Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 12, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 12-03-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 12, 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Emil-Livius-Nicolae Putin, secretari.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 341 de deputați și-au înregistrat prezența, până la această oră, 251 de colegi, 90 sunt absenți, 17 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de articolul 128 din Regulament este întrunit.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

Prima listă, domnii deputați Vida Iuliu, Doru Dobrescu, Traian Băsescu, Gheorghe Comănescu, Remus Opriș, Victor Boștinaru, Sergiu Rizescu, Sorin Lepșa, Corneliu Gavaliugov.

 
Iuliu Vida - evocarea unui eveniment istoric - 148 de ani de la izbucnirea Revoluției din Pesta;

Îl invit pe domnul deputat Vida. Rugămintea este să fie respectate cele 3 minute. Aveți un cronometru în partea din dreapta a tribunei și vă rog să-l urmăriți.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În spiritul idealurilor de integrare europeană și a năzuințelor reconcilierilor istorice între popoarele din Centrul și Sud-Estul Europei, doresc să evoc un eveniment istoric, care prin importanța și dimensiunea sa a devenit sărbătoare națională a maghiarimii de pretutindeni.

La 15 martie se împlinesc 148 ani de la izbucnirea Revoluției din Pesta. Într-o zi luminoasă de martie, un grup de tineri revoluționari entuziaști au pornit să doboare cu mâinile goale bastioanele absolutismului habsburgic, pentru triumful idealurilor de libertate națională și dreptate socială.

În primăvara anului 1848, în întreaga Europă a avut loc un val de revoluții care aveau scop lichidarea asupririlor naționale și sociale. Sub steagul libertății, pe baricadele revoluției au luptat împreună maghiari, români, germani, slovaci, polonezi și alte naționalități, fiind conștienți că aceste idealuri nu se pot realiza numai prin unirea forțelor revoluționare împotriva tuturor formelor de asuprire.

Revoluția maghiară, după o luptă eroică dar tragică, a fost înfrântă, ca de altfel și celelalte revoluții din Europa, datorită faptului că imperiile reacționare au reușit să impună politica "Divide et impera".

Mesajul zilei de 15 martie 1848, pentru generațiile de astăzi și de viitor, este acela că integrarea europeană, dezvoltarea liberă și în siguranță deplină a popoarelor și a comunităților naționale nu poate să aibă loc numai prin reconciliere istorică și recunoașterea valorilor democratice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Doru Mihai Dobrescu - prezentarea unor aspecte ale vieții sociale care necesită imediate îndreptări;

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Doru Dobrescu. Va urma domnul deputat Traian Băsescu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Doru Mihai Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Am trei secvențe să vi le înfățișez.

Secvența 1. Sindicatul RODAE Automobile Craiova, constatând că patronatul a călcat contractul colectiv de muncă pe 1995-96 la art.16 alin.3 și 4 și procesul-verbal din 12 noiembrie 1995, a declarat grevă, sprijinindu-se pe art.38 alin.5 din Constituția României care spune că "caracterul obligatoriu al convențiilor colective este garantat". Tribunalul a declarat greva ilegală pentru că nu există motiv, asimilând astfel spațiul jurisdicțional al RODAE Automobile cu cel al unei legații sau ambasade străine. Explicația: în spatele patronilor stă puternicul concern DAEWO. Cine stă în spatele lui DAEWO, știm foarte bine!

Secvența a doua. Unica fabrică de avioane de luptă din Craiova, o adevărată bijuterie tehnică, urmează a fi închisă. Fiabilitatea acestor avioane, din care până acum nu a căzut niciunul, s-a putut demonstra cu ocazia unor altercații, mai anii trecuți, pe teritoriul fostei Iugoslavii. Această fabrică de avioane asigură României o anumită independență. Era să uit! Vom importa aviație de luptă. Poate chiar mai proastă!

Secvența a treia. În contextul mondial în care tuberculoza cunoaște o creștere deosebită, România a ajuns la situația anilor ‘28-’30, adică îi din nou pe primul loc. Lângă Craiova, în pădurea Bucovăț, într-o pădure seculară, există de o sută de ani unul din cele mai performante sanatorii de tuberculoză. Acesta urmează să fie mutat la Poiana Mare, pe malul Dunării, la polul căldurii și al prafului endemic de acolo. Se rezolvă astfel, probabil definitiv, problema ofticoșilor din zonă. Era să uit! Pădurea Bucovăț, vip-urile postdecembriste au umplut-o cu vile. Evident, prezența tuberculoșilor este prisoselnică.

Și-atunci, în fața acestor trei evenimente, mă rog, trei secvențe care, probabil, fac parte din sute, nu am decât să spun: Doamne, apără pe români și ai grijă de interesele lor, atâta timp cât cei care sunt abilitați s-o facă, și chiar și românii înșiși, de șase ani, au alte treburi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Traian Băsescu - afirmarea susținerii parlamentare de către deputații P.D. a revendicărilor salariaților de la Metrou;

Domnul deputat Traian Băsescu, în continuare. Va urma domnul deputat Gheorghe Comănescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte,

Greva de la METROREX tinde să se cronicizeze. Organizată și condusă, în fază inițială, de liderii sindicali ai USLM, ulterior greva a devenit o manifestare spontană, pe care liderii sindicali nu o mai controlează. Faptul că la Metrou salariații nu au suspendat greva la ordinul liderilor sindicali este proba că ne aflăm în fața unei adevărate mișcări sindicale, care nu-și are izvorul în comanda sindicală, de sus în jos, ci-și află rădăcinile în nemulțumirea, în îngrijorarea, în disperarea salariaților.

Deprinsă cu aroganța și disprețul față de cei pe care-i guvernează, puterea, prin reprezentanții ei, nu găsește alte modalități de soluționare a conflictului de muncă de la Metrou decât amenințarea, minciuna și, cei-i mai grav, tentativa de învrăjbire a populației împotriva greviștilor.

Acest chip de acțiuni practicate din plin în aceste zile de premierul Văcăroiu, de ministrul transporturilor, Aurel Novac, sau de secretarul de stat Șerban Mihăilescu nu au nimic comun cu social-democrația și cu atât mai puțin se pot găsi în aceste acțiuni minime elemente de democrație. Astfel de abordări nu sunt specifice nici măcar comunismului maturizat, ci corespun epocii incipiente a instaurării acestuia în România când singurele metode utilizate erau cele din învățăturile lui Stalin.

Nu cu învrăjbire și amenințările proferate de premierul Nicolae Văcăroiu se opresc grevele generate de sărăcia salariaților. Nu cu protocoalele mincinoase, semnate de ministrul Aurel Novac, se cresc, se hrănesc, se încalță, se trimit la școală copiii salariaților. Nu cu fraudele de zeci de mii de dolari ale lui Șerban Mihăilescu se îmbunătățesc condițiile de muncă ale salariaților din Metrou.

Acum nu aveți decât o soluție, domnilor guvernanți: negocierea cinstită, responsabilă, cu aplecare către revendicările justificate ale salariaților, indiferent că aceștia sunt salariați de la Metrou, de la S.N.C.F.R., docheri în porturi, aviatori, siderurgiști sau șoferi.

Perseverarea în minciună și aroganță în fața salariaților ajunși la disperare poate avea urmări extrem de grave. Cu aroganța și minciuna v-a învățat majoritatea parlamentară formată din P.D.S.R., P.U.N.R., P.S.M. și P.R.M., care timp de patru ani v-au susținut necondiționat inepțiile economice, incompetența și politica de sărăcire a populației în folosul câtorva clienți ai puterii.

Cum se găsesc bani pentru a acoperi fraudele de sute de milioane de la Banca Dacia Felix, dar nu se găsesc bani pentru asigurarea unui trai decent salariaților?

Cum se găsesc miliarde de lei pentru ca S.P.P.-ul să-și cumpere, acum, în preajma campaniei electorale, o nouă tipografie, dar nu se găsesc bani pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din Metrou?

Și închei...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depășit cu 20 de secunde...

 
 

Domnul Traian Băsescu:

...plecând de la realitatea refuzului actualei puteri de a avea un dialog responsabil, cinstit, realist cu reprezentanții salariaților, Partidul Democrat se declară solidar cu revendicările justificate ale salariaților, angajându-se, în același timp, la susținere parlamentară până la soluționare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Rugămintea este să țineți seama de limita stabilită. Ați depăsit cu 40 de secunde.

 
 

Domnul Traian Băsescu: (din sală):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Însă mi-ați dat niște răspunsuri la unele întrebări, care ne frământau, așa că vă mulțumim foarte mult...

 
 

Domnul Traian Băsescu: (din sală)

Sunt convins că vă frământă demult!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, dar răspunsurile au fost interesante și utile.

 
Constantin Remus Opriș - solicitarea ajutorului celor în drept pentru înlăturarea gravelor neajunsuri cu care se confruntă Spitalul studențesc;

Domnul deputat Gheorghe Comănescu nu este. Domnul deputat Remus Opriș și va urma domnul deputat Victor Boștinaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Constantin Remus Opriș:

Asemeni multor altor spitale din țară și Spitalul studențesc din București traversează o cumplită perioadă de criză. Clădirea în care funcționează, în strada General Berthelot, este improprie atât funcțional, cât, mai ales, din punct de vedere igienic, deși este locul în care se acordă asistență medicală pentru studenții Centrului Universitar București cât și pentru salariații Ministerului Educației și Învățământului, pentru cei ai Editurii Didactice, pentru elevii școlilor postliceale sanitare și pentru studenții facultăților particulare, Spitalul studențesc a fost până în prezent un obiectiv sanitar neglijat de Ministerul Sănătății și de Direcția sanitară a Municipiului București. Fondurile alocate pentru funcționarea lui au fost insuficiente pentru a-i asigura o bună exploatare. La aceasta s-a mai adăugat o proastă activitate managerială de care se face culpabilă conducerea spitalului. Cei 58 de medici și 2 farmaciști, cărora li se mai adaugă încă 123 de cadre medii și personal auxiliar tehnic, își desfășoară activitatea în condițiile unei precare dotări tehnice, cu o insuficientă aparatură de diagnostic.

Această stare de lucruri a nemulțumit personalul, dar și pe studenții care sunt beneficiarii serviciilor medicale. Nu o dată aceștia și-au manifestat nemulțumirea, au înaintat proteste, au făcut publică atitudinea lor, dar Ministerul Sănătății și Direcția sanitară au continuat să tacă. Nu la fel s-a întâmplat cu mass media, care a prezentat deficiențele reclamate. Însă, în accepțiunea doamnei director a Spitalului studențesc, cât și a unor reperezentanți ai Ministerului Sănătății, relatarea sinceră a unor defecțiuni sau neajunsuri presei, echivalează cu divulgarea unor secrete profesionale. Doar așa se explică de ce, după reportajul Televiziunii Române, transmis în luna ianuarie 1996, reportaj în care se arătau marile deficiențe existente, directoarea spitalului a instituit o cumplită teroare împotriva medicilor și salariaților care au avut îndrăzneala să accepte să fie intervievați asupra greutăților cu care se confruntă în spital. Pentru doamna director Hudiță, dreptul constituțional al libertății de exprimare nu este decât un palid principiu, care nu o poate împiedica să-și exercite cu orice preț prerogativele de șef, chiar subjugând adevărul pentru mascarea lipsurilor și a incompetenței.

Solicit pe această cale Ministerului Sănătății și Direcției Sanitare a Municipiului București alocarea de urgență a sumelor necesare pentru începerea lucrărilor de salubrizare a clădirii Spitalului studențsc.

Doresc să cred că redresarea acestor neajunsuri și viitoarea reparare a clădirii nu va determina închiderea sau desființarea spitalului și privarea populației studențești de serviciile medicale calificate.

Sper, de asemenea, că aceste lucrări nu vor fi paravanul pentru concedierea personalului medico-sanitar și nu se va lăsa posibilitatea satisfacerii altor interese decât cele ale apărării sănătății studenților bucureșteni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Victor Boștinaru - declarație în numele Uniunii Social Democrate, privind aderarea României la Uniunea Europeană;

Domnul deputat Victor Boștinaru. Va urma domnul deputat Sergiu Rizescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Victor Boștinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Întrucât săptămâna aceasta nu au fost interpelări, voi face o declarație în numele grupurilor Partidului Democrat și a Partidului Social Democrat, deci a Uniunii Social Democrate.

În luna august 1995, la Snagov, toate partidele parlamentare au semnat Strategia de aderare la Uniunea Europeană. Ulterior, România a depus cerere oficială de aderare. Dincolo de atitudinile contradictorii sau chiar șocante ale unora dintre partidele și personalitățile actualei majorități, problema în sine, cea a aderării, este de o importanță prea mare pentru România iar evoluția integrării țării noastre va marca decisiv destinul nostru național la sfârșitul acestui mileniu.

Conferința interguvernamentală de la Torino va deschide procesul de pregătire pentru primirea de noi membri din Europa Centrală și de Est în Uniunea Europeană, știut fiind că acest proces de evaluări și decizii va dura circa un an și jumătate, dar el începe oricum.

Convinși că evoluția acestui proces va însemna fie integrarea României în democrație și prosperitate, fie va condamna țara noastră la subdezvoltare, sărăcie, izolare, solicităm, domnule prim-ministru, în numele grupurilor parlamentare menționate, să prezentați în fața Camerei Deputaților stadiul pregătirii pentru aderare al României și evaluările Guvernului României asupra evoluțiilor viitoare în relațiile cu Uniunea Europeană.

Distinși colegi, în ciuda crizei noastre de timp, v-aș ruga însă să acceptați și dumneavoastră că o dezbatere, măcar de două-trei ore, asupra acestei probleme este prea importantă, în așa fel încât noi să ne opunem unei asemenea inițiative.

De altfel, în această dimineață, grupurile menționate vor depune și Biroului permanent o cerere pentru a se înscrie pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Sergiu Rizescu - aspru rechizitoriu la adresa Puterii;

Domnul deputat Sergiu Rizescu de la P.N.Ț.C.D.

 

Domnul Sergiu-George Rizescu:

În chip paradoxal, cu cât disperarea românului de rând e mai puternică cu atât mai pregnant se manifestă cinismul puterii, cu cât suferința e mai adâncă și mai dureroasă, cu atât el e mai sfidător, fie că vine de undeva de sus, fie de la Palatul Victoria, maculează totul, fără cruțare, în mod sistematic, devenind, din păcate, comandament odios, adevărată politică forțând mâna istoriei, politică de stat centrată pe interese de grup mafiote, disprețuind poporul și trebuințele sale, manipulîndu-l perfid, stipulându-l perfid, speculându-i slăbiciunile, instigându-l parșiv, unii împotriva altora, învrâjbindu-i dureros și de neiertate, ca în iunie ‘90 și în septembrie ‘91, ca-n alegeri, ca de atâtea ori până acum. Mai ales când au fost mișcări greviste de amploare, ca cea de la Reșița ori de la C.F.R. sau de la Metrou, ajunse toate prin tribunale neîndurătoare, blamate de mass-media obedientă, înjurate de brutărese manipulate, de organe, cu amenințări de la Guvern, cu comparații detestabile și incitatoare, ca și cum prin Piața Victoriei ar fi cei săraci. Mai bine înzestrăm ca lumea serviciile secrete decât să meargă metroul, mai bine mergem la meci sau la miss-uri ori voiajăm electoral peste tot, decât să-i ascultăm pe oameni, mai bine să-i lăsăm prin subterane să flămânzească sau să strige degeaba pe străzi.

Scumpim fără măsură și aruncăm în derâdere ceva mărunțiș vorbind cu emfază de indexări, ne lăudăm cu reforma prin cărți subvenționate și ne mor copiii în infecte maternități, ori bătrânii sărmani, fără vile și pensii decente, impunem legi rele și sporim tagma pușcăriașilor anonimi, dar avem grijă de Fane Spoitoru, cel cu săbiile, sau de Gigi Kent, cel cu aparatele, ori de "foști" să prospere, ciocoii vechi și noi laolaltă, și, desigur, la putere sub deviza: "Săraci și curați, pe veci!". Mai mare cinism ca ăsta nu cred să existe deși, dacă mă gândesc bine, domnul Măgureanu nu și-a spus încă ultimul cuvânt!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mi-e teamă că trebuie să încheiem aici lista cu intervenții din partea Opoziției, s-au încheiat cele 20 de minute.

 
Victor Ioan Pica - prezentarea unei sesizări din partea Comunității de confesiune greco-catolică;

Trecem la cele 10 minute rezervate deputaților independenți.

Are cuvântul domnul deputat Victor Ioan Pica. Va urma domnul deputat Petre Țurlea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Victor Ioan Pica:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

De curând am primit la Comisia 14 a Camerei Deputaților o sesizare din partea Comunității de confesiune greco-catolică din localitatea Copăcel, județul Brașov, urmată de o altă sesizare venită din localitatea Comăna, același județ. Ambele sesizări au aceeași temă: starea conflictuală dintre credincioșii uniți și cei ortodocși, iscată de faptul că ortodocșii nu permit greco-catolicilor să-și oficieze slujbele într-una din cele două biserici care există în ambele localități.

Cu puțin timp în urmă am isprăvit de lecturat cartea "Marturiile prigoanei contra Bisericii Române Unite cu Roma între anii ‘90-95" de Anton Moisin. Un tom masiv în care autorul întrebându-se, de la început, de ce era necesară această carte, își răspunde "pentru că prigoana comunistă a fost înlocuită de prigoana fundamentalist-ortodoxă, sub privire nepăsătoare ale autorităților".

În fine, după ce ni se prezintă succient istoria Bisericii Unite Române, arătându-se că aceasta a fost o instituție de cultură și de apărare a românismului, cartea caută să lămurească confuzia care se face între ortodoxism și românism, pe de o parte, și pe de altă confuzia care se comite trăgându-se semnul egalității între catolic și ungur.

Și cum îi stă bine unei lucrări scrise cu pasiune, se stăruie pe zeci de pagini asupra compromisului pe care Biserica Ortodoxă l-a făcut cu comunismul, precum și asupra martiriului Bisericii Unite în regimul comunist.

"În 1992 ia ființă noua Mișcare memorandistă, care își propune pe plan imediat restituirea bisericilor și bunurilor furate de la greco-catolici". Aceasta a trimis circa 17 sesizări către Parlamentul României, plus zeci de sesizări către foruri din țară și din străinătate, absolut toate fără nici un rezultat, după cum ne informează cartea.

Am ținut să vă prezint aceste lucruri întrucât mie mi se pare că acest conflict între uniți și ortodocși a devenit, la ora actuală, o problemă de proporții naționale.

Căutând să mă debarasez de orice idee preconcepută, în această materie nu văd altă cale de urmat decât spiritul dreptății.

În închisoare am cunoscut sute de preoți uniți și ortodocși care sufereau toți pentru credința în Dumnezeu și pentru că simțeau românește. Ați înțeles poziția mea aici, este de creștin și de român.

Evident, Biserica Greco-Catolică așteaptă ca statul român să-i facă dreptate. Se cere o lege fermă, care să reglementeze procesul acesta de retrocedare a bunurilor ei luate în ‘48. Inițiative și promisiuni au fost destule în acest sens.

Vă invit, însă, să dăm dovadă de maximă luciditate. Oricