescu, ci pentru listă.

Din sală:

Nu.

Domnul Mircea Ciumara:

Cum nu? Vă rog să mai citiți o dată legea.

Din moment ce votează odată pentru o listă, pentru un partid, partidul își menține reprezentarea, înlocuind pe cel care nu poate, din cei 11 consilieri din comună... doi nu vin tot timpul, nu se pot lua hotărâri.

Partidul își completează lista tot cu oamenii lui, reprezentându-și politica lui. Lumea a votat pentru politica partidului, pentru lista lui, și nu pentru Popescu. De aceea nu sunt acceptabile cele două amendamente.

Domnul Marțian Dan:

Da, bun.

Domnule Cozmâncă, doriți, în numele inițiatorului?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Sigur, susțin punctul de vedere prezentat de domnul Ciumara și de domnul secretar Putin și adaug două elemente. Unul: domnule Ghișe, vă rog să sesizați faptul că una este înainte de a se valida, atunci când se constată frauda, și cum Biroul Electoral Central are acest atribut, alta este situația când, după validare, se constată această fraudă care poate fi din vina consilierului respectiv sau a altcuiva. Este vina lui, este condamnat penal, nu este vina lui, nu poate să rămână, moralmente, în consiliu totuși, fiind ales printr-o fraudă electorală produsă de către altă persoană. De aceea este această formulare și ni se pare absolut firească și normală. In al doilea rând: "sau alte încălcări ale Legii electorale". Aici este vorba de faptul când se constată, după validare, că nu s-a respectat legea în privința domiciliului. Se constată că consilierul respectiv nu a avut domiciliul în localitatea respectivă sau nu a avut vârsta. Este normal, constatând o asemenea încălcare a legii, să rămână consilier? Dar toate acestea se constată prin hotărâre judecătorească.

Deci menținem textul propus.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Ați ascultat, acum vă rog să vă pronunțați.

Deci, domnul deputat Ghișe propune eliminarea următorului segment de text: "că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau orice altă încălcare a Legii electorale".

Cine este pentru adoptarea acestei propuneri de eliminare? Două voturi pentru amendament. El nu a întrunit majoritatea necesară.

Acum vă rog să vă pronunțați pentru textul comisiei, în care noi am intervenit deja și, în funcție de aceasta, vom vedea dacă este cazul să mai supun la vot amendamentul domnului Vintilescu.

Cine este pentru adoptarea articolului 19, așa cum figurează el în raportul comisiei, la punctul 29? Vă mulțumesc. Cine este, vă rog, împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? 5 abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul acestui articol în redactarea comisiei. Prin aceasta s-a decis și soarta amendamentului domnului deputat Vintilescu.

Trecem la următorul punct, este articolul 30, nu au fost propuneri în privința lui.

Punctul 31 - are comisia câteva sugestii în legătură cu textul acestui articol.

In ceea ce privește titlul secțiunii a doua, nu au fost observații în legătură cu el.

(Domnul Mircea Ciumara vine la masa prezidiului și discută cu domnul vicepreședinte Marțian Dan).

A, bun, da, imediat.

La punctul 30, deci se propune abrogarea articolului, lucru făcut de către Senat și idee împărtășită de comisie. Am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu această propunere. Este punctul 30 din raport.

Cine este pentru aprobarea acestei propuneri? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt? Nu sunt, a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Punctul 31, deci partea inițială și alineatul 1 și alineatul 2 de debut, în acest ultim caz, nu au fost observații; observații sunt în legătură cu formularea textelor la litere, respectiv la literele "a" și "c". Sunt observații în legătură cu... Si mai sunt, pe pagina următoare, la literele "h", "k", "l".

Domnule Árpád - Francisc Márton, doriți? Vă rog să interveniți.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere că sunt mai multe litere la acest articol, am un set de amendamente care se regăsesc, o parte dintre ele, printre amendamentele respinse.

Primul amendament este la litera "h", unde solicit eliminarea unui text, respectiv: "pentru realizarea de lucrări și servicii de interes local", această solicitare de eliminare regăsindu-se și la o altă literă. Care este ideea care m-a călăuzit? Eu cred că atât primarul, cât și consiliul local trebuie să fie un bun gospodar. Pe lângă banii pe care îi primesc de la bugetul de stat, sperăm ca acești bani să devină, cu timpul, cât mai puțini și să fie mai mare ponderea acelor bani care se pot primi direct de la contribuabili, deci rămânerea unei părți a anumitor impozite la nivel local. Și în perioada interbelică au fost primari și consilieri care au fost buni gospodari și au găsit și alte surse de venituri, Având posibilitate să se asocieze cu anumite întreprinderi, să concesioneze, să intre în relații de parteneriat, venind cu un teren sau alt imobil, o clădire, într-o afacere, indiferent de afacerea respectivă, deci ea fiind una care nu vizează direct localitatea respectivă, se poate face rost de bani de pe urma profitului produs de această asociere. Iată de ce eu propun eliminarea acestei constrângeri când aceste activități se pot realiza doar pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes local.

În varianta aprobată în legea care, deocamdată, este în vigoare, la finalul literei "n", se spune astfel: "...precum și de amenajarea teritoriului, cu respectarea tradiției locale și a prevederilor legale". Atât în varianta Senatului, cât și în varianta Camerei Deputaților această "tradiție locală" a dispărut. Eu nu solicit altceva decât reintroducerea, menținerea acestui lucru. Mai ales noi, din Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă, știm ce luptă dârză trebuie să fie dată ca să reușim să menținem caracterul local, importanța culturală a unei urbe, mai ales după perioada ceaușistă, care a încercat să distrugă tot ce s-a produs în acest sens, timp de secole. Iată de ce eu cred că trebuie să menținem respectarea tradițiilor locale.

Ca să mă conformez celor spuse de domnul președinte, propun includerea textului "și cu respectarea tradițiilor locale" imediat după cuvintele "în condițiile legii". Deci litera "n", în această ipostază, ar suna astfel: "Aprobă, în condițiile legii și cu respectarea tradițiilor locale, planurile de organizare" etc., textul curge.

La propunerea făcută de mine la litera "s", comisia a fost de acord cu sensul propunerii mele și se regăsește, conform raportului suplimentar preluat în articolul 43, la "Atribuțiile primarului", pentru că, într-adevăr, trebuie să fie luate niște măsuri de protecție și asistență socială Știm cu toții, inclusiv prin acea lege cu care se confruntă, în momentul actual, autoritățile locale, numai că eu cred că nu este suficient ca primarul să ia niște decizii. Există situații când însuși consiliul trebuie să contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială, inclusiv prin găsirea, la un anumit moment, a anumitor resurse materiale, drept pentru care îmi mențin acest amendament și mulțumesc comisiei că l-a inclus la articolul 43. Intr-adevăr, și acolo este foarte important ca primarul să aibă această atribuție.

La litera "x", cum am mai spus, solicit eliminarea textului "în scopul realizării unor acțiuni de lucrări de interes comun".

Alte două amendamente se referă la modalitățile, la posibilitățile de colaborare externă a consiliilor locale. Poate ați auzit și dumneavoastră azi-dimineață la radio...

Domnul Nicolae Băteanu:

Timpul!

Domnul Mihai Liță:

Timpul probabil!

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Eu sunt de acord cu observația colegului, referitoare la timp, dacă discutăm pe litere și atunci am să mă încadrez în trei minute.

(Rumoare)

Deci România a semnat o convenție, și probabil că a semnat-o pentru că dorim s-o ratificăm, prin care se deschide posibilitatea ca atât consiliile locale, cât și consiliile județene să se afilieze la diferite organisme regionale.

(Rumoare)

Drept pentru care, solicit, la litera "z", care are o astfel de prevedere, dar numai pentru consiliile locale, deci "localități", să fie completat doar cu sintagma "sau regiuni". Cred că este normal, având în vedere ceea ce am exprimat anterior și, tot în acest sens, solicit includerea unei litere "y" cu următorul cuprins: "Exercită dreptul autorității locale de a adera la o asociație pentru protecția și promovarea intereselor lor comune și de a adera la o asociație internațională a autorităților locale". Poate unii dintre dumneavoastră știți, există asemenea asociații pentru primari, pentru consilii locale, parte dintre primarii și consiliile locale deja sunt afiliate, dar încă nu există reglementarea necesară. Cred că se impune.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc.

Am să vă rog să-mi dați textele, pentru că unele din propunerile dumneavoastră nu le-am putut, în întregime, înregistra.

Dacă sunt alte observații în legătură cu acest articol, care este destul de complex?

Domnul Varga Attila.

Domnul Attila Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Propun să fie introdusă o nouă literă, eventual litera "y", la finele alineatului. Textul acesteia ar fi următorul: "Atribuie, în condițiile legii, denumiri de străzi, piețe și obiective de interes local". Textul este identic cu cel din articolul 59 alineatul 1, litera "s", numai că este dată această atribuție în competența consiliului județean.

Consider că nu se justifică cu nimic ca această atribuție să fie în competența consiliului județean, așa cum este în prezent, mai ales că această problemă este una locală, legată strâns de localitatea în cauză, de tradițiile, de cultura acesteia.

Credem că trebuie să aveți o mai mare încredere în consilierii locali, care sunt capabili să decidă în mod corect în această problemă.

Consider, de asemenea, că nu se impune, în această chestiune, nici un fel de centralism și vă rog, prin urmare, să acceptați această propunere.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Teodor Moldovan.

Domnul Teodor Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

O adăugire aș vrea să propun la alineatul 2, litera "n". După "asigură", aș vrea să introducem sintagma: "în cadrul competențelor sale" și textul curge mai departe. Propun acest lucru datorită complexității și diversității domeniilor, a lărgirii foarte importante a responsabilităților în domeniile pe care le acoperă consiliul local prin aceasta.

Domnul Marțian Dan:

La litera "n", da? Bun, mulțumesc.

Dacă mai sunt alte observații? Domnul Ghișe.

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

La litera "d", se spune, la un moment dat, așa, printre atribuțiile consiliului local: "aprobă, la propunerea primarului, organigrama, număr de personal din aparat propriu al consiliului".

In întregul articol 21, se pomenește, la un moment dat, de "aparat propriu al consiliului", în alte situații de "servicii publice" și atunci eu propun următoarele două lucruri: ca la litera "d", noțiunea de "aparat al consiliului local" să fie înlocuită cu expresia "servicii publice ale consiliului local", cu explicitarea următoare: "se înțelege, prin servicii publice subordonate consiliului local, serviciile cuprinse în organigrama consiliului local". Și încă: "se înțelege prin servicii publice, organizate de consiliul local în principalele domenii de activitate, cele prevăzute în Ordonanța 69/1994, devenită Legea 135/1994". Cred că această precizare este importantă, noțiunea de "aparat propriu" odată că este nefirească, aparat înseamnă ceea ce eu înțeleg un mecanism, ori nu putem vorbi de un mecanism al consiliului local.

Si aș mai avea o completare la litera "y", la articolul 21, o chestiune care este în concordanță, pentru că tot ne legăm de tradiție, cu Legea administrației publice din perioada interbelică, legea din 1929. Anume acolo se spunea că : "Alegerea primarului, a delegațiunii consiliului, precum și numirea notarului, sunt atribute ale consiliului local".

Eu propun, la litera "y": "Consiliul local numește și eliberează din funcție secretarul consiliului local".

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Alte observații nu mai sunt, da? Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Aici am înregistrat cu toții diferite propuneri, sugestii de amendare. Vă rog să fiți de acord, dat fiind faptul că este un articol de complexitate mai mare, să mergem la analiza pe fiecare literă a acestui text. Da? Si am să cer punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu fiecare literă care se propune să fie amendată.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem, deci, la examinarea acestor propuneri. Vă rog să vă uitați la propunerea comisiei în legătură cu litera "a" de la alineatul 2 al articolului pe care îl discutăm. Se propune un text acolo. Textul sună așa: "Alege, din rândul consilierilor, viceprimarii". Noi am discutat câte ceva despre treaba aceasta, sigur că, probabil, reglementarea mai amănunțită și concretă va fi în Legea alegerilor locale. Nu știu dacă nu ar fi potrivit să scriem: "Alege, din rândul consilierilor, după caz, viceprimarul sau viceprimarii", pentru că la comune, de regulă, va fi viceprimar și nu știu dacă nu ar trebui făcută această chestiune de natură redacțională și de precizare a lucrurilor.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu deranjează, nici nu ajută.

Domnul Marțian Dan:

Nu, dacă spunem "viceprimarii", statuăm ideea că peste tot vom avea, chiar la o comună relativ mică, 4 - 5 viceprimari.

Domnul Mircea Ciumara:

Mai departe, mergem și spunem precis câți viceprimari au voie fiecare. Da? Deci, pentru simplificare. Dacă doriți, nu încurcă cu nimic, dar...

Domnul Marțian Dan:

Nu, eu nu doresc neapărat, dar ...

Domnul Mircea Ciumara:

Precizăm câți să aibă fiecare și atunci nu mai se...

Domnul Marțian Dan:

Bun. Poftiți.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Această propunere a comisiei este o propunere de modificare a textului Senatului. Probabil, cum știți și dumneavoastră, Guvernul, și aprobat de Senat, a venit cu propunerea alegerilor locale în tandem pentru primari și viceprimari. Or, acest amendament deja ar statua situația în care alegerea viceprimarului să se facă de către consiliu. Deci se renunță la acest tandem. De altfel, această renunțare a fost propusă însăși de Comisia juridică a Camerei Deputaților. Eu, însă, propun ca, înainte să votăm această problemă, să avem un vot, deci propunere de procedură, să avem un vot despre această problemă, dacă noi dorim să menținem tandemul sau dorim să revenim la situația anterioară, pentru că este un vot de principiu și aici, printr-un vot secundar, deja s-ar hotărî un vot de principiu al alegerilor care urmează, drept pentru care eu propun ca prima întrebare să fie aceasta: dacă dorim să menținem varianta Senatului, pentru alegerile locale, primari și viceprimari, să formeze o singură echipă, sau să mergem cu această alternativă unde primarul să fie ales prin vot universal, iar viceprimarul să fie reprezentantul, de fapt, al consiliului, situație în care se pot isca niște neînțelegeri între primar și viceprimari. Deci este o problemă de principiu.

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul deputat Mircea Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Este foarte adevărat că în modificările privind Legea alegerilor locale, textul propus de Guvern prevede noutatea alegerii în tandem a primarului și viceprimarului, dar Comisia juridică a Camerei Deputaților, pe bună dreptate, după aprecierea mea, este un punct de vedere subiectiv, a considerat că viceprimarul, care nu este autoritate declarată conform Constituției, trebuie ca să aibă alt regim decât primarul și, în consecință, a propus menținerea sistemului actual, prin care viceprimarul este ales de către consiliu.

Eu consider că, având în vedere argumentele pe care Comisia juridică, la Legea nr.70/1991, le-a susținut, are dreptate și mi se pare nepotrivit, de fapt, ca să dăm un vot de principiu. Nici nu știu dacă regulamentar se poate pune problema așa, pentru că, prin votul pe care îl vom da la acest punct 1 de la articolul 2l, supus dezbaterii conform tuturor regulilor pe care noi le-am acceptat, se decide, de fapt, și această teză.

Vă rog ca să observați că ceea ce Comisia de administrație publică a introdus ca amendament, ca punct de vedere al său, în raport cu textul vechi al Legii 69, este precizarea că, consiliul ales direct alege viceprimarul sau, după caz, viceprimarii din rândul consilierilor. Deci această idee a legitimității viceprimarului este rezolvată prin faptul că el este consilier care a primit votul alegătorilor.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Emil Putin.

Rog pe domnii chestori să invite colegii în aulă.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Nu este vorba aici neapărat de a da un vot de principiu. Se poate supune la vot dacă să se mențină propunerea Senatului sau nu, acesta este principiul. Insă, fiindcă s-a invocat Comisia juridică, și anume argumentele acesteia, care ar fi determinante, în sensul de a se respinge propunerea Senatului de a se merge în cuplu, eu vreau să spun că sunt și alte instituții care nu sunt prevăzute expres în Constituție, dar, totuși, care sunt folosite. Mă refer la instituția președintelui consiliului județean care, de asemenea, nu este prevăzută în Constituție, la instituția subprefectului, care nu este prevăzută în Constituție, dar instituții care funcționează încă din 1990. Aceasta în primul rând.

In al doilea rând, se spune în cadrul Constituției că cei din consiliul local, respectiv consiliul județean, hotărăsc și se hotărăște prin lege modul de funcționare și organizare a primăriilor, a consiliilor. Or, această organizare, această funcționare permite să se aleagă și viceprimarul, care este o funcție egală cu a celorlalte care nu sunt prevăzute în Constituție. Atunci când legea nu prevede oprirea expresă sau când nu permite ceva, este o problemă, dar când legea nu prevede, înseamnă că este posibil. Acestea să fie ca un prim argument.

Ca un al doilea argument, eu consider că este mult mai firească, mult mai normală funcționarea cuplului ales, pentru că, de obicei, se întâmplă ca primarul să fie de la o formațiune politică, viceprimarul să fie de la altă formațiune politică și se ajunge la o nefuncționalitate, pentru că intervin, în primul rând, interese politice, și nu interese administrative Eu cred că, pentru buna funcționare a unei primării, este necesară existența acestui cuplu, astfel încât solicit să supunem la vot și abrogarea care a fost propusă de către Senat.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat George Stancov.

Domnul George Stancov:

Eu credeam că, începând de la decembrie 1991 încoace, având Constituție, nu ne tocmim și nu punem la vot de principiu sau pe fond. Constituția spune, în mod expres, cum se aleg anume persoane pe anumite funcții. Consilierii și primarii se aleg prin vot direct, egal, secret ș.a.m.d.

Nu putem adăuga la Constituție o altă instituție care să aibă același regim stabilit prin Constituție. Aceasta este una din chestiuni. A doua: dacă am merge pe rațiunea aceasta, am putea să ne alegem și birourile permanente prin vot egal, direct, secret, la vremea alegerilor parlamentare. Or, mecanismul votului indirect este determinat de alegerea numărului necesar, deci a corpului politic pluripartit, care trebuie să aibă reprezentare și locală, să nu venim cu argumentul că în plan local trebuie să funcționeze administrația, făcând abstracție de pluripartitismul manifest prin alegerile libere. Deci, fără a mai teoretiza, trebuie să respectăm principiul de la un cap la altul al Constituției și, ca atare, cu aceste argumente, noi am eliminat tandemul care seamănă mai mult cu practicile americane. Deocamdată, Constituția României funcționează aici și nu putem lua modele funcționale. Ele trebuie să fie constituționale. De aceea nu pledez împotriva UDMR-ului, împotriva Guvernului, pledez pentru Constituție.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, domnul Cozmâncă mai dorea să intervină. Am să-l rog s-o facă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Reiau ce a spus domnul Stancov, are perfectă dreptate, vă rog să observați la articolul 120 alineatul 1 din Constituție ni se spune foarte clar: "Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii". Deci, aici noi punem în discuție nu Legea alegerilor locale, ci atribuțiile consiliului local și se menține alineatul "a" din legea actuală la comisie și noi susținem acest punct de vedere, prima competență sau atributul de bază al consiliului local este să aleagă din rândul consilierilor - și aici pe bună dreptate ați propus, și noi susținem propunerea dumneavoastră - să aleagă din rândul consilierilor viceprimarul sau, după caz, vicerpimarii Consiliului local respectiv.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Domnule Ciumara, vă rog să poftiți la tribună, să ascultăm opinia comisiei.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Motivația inițială a Guvernului, ca să fie aleși în tandem, avea motivele sale temeinice. Însă, la ora actuală viceprimarul nu este autoritate publică.

O voce din partea stângă a sălii:

Nu e reprezentativ.

Domnul Mircea Ciumara:

Dacă-l aleg pe listă la fel ca pe primar devin pe picior de egalitate și faceți niște complicații legislative și i-aș ruga pe juriști să-și dea seama ce înseamnă ca și viceprimarul să devină autoritate publică reprezentativă la fel ca și primarul. Schimbăm enorm de mult toate legile.

De aceea, îi rog pe juriști să se abțină de la a propune să menținem acest tandem, pentru consecințele juridice de reprezentare și drept de a vorbi în numele localității. Mulțumesc.

Deci, nu suntem de acord. Noi susținem textul comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat diferitele opinii, cred că fiecare dintre dumneavoastră v-ați formulat deja o opțiune.

Prima dată, potrivit regulamentului, trebuie să supun votului propunerea domnului Putin, de eliminare a textului de la litera"a".

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Deci, nu a întrunit majoritatea necesară.

În legătură cu textul de la litera "a": "alege din rândul consilierilor", să fiți de acord să facem o mică completare: "după caz, viceprimarul sau viceprimarii". Statuăm aici principiul, după care, la articolul 31 el este concretizat și introduce ordinea necesară, da? Comisia este de acord și inițiatorul.

Supun votului dumneavoastră, în această redactare, textul de la litera "a".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat.

În legătură cu textul de la litera "c", următorul pe care ni-l propune comisia, nu au fost observații, după câte îmi amintesc eu, în cadrul dezbaterilor. Nu au fost.

Vi-l supun votului în redactarea propusă de către comisie.

Cine este pentru adoptarea textului de la litera "c"? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri. Deci a fost aprobat.

În legătură cu textul de la litera "d".

Comisia nu a avut, cel puțin nu decelez eu din raport, observații în legătură cu varianta propusă de Senat. Rămâne aceeași, da?

Să vedem propunerea domnului Ghișe. Imediat o găsesc.

Domnul Ghișe propune ca noțiunea de "aparat al Consiliul local" să fie înlocuită cu expresia "servicii publice ale Consiliului local". "...Aprobă, la propunerea primarului, organigrama, numărul de personal din aparatul propriu al Consliului", dânsul propune ca acest text: "aparatul propriu" să fie înlocuit cu: "din serviciile publice ale Consiliului local".

Vă rog, acum, în legătură cu aceasta să ne prezentați și punctul dumneavoastră de vedere și al comisiei.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Noi propunem menținerea acestei formulări, din două considerente: în primul rând, se face o deosebire clară, netă, între aparatul propriu al consiliului și serviciile publice din subordinea Consiliului local. Ele sunt regii,dar sunt și anumite servicii de apă, de termoficare și așa mai departe, mai ales la orașele mici, și permanent există o confuzie între serviciile din subordine, de gospodărire comunală, și aparatul propriu de specialite: juridic, economic, tehnic, urbanism și așa mai departe.

În al doilea rând, vă rog să observați faptul că în Legea nr. 40 privind salarizarea, se folosește noțiunea de aparat al Consiliilor locale și Consiliilor județene, deci nu este o invenție a noastră, este preluată dintr-o altă lege, pentru a se înțelege și a se delimita mai bine aceste categorii de instituții, fie din cadrul Consiliului local, fiind vorba de aparat, sau din subordinea Consiliului local, fiind vorba de servicii.

Deci, susținem formularea din text.

Domnul Marțian Dan:

Îl rog pe domnul Ciumara să ne prezinte punctul de vedere al comisiei.

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Noi susținem Guvernul, cu textul nostru.

Domnul Marțian Dan:

Iată un exemplu de economisire a dezbaterilor.

Domnul Ghișe avea două propuneri: de suprimare a segmentului de text despre care am vorbit, și, în al doilea rând, dacă se aprobă acest lucru, să se dea o definiție -ce se înțelelge prin aceste servicii-, care era o completare. Sunt două idei complementare. N-am discutat-o pe a doua pentru că vom vedea care va fi destinul în legătură cu prima propunere a dânsului.

Domnul Ghișe propune să suprimăm următorul text: "...din aparatul propriu al Consiliului local" și să înlcuim aceasta cu textul: "...din servicii publice ale Consiliului local".

Cine este pentru aprobarea acestei propuneri? 6 voturi pentru.

Deci, nu a întrunit majoritatea necesară.

În aceste împejurări, și cel de-al doilea amendament al dânsului, care era complementar primului nu mai are rațiuni de a fi examinat.

Vă supun votului textul de la litera "domnul", cum figurează el în varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat.

Textul de la litera "h" este modificat redacțional într-o anumită măsură de către comisia noastră. În legătură cu el a avut intervenții domnul deputat Árpád-Francisc Márton. Dânsul cere suprimarea textului: "pentru realizarea de lucrări și servicii de interes local", numai că, știți, ceea ce nu înțeleg eu, domnule Márton, dacă se referă aceasta la: "hotărăște asupra concesionării "sau la: "precum și asupra participării, cu capital sau bunuri, la societăți comerciale pentru realizarea de lucrări și servicii de interes public local"? Care este propunerea, pentru că textul respectiv se repetă și în cazul în care se face concesionarea și în cazul în care Consiliul local se asociază pentru realizarea unor servicii și lucrări de interes local.

Să ne uităm, pentru că dânsul văd că nu e aici, să ne uităm în textul amendamentelor respinse, dacă putem să lămurim lucrurile acestea.

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Este la 40.

Domnul Marțian Dan:

Este la 40, da?

Da, dar este exact același lucru pe care îl avem aici, fără să ne spună la care din cele două ipostaze: una este concesionarea și celelalte lucruri.

Este cineva din Grupul U.D.M.R. care poate să aducă clarificări în legătură cu această propunere? Nu. Bun.

În aceste împrejurări, vă supun votului textul așa cum figurează la litera "h", în redacterea comisiei.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

A fost aprobat textul de la litera "h".

Eu îmi cer scuze față de dumneavoastră, am impresia, domnule Ciumara, că n-am cerut acordul în legătură ...Dar nu a fost obiect de schimbare a literelor "e", "f" și "g", care rămân așa cum sunt în lege.

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

E textul vechi al legii.

Domnul Marțian Dan:

Rămân cum sunt in lege la ora actuală.

În legătură cu textul de la litera "i" comisia, înțeleg că a aderat la punctul de vedere al Senatului.

Supun votului acest text, nu a fost obiect de dezvatere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Nici textul de la litera "j" nu a fost obiect de propunere de amendare în cadrul dezbaterilor noastre.

Vi-l supun votului așa cum figurează n varianta adoptată de Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat și acest text.

Să văd textul domnului Varga Attila la care literă se referă. La litera "y", propune dânsul. O să vedem când ajungem acolo.

În legătură cu textul de la litera "k" nu au fost observații în cadrul discuțiilor. Comisia a propus un anumit text.

Vă supun votului acest text de la litera "k".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la litera "l". N-au fost în legătură cu el observații, încât ne putem pronunța și asupra acestui text.

Cine este pentru adoptarea lui, în formularea care este propusă de către comisie? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul.

În legătură cu textul de la litera "ministru", comisia înțeleg că a agreat varianta Senatului, este o propunere de amendare,a domnului Árpád-Francisc Márton. Textul începe așa: "aprobă, în condițiile legii...", după care să se adauge: "și cu respectarea tradițiilor locale,..." și restul textului curge: "planurile de organizare și dezvoltare urbanistică a localităților din componența unităților administrativ teritoriale" etc., nu mai citesc, pentru că fiecare dintre noi avem textul la îndemână. Este această propunere de a se întregi "și cu respectarea tradițiilor locale".

Rog inițiatorul.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Aici sunt două lucruri: în primul rând, acest text este pus în acord deplin cu Legea nr. 50 privind disciplina în construcții.

În al doilea rând, nu e cazul să punem: "cu respectarea tradițiilor locale" la aprobare. Aceasta este în procesul de elaborare. Evident că toate aceste planuri de urbanism se fac cu respectarea tradițiilor locale. Nu în procesul de aprobare trebuie să pun: "cu respectarea tradițiilor locale", ci în etapa anterioară, și anume în cea de elaborare și de definitivare a acestor planuri de urbanism.

Deci, propunem să se mențină textul adoptat de Senat.

Domnul Marțian Dan:

Comisia? Aici este o anumită teamă și, mă rog, eu personal cred că putem să luăm în considerare unele rațiuni, tocmai ca să nu fie nici un fel de...

Domnul Radu-Liviu Bara:

Dacă-mi dați voie, domnule președinte,

Nici nu se poate... De ce nu se poate completa ceea ce spunea domnul secretar de stat? Sunt unele documentații de urbanism unde și dacă vreau nu pot să țin cont de tradițiile locale. Nu pot, și dacă vreau! Adică este vorba de documentație de urbanism, ramă stradală, de cartier, e vorba de organizare urbanistică a localității, dar la unele nu pot să țin cont de ele. Adică nu are nici în clin, nici în mânecă una cu alta. Deci, din punctul acesta de vedere, nu putem fi de acord.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Ați ascultat punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

În aceste împrejurări, sigur că prioritate are textul pe care l-a însușit comisia. Vă rog să vă pronunțați asupra lui.

Cine este pentru a-l adopta? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat; prin aceasta s-a decis și soarta amendamentului domnului Márton.

La litera "n" comisia nu a avut observații, ba da, a făcut domnul Moldovan, trebuie să găsesc imediat propunerea de amendare pe care dânsul a înaintat-o. Am găsit-o: "asigură", după care să urmeze următoarea precizare: "în cadrul competențelor sale" și tot restul textului curge așa cum este el în raport: "condițiile necesare bunei funcționări" etc.

Deci, precizarea: "asigură în cadrul competențelor sale condițiile necesare unei bune funcționări" etc.

Vă rog, inițiatorul și comisia dacă doresc să intervină în legătură cu sugestia de amendare a domnului Moldovan?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Cred că este mai clar și vine să precizeze mai bine textul, și anume: "în cadrul competențelor conferite de lege". Deci, "autoritățile publice locale(...) în probleme de învățământ, sanitare, cultură și tineret". Apreciez că este utilă și o susținem.

Domnul Marțian Dan:

Deci, "în cadrul competențelor sale" ...

Domnul Octav Cozmâncă:

"Se asigură - așa cum s-a propus - în cadrul competențelor sale, în condițiile..." cutare și cutare "potrivit legii".

Domnul Marțian Dan:

Comisia? Agreează și comisia.

Supun votului dumneavoastă prima dată propunerea de amendare a textului de la litera "n", formulată de domnul deputat Teodor Moldovan.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat acest amendament.

Vă rog acum textul literei "n" în ansamblu.

Cine este pentru a-l aproba? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

În ceea ce privește litera "o", următoarea la rând, comisia propune să fie eliminat textul ei, întrucât a fost preluat la litera "l".

Supun votului dumneavoastă această propunere.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată și această propunere.

În ceea ce privește textele de la literele "p", "r", "s", "ș", "t", "ț", ele rămân din legea actuală. Trebuie să mă uit, însă, dacă la litera "s" are o anumită propunere domnul Árpád-Francisc Márton. Dânsul propune așa: introducera literei "s", având următoarea formulare: "contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială". Deci, "contribuie la realizarea de măsuri de protecție socială", "de protecție și asistență socială". În definirea acestei chestiuni, introduce și ideea de asistență socială.

Rog inițiatorul și comisia să-și spună părerea în legătură cu această sugestie de amendare.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Sigur, pe noi nu ne deranjează și putem accepta această noțiune. De ce am rămas numai la protecție socială? Deoarece in momentul de față există Legea nr. 67 care stabilește niște atribuțiuni foarte clare Consiliului local și îndeosebi primarului.

Însă, acceptăm și adăugarea termenului de "asistență socială", gândindu-ne, evident, în perspectivă.

Domnul Marțian Dan:

Comisia agreează această... sau are alt punct de vedere?

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Nu ne deranjează, însă noi am menționat în explicații că în altă formă inițiativa este acceptată, dar că intră în atribuțiile primarului. Deci, este prevăzut în atribuțiile primarului, nu are rost să mai băgăm și aici. Dacă insistă în mod deosebit, nu avem nimic împotrivă.

Domnul Marțian Dan:

Eu supun la vot. În principiu, comisia nu are obiecții.

Supun această propunere de amendare la textul de la litera "s" care va suna: "contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială". "...și asistență" se adaugă.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi,a fost aprobat amendamentul și vă supun votului textul literei "s" în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul de la litera "s".

În ceea ce privește celelalte ... ele sunt în legea actuală, n-au fost sugestii...Să văd dacă mai avem înainte de litera "y". La litera "z" mai avem o propunere, și după aceea la litera "y".

La litera "x" aveți textul pe care l-a validat Senatul, comisia a fost de acord cu el, nu a avut obiecții.

Vi-l supun aprobării.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat și textul de la această literă.

La litera "z" avem o propunere, imediat am să încerc să v-o prezint. Domnul deputat Árpád-Francisc Márton propune ca după cuvântul "localități" să se adauge "sau regiuni" și textul ar suna la litera "z" astfel: "hotărăște stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare, înfrățire cu localități sau regiuni din străinătate". Se adaugă, deci, în propunerea dânsului "sau regiuni".

Rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei. La litera "z" vă rog să vă uitați, în ultimul rând, al treilea, după "localități", "cu localități" și să se adauge "sau regiuni din străinătate".

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

În primul rând această chestiune ține de noua convenție care a fost semnată ieri și care urmează a fi discutată de Guvern și înaintată sub forma unui proiect de lege, pentru a fi ratificată în Parlament. Numai după ce va fi ratificată va deveni lege de sine stătătoare, ea va deveni aplicabilă, deci nu văd de ce trebuie să introducem acest lucru aici, când vom avea o lege specială în această materie, unde se vor preciza absolut toate noțiunile, inclusiv cea de regiune.

Deci, eu cred că este suficient textul în actuala redactare și trebuie să privim problematica aplicării legilor în ansamblul lor, nu, așa cum subliniam și ieri, într-o lege să preluăm absolut toate reglementările din alte legi speciale. Deci, propunem menținerea formulei actuale, cu completarea care va veni odată cu aprobarea Legii de cooperare trans-frontaliere.

Domnul Marțian Dan:

Comisia? Domnul deputat Mircea Ciumara are cuvântul.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

În legislația europeană a Uniunii Europene noțiunea de regiune are un sens aparte. Pe măsură ce noi ne vom integra în Uniunea Europeană va trebui ca și în România să împărțim vreo șapte regiuni, deocamdată - și probabil că va trebui să stabilim relații între regiuni, și nu între localități și regiuni. Deci, deocamdată trebuie să vedem exact cum se face împărțirea pe regiuni în România, probabil să le facem după regiunile istorice, nu știu. De aceea, eu consider că deocamdată este prematur să facem acest lucru, deoarece în Uniunea Europeană regiunile au un statut aparte, special. Nu putem să băgăm o ambiguitate care nu este rezolvată deocamdată în împărțirea României.

De aceea, nu acceptăm o asemenea propunere de modificare prematură.

Domnul Marțian Dan:

Bun, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aici, textul de la litera "z" este din legea actuală, se propune doar adăugarea după "localități" a sintagmei "sau regiuni".

Cine este pentru adoptarea acestei completări? 7 voturi pentru. Deci, nu a întrunit numărul necesar de voturi și rămâne textul care este și în legea actualmente în vigoare.

După litera "z" se propune o literă "y", de către domnul deputat Árpád-Francisc Márton, cu următorul text: "exercită dreptul autorității locale de a adera la o asociație pentru protecția și promovarea intereselor lor comune și de a adera la o asociație internațională a autorităților locale".

Rog, în legătură cu această propunere de introducere a unei litere noi, cu textul citit, să ni se prezinte punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Cred că nu este de materie aici această chestiune, să reglementăm în Legea administrației publice locale un drept. Aici este vorba de atribuțiunile pe care le poate avea un consiliu local sau altul, și nu de a stabili drepturi unor autorități publice locale.

Cred că această chestiune, de asemenea, face obiectul convenției la care am făcut referire și cred că acolo este sediul materiei. De fapt, s-a avizat acest proiect de convenție, mandatul delegației române pentru semnarea acestui proiect de convenție și realmente aceste lucruri sunt reglementate în acel text.

De aceea, propunem să fie reglementat acolo, deci odată cu aprobarea proiectului de lege, și nu aici, unde stabilim competențele consiliului local, atribuțiile pe care le are în exercitarea responsabilităților locale.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei este similar cu cel al inițiatorului.

Vă rog acum să vă pronunțați în legătură cu textul acesta pe care l-am citit: "exercită dreptul autorităților locale de a adera la o asociație pentru protecția și promovarea intereselor lor comune și de a adera la o asociație internațională a autorităților locale".

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? 21 de voturi pentru, deci nu a întrunit majoritatea necesară.

Tot un alineat nou, tot cu litera "y", ea a devenit vacantă în virtutea faptului că amendamentul anterior nu a fost adoptat,-e propus de domnul deputat Varga Attila și sună astfel: "atribuie, în condițiile legii, denumiri de străzi, piețe și obiective de interes local".

Rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Această chestiune a fost discutată îndelung și la comisia de specialitate și s-a apreciat că acest atribut să-l menținem, totuși, la nivelul județelor și este un lucru bun, pozitiv care a fost propus de comisie și noi suntem în totalitate de acord ca la propunerea consiliilor locale să se facă aceste atribuiri de denumiri.

De ce anume să se mențină, totuși, la nivelul jedețelor? Pentru faptul că la nivelul județelor există posibilitatea de a consulta specialiști în materie, oameni de cultură, istorici, profesori. La o comună, nu dau nici un exemplu acum, este foarte greu să avem specialiști în materie, pe care să-i putem consulta și chiar în rândul Consiliului local respectiv, în calitate de consilieri.

De aceea, am fost de acord și am susținunt și noi acest punct de vedere, ca atributul acesta să fie, în continuare al Consiliului județean, dar numai - și o să vedeți la textul respectiv, este propunerea comisiei - numai la propunerea Consiliului local. Deci, Consiliul local să-și exprime un punct de vedere foarte clar în legătură cu numirea unei străzi sau alteia din localitatea respectivă.

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc.

Comisia?

Domnul Mircea Ciumara are cuvântul.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Nu putem accepta acest amendament, din încă două motive suplimentare: în primul rând, pot să iau o hotărâre pe buzunarul meu, nu pe buzunarul altuia.

Atâta timp cât modificarea denumirii unei străzi are consecințe în modificarea actelor și o mulțime de lucruri, bani pe care-i plătește județul, iar nu localitatea, mi se pare normal că trebuie și asentimentul județului pentru o asemenea modificare, pentru că din buzunarul lui se plătește. Schimbarea denumirii unei străzi înseamnă că se schimbă toate actele, domnule Cristea...

În al doilea rând, riscăm ca din patru în patru ani, când se schimbă Consiliul local și vine un alt partid, să schimbăm toate numele de străzi. Pentru a asigura o anumită stabilitate și un anumit echilibru în schimbarea denumirilor localităților, am creat acest instrument dublu, în care și Consiliul local și Consiliul județean se pronunță, asigurând o stabilitate a denumirilor localităților, un control, pentru a împiedica niște abuzuri de schimbare a denumirilor localităților. De aceea, noi susținem textul din lege pentru a împiedica ca din patru în patru ani să schimbăm numele străzii pe care locuim.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă pronunțați asupra textului propus de domnul Attila Varga.

Cine este pentru adoptarea lui? 7 voturi pentru. Deci, insuficient.

Vă rog să vă uitați la textul literei w). Îl avem în varianta însușită de către Senat, punct de vedere împărtășit și de către comisia noastră. N-au fost observații în cadrul dezbaterilor în legătură cu acest text.

Vi-l supun aprobării. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost aprobat și textul de la litera w).

Am epuizat, cu aceasta, modificările la articolul 21.

Îmi cer scuze. Mai are un text domnul Ghișe. Și anume, dânsul propune să fie o literă nouă, probabil y, cu următorul conținut: "Consiliul local numește și eliberează din funcție secretarul consiliului local".

Rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că noi am propus reglementarea acestei probleme - a secretarului: numire, eliberare, atribuții și așa mai departe - într-un articol distinct, articolul 48.

Este pe deplin pertinent și mai ales că ultimul alineat de la acest articol face următoarea precizare: consiliul local exercită și alte atribuții stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al orașului.

Deci, nu neapărat trebuie epuizate absolut toate atribuțiunile aici, întrucât altele sunt reglementate în această lege, in alt articol, sau prin alte legi.

Deci, la art. 48 este o propunere a noastră, însușită de către Senat și de comisie cu o serie de amendamente - și vă propun ca acolo să abordăm această chestiune în integralitatea ei.

Domnul Marțian Dan:

Da. Comisia?

Domnul Mircea Ciumara:

Secretarul nu este al consiliului local, ci al localității. El are obligații și față de primar, și altele.

De aceea, nu putem accepta ca consiliul local să numească pe cineva care lucrează și pentru alții.

Susținem ca la articolul 48 să discutăm în detaliu relația dintre secretar și consiliul local, dacă se dorește, dar nu suntem de acord cu amendamentul.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Domnule Ghișe, agreați ideea de a discuta când vom ajunge la articolul ...? Da. Bun. Reținem, atunci, această propunere pentru articolul 48, da? Când vom ajunge acolo, vom relua problema și domnul Ghișe va putea să intervină.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră, în ansamblu, modificările operate de noi la .......

Mai aveți vreo propunere?

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu fac nici un fel de propunere.

Voiam să fac o trimitere la litera ș): "asigură libertatea comerțului și a concurenței locale". Voiam să spun că, potrivit Legii concurenței, consiliul local nu are nici un fel de atribuții în a asigura concurență locală, concurența în general, ci Consiliul Concurenței și Oficiul Concurenței în subordinea Guvernului, care are reprezentare teritorială în fiecare județ și care se ocupă special de așa ceva. Sub incidența acestor măsuri poate intra inclusiv consiliul local, în condițiile în care, prin măsurile pe care le adoptă, intră în contradicție cu prevederile legii.

Domnul Marțian Dan:

Asta s-ar traduce în suprimarea textului "... și a concurenței locle", a sintagmei, da? Bun.

În legătură cu propunerea asta?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnilor, putem renunța, dar aici se precizează în final "în condițiile legii". Dacă mâine, sau peste un an, se schimbă legea respectivă și consiliul local va primi și el...? Nu cred că trebuie să restrângem această chestiune, pentru că este prevăzut "în condițiile legii". Deci, are o atribuție într-o lege, le face; nu, are, nu le face.

Îmi spune colegul că, de fapt, nu este "locale", ci "concurenței loiale". Este o greșeală aici de dactilografiere; deci "concurenței loiale" - și așa merge.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gheorghe Cristea, făcând parte din comisia de mediere la proiectul de Lege privind concurența - noi am discutat raportul luni și parcurgând toate lucrurile, ne atrage atenția asupra unei chestiuni. Anume că în legea aceea nu sunt atribuții pentru consiliile administrației. Asta este toată problema.

Și atunci, chestiunea care se pune este reductibilă la următorul lucru: putem să scriem "asigură libertatea comerțului și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii". Poftiți. Asta propune dânsul. Eu am rezumat.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, dacă spun "libertatea comerțului", asta implică și concurența loială. Este deja implicată.

Însă, mai este un lucru. Consiliul local este implicat în anumite activități economice și riscăm să facă concurență neloială societăților comerciale.

De aceea, dacă noi prevedem aici că consiliul local este obligat să asigure concurență loială, este obligat ca prin serviciile sale să nu facă concurență neloială societăților comerciale. Deci, ajută Legea concurenței, cum spuneți dumneavoastră, și nu vine în conflict cu ea.

Deci, dați-ne voie să vă ajutăm. Legea ați făcut-o la comisia dumneavoastră. Dacă insistați, putem s-o scoatem, că nu ne deranjează.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnule Cristea, sunteți de acord să supun la vot amendamentul dumneavoastră? Vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu am vrut să vă răpesc timpul. Ideea tocmai această este: consiliul are atribuții de a înființa agenții economici, în speță regii, societăți în subordine proprie, care sunt operatori pe piață, care trebuie să respecte regulile. El devine parte în acest proces și, ca parte, nu i se poate da - și nu i s-a dat - prin lege dreptul de a asigura el condițiile respective.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci vă mențineți propunerea de eliminare, da? Bun.

Ați ascultat opiniile. Mai doreați să interveniți?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnilor, poate, într-adevăr, formularea asta este prea pretențioasă, și anume că asigură și concurența loială: "asigură libertatea comerțului, încurajează concurența loială și libera inițiativă, în condițiile legii" - și am rezolvat problema.

Domnul Marțian Dan:

Este convenabil așa, domnule Cristea, pentru ideea dumneavoastră?

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu am nimic împotrivă.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci: "asigură libertatea comerțului, încurajează concurența loială și libera inițiativă, în condițiile legii".

Supun votului dumneavoastră, în această redactare, textul de la litera ș).

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă. Dacă se abține cineva? Două abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost aprobată această redactare a textului de la litera ș).

Vă rog să vă pronunțați asupra ansamblului modificărilor pe care le-am operat în legătură cu articolul 21

Cine este pentru aprobarea lui, așa cum rezultă în urma însușirii diferitelor amendamente? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? 4 abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost aprobat.

Facem o pauză de o jumătate de oră.

DUPA PAUZĂ

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Îi rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

Înainte de a relua discutarea proiectului de Lege privind administrația publică locală, v-aș ruga să fiți de acord ca să rezolvăm o problemă care ține de activitatea noastră curentă și de asumarea diferitelor răspunderi pe care le avem.

A fost alcătuită comisia de mediere la proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.3/1992, referitoare la instituirea "Timbrului olimpic". Noi am aprobat componența acestei comisii.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Tărănesc-Creștin Democrat și PER, în această comisie noi l-am aprobat pe domnul deputat Ion Corniță. Întrucât dânsul este bolnav și nu poate participa la lucrările acestei comisii, grupul parlamentar respectiv ne-a rugat ca să fie se înlocuit cu domnul deputat Constantin Păunescu.

Supun votului dumneavoastră această propunere de înlocuire. Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobată această înlocuire a domnului Ion Corniță cu domnul deputat Constantin Păunescu.

Comisia de mediere - cred că membrii ei au fost puși în temă - se va reuni, în cursul zilei de astăzi, la orele 13, la Senat, la sediul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport - etajul 3, camera 330.

Doamnelor și domnilor,

În speranța că vin și ceilalți colegi, vă rog să fiți de acord ca să trecem la examinarea următorului punct din raportul comisiei - punctul 32. Dacă-l vom aproba, îl vom renumerota și va deveni 18. El privește articolul 22, care a fost modificat de către Senat. Dumneavoastră aveți acest text. Comisia noastră nu a avut nici un fel de obiecție referitoare la acest articol.

În cadrul amendamentelor respinse, de asemenea, după cât îmi amintesc eu, nu au figurat ... O singură propunere a fost, din partea domnului Mușetescu.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Supun textul articolului 22, în varianta Senatului. Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost aprobat în varianta însușită și de către Senat.

Punctul următor - 33 -, dacă-l vom adopta, va figura ca punct 19. Se referă la articolul 23. Comisia propune un text pentru acest articol.

Dacă sunt observații? În anexa privind amendamentele respinse nu figurează nici un fel de propunere. Nu sunt? Bun.

Vă rog să vă uitați peste textul comisei. Imediat am să supun votului dumneavoastră.

Supun votului formularea care a fost realizată de către comisie în privința articolului 23. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost aprobat și acest articol.

Trecem la punctul 34 - numerotarea inițială din raport și avem la acest punct articolul 24. El a suferit unele modificări în varianta aprobată de Senat.

Dacă în legătură cu acest articol sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun votului dumneavoastră în forma însușită de către Senat .

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost aprobat și textul acestui articol. Ca punct, el va fi punctul 20, marcat cu litere arabe în textul articolului I.

Trecem la următorul punct - 35, în numerotarea inițială. Privește articolul 25, mai exact, alineatul al acest articol. După aceea sunt unele propuneri privind alineatul 3 și cam acestea sunt problemele legate de acest articol

Dacă sunt observații? în legătură cu acest text? Nu sunt.

În ceea ce privește alineatul 1, el a fost reformulat de către Senat.

Supun votului dumneavoastră acest text. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost aprobat cu unanimitatea sufragiului exprimat de alineatul 1.

În ceea ce privește alineatul 3 al articolului 25, comisia ne propune eliminarea unei sintagme; de fapt, este un segment de text, și anume "... sau nu a adoptat între ședințe consecutive nici o hotărâre". După aceea, avem textul așa cum se propune să sune el în redactarea comisiei.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul articolului 25, în redactarea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost aprobat și textul acestui alineat.

Vă rog să vă uitați după aceea la propunerea pe care a făcut-o Senatul, pe care a aprobat-o de a introduce trei alineate noi - și acestea sunt formulate în varianta aprobată de Senat.

Dacă sunt observații în legătură cu ele?

Domnul Gheorghe Cristea:

Am o întrebare.

Domnul Marțian Dan:

O întrebare. Vă rog să poftiți la tribună, domnule deputat Gheorghe Crista.

Domnul Gheorghe Cristea:

La al doilea alineat: "Dizolvarea de drept a consiliului se comunică ..." etc., după care se spune: "Ordinul prefectului poate fi atacat de consilieri". Deci, dacă este vorba de o dizolvare de drept, în condiții stabilite de lege, ce suport poate să aibă atacarea acestui ordin, care face o constatare? Deci neântrunirea consiliului în termen de 3 luni, sau reducerea numărului sub jumătate. Deci, dacă este vorba de dizolvare de drept, ea mai poate fi contestată de consilieri la contencios?

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Ați ascultat această întrebare.

Dacă inițiatorul dorește, sau comisia?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Propunem să menținem acest text, întrucât constatarea poate fi uneori tendențioasă și deci trebuie să existe și această cale, totuși. Sigur, de drept, acel consiliu nu mai trebuie să funcționeze. Dar dacă, totuși, constatarea este tendențioasă, să spunem că consiliul nu mai are jumătate plus unu, și totuși, un consilier care ar constitui majoritatea necesară, a fost împiedicat de nu știu ce motive obiective, care n-au fost cunoscute. Adică, trebuie să aibă și această cale de atac împotriva unei asemenea constatări care poate fi - poate fi - uneori tendențioasă.

De aceea am simțit nevoia să punem această formulare și această cale de atac pentru consilieri.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă dorește să intervină în legătură cu întrebarea domnului Gheorghe Cristea?

Domnul Mircea Ciumara:

Noi susținem să se mențină textul, pe următorul motiv. Sunt primari care sunt nemulțumiți de consiliul pe care-l conduc, de fapt; că primarul trebuie să execute ce spune consiliul. Și atunci, primarul comunică prefectului că de drept este desființat. Prefectul are acoperire și desființează zice că "de drept".

Deci, trebuie să împiedicăm aceste abuzuri, acele mici înțelegeri între un primar și un prefect, în detrimentul consiliului local. Este o măsură de precauție, ca să nu se întâmple abuzuri.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Tot în legătură cu treaba asta? Da.

Domnul Anghel Stanciu:

Poate nu înțeleg eu bine. Îmi cer scuze dacă nu am înteles eu bine. "Dizolvarea de drept a consiliului se comunică de către primar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea consiliului și propune Guvernului".

Deci, această treabă: "... care, prin ordin, ia act de ..."

Domnul Mircea Ciumara: (din sală)

Actele emise de prefect se numesc "ordine".

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, "Dizolvarea de drept a consiliului se comunică de către primar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvare". Ordinul cui?

Domnul Marțian Dan:

Ordinul prefectului. Și acesta este actul care poate fi atacat în instanță.

Domnul Mircea Ciumara: (din sală)

Ordinul prefectului.

Domnul Marțian Dan:

El trebuie într-un act oficial să conacre treaba asta - prin acest ordin.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, prin acest ordin "ia act"? Dacă este ordinul lui, ori dă ordin de dizolvare, ori .... Prin ordinul lui ia act de dizolvare!!

Domnul Mircea Ciumara:

Să vă răspund, da? Îmi permiteți, domnule Stanciu? Puteați să întrebați la comisie treaba asta.

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, Parlamentul adoptă legi, Guvernul - hotărâri; fiecare instanță are un anumit act specific prin care se manifestă. Actele prefectului se numesc "ordine". Și din moment ce se spune că "prin ordin", este foarte clar că numai prefectul poate să ... Nu există nici o altă instanță în țară care dă ordine. Da? Deci, numai prefectul poate, prin ordin, să comunice. Ca să știi după aceea ce ataci. Ce act ataci?

Domnul Anghel Stanciu: (din sală)

Prin ordin comunică el, dar prin ordin "ia act" ...?

Domnul Mircea Ciumara:

Este o denumire convențională a actelor prefectului.

Domnul Anghel Stanciu:

Ceva nu-i în regulă. Prin ordin, prefectul "ia act"....! Prin ordinul cui, ia act? (Rumoare în sală)

Domnul Marțian Dan:

El o să scrie acolo cam în felul următor: "Prefectul județului ... (cutare) ... *Ordin* Luând cunoștință de faptele .... (cutare, cutare, cutare, nu știu ce) ..., pe data de .... Consiliul ....(cutare) este dizolvat de drept". Asta este; și asta se atacă în instanță.

Vă rog. Dumneavoastră sunteți specialiști. Noi, aici, de-abia ne sensibilizăm noi.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule deputat Stanciu, deci prefectul emite un ordin, prin care "ia act". De fapt, ce ia? Ia cunoștință de dizolvarea de drept a acestui consiliu. Este similar, cum și Parlamentul ia act de demisia unui parlamentar și adoptă hotărâri în acest sens.

Deci, ia act. Adică, vă deranjează noțiunea de "act"? "Ia cunoștință", în sensul ăsta este folosită noțiunea de "act". Deci, ia cunoștință și apoi emite un act ...

Domnul Marțian Dan:

Haideți, să nu pierdem timpul pe chestiuni semantice. Eu vă rog să fiți de acord. "Dizolvarea de drept a consiliului se comunică de primar prefectului, care emite un ordin de dizolvare a consiliului și propune Guvernului ..."

Vă rog foarte mult să fiți atenți, domnule Cozmâncă și stimați colegi din comisie: "Dizolvarea de drept a consiliului se comunică de primar prefectului, care emite ordin de dizolvare a consiliului și propune Guvernului organizarea de noi alegeri". Bun. Asta este o chestiune.

Tot în legătură cu acest alineat, dorește domnul Gavaliugov, sau cu altul?

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Alineatul 1.

Domnul Marțian Dan:

Alineatul 1. Bun.

Aici, la acest prim alineat nou pe care-l introduce varianta Senatului - mica intervenție redacțională. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost aprobată această propunere.

În legătură cu acest text n-au fost alte observații, da?

Domnul Ion Dinu:

Da. La alineatul 2.

Domnul Marțian Dan:

Din astea noi?

Domnul Ion Dinu:

Da, da.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog.

Domnul Ion Dinu:

Potrivit propunerii ...

Domnul Marțian Dan:

Stați puțin.

Dacă nu sunt alte observații în legătură cu primul alineat nou, care a fost propus de către Senat, poate ne pronunțăm asupra lui? Nu sunt alte observații? Supun votului adoptarea lui, cu mica modificare redacțională pe care am introdus-o. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni. A fost aprobat.

Vă rog să interveniți, domnule deputat Ion Domnul Ion Dinu:.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Aș vrea să avem consecvență în a doua dintre propuneri - a doua teză, să-i zicem așa: "Ordinul prefectului poate fi atacat de consilieri la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile".

Consecvența la care făceam referire pleacă de la ceea ce noi am votat: adică am votat 5 zile în loc de 10, cât este acum, mai înainte, când am vorbit despre o altă activitate - să văd care: la articolul 16, alineatul 2, avem acum, la teza a treia, termenul de 5 zile. "În termen de 5 zile de la comunicare, ordinul prefectului poate fi atacat ..."

Tot pentru operativitate, să n-avem acolo 5, și aici 10, propun să se modifice în "5 zile". V-am explicat pentru ce.

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

Alte observații dacă sunt în legătură cu acest alineat nou, al doilea, introdus de către Senat? Nu sunt.

În legătură cu problema ridicată de domnul deputat?

Domnul Octav Cozmâncă:

De acord.

Domnul Marțian Dan:

De acord.

Comisia?

Domnul Mircea Ciumara:

Nu.

Domnul Marțian Dan:

Nu sunteți. Bun.

Are cuvântul domnul deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu suntem de acord, fiindcă trebuie să tină seama domnul Domnul Ion Dinu că este vorba aici de consilieri comunali, există și duminică, și sâmbătă la mijloc; să le dăm posibilitatea reală. 10 zile îi dă posibilitatea reală să atace. Dacă nu, în 5 zile ..... îi comunică vineri, și el mai are două zile, practic, să facă ceva.

Deci, rugămintea: lăsați-o așa, că este în binele protecției dreptului.

Domnul Ion Dinu:

Vreți să fiți discreționari ...

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci, comisia nu este de acord.

Domnule Dinu, ascultând observațiile ...., sunt și unele comune care au sate la distanțe mai mari, alte chestiuni, sfârșit de săptămână ...

Domnul Ion Dinu:

Deja am depășit norma din procedura civilă - 5 zile, 10 zile .... Ne jucăm cu termenele libere.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Asta-i procedură administrativă, domnule Dinu. (Rumoare în sală)

Domnul Marțian Dan:

În aceste împrejurări, inițiatorul ce propune?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule deputat Dinu, acolo este o altă situație. Acolo, în 20 de zile, eu trebuie să constitui consiliile locale. De aceea am prevăzut acel termen mai scurt, din necesitatea constituirii cât mai rapide și intrării în funcțiune a consiliilor locale. Aici, este altă posibilitate. Adică termenul este mai larg ca să aibă timp și, cum sublinia și domnul Ciumara, 10 zile. Sigur, se poate și în 5, nu-i nici o problemă. De aceea, inițial, eu am fost de acord cu 5. Dar, ca să creăm realmente posibilitatea consilierilor de a ataca acest turn, de a-l cunoaște și apoi a-l ataca, sigur, 10 zile este mai larg și nu creează probleme deosebite. Însă, acolo-i altă instituție, este o altă problemă. De aceea termenul este mai scurt.

(Rumoare în sală)

Domnul Ion Dinu:

Consilierii care au iubit operativitatea la art.16 alin.2 aici, unde s-a dispus încetarea de mandat și trebuie să aibă decența să vină alții după ei, nu trebuie să propună cât mai degrabă, să se termine cu definitivarea această? Nu este o altitudine de decență din partea lor; cât mai degrabă. Nu pot fixa 24 de ore.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Punctele de vedere sunt divergente.

Vă rog să vă pronunțați asupra propunerii domnului Dinu, de a reduce, de la 10 zile la 5 zile, termenul pentru atacarea ordinului.

Cine este, vă rog, pentru această propunere? Două. Deci, n-a întrunit majoritatea necesară.

Vă supun textul acestui alineat în redactarea de la Senat, îmbrățișată și de comisia noastră. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Trecem la următorul alineat dintre cele propuse de către comisie, ultimul. Nu sunt observații, da? Vi-l supun în forma pe care a însușit-o și Senatul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și acest text și domnul deputat Gavaliugov solicită să intervină pe marginea alineatului 1, însă la alineatul 1 noi am luat o decizie, l-am aprobat deja.

Domnul Corneliu Gavaliugov:

Domnule președinte,

Cred că s-a strecurat o eroare și ajungem să creăm un precedent în textele noastre de lege, care, cum să spun, ne mai creează o instituție, mai creează încă o respirație. Există reunirea unor entități, a unor aleși care sunt în funcție, nu sunt în funcție. Eu cred că, dacă e vorba și de o armonizare și cu legislația europeană, ideea care a apărut la Senat de a adăuga în finalul propoziției, în finalul frazei,"...majoritatea consilierilor în funcție", mă refer la sintagma "în funcție", este excesivă și cred că textul inițial de la care pornea Legea nr.69 era mult mai corect.

Este vorba de o excepție, chiar dacă în prima legislatură în care au funcționat consiliile locale în România au apărut cazuri de excepție, au fost numeroși consilieri și primari demiși, suspendați, dar totuși aceasta este pe ansamblul administrației locale, trebuie să rămână într-o bună funcționare și într-o bună relație cu Guvernul, raporturi normale cu Guvernul, trebuie să rămână o situatie de mare excepție, care de obicei este foarte bine acoperită foarte bine prin deciziile judecătorești sau prin mersul unei acțiuni în contenciosul administrativ care se desfășoară în paralel. Deci, cred că sintagma "în funcție" este excesivă și solicitam scoaterea ei din textul alineatului 1 al articolului 25.

Domnul Marțian Dan :

Da, trebuia să fi făcut propunerea aceasta când am discutat alineatul! Este alineat nou, dar nu este al comisiei, este al Senatului și eu v-am consultat în legătură cu el.

Sunt observații, doriți să dați anumite lămuriri?

Domnul Octav Cozmâncă:

Două explicații vreau să dau.

În primul rând, formularea aceasta am preluat-o și noi din legislația franceză, ea este folosită și nu întâmplător. Fiindcă una este "din majoritatea consilierilor" și alta este "majoritatea consilierilor în funcție".

Presupunem că dintr-un consiliu local de 11, unul a decedat, unul a plecat din localitate și un altul și-a pierdut calitatea de drept. Ei, consiliul acela trebuie să ia o hotărâre cu majoritate, din ce ia? Din numărul consilierilor, sau cei care sunt în funcție în momentul respectiv în mod real? Pentru a asigura o funcționalitate normală, firească a consiliilor locale, de aceea s-a adăugat "în funcție", și este și în legislația franceză această terminologie folosită.

Domnul Marțian Dan :

Rămâne așa cum am votat, că aici textul este identic . L-am adoptat.

Punctul următor, 36, se referă la articolul 26. El a rămas în forma din legea actuală, n-au fost obiecții în legătură cu el.

Doriți să interveniți?

Domnul Attila Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

După alineatul 2 aș propune un nou alineat cu următoarea formulare: "În unitățile administrativ teritoriale, în care ponderea locuitorilor aparținând unor minorități naționale este semnificativă, se poate folosi și limba maternă a minorităților naționale respective".

Această propunere, consider că nu contravine prevederilor Constituției, în special caracterului oficial al limbii române, întrucât hotărârile, procesele verbale se redactează în limba oficială a statului.

Desigur, într-o interpretare excesiv formală se poate interzice, elimina, folosirea limbii minorităților naționale în viața publică. Consider că pentru o reconciliere reală între diferite etnii, despre care se vorbește atât de mult, atunci este necesară o mai mare înțelegere, chiar înțelepciunea față de posibilitatea legală a folosiri limbii materne în viața publică, în administrația locală. Textul propus este în conformitate, în consens cu prevederile Convenției-Cadru privind protecția minorităților naționale ratificată de Parlamentul României, precum și cu Convenția Europeană, privind limbile regionale și a minorităților naționale. Și vă rog să-mi permiteți să citez un articol din Convenția-Cadru privind protecția minorităților naționale, în special articolul 10 alineatul 1: "Părțile se angajează să recunoască oricărei persoane aparținând unei minorități naționale, dreptul de a folosi liber și fără ingerință limba sa minoritară în privat și în public, oral și în scris"

În alineatul 2 al aceluiași articol se prevede că:"Părțile se vor strădui să asigure în măsura posibilului condiții care să permită folosirea limbii minoritare în raporturile dintre aceste persoane și autoritățile administrative".

Prin urmare, vă rog să admiteți această propunere.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan :

Este de fapt reluarea din câte îmi dau eu seama a punctului 59 din anexa 2 conținând amendamentele respinse, unde este inclus amendamentul domnului Marton Arpad.

Dacă în legătură cu această problemă mai sunt observații?

Da, domnule Ghișe, probabil cu un amendament tot la acest articol, la alineatul 2, da?

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni,

Dacă nu se va accepta forma propusă de domnul Arpad, eu vă propun o altă formulare, care consider că este în concordanță cu prevederile Constituției, atât articolul 13 din Constituție, cel care spune că limba oficială a statului este limba română, cât și articolul 32 alineatul 3, cel care se referă la dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța în limba maternă, cât și cu articolul 127 din Constituție, alineatul 2, cel care se referă la faptul că în justiție există dreptul de a se adresa în altă limbă, aceea a minorității, și cu dreptul de a avea interpret.

Eu cred că aici dacă suntem toleranți și avem înțelegere putem crea o situație fericită, anume de a nu pune anumite persoane, care oricum vor face, așa cum o să vă citesc în amendament, și de a-i plasa în afara legii.

Eu, în amendament, am formulat așa: "Dacă toți consilierii fac parte din etnia majoritară în localitatea respectivă și dacă toți consilierii, primarul, viceprimarul, secretarul cunosc limba acelei etnii, lucrările se pot desfășura și în acea limbă, dar procesul verbal de ședință se va întocmi în limba oficială a statului".

Eu cred că asta creează o situație fericită, o stare care de fapt se petrece să o încadrăm în prevederile legii, fără să afectăm absolut nici un fel de interes. Dimpotrivă, cred că este o chestiune de toleranță, este în conformitate cu Constituția, cu prevederile internaționale ale unor documente, la care România este parte, și cred că detensionează o serie de situații care s-ar crea dacă nu ar exista această accepțiune tolerantă și cât se poate de principială, după părera mea. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan :

Da, este același care figurează și aici, Ați introdus vreo nuanță, nu? L-ați reluat.

Dacă mai sunt observații în legătură cu acest articol?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aceste amendamente au fost discutate îndelung la comisie, în sensul pe care l-a precizat domnul deputat Ghișe, al toleranței și înțelegerii.

Vizavi de tot ceea ce s-a spus aici, noi am cerut reciprocitate, în sensul să existe, dacă nu toleranță, cel puțin înțelegere, față de Constituția țarii. Respectiv, articolul 13 prevede că limba oficială este limba de stat. Legea nr.69 prevede că ședințele sunt publice. Deci, orice cetățean, indiferent dacă cunoaște sau nu cunoaște limba minorității respective, poate să participe și nu poate nimeni să-i îngrădească dreptul de participare prin faptul că nu cunoaște limba respectivă din zonă. Legiuitorul, în ceea ce privește Constituția, a prevăzut excepții numai la articolul 127, privitor la dreptul de a vorbi și a se prezenta în instanță, eventual prin interpret. Alte excepții de la limba oficială nu mai sunt.

De aceea, cu toată bunăvoința noastră și cu tot sprijinul dezinteresat al colegului Ghișe, cred că singura soluție este una singură - respectarea Constituției. Altfel, vom discrimina pozitiv, este o vorbă care îmi place, pe unii dintre noi, dar sigur negativ pe ceilalți. Egalitatea presupune și existența acestui drept al tuturor de a respecta Constituția.

Prin urmare, mă fac ecoul acelora dintre dumneavoastră care trebuie sa susținem în interesul minorității forma din textul aprobat de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan :

Da. Dacă sunt alte lucruri? Nu.

Atunci, domnule Madaras, doriți să interveniți?

Domnul Lazar Madaras:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să vă conving, pentru că știu că toată lumea este convinsă în problema aceasta, dar nu pot să nu subliniez o chestiune în legătură cu cuvântul domnului Stanciu, și anume acela că s-ar încălca Constituția, dacă acest lucru s-ar permite. Nu este adevărat. Constituția nu este restrictivă în această problemă și, în al doilea rând, noi ne-am referit la tratate internaționale semnate de România, despre care ați citit și care au devenit parte a jurisdicției române. Și o altă problemă, eu sunt convins că dumneavoastră veți vota împotrivă acum, dar va veni timpul când un alt parlament va accepta acest lucru și atunci cred că dreptatea se va institui, pentru că nu este, nu se poate ca o Europă întreagă să gândească într-un fel și noi să gândim altfel.

Atât am vrut doar să subliniez. Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan :

Poftiți, domnule Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Sigur eu nu vreau să intru în dialog și, doamne ferește, în contradicție și, doamne ferește, în lipsă de transparență cu acei colegi, inclusiv colegul de la Alianța Civică care, probabil că are nevoie dânsul de drepturi discriminatorii pozitive. Însă vreau să fac niște precizări. Chestiunea domnului deputat Madaras este atât de veche, de când ne cunoștem de vreo 5 ani în Parlamentul României, din 1990. La acest miocrofon ne-am perindat, și noi și dumneavoastră, pe același obiect de activitate. Ne-ați venit cu un maldăr de hârtii internaționale și v-am venit eu cu un alt maldăr de hârtii internaționale. Dumneavoastră vorbiți de posibilități și ipoteze. Noi am discutat și Parlamentul României, într-adevăr. A venit în Parlament Guvernul cu o serie de acte normative, dar nu despre ceea ce vorbiți dumneavoastră, ci inclusiv în acel act care nu are avizul Parlamentului României, ultimul pe care l-a citat un coleg aici, se referă la posibilitate, nu este imperativă acea prevedere. Amenințarea dumneavoastră este sublimă și notorie în același timp, parlamentul acela probabil că va fi la Budapesta, la care vă referiți dumneavoastră . Deci nu dați indicații ca domnul Alfred Moses, dați-le în altă parte, nu nouă aici. În democrații nu se dau indicații, deci vă rog să nu dezinformați Parlamentul României cu acte normative internaționale care n-au fost aprobate de Parlamentul României si care sunt ipotetice, dă dreptul la alegere, dacă sunt posibilități.

Și a doua chestiune, domnule coleg, Constituția nu ați votat-o, e dreptul dumnevaostră, deși în Constituție lucrurile sunt foarte clare. In România există o singură limbă oficială, iar acea nazbâtie a domnului deputat de la Alianța Civică, sau nu mai știu unde este acum, să ne spună că se discută în limba maternă, se fac documentele în limba oficială, îmi spuneți controlul cine îl face? Tot partea maghiară sau Guvernul României, care probabil că va fi maghiar, cum zice domnul, la viitorul parlament va fi probabil altceva. Îmi dați și mie voie, domnule coleg, să mă îndoiesc de logica dumnevoastră?

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan :

Domnul Marton Arpad. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Arpad Marton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, permiteți-mi să resping ca în acest Parlament să aibă dreptul oricine să facă proces de intenție. Grupul nostru parlamentar niciodată nu a afirmat nici de la această tribună, nici de altundeva, că se dorește ca legile care să ne guverneze să fie acceptate la Budapesta.

Cred că domnul coleg a vorbit despre parlamentul care va succede acestui Parlament peste un an. (Vociferări în sală) Peste un an. Poate știți, domnule Gavra, că vor fi niște alegeri, că nu suntem votați pe viață și acest parlament va fi schimbat cu un alt parlament printr-o alegere democratică, că așa este prescris în Constituție.

Referitor la limba oficială a statului, este adevărat, așa apare în Constituția României că limba oficială a statului este limba română.

Domni deputati din sală:

Așa este!

Domnul Marțian Dan :

Doamnelor și domnilor, vă rog! Dați posibilitatea să vorbească.

Domnul Arpad Marton:

Numai că, tot în Constituție există prevederi care permit, în anumite situații, folosirea și a altor limbi, respectiv limba minorităților naționale care locuiesc pe teritoriul acestei țări.

Pe de altă parte... (Vociferări în sală)

Domnul Marțian Dan :

Vă rog, liniște!

Domnul Arpad Marton:

Este o regulă elementară de gramatică și de exprimare într-o limbă, este că dacă ai o posibilitate să nu folosești de două ori același cuvânt într-o propoziție să găsești o altă formulare identică cu aceasta.

Deci, aceste prevederi există în Constituția noastră, posibilitatea folosirii și a limbilor minorităților naționale.

Cred că egalitatea cetățenilor în fața legii înseamnă că în anumite situații fiecare cetățean al României să fie egal în dreptul de a se exprima în limba sa maternă și nu cum a propus aici, mi se pare cu o zi înainte, un distins domn deputat, în dreptul de a vorbi într-o altă limbă, de exemplu cea oficială a statului. Trebuie să atrag atenția că există convenții pe care deja le-am ratificat, cea de exemplu privind limbile minorităților.

Pe de altă parte, această problemă, care există, din păcate, în această lege, este una despre care s-a vorbit și s-a vorbit foarte mult. Este exemplul cel mai elocvent, ori de câte ori sunt întrebat de un străin, să arăt dacă într-adevăr există discriminări în drepturi în România, aduc această situație, permiteți-mi s-o numesc absurdă, când într-o încăpere 11 persoane, aparținând minorităților naționale, într-o localitate în care nu locuiește nici un cetățean care să nu cunoască limba respectivă, cu un secretar care să aparțină tot acelei minorități naționale sunt obligați să vorbească între ei într-o altă limbă. (Vociferări, comentarii în sală)

Deci, această comunitate este obligată... este o situație absurdă, atât de absurdă, încât înșiși reprezentanții României la asemenea discuții au spus că doar n-o să-mi spuneți că vorbesc totuși românește?

Ca atare, înșiși acești reprezentanți au acceptat ideea că de fapt ar trebui să existe o derogare de la această lege. Eu cred că trebuie să găsim o cale ca să solu ca să soluționăm.

Domnul Marțian Dan :

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu vă rog următorul lucru. Problema minorităților este o problemă foarte delicată. În privința asta, România este în diferite instanțe tratată într-un anumit mod. Haideți, să le discutăm cu tot calmul, iar măsurile pe care să le luăm să fie măsuri drepte și în conformitate cu Constituția. Mie personal nu-mi place faptul că cel care gândește altfel este obstrucționat să se exprime. Acesta nu mai este Parlament. Este altceva.

Vă rog!

Domnul Arpad Marton:

Eu vă solicit să avem înțelegere să găsim o soluție prin care să nu contravenim acestei prevederi constituționale, deci limba oficială a statului român. Noi nu am solicitat, în cazul acesta, schimbarea acestei limbi oficiale, dar totuși să existe această permisibilitate de folosire a limbii materne pentru anumite situații specifice.

Domnul Marțian Dan :

Domnul deputat Ioan Maier.

Domnul Ioan Maier:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Despre folosirea sau nefolosirea limbii unor minorități naționale se poate vorbi încă mult și vorbim de mult despre acest lucru. Eu cred că trebuie să avem în vedere două aspecte foarte importante. Unul dintre acestea este faptul că limba de stat este limba română și este obligația fiecărui cetățean al acestei țări, a fiecărui om care trăiește în România să cunoască limba română.

Din acest punct de vedere, nu există nici o discriminare, indiferent că este maghiar, că este ucrainean, că este bulgar, că este turc, că este, știu eu, țigan, trebuie să cunoască la perfecție limba română, astfel încât în nici o instanță, în nici o instituție, inclusiv în administrația de stat, să nu poată fi, cum s-ar spune, înșelat în buna lui credință.

În ceea ce privește folosirea limbii unei minorități, eu nu pun neapărat situația maghiarilor, deși aici se bate moneda foarte puternic. Deci, în ceea ce privește folosirea acestei limbi nu cred că trebuie s-o admitem în acest context în administrația publică. În administrație se întocmesc acte ale statului și ca toate actele acestui stat trebuie să fie întocmite în limba română. Mi se pare și mie hazlie, cel puțin, propunerea colegului ca dezbaterea să se facă în limba maghiară, procesul verbal să se facă în limba română, este ceva ce încă nu am mai auzit. Cine face procesul verbal?

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

O singură propunere am, în numele grupului parlamentar, să se sisteze discuțiile și să trecem la vot, nu înainte de a-i oferi replica domnului coleg Marton.

Domnule Marton, când citiți gramatical, măcar Constituția citiți-o corect. În Constituție spunem foarte clar la un articol care s-a spus aici: "Limba oficială în România este limba română". Dumneata ai spus că în acest caz, și ai spus bine, pentru că în alte cazuri dumneavoastră cereți limba oficială în teritoriu. Bine, ați spus că numai în acest caz la administrație, pentru că știm programul dumneavoastră.

A doua chestiune. Sunt într-adevăr două excepții prevăzute în Constituție despre care am vorbit un hectar, zis ca timp, în celălalt Parlament, în Constituantă, împreună cu dumneavoastră. Mă scuzați dacă m-am exprimat în spații și nu în timp. Ce scria acolo, care sunt excepțiile?

În învațământ este o excepție și în justiție este a doua excepție, care este discriminatoriu sub aspect pozitiv, cum spuneau colegii noștri.

l. În învățământ se poate învăța în limba maternă, dar nu în administrația publică, știți că este un capitol în Constituție, citiți-l bine, gramatical măcar, că restul dacă nu se pricepe, se poate învăța la bibliotecă.

2. La justiție. Se admite în justiție prin interpret. Sunt cele două excepții. In Constituție nu scrie altceva, cum spui matale, că în Constituție se prevede și altceva. Nu se prevede, textul este foarte clar în Constituție, domnule coleg!

Vă mulțumesc. Cer întreruperea discuțiilor și trecerea la vot.

Domnul Marțian Dan :

Cred că e foarte bine să cereți, după ce dumneavoastră v-ați exprimat. (Râsete în sală) Știți? Ține și asta tot de o viziune democratică.

Eu zic următorul lucru. Haideți să nu ne pierdem cumpătul, să ascultăm punctele de vedere, după aceea vom lua o anumită decizie. Îl rog pe domnul Varga Attila, care a fost singurul vorbitor la această chestiune, să fie concis. A mai cerut cuvântul domnul Vida Iuliu.

Poftiți!

Domnul Attila Varga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac câteva precizări.

Poate vă amintiți, când am terminat cea ce am vrut să spun, m-am adresat Camerei Deputaților din România și am solicitat în mod respectuos să fie aprobată o propunere oarecare. Deci, nu m-am adresat la altcineva decât la dumneavoastră.

Doresc, de asemenea, să menționez că Convenția-Cadru privind protecția minorităților naționale a fost ratificată de Parlamentul României.

Cred că domnul Dan Marțian poate să confirme acest lucru.

Domnul Marțian Dan :

Nu, dar știu toți care este...

Domnule Gavra, vă rog foarte mult!

Domnul Attila Varga:

Îmi pare au că domnul Gavra consideră o prostie Convenția-Cadru privind protecția minorităților naționale, ratificată...(Domnul Gavra vociferează în banca)

Domnul Marțian Dan :

Domnule Gavra, vă rog, vă rog să primiți din partea mea două observații.

Dacă aveți de intervenit, și dumneavoastră ați intervenit foarte viguros, faceți-o de la tribună!

In al doilea rând, haideți să ne respectăm, nu vorbim despre un coleg că ceea ce spune este prostie sau alte chestiuni.

Dacă avem elemente de combatere, venim cu argumente și cu o discuție, însă civilizată și tolerantă. Vă rog foarte mult!

Domnul Attila Varga:

Vă mulțumesc.

De asemenea, doresc să menționez că într-adevăr toate aceste acte normative internaționale vorbesc de posibilitatea aplicării prevederilor inserate în aceste convenții. Însă mie mi se pare deosebit de interesant și în același timp și ciudat faptul că unii doresc să interpreteze toate aceste prevederi ale diferitelor convenții internaționale în mod negativ. La noi nu este posibil.

Eu m-aș bucura deosebit de mult dacă ar fi o dată o prevedere a unei convenții internaționale care reglementează protecția minorităților sau în general a drepturilor omului care este aplicat în mod pozitiv. Deci, este posibil.

În fine, doresc să menționez că suntem perfect de acord cu colegul care a vorbit înainte și a spus că toți trebuie să învățăm limba română. Sunt de acord cu acest lucru, numai că problema este alta. Problema este ca să pot folosi, să aibă această calitate și limba maternă a oricăruia, să se bucure de acel respect, să poată folosi în privat și în public, așa cum scrie în Convenția-Cadru. Nu este vorba că oamenii care vorbesc în administrație în limba maternă nu cunosc limba română. Da, cunosc limba română, dar dați și dumneavoastră un respect minim față de o altă limbă, și nu o limbă oarecare, dar care conviețuiește aici în această țară, să vorbească, așa cum este și în acea convenție, dar de altfel și în alte documente să poată folosi limba maternă în relațiile private și publice.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan :

Domnul deputat Iuliu Vida.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De la bun început, vreau să fac un apel la echilibru și totodată vreau să subliniez ideea pe care a făcut-o înaintea mea domnul președinte, că acest Parlament se bazează, conform Constiutiei, pe pluralismul politic.

Deci, fiecare deputat are dreptul suveran - și întregul sistem democratic se bazează pe acest principiu - de a reprezenta interesele electoratului, și, totodată, să exprime în mod liber punctul său de vedere în legătură cu rezolvarea unei probleme în cadrul activității legislative.

Eu, pur și simplu, am rămas blocat la locul unde stau, când am văzut că unii colegi au început să dea din mâini, la stânga și la dreapta, de parcă s-a întâmplat o mare trădare de țară dacă cineva și-a exprimat punctul de vedere în legătură cu un articol din această lege.

Vreau să subliniez faptul că noi reprezentăm o colectivitate în acest Parlament, avem această obligație morală și de deputat ca să reprezentăm interesele acestei colectivități. Este altceva că punctul nostru de vedere nu concide cu punctul de vedere al altora. Aceasta este o altă problemă, fiecare are dreptul să-și exprime punctul său de vedere, și domnule Gavra, noi ne cunoaștem mai demult, eu totdeauna cred că am avut față de dumneavoastră o comportare civilizată...

Domnul Ioan Gavra:

Reciproc!

Domnul Iuliu Vida:

... Dar, nu vă supărați, modul cum ați încercat să impuneți punctul dumneavoastră de vedere și modul cum ați ieșit la microfon este o atitudine cu care nu pot să fiu de acord.

În încheiere, doresc să susțin o chestiune: știți că de astăzi încep discuțiile la nivelul celor două Guverne pentru a perfecta unele convenții, pentru a rezolva o problemă care este de primă necesitate pentru siguranța din această zonă și cred că nu ar fi cazul să facem afirmații în Parlamentul României că "... de la Budapesta să fie stabilite unele legi" și alte aprecieri de acest gen.

Cred că sunt foarte multe zone unde sunt o serie de probleme istorice care au fost create și acumulate în acest secol și care necesită o rezolvare, cum este și Bucovina de Nord, Regiunea Herței, unde populația românească luptă pentru a păstra identitatea națională și limba română.

Vă rog să țineți cont de aceste idei și când luăm o atitudine în legătură cu altă problemă, trebuie să privim spre viitor, spre Europa, și nu înapoi, spre un trecut care a adus foarte multă suferință acestor popoare, din această zonă.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Câteva aplauze).

Domnul Marțian Dan:

Da. Bine. Mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor,

Cred că putem opri aici dezbaterile. (Discuții aprinse).

Da. Domnul Birtalan Akos.

Domnul Ioan Gavra:

Nu respectați Regulamentul?

Am făcut o propunere în numele grupului parlamentar. Vă rog s-o supuneți votului. Deci, conform Regulamentului, primul lucru pe care-l puneți în discuție este supunerea la vot a propunerii mele, după care, dacă nu se aprobă propunerea, continuăm dezbaterea. Dar aplicați Regulamentul, vă rog...

Domnul Marțian Dan:

Bine.

Din sală:

Dacă dorește!

Domnul Ioan Gavra:

Nu "dacă dorește". Citește Regulamentul și legea!

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că trebuie să iau notă de o propunere care s-a făcut.

În același timp, însă, vă întreb: cum este mai bine, în această...

Din sală:

Așa este mai bine!

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să aveți puțină răbdare...

În aceste chestiuni, și în trecutul Parlament, și în cel actual, au existat discuții, tensiuni, diferite momente dificile. Eu cred că noi putem merge pe linia de a asculta punctele de vedere, să reflectăm fiecare în sediul nostru mental asupra lucrurilor, și după aceea să adoptăm o anumită chestiune. Insuși faptul că am împiedica exprimarea din partea unor reprezentanți ai unor minorități, ar putea să fie un element de tensionare a lucrurilor.

De aceea, îl rog pe domnul Gavra să fie de acord să ascultăm..., mai sunt două solicitări, cu rugămintea ca ele să fie foarte concise și la obiect, pentru că, pe fond, pozițiile s-au conturat.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Nu pot să fiu de acord, pentru următorul lucru: dumneavoastră ați spus foarte bine că în celălalt Parlament am discutat zile în șir această chestiune. Acum o repetăm, nu facem altceva, că sunt aceleași discuții, făcute de aceiași oameni, că sunt aceiași parlamentari la U.D.M.R., da?

A doua chestiune: dreptul de a vorbi, sigur că este garantat prin Regulament. Imi spuneți și mie câți au vorbit de la acest grup parlamentar, eu am fost singur de la un grup parlamentar, care am vorbit. Despre acest subiect vorbesc toți?

Asta este democrație în Parlamentul României?

Vorbesc 24 de oameni despre același subiect? Că, de fapt, aici este chestiunea.

Vă rog să puneți la vot propunerea de sistare a discuției, pe care am făcut-o, că aceasta este regulamentară. Vă rog frumos, în rest...

Domnul Marțian Dan:

Da.

Chestiunea este următoarea...

Domnule Gavra,

Sunt două posibilități de a rezolva lucrurile: prin mecanică parlamentară și prin dialog. Sigur ca noi va trebui să decidem care este dezirabilă dintre cele două modalități. Părerea mea este că dezirabilă este cea de-a doua - metoda dialogului, evident, făcând apel la colegii care au solicitat totuși să intervină, și, iată, vrea să intervină și domnul Dobrescu, nu numai de la U.D.M.R., să aibă aceste intervenții concise.

Sigur, eu nu vreau să vă determin pe dumneavoastră să renunțați la propunere, pe care, din punct de vedere regulamentar aveți toate temeiurile s-o faceți...

Domnul Ioan Gavra:

Dacă le am, supuneți la vot, domnule!

Domnul Marțian Dan:

... Insă noi lucrăm în forul legislativ al țării, și prin felul în care dezbatem lucrurile trebuie să contribuim la detensionarea unor lucruri sau asperități care s-au acumulat în materie de raporturi interetnice, și eu, din acest punct de vedere, vă rog să ne atașăm ideii unui dialog în treba asta, nu a unor chestiuni de expediere și de tăiere, ca să spunem, a discuției.

Sigur, dumneavoastră, dacă vreți să țineți cont de acest lucru, v-aș fi recunoscător, dacă nu, sigur că va trebui să supun votului propunerea pe care ați făcut-o, însă fac încă o dată apel, în problemele cele mai delicate, și problemele raporturilor interetnice, condiția minorității face parte din ele, noi putem să discutăm cu calm, cu argumente, cele mai delicate probleme, și după aceea să luăm decizii care sunt în conformitate și cu Constituția, și cu realitățile din România, și cu niște Acorduri internaționale la care România este parte.

Vă consult, domnule Gavra, dacă...

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog să supuneți la vot!

Domnul Marțian Dan:

Vreți să supun la vot, da? Bine.

Asupra mea se exercită presiuni din toate părțile.

Este o presiune legată de o propunere care s-a făcut, este presiunea din partea dumneavoastră, care vreți să interveniți.

Cred că, în aceste împrejurări, nu vreau să fug de la răspunerea care-mi incumbă, dar, totuși, plenul va trebui să hotărască. (Discuții contradictorii în sala de ședință).

Bun. Atunci, dați-mi voie să îl rog pe domnul Dobrescu să aibă o intervenție foarte scurtă.

Domnul Ion Dobrescu:

Domnule președinte,

Foarte pe scurt.

Domnul deputat Căutiș, din sală, a spus: "Suntem mai mulți, facem cum vrem noi!".

Stim că sunt mai mulți și fac cum vor domniile lor, dar nu putem, pentru că într-un Parlament al României, o anumită majoritate, -care-i minoritate acum, și s-a dovedit în urmă cu câteva zile, -trebuie să pună pumnul în gură unor deputați care vor să-și apere un punct de vedere, și care pot să piardă, și care au mai pierdut de multe ori, și s-au supus.

Eu nu sunt un adept al pumnului pus în gura omului.

Trebuie să discutăm.

Domnilor,

Nu vă convine când suntem respinși de Europa, nu vă convine când nu purtăm dialog, nu vă convine când ni s-a spus că "nu vom intra în Europa decât împreună", dar, aici, în Parlament, facem această politică.

Făceți-o dacă vă convine, dar eu cred că este bine să purtăm dialog cu toată lumea, să ne pronunțăm cum doriți dumneavoastră, prin vot, democratic, cum spune domnul Gavra, dar la domnul Gavra democrația este așa: candidează cine vrea, iese cine trebuie, după dumnealui. Dar nu este așa democratia, democrația este cu totul alta, domnule Gavra, să știți. Democrația înseamnă să-i ascultați pe toți și după aceea dumneavoastră să hotărâți, cu această infimă nemajoritate pe care-o aveți.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Supuneți la vot, domnule președinte! Pierdem timpul!

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am făcut apel la dumneavoastră, tocmai dată fiind delicatețea problemei, să avem o discuție calmă, deoarece cred, cu o anumită încăpățânare, că e posibilă o discuție calmă. Alții însă cer întrerupere. Bun. Vă rog să decideți dumneavoastră, eu nu vreau să violentez opinia și punctul de vedere al nimănui.

Cine este pentru a întrerupe discuțiile la acest amendament care a fost prezentat? Trebuie să numărăm, am impresia. Vă rog să numărați, domnilor secretari. Bun. Eu am făcut de mai multe ori apel...

Domnul Ion Dobrescu (din sală):

Domnule președinte,

Vă rog să întrerupeți ședința, pentru că este o persoană străină în sală!

Domnul Marțian Dan:

Da. Rog să se respecte Regulamentul. În aulă, aici, în incintă, trebuie să se afle numai parlamentari.

Domnul Ion Dobrescu:

Este bodyguardul domnului Gavra!

Domnul Marțian Dan:

Domnule Dobrescu,

Problema s-a rezolvat.

În general, vă rog ca în ceea ce privește Regulamentul, să-l respectăm toți. Nu există aici elemente de selectivitate pentru unii și de discriminare pentru alții, știți? Bun.

Domnilor,

Văd că nu s-a putut număra.

Deci, cine se pronunță pentru oprirea aici a dezbaterilor pe marginea acestui amendament, rog să se pronunțe și vom vedea care este rezultatul. (Discuții în sală).

Stimați colegi,

Haideți să păstrăm un climat de liniște, de...

Sunt 39 de voturi pentru.

Impotrivă, vă rog? Sunt 59 voturi contra.

Abțineri, vă rog? Sunt 16 abțineri.

Doamnelor și domnilor,

Eu vă propun, deci, următoarele două măsuri: să-i rugăm pe domnii chestori să-i invite pe toți colegii; până vor veni, oricum mai durează, să dăm cuvântul, dacă sunteți de acord, colegilor, cu rugămintea ca intervențiile să nu depășească nici una 3 minute. Da!

Domnul Birtalan, după aceea domnul Anghel Stanciu, domnul Antal și domnul Ovidiu Petrescu. Acestea sunt solicitările și mai este o propunere, cea a domnului Danilescu. Faceți listă cu aceste solicitări. Sunt 5 intervenții.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Akos Birtalan:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă mulțumesc și dumneavoastră, domnilor colegi.

Doamnelor și domnilor colegi,

Antevorbitorii mei, atât pro, cât și contra au expus atât motivațiile juridice, cât și pe cele logice, vizavi de această problemă în discuție.

Aș vrea să aduc în discuție un element nou, să spun așa, care nu ține neapărat de Parlament, de legislativ - este motivația sentimentală.

Așa cum a spus domnul coleg Madaras, dânsul fiind convins că fiecare dintre noi și dintre dumneavoastră este deja convins cum va vota, și eu cred acest lucru, că suntem convinși cum vot vota, totuși, fac apel la acest sentiment care se bazează pe un principiu de reciprocitate, nu numai între noi, în România, o majoritate și minoritățile, ci principiul de reciprocitate prin care dumneavoastră, cele mai multe partide din România, solicitați, în mod justificat, drepturi pentru românii din afara granițelor României.

Eu sunt convins că vă gândiți la cei care nu sunt în România nu din greșeala lor, nu din convingerile lor, ci din alte motivații, aceste comunități, pentru că sunt comunități, atât în Ucraina, cât și în alte țări, și știm situația din Transnistria și din alte regiuni în care trăiesc comunități importante de români, pentru care, ce solicitați dumneavoastră în programele dumneavoastră și în Parlamentul României? Să decidă despre problemele lor în mod, să spunem așa, acest cuvânt care vă deranjeaza, autonom, da? Ei să decidă, să nu mai folosim cuvântul, ei să decidă așa cum cred ei că este mai bine pentru ei.

Acest lucru se dorește implicit sau indirect, pentru noi, pentru comunitatea maghiară și pentru celelalte comunități minoritare din România.

Nu cerem nimic altceva. Când votați acest amendament, sau când luați o decizie în această problemă, gândiți-vă nu la noi, dacă nu puteți, gândiți-vă la românii care nu se află în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu,

După dânsul va urma domnul deputat Antal Istvan.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este o surpriză pentru ceea ce se întămplă acum, deoarece proiectul autonomiei comunității naționale maghiare din România cuprinde la un anumit articol necesitatea pe care dânșii o cred, ca limba maghiară să devină, în anumite zone, limbă oficială, în sensul de a avea același statut cu limba română.

Ceea ce se întâmplă acum este un pas în această luptă și, evident, este dreptul colegilor noștri, ca reprezentanți ai minorității maghiare, și nu colectivității, să încerce să obțină acest lucru.

Din punct de vedere democratic nu acuzăm pe nimeni.

Considerăm însă că acest drept trebuie totuși să țină sema de niște realități care nu au nici un fel de conotație, cumva, să spunem, politică.

Aici, s-a făcut trimitere la Carta Limbilor Minoritare, în care se asimilează oarecum forțat termenul "public" cu "administrație publică". Deci, se spune, să folosească limba "în mediu privat și public". Cred că este oarecum forțată asimilarea noțiunii de "public", de acolo, cu "administrația publică".

A doua chestiune: cred că, de asemenea, în mod forțat, și în ultima vreme constat că treptat, treptat se încearcă glisarea problemelor și discuțiilor drepturilor minorităților naționale spre drepturile românilor din Basarabia, Bucovina, Herța și așa mai departe. Spun, este "o glisare oarecum forțată" și se știe acest lucru chiar de către cei care o fac.

Nu cred că domnul coleg Vida, pe care, eu, personal, îl stimez și l-am apreciat și-l ascult de multe ori cu interes, chiar pentru a-mi completa cunoștințele în domenii pe care nu le cunosc, nu este perfect conștient că nu se poate face o similitudine perfectă. Nu este această similitudine.

De aceea, am ținut, domnule președinte, chiar cu riscul..., și fără a face uz, să spunem, de această semifuncție pe care o am în cadrul grupului, să fac aceste precizări, pentru a fi inserate.

Este o tendință periculoasă, care nu va duce la rezolvarea a ceea ce dorim cu toții.

Dorim egalitate. Iată că, un prim pas este limba română, care ne apropie. Să încercăm să plecăm de aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Antal Istvan, după aceea va urma domnul deputat Ovidiu Petrescu.

Domnul Istvan Antal:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, voi reveni la articolul deja adoptat, articolul 1 alineatul 3 și v-aș cita următorul alineat: "Autonomia locală privește organizarea și funcționarea administrației publice locale și reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a rezolva și gestiona, în nume propriu, și sub responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în interesul colectivităților pe care le reprezintă".

Doamnelor și domnilor,

Distinsul meu antevorbitor a vorbit de o realitate și v-aș aminti și eu o realitate existentă, care nu se poate nega, domnilor, pentru că există această realitate. În multe zone ale țării, eu provin din Județul Harghita, există foarte multe colectivități, unde ar fi un nonsens ca în treburile lor, despre care se vorbește și în articol, despre care se discută în aceste ședințe ale consiliilor lor locale, ca într-o familie, pentru că, vă repet, realitatea face că nu sunt alții prezenți, chiar dacă este ședința deschisă, discută între ei. Deci, realitatea a existat, există, și, domnilor, va exista. Să vă dau un singur exemplu, având în vedere faptul că Monitorul Oficial apare și în limba maghiară, domnilor. Deci, cu permisiunea dumneavoastră, și eu, la fiecare sfârșit de săptămână, când particip la multe din aceste ședințe, le dau informarea în limba maghiară, pentru că a percepe și a înțelege spiritul legii este mult mai simplu pentru cetățeanul de rând. Să nu uitați... Mai ales vorbesc de comune, unde fac parte din aceste consilii oameni diferiți - agricultori și alții, pentru care esențialul este să înțeleagă foarte corect și precis, înainte de a lua o decizie pentru colectivitatea lor, despre ce se vorbește.

Deci ar fi, dacă-mi permiteți să mă exprim așa, o negare a realității, dacă dumneavoastră ați decide altfel și nu ne-ați da această posibilitate, să utilizăm, conform legislației și ne-ați sili, în continuare, sau ne-ați interzice să facem abstracție de realitate și să nu privim lucrurile așa cum sunt ele. În aceste Convenții internaționale se vorbește despre o posibilitate, domnilor, și este o posibilitate pentru dumneavoastră ca, într-adevăr, când vorbiți de acea toleranță despre care auzim aproape săptămânal câte o frază aici, să ne demonstrați, într-adevăr, că utilizați această posibilitate, și utilizând această posibilitate, într-adevăr, acel Mesaj de reconciliere, care în vara trecută s-a transmis prin Președintele țării, într-adevăr, atunci va avea un substrat real.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuv ântul domnul deputat Petrescu Ovidiu.

După dânsul va urma domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că eu respect această vocație spre dialog și schimburile de idei. Este normal, și domnul profesor Dan Marțian are dreptate. Noi nu trebuie să uităm însă că dialogul trebuie să se poarte asupra unui fond de idei care este cât de cât împărtășit de ambele părți care participă la el. Sunt situații în care anumite dialoguri nu sunt de fapt niște dialoguri, ci sunt niște monologuri paralele.

Problema pusă în discuție astăzi a fost pusă de zeci de ori în discuție, și aici împărtășesc ideea domnului Gavra, și a domnului Madaras.

Toți cunoaștem această problematică foarte bine și avem niște idei foarte clare despre felul cum dorim ca ea să fie rezolvată. Discuțiile asupra acestei probleme pot dura câteva săptămâni. Eu, personal, pot asista la ele, dar anumite idei n-o să mi le schimb niciodată. Eu nu pot admite ideea ca, într-un consiliu local în care sunt câțiva români, cetățeni români de etnie română, aceștia trebuie să fie obligați, obligați - repet, să vorbească limba maghiară. Nu pot fi nici obligați să învețe și să înțeleagă limba maghiară, chiar dacă locuiesc în niște localități în care populația este majoritar maghiară. Mă gândesc și la situația cuiva care vine din Oltenia, care n-are nici cea mai vagă noțiune de limba maghiară, și întâmplător ajunge în consiliu...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Dar ce aveți cu oltenii?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

N-am nimic, tocmai asta spun, că acolo sunt foarte puține minorități și este greu de conceput că ar ști limba maghiară cineva care vine din Oltenia, nu? ...Să-l obligăm ca să urmeze un curs rapid și intensiv de învățare a limbii maghiare, dacă eventual ajunge într-un consiliu?

De ce să nu spunem lucrurilor pe nume? În localitățile unde populația este majoritar maghiară, românii sunt asimilați încet, încet și dispar. Eu nu spun că sunt persecutați, deși există numeroase probe în sensul acesta, că dacă nu învață vrând, nevrând limba maghiară, ei devin un fel de paria în acea localitate,și în anumite situații sunt obligați să-și abndoneze gospodăriile și serviciile și să plece într-o zonă locuită majoritar de români, pentru că le este foarte greu să trăiască acolo.

De aceea, nu voi admite niciodată ideea că un român trebuie să fie obligat cu orice preț să vorbească limba minorității. Dacă respectivul român o cunoaște, o vorbește, acceptă această idee, nu e nici o problemă, este o situație de fapt. Evident că într-o localitate din Covasna, oricare ar fi ea, majoritari sunt maghiarii, și românii de acolo vorbesc maghiara, și totuși nu trebuie să existe pentru ei o obligație legală ca neapărat să vorbească și să se exprime în limba maghiară, dacă nu vor. Aici nu mai detaliez problema aceasta a limbii naționale, a obligației de a vorbi limba de stat, a obligației de a cunoaște limba de stat, pentru că lucrurile acestea s-au spus de alți colegi care au lucat cuvântul.

Din acest motiv, eu nu voi fi niciodată de acord cu o asemenea idee propusă aici și de către domnul Ghise și de către domnul Madaras, și de către ceilalți colegi de la U.D.M.R. Nu voi fi niciodată de acord cu această idee.

Așa că discuțiile pot să dureze, dacă dumneavoastră ați decis ca ele să continue până când lămurim situația aceasta, oricât, dar pentru mine, rezultatul este același! Eu voi vota conform convingerilor mele și nimeni nu mă poate obliga, oricât de lung ar fi acest dialog, să votez altfel.

În ceea ce privește remarca făcută de domnul Dobrescu, că noi nu mai suntem majoritari în această Cameră, ea este parțial adevărată, pentru că "majoritari" în această Cameră sunt românii și sper ca votul să dovedească acest lucru. (Aplauze.)

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ion Dinu, după dânsul urmează domnul deputat Ion Danilescu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este ușor! Vreau să fiu bine înțeles: confrații noștri, parlamentari maghiari, fără discuție, nu au făcut altceva decât să dea viață unei prevederi constituționale. Prin viu grai, domniile lor - și eu preiau această exprimare din art. 30 - au manifestat: "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creației de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile". Deci, reazemul domniilor lor este această garanție constituțională.

La această libertate a domniilor lor s-au adăugat și celelalte libertăți, ale celor care nu sunt de origine, de sânge, de limbă maghiară. Și aceia sunt sub forța aceleiași prevederi.

Avem însă ceva comun și rog foarte mult ca ceea ce a manifestat domnul președinte care conduce dezbaterile noastre, ceea ce a manifestat domnul Vida și, pe viitor, să nu mai asistăm la astfel de contestări, care nu sunt deloc corespunzătoare liniștii și manifestărilor de respect reciproc. Avem un lucru comun, indiferent ce grai avem, indiferent ce opinii avem și îmi este deosebit de plăcut să vă rog pe toți să mă lăsați ca, mai rar, mai sacadat, să vă citesc alin. 2 din art. 4 al Constituției României: "România este patria comună - nu e de la mine, este text! - și indivizibilă - nu o putem împărți, nici ca gânduri, trebuie să o luăm ca atare! - a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială." Noi suntem primii obligați să avem credința acestei prevederi legale, pe care au votat-o mulți dintre noi.

De aceea, mulțumind celor doi la care am făcut referire, eu am găsit că ne putem stabili într-un climat de respect și de liniște reciprocă, pentru că, și unii, și alții, putem să avem contribuții valoroase, semnificative pentru ceea ce ne este comun. Rog foarte mult să nu fie socotită ca o excedere de libertate ceea ce anumiți colegi ai noștri au spus.

Tot la fel de adevărat, și cu aceasta termin, este că nu e nevoie de excese de timbru de voci, nu este nevoie de reproșuri, pentru că acest lucru mare care ne leagă acum să fiți siguri că va lega, dacă nu persoana noastră, persoana colegilor noștri. Nu va trece mult și noi, alături de toate popoarele Europei, vom avea o limbă comună. Să nu uităm să vedem lucrurile în devenire! Încă o dată, toată prețuirea pentru opiniile manifestate, atât de președintele nostru, cât și de domnul Vida. Le mulțumesc îndatorat! (Aplauze sporadice.)

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ion Danielescu, după dânsul va urma domnul deputat Alexandru Albu.

Domnul Ion Danilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vorbesc în speranța că dumneavoastră veți înțelege apelul pe care îl fac, apel care a fost făcut și de domnul președinte Marțian Dan, și de alți colegi, pentru a se da dovadă de înțelegere, de clemență față de tot ceea ce discută de la acest microfon. Vreau să vă aduc în atenție numai câteva aspecte.

Cu 100 de ani în urmă, românii din Transilvania protestau în parlamentul de la Buda împotriva legii naționalităților, a legii electorale, a legii învățământului ș.a.m.d. Parlamentul României, până acum, nu a adoptat astfel de legi, dimpotrivă, a adoptat legi democratice, legi pe care colegii români de naționalitate maghiară le-au aprobat și se împacă cu acestea.

Vor mai mult! E dreptul dânșilor... Nu trebuie să devenim noi supărați că dânșii cer. In fond, totul se hotărăște prin votul tuturor.

De aceea, atâta timp cât la noi nu s-a adoptat o lege asemănătoare cu legile care s-au adoptat cu o sută de ani în urmă împotriva românilor - noi nu am adoptat împotriva maghiarilor asemenea legi! -, cred că este de datoria noastră să îi ascultăm și cu înțelegere să arătăm ceea ce se poate face pe linia concilierii acestor relații. Sigur, însă, că trăim în România, suntem români cu toții, mâncăm pâine muncită de toți, și de unguri, și de români, și trebuie să înțelegem actualitatea zilelor noastre.

Acesta a fost apelul pe care am vrut să-l fac, pentru toți colegii, de a se înțelege, de a se da voie fiecăruia să-și spună cuvântul, fără să intervenim cu o serie de afirmații care cataloghează Parlamentul nostru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Albu, după care urmează domnul deputat Gheorghe Căutiș.

Domnul Mircea Ciumara (din lojă):

La lege ne mai întoarcem, domnule președinte?

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ciumara, vedeți și dumneavoastră, problemele sunt mult mai grele...

Domnul Mircea Ciumara:

Eu vreau doar să respect hotărârea Biroului Permanent...

Domnul Marțian Dan:

Domnul Alexandru Albu nu este, urmează domnul Gheorghe Căutiș și apoi domnul Ioan Maier, ultimul vorbitor.

Domnul Gheorghe Căutiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Imi pare foarte rău că sunt oblgiat, pentru prima dată în exercitarea mandatului meu de deputat, să apelez la dreptul la replică, replică pe care trebuie să i-o dau, întâi, unui coleg deputat, din păcate, și confrate, medic, medic stomatolog. Aș vrea să-i spun ilustrului coleg că habar nu are de democrație! Eu am făcut referire la primul percept al democrației, și anume acela că democrația înseamnă, pentru minoritate, să se supună, atunci când este cazul, majorității.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Și când este cazul?

Domnul Gheorghe Căutiș:

Când este cazul..., aceasta o stabilește majoritatea, nu minoritatea, domnilor! Este primul principiu al democrației! Când veți fi majoritari dumneavoastră., o să stabiliți dumneavoastră., până atunci, ce să faceți, acesta este primul principiu al democrației!...

După cum vedeți, nu dau replică minorității, din contră, îi consider niște...

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să nu întrebați și să vă prezentați punctul de vedere, că eu nu mai dau dreptul la răspunsuri, l-am anunțat pe domnul Ioan Maier ca ultimul vorbitor și ne vom opri aici!

Domnul Gheorghe Căutiș:

Atunci să formulez altfel: îmi pun întrebarea mie și caut să-mi dau răspuns, domnule preșdinte, unde în lume, în state cu democrații de sute de ani, o etnie merge la autoritatea publică, în limba etniei respective, și cere, efectiv, pe o bucată de hârtie, o simplă cerere? Să mi se spună, și atunci, da!

Domnul Marțian Dan:

Rog ca această nedumerire, care nu este chiar așa de greu de dezlegat, să i-o releve unii dintre colegi, care cunosc și alte experiențe.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Maier.

Domnul Ioan Maier:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doar două vorbe, s-a dat aici definiția "autonomiei locale", potrivit art. 1 din legea pe care o discutăm. Nu văd care este rostul acestui enunț, fiindcă, domnilor, folosirea limbii nu golește cu nimic de conținut conceputl de "autonomie locală", așa cum a fost enunțat în lege. Deci, în acest sens, nu are nici o relevanță faptul că autonomia locală conferă niște atribuții consiliilor locale sau primarilor, ci ele se aduc la împlinire, oricum, în limba româna sau în altă limbă, important este, însă, că aici vorbim de limba de stat, iar limba de stat este limba română, așadar noi trebuie să ne calăm pe prevederile constituționale și nu să facem niște divagații care nu-și au rostul și nu se regăsesc nicăieri.

S-a pomenit aici despre Basarabia, Bucovina și ținutul Herței. Domnilor, aceste provincii au fost românești și au fost răpite din trupul României în urma unor tratate, care nu au ținut cont de interesele generale ale României, de istoria României, de tradițiile noastre, de mii de ani pe care i-am petrecut împreună. Nu este același lucru! Aceste ținuturi au fost răpite odată cu Ardealul de Nord...

Din sală:

Mai înainte!

Domnul Ioan Maier:

"Odată", în sensul că "în același timp", important este - și noi perăm acest lucru - că ținuturile la care dumneavoastră făceați referire, mai devreme sau mai târziu, vor reveni la trupul Țării Românești, dar nu cred că, vreodată, Ardealul de Nord va mai reveni acolo unde a fost!

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Discuția s-a încheiat, va trebui acum să luăm decizii. După câte ați văzut, acest art. 26 pe care noi l-am discutat a rămas în varianta care figurează și în legea actuală, Senatul nu a avut nici un fel de propuneri de amendare sau de modificare a lui. Noi avem însă două amendamente în privița cărora evident că trebuie să tranșăm lucrurile prin vot: un amendament care figurează la pct. 59 din Anexa nr. 2, conținând amendamentele respinse, și un altul, al domnului Ioan Ghișe, pe aceeași problemă, care figurează la poz. 60 din aceeași Anexă nr. 2. Eu am să vă supun aceste amendamente votului, în ordinea în care au fost prezentate.

Cel al domnului Varga Attila reia amendamentul domnului Márton Árpád, și el sună astfel: "În unitățile administrativ-teritoriale în care ponderea locuitorilor aparținând unor minorități naționale este semnificativă, se poate folosi și limba maternă a minorităților naționale respective."

Al domnului Ioan Ghișe este formulat în felul următor: "Dacă consilierii fac parte din etnia majoritară în localitatea respectivă sau dacă toți consilierii, primarul, viceprimarul, secretarul cunosc limba acelei etnii, lucrările sale se pot desfășura și în acea limbă, dar procesul -verbal de ședință se va întocmi în limba oficială a statului."

Rog acum inițiatorul și comisia să ne spună punctul de vedere în legătură cu aceste chestiuni, după care va trebui să trecem la vot.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Două chestiuni de principiu vreau să ridic, nu intru în problemele de fond privind dezbaterea care s-a desfășurat.

In primul rând, vreau să subliniez faptul că noi nu am propus modificarea acestui articol, punct de vedere pe care și l-au însușit și Senatul și comisia de specialitate, din două considerente: mai întâi, nu am pus și nu punem în discuție Constituția și legislația în vigoare; apoi, vă rog să observați că această reglementare are în vedere toate autoritățile publice locale, deci toate consiliile locale, indiferent de județul și localitatea în care acestea au fost alese și își desfășoară activitatea. Deci, reglementarea este principială, pentru toate, și nu pentru unele sau altele.

In al doilea rând, amendamentele care au fost propuse - sigur, din punctul nostru de vedere trebuie analizate -, mi se pare că își au locul în legea specială, lege care privește minoritățile naționale, care a fost dezbătută în mai multe rânduri în Consiliul minorităților naționale și chiar a fost analizată în două ședințe de Guvern, iar acum urmează a fi definitivată.

De aceea, i-aș ruga pe colegii de la UDMR ca, în continuare, să urmărească evoluția acestui proiect de lege privind minoritățile naționale, care are la bază, așa cum s-a evocat, convenția pe care România a ratificat-o.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Mircea Ciumara, președintele comisiei sesizate în fond.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Amendamentul domnului Màrton Árpàd este inaplicabil, deoarece spune că: "ponderea locuitorilor aparținând unor minorități naționale este semnificativă." Ce înseamnă "semnificativă"? Fiindcă noi facem o lege pentru toată țară. Gândiți-vă, în Dobrogea, în aceeași comună, sunt turci, tătari, lipoveni, ucrainieni, machedoni de ai mei..., nu vă supărați, în ce limbă se va vorbi acolo? Trebuie să facem o lege care să fie aplicabilă în toată țara, nu numai în anumite zone. Această imprecize, "ponderea este semnificativă", face, practic, articolul inaplicabil.

Oricum, și acest lucru este valabil atât pentru amendamentul dânsului cât și pentru cel al domnului Ioan Ghișe; ele încalcă prevederile articolului nostru privind caracterul public al lucrărilor. Mai ales că se prevede explicit că, în anumite domenii, activitatea trebuie neapărat să fie publică, acolo trebuie să participe și presa, și alte persoane interesate, deci, chiar dacă, în unanimitate, consilierii votează pentru a se vorbi într-o limbă minoritară, aceasta este o cale indirectă prin care se face caracterul închis al discuției.

Trimiterile la art. 1, care s-au făcut puțin mai înainte, nu se justifică nici ele, pentru că articolul trebuie citit în întregime, inclusiv cu alin. 2, în care se menționează în mod explicit că "autonomia este administrativă". Încă în discuțiile de ieri am spus că nu s-au adus argumente, de ce trebuie schimbat acest alin. 2, faptul că "autonomia este administrativă". Este, de fapt, o explicare a textului de la alin. 1, așa că nu este nici un fel de neconcordanță în interiorul legii, de aceea comisia noastră a respins cele două amendamente.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Cred că lucrurile sunt clare, din punct de vedere al inițiatorului și în ceea ce privește opinia comisiei.

Stimați colegi, spuneam că varianta Senatului nu a abordat această problemă, care ne-a luat nouă atâta timp și energie. Să încercăm acum să luăm decizii.

Domnul Varga Attila propune ca, după alin. 2, care sună: "Lucrările ședinței se desfășoară în limba oficială a statului" să se introducă un alineat nou, pe care l-am ciotit mai înainte, dumneavoastră sper că aveți la îndemâna Anexa nr. 2 și nu cred cămai este cazul să îl citesc încă o dată. Vă rog să vă pronunțați asupra ei.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? 18 voturi pentru, nu sunt suficiente pentru a fi aprobat.

A doua propunere este a domnului deputat Ioan Ghișe, însă ceea ce nu înțeleg eu, domnule Ghișe, și v-aș ruga să mă lămuriți este următorul lucru: aceasta presupune că afirmația de principiu, conform căreia "activitatea se desfășoară în limba oficială a statului", cereți să fie suprimată?

Domnul Ioan Ghișe (din sală):

Nu.

Domnul Marțian Dan:

Deci, este o adăugire, mai degrabă. Atunci, la alin. 2: "Lucrările ședinței se desfășoarăîn limba oficială a statului" să se introducă următorul text, ca o teză a doua. L-am citit deja, nu cred că mai este cazul să o fac încă o dată.

Domnul Gabriel Țepelea (din sală):

Să se adauge "toți consilierii" și la început!

Domnul Marțian Dan:

Domnul Țepelea face o sugestie...

Domnul Mircea Ciumara:

Nu, așa a citit amendamentul domnul Ghișe: "Dacă toți consilierii..."

Domnul Marțian Dan:

"Dacă toți consilierii fac parte din etnia majoritară în localitea respectivă și dacă toți consilierii, primarul, viceprimarul, secretarul cunosc limba acelei etnii, lucrările se pot desfășura și în acea limbă, dar procesul-verbal de ședință se va întocmi în limba oficială a statului." Vă rog acum să vă pronunțați.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? 43 de voturi pentru, nu a întrunit majoritatea necesară.

Domnul Ioan Vida (din sală):

Domnule președinte, Doresc și numărarea voturilor contra!

Domnul Marțian Dan:

Îi rog pe domnii chestori să invite toți colegii în aulă, discuțiile la această problemă au fost îndelungate și unii colegi, probabil, și-au mai luat puțin respiro... Imediat voi supune numărării și voturile care sunt împotrivă, și abținerile.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Invitați colegii în sală numai pentru voturile contra!

Domnul Marțian Dan:

Dacă vreți să ne formalizăm, eu pot număra și voturile pentru! Dar după ce vom număra voturile contra și abținerile vom constata că nu avem cvorumul și vom face atunci treaba aceasta!

Cine este împotriva amendamentului? 82 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 16 abțineri.

Doamnelor și domnilor,

Au participat la vot 141 de deputați. Am anunțat de dimineață că 15 colegi de ai noștri participă la alte acțiuni parlamentare, deci, în conformitate cu prevederile art. 189 din regulament, la 141 îi adaug pe cei 15 și vom avea 156 de participanți la vot. Cvorumul pe care l-am anunțat, pe baza semnăturilor operate în listele de prezența, a fost de 171, deci cvorumul necesar nu este întrunit.

Îi rog pe domnii chestori să îi invite pe toți colegii în sală! Rog pe domnii chestori Emil Stoica și Cristian Rădulescu să invite toți colegii și săvină și dânșii! Chestorul devine tot mai mult o funcție invizibilă în aulă!...

Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să vă ocupați locurile . Mai avem de luat în seamă 7 colegi de ai noștri care fac parte din Comisia de mediere în a cărei componență noi am operat o modificare când am reluat lucrările și care s-a întrunit la orele 13,00 la Senat în problemele "Timbrului olimpic" și care nu a venit.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Imi pare foarte rău că domnii chestori nu sunt aici și vă rog să fiți de acord să explorăm o soluție de pedepsire pecuniară și de altă natură a chestorilor de serviciu.

Doamnelor și domnilor deputați, cine este pentru adoptarea amendamentului domnului Ghișe? Vă rog să vă pronunțați.

51 de voturi pentru. Cine este, vă rog, împotrivă ? 84 voturi împotrivă . Abțineri, vă rog ?. 23 de abțineri .

Stimați colegi, abțineri deci sunt 23. Cvorumul este întrunit, având în vedere următoarele lucruri: au participat la vot 158 de deputați. Sunt 15 care au primit diferite însărcinări, ceea ce eu am anunțat mai înainte și la deschiderea lucrărilor de asemenea. Mai sunt 7 colegi care sunt la comisia de mediere. Dacă adunăm, în conformitate cu prevederile art.189, alineatele 2 și 3, voturile exprimate care sunt în total 158, cu cei care au primit diferite însărcinări, cvorumul de 171 este întrunit.

Deci, amendamentul nu a fost adoptat.

Trecem la următorul punct. El se referă la poziția 37 din raport și privește art.27.

Vă rog să vă uitați la propunerile pe care le face comisia și care au tangență cu alineatele 1, 2 și 3.

In legătură cu alineatul 1 nu sunt observații? Comisia ne propune ca la textul Senatului, după sintagma "semnat de președinte" să se adauge o precizare: "de ședință". Despre aceasta este vorba.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ?

(discuții la masa prezidiului)

In legătură cu alineatul 2, se propune eliminarea cuvântului "consiliu" după "secretar". E chiar la rândul 2. "La începutul fiecărei ședințe, secretarul consiliului..."Se propune eliminarea acestui cuvânt "consiliului" și....... "secretarul".... S-a mai dat o explicație aici în legatură cu această problemă înainte de masă.

Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu sunt abțineri. A fost aprobat.

In legătură cu alineatul 3, comisia noastră a dat un text care, sub aspectul formularii diferă de al Senatului. Aveți acest text în raport.

Sunt observații în legătură cu el ? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare, în redactarea comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi textul a fost aprobat.

Art.27, așa cum rezultă el în configurarea lui finală.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă, Dacă sunt abțineri ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat.

Pct.38 care privește art.28 din lege. El a rămas nemodificat de către Senat. Comisia, de asemenea, nu a avut nici un fel de sugestii în privința lui. Nici în ceea ce privește amendamentele prezentate anterior nu figurează vreo sugestie. In aceste împrejurări, îl considerăm că rămâne în forma actuală din lege.

Vă rog sa fiți de acord să facem aici o pauză, după care vom relua cu discutarea art.29 dezbaterile noastre.

- p a u z ă -

Se reiau lucrările după pauză.

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnii chestori să invite colegii în aulă.

Reluăm lucrările. Examinăm pct.39 din raport, în numerotarea lui inițială și avem de examinat aspectele legate de art.29 care figurează la acest punct. Vă rog să vă uitați peste amendamentele comisiei, unde este o propunere în legătură cu alineatul 1, teza a 2-a. De asemenea, în legătură cu aceasta problemă, comisia a cristalizat o propunere referitoare la acest text care privește în general teza a 2-a. După aceea, în ceea ce privește alineatul 2 al acestui articol avem un text pe care îl propune comisia și, de asemenea, câteva sugestii în legătură cu redactarea, conținutul alineatului 3.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text ?
Prima dată am să rog însă ca din partea comisiei să ni se prezinte textul care se are în vedere să constituie teza a 2-a a alineatului 1.

Domnule Ciumara, vă rog să prezentați dumneavoastră.

Domnul Mircea Ciumara :

Se revine la vechiul text al legii, deci legea în vigoare actualmente. In caz de paritate de voturi, hotărârea nu se adoptă, fiindcă în textul Senatului, votul președintelui este determinant. S-a apreciat că este neconstituțional și, de aceea, am revenit la vechiul text de lege, "hotărârea nu se adoptă".

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat propunerea care se face pentru teza aceasta a 2-a .

Domnul deputat Ghișe dorea să intervină. Il invit.

Domnul Ioan Ghișe:(din loja comisiei)

Am la alineatul 3.

Domnul Marțian Dan:

Nu-i nimic, noi discutăm acum art.29 în întregime, deci toate alineatele. Reținem propunerile de amendare și când le examinăm venim și facem aceasta pe alineate.

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La alineatul 3 este instituită o procedură care să deblocheze situația, în cazul în care nu se adoptă bugetul.

Eu am o propunere ce vrea să extindă această procedură care în raport a fost menționată ca respinsă pentru că ar îngreuna. Dar propunerea pe care o formulez cred că ajută la elaborarea și a altor hotărâri care privesc domenii, altele decât bugetul.

Amendamentul meu se prezintă așa: "Procedura instituită, potrivit alineatului 3 se poate aplica și pentru adoptarea hotărârilor consiliului local cu privire la: stabilirea de impozite și taxe locale, administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților, amenajarea teritoriului și asocierea cu alte consilii, instituții publice sau agenți economici din țară și din străinătate."

Cred că nu este nevoie să mai dau detalii suplimentare.

Domnul Marțian Dan:

Acesta ar fi alineat nou ?

Domnul Ioan Ghise:

După alineatul 2.

Domnul Marțian Dan:

Atunci, să scrieți "Procedura instituită la acest alineat" sau "în acest articol"...

Domnul Ioan Ghișe:

Da, așa am scris.

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc , am reținut.

Domnul deputat Anghel Stanciu, după aceea domnul Madaras.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Noi am menținut în raportul inițial prevederea Senatului că, în caz de paritate de voturi, votul președintelui este determinant. Printre cei care care au susținut menținerea acestui punct de vedere cu argumente m-am aflat și eu, într-o similitudine, e drept, forțată, cu regulamentul Camerei în care se precizează că votul președintelui ar fi determinant. Având în vedere însă că o astfel de prevedere are, în fapt, scopul de a debloca lucrările și a permite o anumită fluidizare a activității propriu-zise și, de ce să nu o spunem, a nu face din anumite orgolii cuiul lui Pepelea spre a bloca în fapt activitatea comunității respectiv, noi credem că, prinsă odată într-un text de lege organică, cum este această lege, prevederea nu mai devine contrară Constituției.

Prin urmare, cred că ar trebui să o păstrăm în măsura în care juriștii, cei de strictă specialitate, depășind și dânșii anumite orgolii, susțin același lucru pe care l-am susținut și eu. Odată votat cu două treimi, nu mai constituie o anomalie.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul Madaras Lazar. După aceea,va interveni domnul Emil Putin.

Domnul Lazar Madaras:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorata Cameră,

Vreau să fac două propuneri în cadrul luării de cuvânt. Prima propunere este una inserată și respinsă în cadrul comisiei și se referă la eliminarea alineatului 3 din varianta adoptată de comisia sesizată în fond, care se referă la faptul și care prevede ca în cazul în care bugetul nu pote fi adoptat în două sedințe consecutive cu o majoritate de două treimi, la a treia ședință, acesta să poată fi adoptat cu majoritatea consilierilor prezenți. Acest lucru , de fapt, înseamnă renunțarea la adoptarea cu două treimi cu o oarecare prelungire în timp a acestui fapt. Or, scopul unei majorități atât de puternice de două treimi este tocmai acela de a face imposibil ca o decizie atât de importantă să poată fi luată fără a se ține seama de interesele unei minorități importante în luarea deciziei respective.

Deci, dacă noi adoptăm acest alineat înseamnă că renunțăm la ideea de a nu putea fi adoptată o decizie atât de importantă pentru comunitate, cum este bugetul, decât în condițiile în care cel puțin reprezentanții a trei pătrimi din comunitatea respectivă sunt de acord cu aceasta. Și atunci, îmi veți pune însă întrebarea cum vom debloca situația în care aceste două treimi nu se întrunesc. Tocmai acesta este scopul unei majorități de două treimi, ca cei care sunt puși în situația respectivă să găsească compromisul care va satisface trei pătrimi din reprezentanții comunității respective.

Propunerea mea vizează de a nu renunța la această exigență suplimentară, care presupune ca, în decizii de importanță covârșitoare pentru întreaga comunitate, să nu admitem ca numai jumătate din cei prezenți să poată lua decizia respectivă. Este asemanător cu deciziile pe care trebuie să le luăm în cadrul Camerei Deputaților când se dorește suspendarea imunitătii parlamentare. Și aici există o decizie atât de importantă, încât numai cu două treimi dorim să luăm această decizie.

Deci, propunerea mea vizează acest lucru, eliminarea acestui fapt și păstrarea soluției care a fost adoptată de către Senat.

Si, în sfârșit, referitor la propunerea care a fost adoptată de Cameră referitor la votul președintelui, vreau să vă aduc în discuție următorul aspect: Curtea Constituțională a luat o decizie într-o asemenea problemă în care a arătat foarte clar că astfel de decizii în care președintelui, unui organism chiar,- dar aici este vorba numai de un președinte care conduce în mod aleatoriu ședința unui consiliu,- dacă îi acordăm acest drept, de fapt înseamnă că el are un vot și jumătate sau, să zicem, două voturi într-o asemenea situație, pentru că decizia lui trece de valoarea deciziei oricărui membru al consiliului. Deci, într-o astfel de situație, Curtea Constituțională deja s-a pronunțat. Avem un caz în care acest sistem a fost declarat anticonstituțional și dacă noi acum nu ne vom alinia la această decizie, ne punem în situația în care, după adoptarea legii de către noi, Curtea Constituțională, examinând acest lucru, să dea aceeași decizie de neconstituționalitate, care înseamnă pierdere de timp, reluarea discuției în Cameră și dumneavoastră știți că avem interesul ca legea aceasta să fie adoptată cât mai repede. Datorită acestui fapt, comisia a decis, având în vedere decizia Curții Constituționale, să renunțe la această prevedere care exista în propunerile noastre inițiale.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Dorea să intervină și domnul Emil Putin, dar în urma intervenției domnului Madaras în legătură cu partea aceasta finală a alineatului 1, a renunțat.

Nu mai sunt alte observații ?

Vă rog. Domnul deputat George Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Nu vreau să tulbur liniștea nimănui, dar vreau să observ doar că noi am creat două modalități de adoptare a unor acte normative, în funcție de instituția care le adoptă. Dacă veți observa textul din legea în vigoare care este preluat și în textul votat de Senat și propus și de către Comisie, pentru buget și celelalte - nu mai citesc pentru că cunoașteți textul - se cere votul a două treimi din numărul consilierilor. Mie mi se pare că este un impediment prea evident acest vot de două treimi din totalul consilierilor, și așa se ajunge la blocarea adoptării bugetelor și a altor hotărâri la nivel local care privesc chestiunile acolo descrise, în alineatul respectiv.

De aceea, v-aș propune pentru a alinia, potrivit Constituției, practica organelor centrale și locale să adoptăm aceleași reguli pe care le avem si la Parlament, si anume: la hotărârile ordinare, votul majorității celor prezenți, iar la cele care privesc bugetul si toate celelalte, votul majorității din totalul consilierilor. Practic, la acest articol să adoptăm ceea ce este procedeul nostru de adoptare a legilor organice, cu majoritatea votului celor care compun consiliul, majoritatea consilierilor. Acest lucru ar fluidiza actul de decizie, l-ar accelera. Sigur că ar putea veni și argumentul contrariu, că nu avem atâta încredere încât să lăsăm noi pe aceia din consiliul local, orășenesc, municipal, să decidă cu majoritatea. Dar, tocmai în aceasta constă, la un moment dat, având și controlul asupra hotărârilor, și activitatea, spunem noi, fluentă și fluidizarea activității de decizie. Deci, nu este nici un pericol că nu avem încredere în consilieri. E o teamă de descentralizare și de autonomie locală reală .

De aceea, vă propun ca în loc de două treimi să punem cu jumătate plus unu din totalul consilierilor. Si textul este suficient, cum spuneam, pentru a rezolva și cu promptitudine și corect treburile locale. Nu sunt de acord însă să menținem dreptul președintelui la așa-zis "drept de veto" la urma urmei sau că votul lui contează dublu, pentru că el este un text neconstituțional. Nu are mai multe drepturi presedintele decât ceilalți membri ai consiliului. Ca atare, sub acest aspect, textul prevăzut în legea în vigoare, când la paritate de voturi, hotărârea nu se adoptă, este textul corect.

Aceste propuneri vi le fac. Ele sunt de fond, dar cred că cunoaștem mecanismul, încât nu are rost să dezbatem diferența între votul la legile ordinare și votul la legile organice pentru a intra într-o dizertație. Vă propun numai așezarea de la un cap la altul pe aceeași procedură de vot.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule Maier.

Domnul Ioan Maier:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O procedură foarte rigidă nu face altceva decât să conducă la blocaje de toate felurile și, mai ales, în materii în care s-ar putea lua foarte repede și foarte profitabil o hotărâre.

Eu aș vrea să vă aduc în atenție situația creată la comisiile de cultură, unde, pentru admiterea candidaților pentru consiliile de administrație de la Televiziune și de la Radio, s-a acceptat această idee de a fi votati cu două treimi din numărul membrilor comisiilor; sigur că foarte ușor s-au blocat toate demersurile făcute și ne găsim, după un an și ceva, în imposibilitatea de a instala un consiliu de administrație la Televiziunea Română. In acest sens, eu sunt de acord cu domnul deputat Stancov. Deci, este mai rezonabil să adoptăm și la consiliile locale aceeași regulă ca și la bugetul de stat, pentru că nu sunt ele mai importante decât bugetul României. Deci, să acceptăm această idee de jumătate plus unu în adoptarea bugetului de stat, a problemelor de urbanizare ș.a.m.d. și jumătate din cei prezenți în cazul unor hotărâri de mai mică importanță. Cred că este rezonabil și dăm drumul activității administrației publice locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Acestea au fost sugestiile în legătură cu acest articol pe care îl discutăm.

Avem următoarele propuneri care au fost avansate în cadrul dezbaterii: domnul deputat Ghișe propune ca în ceea ce privește prevederile alineatului 2, după el să introducem următorul text: "Procedura instituită potrivit alineatului 3 se poate aplica și pentru adoptarea hotărârilor consiliului local cu privire la stabilirea de impozite si taxe locale, administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților, amenajarea teritoriului și asocierea cu alte consilii, instituții publice sau agenți economici din țară și din străinătate". A fost prima propunere, după aceea avem prima propunere a domnului Madaras Lazar de a nu se renunța la exigența privind cvorumul de două treimi necesar pentru adoptarea votului, dar în scris nu am primit de la domnul Madaras. Probabil că este cel care este în raport, da ?

Domnul Mircea Ciumara: (din loja comisiei)

La pct.62.

Domnul Marțian Dan:

La pct.62, vă rog să vă uitați la anexa 2 care conține amendamentele respinse: "Dacă bugetul local nu poate fi adoptat în condițiile prevăzute la alineatul precedent, după două ședințe consecutive organizate la interval de 3 zile, se va proceda la o nouă lectură peste alte 3 zile. De data aceasta, bugetul va putea fi adoptat cu votul majorității consilierilor prezenți".

Imi face impresia că această teză a 2-a nu ați mai menținut-o, domnule Madaras, în intervenția dumneavoastră sau nu am ....

Domnul Lazar Madaras: (din loja comisiei)

Eliminare.

Domnul Marțian Dan:

Ați propus eliminarea ei.

Domnul Lazar Madaras:

Este alineat 3, după alineatul 2.

Domnul Marțian Dan:

Aceasta a fost o altă propunere.

Domnul deputat Stancov a atras atenția asupra faptului că bugetul ar trebui adoptat cu jumătate plus unu din totalul consilierilor, deci, cu majoritatea voturilor consilierilor și a avut anumite obiecții în legătură cu propunerea privind cvorumul de două treimi ca număr de voturi necesar adoptării bugetului și, de asemenea, cu votul președintelui ca să nu fie decisiv.

Domnul Maier a pus în discuție problema implicațiilor frenatorii, de blocare pe care le poate avea prevederea aceasta, ca bugetul să fie adoptat cu două treimi. Astea au fost lucrurile care au rezultat. Rog acum inițiatorul, comisia să ne spună părerea pe care o au în legătură cu diferitele probleme ridicate.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Noi susținem punctul de vedere al comisiei, pe care l-am discutat îndelung, din câteva considerente. În primul rând, toate problemele reglementate la acest articol înseamnă lucruri esențiale, fundamentale din activitatea unui consiliu local și trebuie, deci, ca atare, însușite de consiliul local cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție. Insă, pentru a debloca anumite situații care au apărut și pot să apără, legate de bugetul local, care este un domeniu important al activității locale, dar are totuși în timp o durată și anume el nu este precum un domeniu public sau o asociere pe 5 ani sau pe 10 sau pe 20, el are o limită în timp, și anume de 1 an, pentru a nu fi în imposibilitatea execuției acestui buget local luni de zile, cum din păcate am avut situații, am prevăzut această formulă nouă, care ni se pare fezabilă, și anume, dacă în două ședințe consecutive ținute la interval de trei zile, nu la trei luni, deci legea impune o anume cerință, în două lecturi dacă nu întrunește două treimi, să poată fi adoptată apoi cu majoritatea voturilor consilierilor în funcție, pentru a putea debloca acest lucru și pentru a se putea trece la o execuție normală, firească, a bugetului.

De aceea, susținem acest punct de vedere al comisiei, care este prezentat în proiectul de lege.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Mircea Ciumara are cuvântul acum.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Rog pe domnul ministru să se uite pe partea dreaptă, că noi am eliminat aprobarea bugetului cu un vot de două treimi, complet, tocmai pentru a debloca aprobarea bugetului.

Deci, în textul comisiei noastre bugetul nu mai este băgat cu votarea cu două treimi. Noi considerăm că trebuie să evităm situațiile de blocare. Dacă domnul Madaras oferă alt mecanism pentru a debloca..., chiar suspendăm consiliul local, dacă nu este de acord să adopte bugetul facem alte alegeri, dar dumneavoastră nu oferiți un mecanism de deblocare a bugetului.

Eu țin minte, compromisuri au durat un an de zile ca să înființăm consiliul județean la Satu Mare și la Tg.Mureș și i-am păcălit practic pe cei de acolo să facă consiliu județean. Că nu se făcea nici un compromis, și județul nu avea buget un an de zile. Practica arată că nu se fac compromisuri.

Deci, sugerați un mecanism legal care să ne dea garanția că se aprobă bugetul în termeni acceptabili, și noi n-avem nimic împotrivă. Dar în lipsa acestui mecanism, nici nu putem lăsa localitățile fără buget într-o perioadă îndelungată. De aceea, nu putem accepta această propunere. Dar, totuși mi se pare normal ca între diferitele decizii să facem o ierarhie, în funcție de importanța lor, să le lăsăm așa cum le-am separat, să nu le punem pe toate la două treimi, că este foarte greu să se obțină.

Noi știm că Curtea Constituțională nu a fost de acord ca aici, în Camera Deputaților, votul președintelui să fie hotărâtor, și noi nu dorim să amânăm alegerile locale pentru eventualitatea că un text din legea asta este neconstituțional. De aceea, pentru a fi siguri....noi am eliminat prevederea aceasta cu votul hotărâtor al președintelui. De aceea susținem tot ce am scris aici.

Domnul Marțian Dan:

Este clar...

Din sală:

Dar, hotărârea privind adoptarea bugetului a rămas cu două treimi...

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu a rămas cu două treimi. Vă rog să revedeți reformularea.

Stimați colegi, vă rog să vedeți reformularea dată de către comisie la alineatul 2 și, după aceea, la alineatul 3." Dacă bugetul local nu poate fi adoptat în condițiile prevăzute la alineatul 1, după două ședințe consecutive organizate la interval de trei zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent, până la adoptarea noului buget. Prevederile prezentului alineat se aplică și în cazul în care consiliul este dizolvat".

Iar la alineatul 1 se spune așa: "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliului local adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afara cazurilor în care legea sau regulamentul de funcționare a consiliului cer o altă majoritate."

Deci, este exact ceea ce a prezentat domnul Ciumara în legătură cu bugetul. Ca atare, prevederea privind necesitatea de întrunire a două treimi a fost scoasă de la alineatul 2, și trimiterea care se face în alineatul 3 este la alineatul 1. E o diferență în modul de tratare a lucrurilor, care a fost materializată în textele propuse de comisie.

Vă propun să trecem la examinarea problemelor care au fost, deci, prezentate de diferiți colegi. Prima dată, în legătură cu teza a doua, pe care o propune comisia. Sigur că precizarea acolo "președintele de ședință" nu-și mai are nici un fel de justificare, am impresia. Și textul pe care-l avem sună așa: "În cazul de paritate de voturi, hotărârea nu se adoptă". "În caz de paritate de voturi numai votul președintelui ședinței..." și așa mai departe...

Deci, prima chestiune care o avem aici cade și revenim la textul al doilea, care figurează în raportul suplimentar, pe care nu-l aveți dumneavoastră. Și, teza, deci, va suna astfel: "În caz de paritate de voturi, hotărârea nu se adoptă". Ați ascultat mai multe intervenții pe această temă.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu propunerea privind această redactare a tezei a doua din cuprinsul alineatului 1. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri, dacă sunt? O abținere. Deci, am adoptat textul din raportul suplimentar.

N-au fost alte observații, după câte imi amintesc eu, în legătură cu alineatul 1. Vă supun votului acest alineat, așa cum rezultă. Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este, cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt. Nu sunt. A fost aprobat.

În legătură cu textul alineatului 2 trebuie să remarcăm faptul că el a fost reformulat de către comisie. Aveți fiecare dintre dumneavoastră acest text și va trebui acum să luăm o decizie.

Domnule Madaras, dumneavoastră, deci, propuneți să fie... E o mică problemă în privința căreia o să vedem cum se corelează lucrurile. Dumneavoastră propuneți ca alineatul 3, în redactarea propusă de către comisie să fie suprimat. Bine. Dar, observați că prin textul pe care-l avem se modifică, nu se mai face nici un fel de trimitere cu privire la buget în cuprinsul alineatului 2, cum îl propune comisia.

Domnul Madaras, spre deosebire de ceea ce am spus eu puțin mai înainte, a introdus o nuanță pe care eu n-am reținut-o din prima intervenție a domniei sale, și anume să rămână alineatul 2 în redactarea de la Senat. Și în aceste împrejurări cere dânsul eliminarea alineatului 3. Asta este propunerea.

Sigur că, regulamentar, ar avea prioritate ideea privind eliminarea alineatului 2 în redactarea comisiei, și atunci rămâne textul de la Senat. Insă, domnule Madaras, uitați-vă, datorită unei chestiuni care ține de o anumită neglijență, alineatul 1, pe care noi l-am votat deja, are două teze. A două teză, unde este vorba despre buget și așa mai departe... nu, nu este clar aici....

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Este scris puțin mai jos, alineatul 2, în redactarea noastră, însă în mod normal, dacă pică redactarea comisiei noastre la vot, la alineatul 2, și atunci luăm în discuție textul Senatului, atunci de abia este în vigoare ceea ce spune domnul Madaras.

Dar, nu știu dacă dânsul a propus să fie eliminat alineatul 2 propus de comisia noastră și, abia după aceea, propune să fie eliminat alineatul 2 propus de Senat și introducerea textului dânsului.

Dânsul nu s-a pronunțat asupra alineatului comisiei noastre.

Domnul Marțian Dan:

Deci, propunerea dânsului este următoarea: alineatul 2, care prevede acest prag de două treimi pentru adoptarea bugetului, să rămână în varianta Senatului. Asta propune dânsul, ceea ce în mod indirect duce la ideea că alineatul 2 propus de către comisie trebuie eliminat. Așa propune dânsul.

Domnule Madaras, v-am înțeles bine?

Domnul Lázár Madaras: (din sală)

Da, dar și 3...

Domnul Marțian Dan:

Bine, dar noi deocamdată discutăm 2, sigur că da, și 3...Bine. Întrucât propunerile de eliminare au prioritate, vă rog să vă pronunțați în legătură cu propunerea domnului Madaras.

Deci, alineatul 2, în formularea propusă de către comisie să fie eliminat, ceea ce înseamnă a opta pentru textul Senatului. Cine este pentru adoptarea acestei propuneri? 14 voturi pentru. Deci, nu a întrunit numărul de voturi necesare. În legătură cu formularea alineatului 2 de către comisie nu au fost alte observații, și atunci am să vă rog să vă pronunțați asupra lui.

Cine este pentru adoptare....?

Domnul George-Iulian Stancov: (din sală)

Am propus schimbarea votului de la două treimi la jumtate plus unu din total...

Domnul Marțian Dan:

Așa este, așa este, domnule... (Discuții la prezidiu)

Domnul deputat Stancov îmi atrage atenția asupra faptului că dânsul s-a referit la abandonarea pragului de două treimi nu numai pentru buget, ci și pentru celelalte activități care trebuie decise și sunt menționate la alineatul 2. Deci,"...stabilirea de impozite și taxe locale, administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului, organizarea și dezvoltarea urbanistică."... Nu citesc, că aveți la îndemână. Dânsul propune ca toate aceste probleme să fie tranșate nu cu un prag de două treimi, ci cu jumătate plus unu din totalul consilierilor. Asta este propunerea dânsului. Eu o reținusem însă că încă vizează numai bugetul, și dânsul a făcut această precizare.

Dacă în legătură cu această chestiune pe care eu nu am menționat-o atunci când am încercat să rezum ideile, problemele care au fost ridicate, dorește inițiatorul și comisia să-și spună opinia?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Pentru buget ar mai fi de discutat această problemă, dar pentru celelalte putem să menținem textul propus de către comisie. La buget am putea, în sfârșit, ca o formulă intermediară, să nu trecem direct "numai de la două treimi" plajă, "în majoritatea membrilor prezenți". Și am putea să mergem pe formula "majorității consilierilor în funcție". Deci, ar fi o procedură mai riguroasă. Dar, textul, în formularea actuală a comisiei, eu cred că elimină acest blocaj în ceea ce privește aprobarea și derularea în condiții normale a bugetului local.

Domnul Marțian Dan:

În legătură cu bugetul lucrurile sunt foarte clare. Vă rog să vedeți alineatele 1 și 3. Ele sunt în corelație.

Domnule Ciumara, vă rog să interveniți.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Nu suntem de acord ca jumătate plus unu dintre consilieri să pună impozite cum vor ei la toată comuna. Deci, dacă la buget... domnul ministru n-a înțeles....(Vociferări, agitație, în grupul parlamentar al PD).

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ruse, vă rog...!

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, noi am făcut o anumită diferențiere între decizii apreciind că unele se pot lua cu jumătate plus unu, și altele cu două treimi.

Domnul Ghișe propune ca toate să fie cu două treimi, iar domnul Stancov propune ca toate să fie cu jumătate plus unu. Noi considerăm necesar să le separăm. Noi ne menținem punctul de vedere.

Domnul Marțian Dan:

Bine. Vă rog.

Domnul George-Iulian Stancov: (din sală)

Este nevoie de o explicație.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să o faceți foarte concis, domnule Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Legea asta are istoria ei. Vine dinspre începuturile autonomiei noastre locale. Dacă am gândit în 1990--1991 așa, este bine să observăm că în plan local multe lucruri n-au mers pentru că am pus acest blocaj. Imaginați-vă, vă dau exemplu, și-l trăim toți aici, dacă am vota cu două treimi legile organice aici, când am mai avea legile țării făcute? Același lucru, pe plan local, trebuie să respectăm comunitatea locală. Nu are rost să avem teamă de comunitățile locale, trebuie să le dăm mecanismele dezvoltării. Ele sunt și aceste mecanisme ale votului, asumându-și răspunderea deciziei. De ce să venim cu pipăit viitorul? Eu cred că putem tranșa acum ceea ce am făcut în Parlamentul ăsta, și așa ne blocăm legislativul,dar dacă am pune două treimi. Plecăm acasă...! Acesta-i argumentul.

Domnul Marțian Dan:

Mai dorea domnul deputat Dorel Coc. Vă rog.

Domnul Dorel Alexandru Coc:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă atrag atenția că noi avem aici două puncte de vedere care sunt în raport de contradicție, adică, pe de o parte, venim și susținem că trebuie să facem din consiliul local un organism operativ, lucrativ, eficient, dar, pe de altă parte, ținem în mod deosebit la o procedură de luare a hotărârilor cu două treimi, care în multe situații, practic, va conduce la întârzieri sau blocaje de adoptare de hotărâri. Așa încât, dați-mi voie să vin să susțin și eu, tot în ideea de a realiza o procedură, dacă vreți, unitară și mai eficientă și mai lucrativă, să generalizăm procedura de luare a hotărârilor în consiliul local prin majoritatea consilierilor în funcție.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, ați ascultat ....

Domnul Ruse, vă rog să interveniți.

Domnul Corneliu Ruse:

Foarte pe scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o referire la cele spuse de domnul președinte Ciumara. Dânsul a spus că acești consilieri locali impun taxe și impozite. Nu! Taxele și impozitele, conform Legii nr.27, cele locale, le-am dat noi prin lege, deci, Parlamentul impune aceste taxe și impozite. Consilierii locali nu fac decât să aprobe cuantumul, de la minimum la maximum prevăzut de noi prin lege.

Deci, domnul Ciumara a spus un mic neadevăr.

În altă ordine de idei, și noi credem că aceste consilii locale trebuie să aibă la îndemână toate prerogativele autonomiei locale, și acest aspect, care este important, al cvorumului, atentează clar la autonomia locală. Inchipuiți-vă că într-o comună în care sunt 11 consilieri, 3, care sunt de la o anumită formațiune politică, nu vor vota niciodată bugetul. Acea comună nu va avea în vecii-vecilor buget. Va trebui să funcționeze după acel surogat de mecanism care este prevăzut de noi în alineatul 3, de comisia de specialitate.

De aceea, susțin amendamentul făcut de colegul nostru Stancov ca aceste prerogative ale consiliilor locale în domeniile stabilite la alineatul 2 să fie votate cu majoritatea consilierilor care compun acel consiliu local.

Domnul Mircea Ciumara:

Măcar în virtutea faptului că Legea impozitelor și taxelor locale s-a aflat în comisia noastră, tot știu ce conține acolo. Nu știu de unde știe domnia sa....

Vă rog, spuneți-i să mă și asculte...Știți, după ce mă insultă...(Vociferări, agitație).

Din sală:

E o prostie...!

Domnul Marțian Dan:

Nu, domnilor! (Clopoțel) Vă rog foarte mult nu dați replici din acestea, pentru că dacă un punct de vedere este calificat drept prostie, la asta va fi o contrareacție și după aceea altele și ne angajăm pe o spirală care nu este folositoare nici pentru lucrările Camerei, nici pentru ambianța morală în care noi trebuie să ne respectăm ca deputați.

Domnul Mircea Ciumara:

Eu sper ca colegul din spate să-și ceară scuze pentru limbajul suburban. Eu nu mă angajez la discuții. Spun că la această Lege a impozitelor și taxelor locale am stabilit, spre exemplu, marja de la 400 la 1200 de lei. Cât se pune între 400 și 1200 hotărăște consiliul local. Așa este în lege. Înainte de a vă pronunța, citiți legea, vă rog.

Deci, libertatea deciziei între 400 la triplu, e a consiliului local, și dacă nu știți legea, vă rog frumos nu mă mai "apreciați", am făcut-o noi în comisie legea asta și știm bine ce am făcut acolo.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, punctele de vedere sunt clare, și pozițiile probabil că sunt greu de conciliat. Noi va trebui să tranșăm prin vot. Fiind vorba de împrejurarea că nu ne găsim în fața unei excluderi de text, în fața unei eliminăr, ci este o propunere de înlocuire a unei soluții cu alta, prioritate are varianta comisiei, și pe aceasta am să v-o supun votului în legătură cu alineatul 2 al articolului 29, pe care-l discutăm.

Cine este pentru adoptarea alineatului 2 al acestui articol, în redactarea propusă de comisie prin raport? Vă mulțumesc. Impotrivă, vă rog? 16 voturi împotrivă. Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost... (Agitație în Grupul parlamentar al PD)

Domnul Corneliu Ruse: (din sală)

Nu este cvorumul...

Domnul Marțian Dan:

Poftiți?! Cvorumul...

Domnul George-Iulian Stancov: (din sală)

De principiu, cu câți anume se votează? Vă rog să puneți la vot textul amendamentului comisiei și, după aceea, supunem la vot. (Rumoare, vociferări în grupul PD).

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ruse, stați puțin, fiți calm, fiți calm că nu v-a împiedicat nimeni să interveniți de aici, iar eu nu vreau să reedităm aici scenele din Convenția Națională în perioada dictaturii ...iacobine! (Ilaritate).

Domnul George-Iulian Stancov:

Bine că ați precizat! Deci, tocmai ca să nu reedităm trebuie să ne amintim că legea s-a făcut în timpul dictaturii iacobine și e bine s-o schimbăm acolo unde nu e bună, domnule președinte. Și ea nu este bună la mecanismul de vot. A achiesat și domnul reprezentant al Guvernului aici, domnul ministru, la propunerea mea ca acel vot să fie de jumtate plus unu din totalul consilierilor.

Domnul Marțian Dan:

Numai la buget.

Domnul George-Iulian Stancov:

La buget, dumnealui! Bun. El este încă un conservator. Mă scuzați! Iar eu propuneam să modificăm pentru toate aspectele care țin de comunitatea locală, la alineatul 2, în sensul ca votul să fie jumătate plus unu din totalul consilierilor, și nu două treimi, pentru că două treimi blochează mecanismul autonomiei locale. Două treimi fac ineficiente consiliile pe chestiuni de bună gospodărire cu promptitudine. Două treimi au blocat ani de zile administrația publică locală, cu efecte negative la nivel național,cu efecte negative asupra reformei în teritoriu. Toate astea trebuie să însemne o nouă opțiune, o nouă atitudine față de ceea ce se cheamă reforma în administrația publică locală. Aici nu putem să ne raportăm numai la Regulament. Toți din sală, aproape, îmi dau dreptate. Puteți să puneți la vot propunerea mea dacă sunt de acord și veți vedea că mă agrează. Dacă folosim Regulamentul foarte rigid, sigur că eu o să pierd și o să vorbesc într-o altă dictatură.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Dar, nu e nimic. Eu cred că cei care vă aprobă și în forul lor interior sunt de acord cu dumneavoastră vor vota în consecință, în sensul că nu-și vor da voturile pentru...

Domnul George-Iulian Stancov: (din sală)

Dacă veți număra voturile pentru comisie veți vedea că nu ies nici câți membri sunt aici.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Stancov, nu este în spiritul Regulamentului, nu este aici nici un fel de manipulare, dar eu, dacă vreți neapărat, pot să fac și o încercare ca să supun votului amendamentul dumneavoastră.

Domnul Ghișe mai dorea să intervină.

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cred că soluția pe care am propus-a în amendamentul meu este o soluție viabilă, de mijloc, și merită probabil recitită. Anume: se păstrează la toate aceste domenii votul de două treimi inițial însă pentru a nu bloca hotărârea, după ce se mai încearcă încă o dată la interval de trei zile, dacă bine rețin, până la urmă se propune ca decizia să se ia cu jumătate plus unu din consilierii în funcție. Deci, cred că formula pe care am propus-o este cea mai bună și vă rog să vă mai gândiți o dată asupra ei înainte de a vota. Pentru că dacă menținem textul comisiei, cu această prevedere de două treimi, atunci creăm posibilitatea ca o sumedenie de hotărâri, pe domeniile specificate acolo, să nu se poată adopta. Și interesul nostru este tocmai ca să creăm fluiditate pentru hotărârile consiliului local. (Discuții la prezidiu).

Domnul Marțian Dan:

Doreați să interveniți? Vă rog.

Domnul Viorel Munteanu:

Problema este că mecanismul propus de domnul deputat Ghișe nu rezolvă nimic. Deci, se ajunge până la urmă tot la majoritate. O să treacă două ședințe și votăm cu majoritatea. Care este problema? Deci, că am amânat trei zile și am votat cu majoritate...? S-a întâmplat același mecanism care era prevăzut în Regulamentul Camerei și l-am schimbat la alegerea Biroul permanent. Ce se întâmplă? Grupul parlamentar propunea mereu tot același candidat și se aproba cu majoritatea care era. Deci, problema nu se rezolvă în nici un fel. Eu zic că textul comisiei e bun așa cum e.

Domnul Marțian Dan:

Mai doreați să interveniți, domnule Ruse? Vă rog să poftiți la tribună și, după acea, încercăm să decantăm lucurile.Și domnul Cristea dorește? Vă rog să veniți, după aceea, după domnul Ruse.

Domnul Corneliu Ruse:

Domnilor colegi,

Noi, ca for legiuitor, cred că nu avem dreptul și nu ne putem permite să impunem unei colectivități locale alese la fel ca și noi, un alt cuantum, un alt cvorum la voturile - să spunem - importante, care grevează comunitatea respectivă.

Dacă noi, aici, în Parlament votăm bugetul cu majoritatea absolută, deci, cu majoritatea - jumătate plus unu din numărul total de parlamentari, de deputați și senatori, nu putem să-i impunem unui consiliu local din comuna Sărulești sau din comuna Dâlga să voteze, cei 11, cu două treimi un buget în care nu sunt cuprinse decât salariile celor din primărie. De cele mai multe ori atât conține bugetul comunei respective, salariile celor din primărie și impozitele pe venitul agricol. Atât! Mare lucru nu este conținut în acest buget. Și, pentru asta, noi impunem două treimi. Care este criteriul democrației care ne conduce să le impunem acest cvorum de două treimi, plus, să spunem ce mai există în acest articol planul de dezvoltare al localității. Hai să o discutăm clar, așa pe față, pritenește, amical. Ce este un plan de dezvoltare al comunității? Este un proiect de dezvoltare urbanistică făcut de niște instituții de specialitate, conform legilor în vigoare ale țării? Credeți că cei de acolo se pricep ei nemaipomenit ca să aprobe sau nu acest plan de dezvoltare urbanistică? Deci, ei, pur și simplu, n-au decât mecanismul acesta tehnic de a aproba sau a nu aproba acest plan de dezvoltare a localității.

Poate că rămâne de discutat asupra asocierilor cu persoanele economice, dacă aduc sau nu vreun beneficiu localității respective, sau, dacă - eu știu - nu există vreun act de a proteja pe cineva, de a-i oferi o lucrare, o facilitate în plus.

Asta poate că rămâne să discutăm, dar bugetul și planul de dezvoltare al localității nu trebuie votate cu un alt cvorum decât cel pe care noi, în democrație, și toate democrațiile îl utilizează în Parlament: jumătate plus unu din numărul total al aleșilor. Deci, asta este poziția de la care trebuie să plecăm. Nu trebuie să avem două unități de măsură pentru același act legislativ, la urma urmei.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gheorghe Cristea, și după acea domnul Madaras. Domnul deputat Gheorghe Cristea este acum la rând.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că problema este punțin de altă natură. Este drept că ea poate să ducă la blocaj, dar un vot de această manieră nu este un vot birocratic.

Această frumusețe de Lege 91 a fost făcută mai înainte și cineva și-a asumat răspunderea. Dar, aș vrea să ne gândim că într-un astfel de consiliu, care se alege pe criterii politice, și asta este foarte clar, pentru că ceea ce urmează să facem sunt alegeri locale pe criterii politice, pe opțiuni politice, trebuie să dăm totuși posibilitatea asumării răspunderii celor care într-o comună, intrun oraș, într-un județ au câștigat aceste alegeri, au o majoritate și vor să-și pună în practică un program. Se pot pune în practică programe, inclusiv la nivelul unei comune. Dacă însă venim și spunem că acest program se va putea pune în practică numai cu două treimi și eu am câștigat alegerile nu cu două treimi, ci numai cu 57 la sută, înseamnă că institui un mecanism care nu este de blocaj, ca mecanism birocratic, ci este un mecanism care mă împiedică pe mine să-mi pun în practică ceea ce eu consider că trebuie să fac și ceea ce mi-am propus să fac de altfel, în momentul în care am intrat în această competiție electorală la nivel local.

Cred că problema trebuie pusă din acest punct de vedere și să lăsăm pe cei care pun în practică aceste programe să-și asume răspunderea pentru ceea ce fac.

Acesta este motivul pentru care cred eu că acest procent de două treimi nu trebuie totuși să rămână pentru că el ar elimina, de altfel, răspunderea celor care vor să pună în practică diverse programe în tot ceea ce înseamnă a administra printr-un consiliu local o comună, un oraș, un municipiu sau un județ.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Lázár Madaras.

Domnul Lázár Madaras:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorată Cameră, problema este diferită la nivelul unei comunități locale fața de deciziile luate în Parlament, pentru că, la nivelul unei comunități mici, acest consiliu poate să angajeze împrumuturi de la bancă, poate să angajeze niște relații care se vor încheia, așa cum am menționat noi aici, cu agenți economici, asocierea cu consilii și diferiți agenți economici din țară și din străinătate, ale căror consecințe economice gravitează direct asupra comunității respective. Dacă, spre exemplu, pentru construirea unei conducte de apă sau de gaz în comuna respectivă, consiliul va hotărî să se împrumute de la o bancă cu o sumă importantă și, datorită unor probleme, această investiție nu se va realiza, paguba respectivă, pentru că comunitatea în întregimea ei va trebui să plătească împrumutul respectiv, atunci aceasta înseamnă angajarea fiecărui membru al comunității respective material, direct în problema respectivă. Și nu se poate, domnilor, ca jumătate plus unu, deci cu un om, să oblige partea cealaltă a comunității la o asemenea angajare materială directă. Nu este posibil acest lucru!

Acesta este motivul pentru care, în asemenea situație, am spus încă odată, trebuie găsit compromisul, domnilor. Foarte mulți dintre colegii noștri au făcut afirmații privind democrațiile occidentale. Păi, domnilor, pretutindeni, abecedarul politicii este găsirea compromisului, domnilor. Și mă mir foarte mult de domnul Ruse, care știu că a studiat asemenea probleme. Păi, în care țară există o majoritate atăt de puternică cum este la noi în foarte multe situații. Păi acolo, majoritatea situațiilor, fără compromis, nici nu poți să te așezi la masă. În asemenea situații, când vreau să angajeze întreaga comunitate la un împrumut de o importanță deosebită, nu trebuie să încerc să-mi asigur măcar acordul a trei pătrimi din comuna respectivă? Păi pot eu, jumătate, să impun la cealaltă jumătate să ia un asemenea împrumut? Ceea ce este prevăzut aici sunt lucruri foarte importante: organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților, domnule Ruse, nu minimalizați acest lucru. Este o comună, partea de sus a comunei respective poate să decidă ca partea de jos a comunei să fie rasă de pe fața pământului. Păi este posibil să luăm o asemenea decizie, așa chiar cu ușurință!

Deci, aceasta este motivația pentru care situația este foarte diferită de deciziile noastre din Parlament fața de ce se ia. Și pentru acest motiv, noi, în comisie, am decis ca la aceste decizii să existe două treimi și să caute reprezentanții acestei comunități să găsească acel compromis care satisface trei pătrimi din comunitatea respectivă. Este o chestiune dificilă, într-adevăr, de găsit, dar, oricum este o soluție reală la care va subscrie trei pătrimi și va trebui să găsim modalitățile, mecanismele de a ajunge la aceste compromisuri.

Iată de ce decizia este, eu am votat și în cazul bugetului, că și bugetul consider că este de o asemenea importanță, dar dumneavoastră ați votat împotrivă;măcar în cazul celorlalte să menținem două treimi.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul George Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Vreau numai o întrebare să pun: cine are interes să blocheze dezvoltarea în plan teritorial a comunităților românești? Cine are interes? Nu pun întrebarea cu accent spre U.D.M.R. Noi, aici, care suntem, toți, și U.D.M.R. și alte partide reprezentând componenta naționala. Cine are interes ca deciziile în plan local să se ia cu un asemenea număr de voturi încât să devină ineficiente comunitățile și autoritățile locale? Cine crede că sunt atât de naivi sau atât de proști românii noștri încât să-și dărâme jumătate de sat; exemple catastrofice n-au ce căuta aici. Și vă dau exemplul practicii noastre parlamentare. Am votat cu trei pătrimi Memorandumul, care a angajat financiar România, am votat cu trei pătrimi legi prin care am aprobat împrumuturi externe, am aprobat cu trei pătrimi sau două treimi legi organice, am aprobat noi, am angajat noi politica românească cu trei pătrimi? și am făcut politică la nivel intern și extern, deci am angajat integrând România într-un mecanism al schimbării, iar pe plan intern venim cu această teamă de schimbare, care blochează orice mecanism funcțional al democrației, de teama că acolo or fi proști. Ăia care pun pe listă proști, să stabilească în comuna lor patru pătrimi, dacă pot. Noi vom pune oameni care să se înnțeleagă și nu putem jigni o națiune întreagă că este imbecilizată, că nu știe să hotărască în plan local. Pentru că venim de acolo, de acolo venim, când am venit aici nu eram mai deștepți decât ăia care au rămas.

Mă scuzați, mi se pare mie că noi blocăm demersul de schimbare a României venind cu găselnițe d-astea, că încă-i prea devreme să le dăm putere locală. E prea târziu, am impresia, după șase ani. Mă scuzați ! (Aplauze)

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi,

Este vorba de un amendament care nu este de relație doar aritmetică, ci este o problemă de fond. Eu ar trebui să trimit acest amendament spre analiză la comisia care a analizat în fond împreună cu inițiatorul. Rog să agreați această sugestie.

Da, poftiți.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, nu agreăm sugestia, pentru că legea aceasta din ‘91, în care îi considera pe consilieri că toți sunt proști și nu pot lua hotărâri decât cu două treimi a fost hotărâtă când se afla la guvernare cei care au declarat, din fundul sălii, că eu vorbesc prostii. (Vociferări din partea Grupului P.D.) Bun, învățați-i să tacă, domnule președinte! Învățați-i să tacă, domnule președinte!

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, vă rog ! Haideți să-l ascultăm pe domnul Ciumara și dupa aceea, dacă vor trebui anumite lucruri să fie aduse în coordonatele firești, o s-o facem, dar să-l ascultăm pe dânsul prima dată. Nici nu și-a dus până la capăt ideile, o argumentație și-i și replicăm. Nu e corect! Vă rog !

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, noi am considerat că acești consilieri sunt mai deștepți decât s-a considerat în 1991 și le-am dat posibilitatea să adopte bugetul numai cu jumătate plus unu. Însă ca să dau patrimoniul public și privat al localității pe mâna unui grup de consilieri - de dimineață s-a respins amendamentul să nu fie rude, fiindcă creează dificultăți -, dar din practică știm bine că se fac tot felul de coterii acolo. Ca să dau patrimoniul public și privat pe mâna unei coterii, să lipsesc orașul o vreme îndelungată de ... să-l bag la datorii pe zeci de ani, că după aceea consilierii pleacă și ceilalți plătesc; aici nu mai putem fi de acord.

De aceea, noi am făcut o distincție dând tot mai multă încredere consilierilor, dar nu dând să fie jefuită comuna sau orașul de o mână de consilieri. (Rumoare, gălăgie - Grup P.D.)

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, liniște, stimați colegi! Stăm bine, avem un chestor aici.

Doamnelor și domnilor, haideți să nu ne pierdem calmul. Nu trebuie să exagerăm lucrurile. Dacă vă aduceți aminte, acei dintre dumneavoastră care ați fost membri în prima legislatură, noi am lucrat foarte mult asupra acestui priect de lege, atunci. O seamă de soluții, pe fond, au fost bune și rezistă și astăzi, altele trebuie retușate. Noi am elaborat acel proiect de lege în funcție de ceea ce știam atunci. Sigur că, după ce au fost constituite aceste consilii, ele au dat la iveală multe probleme și astăzi putem judeca lucrurile cu mai mare profunzime: ce e bun, ce e funcțional, ce nu este corespunzător, nu e funcțional, și alte chestiuni. În afară de aceasta, sigur, că noi am avut atunci o anumită dificultate legată de faptul că textele finale ale Constituției încă nu erau definitivate și a fost un anumit lucru paralel. Deci, din punctul acesta de vedere nu trebuie, după părea mea, făcute mari incriminări în legătură cu pozițiile care au dus la anumite materializări ale unor texte ale legii atunci, în 1991. După cum cred eu că nu trebuie incriminat faptul că sunt puncte de vedere diferite. Eu, de exemplu, când m-am gândit să retrimit la comisie am luat în considerarea câteva elemente pe care le-a subliniat și domnul Ciumara, și domnul Cozmâncă: hotărârile privind stabilirea de impozite și taxe locale - chestiune care a fost lămurită aici; administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului. Nu știu dacă organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților, amenajarea teritoriului trebuie neapărat să facă obiectul unor decizii cu două treimi. Știți! Și nu știu, deci, dacă unele enunțuri de aici nu ar trebui încă să mai fie văzute.

În ceea ce privește angajarea de credite, de răspunderi ș.a.m.d., treaba este foarte serioasă și o seamă de colegi de-ai noștri și-au etalat deschis, aici, niște întrebări pe care și le pun, niște preocupări, niște griji.

De aceea, făceam sugestia, dacă nu este cazul ca să rugăm să mai fie reanalizat acest amendament, care, spun încă o dată, nu este de relație aritmetică - jumătate plus unu sau două treimi, este o chestiune care privește modul de funcționare și eficiența muncii consiliului și în al doilea rând de văzut care din cerințe, din domenii, din materii supuse reglementării trebuie plasate sub un prag de decizie foarte ridicat - două treimi.
Și mă gândeam că din acest punct de vedere ar fi unele rațiuni pentru a cere, mă rog, să se examineze aceste chestiuni. Sigur că dumneavoastră veți vedea dacă trebuie agreată sau nu această propunere.

Aceasta este explicația pe care vroiam s-o dau. Acun îl rog pe domnul Ghișe, dânsul stă aici de mai mult timp să intervină și nu este politicos să-l ținem în așteptare.

Domnul Ioan Ghișe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cred că soluția pe care ați propus-o dumneavoastră, domnule președinte, este bună. Mai bine să gândim de două ori și să tăiem o dată!

Eu vreau să spun că în expunerea de adineaori a domnului deputat Ciumara există un viciu de principiu. Deci, dacă noi plecăm de la ideea că acei consilieri aleși de către comunitate sunt periculoși pentru adoptarea unor hotărâri ale consiliului local, încălcăm articolul 23, alineat 8 din Constituție care menționează prezumția de nevinovăție. Noi nu putem să facem legea impunând o procedură greoaie prin care nu se pot adopta hotărâri, bazată pe principiul că cei care reprezintă comunitatea adoptă hotărâri cu rea intenție și prin necunoaștere. Vreau să spun că, dacă se revede propunerea de amendament care am formulat-o, ea împacă aceste poziții. Și anume, consilierii care știu, prin lege, că dacă nu adoptă cu două treimi prima dată, se întâlnesc din nou dupa trei zile, se mai întâlnesc o dată dupa trei zile, ei nu fac în prealabil acea conciliere de care spunea domnul Madaras? Există șansa să o facă, pentru că nu au nici un interes ca într-o săptămână să se întâlnească de trei ori ca să ia o decizie asupra unei probleme pe care pot s-o decidă o singură dată.

Și atunci, eu vă propun și susțin ceea ce dumneavoastră ați spus că, într-adevăr, să mai discutăm în comisie acest amendament și să vă propunem o nouă formulare. Dar este de menționat că nu putem pleca în judecata noastră de la ideea că acești consilieri, odată că sunt nepricepuți și după aceea că sunt rău intenționați. Aceasta mi se pare că este un viciu de principiu.

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi, eu rog totuși inițiatorul și comisia să accepte această soluție de-a mai revedea diferitele puncte de vedere, de-a cântări, nu putem noi anticipa care va fi decizia, poate să fie cea care este aici, poate să fie și schimbată în anumite lucruri.Dar eu vă propun, pentru a debloca acum situația și a lucra mai departe, această soluție și rog s-o îmbrățișați, inclusiv pe domnul Ciumara îl rog.

În aceste împrejurări, articolul 29 rămâne să facă obiectul acestor deliberări, acestor analize, acestor decantări ale problemelor și vom vedea la ce concluzie se ajunge.

Vă rog.

Domnul Victor Boștinaru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Deci, în primul rând din partea grupului ne cerem scuze pentru acest incident regretabil care a intervenit, verbal, între noi și domnul președinte de comisiei. Apoi, vreau să spun domnului președinte că noi, cei din P.D., constatăm după șase ani că a fost o fromulă proastă, cea cu două treimi și trebuie să învățăm din această experientă toți. A greși e omenește, a persevera e diabolic!

Și al treilea element: vrem să credem că poziția exprimată de dumneavoastră nu este cea a Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. sau, altfel, să știm, la limită, care este poziția grupurilor parlamentare vizavi de această chestiune, care este fundamentală pentru funcționarea sau blocarea administrației locale.

Închei, rugându-vă să reflectați la faptul că în localitățile noastre consilierii nu sunt consilieri de profesie, cum aproape, la limită, suntem noi deputații. Ei mai au servici, deci cei care lipsesc se întâmplă să fie destul de mulți. Și prin două absențe, cu două treimi necesarul de vot, nu vom adopta niciodată nimic la nivelul localităților. Altfel spus, autonomie locală centralizată.

Mulțumesc !

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, eu vă propun să încheiem aceste chestiuni, nu cred că trebuie să implicăm deocamdată grupurile parlamentare, este o problemă deschisă, e o polemică de idei și de argumente. Dacă, după ce se va reanaliza această chestiune, vor simți nevoia grupurile parlamentare să ia atitudinea o vor putea face. Dar eu zic să nu dramatizăm prea mult lucrurile acum, în această fază.

Îl dăm, deci, pentru analiza acestor chestiuni, inclusiv propunerea domnului Stancov, ca în partea finală a alineatului 2, pragul de adoptare să fie jumătate plus unu din numărul total al consilierilor și punctul de vedere al comisiei, pe care îl avem aici, materializat în amendamentul referitor la alineatul 2.

Am să vă dau și propunerea domnului Ghișe să o analizați. Propunerea domnului Ghișe duce la următoarea concluzie: eliminarea alineatului 2, asupra căruia noi nu ne-am pronunțat, adoptarea alineatului 3 în redactarea comisiei, care ar deveni alineat 2 și, după aceea, un alineat nou care face trimitere la fostul alineat 3.

Acestea sunt lucrurile: al domnului Stancov, jumătate plus unu din totalul consilierilor, așa este formulat.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, am sentimentul că domnul secretar de stat Cozmâncă nu se poate pronunța, ci numai domnul ministru de stat Florin Georgescu, pe undeva să triplăm cheltuielile pentru indemnizațiile de ședință. Da, mă rog, noi ne supunem voinței dumneavoastră!

Domnul Marțian Dan:

Bun. Să se facă consultările necesare.

Trecem la următorul punct 40, el vizează articolul 30 și în legătură cu alineatul 1 comisia are o propunere de reformulare, de intervenție în redactarea acestui text.

Dacă sunt observații în legătură cu el ? Vă rog să poftiți !

Domnul Nestor Călin are cuvântul.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Am declarat foarte ferm, mulți dintre noi, că suntem împotriva birocrației. Sigur că urmează ca să se vadă în viitor cît de sinceri au fost unii, dar eu am să mă refer la posibilitatea ca prefectul , în dreptul de a-și anula actele administrative ilegale, să poată să renunțe la termenul acela de recurs. În situația când costată că hotărârea este legală și temeinică, el ar putea să renunțe la cele 15 zile și să dea verdictul pe loc. Așa este și în procedura civilă. Și Ceaușescu, când a fost condamnat, el a renunțat la termenul de recurs, și l-a executat în aceeași zi.

Domnilor, dacă îmi permiteți ca să citesc amendamentul. Să se adauge un nou alineat: "Prefectul, în cazul constatării legalitătii - deci numai atunci - poate declara că renunță la calea de atac - am câștiga 15 zile, să știți - în privința unor hotărâri care se vor aduce - deci în privința unor hotărâri, nu toate, are el grijă să se informeze - care se vor aduce de îndată la cunoștința publicului".

Domnilor, ne aflăm într-un mare pericol în ceea ce privește administrația. Și anume, să devenim foarte procesivi, pentru că din cuprinsul legii, așa cum a stăruit chiar foarte mult domnul președinte al comisiei, noi trebuie să ne ducem la instanța de judecată mereu, orice acte administrative trebuie să treacă pe acolo. Bun, dacă așa s-a votat până acum... Numai că domnii consilieri, care au textul de lege aici, unde s-a stabilit că ei răspund pentru hotărârile luate, se vor gândi că este mai bine să răspundă judecătorii și vor prefera ca munca lor să treacă puțin în sfera instanțelor judecătorești, ceea ce nu este bine.

Dar eu mă gândesc să votați, stimați colegi, acest amendament care l-am propus...

Domnul Mircea Ciumara: (din banca comisiei)

La ce articol, domnule coleg ?

Domnul Nestor Călin:

30. La care mi-a dat cuvântul domnul președinte. Și dumneavoastră trebuie să urmăriți ce vă spune domnul președinte. (Rumoare în sală)

Domnul Marțian Dan:

30, alineatul 2, la textul introdus de Senat.

Da, vă rog.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor, dacă reușim să câștigăm acest termen de 15 zile, trebuie să mergem cu gândul la acele zeci de mii de hotărâri pe care le vor da consiile locale și care vor parcurge o turnură din aceasta birocratică extraordinară. După lege, eu zic că vor veni instrucțiuni unde toate hotărârile trebuie puse în plic, trebuie înregistrate, trebuie comunicate, nu s-a comunicat, se întoarce poșta, nu se ști... sunt o mulțime de probleme cărora, zic eu, putem să le punem capăt. Că până acum, acesta este marele progres care l-a făcut legea, nu cele 215 amendamente respinse și care este ceva nemaiîntâlnit în Parlamentul României, 215 amendamente respinse... oi fi greșit cu vreun amendament-două. Dar zic eu că, dacă reducem termenul acesta avem foarte mult de câștigat.

Vă mulțumesc !

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte observații? Nu sunt alte observații....Vroiați să interveniți? Vă rog să poftiți!

Domnul Gheorghe Cristea:

Vroiam să cer o lămurire, de fapt, comisiei în principal.

Președintele de ședință este președinte de ședință, deci este consilier, el se exprimă printr-un vot față de o hotărâre, el are calitatea să refuze să semneze hotărârea? Pentru că semnarea nu-l implică pe el, el și-a exprimat poziția prin vot față de o hotărâre, a votat împotriva hotărârii respective, dar el este președinte care conduce ședința respectivă, deci refuzul de a semna hotărârea îl poate invoca, poate să invoce refuzul?

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule Ciumara, probabil vreți să răspundeți și la întrebare și la propunerea de amnedare.

Domnul Mircea Ciumara:

La întrebarea domnului Cristea. Într-adevăr, președintele de ședintă, așa cum sunt eu, nu exprim punctul de vedere al P.N.Ț. aici și nici măcar pe-al meu personal, ci punctul de vedere al comisiei. Când vorbesc acum, în clipa aceasta. Președintele de ședință nu are dreptul să refuze să semneze, pentru că hotărârea nu este a lui ci este a comisiei. Însă, dacă el este împotriva ei, încercând să blocheze adoptarea hotărârii, refuză s-o semneze. Au apărut cazuri din acestea în practică. Și pentru a împiedica aceste situații practice care au apărut, creăm mecanismul prin care să nu poată face acest abuz.

Acum, la amendamentul pe care l-a făcut colegul, eu speram că apreciază că am inclus în lege peste 1.000 de amendamente făcute și nu spune că n-am acceptat 200. Eu așa speram că apreciază că am reușit să integrăm în lege peste o mie de amendamente.

Eu îl rog să se uite puțin, luați vă rog și uitați-vă în text, ca să știți ce vă spun. La articolul 101, alineatul 2, spunem: "Cu 10 zile înaintea introducerii acțiunii, prefectul va solicita autorităților publice locale, cu motivarea necesară - cu motivarea, nu așa, domnule, nu-i bună - să reanalizeze actul socotit ilegal".

Deci, am prevăzut 15 zile, pentru ca să-i dăm posibilitatea prefectului să comunice consiliului local de ce el consideră ilegal și poate că prin asta s-a creat mecanismul de dialog între prefect și consiliul local pentru a împiedica tocmai să intre în justiție. De aceea am prevăzut 15 zile.

Vă spuneam și ieri: într-o piață aglomerată stă polițistul și pândește pe cine încalcă legea să-l amendeze. Noi vrem ca polițistul să fluidizeze circulația. Noi vrem ca prefectul să colaboreze cu administrația locală, să meargă treaba bine, să fie prieten și nu dușman. De aceea am prevăzut 15 zile.

Nu acceptăm acest amendament.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Mircea Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru a înlătura eventuala, hai să zicem dilemă,teamă, care ar putea să apară cum că președintele de ședintă, deși cunoaște care a fost hotărârea consiliului, din motive subiective, abuzând oarecum, nu vrea să semneze procesul-verbal, pentru a-l asigura pe el că nu este nici un pericol de a-și trăda, să zicem propria opțiune exprimată prin vot, vă sugerez, dacă nu aveți nimic împotrivă, pentru că nu se schimbă fondul, să adăugăm, să intercalăm în cadrul exprimării propuse de comisie "Hotărârile consiliului local se semnează pentru conformitate de către președintele de ședință. Și atunci știe acel președinte de ședință încăpățânat sau rău intenționat că, de fapt, nu se exprimă prin hotărârea consiliului punctul lui de vedere dar așa a fost, de fapt, cea adoptată de majoritate.

Domnul Marțian Dan:

Deci dumneavoastră propuneți în partea aceea mai de început "Hotărârile consiliului local se semnaeză pentru conformitate", aceasta cereți să se adauge, "de către președintele de ședintă". Da ?

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă) :

Da.

Domnul Marțian Dan:

Și după aceea vine teza a doua, ce se întâmplă dacă el nu poate sau, mă rog...

Deci, domnul Cozmâncă, dacă inițiatorul și pe domnul Ciumara îl întreb dacă pentru comisie...

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

În legătură cu ultimul amendament, cu faptul ca președintele de ședință să semneze pentru conformitate - nu mi se pare normal, firesc, el nu este un funcționar care semnează "pentru conformitate" și pune alături un act cu un alt act. Aici este vorba de procesul-verbal al ședinței respective, pe care a condus-o, și care trebuie să fie semnat de către el și nu de către altcineva, acea hotărâre.

În fond, o lege nu este semnată pentru conformitate, este semnată de președintele de ședință, care este președintele Camerei, sau de președintele de ședință care a condus dezbaterea unei legi sau a alteia. Deci, procedând în mod similar, cred că trebuie să rămână propunerea pe care a făcut-o comisia, și anume: "să fie semnată de președintele de ședință".

În legătură cu cealaltă propunere, să se adauge un nou alineat la art. 30, după alineatul 1, care să sune cam așa: "Prefectul, în cazul constatării legalității, poate declara că renunță la calea de atac". Nu este... Îmi pare rău domnule deputat, dar nu este cazul, el dacă constată că un act este legal, cum să spună că renunță la calea de atac?

Domnul Nestor Călin (din bancă):

Ca să rămână definitiv imediat.

Domnul Octav Cozmâncă:

Păi, dar rămâne definitiv. Vă rog să observați ce a spus domnul președinte Ciumara și să corelați acest articol cu art. 101 alineatul 2 în care intervine o nouă obligație a prefectului, de a informa autoritățile publice locale în cazul în care constată că un act este ilegal, fie că este în parte, fie că este în totalitate, pentru a fi modificat sau a fi anulat. Deci, există, în termenul acela, maximum de 30 de zile, posibilitatea cu aceste termene intermediare, să nu întârziem prea mult intrarea în vigoare a hotărârilor adoptate de către autoritățile publice locale.

Așa că vă propunem menținerea textului care a fost înscris în proiectul de lege.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, ați ascultat punctele de vedere.

Deci, în legătură cu alineatul 1 al articolului 30, opinia inițiatorului duce la ideea ca să fie adoptat textul propus de către comisie și cred că și comisia este de acord, da? Bun.

Vă rog acuma pe dumneavoastră să vă pronunțați cine este ... aceasta înseamnă, deci, neadoptarea amendamentului propus de domnul deputat Mircea Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Am înțeles, l-am retras.

Domnul Marțian Dan:

Renunțați la el, da? Bun.

Cine este pentru adoptarea alineatului 1 în redactarea propusă de comisie? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă? Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri. Cu majoritate de voturi, s-a aprobat acest text.

Acuma trebuie să luăm în discuție, n-am înțeles eu pe domnul deputat Nestor Călin, dacă textul pe care l-a propus este după alineatul 1 sau după alineatul 2?

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Este în interior, este în alineatul 2.

Domnul Marțian Dan:

... care funcționează - mă rog -... este în redactarea Senatului.

Domnule Nestor Călin, unde trebuie intercalat?, pentru că dumneavoastra mi-ați scris aici: articolul 30 alineatul 1- să se adauge un nou alineat. Aceasta înseamnă că după cel pe care l-am adoptat, produs de comisie, da? Bun.

Cum inițiatorul nu a fost de acord, nu știu comisia dacă dorește, în legătură cu propunerea aceasta.

Textul pe care-l sugerează domnul deputat Nestor Călin sună astfel: "Prefectul, în cazul constatării legalității, poate declara că renunță la calea de atac în privința unor hotărâri ce se vor aduce de îndată la cunoștința publicului".

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Nimic nu interzice nici acum aceasta!

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun. Cine este pentru adoptarea acestui text ca alineat 2? 2 voturi pentru. Nu a întrunit majoritatea necesară.

A rămas să ne pronunțăm asupra alineatului 2 în redactarea Senatului.

Poftiți.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Vă rog să mă scuzați că n-am intervenit mai repede, dar am fost la o mediere.

Din acest raport nu prea reiese dacă se propune menținerea în variantă nemodificată a acestui alineat sau se propune ca acest articol să aibă un singur alineat. Eu am sperat că ...

Domnul Marțian Dan:

Rămân trei. Unul este produs de către comisie, al doilea este cel redactat de către Senat, și al treilea rămâne din textul actual al legii, da?

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Exact. Deci, aceasta nu am știut, dacă s-a propus menținerea acestui text de la Senat, pentru că eu propun eliminarea acestui text de la Senat, cu următoarea motivație: este o contradicție flagrantă între prevederea de a fi o ședință publică și între aducerea la cunoștință publică a hotărârilor cu caracter normativ etc., etc.

Adică eu, dacă particip la o ședință publică, în momentul în care am participat, hotărârea respectivă a devenit publică. Deci, aceasta este pur și simplu..., dacă este publică, n-am nici o posibilitate să nu o fac publică.

Pe de altă parte, dacă sunt ziarist și asist la o ședință publică, înseamnă că, în momentul în care scriu despre acea ședință, despre ce voi scrie? Despre hotărârea ce s-a luat acolo, pentru că de ce mă găsesc eu acolo?

Deci, în momentul în care noi introducem un asemenea alineat, lezăm tocmai caracterul public al acestor ședințe.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Caracterul poate să fie public, dar nu suntem într-un polis, ca în antichitate, la care vine toată lumea. Aici, când se vorbește despre chestiunea aceasta, se are în vedere aducerea la cunoștința tuturor locuitorilor respectivei unități administrativ-teritoriale.

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, în timpul ședinței, la sfârșitul ședinței, hotărârea nu este definitivă, da?

Deci, caracterul definitiv al hotărârii impune să facă public când ea este definitivă. (vociferări)

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

Nu numai atât; nu participă nimeni.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Arpad Marton, dumneavoastră cereți eliminarea sau ați cerut o lămurire?

Domnul Árpád - Francisc Márton (din bancă):

Eliminarea.

Domnul Marțian Dan:

Cereți eliminarea. Bun. Am reținut.

Domnul deputat Dumitru Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că articolul 30 alineatul 2 trebuie retrimis la comisie, întrucât el face referire la niște dispoziții care au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr.137 din 7 decembrie 1994 a Curții Constituționale. Decizia respectivă arată că nu există un termen în care prefectul poate exercita calea de atac în fața instanței, a Curții de contencios administrativ.

Și pentru ca să ne lămurim mai bine, pot să dau citire exact deciziei de aici, or, după câte știu eu, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii. Deci, se spune în felul următor: "De aici rezultă că orice prevedere dintr-o lege care consacră termene pentru introducerea acțiunii de către prefect este o prevedere contrară Constituției, cum este și cazul articolului 10l alineatul 2 din Legea nr.69/1991, care stabilește că prefectul se va pronunța asupra legalității acestui act în termen de 15 zile". Și mai departe urmează argumentația respectivă, în decizia Curții Constituționale.

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

Atunci le blocăm pe toate!

Domnul Dumitru Buzatu:

Din acest motiv eu propun să fie retrimis, pentru a se judeca în conformitate cu această decizie a Curții Constituționale, pe care nu cred că o putem ignora. În cazul în care o vom ignora, cred că se vor găsi suficienți oameni, care să fie semnatarii unei noi întâmpinări către Curtea Constituțională, pentru a readuce adunarea la realitate.

Domnul Ioan Ghișe (din bancă):

Păi, atunci îl punem pe prefect să semneze și gata!

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, n-am înțeles obiecția colegului, ca să știu exact cum să decidem în comisie.

Este adevărat că până acuma nu a existat un termen și are dreptate Curtea Constituțională, dar de acum încolo va exista, prin legea aceasta. Deci, se schimbă situația.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Mușetescu, mai doriți să interveniți? Nu.

Domnule Cozmâncă, punctul de vedere al inițiatorului.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

În legătură cu Decizia Curții Constituționale, sigur, este aprecierea Curții, dar noi, de această dată, stabilim un termen și acest termen este de decădere, deci, este atributul legiutorilor să stabilească acest lucru și vom vedea ulterior dacă Curtea o să mai aibă asemenea argumente pe care le are în momentul de față.

Deci, propunem să menținem textul actual, adică cel propus de comisie, domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

Da. Adică varianta Senatului, la care a aderat și comisia noastră, da? Bun.

Doamnelor și domnilor, haideți să încercăm să luăm niște decizii.

Deci, prima propunere în privința căreia vă rog să vă exprimați voința în ce privește acest articol este a domnului deputat Marton Arpad, care a cerut eliminarea alineatului 2, așa cum figurează el la punctul 40 din raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? 4 voturi pentru. Deci, nu a întrunit numărul de voturi necesar.

A doua propunere este a domnului Buzatu, dar ați primit niște explicații și din partea inițiatorului și din partea domnului Ciumara. Dânșii optează pentru a menține acest alineat, așa cum este formulat în varianta Senatului.

Vi-l supun votului. Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva? 2 voturi, deci. Cu majoritate de voturi,a fost aprobat.

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Alineatul 3, nemodificat .

Domnul Marțian Dan:

Alineatul 3 rămâne cel care este în lege, nu a fost...

Doamnelor și domnilor, vă supun acuma votului acest articol 30, cu cele două alineate, plus alineatul al treilea, care figurează în legea actuală și care nu a fost obiect de discuții.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri, dacă sunt? 4 abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat și acest articol.

Întrerupem lucrările aici, le reluăm mâine, în plen, la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 16.35.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 23 avril 2021, 15:51
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro