Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 29, 1998
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1998 > 29-10-1998 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 29, 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Corneliu Ciontu și Tiberiu Csaba Kovacs, secretari.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Îmi permit să deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților cu această parte a intervențiilor, cu precizarea că programul și ordinea de zi pentru săptămâna aceasta nu au fost aprobate luni. Dar, cum nu vom avea un cvorum de supus spre aprobare programul și ordinea de zi decât după terminarea părții de intervenții și pentru a trece peste acest amănunt neplăcut, declar deschisă ședința de astăzi, joi, 29 octombrie 1998 a Camerei Deputaților cu partea de intervenții, în condiții neregulamentare, deci cu ordine de zi și program neaprobate.

 
Ion Giurescu - referire la unele dintre acțiunile domnului președinte Constantinescu;

Domnul deputat Traian Rânja este aici? Nu este.

Domnul deputat Ion Giurescu. Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

 

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Materialul meu se referă la unele dintre acțiunile domnului președinte Constantinescu petrecute în ultima vreme.

Hotărât lucru, președintele Constantinescu poate fi considerat președintele gafeorilor. La începtul activității sale în funcția de președinte am dat circumstanțe atenuante gafelor, atribuindu-le fie colaboratorilor săi care, gândeam eu, nu reușiseră încă să definească un mesaj clar de adresare oficială a președintelui, fie însuși președintelui care, lipsit de experiență, greșește făcând unele afirmații în nume personal, nerealizând că aceste afirmații făcute de președintele României au un caracter oficial.

Când gafele domnului Constantinescu erau făcute în țară era mai îngăduitor, pentru că am considerat că este frumos ca rufele să se spele în familie și apoi pentru că ceea ce spunea era în conformitate cu valoarea intelectuală și politică pe care i-o atribuiam.

Când gafele erau făcute în străinătate mă îngrijoram, pentru că, dacă el nu ține la imaginea lui de om politic, eu țin la imaginea României care, reprezentată de un asemenea om politic, nu are cum să fie apreciată.

Dacă pe domnul președinte Constantinescu nu-l interesează imaginea României în lume este treaba domniei sale. Dar, cum pe noi ne interesează această imagine, este de datoria noastră "să-l tragem de urechi", la figurat, ori de câte ori greșește. Poate pentru faptul că l-am menajat și nu i-am spus verde în față ori de câte ori a gafat, gafează în continuare.

Domnului Constantinescu îi plac mult deplasările în străinătate. De la instalarea domniei sale, deplasările în străinătate au fost numeroase și din păcate pentru noi, românii, lipsite de eficiență. Străinii, deși în campaniile electorale domnul Constantinescu promitea altceva, investesc tot mai puțin în țară. Riscul acestor investiții în România este din ce în ce mai mare, și această afirmație nu este făcută de Opoziție, ci de organismele internaționale de prestigiu.

Personal, nu accept ideea de ploconeală a românilor în fața unor reprezentanți ai unor organisme internaționale, chiar dacă ai nevoie de ele. Opoziția a criticat în repetate rânduri actuala Putere pentru modul în care și-a însușit, fără a negocia, prevederile memorandumului cu FMI-ul sau Banca Mondială, precum și alte poziții ale Guvernului sau altor organisme interne.

Aflat luni, 26 octombrie, la Oslo, președintele, după ce a susținut un discurs la Institutul Nobel, a răspuns unor întrebări, făcând următoarele afirmații: "Membrii fostei nomenclaturi comuniste și ai securității represive au fost primii capitaliști ai României, care au confiscat multe instituții democratice și au reușit să folosească primii și cel mai bine instituțiile economiei de piață."

Așa cum spuneam, se pare că, într-un fel, curajul președintelui se amplifică atunci când se află în străinătate. Dacă o astfel de afirmație era făcută la o anumită reuniune cu caracter economic desfășurată în țară era de înțeles și chiar de comentat, dar în nici un caz într-o vizită de stat și într-un moment în care țara este într-o situație dificilă exact în domeniul economic. Domnia sa ar trebui să știe odată pentru totdeauna ce servește și ce nu servește interesele României, și cred că afirmațiile de acest gen nu au putut să lase o impresie bună în Norvegia unde, după cum se știe, s-a mai răstit o dată la occidentali în legătură cu faptul că nu ne-a primit în NATO, ca și cum diriguitorii NATO ar fi trebuit să asculte de ordinele domnului Constantinescu.

Și, pentru a pune capac la toate, după ce a afirmat că la noi reforma a început târziu, domnul Constantinescu mai "urechează" o dată Occidentul, deoarece, vezi Doamne, acesta a devenit cinic și neinteresat în problemele Europei Centrale și de Est.

Consider că este momentul ca președintele împreună cu cei pe care se sprijină domnia sa la Putere să treacă hotărât la realizarea unei reforme care să ne facă compatibili cu instituțiile europene și euroatlantince și să se abțină în a le critica pe acestea ori de câte ori consideră domnia sa că este nevoie.

Mulțumesc.

 
Anghel Stanciu - prezentarea unei scrisori deschise adresate domnului Radu Vasile;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Urmează domnul deputat Kerekes Karoly.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Voi prezenta scrisoarea adresată domnului premier Radu Vasile, prim-ministru al Guvernului României, ca urmare a hotărârii prin vot a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din ședința de miercuri.

Domnule profesor universitar doctor Radu Vasile,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților a luat act, în ședința sa din 27 octombrie 1998, de hotărârile Guvernului nr.378 din 14 iulie 1998 și nr.687 din 30 septembrie 1998, inclusiv cea referitoare la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.378/1998, înaintată Ministerului Educației Naționale, sub nr.439 din data de 23 octombrie 1998, privind constituirea Comisiei de evaluare în vederea înființării Universității de stat cu predare în limba maghiară, ulterioară votului comisiei, din data de 21.10.1998, de a nu se accepta înființarea unei universități fără linii de predare în limba română.

În urma analizei acestor hotărâri, comisia, cu majoritate de voturi, în lipsa deputaților PNȚCD și UDMR, care s-au retras în semn de protest de la lucrări, a decis prin vot majoritar să vă sesizeze, domnule prim-ministru, asupra următoarelor aspecte:

Comisia apreciază că hotărârile menționate sunt profund anticonstituționale prin faptul că ele contravin prevederilor art.6 alin.2 din Constituție, întrucât orice măsură de protecție luată în favoarea uneia sau a unor minorități naționale nu poate să contravină principiului egalității și principiului nediscriminatoriu în raport cu ceilalți cetățeni români majoritari.

Hotărârile menționate încalcă dreptul cetățeanului de etnie română de a avea acces și de a se instrui în limba oficială a statului într-o astfel de instituție în care predarea se face numai în limba maghiară, eventual germană, drept prevăzut de art.54 din Constituție: "Cetățenii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți".

Hotărârile amintite sunt ilegale, în contradicție totală cu legile în vigoare, deoarece se încalcă norma imperativă cuprinsă în art.12 alin.2 din Legea învățământului nr.84/1995, lege organică, în sensul că "...organizarea și conținutul învățământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste și discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic".

Prin art.3 alin.1 se încalcă în mod brutal prevederile art.5 din Legea nr.88/1993, deoarece documentația de autoevaluare trebuie elaborată de instituția de învățământ superior, supusă evaluării academice, și nu de grupuri constituite împotriva legii.

Prin art.3 alin.2 din hotărâre, Guvernul obligă imperativ Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare să întocmească propriul raport de evaluare până la 30 noiembrie 1998, în condițiile în care acesta nu este un organism guvernamental, ci unul autonom, numit și sub control parlamentar.

Comisia apreciază că art.4, nou introdus în Hotărârea Guvernului din 23 octombrie 1998, încalcă grav prevederile art.1, art.3 și art.5 din Legea nr.88 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior, deoarece precizează că se va depune documentația de acreditare definitivă, eludându-se Ministerul Învățământului și Consiliul Național de Evaluare și Acreditare.

În concluzie, comisia, în baza celor prezentate mai sus, precum și a notificărilor Ministerului Educației Naționale, Consiliului Național al Rectorilor, Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare, senatelor universitare, cultelor, asociațiilor studențești, federațiilor sindicale din învățământ, comunităților minoritare, apreciază că hotărârile nr.378/1998 și nr.687/1998, ca și hotărârea de modificare a H.G. nr.378 din 23 octombrie, sunt profund anticonstituționale și ilegale, întrucât încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor români, introducând separatism etnic în sistemul național de învățământ prin excluderea românilor și a limbii române dintr-o instituție publică din România.

Față de aceste argumente și în baza prevederilor art.110 din Constituția României privind controlul parlamentar, vă adresăm rugămintea, domnule prim-ministru, să reanalizați legalitatea hotărârilor menționate și să dispuneți retragerea acestora.

Totodată, suntem nevoiți, cu tot respectul cuvenit, să vă atenționăm că prezenta solicitare poate avea statutul de reclamație administrativă dacă în 30 de zile, conform legii, hotărârile respective nu vor fi retrase.

Cu cele mai alese sentimente, președintele comisiei, profesor universitar doctor Anghel Stanciu.

Vă mulțumesc.

 
Karoly Kerekes - semnalarea unor afirmații de o gravitate deosebită făcute la ultima conferință de presă a filialei Mureș a P.U.N.R.;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kerekes Karoly.

Se pregătește domnul deputat Vasile Berci.

 

Domnul Karoly Kerekes:

Mulțumesc, domnule președinte.

Libertatea cuvântului este unul dintre elementele definitorii ale democrației, exercițiul căreia este garantat de Constituția României.

Conferințele de presă ale partidelor reprezintă una dintre formele multiple de exprimare ale libertății cuvântului. Nu obișnuiesc să comentez declarațiile partidelor politice, să reacționez la fiecare ieșire antimaghiară, la fiecare provocare, întrucât activitatea de deputat presupune o serie de activități mult mai serioase, mai utile societății românești.

Din păcate, opinia publică din județul Mureș este săptămânal bombardată de conferințele de presă ale PRM și PUNR, la care aproape de fiecare dată subiectul este problema maghiară, începând cu universitatea și până la un meci de fotbal.

Este liniștitor faptul că opinia publică din acest ținut nu răspunde acestor manifestări, însă ceea ce s-a făcut săptămâna trecută, în virtutea libertății cuvântului, la conferința de presă a filialei Mureș a PUNR nu poate fi trecută cu vederea.

Într-un ținut unde au avut loc în martie 1990 evenimente tragice, conflicte interetnice grave și unde cu eforturi deosebite s-a reușit calmarea spiritelor, filiala Mureș a PUNR aduce la cunoștința opiniei publice că susține inițiativa PRM-ului de a se înființa gărzi naționale în Ardeal, cu scopul de a păzi ordinea și legile, formațiuni care, în interesul PRM-ului, vizează printre altele lichidarea liderilor maghiarimii din Ardeal.

Din păcate, în istoria modernă a României, maghiarii ardeleni au avut ocazia să cunoască teroarea din partea unor astfel de gărzi naționale, fie că ele s-au numit Garda de Fier sau Garda Maniu.

Fondul chestiunii, în afara impactului produs prin afirmațiile făcute la conferința de presă în cauză, reprezintă o problemă de o gravitate deosebită, însemnând o amenințare reală și concretă la adresa siguranței naționale și a ordinii constituționale.

Este regretabil că organele de ordine, autoritățile competente nu sesizează periculozitatea acestor evenimente. Este, la fel, regretabil, faptul că Președinția, Guvernul și clasa politică nu iau o poziție fermă față de această problemă. Ele tac, cu toate că este știut faptul că exercitarea abuzivă a libertăților nu poate fi ocrotită de lege și că există suficiente mijloace constituționale de a restrânge astfel de libertăți greșit concepute.

Toleranța față de aceste manifestări realmente periculoase nu numai pentru siguranța națională, dar și pentru cea regională, poate fi ulterior fatală.

Numai acest lucru am vrut să semnalez prin această intervenție.

Mulțumesc pentru atenție.

 
Vasile Berci - constatarea și condamnarea unui fapt moral grav - decorarea fostului comandant al penitenciarului politic de la Sighetul Marmației;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Berci.

Urmează domnul deputat Lazăr Lădariu.

 

Domnul Vasile Berci:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În geografia detenției politice din primele două decenii ale României comunizate, închisoarea politică de la Sighetul Marmației ocupă un loc aparte, aparte și în același timp de tristă notorietate.

Între anii 1950 - 1956, în această închisoare au fost aduși din întreaga țară cei care formau elita politică, elita militară, elita culturală și elita confesională a României. Exista o logică intrinsecă a acestei grupări a elitei societății românești în închisoarea de la Sighet, închisoare care se afla la 2 kilometri de granița cu URSS-ul. În ideea în care erau posibile mișcări de rezistență și de răzmeriță împotriva regimului comunist, acești deținuți din închisoarea de la Sighetul Marmației puteau fi transferați cu ușurință în URSS.

În intervalul 1950 - 1956, în această închisoare au fost peste 200 de oameni de marcă, de fapt elita societății românești, inclusiv ctitorii Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. În acest interval de timp, peste 60 dintre aceștia au murit și au fost înmormântați în cimitirul săracilor din apropierea Sighetului, la Cearda, fără cruci, fără morminte.

Printre cei care au murit și au fost martirizați în această închisoare este suficient să amintim numele lui Iuliu Maniu și al lui Gheorghe I. Brătianu.

De ce am făcut acest preambul: pentru că duminică, 25 octombrie, participând la festivitățile ocazionate de Ziua Armatei, am constatat, fiind prezent, un lucru extrem de grav de ordine morală - comandantul penitenciarului politic de la Sighetul Marmației, maior în rezervă Vasile Ciolpan, a fost decorat cu crucea comemorativă a participanților la cel de-al doilea război mondial.

În această idee, doresc să relev încă o dată faptul că din punct de vedere moral a fost un lucru extrem de grav, dar în același timp Legea nr.44 din 1994 a fost o lege care nu a creat contextul juridic în care astfel de lucruri să nu se poată produce.

Consider că este necesar ca această decorație să-i fie retrasă prin ordin semnat de către președintele Emil Constantinescu, pentru că nu este posibil altfel. Cred că este o situație unicat în fosta Europă centrală și de răsărit, acolo unde timp de 5 decenii a fost instalat comunismul.

Mă întreb, și cred că acesta va fi argumentul cu care voi și termina, cum ar fi fost percepută Germania post-nazistă dacă ar fi decorat comandantul lagărului de la Auschwitz.

Vă mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - reiterarea faptelor și afirmațiilor unor iredentiști șovini și extremiști maghiari;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

Urmează domnul deputat Nicolae Dărămuș.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Când mințile înfierbântate ale unor iredentiști șovini și extremiști maghiari concep azi, după 80 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, mânați de imposibilul lor vis - federalizarea României -, cerând pe față ruperea Transilvaniei din trupul țării mamă, când mai ieri episcopul Tokes Laszlo declara că el nu mai figurează ca cetățean român, nu mai poate fi vorba de o simplă glumă.

Când fundația Soros își dă arama pe față, optând pentru sintagma "devoluția Transilvaniei", simultan oarecum cu declarațiile demnitarului ungur Gustav Molnar care susține că "...interesul maghiarilor din Ardeal este să frângă centralismul de stat român, deoarece maghiarii nu pot fi integrați într-o Românie unită...", orice guvern responsabil ar trebui să declanșeze în paralel un semnal de alarmă - procedurile pentru luarea măsurilor necesare în conformitate cu legile țării.

Când românul Emil Hurezeanu este de acord cu federalizarea dorită de Csapo Jozsef, nedeosebindu-se cu nimic de renegatul Sabin Mircea Gherman, slujbaș al Societății Române de Televiziune, plătit deci din buzunarul nostru, care strigă sus și tară "M-am săturat de România!", oricine trebuie să priceapă că ceva necurat se petrece pe la noi.

Când Tokes Laszlo, Katona Adam, Kiraly Karoly și Csapo Jozsef declară pe față război articolului 1 din Constituția României, cerând, ultimul chiar de la tribuna Parlamentului, legiferarea autonomizării ținutului secuiesc, iar făuritorii politicii dâmbovițene actuale, care s-au jucat de-a semnatul protocoalelor secrete cu UDMR, nu aud și nu văd nimic, nu mai există nici o salvare pentru Guvernul antinațional.

Când, după tevatura și presiunile pentru înființarea Universității de stat maghiare, iredentiștii adunați la Valea lui Mihai printre drapele ungurești, cu ochii la Budapesta, cu dușmănie arătată față de România, declară prin episcopul Sorosi Sandor că "România nu are decât să fie stat național unitar, însă fără Ardeal", recomandând chiar federalizarea după modelul belgian, și nimeni nu se sesizează, înseamnă că Puterea care se face vinovată de dezastrul țării acceptă și o jignire națională.

Chiar să fi uitat Guvernul și Președinția faptul că atunci când este vorba de Ardeal nu se poate glumi? Să nu știe asta mai-marii zilei? Să nu fi aflat niciodată domnii Radu Vasile și Emil Constantinescu de cuvintele lui Titulescu: "România nu poate fi întreagă fără Ardeal. Ardealul este inima României geografice"?

Ceea ce astăzi fac Tokes Laszlo, Katona Adam, Kiraly Karoly, Eva Maria Barki, Csapo Jozsef, actori într-un scenariu abil croit prin cancelarii occidentale, îndeaproape ajutați de câte un Sabin Gherman, Emil Hurezeanu, Mihai Ungureanu, rătăciți de neamul și de vatra lor de către bursele Soros care abia acum își arată efectele, este sinonim cu furtuna semănată prin vântul indiferenței și al îndepărtării de neliniștile și suferințele reale ale românilor, o rezultantă directă a toleranței și bunătății românești prost înțelese într-o țară care mai poate conta astăzi doar pe unicul și stabilul prieten Marea Neagră.

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Octavian Dărămuș - prezentarea unor aspecte mai importante în ceea ce privește economia forestieră;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Dărămuș.

Se pregătește domnul deputat Mihail Sirețeanu.

 

Domnul Nicolae Octavian Dărămuș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Pe măsura trecerii timpului, situația existentă în ramura exploatării și prelucrării lemnului se deteriorează tot mai mult.

Unele aspecte legate de acest lucru au mai fost prezentate în Parlamentul României, constituindu-se o comisie de anchetă care se analizeze situația fondului forestier românesc, dar care întârzie foarte mult în elaborarea unui raport în urma căruia să se ia anumite măsuri pentru a se îndrepta ceea ce se mai poate îndrepta în acest domeniu.

Între timp, tot mai mulți agenți economici care se ocupă cu activitatea din această ramură își încetează sau își restrâng activitatea, lemnul nu se mai exploatează, deteriorându-se și totodată deteriorând pădurile țării, iar mare parte din ce se recoltează se exportă sub formă de materie primă prelucrată primar, de exemplu bușteni, industria românească suferind din lipsa acesteia.

În situația deosebit de periculoasă existentă, asociațiile profesionale din domeniu și-au intensificat activitatea. Astfel, la Bușteni, în ziua de 24 septembrie 1998, a avut loc Adunarea Generală a Asociațiilor Forestiere din România - ASFOR, unde s-au dezbătut cauzele care au dus la situația existentă în industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului, precum și modalitățile ieșirii din acest impas. Astfel, documentul final întocmit cu această ocazie și denumit "Declarația de la Bușteni" se dovedește a fi un apel către toți factorii responsabili, către toate instituțiile abilitate, pentru luarea unor măsuri în conformitate cu legislația în vigoare, astfel încât economia forestieră să redevină una din bazele reale ale viitorului economic al țării.

Din conținutul documentului prezint doar câteva aspecte mai importante. Politica economică a Regiei Naționale a Pădurilor a contribuit în mare măsură la instaurarea blocajului financiar în industria lemnului prin: punerea an de an în vânzare a masei lemnoase cu mare întârziere, culminând cu producția anului 1998; stabilirea unor prețuri de pornire a licitațiilor exagerat de ridicate, de câteva ori mai mari decât cele avizate în 1997 de către Oficiul Concurenței, ceea ce a condus la prețuri pentru bursele forestiere peste cele care pot fi acceptate de beneficiari; impunerea în unele cazuri a achitării în avans a 30% din valoarea contractelor, în timp ce contravaloarea produselor forestiere se recuperează în 6 - 12 luni; exploatarea în regie proprie a masei lemnoase prin depășirea îndatoririlor și a atribuțiilor legale de activitate și crearea unei industrii paralele, ceea ce înseamnă încălcarea legii concurenței.

Întrucât industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului poate asigura, după satisfacerea necesarului intern, un aport valutar de 304 milioane de dolari anual, pentru revigorarea acesteia, și implicit a economiei forestiere, sunt necesare următoarele măsuri: restructurarea Regiei Naționale a Pădurilor prin transformarea activităților economice realizate ca industrii paralele în societăți comerciale supuse legilor economiei de piață și, de asemenea, privatizabile în viitor; legalizarea concesionării pe termen lung a exploatării pădurilor și a terenurilor afectate de investiții aferente procesului de producție; stimularea construirii de drumuri forestiere, inclusiv realizarea de resurse financiare necesare, ținând cont de faptul că acestea au, pe lângă caracterul economic, și caracter social, turistic, militaro-strategic; temperarea tendințelor monopoliste ale prețurilor manifestate de unele regii și societăți naționale, cum ar fi SNCFR, RNP, CONEL; măsuri fiscale de creditare și vamale pentru susținerea consumatorilor interni de materie primă pe bază de lemn, industria mobilei de exemplu, astfel încât piața autohtonă să devină o realitate competitivă; urgentarea finalizării procesului de privatizare, inclusiv cu sprijinul FPS, prin atragerea capitalului autohton și străin, având în vedere că resursele, capacitățile și pierderile prezintă un grad sporit de actualitate și siguranță; elaborarea și punerea în aplicare a unui program național pentru dezvoltarea fondului forestier în scopul îmbunătățirii habitatului național și pentru promovarea industriilor forestiere; apariția Legii patronatelor în scopul recunoașterii rolului acestora ca parteneri de dialog și de promotori ai economiei de piață.

Vă mulțumesc.

 
Mihai Sirețeanu - semnalarea unui fapt îngrijorător la nivelul întregii societăți - creșterea delicvenței în rândul adolescenților;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihail Sirețeanu.

Se pregătește domnul deputat Traian Rânja.

 

Domnul Mihai Sirețeanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă supun atenției un fenomen deosebit de grav, cu consecințe devastatoare pentru viitorul acestei națiuni.

În ultima perioadă s-a înregistrat o tendință ascendentă a delicvenței în rândul adolescenților, în paralel cu o creștere a gradului de pericol social al faptelor săvârșite de minori. Aceasta nu este constatarea mea, ci a Institutului pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității din cadrul IGP.

Dacă în anul 1996, la nivelul întregii țări, au fost înregistrați peste 18.500 de minori care au comis fapte penale, în 1997 numărul acestora a fost de 41.898. Conform statisticilor, 42% dintre aceștia sunt elevi, 35% nu au ocupație, iar 15% au abandonat școala. În semestrul I al acestui an, numărul minorilor care au săvârșit infracțiuni este de 11.316. Dintre aceștia, 23% au vârsta sub 14 ani, 47% între 16 și 18 ani, și restul au vârste între 14 și 16 ani.

Ca nivel de școlarizare, aproximativ jumătate dintre infractorii minori au absolvit între 5 și 8 clase, iar 4% sunt analfabeți. Acești copii care au abandonat școala provin în mare parte din familii dezorganizate și cu mari dificultăți materiale, familii care abia își duc viața de pe o zi pe alta. Atâta timp cât mulți dintre părinți nu au nici măcar posibilitatea de a le asigura zilnic copiilor sărăcăciosul pachețel cu mâncare pentru școală, nici măcar nu se pune problema de a se plăti un bilet la un mezeu de istorie sau de a se putea procura materiale atât de necesare studiului. Și, cu toate acestea, învățământul la noi, după cum știm, este obligatoriu.

Multe dintre familiile tinere amână la nesfârșit aducerea pe lume a unui copil, datorită greutăților materiale, lipsei spațiului de locuit etc. Multe dintre românce ajung la avort; din ce în ce mai multe mame își sugrumă pruncii abia născuți. Știut este și faptul că primele victime ale șomajului sunt femeile.

Cu toate acestea, premierul Radu Vasile propune sindicatelor din învățământ să-și suspende greva generală programată pentru 27 octombrie, cu promisiunea că cererea lor privind majorarea fondurilor alocate domeniului învățământului să fie soluționate în ianuarie anul viitor, odată cu aprobarea proiectului de buget pe 1999 în care, rețineți, educația va fi prioritate națională.

Numai cu o zi înainte, primul-ministru a declarat că prioritățile bugetare pentru anul 1999 sunt în această ordine: armata, sănătatea, educația și infrastructura, avându-se în vedere o creștere permanentă a bugetului Ministerului Apărării Naționale, ceea ce reprezintă o condiție a acceptării României în NATO. Mai mult, domnia sa a declarat că bugetul pe 1999 va fi construit în primul rând pe aceste capitole, după care, ceea ce rămâne se va putea împărți celorlalte ministere. Așa să fie. Numai că, dacă mâine va începe o altă grevă în cu totul alt domeniu, domnia sa în mod cert va promite că acesta este prioritate națională.

La întâlnirea de curtoazie, căci altfel nu se poate spune, dintre liderii federațiilor sindicale din învățământ și Decebal Traian Remeș, ministrul finanțelor, a ținut să precizeze profesorilor că vor da, chipurile, o notă proastă prin această grevă desfășurată pe fondul negocierilor dintre Guvernul României și FMI.

Domnia sa și-a imaginat că dascălii care creează suflete, care formează viitorul cetățeanului român, acești oameni minunați, aduși în pragul disperării de către actualul Guvern și la starea de umilință nemaiîntâlnită în vreo altă țară, vor pleca din nou capul cuminți și vor sta liniștiți în băncile lor.

Numai că, domnilor guvernanți, românii nu mai suportă promisiunile deșarte.

Vinovat de această situație se face Guvernul României, care este primul Guvern după 1990 care a refuzat în repetate rânduri să discute cu liderii sindicali.

"Patronul nostru este Guvernul României, iar Ministerul Educației Naționale este un simplu intermediar" - a declarat recent unul dintre liderii federațiilor sindicale din învățământ.

Din cele peste o mie de miliarde care s-au luat prin rectificarea negativă a bugetului destinat învățământului pentru 1998, acesta este actualmente de aproximativ 2,6 din pib, numai că actualii guvernanți se gândesc la înființarea universităților multiculturale de stat, ca prioritate națională. Este inadmisibil, domnilor, este o sfidare a poporului român, o inconștiență a Guvernului.

Într-o emisiune televizată, am ascultat cu tristețe un profesor pensionar, spunând că are momente de disperare când se gândește să meargă la cerșit, la gura metroului, deoarece, după cei peste 40 de ani de muncă, are o pensie de numai 600 de mii de lei pe lună.

Domnilor, vă jucați cu soarta noastră, mai mult, cu soarta copiilor noștri.

Consider că sunt foarte justificate aceste revendicări ale profesorilor noștri și sprijinim orice soluții care să le redea demnitatea.

Nu-i așa, domnule prim-ministru Radu Vasile, că, până una, alta, în România soarta copilului este o investiție nerentabilă? Nu vă mai întreb dacă în aceste condiții viitorul mai are certitudini sau nu.

Și, în încheiere, aș vrea să-l mai întreb pe domnul profesor Emil Constantinescu care este diferența dintre domnul Trandafir și profesorii noștri?

Vă mulțumesc.

 
Traian Neculaie Rânja - alocuțiune cu prilejul sărbătoririi a 540 de ani de la prima atestare documentară a comunei Sinești, județul Iași;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Rânja. Se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

 

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să-mi exprim și eu regretul față de reticența cu care electoratul bucureștean a privit primul tur al alegerilor pentru funcția de primar general al Capitalei.

Totuși, dincolo de celelalte motive ale slabei participări electorale, pe care analiștii politici le-au identificat în aceste zile, rezultatele arată că aceasta este o perioadă în care primarii și ceilalți aleși locali trebuie mai ales să acționeze și mai puțin să promită.

La o astfel de comunitate mă voi referi astăzi. E drept, o comunitate aflată la polul opus față de București din punct de vedere al dimensiunilor și gradului de dezvoltare economico-socială - comuna Sinești.

Ca parlamentar de Iași, sunt dator nu doar să exprim în Parlament interesele celor care m-au votat, ci și să fac cunoscute opiniei publice anumite momente importante din viața unor astfel de comunități.

Sărbătorirea a 540 de ani de la prima atestare documentară a comunei Sinești îmi oferă o astfel de ocazie. Am participat, de altfel, duminică, 25 octombrie, la aceste manifestări excelent organizate de primărie și consiliul local.

Nu voi insista asupra aspectelor istorice, pentru că, asemeni multor altor așezări moldave, comuna Sinești își află originile în vremea lui Ștefan cel Mare și nu există român care să nu știe ce a însemnat domnia lui Ștefan cel Mare pentru aceste locuri.

Voi spune doar că locuitorii comunei au suferit enorm în timpul dictaturii, fiind aproape uitați de planificatorii dezvoltării comuniste.

Iată însă că ei au găsit acum, în condiții de libertate, resursele pentru a merge mai departe. În primul rând alegând oameni merituoși în funcțiile de primar și consilieri. Fac aici o mențiune specială pentru primarul PNȚCD, doamna Viorica Loghin, respectată de întreaga comună. Cu energie și o putere de muncă extraordinare, ea a reușit să demonstreze că alegerile locale au importanță, că un primar poate fi util, că se pot face lucruri bune în orice comunitate, chiar în cele cărora soarta nu le-a oferit decât prea puține avantaje.

Închei această alocuțiune exprimându-mi convingerea că nu putem vorbi în România de un eșec al sistemului de administrație locală ales pe baze democratice.

Atâta timp cât noi, în Parlament, nu vom uita că problemele locale nu se reduc la București și marile orașe, că trebuie să legiferăm în așa fel încât să nu condamnăm din nou la uitare și subdezvoltare micile comunități rurale, putem influența în bine calitatea actului administrativ.

Vă mulțumesc.

 
Lari Leonida Iorga - apel la promovarea unor măsuri urgente de revigorare a culturii naționale prin intermediul TVR1;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu este plecat în străinătate.

Doamna deputat Leonida Lari. Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

 

Doamna Lari Leonida Iorga:

Stimați colegi,

Adeseori, privind emisiunile la TVR1 mă întrebam: de ce oare sunt aproape absente creațiile naționale - film, teatru, poezie? Mai cu seamă poezie? Dacă muzica populară și clasică se mai transmiteau din când în când, apoi poezia, aproape deloc. Ceea ce vedeam erau în mare parte filme străine - și nu de cea mai bună calitate, ba, chiar tendențios anticreștine, precum "Favorul, ceasul și peștele cel mare", la fel și muzică în ritmuri satanice.

Și când te gândești la spusa că orice al treilea român este poet, fără voie te întrebi: de ce? De unde această trecere voită în uitare a autorilor clasici și contemporani români la Televiziunea națională?

După o îndelungă analiză a situației, am ajuns la o concluzie uluitoare: de la cuvânt poate începe o lume. Conform Bibliei, cuvântul e Dumnezeu.

Dacă dezvoltăm linia logică, purtătorii cuvântului sunt mesagerii Lui pe pământ. Anume de la ei pot începe marile renașteri naționale, și ca model ne pot sluji renașterile prin cuvânt ale românilor din Basarabia, Bucovina, Banatul sârbesc.

Eu nu sunt un nostalgic al trecutului, dar să facem o simplă comparație. Câte consacrări literare și debuturi răsunătoare a dat România prin anii '60-'80 și ce dă acum? În plus, la aceasta, scriitorii aveau parte de un mediu scriitoricesc al lor. așa, puțin boem, dar era!

În mediul acela, nu o dată se coceau temele viitoarelor poeme, piese, romane. În mediul acela își încrucișeau spadele verbale satiricii și umoriștii noștri.

Orice ai zice, scriitorii aveau o casă a lor, o viață a lor care-și avea istoria și miracolele sale.

Acum, nu mai au nimic. Acum, în locul casei lor scriitoricești sunt cazinouri. Acum s-au împrăștiat toți care și încotro, atât din cauza proastei conduceri, cât și din cauza partizanatului politic.

Or, spiritul nu ține de o parte, ci de întreg. Spiritul este omniprezent, dar să nu uităm, lucrează prin națiuni, pentru că divinitatea a făcut neamurile și tot ea le desface.

Așadar, ce se întâmplă, în fond? Niște cercuri cosmopolite, aservite străinilor, nu vor nici poezie, nici proză și nici dramaturgie națională. Pentru proiectele lor de destrămare a popoarelor creștine este nevoie de Kistch-uri străine, și nicidecum de valori autohtone. Căci cuvântul românesc i-ar stânjeni, le-ar da peste cap proiectele lor satanice.

Considerăm că această neglijare a valorilor spirituale românești este un atac organizat și bine disimulat la adresa altarelor sacre ale poporului român. Să ne amintim că dacii abia atunci au fost învinși, când le-au fost profanate altarele. Ei, iată că, prin TVR1, altarele noastre au fost profanate sistematic, poluând sufletele și mințile a milioane de români.

Se cer niște măsuri urgente de revigorare a culturii naționale, și TVR1 este chemată să-și aducă neapărat obolul în acest proces. Nu de alta, dar, mâine-poimâine, ne vom pomeni că nu mai avem creatori de cultură românească.

Vă mulțumesc.

 
Petre Țurlea - replică în legătură cu intervenția domnului deputat Antal Istvan din data de 20 octombrie 1998;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea. Se pregătește domnul deputat Mihai Nicolescu.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin astăzi, la tribuna Camerei Deputaților, ascultând cu atenție ceea ce s-a întâmplat joia trecută aici, vin pentru a da un răspuns de istoric.

Săptămâna trecută, deputatul de Harghita, domnul Antal István, în numele Grupului parlamentar al UDMR, a prezentat la tribuna Camerei Deputaților acțiunea de comemorare din 17-18 octombrie 1998, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la adunarea secuilor de la Lutița, în octombrie 1848.

Iată ce spunea domnul Antal István, chiar de la această tribună - chiar din stenogramă citesc: "Politicieni eminenți din cadrul Uniunii noastre și cei invitați din partea Oficiului pentru maghiarii de peste graniță, în discursurile lor au subliniat importanța mesajului formulat acum 150 de ani de strămoșii noștri, mesaj care, prin conținutul lui coerent, își menține valabilitatea și pentru generațiile care, astăzi, sunt atașate ideii de libertate și dreptate pentru toți locuitorii acestei țări." Apoi, distinsul deputat udemerist adăuga:" Cei de astăzi, (...), moștenitorii de drept ai celor de atunci, moștenitorii munților și pădurilor secuiești, moștenitorii râurilor și pășunilor secuiești, moștenitorii satelor și orașelor secuiești, într-un cuvânt, moștenitorii pământului natal și ai setei de libertate și dreptate s-au adunat pentru a consfinți mesajul de acum 150 de ani".

Așa spunea, de la cea mai înaltă tribună a țării, domnul deputat Antal Isvan: "Adunarea de la Lutița din 17-18 octombrie 1998 a consfințit mesajul de acum 150 de ani, mesaj care își menține valabilitatea". Acest domn, (și UDMR-ul său), crede că am uitat istoria. Iată ce scrie chiar în procesul-verbal al Adunării de la Lutița din 16-17 octombrie 1848, proces-verbal întocmit de secretarul Adunării, Kovacs Elek: 1. Cerea sașilor și românilor "să se supună în fața legii sacro-sancte regale, care unește cele două patrii maghiare, să dea ascultare Guvernului ministerial maghiar" - deci, să accepte înglobarea Transilvaniei în cadrul Ungariei; în caz contrar, spune documentul respectiv, armata maghiară îi va considera pe români și pe sași "trădători de țară (...) și-i va pedepsi chiar cu forța armelor". 2. În timpul adunării de la Lutița, s-a adoptat textul jurământului pe Constituția maghiară și a fost depus acest jurământ:" Eu (...) jur în fața lui Dumnezeu însuși să fiu credincios regelui meu legal, Ferdinand al V-lea, scumpei mele patrii, Constituției maghiare și Ministerului maghiar…" 3. S-a hotărât schimbarea numelor mai multor localități, între care era Olahfalva (sat românesc), în Szekelyvaros (oraș secuiesc).

Imaginea a ceea ce s-a întâmplat la Lutița în octombrie 1848 este completată de scrisoarea-raport din 20 octombrie 1848, a lui Berzenczey Laszlo către Kossuth Lájos, șeful Guvernului maghiar. Prezentând hotărârile luate, se menționa formarea armatei secuiești care, "se va deplasa (...) în comitatele unde există valahi, pentru îngrădirea lor (...) Vom determina pe sași și valahi să se supună Guvernului maghiar".

În concluzie, la Adunarea de la Lutița din 1848 s-a hotărât: 1. Acceptarea, de către secui, a înglobării Transilvaniei în cadrul Ungariei; 2. Ocuparea, de către armata secuilor, a regiunilor locuite de către sași și români, pentru a-i obliga să accepte și ei unirea forțată cu Ungaria; 3. Pedepsirea, cu armele, a celor care se opun; 4. Încălcarea voinței românilor, liber exprimată la Blaj, de a nu accepta Guvernul maghiar și de a se uni cu celelalte regiuni românești; 5. Maghiarizarea numelor localităților românești din zona dominată de maghiari.

Pe 18 octombrie 1998, acum câteva zile, deci, tot la Lutița, liderii maghiari de azi au hotărât că mesajul de acum 150 de ani este în continuare valabil și ei, deci acești lideri de astăzi, aderă în totalitate la el.

Așadar: liderii maghiari de azi consideră valabil în continuare țelul înglobării Transilvaniei în cadrul Ungariei, consideră valabilă ideea că românii care nu acceptă înglobarea Transilvaniei în cadrul Ungariei trebuie pedepsiți cu armele. De asemenea, pentru acești domni rămâne valabil și țelul maghiarizării localităților românești.

Este bine că domnul deputat udemerist Antal Istvan a spus foarte clar toate acestea, chiar de la tribuna Camerei Deputaților. Aceste spuse au rămas consemnate în stenograma Camerei, ca document istoric, și stenograma o poate citi oricine. Sper să citească acest document și aliații UDMR-ului, cei care, împreună cu acest partid etnic fascist, guvernează astăzi România - acele partide care se consideră românești, care au chiar în titulatură termenul "național" și se afirmă a fi animate de sentimente patriotice românești.

Să menționăm și faptul că nu au lipsit la Lutița, pe 18 octombrie 1998, nici amenințările la adresa statului național unitar român. Episcopul maghiar Csiha Kalman cerea imperativ: "Să luăm înapoi, cu orice mijloace, ceea ce au luat de la noi". Președintele Comisiei de apărare a Parlamentului maghiar, Lanyi Zsolt, afirma că pentru Guvernul de la Budapesta "maghiarii dinăuntru ori din afara granițelor sunt un singur trup". Și, încununând amenințările, președintele Oficiului maghiarilor de peste graniță, Szabo Tibor, compara Transilvania cu Kosovo: "La sfârșitul secolului XX nu mai e posibil ca un guvern să-și asuprească proprii cetățeni fără ca nimeni să intervină". Toate aceste amenințări la adresa statului național unitar român au fost strigate sub steagurile Ungariei care fluturau vesel.

Nu este pentru prima dată când comemorarea de la Lutița este folosită de revizioniști pentru ațâțarea populației maghiare împotriva României. Mintea înfierbântată a lui Kátona Adam plănuia, în 1991, proclamarea "Țării Secuilor" autonomă, tot în timpul unei asemenea comemorări. Atunci, sub Guvernul Stolojan, dacă v-aduceți aminte, armata nu a stat cu brațele încrucișate: patru coloane de tancuri, sosite de la Alba Iulia, au fost amplasate, la vedere, în preajma Lutiței; și revizioniștii maghiari au dat înapoi. S-a dovedit, și atunci, că știu doar de frică.

Domnului Antal István și tuturor minților înfierbântate maghiare care se întrunesc la Lutița, Cernat, sau, mai recent, Valea lui Mihai, sau în alte locuri, trebuie să li se răspundă ferm: munții și pădurile din Harghita și Covasna nu sunt "secuiești", ci românești; românii sunt singurul popor de etnogeneză aici, ei au construit casa care se cheamă România și, de aceea, casa aceasta este a lor. Dacă le îngăduim și maghiarilor și secuilor să stea pe pământ românesc - deși au venit aici nechemați de noi, au venit aici cu sabia, pe când erau niște barbari - este și o condiție: să stea cuminți și să nu uite niciodată că statul acesta se numește România; altfel, pentru a-i convinge că locuiesc în casa noastră, vom fi constrânși să folosim lancea lui Horea.

Vă mulțumesc.

 
Mihai Nicolescu - exprimarea unei poziții contrare față de cea exprimată de domnul Dinu Gavrilescu, ministrul agriculturii și alimentației, în ziarul Adevărul, în legătură cu organizarea cercetării agronomice în România;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Nicolescu. Se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

 

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Societatea românească străbate o dură perioadă de tranziție. abandonând un model supercentralizat de organizare economică și socială, precum și structurile caracteristice acestuia, ea și-a propus să elaboreze și să construiască un model complet diferit de societate, precum și structuri noi funcționale.

Nu trebuie aduse prea multe argumente pentru a sugera rolul cercetării științifice și al învățământului superior la reușita acestui proiect, cu adevărat istoric.

În domeniul agricol, rămânând credincioși adevărului incontestabil că agricultura este o șansă pentru România, și știința agronomică este o șansă pentru agricultură, m-a surprins poziția exprimată de domnul doctor inginer Dinu Gavrilescu, ministrul agriculturii și alimentației, în ziarul "Adevărul" nr.2583 din 18.09.1998, legată de unele aprecieri și propuneri privind organizarea cercetării agronomice în România.

În acest sens, se propune transformarea institutelor și stațiunilor de cercetare agricolă în societăți comerciale, se apreciază că organizarea cercetării din agricultură se află, după părerea conducerii ministerului, într-o stare de construcție incoerentă, iar Academia de Științe Agricole și Silvice, ca for academic, este incompetentă să administreze cercetarea agricolă din România.

Consider că transformarea institutelor și stațiunilor de cercetare în societăți comerciale ar reprezenta o mare eroare și un experiment nedorit, care ar afecta în mod serios organizarea și funcționarea activității de cercetare agricolă.

În legătură cu perfecționarea sistemului de organizare a cercetării agricole, Comunitatea Științifică Agricolă din România a întocmit un proiect care a fost avizat în cadrul adunării generale a Academiei de Științe Agricole și Silvice, în primăvara anului 1997.

Proiectul a fost depus la Ministerul Agriculturii și Alimentației, fără ca acesta să fie analizat la nivelul ministerului și să se poarte discuții cu academia în legătură cu conținutul și eventualele propuneri de îmbunătățire.

În urmă cu câteva luni, ministerul a început să lucreze la proiectul de Lege de organizare a activității de cercetare agricolă, în afara Academiei de Științe Agricole și fără ca aceasta să fie consultată, ignorându-se întreaga comunitate științifică agronomică.

Îmi permit să apreciez că Academia de Științe Agricole și Silvice reprezintă organismul specializat, care poate conduce și coordona eficient activitatea științifică din domeniul agriculturii, prin cele 9 secții științifice de specialitate, cei 181 de membri titulari și corespondenți, precum și întregul colectiv de cercetare din institute și stațiuni.

Acest for științific trebuie să reprezinte consilierul de bază al ministerului în stabilirea strategiei de organizare și dezvoltare eficientă a agriculturii românești.

Consider că prin ideile ce se inserează în articolul apărut în ziar, se urmărește politizarea și a acestei structuri, acțiune care va conduce la dezorganizarea și destabilizarea sistemului național de cercetare agricolă.

Amintesc, celor care se ocupă de organizarea cercetării în afara Academiei de Științe Agricole și Silvice, ignorând total consultarea acesteia, că-și asumă o mare responsabilitate față de țară.

Cu toate dificultățile inerente procesului de tranziție, a multor incertitudini privind stabilirea patrimoniului funciar, oscilații în ceea ce privește cererea și oferta, atât pentru cercetarea propriu-zisă, dar mai ales în asigurarea fondului de semințe și material săditor, a unor întârzieri și, în multe situații, insuficientei finanțări a cercetării științifice, se poate aprecia că activitatea în unitățile de cercetare- dezvoltarea agricole s-a desfășurat în condiții de stabilitate.

Utilizând metode de genetică convențională, genetică moleculară și celulară, fiziologie, biochimie și biotehnologie, au fost obținute rezultate importante în domeniul cercetării fundamentale, care au asigurat baza științifică pentru noi creații biologice.

În perioada 1991-1997 au fost create și înregistrate peste 120 de soiuri și hibrizi, au fost întocmite tehnologii eficiente de lucru, s-au asigurat semințe, material săditor și animale de rasă, cu valoare biologică ridicată.

Iată de ce este necesar ca ministerul să sprijine activitatea desfășurată de academie și unitățile de cercetare componente, împreună să definitiveze organizarea și funcționarea unităților de cercetare, a sistemului de consultanță în noua structură de proprietare și noile condiții de lucru; să creeze condiții pentru o mai bună funcționare și eficientizare a agriculturii țării.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Ilie Neacșu - semnal de alarmă în legătură cu acțiunile iredentiste care se desfășoară în diverse localități din Ardeal;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu. Se pregătește domnul deputat Radu Liviu Bara.

 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe diferite căi, sosesc din Ardeal vești care au darul să-i trezească din somnul de veci pe toți aceia care s-au jertfit pentru ca România să devină o oază de liniște în această parte a lumii.

Zilnic, presa informează opinia publică despre acțiunile iredentiste, autonomiste și separatiste ale UDMR, susținute pe față de noul Guvern de la Budapesta.

O întreagă țară observă ofensiva agresivă pe toate planurile a capilor UDMR, numai PNȚCD, PNL și PD, orbite de miracolul puterii, nu reușesc să vadă că partenerii lor de coaliție nu urmăresc alt scop decât subminarea autorității statului național unitar român.

Stimați colegi,

Înțelegerile secrete între Emil Constantinescu-CDR-PD, pe de o parte, și UDMR, pe de altă parte, au generat slăbirea autorității statului român în multe județe din Ardeal.

Reprezentanții UDMR, instruiți de Budapesta, au ajuns până acolo încât să obstrucționeze amplasarea unor obiective strategice de interes național în unele zone ale Transilvaniei. Cazul Comandamentului trupelor de jandarmi de la Sf.Gheorghe, investiție întreruptă la presiunile UDMR, este cunoscut azi de toată țara.

Periodic, sub privirile încețoșate de vreme ale liderilor PNȚCD și PNL, se desfășoară în diverse localități din Ardeal întruniri ale iredentiștilor maghiari, în fruntea acestora situându-se lideri și parlamentari UDMR.

Cu aceste prilejuri, protejații domnilor Emil Constantinescu și Ion Diaconescu încalcă fără nerușinare și fără teamă Constituția României, aprobă planuri autonomist-separatiste, solicită dublă cetățenie și insultă populația majoritară.

În loc să-și exercite rolul de garant al independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării, cum spune Constituția la art.80 alin.1, Președintele Emil Constantinescu se transformă, pe zi ce trece, în complice la acțiunile UDMR, care încalcă flagrant unele alineate din art.1, 8, 12, 13 și 30 din legea fundamentală.

Stimați colegi,

Ne-am pus deseori întrebarea dacă Președintele țării, miniștrii și parlamentarii PNȚCD, PNL și PD sunt la curent cu acțiunile antiromânești desfășurate pe tot cuprinsul Ardealului de liderii UDMR, în frunte cu senatorul Csapó Iosif și pastorul Laszlo Tokes.

Realitatea este că respectivii cunosc aceste lucruri, dar nu iau nici o măsură, de parcă ar fi sub starea de hipnoză, mulțumindu-se cu deja perimata propoziție: "totul este sub control".

Care control, domnilor colegi, din moment ce Budapesta și-a organizat în Ardeal un învățământ paralel în limba maghiară, neautorizat și neacreditat? Când românii sunt scoși din școli, din primării, din societăți comerciale, din muzee, din case de cultură, din justiție, pentru că nu știu limba maghiară? Când cumpărarea de pământ, de imobile și de acțiuni în Ardeal este coordonată direct de serviciile secrete și de Guvernul de la Budapesta? Când comunele și orașele Transilvaniei conduse de reprezentanții UDMR sunt înțesate cu tot felul de monumente străine de istoria României? Când bisericile ortodoxe se zbat între a fi și a nu fi, pe fondul unei sărăcii lucii, generate de politica aberantă a unei coaliții incapabile și nedemne?

Colac peste pupăză, UDMR beneficiază, grație relațiilor speciale cu Președinția și cu PNȚCD, de posibilitatea promovării politicii sale, de la un capăt la altul antiromânească, chiar pe postul național de Televiziune. privilegiu de care se bucură UDMR, căreia i se televizează toate acțiunile iredentiste, șovine, rasiale, trebuie oprit.

Îi adresez noului director general al Televiziunii Române, Cristian Hadjiculea, rugămintea de a face lumină în această problemă care lezează nu numai bunul simț, dar și siguranța națională.

Fac un apel la colegii din coaliția Puterii, care percep corect starea de fapt din Ardeal, să-i trezească la realitate pe liderii lor, până când situația nu devine de-a dreptul critică.

Când va veni vremea socotelilor, pentru că pe lumea aceasta totul se plătește, vă informez că partidul pe care-l reprezint nu știe ce-i mila pentru aceia care au săpat la temelia neamului românesc, și nici pentru sprijinitorii acestora.

Aveți dreptul să vă temeți, domnilor colegi din UDMR, pentru că Partidul România Mare nu glumește când este vorba de trădătorii de țară și de cozile de topor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Sever Meșca - solicitarea unor măsuri de sprijinire a cercetării științifice;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Liviu Bara. Se pregătește domnul deputat Sever Meșca.

Domnul deputat Radu Liviu Bara este? Nu este.

Domnul deputat Petru Bejinariu este? Nu este.

Domnul deputat Sever Meșca. Se pregătește domnul deputat Bălăeț.

 

Domnul Sever Meșca:

În primul rând, permiteți-mi, domnule președinte, să amintesc unui onorabil coleg de la UDMR că instituția Gărzii naționale există și în alte state, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

Ideea Organizației PRM Covasna, care a găsit sprijin și la alte partide românești, nu era mai nocivă decât ideea care a condus la crearea Gărzii naționale a S.U.A., iar obiectivele insituției românești ar putea fi identice cu ale insituției americane. Nimic mai mult! Iar dacă legătura cauză-efect este evidentă, mai ales după intervenția documentată a domnului deputat Țurlea, intervenția domnului deputat de la UDMR apare ridicolă și, în mod nefiresc, alarmistă.

Doamnelor și domnilor colegi,

În al doilea rând, ne vom referi astăzi la unul dintre cele mai vitregite domenii ale vieții intelectuale din România, care, deși având implicații majore asupra viitorului țării, este neglijată în mod sistematic, cercetarea științifică.

După ce ani la rând s-au alocat cercetării fonduri ridicole, disipate și acestea în acțiuni neesențiale sau clientelare, cu organizații nonguvernamentale, se încearcă acum desființarea cadrului său organizatoric, singurul care, deși cu sincope și cu mari greutăți, mai funcționa oarecum - Ministerul Cercetării și Tehnologiei.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare atrage atenția asupra implicațiilor pe termen lung ale finanțării meschine și ineficiente a unui domeniu extrem de important, de care depinde locul pe care-l va ocupa România în lume în secolul următor, soarta generațiilor viitoare de specialiști români și, dacă, în definitiv vom continua să alimentăm fenomenul Braindrain, în detrimentul interesului național.

În consecință, noi susținem necesitatea ca domeniul cercetării științifice să fie de sine stătător și să beneficieze de un procentaj substanțial din buget.

Partidul România Mare apreciază că domeniul cercetării științifice nu poate fi lăsat de izbeliște până când, asemenea unor exemple prea îndepărtate de noi, va ajunge să fie susținut cu succes de inițiativa particulară.

Noi credem că potențialul creativ științific al românilor trebuie susținut încă în mod semnificativ de la buget, că este o chestiune de demnitate, de prestigiu și de interes național să ne formăm propriile generații succesive de cercetători, cărora să le asigurăm condiții decente de viață și de muncă aici, în țară. În caz contrar, vom fi permanent tributari importului de tehnologii și de produse înalt elaborate la prețuri prohibitive, iar tinerii noștri, cu posibilități intelectuale superioare, vor lua mereu drumul unui exil poate aurit sub aspect material, dar traumatizant din punct de vedere sentimental.

Cu asemenea politică, noi nu vom fi niciodată de acord.

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Bălăeț - manifestarea nemulțumirii față de Hotărârea de Guvern referitoare la modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Decretului nr.328/1966 privind regimul circulației rutiere;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț. Se pregătește pentru o replică domnul deputat Lădariu, ultimul, de altminteri, dintre vorbitori.

Vă rog.

 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Stimate domnule președinte,

Domnilor deputați,

Printre multele abuzuri de putere prin care Guvernul domnului Radu Vasile merge pe linia de tristă amintire a Guvernului Ciorbea, se află și Hotărârea de Guvern referitoare la modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Decretului nr.328 din 1966 privind circulația pe drumurile publice și pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor în acest sector.

Această hotărâre de Guvern nu are încă număr, căci n-a fost încă publicată în Monitorul oficial, dar ea a oripilat deja opinia publică, și presa, și sindicatele prin taxele și amenzile aberante pe care le pune la dispoziția aparatului polițienesc.

Domnul ministru Dejeu a apărut la Televiziune să explice inexplicabilul și absurdul unor asemenea măsuri lipsite de cea mai elementară corelare cu situația reală în care ne aflăm.

Să observăm că o singură amendă poate depăși salariul mediu al unui bugetar, că două îl fac praf la pungă pe șoferul care, ori a greșit, ori n-a greșit, dar el poate sta oricând la discreția polițistului care, ori s-a sculat prost dispus, ori are chef, cel mai adesea, să obțină ceva de la cel care-i trece cu mașina prin față.

Ce vrem să spunem cu toate cele ce mai sus? Că ne aflăm într-un domeniu subiectiv, în care exagerările pot mări și mai mult subiectivitatea și, dimpotrivă, măsura și realismul legii o pot reduce și, ca atare, și posibilitățile corupției vor fi mai mici.

Toate aceste observații privesc fondul problemei, dar aceste probleme de fond ale reglementării de care vorbim sunt legate și de forma de elaborare. Se pune întrebarea: cum este posibil ca Decretul nr.328 din 1966 elaborat sub vechiul regim, fiind deci caracteristic unui stat polițienesc, dictatorial să fie actualizat tale-quale în aplicarea amenzilor până la absurd și aberant. Înseamnă că democrația noastră este o vorbă în vânt, că regimul în care trăim e poliețenesc sau vrea să fie, ca atare. Că Guvernul ocolește în mod deliberat și sistematic Parlamentul prin nămolul de ordonanțe și hotărâri de Guvern, care mai de care mai nesupuse dezbaterilor și elaborărilor realiste pe care numai o viață parlamentară normală le poate oferi.

Iată unde ne aflăm, domnilor, chiar și în cazul concret pe care îl discutăm aici și acum, abuzul față de șoferi al reglementării polițienești a domnului Dejeu, își are originea în abuzul față de Parlament a Guvernului domnului Radu Vasile, din care domnul Dejeu face parte. Noul cod rutier elaborat de Camera Deputaților încă de la începutul anului trecut zace la Senat și în loc să-l grăbească acolo, ca să poată extage din el în mod realist taxele și amenzile de pe drumurile publice, domnii guvernanți recurg la soluții facile de tristă amintire care măresc corupția și reduc credibilitatea statului, a normalității relațiilor dintre oamenii puterii și ordinii și publicul circulant.

În numele acestuia din urmă, Grupul parlamentar al PRM protestează împotriva acestei absurde hotărâri de Guvern și cere revenirea la soluții realiste, corelate care să țină seama de toți factorii care participă la traficul rutier.

Dați-ne voie, domnilor, să fim cât se poate de categorici în această privință.

Vă mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - replică la intervenția domnului deputat Kerekes Karoly în problema mult discutatei atitudini dușmănoase a UDMR;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Lădariu, aveți un drept la replică.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebat la conferința de presă de vinerea trecută dacă sunt de acord cu afirmația domnului Corneliu Vadim Tudor în legătură cu înființarea, dacă va fi cazul, a Gărzilor Naționale Române, am răspuns da. Dar nu la acest răspuns afirmativ dorea să se oprească azi domnul Kerekeș Karoly, ci la cu totul altceva. Se încearcă prin diversiune, ca de obicei, abaterea de la problemele grave create în Ardeal de UDMR. Dușmănia fățișă a UDMR față de România și români este de acum arhicunoscută. Este un lucru bine știut că jignirile aduse de UDMR nu se adresează doar unor partide din opoziție, ci unui întreg neam românesc. De acest lucru ne-am convins deja cu toții. Întrebarea este ce vrea să ascundă UDMR-ul prin intervențiile de felul celei de azi a domnului deputat Kerekeș. Ceea ce se vede prea bine și ceea ce cu toții vedem, ceea ce cunoaște deja o țară întreagă: table indicatoare și inscripționări bilingve, concursuri pentru ocuparea unor posturi la primăria din Tg.Mureș pe criteriul etnic, nu cel al valorii și competenței, dublă cetățenie, refuzul unui primar, Fodor Imre, să vorbească românește la deschiderea zilelor târgumureșene, universitate maghiară de stat la Cluj-Napoca, exilarea limbii române din universitatea multiculturală, introducerea celei de-a doua limbi oficiale, maghiara, scoaterea art.1 din Constituție și renunțarea la conceputul de stat național, unitar. Dovezile sunt la tot pasul. Ele se numesc Balvanyos, Cernatu, Valea lui Mihai, Miercurea Ciuc și Miercurea Nirajului - Tg.Mureș. Românii ardeleni sunt îngrijorați din cauza tuturor mai sus arătate, iar nădejdi din partea puterii de a pune lucrurile la punct sunt puține. Așa că noi trebuie să fim stăpâni în propria casă, pentru că trebuie s-o spunem aici în fața dumneavoastră, a tuturor, ne-a ajuns cuțitul la os. Asta să nu uite UDMR și mai ales să-și amintească amănuntul că ne aflăm la noi acasă în România.

Vă mulțumesc.

 
Emil-Teodor Popescu - justificarea măririi amenzilor contravenționale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, după care trecem la partea a doua a ședinței noastre.

 

Domnul Emil -Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă mărturisesc că am fost ușor mirat de modul cum un anume coleg de-al nostru pune problema în legătură cu decretul acela, nr.328 și cred eu că e bine întotdeauna să păstrăm măsura chiar dacă suntem inflamați de anumite idei. Acest decret, de nici o culoare politică, vizează circulația pe drumurile publice, nu are nici o legătură cu nici un partid politic, codul rutier n-a fost încă adoptat și oamenii își fac de cap pe drum și mor, se produc mari pierderi de vieți omenești și materiale, pentru că toți au ajuns să disprețuiască legea, în sensul că plătește amenda 30 000 de lei și pleacă și râde în nas polițistului. Deci s-a impus pentru legiuitor, indiferent la ce nivel, s-a impus să se mărească aceste amenzi. ce este neconstituțional sau ce e nepolitic sau ce e rău în asta? Eu sunt de acord că să facem critici la adresa Guvernului sau a oricui dacă sunt întemeiate. Imaginați-vă că și colegul acela al nostru este mâine lovit de un șofer sau i se întâmplă nu știu ce pe stradă și pe urmă șoferul îi râde în nas, pleacă cu 15 000 de lei și îi zice să mă pupi... Lucrurile acestea au ajuns acum în situațiunea că nu mai pot fi tolerate. Tot dumneavoastră sunteți cei care cereți să instaurăm ordinea și disciplina, nu există alt procedeu juridic decât acesta. Până se adoptă codul rutier care e la râșniță la Senat, trebuia să se mărească pragurile la amenzile contravenționale aici, asta e tot. Eu cred, de aceea, că e bine să păstrăm o măsură în tot ceea ce spunem.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Cu aceasta, prima parte a ședinței noastre, cea destinată intervențiilor, s-a încheiat.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 1 december 2021, 5:28
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro