Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 12, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 12-03-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 12, 1996

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Emil-Livius-Nicolae Putin, secretari.

   

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 341 de deputați și-au înregistrat prezența, până la această oră, 251 de colegi, 90 sunt absenți, 17 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de articolul 128 din Regulament este întrunit.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

Prima listă, domnii deputați Vida Iuliu, Doru Dobrescu, Traian Băsescu, Gheorghe Comănescu, Remus Opriș, Victor Boștinaru, Sergiu Rizescu, Sorin Lepșa, Corneliu Gavaliugov.

 
  Iuliu Vida - evocarea unui eveniment istoric - 148 de ani de la izbucnirea Revoluției din Pesta;

Îl invit pe domnul deputat Vida. Rugămintea este să fie respectate cele 3 minute. Aveți un cronometru în partea din dreapta a tribunei și vă rog să-l urmăriți.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În spiritul idealurilor de integrare europeană și a năzuințelor reconcilierilor istorice între popoarele din Centrul și Sud-Estul Europei, doresc să evoc un eveniment istoric, care prin importanța și dimensiunea sa a devenit sărbătoare națională a maghiarimii de pretutindeni.

La 15 martie se împlinesc 148 ani de la izbucnirea Revoluției din Pesta. Într-o zi luminoasă de martie, un grup de tineri revoluționari entuziaști au pornit să doboare cu mâinile goale bastioanele absolutismului habsburgic, pentru triumful idealurilor de libertate națională și dreptate socială.

În primăvara anului 1848, în întreaga Europă a avut loc un val de revoluții care aveau scop lichidarea asupririlor naționale și sociale. Sub steagul libertății, pe baricadele revoluției au luptat împreună maghiari, români, germani, slovaci, polonezi și alte naționalități, fiind conștienți că aceste idealuri nu se pot realiza numai prin unirea forțelor revoluționare împotriva tuturor formelor de asuprire.

Revoluția maghiară, după o luptă eroică dar tragică, a fost înfrântă, ca de altfel și celelalte revoluții din Europa, datorită faptului că imperiile reacționare au reușit să impună politica "Divide et impera".

Mesajul zilei de 15 martie 1848, pentru generațiile de astăzi și de viitor, este acela că integrarea europeană, dezvoltarea liberă și în siguranță deplină a popoarelor și a comunităților naționale nu poate să aibă loc numai prin reconciliere istorică și recunoașterea valorilor democratice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Doru Mihai Dobrescu - prezentarea unor aspecte ale vieții sociale care necesită imediate îndreptări;

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Doru Dobrescu. Va urma domnul deputat Traian Băsescu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Doru Mihai Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Am trei secvențe să vi le înfățișez.

Secvența 1. Sindicatul RODAE Automobile Craiova, constatând că patronatul a călcat contractul colectiv de muncă pe 1995-96 la art.16 alin.3 și 4 și procesul-verbal din 12 noiembrie 1995, a declarat grevă, sprijinindu-se pe art.38 alin.5 din Constituția României care spune că "caracterul obligatoriu al convențiilor colective este garantat". Tribunalul a declarat greva ilegală pentru că nu există motiv, asimilând astfel spațiul jurisdicțional al RODAE Automobile cu cel al unei legații sau ambasade străine. Explicația: în spatele patronilor stă puternicul concern DAEWO. Cine stă în spatele lui DAEWO, știm foarte bine!

Secvența a doua. Unica fabrică de avioane de luptă din Craiova, o adevărată bijuterie tehnică, urmează a fi închisă. Fiabilitatea acestor avioane, din care până acum nu a căzut niciunul, s-a putut demonstra cu ocazia unor altercații, mai anii trecuți, pe teritoriul fostei Iugoslavii. Această fabrică de avioane asigură României o anumită independență. Era să uit! Vom importa aviație de luptă. Poate chiar mai proastă!

Secvența a treia. În contextul mondial în care tuberculoza cunoaște o creștere deosebită, România a ajuns la situația anilor ‘28-’30, adică îi din nou pe primul loc. Lângă Craiova, în pădurea Bucovăț, într-o pădure seculară, există de o sută de ani unul din cele mai performante sanatorii de tuberculoză. Acesta urmează să fie mutat la Poiana Mare, pe malul Dunării, la polul căldurii și al prafului endemic de acolo. Se rezolvă astfel, probabil definitiv, problema ofticoșilor din zonă. Era să uit! Pădurea Bucovăț, vip-urile postdecembriste au umplut-o cu vile. Evident, prezența tuberculoșilor este prisoselnică.

Și-atunci, în fața acestor trei evenimente, mă rog, trei secvențe care, probabil, fac parte din sute, nu am decât să spun: Doamne, apără pe români și ai grijă de interesele lor, atâta timp cât cei care sunt abilitați s-o facă, și chiar și românii înșiși, de șase ani, au alte treburi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Traian Băsescu - afirmarea susținerii parlamentare de către deputații P.D. a revendicărilor salariaților de la Metrou;

Domnul deputat Traian Băsescu, în continuare. Va urma domnul deputat Gheorghe Comănescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte,

Greva de la METROREX tinde să se cronicizeze. Organizată și condusă, în fază inițială, de liderii sindicali ai USLM, ulterior greva a devenit o manifestare spontană, pe care liderii sindicali nu o mai controlează. Faptul că la Metrou salariații nu au suspendat greva la ordinul liderilor sindicali este proba că ne aflăm în fața unei adevărate mișcări sindicale, care nu-și are izvorul în comanda sindicală, de sus în jos, ci-și află rădăcinile în nemulțumirea, în îngrijorarea, în disperarea salariaților.

Deprinsă cu aroganța și disprețul față de cei pe care-i guvernează, puterea, prin reprezentanții ei, nu găsește alte modalități de soluționare a conflictului de muncă de la Metrou decât amenințarea, minciuna și, cei-i mai grav, tentativa de învrăjbire a populației împotriva greviștilor.

Acest chip de acțiuni practicate din plin în aceste zile de premierul Văcăroiu, de ministrul transporturilor, Aurel Novac, sau de secretarul de stat Șerban Mihăilescu nu au nimic comun cu social-democrația și cu atât mai puțin se pot găsi în aceste acțiuni minime elemente de democrație. Astfel de abordări nu sunt specifice nici măcar comunismului maturizat, ci corespun epocii incipiente a instaurării acestuia în România când singurele metode utilizate erau cele din învățăturile lui Stalin.

Nu cu învrăjbire și amenințările proferate de premierul Nicolae Văcăroiu se opresc grevele generate de sărăcia salariaților. Nu cu protocoalele mincinoase, semnate de ministrul Aurel Novac, se cresc, se hrănesc, se încalță, se trimit la școală copiii salariaților. Nu cu fraudele de zeci de mii de dolari ale lui Șerban Mihăilescu se îmbunătățesc condițiile de muncă ale salariaților din Metrou.

Acum nu aveți decât o soluție, domnilor guvernanți: negocierea cinstită, responsabilă, cu aplecare către revendicările justificate ale salariaților, indiferent că aceștia sunt salariați de la Metrou, de la S.N.C.F.R., docheri în porturi, aviatori, siderurgiști sau șoferi.

Perseverarea în minciună și aroganță în fața salariaților ajunși la disperare poate avea urmări extrem de grave. Cu aroganța și minciuna v-a învățat majoritatea parlamentară formată din P.D.S.R., P.U.N.R., P.S.M. și P.R.M., care timp de patru ani v-au susținut necondiționat inepțiile economice, incompetența și politica de sărăcire a populației în folosul câtorva clienți ai puterii.

Cum se găsesc bani pentru a acoperi fraudele de sute de milioane de la Banca Dacia Felix, dar nu se găsesc bani pentru asigurarea unui trai decent salariaților?

Cum se găsesc miliarde de lei pentru ca S.P.P.-ul să-și cumpere, acum, în preajma campaniei electorale, o nouă tipografie, dar nu se găsesc bani pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din Metrou?

Și închei...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depășit cu 20 de secunde...

 
   

Domnul Traian Băsescu:

...plecând de la realitatea refuzului actualei puteri de a avea un dialog responsabil, cinstit, realist cu reprezentanții salariaților, Partidul Democrat se declară solidar cu revendicările justificate ale salariaților, angajându-se, în același timp, la susținere parlamentară până la soluționare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Rugămintea este să țineți seama de limita stabilită. Ați depăsit cu 40 de secunde.

 
   

Domnul Traian Băsescu: (din sală):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Însă mi-ați dat niște răspunsuri la unele întrebări, care ne frământau, așa că vă mulțumim foarte mult...

 
   

Domnul Traian Băsescu: (din sală)

Sunt convins că vă frământă demult!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, dar răspunsurile au fost interesante și utile.

 
  Constantin Remus Opriș - solicitarea ajutorului celor în drept pentru înlăturarea gravelor neajunsuri cu care se confruntă Spitalul studențesc;

Domnul deputat Gheorghe Comănescu nu este. Domnul deputat Remus Opriș și va urma domnul deputat Victor Boștinaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Remus Opriș:

Asemeni multor altor spitale din țară și Spitalul studențesc din București traversează o cumplită perioadă de criză. Clădirea în care funcționează, în strada General Berthelot, este improprie atât funcțional, cât, mai ales, din punct de vedere igienic, deși este locul în care se acordă asistență medicală pentru studenții Centrului Universitar București cât și pentru salariații Ministerului Educației și Învățământului, pentru cei ai Editurii Didactice, pentru elevii școlilor postliceale sanitare și pentru studenții facultăților particulare, Spitalul studențesc a fost până în prezent un obiectiv sanitar neglijat de Ministerul Sănătății și de Direcția sanitară a Municipiului București. Fondurile alocate pentru funcționarea lui au fost insuficiente pentru a-i asigura o bună exploatare. La aceasta s-a mai adăugat o proastă activitate managerială de care se face culpabilă conducerea spitalului. Cei 58 de medici și 2 farmaciști, cărora li se mai adaugă încă 123 de cadre medii și personal auxiliar tehnic, își desfășoară activitatea în condițiile unei precare dotări tehnice, cu o insuficientă aparatură de diagnostic.

Această stare de lucruri a nemulțumit personalul, dar și pe studenții care sunt beneficiarii serviciilor medicale. Nu o dată aceștia și-au manifestat nemulțumirea, au înaintat proteste, au făcut publică atitudinea lor, dar Ministerul Sănătății și Direcția sanitară au continuat să tacă. Nu la fel s-a întâmplat cu mass media, care a prezentat deficiențele reclamate. Însă, în accepțiunea doamnei director a Spitalului studențesc, cât și a unor reperezentanți ai Ministerului Sănătății, relatarea sinceră a unor defecțiuni sau neajunsuri presei, echivalează cu divulgarea unor secrete profesionale. Doar așa se explică de ce, după reportajul Televiziunii Române, transmis în luna ianuarie 1996, reportaj în care se arătau marile deficiențe existente, directoarea spitalului a instituit o cumplită teroare împotriva medicilor și salariaților care au avut îndrăzneala să accepte să fie intervievați asupra greutăților cu care se confruntă în spital. Pentru doamna director Hudiță, dreptul constituțional al libertății de exprimare nu este decât un palid principiu, care nu o poate împiedica să-și exercite cu orice preț prerogativele de șef, chiar subjugând adevărul pentru mascarea lipsurilor și a incompetenței.

Solicit pe această cale Ministerului Sănătății și Direcției Sanitare a Municipiului București alocarea de urgență a sumelor necesare pentru începerea lucrărilor de salubrizare a clădirii Spitalului studențsc.

Doresc să cred că redresarea acestor neajunsuri și viitoarea reparare a clădirii nu va determina închiderea sau desființarea spitalului și privarea populației studențești de serviciile medicale calificate.

Sper, de asemenea, că aceste lucrări nu vor fi paravanul pentru concedierea personalului medico-sanitar și nu se va lăsa posibilitatea satisfacerii altor interese decât cele ale apărării sănătății studenților bucureșteni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Victor Boștinaru - declarație în numele Uniunii Social Democrate, privind aderarea României la Uniunea Europeană;

Domnul deputat Victor Boștinaru. Va urma domnul deputat Sergiu Rizescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Victor Boștinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Întrucât săptămâna aceasta nu au fost interpelări, voi face o declarație în numele grupurilor Partidului Democrat și a Partidului Social Democrat, deci a Uniunii Social Democrate.

În luna august 1995, la Snagov, toate partidele parlamentare au semnat Strategia de aderare la Uniunea Europeană. Ulterior, România a depus cerere oficială de aderare. Dincolo de atitudinile contradictorii sau chiar șocante ale unora dintre partidele și personalitățile actualei majorități, problema în sine, cea a aderării, este de o importanță prea mare pentru România iar evoluția integrării țării noastre va marca decisiv destinul nostru național la sfârșitul acestui mileniu.

Conferința interguvernamentală de la Torino va deschide procesul de pregătire pentru primirea de noi membri din Europa Centrală și de Est în Uniunea Europeană, știut fiind că acest proces de evaluări și decizii va dura circa un an și jumătate, dar el începe oricum.

Convinși că evoluția acestui proces va însemna fie integrarea României în democrație și prosperitate, fie va condamna țara noastră la subdezvoltare, sărăcie, izolare, solicităm, domnule prim-ministru, în numele grupurilor parlamentare menționate, să prezentați în fața Camerei Deputaților stadiul pregătirii pentru aderare al României și evaluările Guvernului României asupra evoluțiilor viitoare în relațiile cu Uniunea Europeană.

Distinși colegi, în ciuda crizei noastre de timp, v-aș ruga însă să acceptați și dumneavoastră că o dezbatere, măcar de două-trei ore, asupra acestei probleme este prea importantă, în așa fel încât noi să ne opunem unei asemenea inițiative.

De altfel, în această dimineață, grupurile menționate vor depune și Biroului permanent o cerere pentru a se înscrie pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Sergiu Rizescu - aspru rechizitoriu la adresa Puterii;

Domnul deputat Sergiu Rizescu de la P.N.Ț.C.D.

   

Domnul Sergiu-George Rizescu:

În chip paradoxal, cu cât disperarea românului de rând e mai puternică cu atât mai pregnant se manifestă cinismul puterii, cu cât suferința e mai adâncă și mai dureroasă, cu atât el e mai sfidător, fie că vine de undeva de sus, fie de la Palatul Victoria, maculează totul, fără cruțare, în mod sistematic, devenind, din păcate, comandament odios, adevărată politică forțând mâna istoriei, politică de stat centrată pe interese de grup mafiote, disprețuind poporul și trebuințele sale, manipulîndu-l perfid, stipulându-l perfid, speculându-i slăbiciunile, instigându-l parșiv, unii împotriva altora, învrâjbindu-i dureros și de neiertate, ca în iunie ‘90 și în septembrie ‘91, ca-n alegeri, ca de atâtea ori până acum. Mai ales când au fost mișcări greviste de amploare, ca cea de la Reșița ori de la C.F.R. sau de la Metrou, ajunse toate prin tribunale neîndurătoare, blamate de mass-media obedientă, înjurate de brutărese manipulate, de organe, cu amenințări de la Guvern, cu comparații detestabile și incitatoare, ca și cum prin Piața Victoriei ar fi cei săraci. Mai bine înzestrăm ca lumea serviciile secrete decât să meargă metroul, mai bine mergem la meci sau la miss-uri ori voiajăm electoral peste tot, decât să-i ascultăm pe oameni, mai bine să-i lăsăm prin subterane să flămânzească sau să strige degeaba pe străzi.

Scumpim fără măsură și aruncăm în derâdere ceva mărunțiș vorbind cu emfază de indexări, ne lăudăm cu reforma prin cărți subvenționate și ne mor copiii în infecte maternități, ori bătrânii sărmani, fără vile și pensii decente, impunem legi rele și sporim tagma pușcăriașilor anonimi, dar avem grijă de Fane Spoitoru, cel cu săbiile, sau de Gigi Kent, cel cu aparatele, ori de "foști" să prospere, ciocoii vechi și noi laolaltă, și, desigur, la putere sub deviza: "Săraci și curați, pe veci!". Mai mare cinism ca ăsta nu cred să existe deși, dacă mă gândesc bine, domnul Măgureanu nu și-a spus încă ultimul cuvânt!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mi-e teamă că trebuie să încheiem aici lista cu intervenții din partea Opoziției, s-au încheiat cele 20 de minute.

 
  Victor Ioan Pica - prezentarea unei sesizări din partea Comunității de confesiune greco-catolică;

Trecem la cele 10 minute rezervate deputaților independenți.

Are cuvântul domnul deputat Victor Ioan Pica. Va urma domnul deputat Petre Țurlea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Victor Ioan Pica:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

De curând am primit la Comisia 14 a Camerei Deputaților o sesizare din partea Comunității de confesiune greco-catolică din localitatea Copăcel, județul Brașov, urmată de o altă sesizare venită din localitatea Comăna, același județ. Ambele sesizări au aceeași temă: starea conflictuală dintre credincioșii uniți și cei ortodocși, iscată de faptul că ortodocșii nu permit greco-catolicilor să-și oficieze slujbele într-una din cele două biserici care există în ambele localități.

Cu puțin timp în urmă am isprăvit de lecturat cartea "Marturiile prigoanei contra Bisericii Române Unite cu Roma între anii ‘90-95" de Anton Moisin. Un tom masiv în care autorul întrebându-se, de la început, de ce era necesară această carte, își răspunde "pentru că prigoana comunistă a fost înlocuită de prigoana fundamentalist-ortodoxă, sub privire nepăsătoare ale autorităților".

În fine, după ce ni se prezintă succient istoria Bisericii Unite Române, arătându-se că aceasta a fost o instituție de cultură și de apărare a românismului, cartea caută să lămurească confuzia care se face între ortodoxism și românism, pe de o parte, și pe de altă confuzia care se comite trăgându-se semnul egalității între catolic și ungur.

Și cum îi stă bine unei lucrări scrise cu pasiune, se stăruie pe zeci de pagini asupra compromisului pe care Biserica Ortodoxă l-a făcut cu comunismul, precum și asupra martiriului Bisericii Unite în regimul comunist.

"În 1992 ia ființă noua Mișcare memorandistă, care își propune pe plan imediat restituirea bisericilor și bunurilor furate de la greco-catolici". Aceasta a trimis circa 17 sesizări către Parlamentul României, plus zeci de sesizări către foruri din țară și din străinătate, absolut toate fără nici un rezultat, după cum ne informează cartea.

Am ținut să vă prezint aceste lucruri întrucât mie mi se pare că acest conflict între uniți și ortodocși a devenit, la ora actuală, o problemă de proporții naționale.

Căutând să mă debarasez de orice idee preconcepută, în această materie nu văd altă cale de urmat decât spiritul dreptății.

În închisoare am cunoscut sute de preoți uniți și ortodocși care sufereau toți pentru credința în Dumnezeu și pentru că simțeau românește. Ați înțeles poziția mea aici, este de creștin și de român.

Evident, Biserica Greco-Catolică așteaptă ca statul român să-i facă dreptate. Se cere o lege fermă, care să reglementeze procesul acesta de retrocedare a bunurilor ei luate în ‘48. Inițiative și promisiuni au fost destule în acest sens.

Vă invit, însă, să dăm dovadă de maximă luciditate. Oricâtă dreptate ar avea Biserica Unită, poate statul român să creeze, prin aceasta, o stare conflictuală între el și majoritatea românilor? Mai ales când se pun pe prim plan probleme naționale și, de ce nu, interese politice. Aceasta este toată problema statului român aici- poziția de echilibru între solicitările forurilor internaționale de a satisface revindecările unei biserici prigonite timp de o jumătate de secol și refuzul majorității populației ortodoxe a României de a da curs acestor revindecări.

Să privim însă spre alt aspect al problemei, foarte important. Există un decret al C.P.U.N. - 126/90 al cărui articol 3 caută cât de cât să reglementeze această stare de lucruri. Acest articol stipulează că situația juridică a lăcașurilor de cult, care au aparținut Bisericii Române Unite cu Roma și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română se va stabili de către o comisie mixtă formată din reprezentanțiilor celor două culte religioase.

Chiar dacă aceste probleme s-au dovedit ineficace, mie mi se pare că ele fac apel la o altă dimensiune a existenței noastre - spiritul de toleranță creștină.

Vă mărturisesc că de la bun început mi-a sfâșiat inima o întrebare dureroasă...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depăsit cu 50 de secunde. Vă mulțumesc foarte mult!

 
  Petre Țurlea - anunțarea lansării cărții Falși martiri maghiari pe pământul românesc, în contextul sărbătoririi de către UDMR a Revoluției maghiare de la 1848;

Domnul deputat Petre Țurlea. Urmează domnul deputat Teodor Vintilescu.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum știți foarte bine, luna martie este încărcată de istorie. Comemorăm sau aniversăm în această lună o mulțime de evenimente de importanță majoră pentru istoria românilor, de la începutul Revoluției române de la 1848 până la victoria împotriva rebeliunii antistatale organizată de U.D.M.R. la Tg.Mureș în 1990.

Este normal ca pe pământul lor, românii, care sunt singurul popor de etnogeneză aici, să aibă dreptul de a sărbători sau comemora toate evenimentele majore din istoria lor. Nu este normal însă ca evenimentele din istoria altui stat, evenimente din cauza cărora românii au avut de suferit, să fie aniversate tot pe pământul românesc.

Cu toate acestea, din mai multe localități ale Transilvaniei îmi vine vestea că U.D.M.R. va organiza mari manifestații de 15 martie, ca în fiecare an. De data aceasta, pe lângă revoluția maghiară de la 1848, se vor aniversa concomitent și cei 1100 de ani de la venirea ungurilor, în 896, în Câmpia Panonică, ocazie cu care se vor planta în fiecare oraș câte 11 pomi.

Românii nu au de ce aniversa revoluția maghiară de la 1848, care a avut drept principal țel înglobarea forțată a Transilvaniei în cadrul Ungariei și în timpul căreia maghiarii revoluționari au asasinat 40.000 de români și au distrus 230 de sate ale acestora.

Românii nu au de ce aniversa nici descălecatul triburilor maghiare, pe care nu ei le-au poftit și în urma cărei descălecări au avut de suferit în toți acești 1.100 de ani și mai suferă și azi de pe urma acțiunilor urmașilor lui Arpad.

Sărbătorirea maghiară este o sfidare la adresa românilor și o expresie a lipsei de imoralitate. Nu este moral ca acțiuni criminale să fie aniversate tocmai în casa celui ce a avut de suferit de pe urma lor. Între localităților unde, vineri 15 martie 1996, U.D.M.R. va organiza o manifestație, este și Sf.Gheorghe. Evident, manifestația are doar ca pretext cele două momente istorice. În realitate, va fi o adunare revizionistă.

De aceea, în aceeași zi, concomitent cu manifestarea anti românească și revizionistă a U.D.M.R., voi lansa, tot la Sf.Gheorghe, cea mai recentă carte a mea, intitulată "Falși martiri maghiari pe pământ românesc". Este un volum de combatere științifică a uneia dintre teoriile maghiare ce falsifică istoria spațiului românesc.

Vă invit, doamnelor și domnilor colegi și domnule președinte, vă invit să participați, alături de mine, la lansarea, vineri 15 martie 1996, la Sf.Gheorghe, a volumului intitulat "Falși martiri maghiari pe pământul românesc".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Teodor Vintilescu - exprimarea nemulțumirii pentru faptul că nu a primit răspunsuri la multele cereri adresate Biroului permanent al Camerei Deputaților;

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu, în încheierea acestei secvențe. Aveți cuvântul, domnul deputat.

   

Domnul Teodor Vintilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ieri îmi sugerați că astăzi am să vorbesc despre același lucru ca și ieri. Nu voi face acest lucru, ci voi căuta să vă reamintesc dumneavoastră repetatele cereri pe care le-am făcut și la care nu am primit răspuns din partea Parlamentului, cu numărul 1735 din luna noiembrie 1994 privind rambursarea sumelor consumate pentru telefoanele și poșta de care noi beneficiem. Adresa este încă în Secretariat.

Altul este un răspuns pe care nu l-am primit din partea domnului prim-ministru Văcăroiu, era vorba de Legea patrimoniului public, nu am primit nici un răspuns.

V-am adresat și dumneavoastră , mult stimate domnule președinte, pe care vă știu că sunteți un susținător al spiritului profund democratic, era vorba tot de această lege a patrimoniului public și privat cu care eu, de altfel, sunt acum la curent, că se lucrează, se lucrează de niște ani de zile și tot nu mai ajunge.

Ultimele dintre ele era o adresare către Biroul permanent, prin care doream ca acest Birou să manifeste o preocupare pentru aducerea bunurilor de patrimoniu în această aulă a noastră. Am primit și un răspuns din partea Biroului permanent, dar acest răspuns este nedocumentat, adică nici nu s-a cunoscut despre ce vorbeam eu și ceea ce știau dumnealor.

Și ultima, mi se pare, este ceva ce puțin m-a deranjat, este o Notă a Oficiului de ambientare, în care mi se spune foarte clar: "Vă rugăm ca de evidența acestui patrimoniu fix și custodie să dispună numai Oficiul de ambientare și expoziții de artă, conform deciziei legale emise de Camera Deputaților", decizie pe care eu n-o cunosc și ar putea să fie o lipsă a mea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Anatolie Costin - adresarea rugăminții ca deputații, prin Circumscripțiile elelctorale, să contribuie la sprijinirea acțiunilor ocazionate de Luna pădurii;

Următoarea listă începe cu domnul deputat Costin Anatolie de la P.D.S.R. Va urma domnul Ion Danilescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Costin Anatolie:

Pe data de 15 martie, se deschide "Luna pădurii". În aceeași perioadă sunt evenimente foarte multe. În legătură cu acest eveniment aș vrea să adresez rugămintea domniilor voastre să sprijiniți, prin circumscripțiile electorale, acțiunile ce se întreprind în această perioadă de către unitățile silvice.

În legătură cu completarea și perfecționarea cadrului legislativ protecționist, în cadrul Parlamentului României, în actuala legislatură, s-a adus o contribuție importantă.

Astfel s-au luat în dezbatere și promovat legile de determinare a despăgubirilor în cazul unor pagube produse vegetației forestiere din fondul forestier și din afara acestuia, constituirea rezervației biosferei Delta Dunării, volumul maxim de masă lemnoasă ce se exploatează anual, unde s-a reușit ca volumul maxim de masă lemnoasă să fie în jurul a 14 milioane, deci în limita posibilității anuale.

O altă reglementare importantă este stipulată prin Legea 83, prin care se prevăd și prime pentru împădurire. S-a promovat Legea protecției mediului, este în curs de definitivare, fiind trecut în Comisia de mediere, Codul Silvic, legea fundamentală a pădurii, care stabilește cadrul de desfășurare a întregului proces de producție forestieră, cu toate reglementările necesare.

Proiectul de lege privind fondul cinegetic și protecția vânatului a fost analizat și promovat în comisia de specialitate și urmează, sperăm, să fie aprobat în această legislatură.

În final aș dori să subliniez faptul că a sosit timpul să milităm pentru o multitudine de mijloace educaționale, pentru formarea unui comportament civic față de imensul rol al pădurii în menținerea echilibrului vieții.

Nu trebuie uitat că în această lume, în care interesele economice, teritoriale se ciocnesc, unde oamenii se ucid unii pe alții, pădurea ar putea să contribuie la o oarecare asanare morală, arborele fiind un simbol al păcii, concordiei și al frăției.

A vorbi despre pădure înseamnă, de fiecare dată, a închina un modest gând de recunoștință unui prieten care nu te-a trădat niciodată, unui frate bun, unui generos părinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.Urmează domnul Ion Danilescu, va urma domnul deputat Ioan Catarig.

 
  Ion Danilescu - marcarea unui eveniment istoric - 89 de ani de la marea răscoală a țăranilor din 1907;

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ion Danilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Se împlinesc 89 de ani de la marea răscoală a țăranilor din 1907. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, s-au acumulat mari nemulțumiri în rândul țăranilor, generate de nedreapta împărțire a pământului, învoirile agricole și sistemul arendășesc. Răscoalele care au avut loc la sfârșitul secolului, în 1888, 1896, 1898 și 1899, din diferitele zone ale țării, au culminat cu marea Răscoală a țăranilor din 1907. Începută în satul Flămânzi din județul Botoșani, în februarie, s-a răspândit cu repeziciune în județele din nordul Moldovei, apoi în sud. În zilele de 11-15 martie s-a cunoscut apogeul acesteia, răspândindu-se în județele din Muntenia și Oltenia, practic în întreaga țară. Sub lozinca "Noi vrem pământ", țăranii ocupau conacele boierești, împărțeau produsele agricole, distrugeau registrele învoirilor agricole și dădeau foc caselor boierilor. În multe zone s-a încercat ocuparea orașelor, unde considerau că se găsesc vinovații pentru a fi pedepsiți. Intervenția forțelor represive a dus la înăbușirea puternicei ridicări țărănești. Peste 11.000 de țărani s-au sacrificat în speranța obținerii pământului pe care îl apăraseră secole de-a rândul împotriva cotropitorilor străini. Unele localități ca: Stănești, Vieru, Hodivoaia, Băilești și altele, au fost bombardate cu tunurile. Au căzut țărani, veterani ai războiului din 1877, așa cum a fost caporalul Furtună, cel care a sunat atacul asupra Griviței, precum și sergentul Constantin Uleiu, care, prin curajul său, și-a salvat comandantul de sub ploaia de șapnele de pe câmpul de luptă.

Cererile țăranilor nu au fost satisfăcute imediat, ci...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depășit timpul. Vă rog să ne prezentați concluzia. Vă rog!

 
   

Domnul Ion Danilescu:

... vor fi rezolvate în perioada următoare, culminând cu marea reformă din 1921.

Domnule președinte,

Ar fi mai bine să renunțăm la asemenea intervenții, dacă nu avem posibilitatea să le detaliem, să creăm starea emoțională, istorică, așa cum ar trebui. Cred că ar fi mai bine să le scoatem de pe ordinea de zi. Vă rog să mă scuzați.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, dumneavoastră decideți pentru dumneavoastră, ceilalți s-ar putea totuși să folosească aceste 3 minute.

Din sală:

Vi le lăsăm dumneavoastră.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dar toată lumea reușește să se încadreze în timp, dumneavoastră nu puteți. Sigur că este o diferență între o intervenție aici și o prezentare a unei expuneri la un seminar științific, este o diferență, fără îndoială.

În Parlament, domnule deputat, în toate parlamentele se pot face intervenții de 3 minute. Se transmit în acest cadru ideile principale, nu se face expunerea istorică a unei probleme.

Dacă vreți să folosiți acest interval de timp bine, dacă nu, puteți să renunțați.

 
  Ioan Catarig - solicitarea unor lămuriri și sprijin din partea aparatului Camerei Deputaților învederea îndeplinirii angajamentului său electoral;

Domnul deputat Ioan Catarig, urmează domnul deputat Vasile Stan.

   

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am un angajament electoral. El se numește amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare din cuprinsul județului Bistrița-Năsăud.

În mai multe rânduri, de la această înaltă tribună a Parlamentului, am făcut, și fac și în acest moment, apel la o întrevedere cu domnul președinte al României, Ion Iliescu, și respectiv cu domnul prim-ministru, Nicolae Văcăroiu. N-am primit niciodată un răspuns și ca atare am fost atent la cele ce se întâmplă în interiorul acestei instituții, Camera Deputaților, astfel că am putut constata cu plăcere dotarea de care se bucură personalul angajat al Camerei Deputaților. Nu-mi doresc, dar, pentru o singură săptămână, aș dori să fiu totuși director în Camera Deputaților pentru a putea și eu utiliza dotările acestea cu care se poate interveni în cele două locuri ale politicii românești de care v-am vorbit, unde, de fapt, se iau deciziile politice, adică la Cotroceni și la Palatul Victoria.

Pe de altă parte, îl rog pe domnul secretar Acsinte Gaspar să-mi indice pe ce căi al acestui organism al politicii românești mesajele ce se lansează de la tribuna Camerei Deputaților ajung acolo unde sunt trimise, iar în cazul în speță cine și când s-a ocupat de solicitarea mea, pentru a-mi îndeplini mandatul.

În felul acesta mă voi putea adresa Biroului permanent pentru a dispune rezolvarea solicitărilor mele firești, în vederea aducerii la îndeplinire a speranțelor cetățenilor județului Bistrița-Năsăud, căci, iată, în această perioadă, apare, cu cinism, o acțiune de transformare a deputaților în copii de mingi față de personalul angajat al Camerei Deputaților privitor la decontarea sumei forfetare, deși noi, deputații, ne-am manifestat nemulțumirea în acest sens.

Nu am să mă întreb cine sunt deputații și cine sunt angajații, ci am să mă întreb și am să vă întreb, în astfel de condiții noi suntem în fapt reprezentanții națiunii române? Și în ce măsură putem conta pe sprijinul Biroului permanent? Personal spun că da. Da, la care aștept să ni se spună clar: la solicitarea dumneavoastră, domnule deputat, mesajul a fost transmis domnului președinte Ion Iliescu în datele... și urmează aceste date, am primit sau nu am primit răspuns la faxurile nr... etc., idem domnului prim-ministru Nicolae Văcăroiu.

Și în încheiere- tot domnului Acsinte Gaspar mă adresez - cine este persoana sau persoanele la care să apelez pentru a-mi rezolva sarcinile curente, operative pe care le am de rezolvat în incinta Camerei Deputaților, dintre cei 1600 de angajați, încât astfel de solicitări, precum cele de mai sus, sau ceva de ordin mai mic, spre exemplu scrisul la mașină al unui material de 3-5 pagini, pot să le rezolv fără a fi pus în situația unui intrus, ci a păstra demnitatea parlamentarului român, a promova interesele cetățenilor din județul Bistrița-Năsăud, căci aștept dezbaterea bugetului de stat pentru anul 1996 și mai ales dezbaterea amendamentului privitor la angajamentul electoral de care v-am vorbit din septembrie 1992, și îl repet, tocmai pentru a atrage atenția asupra lui și cu aceasta închei: amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare din cuprinsul județului Bistrița-Năsăud.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru sprijinul dumneavoastră pe care contez foarte mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

 
  Vasile Stan - critici la adresa omului politic Emil Constantinescu, în urma apariției acestuia la o emisiune pe postul PRO-TV;

Domnul deputat Vasile Stan. Va urma domnul deputat Tudor Manolescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul Ilie Șerbănescu, în emisiunea la PRO TV din 10 martie a.c., ne-a oferit un interviu cu domnul Emil Constantinescu, președintele Convenției Democratice.

Am urmărit cu atenție interviul și, de la bun început, vă mărturisesc că nu am putut reține mare lucru, în afară de laude. Totuși câteva aspecte se degajă din răspunsurile intervievatului.

Domnul Emil Constantinescu nu a putut răspunde la întrebări decât cu prevederile electoral fanteziste din "Contractul cu România", elaborat de Convenție, care își propune ca în 200 de zile să rezolve toate problemele importante care frământă țara.

Întâmplător sau voit, domnul Constantinescu a uitat să amintească de declarațiile de acum două-trei săptămâni din cadrul aceleiași emisiuni ale domnului Ion Diaconescu, că acest contract nu se poate realiza decât cu o creștere anuală a produsului intern brut de 12-13%. Greu de crezut că, la ora actuală, vreo țară poate să se dezvolte, anual, în ritmul fantezist preconizat.

La întrebarea repetată a redactorului; de unde se va finanța acest așa-zis grandios program, domnul Constantinescu, vizibil jenat, a replicat că va da răspunsul într-o conferință de presă, unde, după cum știți, participă un număr mult mai mic de spectatori și auditori decât la televiziune.

Realitatea este că acest "Contract cu România" nu poate fi susținut financiar, chiar dacă domnul Constantinescu se laudă cu relațiile pe care le are în lumea finanțelor mondiale.

După părerea mea, domnul Constantinescu poate să-și dea de pe acum demisia, așa cum ne-a amenințat, de altfel, la televizor, pentru că programul este nerealizabil. Unele răspunsuri date de domnia sa, pe parcursul interviului, au fost contradictorii.

Cum se poate asocia declarația că în alegeri, Convenția Democratică va câștiga 51% din voturile electoratului cu afirmația făcută puțin mai înainte, că numărul membrilor Convenției nu a crescut vizibil din 1992 încoace, ceea ce presupune că nici numărul simpatizanților nu a crescut. În plus, acest optimism afișat denotă necunoașterea realităților sau, pur și simplu, exprimă o dorință a domniei sale.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Este foarte bine. Ce vă deranjează?

 
   

Domnul Vasile Stan:

Vizibil speriat și enervat de perseverența certă a insuccesului din alegerile prezidențiale de anul acesta și știind că domnul Iliescu va fi autorul acestui insucces, nu găsește altceva de făcut decât să-l jignească că în ultimul timp are tendința de a se îndrepta spre centru dreapta. Curată invenție. Chiar dacă domnul Constantinescu se laudă, cu dezinvoltură, de succesele obținute în timpul ultimelor peregrinări prin țară, îl asigur că, în județul Vaslui, tot domnul Iliescu va câștiga majoritatea votului dacă se va hotărî să candideze.

Afirm că domnul Constantinescu a făcut ceva pași din 1992 încoace, reușind să învețe pe dinafară câteva noțiuni economice, pe care le repetă în toate ocaziile, și că a împrumutat de la diverși oameni politici teze pe care puțin cosmetizate, le vinde cu nonșalanță.

Sintagma, să vă fie clar, repetată cu ostentație, pe tot parcursul interviului, ne-a arătat un om politic, domnul Constantinescu, nervos, nesigur și vizibil jenat de întrebare.

În încheiere îi amintesc domnului Constantinescu că agențiile internaționale de valoare financiară a urcat România în "grupa generică BB", plasând-o deci, din punctul de vedere al riscului, de țară alături de Polonia, Ungaria și Slovacia, iar aceasta nu s-a datorat poziției geo-strategice a țării noastre, așa cum a afirmat domnia sa, ci faptul că declinul economic...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vi s-a încheiat timpul.

 
   

Domnul Vasile Stan:

... a cam încetat, inflația a scăzut puternic, reforma avansează încet, dar constant.

Vă mulțumesc. (Vociferări).

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, (adreseându-se unui domn deputat din sală), vă rog să nu faceți comentarii nepoliticoase din sală. Vă rog foarte mult! (Vociferări)

 
  Tudor Manolescu - intervenție referitoare la modul cum reprezentanții executivului tratează capitolul referitor la întrebări și interpelări;

Are cuvântul domnul deputat Tudor Manolescu.

Va lua cuvântul, după aceea, în încheiere, domnul deputat Lazăr Lădariu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Tudor Manolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că tocmai acum domnul ministru Cozmâncă a ieșit din sală, pentru că intervenția mea de astăzi are ca obiect seriozitatea cu care Executivul, sau, mă rog, unii membri ai Executivului tratează Regulamentul Camerei Deputaților, mai precis capitolul referitor la întrebări și interpelări.

În cei aproape 4 ani de când lucrăm împreună, ne-am obișnuit să vedem aici, în fiecare luni seară, cam aceiași reprezentanți ai Executivului, singurele schimbări de la o săptămână la alta fiind dictate nu de diversitatea problemelor, ci de remanierile guvernamentale.

Întrebarea este ce te faci când problema pe care o aduci în discuție nu vizează pe unul din miniștrii obișnuiți să răspundă. Eu unul am făcut această greșeală, și în urmă cu exact o lună, adică pe 12 februarie 1996, i-am solicitat domnului ministru, secretar de stat Octav Cosmâncă, explicații privind tergiversarea repunerii în funcție a primarului ales al municipiului Botoșani, primar suspendat la începutul lunii septembrie 1995, în temeiul prevederilor art.46 din Legea 69/91. Deși la data de 4 decembrie, Parchetul de pe lângă Tribunalul județan Botoșani dispune scoaterea de sub urmărire penală, iar poliția confirmă inexistența altor lucrări penale în cauză, prefectul județului nu a emis nici până acum ordinul de anulare a suspendării primarului ales în 1992. În urmă cu câteva zile, între două articole ale Legii 69, domnul ministru Cosmâncă mi-a spus că trebuie să se mai documenteze înainte de a răspunde interpelării mele, or, eu știu, cu certitudine, că domnia sa cunoaște problema în detaliu, cu atât mai mult cu cât în această perioadă l-am avut de câteva ori oaspete în municipiul Botoșani.

După cum se știe, Regulamentul Camerei Deputaților specifică clar, la articolul 156, obligativitatea Executivului de a răspunde întrebărilor și interpelărilor în cel mult două săptămâni.

Întârzierea de care se face vinovat departamentul domnului ministru Cozmâncă nu are, cred eu, decât două explicații: indiferența față de membrii Camerei Deputaților sau lipsa de timp. Dar, pentru că ieri, domnia sa a fost aici toată după amiaza și a plecat exact în momentul în care au început răspunsurile la interpelări, rămâne în picioare doar prima variantă.

Rog Biroul permanent al Camerei să stabilească o dată precisă la care acest departament să-și precizeze poziția, pentru că orice întârziere în rezolvarea problemei menționate mai sus nu face decât să complice lucrurile, cei vinovați căutând cu disperare alte dovezi incriminatorii pentru primar și alte mijloace de influențare a factorilor de decizie, inclusiv ai justiției.

Dacă și acest demers va rămâne fără ecou, propun atunci modificarea articolului 156 din Regulamentul Camerei Deputaților cu următoarea completare: "cu excepția domnului ministru Octav Cozmâncă".

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - prezentarea protestului bibliotecarilor.

Domnul Adrian Năstase:

În încheiere, domnul deputat Lazăr Lădariu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Tranziția spre economia de piață, purtând pecetea unei originalități românești care a marcat vizibil toate componentele existenței noastre, a cuprins, în vârtejul ei, și pe cei mai defavorizați dintre oamenii de cultură - bibliotecarii.

După decembrie 1989, mulți bibliotecari, absolvenți ai unei facultăți cu profil pedagogic, au trecut la catedrele la care aveau încadrarea de bază. Dăruiții unei profesii au rămas în instituțiile cărora și-au consacrat viața și activitatea. Gestului lor nu i s-a răspuns, din păcate, pe măsura așteptărilor. Atunci când s-a luat măsura majorării salariilor lucrătorilor din instituțiile culturale, bibliotecarii, care nu blochează drumuri naționale și știu să așeze peste toate doar datoria, ei, care nu rotesc reteveiul pe deasupra capului prin piețele publice ca alții, ei, care nu cer, gălăgioși și furioși, mereu drepturi, prin Ordonanța 9/1996 au fost tratați discriminatoriu, neacordându-li-se sporul propus pentru celelalte categorii de lucrători din sfera culturii. Conștienți că mișcarea din mica branșă a bibliotecarilor nu este de natură să paralizeze viața social-economică a țării, ei așteaptă înțelegere din partea Legislativului și a Guvernului.

Ei nu pretind decât un salariu situat cel puțin la nivelul mediei pe economia națională, pentru că, oricum am lua lucrurile, este jenant să constați că există aici salarii de 105.000 lei, care se impozitează și din care se mai rețin și garanții, iar al unui licențiat universitar, cu o vechime de zeci de ani ca bibliotecar, este inferior celui revenind unui lucrător de la metrou.

Ofensați moral și nedreptățiți material, ei consideră profesiunea nobilă de bibliotecar și bibliotecile ca marginalizate inadmisibil, comparativ cu celelalte state din estul Europei.

În ziua de 6 martie, toate bibliotecile publice au declanșat prima acțiune de protest, cuprinzând următoarele revendicări:

l.- recunoașterea statutului bibliotecarului de promotor al culturii și factor social, educațional și informațional;

2.- asigurarea fondurilor financiare necesare unei dotări corespunzătoare pentru buna funcționare a bibliotecilor;

3.- finanțarea realizării unui sistem informațional la nivel național;

4.- finalizarea unei legislații moderne privind activitatea de bibliotecă, cu consultarea asociațiilor bibliotecari;

5.- salarizarea corespunzătoare a bibliotecarilor în concordanță cu importanța și pregătirea profesională;

6.- creșterea cu 50% salariilor bibliotecarilor;

7.- desființarea procentelor de promovare profesională la gradele I și IA, întrucât acestea contravin legii competenței, exceptarea bibliotecarilor de la calitatea de gestionar cu toate consecințele rezultate din Legea 22/69.

Încrezător că îndreptățitul protest al bibliotecarilor va fi auzit unde trebuie, credem că măsurile reparatorii morale și materiale se vor face simțite într-o corelare a salariului mediu al lor cu cel pe economie, cel puțin la nivelul celorlalți lucrători din sfera culturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii privind statutul și regimul refugiaților în România.  

Cu aceasta am încheiat partea din program rezervată intervențiilor deputaților.

În continuare vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra Legii privind statutul și regimul refugiaților în România.

Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.  

Intrăm în ordinea de zi și continuăm dezbaterile la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Rog comisia să ia loc în loja rezervată comisiilor.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că suntem la art.6, alin.5.

Îl rog pe domnul președinte Știrbu să ne prezinte amendamentele care s-au prezentat și punctele de vedere ale comisiei în legătură cu acestea. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

De fapt, la acest alineat care a rămas în raportul de bază, cu o completare în raportul suplimentar, unde am introdus și "consiliul județan", aceasta este de fapt modificarea, n-am avut amendamente. Domnul deputat Dinu a făcut o legătură cu un alt articol, în sensul de a preciza, când vom ajunge la articolul respectiv, problema și cu "primarul", dacă este compatibil sau nu cu mai multe funcții.

Noi n-am trecut la articolul respectiv "primarul", pentru că la incompatibilități se prevede, în mod clar: primarul nu poate avea și calitatea de consilier și am crezut că nu este necesar să repetăm. Când vom ajunge la articolul respectiv, dacă va fi nevoie și nu se înțelege, ne vom gândi atunci, să vedem, să dăm totuși normei o claritate mai bună.

Alte probleme la acest alineat...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, însă domnul Dinu a făcut o observație privind redactarea.

Deci, dânsul spunea că formularea "în mod cumulativ", ar însemna că trebuie, în mod necesar, să candideze pentru toate cele trei, ori ideea era că poate candida pentru oricare dintre ele și eventual în același timp.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Da, a fost și acest aspect afirmat.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci era oricum o chestiune de redactare, nu de fond.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Da. Dacă cumva în redactarea noastră se înțelege confuz, în sensul că trebuie să candideze pentru toate funcțiile, atunci, bineînțeles trebuie să ne însușim redactarea domniei sale, care se pare că este mai clară. Nu avem nimic împotrivă. Totul este să scoatem o formă cât mai clară. Suntem de acord.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bine. Punctul de vedere al inițiatorului. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Amendamentul propus de domnul deputat Dinu mi se pare pertinent și este într-o redactare mult mai clară, mai precisă. Și atunci permiteți-mi să dau citire acestui alineat 5 cu teza întâia, că ulterior s-a propus și o teză, a doua, referitoare la municipiul București.

Deci: "O persoană poate candida atât pentru consiliul local, cât și pentru consiliul județean, precum și pentru funcția de primar".

Și acum teza a doua: "În municipiul București, o persoană poate candida atât pentru consiliul general, cât și pentru unul din consiliile locale, de sector, precum și pentru funcția de primar". Și atunci, pentru capitală este corelat pe deplin acest text, teza a doua cu teza întâia de la alineatul 5.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Comisia?

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

A fost de acord.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

De acord cu aceasta.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Dinu, pentru teza întâi deocamdată. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul pentru teza a doua, în formularea pe care a citit-o domnul secretar de stat Cosmâncă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Îmopotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului alineatul 5 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem mai departe, următoarele alineate, deci alin.6 și 7 sunt acceptate, în varianta de la Senat, de către comisie.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Dacă nu, supun votului alin.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.7. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului punctul 8 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la pct.9, referitor la art.7. Vă rog să observați pct.9 din raport, deci se introduce de fapt la primul rând din alin.3. Domnul Marton Arpad are o observație. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În raportul suplimentar, care cuprinde și amendamentele respinse, se face o trimitere la un set de 8 amendamente ale mele care au fost respinse pe motivul că ele se ocupă cu o problematică rezolvată în modificarea Legii 69. Ca atare, nu poate fi pusă în discuție.

Într-adevăr, dintre aceste 8 amendamente, 3 se referă la această problematică, ca atare nici nu voi mai vorbi despre ele, însă celelalte 5 se referă la cu totul alte probleme. În consecință, mi le voi susține, cu acordul dumneavoastră, iar dumneavoastră, conform Regulamentului, probabil, aveți dreptul să decideți dacă va putea rămâne acel alineat sau nu.

Referitor la punctul 9, eu, în amendamentele pe care le-am depus comisiei, solicit eliminarea alin.3.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului?

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

In legătură cu acest amendament al domnului Márton Árpád - Francisc, el este corelat cu alin.1.

In situația în care reducem numărul de zile de la 45 la 30, atunci, într-adevăr, alin.3 nu își mai are rostul. In formularea actuală, deci cu 45 de zile, textul alin.3 este normal, firesc, întrucât este vorba și de faptul că avem alegeri parțiale. In actuala legislatură noi am avut 22 de asemenea alegeri parțiale și este normal ca acest termen pentru alegerile parțiale să fie la jumătate față de cel care este prevăzut pentru alegerile locale generale.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nică.

 
   

Domnul Mihail Nică:

Sunt întrutotul de acord cu ce spune domnul secretar de stat, însă în alin.3 nu spune nicăieri că această excepție se introduce pentru alegerile parțiale. Și aș ruga comisia să revizuiască un pic alineatul și să se precizeze că această excepție de reducere la jumătate se face numai pentru alegerile de tip parțial.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Domnul deputat Știrbu.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am avut în vedere formularea adoptată de Senat. Observați că nu am modificat decât o singură sintagmă și se pare că această normă nu strică cu nimic, ba chiar este necesară. Ea spune: "In cazul în care se stabilește, potrivit legii, o campanie mai scurtă de 45...", nu se stabilește, nu operează; în caz că se stabilește, operează. Că sunt alegeri parțiale, că sunt alegeri generale, este o normă care permite, în cazuri în care se va face așa ceva.

Eu nu pot decât să mențin ceea ce a stabilit comisia.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sorin Lepșa.

 
   

Domnul Sorin Lepșa:

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, eu susțin ceea ce spunea colegul deputat Nică Mihail, pentru că așa se poate interpreta că, chiar și în alegeri generale, se poate da o hotărâre de Guvern ca acestea să se desfăsoare cu termene la jumătate. Ori nu este normal ca în alegerile generale să apară acest lucru. Deci cred că este bine să fie specificat că numai pentru alegerile parțiale.

 
   

Domnul Adrian Năstase :

Dar nu este clar alin.1, care spune "cel puțin 45 de zile"? Deci este lege deja. Prin hotărâre de Guvern se poate trece peste această dispoziție de la alin.1?

 
   

Domnul Sorin Lepșa:

Dar alin.3 permite acest lucru.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Păi, dar este clar că se referă la o altă ipoteză, pentru că nu poate să intre, în același timp, în coliziune cu alineatul 1.

 
   

Domnul Sorin Lepșa:

Deci, domnule președinte, dacă luăm alin.3: "In cazul în care se stabilesc, potrivit legii, campanii electorale mai scurte de 45 de zile". Deci se poate lucrul acesta.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Pentru cele parțiale, pentru că, altfel, data alegerilor se stabilește...

 
   

Domnul Sorin Lepșa:

Atunci, dacă este pentru cele parțiale, să scriem în acest alineat că pentru alegerile parțiale.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Cred că această observație este corectă.

Domnul Știrbu.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

O să fie cazuri în care o să avem turul 2, la anumite localități. Cum le numim, parțiale?

 
   

Domnul Sorin Lepșa:

Este cu totul altceva.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

De ce să nu rămână, că este o normă generală permisivă? Nu este cu totul altceva. Se stabilesc alegeri și atunci vom stabili alegeri cu 10 - 12 zile...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul secretar de stat Cozmâncă.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Domnule deputat Lepșa,

Aici este vorba de faptul foarte clar și completarea propusă de comisie este firească, potrivit Legii administrației publice locale. Deci, făcând această trimitere, lucrurile nu se pot referi nicicând la alegeri locale de factură generală; deci numai atunci când se dizolvă un consiliu local și facem trimitere la Legea administrației publice locale. Când un primar a decedat și trebuie să se organizeze alegeri în acea localitate, termenele se reduc la jumătate. Aceasta este situația foarte clară, precisă și trimiterea la Legea administrației publice locale este clară, nu se poate proceda altfel.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci, înțeleg că s-ar accepta modificarea acestei formulări. Deci, în loc de "potrivit legii", să fie "potrivit Legii administrației publice locale", ca să nu mai existe nici un echivoc.

Domnul deputat Olteanu.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu are sens să amestecăm, în textul acestei legi, care se referă la mecanismul alegerilor locale, să venim să introducem amendamente dinLegea 69.

Care a fost gândirea noastră în comisie? Noi vom crea un mecanism, prin această lege, pe care dorim cu toții să-l permanentizăm, să nu schimbăm din 4 în 4 ani sistemul electoral, să amețim electoratul. Deci, până la urmă, cetățenii trebuie să se obișnuiască cu un anumit sistem al alegerilor locale și, din acest motiv, am considerat necesar, în funcție de evoluția societății, în funcție de factorii de conjunctură, să lăsăm la latitudinea Guvernului care va fi peste 4 ani, în funcție și de modul cum se va orienta societatea românească, să lăsăm, deci, la latitudinea Guvernului, la momentul respectiv, să aprecieze perioada în care va avea loc campania electorală respectivă. Deci aceasta a fost gândirea pentru care nu am prevăzut un termen expres, să spunem, prin acest text de lege.

Vă mulțumesc.

Și părerea mea ar fi să lăsăm așa cum este textul, că este bine gândit.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Răsvan Dobrescu.

Aveți cuvântul. Bună dimineața, domnule deputat!

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Un text de lege trebuie să fie simplu, clar și precis. El nu trebuie să lase loc unor interpretări ambigue și nici posibilitatea aplicării lui discreționare. De aceea eu sunt de părere că în acest text de lege trebuie stabilită campania electorală la 45 de zile, atunci când au loc alegeri locale generale în toată țara și să existe posibilitatea scurtării ei la 30 de zile, numai atunci când au loc alegeri, în anumite localități, înaintea expirării mandatului normal de 4 ani. Dacă vom face un astfel de text de lege, el va îndeplini cerințele pe care vi le-am expus. Dacă nu, există posibilitatea ca Guvernul, în funcție de interesele sale de moment, să stabilească o campanie electorală mai lungă sau mai scurtă, după cum apreciază el. Și vă rog să vă gândiți că acum există acest Guvern și majoritatea probabil că va fi mulțumită ca acest Guvern să stabilească, în acest mod, alegerile parțiale, dar există posibilitatea ca de la anul să existe un alt Guvern și actuala majoritate, viitoarea opoziție cred că nu va fi mulțumită ca acel Guvern să practice un sistem care i se va părea abuziv. De aceea legea trebuie să fie făcută clară și aplicabilă oricărui Guvern, și celui actual, și celui viitor, indiferent care va fi acela.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dan Marțian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt absolut de acord cu ideea pe care a enunțat-o puțin mai înainte domnul deputat Răsvan Dobrescu, și anume că legea trebuie să fie clară. Din acest punct de vedere, vă propun ca, în ceea ce privește alin.1 de la articolul.7, el să sune astfel: "Data alegerilor se stabilește prin hotărârea Guvernului". Prima frază sau prima teză, după care să urmeze a doua teză: "Durata campaniei electorale pentru alegeri locale este de 30 de zile".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dejeu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi venit la microfon, dacă nu s-ar fi făcut această ultimă propunere de către domnul coleg Dan Marțian.

Eu apreciez că scurtarea duratei alegerilor locale la un termen de 30 de zile, de o lună nu este o măsură bună, pentru corectitudinea alegerilor și mai ales pentru exprimarea corectă și reală a voinței electoratului.

Se știe foarte bine, domnule președinte și stimați colegi, că suntem într-o perioadă de tranziție și de formare a opiniei publice românești, inclusiv în acest domeniu atât de delicat al opțiunii electorale și că greutățile cele mai mari din acest punct de vedere le întâmpinăm în zone locale, în zonele mai retrase ale țării, ori reducerea campaniei electorale, în aceste zone, la 30 de zile impietează și afectează, după părerea mea, posibilitatea reală de a organiza în mod corect și de a obține, mai cu seamă în mod corect, o voință liber exprimată și în cunoștință de cauză de către electorat. De aceea eu sunt pentru menținerea acestui termen de cel puțin 45 de zile, că și așa este redus față de 60, cât am avut până acum, dar sunt pentru modificarea puțin a alineatului acesta al treilea, care vorbește despre posibilitatea reducerii acestui termen în cazuri excepționale și această reducere să se prevadă până la cel puțin 30 de zile și nu mai puțin, pentru că, iată, văd aici o reducere și la mai puțin de 24 de ore și să rotunjim aceste termene la o zi, deci în sus.

Termenele acestea de sub 30 de zile în campania electorală, după părerea mea, sunt neavenite. De aceea propun această modificare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Márton Árpád - Francisc și apoi domnul Cozmâncă.

 
   

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Termenele pe care le înscriem în acest articol trebuie să fie corelate. Ca atare, și acest alineat are o parte a textului cu reducerea pe care, probabil, nu ați observat-o. Reducerea se referă la celelalte termene care există în această lege, pentru că, în această lege, dacă o parcurgeți în întregul ei, observați că există mai multe termene și, conform acestor termene, cu 30 de zile înaintea datei alegerii, trebuie să fie depuse candidaturile. Dacă nu există această prevedere, de exemplu de reducere inclusiv a acelui termen de 30 de zile la jumătate, atunci propunerea domnului vicepreședinte Dan Marțian ar însemna că nu ar exista nici o zi pentru depunerea candidaturilor. Deci trebuie să se facă corelarea. Pe de altă parte, eu îmi mențin amendamentul de eliminare, pentru că poate să spună și domnul Cozmâncă că au existat alegeri parțiale, în care s-au fixat aceste termene mai scurte. De ce au intervenit aceste alegeri parțiale? Au fost demiși niște primari sau au demisionat de bunăvoie etc., etc., lucru pentru care partidele nu s-au pregătit și, în momentul respectiv, când au aflat că vor fi alegerile, nu au avut timpul suficient, conform termenelor care existau, în care trebuia să se încadreze, să-și găsească omul potrivit. Și erau alegeri care trebuiau repetate, pentru că nu a existat nici un candidat. Și peste două luni s-a refăcut alegerea. Deci, ca atare, s-a pierdut.

Eu cred că acest termen de 45 de zile, pentru toate cazurile, este benefic și este necesar.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Este minimal.

 
   

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Minimal. Mai jos nu se poate, vă rog să mă credeți. Ceea ce se crede că se poate câștiga cu cele 15 zile, de fapt se pierde mult mai mult, atât pe plan reprezentativ, al localității, cât și pe plan operativ.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Cozmâncă.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Eu sunt de acord cu amendamentul domnului deputat Dan Marțian, de fapt el vine să clarifice mai bine alin.1 de la acest articol și, în al doilea rând, propunerea care s-a făcut, de 30 de zile, de reducere a campaniei electorale, pentru alegerile locale nouă ni se pare firească.

Am discutat această problemă și la Senat, s-a apreciat și la Senat că trebuie să facem o delimitare clară între alegerile generale, parlamentare și alegerile locale.

Primul considerent pentru care propunem reducerea acestei perioade se leagă de faptul că, la nivelul localităților, comunelor, orașelor, candidații sunt cunoscuți, nu le trebuie două luni pentru a fi cunoscuți de electorat și a face campanie electorală. In al doilea rând, acest text era valabil în urmă cu 4 ani. Intre timp, partidele, toate partidele, cel puțin cele parlamentare s-au consolidat, au structuri clare, precise, deci au și candidați competenți, oameni capabili să poată fi propuși pentru consiliile locale respective. De aceea susținem acest amendament și, în al doilea rând, vă propun, domnule președinte, sigur că domnul Márton are dreptate, trebuie o corelare a termenelor, dacă se aprobă acest amendament cu 30 de zile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Stancov.

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Toată lumea și-a propus, încă de acum câțiva ani, ca alegerile să fie libere, corecte și, după unele întâmplări mai recente, cât mai curând posibil. Acest cât mai curând posibil nu poate, însă, afecta substanța acestei forme de manifestare a democrației, și anume democrația în cunoștință de cauză. A invoca faptul că s-or fi consolidat sau or fi împietrit unele partide parlamentare, mi se pare mie ciudat, pentru că una este să te simți consolidat, când ești la putere, fie și prin simplul fapt că vorbești de pe poziția reprezentantului Guvernului și alta este să induci iluzia că noi suntem partide consolidate după 4 ani de la Revoluție, 6 ani, poftim, ca să luăm în calcul și cei doi de tranziție abruptă.

In condițiile date, pe starea de spirit pe care noi înșine o resimțim la ora aceasta, calculul făcut era de cel puțin 45 de zile. Era chiar ideea inițială venită de la același Guvern, pe care, cu onoare, îl reprezintă astăzi domnul Cozmâncă, de 60 de zile. Au fost discuții și s-a rămas la 45. Noi o să ajungem, până la urmă, să facem alegeri înainte de a face alegerile, pe ideea că, dacă tot îi cunoaștem, de ce să-i mai și votăm, îi punem pe aceștia. Nu este posibil, lipsește posibilitatea reală de a informa, de a cunoaște, de a face campanie, vorba aceea, din poartă în poartă sau din sat în sat. Dacă vreți dumneavoastră să faceți o campanie în care jocurile sunt deja făcute, mie mi se pare că nu sunt corecte. Ideea este, până la urma urmei, și de onestitate, în relația între partide, nu pentru a asigura o rotativă sau pentru a asigura un simulacru de alegeri, ci, pur și simplu, pentru a ne respecta unii pe alții. Nu are rost să venim, pe starea de spirit națională, cu abrupturi din acestea de tipul: nu se mai face în 45, în 30; și în 30 de zile, cu toate termenele pe care, birocratic, dar necesar birocratic, această lege le propune. Când se va putea asigura, logistic, ca aceste alegeri să fie corecte, măcar în forma lor, în forma lor de organizare? Când se vor comunica liste, când, imaginați-vă, cunoașteți bine realitatea în teritoriu, ce învălmășeală va fi? Eu vă rog, deci, să nu forțăm nota, să fim și originali, de data aceasta, să ne respectăm realitățile. Găsim modele în Franța, dar nu avem tehnica și nu avem educația politică necesară, în sensul bun al cuvântului, "educație politică". Nu avem. Trebuie să recunoaștem precaritatea democrației noastre.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Deci, cel puțin 45 de zile...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles...

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

...pentru ceea ce dumneavoastră ați propus să adăugăm aici, potrivit Legii administrației ..., legii în domeniu, dar nu pentru restrângerea dreptului până la anularea lui.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Este un amendament de fond și aș spune că este o chestiune chiar de esență, pentru legea aceasta și eu cred că ar fi util să mai lăsăm o zi, până mâine sau, dacă se va putea, în cursul serii de astăzi, să se mai facă o discuție pe această problemă. De aceea aș ruga comisia să mai analizeze această problemă și să vadă dacă există un consens în legătură cu această chestiune, pentru că este o problemă, într-adevăr, deosebit de importantă.

Domnule deputat, luați loc, vă rog. Este o problemă în care eu trebuie să decid. Este un amendament de fond și eu decid să-l trimit la comisie. Ce să mai spuneți dumneavoastră?

 
   

Domnul Ion Dobrescu:

Dar amendamentul nu a fost depus la comisie în timp util.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Este în ordine. Deci eu am luat o decizie și vă rog să rețineți ceea ce am spus.

Deci este o problemă în care, într-adevăr, dacă va exista interes, sigur, mergem pe această formulă, dacă nu pe cealaltă de 45 de zile. Dar vă rog să luați în calcul, când se vor finaliza aceste..., problema este și practică, deci, la un interval de 45 de zile, când anume vor avea loc alegerile, dacă nu cumva riscăm să ajungem, cu aceste alegeri, în luna iunie. Deci este și o problemă practică. Faceți, la comisie, un calendar foarte clar și să vedeți dacă, și din punct de vedere practic, nu este nevoie de o anumită soluție. Dar, dacă nu există, totuși, un punct de vedere majoritar, sigur că nu are rost să încercăm modificarea acestuia.

S-ar putea spune că în Spania, de exemplu, alegerile generale se fac cu o campanie electorală de două săptămâni. Sau în Marea Britanie. Este de discutat care este soluția mai bună sau nu. Sigur că, poate după 6 ani, deja oamenii se cunosc mai bine, lucrurile sunt ceva mai clare, dar, repet, pentru că problema este sensibilă și, pentru că avem cu toții interesul ca această lege să treacă și ea să fie acceptată cât mai larg, cred că este utilă o rediscutare a acestei probleme, în cadrul comisiei. Și, ca atare, trimit această chestiune la comisie, iar comisia - trecem peste acest articol - și ne va prezenta mâine dimineață un punct de vedere. Dacă nu se poate accepta acest amendament, vom merge înainte cu formula de 45 de zile, dar vă rog să reflectați și în termeni practici la această chestiune.

Deci trecem la următorul punct, care este punctul nr.10.

Am reținut, în orice caz, amendamentul..., sunt, de fapt, două amendamente pentru alin.2, un amendament al domnului Márton Árpád - Francisc, de eliminare a alin.3 și un alt amendament de adăugare, deci completare a sintagmei "potrivit legii", în "potrivit Legii administrației publice locale" și, bineînțeles, amendamentul prezentat de domnul deputat Dan Marțian, care vizează o reorganizare a alin.1 în două texte și care, bineînțeles, ar face inutil, înțeleg, în aceste condiții, și alineatul 3.

Deci vă rog să reflectați asupra acestor aspecte, la comisie, și mâine să ne prezentați un punct de vedere.

Trecem la punctul 10. Este vorba de denumirea capitolului. Vă rog să observați raportul suplimentar. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului raportul suplimentar, dar acolo trebuie modificat, deci capitolul II va avea "următorul titlu", nu "următorul cuprins". Da? Bun.

Supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Punctul 11, primul alineat, se propune suprimarea sintagmei "viceprimarilor". Da?

Vă propun, pentru vot, acest alineat în formularea comisiei.

Există o observație, da? Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Corniță. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Corniță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi trebuie să eliminăm, aici, sintagma "viceprimari", dar, în același timp, trebuie să introducem, este vorba de comună, oraș, municipiu și județ, pentru că noi am prevăzut că alegerile se vor face în mod direct și pentru consilierii județeni.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

S-a introdus, vă rog să vedeți în raportul suplimentar noul alineat.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, din raportul principal, referitor la alineatul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Dacă sunt observații privind introducerea unui nou alineat, în sensul celor relevate de domnul deputat Corniță și pe care îl găsiți, deci acest alineat, în raportul suplimentar? Dacă nu, supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Supun votului punctul 11 de la punctul I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, punctul 11 a fost acceptat.

Punctul 12, în formularea inițială. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Punctul 13. Vă rog să observați raportul suplimentar. Dacă sunt observații?

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Am o observație de redactare, la partea finală: "Consiliul județean..., atât, cât și pentru primari".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, "...atât, cât și pentru".

Supun votului amendamentul de redactare al domnului deputat Dejeu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Supun votului articolul 12, în formularea amendată, deci formularea din raportul suplimentar și la care adăugăm amendamentul deja acceptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă articolul a fost acceptat.

Punctul 14, referitor la articolul 13, alineatul 1, în...

Da, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul deputat Lazar.

 
   

Domnul Nicolai Lazar:

La articolul 13, alineatul 1, "delimitarea secțiilor de votare se face de către primari, iar numerotarea se face de către prefect, pe județ, în ordinea alfabetică a comunelor și orașelor, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Olteanu.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Propunerea de amendare făcută de colegul antevorbitor se regăsește în articolul 9 din textul actual al Legii 70. Deci numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ și din municipiul București se face de către prefecți, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Deci lucrurile sunt puse la punct, nu este cazul să mai revenim. Bineînțeles, în ordine alfabetică, domnule Lazar. Nu este un impediment în derularea procesului în sine, deci chestiunea este rezolvată, în textul actual de lege...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă mențineți amendamentul?

 
   

Domnul Nicolai Lazar:

Nu.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Supun votului dumneavoastră punctul 14 al articolului I, referitor la alineatul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 15, referitor la articolul 14, alineatele 1 și 2.

În ceea ce privește alineatele 1 și 2, de fapt, alin. 1, el este cel de la Senat.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text, cu alineatul de la Senat? Dacă nu, îl supun votului pe acesta.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Se propune introducerea alineatelor 2, 3 și 4, pe care le aveți în raport la punctul 15.

Dacă sunt observații în legătură cu ele? Domnul deputat Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

În noul alineat 2, a doua frază sună astfel: "Împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau a oricăror erori, se poate face întâmpinare la primarul care a întocmit lista".

Întrucât omisiunile și înscrierile greșite reprezintă și ele erori, propun ca segmentul de frază "sau a oricăror erori" să fie înlocuit prin: "sau a oricăror alte erori".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Domnule deputat Székely, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Mulțumesc. Aș dori să pun o întrebare domnului secretar de stat în legătură cu primul alineat, în care se specifică că: "cetățenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale". Întrebarea mea este: unde au posibilitatea să facă acest lucru? Știu că în comisie s-a ridicat problema și eu am susținu ideea - regret nu am făcut un amendament scris, așa că nu am ce să susțin - dar totuși aș avea rugămintea să analizați posibilitatea ca să se specifice obligativitatea primăriilor de a afișa listele electorale într-un loc vizibil, în incinta sau în preajma circumscripțiilor electorale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Cozmâncă.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Domnule deputat Székely, în legătură cu întrebarea dumneavoastră răspunsul este următorul: în primul rând că pot să verifice listele electorale permanente care sunt afișate la primărie, deci ele se găsesc la primărie în permanență, în al doilea rând, la locurile de afișare. Vă rog să corelați acest articol cu art. 142 și obligația primarului de a realiza aceste lucruri în termenele stabilite de lege.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastă amendamentul domnului deputat Ștefan Cazimir.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastă alineatele 2, 3 și 4 așa cum figurează ele la punctul 15 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Fostul alin. 2 devine alin. 5, formulare nemodificată.

Supun votului dumneavoastă acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului punctul 15 în ansamblu.

Cine este pentru? Da...

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Trebuie suprimat pentru a avea: "art. 14 va avea următorul conținut".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Deci, vă rog să observați la punctul 15, formularea de la Senat era următoarea: "art. 14 alineatele 1 și 2 vor avea următorul cuprins". Deci, va trebui tăiată sintagma: "alineatelel 1 și 2" pentru că acum sunt 5 alineate. Și atunci va rămâne doar: "art. 14 va avea următorul cuprins".

Supun votului această modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului punctul 15 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă punctul 15 a fost adoptat.

Punctul 16. În ceea ce priveșțe textul, el ...

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Nu este bine spus: "Art. 14 va avea următorul cuprins:"...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, așa este, să lăsăm comisia de mediere sau chiar comisia noastră, în final, să găsească formularea cea mai bună din punct de vedere redacțional. Aveți dreptate.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Ordonarea textelor...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Sigur că da și chiar aceste aspecte care țin strict de tehnica legislativă să poată să fie definitivate până la votul final.

La punctul 16 se propune introducerea unui nou alineat.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu această chestiune.

Domnule deputat Cristea, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Cred că ar trebui să spunem corect: "orice modificare intervenită după trimiterea copiilor de pe liste se comunică", pentru că modificările acestea denotă că le avem deja pe toate și să așteptăm cam 24 de ore. Deci, "orice modificare intervenită după trimiterea copiilor de pe liste" și textul rămâne același, "se transmite în 24 de ore", deci ca să se poată face în permanență corectura, până când se ajunge la ziua alegerilor.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Se poate accepta; de fapt, este nerelvantă, după părerea mea, ambele variante sunt același lucru.

Supun la vot amendamentul domnului deputat Cristea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? 1 abținere.

Cu o abținere acest amendament a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastă formularea acestui alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Vă rog să observați că se va produce o modificare în numerotarea alineatelor, prin introducerea acestui nou alineat și lucrul acesta apare și mai clar la punctul următor, la punctul 17. Este vorba aici, în mod clar, de alin. 5 care va avea următorul cuprins, datorită faptului că s-a introdus alineatul anterior. Nu, e 4 aici, nu? Deci, alin. 4, prin faptul că se introduce alineatul anterior, de la punctul 16, devine alin. 5.

Voci din sală:

Șase.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Să lăsăm comisiei să vadă aceste chestiuni. Deocamdată să vedem pe fond, dacă sunteți de acord cu propunerea de la punctul 17, care este venită de la Senat.

Cine este pentru? Sunt observații. Domnul deputat Márton Árpád.

Aveți cuvântul, domnul deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prin acest alineat, coroborat cu interzicerea participării la alegeri a acelora care de 6 luni nu au domiciliu stabil sau flotant într-o localitate, introducem o discriminare clară între tineretul României, parte fiind studenți, parte fiind militari, poate, provenind din aceeași clasă.

S-ar putea întâmpla ca prin glisarea alegerilor, care este normală și vedem că se întâmplă, la următoarele alegeri care să aibă loc în toamnă, să avem studenți care de o lună, două stau în localitatea respectivă și au de urmat încă 4, 5, 6 ani de facultate în localitatea respectivă și să nu aibă drept de vot și să avem militari care peste o lună, două sau câteva zile vor fi lăsați la vatră și vor vota Consiliul local. Chiar neexistând această discriminare, în orice caz, majoritatea militarilor stau doar un an în localitatea respectivă, deci după alegeri, oricum, trei ani nu vor beneficia de pe urma acelor autorități care au fost alese prin votul lor.

Ca atare, eu cred că această prevedere trebuie eliminată și găsită soluția prin care cât mai mulți militari să aibă posibilitatea să voteze la locul unde își au domiciliul lor stabil, pentru că această prevedere de 6 luni trebuie să fie prevedere pentru toată populația României, indiferent dacă în momentul respectiv sunt studenți sau militari.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lepșa.

Stimați colegi,

Doar pentru tezele contrare, deci am prins deja ideea pentru această teză, nu are rost să mai...

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Eu aș mai aduce un argument. Presupunând că într-o comună, să spun, de 2.000 de locuitori, există o unitate militară în care sunt 1.000 de soldați. Vă dați seama că acele alegeri vor fi viciate prin votul soldaților care, de fapt, nu locuiesc în comuna respectivă, ci temporar, o perioadă de 6 luni, poate unii de 1 lună de zile, dacă, să spunem, se eliberează în următoarea lună.

Cred că este normal ca acest alineat să fie eliminat și găsită o altă soluție, cel mai normal este ca militarii să voteze dacă sunt în localitățile în care au domiciliul stabil. (Nemulțumire în sală)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Rădulescu-Zoner.

 
   

Domnul Rădulescu-Zoner Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Îmi pare tare rău că nu știu, de la o vreme intru în contradicție cu colegii din partea aceasta a sălii. Domnilor, nu putem să demobilizăm armata, 24 de ore să rămână țara fără armată, ca să se ducă soldații să voteze. Aceasta este clar. Deci, acest lucru nu se poate. Dar, pe de altă parte, și domnul Márton Árpád are dreptate și eu cred că aceeași normă care s-a fixat pentru ceilalți cetățeni, deci 6 luni... să nu vi se pară că ieri am pledat aiurea când am vorbit despre candidați, adică cei care au reședința, după 6 luni să poată candida, tocmai pentru a da posibilitatea la articolele următoare ca cei care au reședința, după 6 luni să poată vota. Eu cred că aici trebuie comisia să găsească o formulă și cea mai bună ar fi aceeași. Nu putem crea două norme. Deci, pentru civili să locuiască 6 luni într-o localitate, pentru a putea vota, iar militarii, așa cum spune și domnul Lepșa și cum a spus și domnul Márton Árpád, după o lună sau după 5 zile, că l-a transferat în altă unitate, ca să nu mai spun că ar putea fi unii transferați. Dar, eu nu mă gândesc la situatii din acestea, să zicem, penibile.

Deci, aceasta cred că trebuie să fie norma: 6 luni pentru toți cetățenii țării, indiferent că sunt militari sau sunt civili și, deci, lista se va face de către comandant în funcție de acest lucru: de când se găsesc militarii în cazarmă. Se găsesc după șase luni, sunt trecuți pe listă, bine, dacă nu, la revedere! Altfel nu se poate! Dar, nici să demobilizăm armata.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dabu. După aceea domnul deputat Putin și apoi domnul deputat Dejeu.

Aveți cuvântul domnule deputat.

 
   

Domnul Romulus Dabu:

Să-mi permiteți să aduc aminte colegilor că fac parte dintre acei deputați care lucrează în învățământ și în această calitate aș vrea să reamintesc încă o dată că anul universitar pentru studenții care votează începe la 1 octombrie și dacă până la sfârșitul lui aprilie sau începutul lui mai, când vor fi alegerile, dumneavoastră socotiți că nu sunt șase luni și trebuie să trimitem studenții acasă, înseamnă că vorbiți fără să fi făcut acest calcul elementar. Deci, ei au suficient timp, suficientă vechime în orașul în care învață ca să poată vota fără nici un fel de probleme. Argumentul cu militari, indiferent că este vorba de două zile sau trei, mi se pare la fel de abstract și la fel de neavenit. Forțele armate nu pot fi demobilizate, nu știu cine ar plăti și din ce motive ar trebui să plătească ca toți din armată să se ducă înapoi să voteze la localitățile lor. Și dovadă că ce s-a spus aici este abstract, este că, în forțele armate române, mi se pare, cazuri extrem de rare sunt în care la o localitate de 2.000 de oameni există o unitate militară de 1.000. Unitățile sunt pe lângă mari aglomerări urbane și în complexe militare bine structurate, deci nu există temei real ca să folosiți ca argument trimiterea soldaților acasă. Soldații trebuie să voteze acolo unde sunt, ca forțe armate ale României. Nu uitați că ei nu fac politică, prin lege. Deci, cred că este bine așa cum este.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Putin.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc aminte despre niște prevederi pe care noi le-am adoptat.

În primul rând, vă aduc aminte că, prin legea privind apărarea, am stabilit că termenul pentru satisfacerea serviciului militar este de un an de zile. Nu uitați, de asemenea, că prin Legea învățământului am stabilit că termenul de școlarizare în facultăți, în universități este de la 4, 5 și 6 ani. Acesta ar fi un prim argument.

Vă aduc, de asemenea, aminte, că prin articolul 3 noi am convenit că cetățenii cu drept de vot, care și-au stabilit reședința într-o altă unitate administrativă cu cel puțin 6 luni de zile, își pot exercita dreptul de vot. Acesta este un text pe care noi deja l-am adoptat. Toți studenții și respectiv toți militarii dobândesc statutul de flotant care reprezintă, de altfel, acest termen de reședință. Ei sunt deja flotanți 6 luni și așa mai departe.

Or, noi, dacă nu acceptăm și nu stabilim același termen pentru militari, ca și pentru studenți, practic am crea două prevederi contrarii: pe de o parte se spune că cei care au stabilită reședința 6 luni de zile au dreptul să voteze, iar pe de altă parte noi trimitem studenții să voteze acasă. Sunt două prevederi care se contrazic una față de alta și, având în vedere că, totuși, studenții stau 4, 5 și 6 ani într-o localitate și este firesc ca să fie interesați de soarta urbei sau a localității în care își petrec mare parte din timp, în comparație cu militarii care poate ies de două ori pe lună, duminica, în permisie, totuși, mie mi se pare că este o inechitate și normal ar trebui să le dăm același drept, adică să voteze la domiciliu, unde sunt unitățile școlare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dejeu. Deocamdată chestiunea este cu militarii.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

În aceeași idee eu vă rog să-mi permiteți să propun amendamentul, vreau să precizez că acest amendament l-am făcut și la Comisia juridică, de disciplină și imunități, și anume, în alin. 4, după referirea la militari, am introdus următorul text: "precum și studenții vor fi înscriși în liste speciale întocmite de unitățile militare și semnate de comandanții acestora, respectiv de rectorii unităților școlare" și textul urmează în continuare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși o idee aici a stârnit într-un fel oarecare zâmbete în sală, eu voi reveni asupra ei pentru că, din punctul meu de vedere, este o chestiune fundamentală a dreptului de a alege al cetățeanului român. Se știe foarte bine că aceste alegeri locale trebuie să reprezinte emanația voinței locuitorilor care vor beneficia de ele. Că, prin urmare - și aceasta este substanța democrației locale - locuitorii unei comune sunt singurii chemați să-și aleagă oamenii pe care să-i conducă. Acesta este un principiu la care subscriem cu toții și de la care n-ar trebui să facem abateri.

Eu vă dau un exemplu concret din județul Sibiu. În orașul Avrig este o unitate militară la Mârșa care este arbitrul alegerilor locale, literalmente rezultatul alegerilor nu mai depinde de voința alegătorilor din Avrig și satele aparținătoare, ci depinde pur și simplu de balanța în favoarea căreia înclină voturile militarilor din această unitate; treabă discutată de noi și în această precampanie electorală, treabă verificată și în 1992.

Și atunci, întrebarea care se pune este următoarea: acele alegeri sunt în spiritul legii? Cu alte cuvinte militarii, care sunt veniți pentru a sta în regimul cunoscut un an sau un și jumătate, este normal ca să determine și să influențeze alegerile unui primar, alegerile unui consiliu într-o localitate este evident că din punct de vedere al substanței problemei este inadmisibil.

Sigur că sunt greutăți: cum să trimiți militarii acasă? Nu se poate, și eu zic! Nu sunt la curent cu modul în care este reglementată această problemă, eventual în alte state.

 
   

Domnul Mihail Olteanu (din loja comisiei):

E la fel!

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Dar mă gândesc dacă nu s-ar putea găsi o soluție de vot prin corespondență? Pentru că a lăsa această idee să stăruie în cuprinsul legii noastre electorale înseamnă a da posibilitate ca oamenii care nu au nici un fel de legătură cu circumscripția electorală în care își au temporar reședința, să voteze și să influențeze voința reală a celorlalți care au dreptul, într-adevăr, să-și hotărască soarta conducătorilor lor. Această problemă eu am venit să o spun la microfon. După părerea mea, este extrem de importantă, dacă vrem într-adevăr să respectăm voința democratică a celor care au dreptul să-și aleagă oamenii și să nu influențăm această voință, prin intervenția unor factori exteriori circumscripțiilor lor electorale, iar menținerea acestui sistem de vot a militarilor și a studenților poate influența votul. Iată centre cum e Bucureștiul, Clujul, Iașiul, Timișoara, cu mii de studenți care sunt veniți din alte părți, vor vota pentru primarul Bucureștiului, pentru primarul Clujului, pentru primarul Iașiului. Păi, eu îmi pun întrebarea: este normal ca în acest fel să se determine ... (Vociferări în partea stângă a sălii.) Bun. Urmează să se decidă. Eu am ridicat această problemă politică, de principiu, care ține de democrația acestor alegeri.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Înainte să elucidăm ... Domnul Berceanu era înaintea dumneavoastră, dar înainte de a-i da cuvântul, vreau să vă rog să acceptați să organizăm votul de la ora 11,00. Mai sunt 24 de minute. Va trebui să supunem votului proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 69 pe 1991, raportul comisiei de mediere la proiectul Legii arhivelor naționale și raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul armelor de foc și al munițiilor. O să facem și o pauză.

În ceea ce privește procedura de vot, eu cred că ar fi util să facem un vot nominal, ca să avem siguranța că vin colegii noștri, pentru Legea administrației publice locale.

Supun votului dumneavoastă această procedură de vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Peste șapte minute o să facem o pauză de un sfert de oră pentru a se da posibilitatea liderilor să adune cât mai mulți oameni pentru că este o lege foarte importantă și este nevoie să avem o prezență cât mai bună.

Deci, pentru celelalte, cred că putem să ne exprimăm votul în mod deschis, cu mâna ridicată.

Supun votului dumneavoastă această procedură de vot pebntru celelalte proiecte de legi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Dau cuvântul domnului Radu Berceanu.

Aveți o chestiune în legătură cu procedura, domnule Vida?

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Cu prima problemă am...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, dați-i voie domnului Vida, în legătură cu prima problemă. (Se adresează domnului deputat Radu Mircea Berceanu)

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

În mod respectuos vă rog ca pauza care urmează să fie considerată ca o pauză pentru consultări cu liderii grupurilor parlamentare cu privire la Legea nr. 69. Ca să nu mai solicit după ce intrăm în sală o altă pauză.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Foarte bine.

Domnule deputat, înțeleg că este o invitație din partea dumneavoastră către liderii grupurilor parlamentare pentru a participa la o discuție la Sala Iorga, în acest interval de timp, până la vot.

Deci, rog liderii grupurilor să ia în considerare această invitație și să participe la această discuție înainte de vot.

Domnul deputat Radu Berceanu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu modul în care votează militarii în termen, cred că sunt niște probleme divergente, suntem așa într-un fel de situație tipică de dilemă, dar principiul de la care nu trebuie să abdicăm atunci când gândim această chestiune este apropierea de o corectitudine cât mai importantă, cât mai mare, a alegerilor în fiecare localitate.

De aceea, eu aș merge pe soluția în care militarii în termen care nu sunt de șase luni acolo - noi am dezbătut de curând Legea pregătirii populației pentru apărare și acolo s-a stabilit prin vot că toți militarii în termen satisfac un stagiu militar de un an de zile, deci, cu alte cuvinte, militarii în termen care nu sunt în unitatea militară, deci nu sunt flotanți, de 6 luni de zile, să nu poată să participe la vot. În felul acesta respectăm și regula general valabilă stabilită tot de noi pentru toți cetățenii. Pentru ceilalți militari care sunt mai vechi avem și o oarecare motivație, să spun așa, că fiind deja de 6 luni în localitatea respectivă au avut posibilitatea unui număr oarecare de permisii în care, eu știu, cât de cât au cunoscut, măcar așa, centrul localității și cât de cât cum arată localitatea pentru care ei urmează să voteze.

În acest fel, jumătate din militarii în termen vor putea să-și exercite dreptul de vot în acea localitate, cealaltă jumătate neputând să-și exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, un număr oarecare vor primi permisii, iar alții nu vor putea să-și exercite dreptul de vot. Care va fi influența asupra alegerilor locale a acestui din urmă fapt? Și anume, că un număr de militari în termen, să zicem, 30- 40% nu vor putea să-și exercite dreptul de vot. Acest efect va fi minim pentru că acei militari sunt din foarte multe localități ale țării și, deci, din acele localități vor lipsi un număr mic de voturi.

În schimb, dacă permitem ca toți militarii în termen să voteze într-o localitate, ei - așa cum s-a spus aici - pot influența crucial alegerile. Eu mai adaug două exemple: Vânju Mare și Plenița, de care foarte mulți dintre dumneavoastră ați auzit, pentru că unii din sală poate chiar au făcut armata acolo. Sunt localități mici; Plenița are 6-7 mii de locuitori, deci are 4 mii și ceva de votanți, și are o unitate militară foarte, foarte mare. Deci, acea unitate militară poate determina cu totul modificarea echilibrului în ceea ce privește votul la un primar sau la consilieri. În momentul în care numai jumătate din militarii în termen de acolo vor avea acest drept, lucrurile se mai schimbă și cred că în felul acesta putem să împăcăm această evidentă dilemă care există din acest punct de vedere.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Bucur.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihail Bucur:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În spiritul ideii expuse aici de către colegul Dejeu, vin și eu cu un argument în plus. Există acolo, lângă Deva, respectiv lângă Simeria, o unitate militară, care este la aceeași distanță față de câteva comune. Acești militari care sunt acolo, predomină față de câteva sate existente în acel loc și ei urmează să fixeze sau să se pronunțe asupra unui primar pe care nu l-au văzut niciodată și nu l-au cunoscut niciodată. Eu sunt sigur că derivă de aici niște dificultăți. Ce facem cu ei? Trebuie găsite soluțiile astfel încât cei care votează să și cunoască pe cine votează. Altfel, votul este ineficient.

Deci, va trebui găsită o soluție în această situație, fie că cei care au vechimea până la un an sau în tot cazul cunosc, se presupune că cunosc pe cineva de acolo și să fim conștienți că cei care votează acolo își aduc contribuția la..., eu știu, administrația locală care va fi după aceea.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Nestor Călin.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Principiul pe care trebuie să-l avem în vedere atunci când hotărâm este principiul teritorialității. Acest principiu de drept este prezent în toate ramurile noastre de activitate. Și în materie judiciară: s-a întâmplat un accident de circulație în Harghita - mi-ar conveni mie să vin la București să mă ancheteze vreun procuror, dar nu se poate așa -, mă va ancheta procurorul din Harghita. Și atunci, eu cred că principiul teritorialității trebuie aplicat și aici, așa cum este și propunerea.

Domnilor colegi, este adevărat că militarii nu prea sunt în măsură să facă opțiuni sigure și în cunoștință de cauză, dar să nu uităm că administrația unităților militare este cea mai implicată în alegeri și în problemele locale. Or, această administrație a unităților militare cunoaște bine ce opțiuni pot fi exprimate. (Rumoare)

În nici un caz, (Rumoare; vociferări) ... conducerea am spus, pe militari nu-i oprește nimeni să ia cunoștință de opțiunile electorale și din județele Harghita, și din alte județe.

Propunerile care s-au făcut cu privire la o serie de formalități privind corespondența votului, privind listele sau dubluri de liste, eu cred că nu sunt realiste și efectiv nu s-ar putea realiza votul în termenul scurt pe care l-am prevăzut noi în cuprinsul legii.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. În încheiere, domnul Borbély, domnul Athanasiu și domnul Baciu Severin. Doar o clipă!

Stimați colegi, ca să nu dezvoltați foarte mult temele respective, vreau să vă anunț că această chestiune o voi da din nou spre consultare comisiei. Pentru că mi se pare că ea mai trebuie văzută și pe drept comparat, și pe implicații de ordin constituțional .

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Borbély Ladislau:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să atrag atenția asupra unui aspect care poate n-a fost accentuat.

După cum știți, conform raportului comisiei, campania electorală este interzisă în cadrul unităților militare. Deci, eu cred că accesul la informație al acestor militari, din moment ce este o alegere locală, este clar că militarii, conform Constituției, dacă ei ar participa la vot în acea localitate, ar trebui să aibă același mod de administrare a campaniei electorale ca și orice circumscripție electorală.

Deci, din moment ce chiar prin raportul comisiei li se interzice acest drept, nu se poate vorbi de o egalitate a șanselor.

În al doilea rând, cred că - și aici intervine dreptul comparat - ar trebui comisia să analizeze, pentru că, după cunoștințele mele, în alte state acest lucru se poate rezolva și este un precedent foarte bun ori votul prin corespondență, ori a doua variantă, de a vota în localitățile de unde de fapt provin. Eu cred că se poate rezolva, este o chestiune de ordin tehnic, nu de ordin politic, și acel militar trebuie să aibă dreptul, conform Constituției, să voteze pentru acel primar și acel consiliu de unde provine.

Deci, eu cred că este foarte clară poziția noastră.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Athanasiu și apoi domnul deputat Baciu Severin.

Votul prin corespondență cred că nu este posibil, pentru că nu este constituțional .

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Permiteți-mi, domnule președinte, să intervin, pentru că aici s-au spus niște lucruri adevărate, dar numai pe jumătate. Deci, noi avem acum de a alege între respectarea unui principiu și, pe de altă parte, de a împăca niște exigențe tehnice.

Principiul este clar: voința comunității locale trebuie să aducă pe scena politică a fiecărei localități aleșii localității respective. Numai cei care fac parte din comunitatea locală pot să aleagă pe cei care să-i reprezinte.

Deci, din acest punct de vedere, este evident că militarii, prin voința exprimată cu ocazia votului, pot să altereze rezultatele unei alegeri, fără să exprime voința reală a comunității respective. Este un principiu câștigat și cred că de aici trebuie să discutăm.

Este evident că militarii nu pot să voteze pentru alte persoane decât cele care sunt alese în localitatea lor de domiciliu sau de reședință, după caz.

Pe de altă parte, există această dificultate materială, fizică. Trimiterea în permisie a unui număr mare de militari ar duce, cum s-a spus, la o demobilizare a armatei, lucru care ar putea fi, eventual, periculos.

Și atunci, v-aș ruga - și-i rog pe membrii comisiei să împace exigențele în prezență, din acest punct la care aș vrea să mă refer, din această perspectivă. Mie mi se pare că există o soluție; nu soluția votului prin corespondență, pentru că ea ar fi neconstituțională, întrucât exigența legii fundamentale este votul direct. Dar cred, cu dificultăți tehnice evidente - și ele trebuie rezolvate -, ca militarii să voteze în unitatea militară, dar având la dispoziție listele din localitatea de unde domiciliază. Deci, practic, ei ar vota exact ca și cum ar fi în localitatea de unde domiciliază, dar în unitatea militară. (Rumoare în sală) A nu accepta o asemenea soluție, ar însemna să alterăm votul la aceste alegeri locale. Nu uitați, nu suntem la alegeri generale. Nu putem accepta nici ideea decăderii din dreptul la vot al militarilor - ar fi și acest lucru neconstituțional -, iar, pe de altă parte, oamenii ar alege alți reprezentanți decât cei pe care ar avea dreptul să-i reprezinte.

Deci, eu aș ruga să reflectați pentru a împăca... Și vă dau exemplu, în Italia se procedează în acest fel; se aduc listele din localitatea unde domiciliază militarii, dacă nu li se dă permisie. Pentru că există și posibilitatea, opțional, să se solicite permisie pentru ziua de vot.

Deci, ori soluția .... (Rumoare}

O voce din sală:

Nu-i adevărat!

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mă contraziceți cu documente! (Rumoare ; clopoțel)

Deci, una dintre aceste soluții trebuie avută în vedere.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Baciu Severin.

 
   

Domnul Severin Baciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să fiți de acord cu textul propus de comisie. Și asta pentru câteva argumente care nu permit comentarii, după mine. Este vorba de o permisie pentru votarea, exercitarea dreptului de vot al militarilor, între 3 și 5 zile. Închipuiți-vă, în acest interval, armata română nu este operativă, nu poate să-si exercite atribuțiile pe care le are, de apărare a țării- asta-i una - lucru pe care trebuie să-l facă în permanență.

În al doilea rând, închipuiți-vă, trupele de grăniceri vor pleca în permisie pentru vot; lăsăm granițele țării descoperite timp de 3 la 5 zile. Pleacă jandarmii în permisie ... (Rumoare) Da? Vă convine, nu? Mulțumesc. (Râsete) Pleacă jandarmii în permisie, au obiective foarte importante în pază și apărare și în 3-5 zile acestea rămân de izbeliște, ca să folosesc acest termen.

În aceste condiții, gândiți-vă foarte bine cum trebuie să adoptăm acest articol.

Încă o dată vă rog să fiți de acord cu propunerea făcută de comisie.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Rog comisia să examineze încă o dată acest text. Vom trece la următorul punct, după votul pe care-l vom exprima la ora 11,00.

Înainte de aceasta, să-mi dați voie să-l invit pe domnul deputat Brânzei la microfon, care are de făcut un anunț.

 
   

Domnul Gheorghe Brânzei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Având în vedere hotărârea Biroului permanent de a da curs plîngerii liderului Grupului parlamentar de la UDMR, care este și secretarul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, de a ne reântâlni pe marginea discutării proiectului de hotărâre în ceea ce privește Bugetul Camerei Deputaților pe anul 1996, cu toate că - și țin să precizez că acea ședință s-a desfășurat în condiții regulamentare, fiind prezenți la discutarea și la întocmirea raportului un număr de 13 membri din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dar, repet, având în vedere această hotărâre a Biroului permanent , domnule președinte, vă rog să fiți de acord ca mâine, la ora 11,00, să acceptați ca membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, împreună cu chestorii Camerei Deputaților, secretarul general și directorul general de la Camera Deputaților, să ne întâlnim la sala nr.29, pentru a rediscuta acest proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc și eu.

Facem o pauză de 10 minute.

 
   

DUPĂ PAUZĂ

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, vă rog să luați loc în bănci.

Stimați colegi,

Ne-am reunit ca să constatăm că este ora 1 și jumătate, aproape. Vă propun următorul lucru: să ne revedem la ora ... (Rumoare, vociferări) Deci nu vom putea face ... (Rumoare în sală; vociferări)

Stimați colegi,

Eu sunt convins că sunt unii colegi care au făcut un efort pentru a fi prezenți la această oră la Parlament, având alte angajamente, probabil (Rumoare în sală, vociferări) ... și de aceea, eu îmi dau seama că ideea de a ne revedea la ora 15,00, pentru unii este extrem de antipatică.

O voce din sală:

Am pierdut o oră și jumătate ...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, (Rumoare, vociferări)

Vă rog să țineți seama de faptul că unul dintre liderii grupurilor a făcut o anumită solicitare, problema a fost destul de complicată și cred că aveți dreptate, cu alte prilejuri nu va mai trebui să acceptăm astfel de solicitări. (Vociferări în sală)

Ce s-a întâmplat?

 
   

Domnul Victor Boștinaru:

Procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Care procedură?

 
   

Domnul Victor Boștinaru:

Propunerea dumneavoastră.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

N-am făcut nici o propunere încă.

 
   

Domnul Victor Boștinaru:

Domnule președinte, două treimi din membrii Camerei au așteptat în sală pe baza unei înțelegeri dinainte. Dumneavoastră nu ați binevoit nici măcar să trimiteți un semn acestor oameni care au așteptat în sală, dincolo de ora convenită în programul Camerei, ca acum să constatăm că dumneavoastră veniți și spuneți "mergem în pauză". Nu se poate! Puțin respect față de acești oameni este obligatoriu pentru toți, indiferent de poziția pe care o avem. Nu puteți să ne expediați doar pentru faptul că PDSR-ul a negociat în propriul grup o oră și jumătate. (Rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc pentru observație. (Rumoare )

Stimați colegi,

S-ar putea ca unii dintre colegii noștri să nu cunoască programul zilei de astăzi. Rog secretariatul să se distribuie programul pe care-l avem pentru astăzi. (Rumoare , vociferări)

Stimați colegi,

Încă o dată fac apel .... (Rumoare) Eu nu am nimic împotrivă. Dacă dumneavoastră doriți să lucrăm fără pauză ... (Rumoare, vociferări) N-am nimic împotrivă.

Stimați colegi,

Eu supun la vot această propunere din partea Opoziției - să lucrăm fără pauză. Eu, personal, sunt în favoarea acestei propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? (Vociferări) 31 de voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

Stimați colegi,

Cu majoritate de voturi, cu majoritate entuziastă, s-a votat să lucrăm fără pauză. Vă felicit pentru această decizie înțeleaptă (Aplauze) și vreau să vă spun că o salut cu deosebită bucurie.

În aceste condiții, (Rumoare, vociferări) rog liderii grupurilor parlamentare să- și prezinte punctul de vedere în legătură cu discuția care a avut loc la inițiativa Grupului ... (Rumoare, vociferări) Stați puțin! Îl invit pe domnul Vida să ne prezinte ce anume s-a discutat, iar după aceea, cred că este corect ca liderii de grupuri, pentru că așa s-au înțeles .... Eu nu am participat la întâlnirea respectivă ... (Vociferări) Deci .... (Clopoțel)

Da, am înțeles.

Domnule Vida, vă rog să veniți să prezentați concluziile la care s-a ajuns în discuția liderilor și apoi vom vedea cum procedăm mai departe.

Aveți cuvântul. (Rumoare ; clopoțel)

 
   

Domnul Vida Iuliu:

La solicitarea grupului nostru parlamentar, a avut loc o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare și majoritatea liderilor au acceptat propunerea noastră, prin care am solicitat rediscutarea articolului 26 din proiectul de modificare a Legii nr.69, respectiv alineatul 3, nou.

În cadrul discuțiilor, la amendamentul prezentat și discutat s-au făcut unele modificări și prezint textul amendamentului care a fost definitivat în urma discuțiilor purtate cu liderii grupurilor parlamentare: "În unitățile administrativ-teritoriale în care toți consilierii, primarul, viceprimarii, secretarul cunosc limba etniei majoritare din localitatea respectivă și dacă toți sunt de acord, în cadrul lucrărilor consiliului se poate folosi simultan cu limba oficială a statului și limba etniei respective."

Procesul-verbal de ședință, hotărârile consiliului, precum și celelalte documente vor fi întocmite exclusiv în limba oficială a statului". (Rumoare)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În urma propunerii acestui text, liderii de grupuri s-au dus la grupurile respective și l-au discutat.

Dacă unul dintre lideri dorește să expună un punct de vedere înainte de vot? În legătură cu această chestiune, cu textul respectiv? (Rumoare în sală)

Da. Domnul deputat Roman.

Aveți cuvântul, domnule deputat. (Rumoare; clopoțel)

 
   

Domnul Emil Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru ziua de astăzi, în program, la ora 11,00 era prevăzut votul la o lege și la două medieri la alte două legi. În pauza de la ora 11,00, liderii de grupuri ne-am întrunit, invitați fiind de către domnul Iuliu Vida, și am discutat respectivul amendament. Având în vedere că acest amendament vine după discutarea respectivei legi de modificare a Legii nr.69/1991 și întrucât în Regulamentul Camerei Deputaților astfel de prevederi nu există, este adevărat că noi am mai practicat așa ceva, dar cred că practica este una, iar Regulamentul este alta. Și-mi permit să amintesc că nu mai târziu decât ieri am procedat la aprobarea unor modificări ale Regulamentului Camerei Deputaților. Nimeni nu s-a gândit, nici acum o săptămână, sau o lună, sau trei, de când se discută ceea ce am aprobat noi ieri, să vină și cu o astfel de aprobare.

În consecință, o astfel de propunere, de a se introduce astăzi un amendament nou la o lege care a fost discutată, mai cu seamă un amendament care sub o altă formă a fost respins, găsim că această procedură este neregulamentară și, în consecință, Grupul parlamentar PUNR este împotriva respectivei proceduri. Nu contestăm câtuși de puțin dreptul nici unuia dintre domniile voastre, sau noi toți la un loc sau în particular, de a veni cu inițiativă legislativă pentru modificarea respectivei legi.

Grupul parlamentar PUNR găsește că, la ora actuală, această intervenție sau această operație nu este regulamentară.

În consecință, grupul parlamentar, din cauza acestei prevederi, sau acestui aspect neregulamentar, este împotriva ca respectivul amendament, indiferent că el este sau nu acceptabil, dar, din punct de vedere regulamentar, el nu poate fi introdus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Alte puncte de vedere? Da. Vă rog. Doamna deputat Smaranda Ionescu.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 
   

Doamna Smaranda Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului "România Mare" susține cele spuse de liderul Grupului parlamentar al PUNR și suntem de părere că nu este cazul să reluăm discuția acestui nou alineat și să trecem direct la vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Rotaru.

 
   

Domnul Constantin Rotaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ceea ce solicită Grupul parlamentar UDMR este normal și trebuie să afirmăm că așa se întâmplă și în realitate. Cine poate forța un grup sau colectiv format numai din maghiari să vorbească românește sau o altă limbă? De aceea, într-un consiliu local unde consilierii, primarul, viceprimarii și secretarul sunt maghiari, este normal să se vorbească în limba maghiară. Atunci de ce este nevoie să mai legiferăm? Probabil că trebuie să răspundem la câteva întrebări. Pornind de la prevederea legală că ședințele de consiliu local sunt deschise, dacă participă un cetățean de naționalitate română, în ce limbă se vorbește? Dacă participă un deputat sau senator român, pentru că suntem obligați să ne informăm, în ce limbă se vorbește? Dacă prefectul își trimite un reprezentant la ședință, în ce limbă se vorbește? Avem nevoie de translatori în țara noastră? Dacă se va vorbi în limba oficială a României, limba română, ce nevoie mai avem de acest amendament? Fără să mai întrebăm care este substratul acestei propuneri, având în vedere consecințele foarte grave pe care ar urma să le aibă o asemenea prevedere, Grupul parlamentar al Partidului Socialist al Muncii votează împotriva rediscutării art.26 alin.3, din legea pe care urmează să o votăm.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ilie Nica.

 
   

Domnul Ilie Nica:

În numele grupului, vă cer în primul rând scuze pentru întârzieri, însă am înțelegerea că ne veți accepta aceste scuze, întrucât o dezbatere între 100 de oameni consumă mult timp.

Am dezbătut această propunere sub două aspecte: sub aspectul procedurilor și sub aspectul fondului propunerii. Sub aspectul procedurilor, am constatat în cele din urmă, că, de fapt, ne aflăm într-o situație în afara Regulamentului. Sigur, se invocă argumentul existenței unui precedent. Este vorba de precedentul cel mai apropiat, cel constituit în legătură cu proiectul de Lege de modificare a Codului penal.

Ne-am abătut și atunci de la Regulament. Am revenit asupra unor articole votate, cu speranța că legea va căpăta șanse în plus să fie promovată la votul final. Legea a căzut. Cu tristețe, am constatat că abaterea de la o regulă procedurală a fost neproductivă și, din această cauză, efectele neplăcute, efectele negative ale acestei abateri s-au multiplicat.

În consecință, propunerea noastră este ca și acum, și pe viitor mai degrabă să ne abținem de a ne încălca propriile reguli.

Și aceasta este propunerea pe care o facem noi, ca grup, și în legătură cu propunerea pe care Grupul UDMR ne-a făcut-o astăzi.

Pe fond, însă, am constatat, la capătul dezbaterilor, că propunerea, în sfârșit, rugămintea Grupului UDMR, poate fi rezolvată și va fi rezolvată odată cu ratificarea Convenției privind Cartea Europeană a limbilor regionale și minoritare.

În consecință, faptul că astăzi nu acceptăm să ne abatem de la procedurile Regulamentului nostru, nu lipsește legislația din România de o prevedere pe care a solicitat-o Grupul UDMR.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În câteva cuvinte voi expune poziția Grupului parlamentar Liberal și al Partidului Alianței Civice.

Sigur că sub aspect procedural se poate invoca ideea că nu ar fi nimerit să se rediscute acest articol.

Pentru că la vremea potrivită noi am avut un amendament asemănător, chiar dacă nu în forma aceasta îmbunătățită, vrem să vă spunem următoarele lucruri.

Este un principiu cunoscut că atunci când o țară, și este cazul României, ratifică, semnează un document internațional, ce urmează a fi ratificat de Parlament, acest document face parte din dreptul intern. Or, în Cartea Europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la 5.11.1992 la Strassbourg, la articolul 10 privind autoritătile administației și serviciile publice apar următoarele două precizări care cred că merită să fie cunoscute de către noi toti.

La articolul 2 se spune: "În ceea ce privește autoritătile locale și regionale din zonele locuite de un număr de vorbitori de limbi regionale sau minoritare, în care se justifică măsurile specificate mai jos, părtile se angajează să permită și sau să încurajeze:" și acum este alineatul a) "folosirea limbilor regionale sau minoritare în cadrul administrației regionale sau locale", iar la alineatul f) "folosirea de către autoritățile locale a limbilor regionale sau minoritare în dezbaterile din consiliile locale, fără a exclude totuși folosirea limbii oficiale a statului". Or, dacă România a semnat acest document, care la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, va face parte din dreptul intern, de ce acum, când suntem în pragul de a adopta această lege importantă, să nu fim de acord principial să ne raliem acestui document european?

Așa cum am spus atunci când am susținut amendamentul nostru, aici sunt două chestiuni. O chestiune este de principiu, anume aceea de a reduce din tensiunile interetnice care mai există atăzi în România, idee care ne face compatibili și acceptabili în conditii de egalitate între țările Uniunii Europene. Și atunci, pentru că oricum în unele zone, unde există populații minoritare, acest lucru se petrece în fapt, anume când toți oamenii din consiliul respectiv: primar, viceprimari, secretari, vorbesc limba minorității respective, de ce, printr-o lipsă de prevedere legală, noi să-i plasăm în afara legii pe acești oameni?

Din acest motiv, la vremea respectivă am susținut amendamentul.

Închei prin a vă spune că grupul nostru parlamentar este de acord cu rediscutarea lui, și, eventual, adoptarea lui în forma în care a fost prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc,

Dacă mai sunt alte comentarii? Nu. Cred că va trebui să trecem, va trebui să luăm deciziile în succesiunea firească. Eu vă propun următorul lucru, în legătură cu chestiunea concretă care ne-a luat aceste 2-3 ore din ziua de astăzi, va trebui să procedăm în felul următor:

În primul rând voi supune votului... Vă rog să faceți liniște, dacă se poate! Vă rog! Voi supune votului dumneavoastră în primul rând rediscutarea articolului 26.

Dacă veți fi de acord cu acest lucru, voi supune votului dumneavoastră... Vă rog să luați loc și mai ales să faceți liniște! În măsura în care se va accepta acest lucru, sub aspect procedural, atunci voi supune la vot textul pe care l-a citit domnul Vida. După ce vom clarifica această chestiune, vom trece la votul nominal, poate înainte de votul nominal să acceptați să facem cele două voturi deschise pentru celelalte două proiecte de legi sau rapoarte de mediere, ce sunt, da?

Deci, prima chestiune, și rog să fie invitați în sală toți colegii, deși bănuiesc că sunt toți, unii probabil că sunt în pauză...

Supun votului dumneavoastră rediscutarea articolului 26 din lege.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 122 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați! 145 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 13 abțineri.

Rezultatul votului este următorul: 122 de voturi pentru, 145 împotrivă și 13 abțineri.

În aceste condiții, propunerea de rediscutare a articolului nu a fost acceptată.(Aplauze)

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul Legii arhivelor naționale.  

Trecem, în continuare, la votul asupra celor două rapoarte ale comisiilor de mediere. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii arhivelor naționale.

Supun votului dumneavoastră acest raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Vă rog să numărați! 19 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 26 de abțineri.

Resul, până la 280, de voturi și am adunat voturile exprimate la votul anterior, deci, restul sunt voturi pentru. În aceste condiții, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul armelor de foc și al munițiilor.  

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul armelor de foc și al munițiilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Cu 10 voturi împotrivă și 22 de abțineri, restul de voturi, până la 280, pentru, raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.69/1991 - Legea administrației publice locale.  

Trecem acum la votul nominal la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/1991 - Legea administrației publice locale. Dau cuvântul domnului secretar Petrescu, pentru a efectua votul.

Aveți cuvântul, domnule deputat

Iertați-mă, este foarte clar ce înseamnă votul pentru și votul împotrivă la acest proiect de lege. Deci, votul pentru este votul în favoarea proiectului de lege, votul împotrivă sau contra este votul împotriva proiectului de lege.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Județul ALBA

Berciu Ion

pentru

Crișan Eugen

pentru

Dărămuș Nicolae Octavian

pentru

Gavaliugov Corneliu Dorin

pentru

Maier Ioan

pentru

Popa Mircea-Ioan

pentru

Județul ARAD

Bold Ion

pentru

Hui Ion

pentru

Jurca Teodor

pentru

Putin Emil-Livius-Nicolae

pentru

Roman Emil

pentru

Tokay Gheorghe

absent

Țărnea Marta Nora

pentru

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

pentru

Duță Adrian

pentru

Jugravu Marin

pentru

Nistor Iulian

pentru

Pițigoi Barbu

pentru

Popovici Dan Ion Cristian

absent

Rizescu Sergiu-George

pentru

Stan Vasile

pentru

Ursu Doru-Viorel

absent

Zgondea Gheorghe

pentru

Județul BACĂU

Bălan Corneliu

pentru

Bibire Ovidiu Genaru

pentru

Brăneanu Dumitru

pentru

Corniță Ion

pentru

Dan Matei-Agathon

absent

Moldoveanu Marcel

pentru

Nistor Vasile

absent

Popa Aron Ioan

pentru

Postolache Mihăiță

pentru

Protopopescu Cornel

pentru

Roșca Nicolae

pentru

Județul BIHOR

Bot Octavian

pentru

Feric Emeric

pentru

Floruța Crăciun

pentru

Moldovan Teodor

pentru

Rákóczi Ludovic

contra

Serac Florian

pentru

Székely Ervin Zoltán

contra

Szilágyi Zsolt

contra

Șuta Vasile

pentru

Țepelea Gabriel

pentru

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ioan

pentru

Coc Dorel Alexandru

pentru

Sîntu Ioan Teodor

pentru

Sonea Ioan

pentru

Szilágyi Zoltan

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

pentru

Clocotici Toader

pentru

Manolescu Tudor

pentru

Ota Alexandru

pentru

Pintilie Octav

pentru

Simionovici Alexandru

pentru

Teodorescu Mihai

pentru

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

pentru

Danciu Florea

pentru

Ghișe Ioan

pentru

Iuliano Valentin

pentru

Lepșa Sorin Victor

pentru

Madaras Lázár

contra

Pica Ioan Victor

pentru

Pop Horia

pentru

Stoica Emil

pentru

Tănasie Petru

absent

Județul BRĂILA

Băteanu Nicolae

pentru

Ionescu Smaranda

pentru

Marcu Neculai Liviu

pentru

Negoiță Florin

pentru

Petre Petrică

pentru

Sassu Alexandru

pentru

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

pentru

Angelo Ion-Florian

absent

Mladin Liviu

pentru

Mohora Tudor

pentru

Partal Petre

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

pentru

Pîslaru Dumitru

pentru

Județul CARAȘ-SEVERIN

Enache Dragoș

pentru

Mănescu Miron

pentru

Popescu Mircea

pentru

Sturza Popovici Cornel

pentru

Vilău Ioan Adrian

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Alecu Aurelian Paul

contra

Gurău Ion

pentru

Naidin Petre

pentru

Nicolae-Văleanu Ivanciu

pentru

Voicu Vasile

pentru

Județul CLUJ

Ciurtin Costică

pentru

Crețu Mircea

pentru

Gavra Ioan

pentru

Kónya-Hamar Alexandru

contra

Lițiu Petru

pentru

Matei Vasile

pentru

Mátis Eugen

contra

Neményi József Nándor

contra

Rațiu Ion

pentru

Roman Ionel

pentru

Tănasă Ioan

pentru

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

pentru

Dumitrescu Ioan

pentru

Gemil Tasin

absent

Hristu Ion

pentru

Ionescu Vasile

pentru

Joca Romulus Ioan

pentru

Liță Mihai

pentru

Mangiurea Anton-Marin

pentru

Marinescu Ioan-Sorin

pentru

Moinescu Dumitru

pentru

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Radu Alexandru Dumitru

pentru

Rușid Feuzia

pentru

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

contra

Dragomir Aurel

pentru

Márton Árpád-Francisc

contra

Zsigmond László

absent

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

pentru

Constantin Constantin

pentru

Diaconescu Sorin-Constantin

pentru

Ghiță Constantin

pentru

Patriciu Dan Costache

absent

Popa Daniela

pentru

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

pentru

Vrabie Corneliu-Dan

absent

Județul DOLJ

Baniță Petre

pentru

Berceanu Radu Mircea

pentru

Brezniceanu Alexandru

pentru

Dobrescu Doru Mihai

pentru

Dragomir Constantin-Romeo

absent

Grigoraș Neculai

pentru

Lungu Marin

absent

Nicu Vintilă

pentru

Panait Mihail

pentru

Popescu Emil-Teodor

pentru

Șomîcu Simion Silviu

pentru

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

absent

Călin Nestor

pentru

Chirilă Trifu

pentru

Chivu Neculai

pentru

Danilescu Ion

pentru

Iamandi Ioan-Cătălin

pentru

Iorga Leonida Lari

absent

Leonte Mircea

pentru

Lixăndroiu Viorel

pentru

Județul GIURGIU

Iușut Mihail

pentru

Pavel Viorel

pentru

Priceputu Laurențiu

pentru

Sârbu Chiriaca

pentru

Județul GORJ

Bălăeț Mitică

pentru

Gheorghe Constantin

pentru

Golu Mihail

pentru

Gorun Gheorghe

absent

Hoară Constantin Emil

pentru

Mischie Alexandru Nicolae

pentru

Județul HARGHITA

András Imre

contra

Antal István

contra

Asztalos Ferenc

contra

Borbély Emeric Dumitru

contra

Nagy Benedek

absent

contra

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

pentru

Bucur Mihail

pentru

Fekete Jolt Zoltan

contra

Hortopan Ion

pentru

Ifrim Dumitru

pentru

Șteolea Petru

pentru

Știrbu Aurel

pentru

Timiș Ioan

pentru

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

absent

Dumitrescu Ion

pentru

Galin-Corini Vlad-Vladimir

pentru

Tarna Gheorghe

pentru

Județul IAȘI

Bondariu Ionel

pentru

Calance Dumitru

pentru

Dănilă Fănică

pentru

Ioan Petru

pentru

Ionescu Ion

pentru

Lupu Vasile

pentru

Roman Gheorghe

pentru

Soroceanu Valentin

pentru

Stanciu Anghel

pentru

Străchinaru Ioan

pentru

Trepcea Dan Florin

absent

Vitcu Dionisie

pentru

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

pentru

Brânzei Gheorghe

pentru

Bud Nicolae

pentru

Dunca Tudor Gavril

pentru

Filip Niculae

absent

Lupuțiu Teodor

pentru

Mazalik Iosif Alfréd

contra

Popa Gheorghe

pentru

Tcaciuc Ștefan

pentru

Județul MEHEDINȚI

Drăghiea Nicolae

pentru

Nică Mihail

pentru

Nicolicea Eugen

pentru

Penescu Victor

absent

Tânjală Mihai

pentru

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

contra

Bucur Coriolan

absent

Burcă Petru

pentru

Elek Barna

absent

Iosif Ovidiu-Valeriu

pentru

Kerekes Károly

absent

Lădariu Lazăr

pentru

Mureșan Ioan

pentru

Németh Ioan

contra

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

pentru

Burlacu Viorel

pentru

Dobrescu Smaranda

pentru

Mardare Constantin

pentru

Rădulescu Cristian

absent

Seniuc Corneliu

pentru

Stancov George-Iulian

pentru

Vasilescu Valentin

pentru

Județul OLT

Argeșanu Valentin

pentru

Bagdasar Simion

pentru

Chiostec Mircea

pentru

Cojocaru Anișoara

pentru

Gâtan Ilie

pentru

Ilie Ștefan

pentru

Popescu Costel-Eugen

pentru

Județul PRAHOVA

Alexandru Nicolae

pentru

Dobre Gheorghe

pentru

Dobrescu Ion

contra

Ivănescu Paula Maria

pentru

Munteanu Mircea Mihai

pentru

Mureșan Ioan

pentru

Nica Ilie

absent

Nicolau Anton

pentru

Opriș Constantin Remus

pentru

Pitca Adrian Constantin

pentru

Ruse Corneliu Constantin

pentru

Silvaș Mircea-Anton

pentru

Țurlea Petre

pentru

Județul SATU-MARE

Pécsi Ferenc

contra

Pop Ioan

pentru

Pop Viorel

absent

Sălăjean Gheorghe

pentru

Toduț Gheorghe

pentru

Varga Attila

contra

La Prahova a venit domnul Nica Ilie pentru

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

pentru

Jecan Aurel

pentru

Pop Vasile-Gheorghe-Victor

pentru

Vida Iuliu

contra

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

pentru

Frunzescu Daniel

pentru

Luca Raymond

pentru

Radu Tudor

pentru

Teodoriu Bujor-Bogdan

absent

Tobă Francisc

pentru

Wittstock Eberhard-Wolfgang

pentru

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

pentru

Bratu Emilian

pentru

Chiriac Mihai

pentru

Constantinescu Toader

absent

Costin Anatolie

pentru

Ghilea Sabin

pentru

Lazar Nicolai

pentru

Mândroviceanu Vasile

pentru

Monoranu Corneliu

pentru

Munteanu Viorel

pentru

Potolincă Vasile

pentru

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

pentru

Calotă Floarea

pentru

Cristea Vasile

pentru

Dumitriu Marian

pentru

Olteanu Mihail

pentru

Pantiș Sorin

absent

Videanu Adriean

pentru

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

absent

Boroș Emil

pentru

Dabu Romulus

pentru

Dugulescu Petru

pentru

Gvozdenovici Slavomir

pentru

Ivanciov Carol Matei

absent

Munteanu Vasile Dorin

pentru

Popovici Vasile

pentru

Rusu Horia Mircea

absent

Stănescu George

pentru

Tabără Valeriu

absent

Vintilescu Teodor

pentru

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Lazia Ion

pentru

Nicola Ilie

absent

Suhov Petru

pentru

Verbina Dan

absent

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

absent

Băsescu Traian

pentru

Buzatu Dumitru

pentru

Costin Ioan

pentru

Dan Marțian

absent

Ioniță Mihnea-Tudor

pentru

Marcu Grigore

pentru

Județul VÎLCEA

Baciu Severin

pentru

Câutiș Gheorghe

pentru

Diaconescu Daniel Mircea

pentru

Istrate Rada

pentru

Răban Grigore

pentru

Rotaru Constantin

pentru

Județul VRANCEA

Anastasiu Călin-Emil

pentru

Popescu Aurelian-Octavian

pentru

Severin Adrian

absent

Tudorachi Spiridon

absent

Udrea Florian

pentru

Veber Laurențiu Felician Doru

pentru

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

pentru

Babiuc Victor

absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel

pentru

Cazimir Ștefan

pentru

Cerveni Niculae

pentru

Costache Daniel George

pentru

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Dinu Ion

pentru

Dobrescu Răsvan

absent

Duțu Ion

pentru

Furo Iuliu Ioan

pentru

Iliescu Agata Maria (Nicolau)

pentru

Ionescu Constantin

pentru

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

pentru

Marinescu Bogdan

pentru

Marinescu Ioan

pentru

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

pentru

Năstase Adrian

pentru

Pascu Horia-Radu

pentru

Pavlu Mircea

pentru

Părăluță Mihail

absent

Porojan Mircea

pentru

Răducanu Gheorghe

pentru

Roman Petre

pentru

Sălcudeanu Petre

pentru

Tănase Stelian

absent

Teculescu Constantin

absent

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Acum filmați și veți da pe post imagini de acum, când se votează...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu. Nu aveți nici o grijă. Dânșii știu foarte bine să selecteze. Nu. Sunt convins.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Nu. Au deja suficientă experiență ca să știe cum trebuie date imaginile și când trebuie filmat.

Vosganian Varujan

absent

Weber Otto-Ernest

absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Comănescu Gheorghe

pentru

Fițion Gheorghe

pentru

Ivanovici Constantin

pentru

Păunescu Costel

pentru

La Arad, Tokay Gheorghe - nu a venit.

La Argeș, Popovici - nu a venit.

Ursu Doru Viorel - nu a venit.

La Bacău, Dan Matei Agaton - nu a venit.

Nistor Vasile - nu a venit.

La Bistrița-Năsăud, Szilagyi Zoltan - nu a venit.

La Brașov, Tănase Petru - nu a venit.

La Buzău, Angelo Florian - nu a venit.

Partal Petre - nu a venit.

La Caraș-Severin, Vilău - nu a venit.

La Constanța, Gemil Tasin - nu a venit.

Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - nu a venit.

La Covasna, Szigmond Laszlo - nu a venit.

La Dâmbovița, Patriciu Dan Costache - pentru.

Vrabie Corneliu Dan - nu a venit.

La Dolj, Dragomir Constantin Romeo - nu a venit.

Lungu Marin - nu a venit.

La Gali, Arhire Constantin - nu a venit.

Iorga Leonida Lari - absentă.

La Gorj, Gorun Gheorghe - absent .

Borbely Emeric Dumitru - nu a venit.

La Ialomița, Cristea Gheorghe - pentru.

La Iași, Trepcea Dan Florin - nu a venit.

La Maramureș, Filip Nicolae - absent.

La Mehedinți, Penescu Victor - pentru.

La Mureș, Bucur Coriolan - nu a venit.

Elek Barna - nu a venit.

Kerekes Karoly - nu a venit.

La Neamț, Rădulescu Cristian - pentru.

La Satu Mare, Pop Viorel - pentru.

La Sibiu, Bogdan Teodoriu - nu a venit.

La Suceava, Constantinescu Toader - nu a venit.

La Teleorman, Pantiș Sorin - nu a venit.

La Timiș, Baranyi Francisc - contra.

Ivanciov Carol Matei - nu a venit.

Rusu Horia Mircea - pentru.

Tabără Valeriu - absent.

La Tulcea, Antonescu George Crin Laurențiu - absent.

Nicola Ilie pentru.

Verbina Dan - pentru.

La Vaslui, Alexandrache Georgică - nu a venit.

Dan Marțian - pentru.

La Vrancea, Tudorache Spiridon - pentru.

Severin Adrian - nu a venit.

La București, Athanasiu Alexandru - pentru.

Babiuc Victor - nu a venit.

Cunescu Sergiu - absent.

Diaconescu Ion - nu este.

Dobrescu Răsvan - pentru.

Părăluță Mihail - nu a venit.

Tănase Stelian - nici o speranță.

Teculescu Constantin - nu a venit.

Vosganian Varujan - nu a venit.

Weber Otto Ernest - absent.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bine. Dacă mai este cineva care nu a votat?

 
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.  

Dacă nu, eu vă propun să facem o pauză de un sfert de oră și să ne revedem pentru a ne continua dezbaterile la următoarea lege.

Din sală:

Dar pauza aceasta nu este contrară votului?

   

Pauză între orele 14,25 și 15,15.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Suntem la punctul 18.

Din sală:

Care este rezultatul votului?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Inainte de acest lucru, îl rog pe domnul secretar Ovidiu Petrescu să vă prezinte rezultatul votului.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În urma numărării voturilor, a rezultat următoarea situație: 277 voturi pentru, 41 de absenți și 23 contra.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Absenții au votat împotrivă. (Rumoare în sală).

Da. Bun. Deci, stimați colegi, continuăm dezbaterile la Legea privind alegerile locale. Suntem la punctul 18.

Din sală:

Dar punctul 17, cu militarii?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

În legătură cu militarii a rămas să se pronunțe comisia, să mai examineze, să vadă și soluțiile din dreptul altor state și să ne prezinte mâine un punct de vedere.

Punctul 18, referitor la introducerea art. 141, 142 și 143.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Intervenția mea se referă la art. 142...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Haideți să le luăm pe rând, să începem cu 141.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Bine.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații?

Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Suntem, în continuare, la Secția a III-a din lege, care se referă, cum știți prea bine, la listele electorale, și la care am făcut adăugirile respective de alineat.

Suntem acum la 141. Aici se vorbește despre copiile după listele electorale permanente, în primul alineat al acestui 141, că după aceea mai are un alineat, tot 141. Dar cum până acum am vorbit despre ceea ce spuneam adineauri, despre Secțiunea cu listele electorale, îmi permit, la 141 alin. 1, următoarea exprimare: "Copiile listelor electorale permanente se întocmesc..." și textul curge mai departe. Evităm de data aceasta să folosim acea expresie "... copiile după" și fostă " ... de pe", care s-a propus să fie "după" și textul va curge precum vă spun: "... Copiile listelor electorale permanente se întocmesc separat pentru fiecare..." și textul curge mai departe.

În ceea ce privește alin. 2, vă rog să apreciați exprimarea pe care v-o propun, dar fiindcă am tot vorbit de listele electorale permanente, să evităm să repetăm imediat, și atunci, sugerez pentru alin. 2 următoarea formulare: "Aceste copii vor cuprinde numele, prenumele, data nașterii", cum s-a spus, în loc de "vârstă", " ... data nașterii, domiciliul" și textul curge mai departe.

Deci, avem o formă, îmi permit să spun fără prețiozitate, de stilizare. Este, după părerea mea, nu pentru că este contribuția mea, este de apreciat dacă nu este mai potrivit așa decât să tot repetăm "comisiile permanente, comisiile permanente".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Olteanu.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Voi vorbi în numele comisiei. Nu acceptăm amendamentul domnului coleg Dinu, din următorul motiv: noi nu facem copii ale listelor respective, deci corect este: "copii după listele electorale". De ce? Pentru că lista permanentă se întocmește pe oraș, în ordinea alfabetică a cetățenilor. Intr-o anumită zonă, într-un cartier, noi trebuie să extragem din toată lista cetățenii care domiciliază în acel cartier. Corect este: "copii după lista permanentă".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bun, dar pentru alin. 2 aveți obiecții să folosim aceste "copii" în loc de "copiile de pe liste"?

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Merge și fără "după".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dar, în orice caz, ori este "după" în ambele locuri, ori este "de pe" în ambele locuri.

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

"După" înseamnă ceva care se află în spate...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bun, dar atunci înseamnă că și la alin. 1 ar trebui operate.

Este vorba despre un aspect de fond, pe care l-a ridicat domnul Olteanu, și de aceea... Exact asta spunea domnul Olteanu, că nu sunt copii în întregime și atunci, să rămână "de pe", da? Bun, dar la alin. 2 se poate spune "aceste copii", ca să nu se mai repete?

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Este alin. 2, care curge în continuare...

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

"Ele vor cuprinde..."

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Cozmâncă.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Da. Dacă vrem să eliminăm "copiile după listele electorale" la alin. 2, atunci spunem "ele vor cuprinde" și mergem ca teză în continuarea alin. 1, și atunci art. 141 ar fi singurul alineat. Nici nu are, este art. 141 cu două teze.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Corect. Da.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Noi am avut "de pe" și s-a apreciat în comisie, îmi pare rău că nu este domnul profesor Stefan Cazimir, că dânsul a propus, că-i corect "după liste", și nu "de pe liste".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor,

Cred că în curând trebuie să chemăm pe cineva de la Academia Română. (Discuții în sala de ședință).

Stimați colegi,

Vă propun ca această chestiune să fie o chestiune de redactare și să fie definitivată de către comisie, eventual împreună cu domnul Stefan Cazimir.

În ceea ce privește celălalt aspect, de unificare a textului, deci de eliminare a alin. 2 și de transformare a sa într-o teză distinctă și cu modificarea subiectului, să fie: "ele vor cuprinde", da? Deci, "aceste copii vor cuprinde". Da?

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 141, în această formulă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 142. Domnul Munteanu și apoi domnul Dobrescu.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

La art. 142, care se referă la obligația pe care o au primarii, de a afișa din timp copiile acestor liste, pentru a fi consultate de alegători și pentru a se corecta eventualele omisiuni-erori, este fixat ca termen 10 zile înaintea alegerilor...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, domnule deputat.

Aș vrea să clarific un lucru: la art. 141, când s-a votat, am avut în vedere și propunerea comisiei din raportul suplimentar, respectiv de înlocuire a cuvântului "vârstă" cu sintagma "data nașterii". Da? Deci, am vrut să fac această clarificare pentru stenogramă. Puteți continua.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Având în vedere, cu realism, modul în care reacționează electoratul și ținând seama de faptul că în textul legii aflată deocamdată în vigoare, nr. 70/1991, unde se fixa ca termen: "30 de zile înainte", am propunerea ca în loc de "10 zile înaintea alegerilor", să fie trecut "20 de zile înaintea alegerilor".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere... Nu.

Înainte de aceasta, domnul deputat Dinu, și după aceea domnul Dobrescu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Art. 142 debutează cu textul: "Primarii vor asigura condițiile necesare consultării de către alegători a copiilor după listele electorale permanente, atât la primării, cât și la sediile secțiilor de votare", text la care nu am nici un fel de adăugire. Apoi, în continuare, se spune teza următoare, "În acest scop", dar eu nu știu dacă nu este mai potrivit "Spre aceasta", pentru că a vorbi de un scop, înseamnă a vorbi de o anume finalizare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

S-a propus deja modificarea acestui text, prin raport. Deci, eliminarea cuvintelor "în acest scop" și introducerea sintagmei "cu 10 zile înaintea alegerilor".

 
   

Domnul Ion Dinu:

Da, dar eu, la rândul meu, vă rog să apreciați dacă nu este mai potivit ca în loc să debuteze cu "În acest scop", să debuteze cu "Spre aceasta". Mai departe, vă rog aveți un pic de răbdare, "Spre aceasta, vor afișa listele electorale în locuri publice, în mod vizibil", deci dispare "și", că urmează după aceea un alt "și" - "... și vor asigura", deci, textul să fie: "Spre aceasta vor afișa liste electorale în locuri publice, în mod vizibil și vor asigura personalul necesar la secțiile de votare" și apoi, ca să spun așa, la teza a doua, s-a propus scoaterea cuvintelor "și liniște", și pe bună dreptate și atunci, textul va fi să fie: "Locurile de afișare vor fi aduse la cunostința populației de către primar, care va lua măsurile necesare, împreună cu organele de ordine publică, pentru asigurarea integrității listelor afișate". Sigur că propunerea făcută de domnul Munteanu, urmează, de asemenea, să o apreciați.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Chestiunea cu "scopul" și "spre aceasta" se rezolvă prin stabilirea precisă a timpului, a intervalului de timp, de 10, sau eventual 20 de zile, cât a propus domnul Munteanu.

Punctul de vedere al inițiatorului?

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Sigur, aici sunt două chestiuni de discutat. În primul rând, listele electorale permanente au caracter de permanență, deci ele sunt la primării și pot fi consultate în perioada premergătoare alegerilor, oricând.

În al doilea rând, vă rog să observați că birourile electorale ale secțiilor de votare își încep activitatea cu 15 zile înainte și aceste copii trebuie să fie depuse în termen de 24 de ore, deci, practic, nu se poate în 20 de zile, de la 15 plus 24 de ore, practic ar fi 16 zile, domnule Munteanu. De aceea, noi am propus 10 zile, în comisie, și s-a însușit acest termen.

Propunem să se mențină aceast termen.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din sală):

Atunci, să punem cu 15 zile înainte...

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Dar cu 15 zile înainte, birourile secțiilor de votare își încep activitatea, înainte de data alegerilor.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din sală):

Mi se pare că ar trebui să fie o perioadă mai lungă...

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

... În 24 de ore, am votat la art. 14 alin. 5, ca să avem aceste copii în 24 de ore.

Susținem să se mențină propunerea comisiei de "10 zile".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule Munteanu,

Vă mențineți amendamentul? Da. Sigur, dar corelarea acestor faze aici ar trebui făcută. Bun. Ințeleg că domnul deputat renunta la amendamentul său.

Domnul deputat Dinu, cred că este greu să mențină amendamentul său, față de amendamentul propus de către comisie.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

"Vor afișa listele public" și apoi "... și vor asigura...".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Acela este oricum, vă rog să vă uitați în raportul comisiei. S-a propus scoaterea cuvintelor "... și liniște". S-au scos. Da. Este adevărat. Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare a primului "și", a conjuncției, și înlocuirea cu virgulă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră formularea art. 142 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu un vot împotrivă și o abținere art. 142 a fost acceptat.

Articolul 143, dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun votului. Iertați-mă, îl supun votului, cu modificările pe care le aveți în textul raportului principal.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră pct. 18 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 19. Este vorba de abrogarea art. 16 și 17. De fapt, comisia propune ca formularea acestui punct să fie: "Art. 16 se abrogă, pentru că art. 17 s-a transformat în alin. 2, 3 și 4 de la art. 14". Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Iertați-mă... Domnul Cozmâncă.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Vă rog să observați faptul că art. 17, și este o observație la textul comisiei, a fost preluat în art. 14 alin. 2, 3 și 4, deci trebuie să abrogăm și 16 și 17. Numai 16 este în raportul comisiei. Cred că este o scăpare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci, 16 și 17. Este corect. Vă rog să acceptați formularea: "Articolele 16 și 17 se abrogă", practic acceptăm formularea de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 20, referitor la art. 18 Domnul Munteanu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să remarcați, domnule președinte și stimați colegi, că acest art. 18 are în vedere, în special, situația alegătorilor care sunt sosiți din altă localitate în localitatea de care se ocupă el, primarul, cel care alcătuiește listele. Dar, reversul medaliei este pentru cei care plecând din localitatea veche în noua localitate, unde și-au mutat reședința și care ar trebui conform art. 143 alin. 2 să fie radiați din listele respective, "în urma solicitării în scris sau telefonice", cum sună alineatul respectiv. Și atunci, poate că s-ar simți nevoia, adică eu apreciez că s-ar simți nevoia ca la acest art. 18, în finalul textului care figurează în raport, și care, cum ziceam, are în vedere persoanele nou sosite în circumscripția electorală respectivă, să se adauge, pentru cealaltă categorie, "Dispozițiile art. 143 alin. 2 se aplică în mod corespunzător". Aceasta pentru ca această listă finală care este transmisă la biroul secției de votare să se știe că trebuie să includă și radierile celor care..., pe baza anunțului primarului din localitatea unde și-a schimbat reședința alegătorul,deci lista să cuprindă și aceste modificări.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnul Răsvan Dobrescu este de acord, nouă, celorlalți, ni se pare că textul este foarte corespunzător, că este vorba de un cetățean care își schimbă domiciliul și vine și spune: "Inscrie-mă și pe mine !" și avem reglementare mai la vale, în material, ce se întâmplă și când se pleacă din localitatea respectivă. Deci, avem reglementarea.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul Cozmâncă.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Susținem textul comisiei. Aici este vorba de plecarea dintr-o localitate în altă localitate, după ce s-au transmis aceste liste electorale și atunci primește o adeverință de la primar și în localitatera în care merge, prezintă acea adeverință.

Deci, domnule Munteanu, v-aș ruga să observați că pleacă dintr-o localitate în altă localitate și el trebuie să ducă un act doveditor de la primăria pe listele căreia a figurat înscris ca cetățean cu drept de vot.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Munteanu, insistați pentru această formulare?

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Până la urmă trebuie să hotărască comisia, mie mi se pare că nu este chiar complet.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Mihail Olteanu, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Părerea noastră este că trebuie să ne menținem articolul în formularea și redactarea comisiei, pentru că ea se referă la cazuri cu totul și cu totul izolate: cetățeni care în ultimele 3-4 zile își schimbă domiciliul. Omul ia o adeverință din localitatea unde pleacă și se prezintă - dacă vedeți textul articolului existent în lege - la primărie, poate chiar în ziua votării. Și, uitați, alin. 2 din art. 18 detaliază: "în ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegătorul va fi înscris într-o listă".

Deci, părerea noastră este să menținem.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Deputat Putin.

 
   

Domnul Emil Putin:

Eu l-aș ruga pe domnul Munteanu să lectureze și alin. 2 din art. 18, unde se spune că, în ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegătorul va fi înscris într-o listă electorală separată, pe baza adeverinței primite. Aceasta este rațiunea și de aceea este bun textul, așa cum a fost propus de comisie.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Mihail Nică. Poftim!

 
   

Domnul Mihail Nică:

Eu cred că ar trebui introdus aici un alineat în plus, deoarece nu este vorba de niște cazuri izolate. Vreau să vă aduc aminte că în momentul cănd am început să distribuim cupoanele am observat că sunt aproape 1,5 milioane de locuitori care nu prea știu unde stau.

 
   

Domnul Mircea Mihail Munteanu:

Conform alin. 2, apare obligația de a apare o nouă listă, specială, care ar acoperi situația aceasta.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Exact.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră art. 18 alin. 1, în formularea de la Senat, acceptată și de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă, textul a fost acceptat.

Pct. 21, referitor la art. 19 alin. 1. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun la vot, în varianta de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 22. Se acceptă textul Senatului, de abrogare a alin. 2 de la art. 19. Îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 23, referitor la titlul Capitolului II, Secțiunea a 4-a. Se acceptă formularea de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 24, referitor la art. 20. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun la vot, în varianta comisiei, de eliminare a sintagmei "pentru fiecare alegere", pentru alin. 1., iar la celelalte alineate se menține textul de la Senat. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog, domnule deputat!

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Pentru rigurozitate, domnule președinte, ar trebui să introducem: "birourile electorale de circumscripție județeană", pentru că, trecând la sistemul de votare directă a consiliului județean, biroul electoral județean devine birou de circumscripție județeană.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Este corectă observația!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Rugăm comisia să ne precizeze formularea exactă a art. 20, aprobat în principiu, dar care înțeleg că are o problemă, aici, de actualizare, în funcție de soluțiile pe care noi le-am acceptat și să o rugăm să ne prezinte un punct de vedere.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Dar ce nu este clar, domnule președinte?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Păi eu vă întreb pe dumneavoastră ce nu este clar, pentru că a venit un reprezentant al comisiei aici și a spus că nu este clar!

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Ce se întâmplă? O să găsim mai târziu, unde vorbim de alegeri la județ, locul unde am definit "biroul electoral județean", care are două roluri: coordonează activitatea pe tot județul, ca birou județean, și are și rol de birou electoral, pentru circa de votare pe județ, pentru consiliile județene. Dar aici mie mi se pare că este foarte clar: "Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale, se înființează: biroul electoral central, biroul electoral județean, biroul electoral de circumscripție și biroul electoral de secție de votare." Sunt patru categorii de birouri electorale, nu știu ce nu este clar aici!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Trecem la pct. 25, referitor la art. 21. Are cuvântul domnul deputat Mircea Mihai Munteanu.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Am o singură observație, domnule președinte și stimați colegi, care se referă la alin. 16, în care este vorba de completarea biroului în cazul în care "partidele, formațiunile politice și coalițiile acestora nu au nominalizat reprezentanți" și în care se dă dreptul președintelui biroului electoral de circumscripție să procedeze la completara biroului prin tragere la sorți. Vă sugerez, pentru a se evita orice fel de bănuială de rea-credință, să inserăm în textul propus de Senat și acceptat de comisie că președintele biroului electoral de circumscripție: "în prezența reprezentanților deja desemnați, dacă aceștia există", face ceea ce are de făcut. Deci, este vorba numai de procedura de tragere la sorți, care rămâne în competența președintelui să o organizeze, dar, pentru a se evita orice fel de dubiu, să procedeze cum am propus.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am reținut, mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului?

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Propunerea este judicioasă și elimină orice suspiciuni care s-ar putea crea, așa că susținem includerea acestui amendament.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnule Nică, vă rog!

 
   

Domnul Ilie Nică:

Să păstrăm terminologia pe care am adoptat-o mai înainte: "Biroul electoral de circumscripție comunală este format din președinte, locțiitor, 5 reprezentanți ai partidelor, alianțelor politice sau alianțelor electorale", în loc de: "formațiunilor politice sau alianțelor electorale".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Ilie Nică (din sală):

Și trebuie reluat peste tot!

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu (din lojă):

Nu o mai puneți la vot de fiecare dată!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Exact, această chestiune să fie preluată de compartimentul tehnic și să fie operată automat în toată legea!

Domnule Dejeu, mai aveți o problemă?

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

O problemă, domnule președinte, la pag. 16, penultimul alineat, în care se spune: "În termen de 2 zile până la data la care se pot depune candidaturile, filialele locale ale partidelor, formațiunilor politice și alianțelor electorale vor comunica în scris..."

Eu aș propune o completare: "filialele locale sau, acolo unde nu există, filialele județene". Adică, se poate întâmpla ca, într-o comună, partidul respectiv să nu aibă o filială locală, și atunci, pentru a nu întâmpina greutăți, operațiunea aceasta să poată fi făcută de reprezentantul de la județ, respectiv, filiala județeană.

 
   

Domnul Ilie Nică (din sală):

Dacă nu are filială locală, nu depune candidaturi! Îi trebuie listă de 11 consilieri, deci trebuie să aibă o organizație locală de partid!

 
   

Domnul Mihail Nică (din sală):

Dar dacă în statut sunt prevăzuți 50 de membri pentru o filială?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Dobrescu.

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Eu susțin propunerea domnului deputat Dejeu cu următorul argument: în statutul PNȚCD, ceea ce se numește în Legea electorală "filială", la noi se numește "organizație". Însă, se prevede în statut că se pot înființa organizații numai în comunele unde există cel puțin 20 de membri PNȚCD. Există însă, comune unde avem membri PNȚCD în număr mai mic de 20, și acolo statutul nostru prevede că organismele care funcționează acolo nu se numesc "organizații", ci "nuclee". Deci, nu avem "organizație", nu au ștampilă, însă avem nuclee și consider că este democratic să nu blocăm posibilitatea acestor localități de a depune candidați PNȚCD.

De aceea, eu consider că este judicioasă această chestiune, în sensul unei deschideri democratice, de a permite să se depună liste de candidați și acolo unde nu există organizații, ci doar nuclee.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

La ce candidați vă referiți?

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Candidații pentru alegerile locale.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Aici este vorba de biroul electoral de circumscripție și pentru el candidează niște persoane, din partea formațiunilor care fac parte din birou!

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Dacă nu am organizație acolo și am numai nucleu, spune domnul Știrbu că pot depune liste de candidați, foarte bine! dar trebuie să am dreptul să propun și membri în biroul electoral, pentru ca ei să poată participa la supraveghere și la stabilirea rezultatelor.

 
   

Doamna Agata Maria Nicolau Iliescu (din sală):

Nu există, nu aveți acoperire numerică!

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Doamnă, vă rog să mă iertați, vă explic: pot să propun cei 2 membri în biroul electoral al secției de votare și să am încă 5 candidați și, în total, fac 7. Sau pot să am 19 oameni, nu am organizație, am nucleu, dar pot să depun listă completă și să am observatori compleți, am cantitativ cât trebuie. Însă consider că, pentru o corectă desfășurare și fără suspiciuni a procesului electoral și a stabilirii rezultatelor, propunerea domnului deputat Dejeu este binevenită.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă mai sunt comentarii?

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Vă rog, întrebați-l și pe domnul ministru!

 
   

Domnul Mihail Nică (din sală):

Îi asigurăm plata de la partid, pentru consultație!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul ministru Octav Cozmâncă. Aveți deja un post asigurat!

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Aici l-aș ruga și pe domnul președinte Știrbu și pe membrii comisiei să observe și cele scrise la pag. 31 art. 311. Domniile voastre ați aprobat un text nou față de cel de la Senat. Acolo s-a apreciat că propunerile de candidați trebuie făcute de organizațiile comunale. La comisie s-a spus ca ele să se facă numai sub semnătura organizațiilor județene, pornindu-se tot de la acest considerent, că există la unele localități membri ai unui partid sau ai altuia, dar nu suficienți pentru a-și constitui o organizație.

Or, noi nu facem acest proiect de lege și legea pe care o amendăm în raport de statute, însă la comisie inițial așa s-a aprobat, iar noi, inițial, am susținut la Senat propunerea adoptată de prima Cameră sesizată cu această lege. Însă eu cred că, de data aceasta, comisia trebuie să-și spună punctul de vedere în legătură cu opțiunea pe care a manifestat-o față de art. 31.

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din lojă):

Corelarea. De acord.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Dobrescu ține la părerea dumneavoastră...

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Comisia trebuie să coreleze textele, eu am susținut această propunere la Senat, care și-a însușit-o, nu pot să revin, să fac acum o altă propunere. Dar comisia trebuie să coreleze textele și evident că noi ne supunem textului adoptat de Cameră.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din lojă):

Menținem textul, pentru că se subînțelege problema. Dacă și candidaturile se propun sub semnătura organizației județene, nu înțeleg de ce aici trebuie procedat așa!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot propunerea domnului deputat Dejeu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost acceptat.

Dacă mai sunt observații la acest text, care are multe alineate? Înțeleg că nu sunt, drept care supun votului dumneavoastră. art. 21 cu amendamentele care au fost acceptate și, bineînțeles,în formularea cuprinsă în raportul principal, completat cu raportul suplimentar.sv acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 26, referitor la art. 22.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule ministru!

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Il rog pe domnul președinte Știrbu să observe textul, pentru că am impresia că la lit. h) este o scăpare, nu am completat noi ceva: "precum și cu procesele-verbale încheiate de birourile secțiilor de votare", să adăugăm în final.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

De acord.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 22 în formularea comisiei, cuprinsă în raportul principal și în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 27 din raport, care privește art. 23. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun la vot, în formulara comisiei cuprinsă în raportul principal și în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 28.

Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Evident, am de fiecare dată în vedere varianta comisiei la punctul respectiv.

Pct. 29. Dacă sunt observații? Dacă nu mai sunt alte observații, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 30.

Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun votului, în formularea comisiei cuprinsă în raportul principal și în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 31.

Dacă sunt observații?

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din lojă):

Se propune eliminarea, este reluat în art. 21 alin. 4.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Este adevărat, în raportul suplimentar se propune eliminarea art. 251.

Supun votului dumneavoastră propunerea din raportul suplimentar, de la pct. 31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 252, cu propunerea de modificare și de renumerotare cuprinsă în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 253. Supun votului dumnavoastră acest text reformulat și care se găsește în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 254, în formularea inițială, cu modificarea de la comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 255. Îl supun votului dumnavoastră în formularea de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Iertați-mă, era aici o modificare propusă de către comisie în raportul suplimentar, la lit. e). Și, după lit. h), mai este o modificare, cuprinsă tot în raportul suplimentar. Vă rog să țineți seama de aceste două observații, în legătură cu votul exprimat la art. 255.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Mai sunt o sumedenie de alte observații!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Exact, la lit. f), g), h) și la ultimul alineat. Vă rog să-mi permiteți să reformulez votul!

Supun votului dumneavoastră art. 255, cu amendamentele cuprinse în raportul principal și în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Este o precizare acolo, ca urmare a suprimării lui indice unu!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Sigur, renumerotarea este inerentă!

Pct. 32 din raport. Se propune textul Senatului. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 33. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră. art. 34, cu modificarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Ilie Nică (din sală):

La art. 34, domnule președinte, este o modificare pe care am acceptat-o: "alianțe politice" se înlocuiește cu "alianțe electorale"!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Fără îndoială, dar am stabilit acest lucru deja, în toată legea se va opera această modificare.

Pct. 35 se referă la două modificări propuse, pe de o parte, prin raportul principal și, pe de altă parte, prin raportul suplimentar.

Supun votului dumneavoastră textul art.30 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 36. Există o observație din partea domnului deputat Ruse. Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
   

Domnul Corneliu Ruse:

"Listele de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați." Rog să scoatem virgula după candidaturii, fiindcă se va înțelege că trebuie semnate și datate de către candidați listele.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

De acord.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun la vot acest articol, în varianta comisiei și cu acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 37. Dacă sunt observații? Este vorba aici de raportul suplimentar.

Se introduce după sintagma "Consiliul local", sintagma "Consiliul județean".

Cine este de acord cu varianta propusă de către comisie ? Supun la vot. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Art.38, varianta comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.39.

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

Rămâne varianta Senatului .

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Este textul Senatului văd, da ?

 
   

Domnul Aurel Stirbu (din loja comisiei):

Da.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot varianta Senatului .

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? O abținere.

Cu o abținere pct.39 a fost acceptat.

Pct.40. Dacă sunt observații ?Dacă nu, supun votului dumneavoastră pct.40 în varianta comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Aici am avut în vedere atât raportul principal cât și raportul suplimentar, pct.40.

Pct.41. Dacă sunt observații ? Dacă nu, supun votului dumneavoastră pct.41 cu modificarea comisiei din raportul suplimentar.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate .

Pct.42. Dacă sunt observații ? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.43. Dacă sunt observații ? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră cu modificările propuse de comisie din raportul principal și raportul suplimentar.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.44. Dacă sunt observații ? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră în varianta comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.45. Dacă sunt observații ? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră în varianta comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.46. Se propune eliminarea acestui alineat.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.47. Dacă sunt observații ? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră .

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate .

Pct.48 în varianta Senatului .

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate .

Pct.49, varianta Camerei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate .

Pct.50 în varianta Camerei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate .

Art.51 în varianta Camerei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate .

Pct.52 în textul venit de la Senat.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.53 în varianta comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Este un dezacord. Rog comisia de redactare, de fapt, Departamentul tehnic să opereze modificarea respectivă.

Pct.54, varianta Senatului .

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.55, varianta Senatului .

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.56, varianta comisiei noastre.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.57 în varianta comisiei noastre.

La acest articol, 46, are cuvântul domnul deputat Putin.

 
   

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Practic, nu fac decât să repet propunerea pe care am făcut-o și în cadrul comisiei, și anume la art. 46 solicităm modificarea acestui articol după cum urmează:

l.- la campania electorală participă toate posturile de televiziune, radio și televiziune prin cablu, inclusiv studiourile lor teritoriale, atât publice cât și private;

2.- accesul partidelor, formațiunilor politice, alianțelor electorale și ale candidaților independenți la serviciile publice de radiodifuziune și televiziune, inclusiv la studiourile teritoriale ale acestora este gratuit;

3.- accesul partidelor, formațiunilor politice, alianțelor electorale și al candidaților independenți la posturile private de radiodifuziune și televiziune se face pe bază de contract, încheiat între mandatarii financiari ai respectivelor posturi care vor practica tarife unice pe unitate de timp și emisie;

4.- emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie, acordat fiecărui partid, formațiune politică, alianță electorală sau candidat independent vor fi gestionate de către aceștia;

5.- serviciile publice de radiodifuziune și televiziune vor asigura timp de emisie tuturor partidelor, formațiunilor politice, alianțelor electorale și candidaților independenți în toate zilele săptămânii la ore de maximă audiență proporțional cu numărul de liste electorale complete depuse;

6.- posturile private de radio și televiziune, precum și posturile de televiziune prin cablu, vor asigura timp de emisie tuturor partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor electorale și candidaților independenți, proporțional cu numărul de liste complete depuse în ziua acoperită de respectivul post în conformitate cu licența de emisie și autorizația de funcționare existente;

7.- în cadrul emisiunilor cu caracter electoral este interzisă utilizarea de culori, semne grafice sau sunete care reproduc întocmai însemnele naționale ale României;

8.- sondajele de opinie care se difuzează în afara emisiunilor electorale au caracter de știri de presă și urmează regimul acestora;

9.- pe timpul campaniei electorale se constituie o comisie parlamentară specială comună, a Camerei Deputaților și a Senatului, însărcinată cu supravegherea modului de desfășurare a campaniei electorale.

Pentru corelarea cu amendamentul propus la acest articol, voi propune și modificarea art.47.

Dacă credeți, să o propun acum sau la art.47 ?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, la articolul respectiv.

 
   

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Noi am căutat să aducem la același numitor și prevederile stabilite privind atribuțiile CNA-ului, precum și propunerea noastră ca fiecare formațiune politică, fiecare partid care participă la alegeri să aibă șanse egale în fața electoratului, șanse care se pot obține numai prin gratuitatea serviciilor de informare.

Depun amendamentul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Eu mai aveam un text care era semnat de domnul deputat Alexandru Sassu. Bănuiesc că este vorba de un mandat pe care l-ați primit din partea Uniunii Social-Democrate.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni,

Aici sunt vreo 9-10 puncte și ele nu se pot analiza, acum, pe picior. Acum s-a venit, acum s-a citit! Dacă se vrea, să fie dat comisiei pentru a avea răgaz să ne gândim, să le studiem. Nu se poate face un text pe picior. De exemplu, să luăm prima, obligația și pentru instituțiile private. Trebuie să gândim dacă le putem obliga să facă o campanie. Trebuie gândit textul, nu se poate așa.

 
   

Domnul Constantin Corneliu Ruse (din bancă):

Dăm la comisie.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot propunerea domnului Ruse de a transmite la vot.....

 
   

Domnul Constantin Corneliu Ruse:

Sunt cazurile precedente...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Cine este pentru propunerea domnului Ruse ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Un vot împotrivă. Abțineri ? Nu sunt.

Cu un singur vot împotrivă propunerea deosebit de interesantă și de generoasă a domnului deputat a fost acceptată.

Stimați colegi, este, într-adevăr, o problemă importantă și va trebui văzută atent. Rog comisia să examineze și această problemă pentru mâine, pentru a vedea limitele în care vor putea fi realizate aceste activități în cadrul campaniei electorale prin mass-media.

Pct.57, de fapt și pct.571 din raportul comisiei urmează să fie examinate în mod distinct.

Pct.58.

 
   

Domnul Marțian Dan(din bancă):

Toată problema este la 462 pentru că materia de la 46, 461 ar trebui adoptată.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Trecem la pct.58 din raport.

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

și 57. 571se poate.....

 
   

Domnul Emil Livius Nicolae Putin (de la masa prezidiului):

E legată, pentru că e de publicitate.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, pentru că alineatul acesta nou, într-un fel, va fi legat de propunerea respectivă.

 
   

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Dar, de la 58 se poate.

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei) :

Intâlniri în școli, în ....

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Problema este următoarea, domnule Putin, aici este vorba doar de spații pentru întâlnirile cu alegătorii, școli..... Deci, nu au legatură cu mass-media. Eu cred că această chestiune poate fi examinată distinct, dacă și membrii comisiei sunt de acord.

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

Amendamentul domnului deputat Zoner a fost însușit de către comisie.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Atunci, supun votului dumneavoastră pct.57 și pct.571.

 
   

Domnul Constantin Corneliu Ruse:

Îmi dați voie ?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule Ruse.

 
   

Domnul Constantin Corneliu Ruse:

La pct.571 ar veni alineatul ultim de la art.46. Se spune în textul Senatului că este interzisă orice procedură de publicitate comercială prin presă sau mijloace de comunicare de audio-vizual.

Eu zic să eliminăm acest text sau să nu votăm acest articol până ce nu se reglementează propunerea făcută de domnul deputat Emil Putin, fiindcă nu este corect să interzicem publicitatea comercială prin mass-media. Nu avem cum să o interzicem cu caracter de propagandă electorală. Nu avem cum. Oricărui candidat care, chiar dacă este pe un spațiu plătit la o emisiune televizată, de radio sau într-un ziar, nu-i putem interzice lucrul acesta. El plătește, respectivul post de radio sau ziar prestează un serviciu și nu avem cum să-i interzicem acest lucru.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să-mi exprim regretul că nu pot fi de acord cu colegul Ruse deoarece, pe lângă propunerea bună pe care a făcut-o anterior, nu a mai continuat. Este bine ca acest articol să-l vedem prin prisma a ceea ce se stabilește în urma analizei amendamentului propus de domnul coleg Putin, pentru că dacă mergem pe ideea ca șansele să fie totuși garantate printr-un acces relativ egal la mijloacele mass-media, atunci acest articol își găsește rostul și sensul. Dacă mergem pe ideea că se pot manipula conștiințele prin mijloace mass-media și campania depinde efectiv de banii pe care i-au strâns sau nu i-au strâns alții, care chiar s-au ridicat și au făcut o întreagă campanie împotriva așa-numitei sintagme "bani pentru partid", deci, corect și legal, este să menținem acest amendament și să-l votăm prin prisma a ceea ce se stabilește la comisie.

Vă mulțumesc .

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Rămâne așa cum am stabilit inițial. Pct.57 va fi examinat împreună cu celelalte.

(Domnul Ion Dinu vine la tribună pentru o intervenție.)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

În legătură cu ce anume ?

 
   

Domnul Ion Dinu:

Tocmai în legătură cu ceea ce ați hotărât acum, ca să fie analizat pct.57.

Eu îmi pun o întrebare. În timpul campaniei electorale "se asigură contra cost" Cine fixează întinderea contra-costului?

Rog comisia, cu această ocazie, să se preocupe și să spună cine anume stabilește aceste sume plătite pentru accesul la școli, accesul la amfiteatre, la case de cultură, pentru că se condiționează de o plată.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Pct.58 din raport. Deci, pct.57 va fi examinat de către comisie împreună cu amendamentul pe care l-a depus domnul Putin și 571, fără îndoială.

Pct.58. Dacă sunt observații în legătură cu textele cuprinse în acest punct. De fapt, este vorba de două articole și ar fi bine sa le examinăm distinct: 461 și 462.

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

462, rămâne și acesta, 461 putem discuta.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

De acord.

Deci, 461 dacă sunt observații. Dacă nu ,il supun la vot. .

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Art.462 rămâne sa fie examinat la comisie împreună cu celelalte.

Pct.59 din raport. Este vorba de textul Senatului . Se propune abrogarea alineatului 2 la art.47.

Supun la vot. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.60. Dacă sunt observații ?

Domnul deputat Lazăr.

 
   

Domnul Nicolai Lazăr:

La art.47, unde s-au introdus cele 7 alineate, să se anuleze alineatul 4 deoarece conținutul lui se găsește la sfârșitul alineatului 2. Astfel, să rămână numai 4 alineate pentru că nu are rost să mai apară încă o dată.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al inițiatorului.

Deci, finalul alineatului 2 este identic cu alineatul 4.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Cred că este o greșeală, domnule președinte, și propunem să renunțăm la alineatul 2, ultima teză, și să rămână alineatul al 4-lea.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului acest amendament. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Supun votului pct.60, cu modificările propuse de comisie și amendamentul acceptat anterior.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate .

Pct.61. Dacă sunt observații ? Dacă nu, supun votului cu modificările din raportul principal și din raportul suplimentar de la pct.61.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate .

Pact.62 în varianta Senatului. Îl supun votului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct. 63. Se propune eliminarea art.521. Supun votului propunerea comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.64. Dacă sunt observații față de varianta comisiei din raportul principal și din raportul suplimentar ? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

V-aș ruga să vă opriți puțin. Dacă nu am înțeles eu greșit, la 60 alin.2 a fost eliminat în întregime ? Așa a propus colegul ?

Pentru că dacă e așa, e greșit......

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă) :

Ultima teză.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Numai ultima frază.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Dar așa am pus și noi în raportul nostru. Ultima teză. Așa e și în raportul nostru, mie mi-a fost teamă că este vorba de tot articolul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu, numai ultima frază.

Pct.65. Dacă sunt observații ? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru ? Deci, este vorba de varianta Camerei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.66, varianta comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.67 în varianta Senatului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Pct.68 în varianta comisiei, dar vă rog să vedeți și raportul suplimentar. Dacă sunt observații ?

Domnule Dejeu, doriți să interveniți aici ?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Pentru a elimina orice fel de suspiciune în ce privește corectitudinea derulării procesului de votare și de colectare a rezultatelor votării, la pct.68, art.63, deși comisia a adus corectivul în sensul că la cererea reprezentanților partidelor aceștia vor putea însoți președintele cu documentația necesară pentru predarea la sediul circumscripției electorale, eu cer să se facă mențiunea că aceste documente vor fi depuse de președinte, însoțit de membrii biroului secției de votare. Deci, nu numai la cerere, ci obligatoriu.

 
   

Domnul Ion Dumitrescu (din bancă) :

Și dacă nu vrea. Nu vrea el !

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Dacă spunem prin lege, este obligatoriu.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, problema este într-adevăr interesantă pentru că dacă nu vrea să meargă atunci este un motiv de contestare. Deci, nu vrea să vină. Trebuie luat cu poliția... ?

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Nu vrea să vină, motiv de contestare, motiv de luare de măsuri.... dar, nu este vorba aici de a sancționa lipsa de voință a unui reprezentant la secția de votare, ci este vorba de a da posibilitatea atunci când vor și când se apreciază necesitatea ca aceștia să însoțească președintele.....

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, iertați-mă că intervin, nu este elegant din partea mea, dar vă rog să imaginați următoarea situație: reprezentantul unui partid care a realizat că nu are nici un fel de șansă și care va crea o mulțime de probleme pe caz de procedură, nemergând să depună aceste rezultate și contestând, după aceea, rezultatul votului pe acest motiv. De aceea, poate că aici este mai corect să fie la cerere și atunci , sigur că toți cei care vor să meargă, merg dacă sunt interesați. Vor fi unii care vor spune că nu-i interesează pentru că nu avem nici o șansă.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Da, domnule președinte. Eu încă nu am pus accentul pe ceea ce interesează aici. Este posibil ca reprezentanții să ceară să se deplaseze, iar președintele să spună că are la îndemână numai o mașină care poate duce doar 3 inși: președintele, ofițerul care îl însoțește și șoferul sau încă unul și să-i spună să-și facă el rost de mașină dacă vrea să-l însoțească. În aceste condiții, practic, chiar dacă dorește să-l însoțească pe președinte cu documentația nu are această posibilitate. Și atunci, textul trebuie, într-un fel oarecare, pus la punct. Eventual, să-l lăsați și pe acesta puțin la o parte și în care să spunem dacă președintele este obligat să pună la cerere mijloacele necesare de transport.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Să vedem ce spune reprezentantul Guvernului.

Aveți dreptate și dumneavoastră.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Altminteri, textul e posibil să rămână fără eficiență.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul secretar de stat Cosmâncă.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Observația domnului deputat Dejeu, față de textul actual din lege, este un pas important înainte, și anume că nu merge președintele numai cu paza militară, ci este însoțit , la cerere, de reprezentanți ai partidelor. Deci, dacă la o secție sunt 7, doi- președintele , locțiitorul și încă 5, sigur că dacă ei cer și au o soluție să se deplaseze la 2o, 15, 3o km, pot să o facă, nu-i împiedică nimeni. Legea este permisivă din acest punct de vedere, dar la solicitarea partidelor respective care apreciază că trebuie să însoțească aceste documente, buletine la ...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, domnul Dejeu spunea următorul lucru: s-ar putea ca această participare să fie îngrădită prin lipsa mijloacelor materiale necesare pentru deplasare.

Din sală:

Chiar unii dintre membrii comisiei au mașini personale și au posibilitatea să se deplaseze.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Poate că ar fi bine ca și acest text să-l lăsăm la comisie să vedem dacă dânșii vor găsi o variantă.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Să nu meargem cu prezumția de hoție în alegeri.

Dacă ne întoarcem la pct.64, penultimul alineat, uitați-vă, domnule Dejeu, vă rog, ce scrie: "rezultatul se va consemna în două tabele separate , pentru consiliul local, consiliul județean și pentru primar. Unul va fi ținut de către un membru al Biroului electoral și altul de către candidații prezenți". Deci dă tabelul candidatului prezent acolo. Și apoi se întocmește dosarul, care conține procesele verbale, sigiliul, ștampila, buletine nefolosite. Cu acestea se face un pachet și se duce cu pază și se predă împreună cu cei de la partide care vor să participe.

Deci există asigurată transparența. Nu cred că e obligatoriu să mergem pe prezumția că se vor face hoții.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Dacă îmi permiteți.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Este un moment important acesta și eu nu sunt omul suspicios, nici prezumțios, dar este normal și este bine să luăm toate măsurile pentru corectă procedare.

Ce se întâmplă ? Este vorba de parcurs kilometri întregi. Eu sunt de acord că se dă proces verbal de ... și că se predă la circumscripția electorală. Se constată, ulterior, că una s-a predat reprezentantului, alta s-a predat la circumscripție. Urmează contestările. Până să se rezolve contestările, rezultatele intră la computer și ai rămas cu mâna goală. Ei bine, ca să nu se poată întâmpla așa ceva este nevoie să se asigure însoțirea acestor documente de la biroul din cătunul nu știu unde, sau din satul nu știu unde, la sediul circumscripției centrale, cu certitudine că ceea ce s-a recoltat de acolo, s-a depus dincoace.

Aceasta este o problemă cheie, după părerea mea foarte importantă, și trebuie găsit, într-adevăr o soluție. Eu sunt de acord, la cerere, cine nu vrea nu se deplasează, dar pentru cei care își exprimă dorința să meargă, să avem posibilitatea asigurării, executării acestei însoțiri. Să nu se spună:"Da, la cerere, dacă ai mașină vii, dacă nu, treaba dumitale!"

Dumnealui este reprezentant al biroului secției de votare și, la cerere, în calitatea oficială pe care o are, pentru a se asigura corectitudinea, nu rămâne numai la latitudinea lui dacă are mașină sau nu, ci trebuie găsită o formulă ca la cerere să se poată deplasa.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Bara.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Practic, ceea ce propune domnul coleg nu se poate realiza. Practic. Fiindcă ar trebui la fiecare secție de votare să am un microbuz de 9-10 oameni, depinde cât sunt în secția respectivă de votare și, practic, nu se poate... (Rumoare, agitație).

Îmi dați voie puțin..! Se pleacă cu două mașini, dar atunci tot ce a spus domnul Dejeu se poate întâmpla și atunci. Eu mă duc cu reprezentantul și cu bonurile într-o mașină și ceilalți vin după mine. Dacă tot vreau să fac ceva, o fac, nu. Deci, practic, nu se poate realiza, domnule Dejeu, să știți. Trebuie la fiecare și, după aceea vine și al doilea punct: cine asigură mașinile respective? Cine? Că va fi o problemă, să știți.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Ce se întâmplă? Dacă vor fi probleme în realitate, dacă vor fi probleme, evident că existând dreptul de a însoți, se vor putea găsi modalitățile în plan local pentru însoțire. Altfel, evident că este greu de asigurat să ne propunem acum să găsim 2900 sau nu știu câte microbuze sau mașini.

În sfârșit, nu știu, cum gândiți.

Domnul Cozmâncă.

 
   

Domnul Aurel Știrbu (din sală):

Numai o problemă. Este vorba de deplasarea de la secția, de la birourile de votare din comună. Poate că are trei birouri într-un sat într-altul, din sat până la centrul comunei se pot duce cu mașinile lor, nu trebuie să obligăm pe judecătorul sau pe președinți acolo... De unde mașini?

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte, dimensiunea problemei este extraordinară.

Domnilor,

Eu vreau să vă informez că la alegerile precedente au fost 16.000 de secții de votare. Inchipuiți-vă că ori 7, 112.000 de oameni la 12 noaptea trebuie să facă o asemenea deplasare. Adică, este o problemă extraordinar de realizat în practică, așa cum s-a menționat să avem mijloace de transport pentru acești oameni să-i deplasăm dintr-un loc în altul. Dar, legea permite, la cerere ca reprezentanții partidelor să însoțească pe președinte, care transportă aceste documente.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Eu supun votului dumneavoastră varianta comisiei pentru acest punct, la pct. 68.

Cine este pentru?...

 
   

Domnul Marțian Dan: (din sală)

Cu modificarea, în final, nu "reprezentanții", cei care vor.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, da. Sigur, la cerere.

 
   

Domnul Marțian Dan: (din sală)

... "însoțiti la cere de reprezentanți ai partidelor..." nu de "reprezentanții partidelor..." că atunci chiar decretăm că toate partidele trebuie să-și trimită.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci, "... de reprezentanți ai partidelor..." Corect.

Cred ar fi bine atunci să supun la vot acest amendament din partea domnului Dan Marțian.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, cu această modificare supun votului pct. 68, respectiv art. 63.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? l vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct. 68 a fost aprobat.

Pct. 69. Domnul deputat Dobrescu.

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

La pct. 69 propun introducerea unui nou alineat. Deci, nu am obiecțiuni la alineatul care face obiectul pct. 69, însă propun introducerea unui nou alineat.

Este vorba de una din problemele grave pe care le-am sesizat și ieri cu ocazia dezbaterilor în fond și anume sistemul defectuos în care este conceput mecanismul contestațiilor. În lege se prevede că se poate formula contestație în termen de 48 de ore de la încheierea votării. Și, vă spuneam încă de ieri, că acest termen este inoperant pentru că nu este posibil să formulezi o contestație decât după ce cunoști rezultatul alegerilor.

De aceea, termenul de formulare a contestației trebuie să curgă nu din momentul încheierii votării, ci din momentul în care s-au stabilit rezultatele alegerilor și s-au atribuit mandatele. În același timp, propun ca termenul acesta să fie scurtat de la 48 de ore la 24 de ore. Iată textul amendamentului meu. Deci, este inutil să vă mai explic de ce solicit acest lucru. După cum vă spuneam este imposibil să contest ceva înainte ca acel lucru să fi fost stabilit. Termenul nu poate să curgă decât după ce, decât din momentul în care rezultatele alegerilor au fost stabilite.

Iată textul amendamentului și vă semnalez că este vorba nu de un amendament personal al meu, ci de un amendament formulat de grupul nostru parlamentar.

Textul: "În termen de 24 de ore de la totalizarea voturilor și atribuirea mandatelor de către biroul electoral de circumscripție, partidele, alianțele electorale și candidații independenți, care au participat la alegeri, pot formula contestații cu privire la rezultatele alegerilor în circumscripția electorală respectivă. Contestația se introduce, după caz, la biroul electoral de circumscripție sau la cel județean (după cum este vorba de alegeri locale sau județene). Contestația se soluționează prin hotărâre în termen de 24 de ore. Împotriva hotărârii care soluționează o contestație, se poate declara recurs la biroul electoral central în termen de 24 de ore de la pronunțarea hotărârii. Decizia biroului electoral central este definitivă".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule Cozmâncă, luați textul acesta. (Discuții la prezidiu).

De ce vreți dumneavoastră neapărat să-l puneți la pct.69? Este vorba de adiționare. Rugămintea mea este să-l păstrați. Deci, dați-l la comisii cu rugămintea...

Domnule Știrbu, luați amendamentul acesta și să vedem la contestații cum se poate....(Discuții contradictorii la prezidiu, agitație).

 
   

Domnul Aurel Știrbu: (din sală)

Nu are nimic de-a face cu 64 !

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dar, domnule, dacă domnul deputat Dobrescu vrea acum să ia cuvântul!...

Ne-ați introdus pe toți în ceață. Vreau să vă spun că ne-au fiert creierii. Încercăm să găsim soluția.

Tot în legătură cu art. 69 și cu contestațiile sau nu?!...

 
   

Domnul Ilie Nica:

Domnule președinte,

Cred că vin cu o veste mai proastă. Cred că acest capitol, în intregime, trebuie totuși rescris. Comisia a considerat că a rezolvat problematica trecerii de la alegerea indirectă a consiliilor județene la alegerea directă doar prin adăugarea la unele articole, alături de consiliile locale, consilii județene.

Problema nu este rezolvată pentru că iată ce se întâmplă: dacă în unele circumscripții electorale alegerile au fost invalidate întrucât s-au prezentat mai puțin de jumătate plus unu, dar pe circumscripția județeană pentru alegerea listelor consiliului județean au existat jumătate plus unu. În acest caz alegerile pentru consiliul județean le considerăm valide sau așteptăm ca să se producă alegeri valide la fiecare localitate, la fiecare județ?

Vă dau doar un singur exemplu care nu are răspuns. În ce privește prelucrarea rezultatelor alegerilor pentru consiliul județean s-a discutat eventualitatea introducerii unui prag. De asemenea, precizarea modalității procedurii de acordare a mandatelor. Nu există în felul în care s-a elaborat raportul și raportul suplimentar, nu este o rezolvare clară.

Eu cred că aceste trei-patru articole trebuie rescrise în mod explicit potrivit opțiunii pe care am introdus-o la acest capitol.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul Olteanu? Deci, la pct. 69 sunt probleme? Nu.

Pct. 69, domnule Dinu? Nu, nu trebuie neapărat să veniți pentru că v-am întrebat.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Suntem în situația existenței unor contestații...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Care contestații, domnule Dinu? Iertați-mă, nu vă înțeleg.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Vorbesc de propunerea făcută de....

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mergeți și discutați cu domnul Dobrescu despre contestații. Suntem la art. 64, nu are nici o legătură.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Da, domnule președinte, eu am crezut că dat fiind că la art. 64 a adăugat Răsvan Dobrescu, pot să iau cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală) :

Există în textul vechi al legii contestația...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, domnule, dar aici este vorba de pct. 69.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală) :

Trimiterea a fost făcută la text...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Corect. Am înțeles, am înțeles, dar chestiunea trebuie corelată cu problema contestațiilor și a rămas comisia să ne prezinte un punct de vedere.

Vă rog să luați cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Sigur că existența contestațiilor conduce inevitabil a nu se stabili un rezultat și atunci propun comisiei care examinează...Domnule Știrbu, fiți atent!.. Deci, care examinează aspecte la care domnul președinte Năstase a făcut referință, propun comisiei să aprecieze și această exprimare care vine de la mine.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat Dinu, am o rugăminte, domnule. Făceți-i cadou domnului Cristea un text din lege. Domnule Cristea, am o rugăminte. Poate dumneavoastră lucrați după o lege germană, franceză, nu știu, poate lucrați după un alt text...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

După trei texte...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

După care text lucrați dumneavoastră? Unde aveți dumneavoastră contestațiile ca să vedem, să vă urmărim cu toții, că suntem în ceață.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Art. 64, alin. 1: "După primirea proceselor verbale cu rezultatul numărării voturilor la toate birourile și după soluționarea contestațiilor și întâmpinărilor, comisia electorală de circumscripție procedează la totalizarea voturilor exprimate".

Aceasta înseamnă că până la miezul nopții a soluționat contestațiile. Când le depune?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, domnule, dar nu aici este sediul materiei pentru contestație, domnule! Nu aici este sediul materiei. Ei au făcut aici o referire.

Dacă mai dorește cineva să mai ridice și alte probleme generale în cadrul acestui alin. 3 care vorbește despre lista comună de candidați, deci adiționarea acestor voturi. Dacă nu, îmi permit să supun votului dumneavoastră pct. 69 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Pct. 70. Dacă sunt observații? Domnul Olteanu.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La pct. 70 și în comisie am avut discuții destul de fierbinți, vizavi de propunerea de introducere a unui prag electoral la candidaturile pentru consiliile locale sau județene.

Desigur, această propunere a fost aprobată. Din întâmplare, la noi în comisie 6 colegi au fost pentru, 6 au fost împotriva. Deci, nu ne-am putut pronunța pe fond dacă suntem pentru sau contra. Din acest motiv îmi permit să vă supun atenției domniilor voastre să reiterez aceste propuneri.

Pe fond este vorba de... sau explicația în câteva cuvinte a introducerii acestui prag electoral, nu are alt scop decât să creeze o majoritate stabilă în cadrul consiliilor locale sau județene pentru că practica din ultimii ani ne-a demonstrat că există un procent destul de ridicat de consilieri, singulari, care aparțin unei formațiuni politice și aceștia de cele mai multe ori înclină balanța în aceste consilii după alte criterii decât cele care ar interesa majoritatea cetățenilor din comunitatea locală.

Din aceste motive, mi-aș permite să supun domniilor voastre următoarele amendamente.

Deci, primul amendament se referă - și toate sunt legate de art. 66 - deci, un alineat nou, ce va deveni alin. 1: "Atribuirea de mandate pentru candidații la consiliul județean se face avându-se în vedere numai partidele, formațiunile politice sau alianțele electorale care au întrunit pe întreg județul cel puțin 5 la sută din voturile valabil exprimate. În cazul alianțelor electorale, la procentul de 5 la sută, se adaugă câte un procent pentru fiecare membru al alianței începând cu al doilea, fără a putea depăși 8 la sută".

Tot la art.66, deci, acualul alin. 1 ar deveni alin. 2, iar în continuarea lit. a) din art. 66, se adaugă următoarea teză: "La stabilirea coeficientului electoral pentru consiliile județene se iau în calcul numai voturile valabil exprimate pentru toate listele de candidați ale partidelor sau alianțelor electorale care întrunesc condițiile prevăzute la alin. 1, precum și cele obținute de candidații independenți. Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obținute de listele de candidați ale partidelor sau alianțelor electorale, care nu întrunesc condițiile prevăzute la alin. 1, vor fi utilizate în etapa a doua pentru repartizarea mandatelor rămase".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Nestor Călin.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

În legătură cu propunerea care s-a făcut de către domnul deputat Olteanu, vă rog să aveți în vedere că deja am votat că este posibilă depunerea unor candidaturi independente, fie la consiliile locale și în continuare, și atunci cum rămâne cu pragul electoral dacă îl instituim, atâta vreme cât deja am admis existența unor candidaturi independente.

Eu cred că problema pragului electoral nu se poate pune. Așa cum a fost propusă de domnul Olteanu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Radu Berceanu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mie mi se pare că propunerea pe care a făcut-o colegul nostru este în strânsă corelare cu ideea care s-a votat ieri și anume: cei care formează consiliul județean să fie aleși prin vot direct. Și încep să întrevăd cam în ce direcție merge toată această chestiune.

Am senzația că toată această chestiune se îndreaptă spre un consiliu județean care nu va mai avea nici un fel de legătură cu consiliile locale din județul respectiv. Or, prin legea care am terminat-o săptămâna trecută, Legea administrației locale, și dacă vreți, prin Constituție, consiliul județean coordonează activitatea consiliilor locale, deci, el trebuie să aibă o cât mai stransă legătură cu consiliile locale, nu cât mai mică legătură cu consiliile locale.

Și, tare mi-e teamă că în anumite județe o să fie câte un partid care se va orienta numai către consiliul județean, adică își va îndrepta toate eforturile electorale pentru alegerea consiliului județean, nu se va interesa deloc de alegerile în localitățile județului respectiv, va câștiga un mare număr de consilieri, poate chiar majoritatea în consiliul județean și va conduce consiliul județean și va coordona localitățile cu care n-are nici un fel de legătură.

Deci, adăugând la prevederea de ieri care, în sfârșit, s-a făcut o schimbare de program, ea este regulamentară, nu o pot contesta, pentru că spune acolo că în prima zi a săptămânii se pot face modificări la program, dar, în orice caz, această chestiune văd că merge pe un drum care, după părerea noastră nu este deloc corect și părăsește spiritul în care trebuie să funcționeze consiliul județean. Pentru că acum, dacă se va mai merge și cu un prag, deci, cu alte cuvinte eliminăm toate partidele care au un număr mai mic, un consilier județean, sau doi consilieri județeni, încetul cu încetul ne îndreptăm către un consiliu județean care este provenit de la un anumit partid care s-a orientat numai către această chestiune și care urmează să facă coordonarea consiliilor locale cu care n-are tangențe.

Or, practic, autonomia locală înseamnă și în Carta Europeană și peste tot, autonomia localităților, nu autonomia județelor. Județul este un prag intermediar, care are un anumit rol acolo pentru anumite obiective de interes al mai multor localități dein județul respectiv, menținerea unui echilibru etcetera, etcetera. Dar, încetul cu încetul totul este la nivel județean și localitățile până la urmă nu mai au nici un fel de cuvânt de spus în dezvoltarea lor sau în dezvoltarea chestiunilor care le interesează pentru că sunt conexate la un anumit obiectiv.

Deci, eu cred ca nu putem să mergem pe această cale și, de aceea, mă pronunț împotriva acestei idei, mai ales că pragul electoral la nivelul alegerilor legislative, care sunt niște alegeri politice prin excelență are cu totul și cu totul alte explicații, dar un prag electoral la niște alegeri locale care au o tentă pronunțat administrativă nu mai are aceleași explicații. Acolo, chiar și o persoană care candidează independent și care obține locul de consilier local sau județean - în cazul propunerii colegului nostru - poate să contribuie în mod foarte important la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor din județul respectiv etcetera.

El poate fi chiar un fel de personalitate locală, poate să fie un director al unei societăți care are importanță, eu știu, o societate de construcții de drumuri, sau ceva de genul acesta, sau o societate de construcții, de alte tipuri de obiective și care, candidând independent pentru că nu vrea să intre într-un joc politic sau să candideze din partea unui partid, poate să-și aducă în viitorul consiliu județean, o contribuție foarte importantă.

Deci, e cu totul altceva și nu cred că putem să mergem pe această cale.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Wittstock. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Problema aceasta cu pragul electoral, de exemplu, la consiliile județene ne pune într-o oarecare încurcătură. Mă refer la organizațiile care reprezintă cetățenii de altă naționalitate, deci, minoritarii.

Suntem puțin luați prin surprindere. Ar trebui să ne gândim puțin în ce măsură s-ar găsi - în cazul în care se acceptă această propunere cu pragul electoral - în ce măsură aceste dispoziții ar fi aplicabile și organizațiilor care reprezintă cetățenii de altă etnie.

De obicei, în alte țări, aceste organizații minoritare sunt scutite de îndeplinirea condițiilor de prag. Noi cred că ar trebui să ne exprimăm împotriva acestui prag, dar în cazul în care se adoptă această dispoziție ar trebui să vedem în ce măsură aceste dispoziții ar fi disponibile organizațiilor persoanelor care aparțin minorităților naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să încep cu a nu fi de acord cu domnul Berceanu. În primul și-n primul rând nicăieri în Legea 69 care am aprobat-o și nu este nici un articol în care spune "... coordonează consiliile locale". Scrie în articol clar că autoritatea locală nu se subordonează consiliului județean, deci, el e de la nivel de comună, nu se subordonează, nu se pune problema de subordonare.

Desigur, acest prag electoral, părerea mea, este domnule președinte, ca cel puțin din punctul meu de vedere - și aceasta încerc să exprim - este un lucru bun. Măsura în care acest prag electoral se va discuta, sigur, la nivel de comisie, așa cum spunea și domnul Olteanu, și cu părerile care se vor mai auzi din sală, eu consider că prin acest prag electoral care va fi de 5 la sută sau,probabil, cum se va considera, într-adevăr se întărește autoritatea consiliului județean. Și de ce? Așa cum se spunea, la ora actuală, la nivel de consiliu județean și de consilieri, de fapt, este - să spun așa - o pulverizare a forțelor politice.

Avem cazuri de consilii județene unde sunt într-adevăr unul sau doi-trei independenți - și știm cum au fost acești independenți aleși în actualele consilii locale - care nu cred că ajută, să știți! Părerea mea este că nu ajută. S-a demonstrat acest lucru în majoritatea cazurilor când a trebuit ca să se voteze bugetul local, când a trebuit să se voteze niște lucruri de importanță deosebită, când, sigur, acum noi am schimbat și s-a schimbat proporția de două treimi cu jumătate plus unu, în afară de cazurile care specifică clar.

Deci, din acest punct de vedere nu aș fi de acord că cei independenți sau cei care nu reușesc să treacă peste pragul respectiv, dacă am întări consiliul județean

O altă problemă care se pune. Fiecare va merge, sigur, cu o listă, fiindcă după câte știu încă la aceste alegeri nu se merge altfel, ci se merge pe liste, liste de partide, care, sigur, în momentul când nu va avea 5 la sută acest partid în teritoriu, problema se pune cât de mare reprezentanți vor putea să aibă ei atât de buni încât nu au reușit să câștige nici 5 la sută? Cât de valoroși vor fi acești oameni, dacă partidul respectiv nu a reușit să-i atragă de partea dânșilor?

Sigur, aș avea mai multe spus. În măsura în care se consideră eventual să se mai discute încă o dată la comisie, sunt de acord. În orice caz, în principiu, sunt de acord cu acest prag electoral și susțin propunerea făcută de către domnul Olteanu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Cristea. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că propunerea domnului Olteanu intră în contradicție cu ceea ce înseamnă în realitatea lor alegerile locale. Deci, noi discutăm despre alegeri locale și nu putem ca principiu, să introducem în ecuația alegerilor locale un prag electoral, pentru că aceste alegeri locale se referă la niște entități foarte bine definite și pentru că mai departe aș vrea să citez din Constituție că acest consiliu județean coordonează într-adevăr activitatea consiliilor comunale și orășenești numai în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Deci, nu este vorba de o coordonare directă și dumneavoastră știți și s-a spus aici că aceste consilii locale nu sunt subordonate consiliului județean. Inclusiv modalitatea de alegere în mod direct a consiliului județean de aceeași locuitori care, o dată își aleg un consiliu local care nu este subordonat consiliului județean și, în același timp, ales și un consiliu județean, ar însemna cumva, dacă vreți, conflict de interese. Dar, mă rog, s-a aprobat, sau s-a votat acest lucru.

Deci, modalitatea în sine propusă mi se pare inacceptabilă. În vechea formulare, domnule Olteanu exista așa ceva. Faptul că acest consiliu județean era ales se către consilierii locali introducea această cenzură pentru că numai cine avea un anume număr de consilieri locali putea să trimită în consiliul județean un reprezentant. Exista această procedură, dar care ținea în mod nemijlocit de calitatea de consilier și de numărul de consilieri obținut de fiecare coaliție participantă sau fiecare formațiune participantă la alegeri în județul respectiv.

În momentul de față a introduce o astfel de prevedere pentru alegeri locale mi se pare că este în contradicție cu ceea ce înseamnă alegerile locale, ca expresie a voinței comunităților locale respective - comune, orașe, județ. Iar consiliul județean, dacă ne uităm la ce atribuții are în mod direct, ca instituție a administrației locale, și la ce atribuții are în materie de coordonare, el nu justifică în nici un caz crearea unei astfel de bariere de 5%, care ar însemna, ca să dau un exemplu la îndemână, în județul Ialomița, 35 de consilieri locali, din 700 de consilieri locali, deci la 35, înseamnă un prag de 5%, pe care trebuie să-i elimin cumva, chiar dacă ei, în plan local reprezintă expresia voinței unor comunități locale.

Deci, cred că acest lucru nu se poate accepta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Putin.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Și mie mi se pare că introducerea acestui amendament pe ușa din dos, după ce n-a fost introdus la dezbaterea la comisie, mie mi se pare în ...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă) :

Nu a fost în comisie ?

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Nu, n-a fost!

Deci, practic, noi încălcăm, în primul rând, Regulamentul.

În al doilea rând, eu îmi permit să vă amintesc că noi am votat la art.6 că este posibilă și depunerea, pentru consiliile județene, a candidaturilor independente. Vă rog să-mi spuneți cum pot să fie depuse aceste candidaturi independente, când nu există listă pentru candidaturi independente. Înseamnă că, practic, prin această propunere noi anulăm ceea ce am votat odată. Mie mi se pare că noi uităm un principiu esențial în alegerile loale, unde știți și dumneavoastră foarte bine, contează mai puțin doctrina, contează mai puțin partidul, contează persoana pe care o propunem alegătorilor. Ori prin aceasta, noi, practic, vrem, pentru niște interese la care nu vreau să mă refer, vrem pur și simplu să nu ajungă oamenii doriți de comunități, să nu ajungă oamenii cei mai buni, cei mai bine pregătiți, să ajungă din nou tot oamenii pe lista unui partid puternic. Este într-adevăr o încălcare a democrației.

Și eu vă rog să-mi permiteți să vă mai citesc încă un articol, tot de noi votat, în care se spune că: "Consiliile locale, primarii și consiliul general al Capitalei se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat". Deci, dacă electoratul și -a exprimat intenția să aleagă pe o persoană, aceasta a ieșit, dar pentru că nu întrunește acel prag de 5% înseamnă că noi facem pur și simplu abstracție de voința electoratului.

Eu consider că aceste propuneri trebuie eliminate.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat, probabil, ca mulți dintre dumneavoastră, că s-a început o apropiere între alegerile locale și cele generale și s-a lansat, într-un meci amical, să spunem, ideea pragului electoral la alegerile locale, prag electoral care este vehiculat cu câteva luni înainte, la 5%, 7% și, probabil, vor fi unii care vor propune și 10%.

Trebuie să avem însă în vedere două lucruri, că alegerile și reprezentativitatea cetățenilor într-un for democratic, indiferent că este consiliul local sau Parlamentul, elimină din start pragul electoral. Pragul electoral este o măsură artificială de sedimentare, să spunem, a opțiunilor politice și de consolidare a lor, care duce și la o repartiție de mandate, fie de consilieri locali, județeni, fie la nivelul superior, prin redistribuire. Și în acest caz să ne închipuim că într-un județ 10 partide iau 4%, din voturi. Deci aceste 10 formațiuni au 40% din voturi în județ și ele, fiecare separat, nu au nici un consilier. Mandatele care, în mod normal, ar reveni celor 40% din alegători se translatează spre formațiunile care au depășit 5%. Este aceasta o măsură democratică? Este! Să mergem mai departe și să vedem până unde ține. Să spune că avem două comune care nu îndeplinesc 5%, ci 4,999% și în totalitate sunt câștigate de o formațiune politică, toate mandatele și votează, evident, și la județ. Aceste două localități pot să trimită în consiliul județean un consilier?

Deci, credem că înainte de a fi mari, toți au fost mici și că cei mari vor fi odată mici!

Prin urmare, mă aliniez la ceea ce spunea și colegul Putin și susțin, nu am mai repetat argumentele domniei-sale, că este total inadecvat acest prag electoral la nivel de consiliu județean, este o măsură total artificială, cu alte scopuri decât cele democratice și, în considerare, noi nu vom vota așa ceva.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dejeu și după aceea domnul deputat Olteanu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

De multe ori, domnule președinte, se exprimă puncte de vedere de la acest microfon cu o conotație de interes partinic...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă! Domnule deputat Gavaliugov aveți o anumită intenție? Păi, luați loc undeva, ați luat pe rând membrii comisiei și nu știam.

 
   

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov (de lângă banca comisiei):

Ați cerut chiar dumneavoastră să discutăm cu membrii comisiei.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Îi lămuriți dumneavoastră? Vă rog!

Domnul deputat Dejeu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Ceea ce interesează însă în examinarea acestei probleme este interesul nostru general pirivitor la incidența politică a acestor alegeri locale. Iată, discutam adineaori în bancă cu un coleg. Întâmpinăm greutăți, adeseori, să facem cunoscuți 10, 11 candidați parlamentari pe raza unui județ. Și se punea întrebarea: dar cum vom face să-i cunoască bine locuitorii unui județ pe 35 sau 37, sau 45 de astfel de candidați? Ce fel de campanie electorală trebuie să ducem noi pentru ca locuitorul din cătunul sau comuna cutare să aibă deplină cunoștință de cauză despre toți acești candidați.

Regret, trebuie s-o spun, în ce mă privește este o judecată personală, cred că am făcut ieri o judecată prea rigidă atunci când dorim să ne racordăm cu orice preț la prevederile europene. Pentru aceasta mai este încă vreme. Noi am făcut o excepție în cadrul Cartei Europene și am arătat la ce puncte nu ne racordăm, și era și această problemă a alegerilor județene, în care am spus avem noi punctul nostru de vedere și acest punct de vedere trebuie raportat, sigur, la realitatea efectivă a noastră. Mă rog, că s-a trecut peste acest lucru și acum vom fi nevoiți, în campania electorală ce se apropie, să facem cunoscuți 37 sau 45 de candidați în cadrul județului, vom vedea cum ne descurcăm.

Insă, pe fondul unor astfel de greutăți, să mai adăugăm și praguri electorale mi se pare o îngreunare a alegerilor locale până la a pune niște greutăți aproape insurmontabile.

De aceea, socot că este suficient ceea ce s-a făcut până acum trecând alegerile de consilii județene pe vot direct, dar votul direct să fie lăsat fără prag.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Gavaliugov. Aveți cuvântul domnule deputat.

 
   

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vream să vă reamintesc că pe linia demonstrației pe care a făcut-o în fața dumneavoastră colegul meu, domnul Radu Berceanu, luând în considerare ideea pragului electoral la o valoare foarte ridicată, în cazul particular al alegerilor locale și județene, care confirmă, dincolo de un exercițiu cu care deja suntem obișnuiți, democrația la nivel național, dar căreia trebuie să i se adauge o nouă valoare, care să aprofundeze, să pună în deplină funcțiune statul democratic - și care este democrația locală și care are ca bază reprezentativitatea și participarea cetățenească, ne dăm seama că impunerea unui prag ridicat anulează acest principiu. Îmi pare rău că domnul Dejeu le-a pus acum oarecum în umbră. Știam că până acum și domnul Dejeu și ceilalți colegi din Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat erau niște apărători și susținători permanenți ai valorilor care ne vin din documentele europene, față de care trebuie să ne armonizăm legislația.

În acest context, cred că putem să luăm în considerație chiar ideea unui prag; nu știu ce va decide Camera, dar nu cred că putem lua în considerare un prag la nivelul alegerilor locale, mai sus decât cota de susținere care se cere unei candidaturi independente.

Deci, dacă am spus că o candidatură independentă trebuie să aibă o susținere de 1% din censul localității, în aceste condiții înseamnă că tot trebuie să fie la nivelul de 1%, deci o valoare foarte mică în comparație cu 5%, care ar putea fi luată în considerare pentru stabilirea unui prag electoral.

Dar subliniez din nou, domnilor, orice prag electoral în condițiile alegerilor locale și cele de reprezentare județeană nu fac altceva decât să pună în umbră principiul de bază pentru care încercăm să constituim, să dezvoltăm la ora actuală democrația locală, care are la bază participarea și reprezentativitatea cetățenească.

În consecință, este motivul pentru care nu susțin amendamentul formulat de domnul deputat Olteanu.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Este suficient. Stimați colegi, este foarte clar că trebuie să transmitem acest amendament la comisie pentru încă o examinare. Am impresia că mai sunt cel puțin 10 colegi care vor să ia cuvântul. Îi mai dau cuvântul domnului deputat Olteanu, înainte de a încheia această dezbatere și amendamentul va merge la comisie.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Deci, domnilor colegi, simt nevoia unei sumare explicații fiind autor de amendament, în cazul de față.

Domnului Emil Putin: Nu am introdus nimic pe din dos sau în mod ilegal, este la amendamentele care n-au fost adoptate de comisie, vedeți Raportul suplimentar întocmit de comisia noastră. Îmi pare rău, domnule Putin. Vă rog să citiți dumneavoastră textul bine, să interpretați legea!

Referitor la cele spuse de domnul Radu Berceanu. Nu duce la nici o separație sau o ridicare a consiliului județean, undeva, deasupra județului, ca un fel de autoritate izolată de restul comunității locale. Atribuțiile consiliului județean sunt prevăzute expres în Legea 69, iar în ceea ce dumneavoastră ați exprimat, eu am avut senzația că ați amestecat pe undeva modul cum este ales acest consiliu, modul cum sunt numiți consilierii, cu atribuțiile lor și implicit cu acest prag electoral.

Domnilor colegi, acest prag electoral de 5% raportat la numărul de voturi valabil exprimate, deci nu m-am referit la numărul de votanți din județul respectiv, m-am referit la voturile valabil exprimate,eci, este mult mai puțin decât numărul total de electori din județul respectiv. Vă rog să luați în calcul. Nu poate însemna decât un consilier și jumătate, aproape doi consilieri; și-mi pun o întrebare - doi consilieri, vă rog să-mi spuneți, ce mare importanță sau câtă influență pot avea doi consilieri într-un număr de 45 din cadrul unui consiliu județean?Vreți să discutăm, domnule Stanciu? Vă rog să întrebați colegii de la Municipiul București, care vă pot spune lucruri foarte multe vizavi de faptul că acești consilieri, care au fost câte un consilier din partea unei formațiuni politice, nu fac de fel nici o politică, ei își fac numai propria politică de buzunar. Vă rog foarte mult să întrebați colegii din București!

Referitor la faptul că s-ar încerca o eliminare a unor partide politice...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Stancov, vă rog să luați loc! Dacă se poate să luați loc, da!

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Domnilor, reprezentativitatea unui organ i-o dă modul cum este ales acel organ, mai ales în cazul nostru fiind alegeri în mod direct, considerăm că cu atât mai mult reprezentativitatea ...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Olteanu, am o rugăminte, să explicați toate aceste lucruri la comisie, da?

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să discutați aceste chestiuni la comisie.

Trecem la următorul punct.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Domnule președinte,

S-a propus un amendament. Eu vă rog să-l supuneți la vot, de ce să dăm, așa dăm totul la comisie, toate lucrurile care le avem de dezbătut aici le dăm pe toate la comisie și... Eu vă rog să-l supuneți la vot, de ce să meargă la comisie chestia asta?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Ați făcut o sugestie, am ascultat-o cu interes. În baza prerogativelor pe care le am ca președinte de ședință, am decis în felul acesta.

 
   

Domnul Radu Berceanu (din sală) :

Nu puteți, domnule președinte!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Pot! (Discuții în sală)

 
   

Domnul Ilie Nica:(din bancă)

Comisia să revadă cu această ocazie și art.65. Art.65 nu apare modificat în proiect, nici în Raport iar prin această schimbare noi trebuie să revedem art.65.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. E-n ordine. Vă mulțumesc foarte mult!

Stimați colegi, deci este vorba de o problemă care a fost adusă în discuție, deci este un amendament care ...

Din sală:

A fost respins...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu știu, nu am de unde să știu pentru că eu nu am participat la lucrări, poate dumneavoastră ați fost. Deci, este o problemă importantă care, după părerea mea, merită o examinare în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Radu Berceanu: (din salá)

Nu puteți dumneavoastră singur să decideți pe care amendament îl trimiteți înapoi la comisie; nu puteți...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Ba pot !

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Nu puteți, îmi pare rău dar nu puteți, nu dumneavoastră personal, președintele de ședință. Trebuie supus plenului.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles.

 
   

Domnul Marțian Dan: (din bancă)

Articolul 99 din Regulament.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dați-mi voie să consult Regulamentul.

Domnule Berceanu, deci vă citesc textul art.99: "Cănd dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond"

S-ar putea să nu vă pricepeți.

Domnule deputat, vă rog, dacă se poate să treceți în bancă.

Deci, în ceea ce privește conducerea ședinței, vă rog să aveți încredere că știu să citesc textele respective. Cine anume mai știe, că n-am înțeles? Domnul Berceanu am văzut că nu știe! Cine știe?

Domnilor, îmi pare foarte rău pentru domnul Berceanu, dar înseamnă că a condus până acum aiurea ședințele! Deci, asta este problema.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Dacă îmi dați voie să spun și eu un cuvânt. Eu pot să vă spun că, de acum, când voi conduce ședința, de câte ori o să mi se pară mie că e ceva relevant, nu știu cum, orice propunere o s-o trimit înapoi la comisie și trei sferturi din articolele unei legi o să le tot trimit înapoi la comisie. Până acum, de câte ori a fost un astfel de caz, această chestiune s-a interpretat cum că președintele constatând din sală că există această chestiune a supus la vot trimiterea înapoi la comisie a acelei probleme. Așa s-a lucrat până acum. Dacă dumneavoastră considerați că această chestiune este numai la prerogativa președintelui, eu și ceilalți vicepreședinți, dacă o să mai avem ocazia să conducem, de câte ori n-o să ne placă ceva o să considerăm că e o problemă care relevă nu știu ce și nu știu cum, și o s-o dăm înapoi la comisie. Și tot așa ! Este un lucru care creează niște probleme în dezbaterile noastre ulterioare destul de grave. Eu cred că nu trebuie să mergem pe calea aceasta.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, este jenant ceea ce spuneți dumneavoastră pentru că eu nu știu cum ați condus dumneavoastră până acum; dacă ați condus altfel decât după Regulament este problema dumneavoastră. Deci, eu, până acum, dar probabil că dumneavoastră nu ați fost în sală în momentele acelea, așa am procedat și n-au fost probleme până acum. Deci, este prima dată când apare o problemă de acest gen, pentru că dumneavoastră nu vreți să fie examinat acest text. S-ar putea să aveți dreptate, dar eu vreau să vă spun, probabil c-ați lipsit în prima parte a ședinței, însă la fel am procedat cu câteva chestiuni, cu câteva probleme înainte.

 
   

Domnul Corneliu Ruse (din bancă):

S-a supus la vot.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu s-a pus la vot, domnule deputat. Probabil că dormeați în momentul acela, în sală. (Rumoare) Nu se poate! Domnule deputat, nu-mi spuneți mie pentru că eu am condus ședința, dumneavoastră erați ocupat ca să faceți scandal în sală!

Deci, s-a transmis la comisie fără nici un fel de vot. Deci, vă rog foarte mult, dacă nu cunoașteți Regulamentul, să-l citiți, să-l aprofundați, faceți seminarii în cadrul grupului și vedeți care sunt prerogativele. Vă rog foarte mult să nu exagerați cu aceste chestiuni. Dar a venit domnul Berceanu să-mi explice Regulamentul, m-a rugat să-l citesc. Vi l-am citit. În loc să recunoască sportiv că nu cunoaște Regulamentul și că trebuie să-l mai citească o dată, tot dânsul vrea să mă convingă că așa este bine și că Regulamentul ar trebui aplicat altfel decât este el scris aici. Asta mi se pare deja o exagerare.

Vă mulțumesc!

Domnule Dejeu, vă rog foarte mult. O altă chestiune sau ce anume? Vă rog, domnule Dejeu.Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Din combinarea ultimului alineat al art.98 cu art.99 rezultă foarte limpede că atunci când se vine în fața Camerei cu amendamente noi, președintele, fără consultarea Camerei, are dreptul să hotărască dacă trimite amendamentul la comisiei sau, dimpotrivă, Îl propune la vot.

Dar am înțeles că acest amendament al colegului nostru Olteanu nu este nou, că a fost propus comisiei și comisia nu și l-a însușit. În această situație, procedura despre vorbeam mai înainte nu funcționează.

 
   

Domnul Corneliu Ruse (din bancă):

Vedeți, domnule Năstase, cum stau lucrurile?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Ruse, vă chem la ordine încă o dată. N-ați priceput nici acum despre ce este vorba, și, în general înțelegeți greu, dar n-am cum să vă ajut în chestiunea asta. Chestiunea nu este legată de ce-a spus domnul Berceanu, este alt aspect. Dacă nu sunteți în stare să înțelegeți aceste aspecte, faceți exerciții singur acasă, de înțeles. (Rumoare, discuții în cadrul Grupului P.D.)

Nu se poate! Credeți că am să accept la infinit intervențiile dumneavoastră lipsite de eleganță din sală? Vă înșelați, domnule Ruse!

 
   

Domnul Corneliu Ruse (din bancă):

Profitați de faptul că aveți microfoane și faceți mișto de acolo!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Profităti de faptul că sunteți acolo în sală și nu există mijloace de-a fi pus la punct pentru aceste intervenții repetate și lipsite de civilizație! (Rumoare)

Domnul Bara, care a fost autorul amendamentului.

 
   

Domnul Liviu Bara:

Eu aș dori, pentru acei care au spus că acest amendament a fost respins la comisie, să meargă până la onorata comisie că amendamentul respins de către comisie a fost amendament propus de către mine, care este diferit de cel propus de domnul Olteanu. Deci, este cel mai simplu lucru. Vă rog frumos!

Deci, este un amendament nou propus de Olteanu față de ăsta. (Discuții, gălăgie în sală)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vom proceda în felul următor. La nivelul plenului îmi este foarte greu să decid și cred că și dumneavoastră ar trebui să vă fie greu să decideți dacă este vorba de același amendament sau de un alt amendament, pentru că în Raportul suplimentar se spune doar atât "Amendamentul aceluiași deputat - deci este vorba de domnul Bara - de stabilire a unui prag electoral de 5% pentru consilierii județeni a obținut 6 voturi pentru și 6 împotrivă", deci nu a fost admis.

Deci, comisia va trebui să examineze dacă este vorba de același amendament sau nu și să ne prezinte un punct de vedere.

Trecem la următorul punct din proiectul de lege.

Eu vă propun să examinăm pct.70 referitor la art.66. Dacă sunt observații în legătură cu acest text? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Pct.71, în varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc

Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Pct.72. Dacă sunt observații față de Raportul comisiei.

Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Pct.73. Dacă sunt observații? Îl supun votului în varianta Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Pct.74. Dacă sunt observații? Îl supun votului în varianta Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Pct.75. Vă rog să observați și Raportul suplimentar, pct.75. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Pct.76. Dacă sunt observații față de propunerile Comisiei din Raportul principal și din Raportul suplimentar?

Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.77 - dacă sunt observații?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Art.76 mai avea o pagină.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Înainte de el este o observație în raportul suplimentar, care privește art.70-88.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

"Alegerea consiliilor județene din legea în vigoare și raportul comisiei se abrogă".

Îl rog pe domnul președinte Știrbu să...

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Aceste articole reglementau modul de alegere a consilierilor județeni, în mod indirect. Prin urmare, reglementând alegerea directă, toată această reglementare nu are ce să caute în lege.

 
   

Domnul Mihail Nică (din bancă):

Păi, spuneți cum sună.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

882.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul George Iulian-Stancov:

Dacă îmi permiteți, eu aș sugera totuși domnului preșdinte Știrbu să ia în considerare acest grup de articole pe care domnia sa le-a propus în bloc să fie scoase din raport și deci, să nu mai fie supuse analizei plenului, pentru că este posibil, pe parcursul respectiv..., eu am citit..., nu pot să mă pronunț acuma asupra tuturor acestor articole, dar trebuiesc analizate, pentru că sunt anumite prevederi care vor rămâne netransferate unui vot direct.

Deci, eu aș spune ca să amânăm pentru mâine blocul respectiv. Comisia să se pronunțe în consecința votului dat până acuma, astăzi.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul președinte Știrbu.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Le-am analizat cu toată răspunderea, articol cu articol și nu mai au obiect. Repet, se refereau la alegerea consilierilor în mod indirect de către electori.

Prin urmare, nu mai au obiect și ca atare întregul capitol a fost reluat prin alegerea directă a consilierilor județeni. Cu simț de răspundere am analizat articol cu articol, domnule coleg.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Vă credem.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu două voturi împotrivă propunerea a fost acceptată.

În aceste condiții, trecem la pct.83, varianta Senatului.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

882 trebuie să fie.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Este 882, care devine art.70. De fapt, este pct.82 din raport. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, textul articolului 882 a fost aprobat.

Sigur, se vor renumerota capitolele și articolele, este și o notă de altfel, după pct.82.

Pct.83 - varianta Senatului. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.84 - dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului, în varianta de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.85 - în varianta Camerei. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.86 - dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.87 - îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.89 - îl supun votului.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Eliminarea alineatului 2 și o modificare la alineatul 3.

 
   

Domnul Gavrilă Dejeu (din bancă):

În supliment.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci, este vorba de punctul 89. Înțeleg că nu sunt probleme, este varianta de la Senat.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.90 - dacă sunt observații față de varianta comisiei, de modificare, inclusiv de eliminare a alineatului 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.91 - dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.92 - varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.93 - varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.94 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.95 - în varianta comisiei, inclusiv introducerea unui alineat nou.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.96. Vă rog să observați și propunerea comisiei de a se introduce un alineat nou, în final.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.97 - dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitaste.

Pct.98 - dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.99 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, aici, fără îndoială, ați avut în vedere și introducerea alineatului nou, care figurează la pct.991 din raport.

La pct.100 - dacă sunt observații?

La 991 a fost vorba de introducerea unui alineat nou, dar l-am aprobat în cadrul punctului 99 general, referitor la art.106.

Domnul deputat Stancov.

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Rog să observați art.1062 alin.2, care, potrivit textului Senatului, nu a convenit comisiei noastre și a fost modificat, care la rândul ei modificare a suportat o modificare în raportul suplimentar și să observați formularea pe care v-o propun eu ca un amendament.

Art.1063 alin.2, în care eu propun eliminarea cuvântului "principal" și adăugarea după cuvântul - "activitatea" - a cuvântului "și". Veți observa că reformularea este de fond. "Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formațiuni politice. Acreditarea se face pentru o singură secție de votare" - și aici era textul de care vă vorbeam eu, anume acela care nu permite decât cele care au ca principal obiect și eu vroiam să eliminăm cuvântul "principal", deci, "care au ca obiect de activitate și apărarea drepturilor omului". Lucrurile se pot explica foarte simplu, pentru că printre aceste organizații non-guvernamentale pot fi unele care au unul sau două sau trei obiecte de activitate, printre care unul care se ocupă și de apărarea drepturilor omului. A lăsa textul formulat de Senat sau a veni cu precizarea "are ca principal obiect" mi se pare mie și lipsit de logica elementară, că nu poți avea obiecte principale și secundare, au un multiplu de obiecte de activitate și acest multiplu, dacă include înlăuntrul lui "și apărarea drepturilor omului..., de aceea vă propun că "are ca principal obiect" să fie înlăturat, să rămână: "are ca obiect de activitate și apărarea drepturilor omului" - și atunci împacă, zic eu...

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu ( din bancă):

... are ca obiect...

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Acesta ar fi un text. "Are ca obiect și apărarea"..., deci, fără principal, secundar sau terțiar.

O a doua modificare pe care v-o propun este semnalată și de organizația neguvernamentală Pro Democrația și este și discutată de noi la comisie. S-a observat eroarea de redactare la vremea lecturării mai atente a raportului principal, iar cel suplimentar a preluat o formulare care stânjenește modalitatea de acreditare, îngustând sau creând posibilitatea arbitrariului. Cu consecințe pe care dumneavoastră le puteți analiza, eu vă expun numai faptul că rămâi la îndemâna Biroului electoral județean, care ar putea să acrediteze acolo unde vrea, câte secții de votare ș.a.m.d.

De ce? Pentru că textul inițial, cel care este propus de raportul suplimentar, spune: "Acreditarea se poate face pentru..." și atunci, noi știm ce înseamnă, în interpretarea exactă și chiar românească a cuvântului - poate - , dacă vreau pot, dacă nu vreau nu pot. Și atunci, pentru a elimina arbitrariul, propun: "Acreditarea se face pentru secțiile de votare din cuprinsul județului, potrivit solicitării celui acreditat". Adică nu vreau nici să meargă pe textul comisiei, în care se poate face pentru toate secțiile de votare, pentru că cineva ar dori, pentru anume secții, pentru un număr restrâns sau pentru toate ca o soluție finală. Dar, de vreme ce este "potrivit solicitării celui acreditat", sigur că aici este rațiunea celui care solicită; vreau în secția de votare cutare sau în toate secțiile de pe cuprinsul județului.

Textul ar satisface aici libertatea de mișcare la secțiile de votare, a celui acreditat, ar satisface și rolul, zic eu, pozitiv al observatorilor acreditați, al observatorilor interni, și ar fi o garanție pentru ca, la un moment dat, cineva să acuze că alegerile nu au fost libere și corecte, în înțelesul legii pe care astăzi o adoptăm.

Deci, acest text vi-l propun pentru a elimina abuzurile locale, ca să nu spun altfel.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Domnul deputat Miron Mănescu.

 
   

Domnul Miron Mănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La art.1063 am făcut un amendament care în formularea respectivă nu a fost acceptat de comisia de specialitate, pe considerentul că ar fi prea general. Despre ce este vorba? Eu am propus ca la "observatorii interni, care au ca obiect principal de activitate apărarea drepturilor omului", să se adauge "și a democrației", cu referire directă la organizația Pro Democrația, care, cel puțin în teritoriu, a încercat să creeze un spirit civic și să creeze o anumită educație civică în rândul populației și ea s-a văzut exclusă practic de la calitatea de observator intern.

Dacă formularea "și a democrației" poate că este prea generală, cu permisiunea dumneavoastră, aș propune...,deci, după "apărarea drepturilor omului", să adăugăm: "și a instituțiilor democratice".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, vreți să-mi dați... să completați amendamentul.

Domnul deputat Răsvan Dobrescu.

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Eu susțin amendamentul pe care l-a făcut domnul deputat Stancov și aș vrea să vă mai dau un singur argument în sprijinul tezei pe care domnia sa v-a prezentat-o.

Noi trebuie să ne obișnuim să-i privim pe observatori nu ca pe niște controlori care vin să bruscheze modul în care se desfășoară alegerile, ci ca pe niște colaboratori ai noștri care doresc să concureze la același țel pe care ni-l propunem cu toții, desfășurarea unor alegeri libere și corecte. Doresc să fiu convins că avem cu toții același obiectiv în fața noastră. De aceea, noi trebuie să-i privim ca pe niște prieteni ai noștri și să-i primim, să nu le limităm accesul în secțiile de votare și să-i lăsăm să circule între secțiile de votare, așa cum dânșii își exprimă dorința în cererile de acreditare pe care le formulează.

Dacă vom primi acest punct de vedere, dacă ne vom situa pe această poziție, atunci, realmente, vom fi făcut un pas important pentru ca alegerile să se desfășoare în mod liber, corect și democratic.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Pentru că încă nu s-a tranșat prin vot, vă rog să-mi îngăduiți să semnalizez pericolul acestei formulări a Comisiei juridice: "condițiile acreditării se trec în actul de acreditare", că fiecare birou electoral stabilește niște condiții sau există un formular tip cu aceste condiții, legea este una pentru toți, este la îndemâna reprezentanților partidelor, la îndemâna observatorilor și această declarație cu condițiile acreditării, cred că nu-și are nici un temei.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă propun să examinăm pct.100, luând în discuție articolele, unul câte unul.

Deci, în primul rând 1061.Înțeleg că aici nu sunt probleme. Este acceptat textul de la Senat. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1062 - ni se propune eliminarea lui. Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum, la art.1063, pentru că au apărut mai multe aspecte și pentru că noi oricum ne apropiem de încheierea dezbaterilor și pentru că pâna la urmă aici va fi nevoie de o reformulare generală a acestui text, propun să trimitem acest text la comisie, pentru a examina observațiile care s-au făcut, pentru a se vedea în ce măsură textul ca atare poate să dea un răspuns potrivit exigențelor legate de necesitatea unei participări potrivite a organizațiilor neguvernamentale ca observatori la alegeri.

Este, pe de o parte amendamentul domnului Miron Mănescu, care va trebui examinat, trebuie văzut dacă nu este foarte larg acesta.

Trebuie, de asemenea, examinate amendamentele domnului Stancov pentru alineatul 1, dar și pentru alineatul 2 de la art.1063.

Trebuie văzută, de asemenea, observația domnului deputat Vasile Lupu, în legătură cu condițiile de acreditare.

Rog comisia ca până mâine să examineze și aceste probleme și să ne prezinte comentariile sale în legătură cu aceste amendamente și eventual o formulare unitară.

În ceea ce privește art.1064, se propune eliminarea textului de către comisie. Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1065, în varianta Senatului. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1066, vă rog să vedeți în raportul suplimentar dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1067, nemodificat. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1068, cu modificarea propusă în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmează pct.101, referitor la articolele 107 și 108, prin care se propune abrogarea lor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și articolul II - dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Cu amendamentul comisiei, este formularea acolo.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Este vorba și de un amendament pe care îl vedeți la pct.10l, deci, este vorba practic de varianta comisiei, de la art.II.

Supun acest articol votului dumneavoastră, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu aceasta am terminat parcurgerea textelor din proiectul de lege, urmează ca punctele care au rămas încă în discuție să fie examinate astă-seară de către comisie, împreună cu inițiatorul, iar mâine dimineață, la reluarea lucrărilor, vom putea să examinăm și aceste chestiuni, eventual să finalizăm varianta proiectului de lege și de asemenea, vă rog să vă pregătiți, să urmăriți care este ordinea de zi din această săptămână, pentru a vedea care sunt documentele pe care, eventual, să le aduceți mâine la dezbaterile pe care le avem.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

Deci, păstrăm ordinea.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Poate că Avocatul Poporului, poate că ar trebui să reluăm discuția la Avocatul Poporului mâine, da...

Domnul deputat Știrbu.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte, din câte am vazut în sală, sunt doar 29 membri din Comisia juridică, fără 11 nu putem lucra.

Din loja comisiei:

Haideți să ne adunăm și o să vedeți că suntem mai mulți.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Bine, încercăm, dar nu ar fi fost rău mâine dimineață la 8,30 și într-o oră jumătate rezolvam problema, că sunt vreo șase probleme destul de grele.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Eu vă rog totuși să faceți un efort, pentru că programul este până la ora 20.00, deci, nu știu care sunt rațiunile pentru care ceilalți membri ai comisiei lipsesc. Și vă rog să ne informați și pe noi cine a lipsit de la această întâlnire.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte, toți membrii comisiei să coboare la sala 29.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Este foarte bine.

 
   

Domnul Aurel Știrbu:

Dacă avem cvorumul lucrăm, dacă nu..., vă informăm.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Este în ordine. Dacă nu, ne spuneți cine nu a participat și din ce motive, da?

Acum, la comisie dumneavoastră lucrați, în plen, noi încheiem lucrările aici și pentru mâine supun votului dumneavoastră să continuăm activitatea noastră cu Legea privind Avocatul Poporului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 18.00

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 13 avril 2021, 15:54
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro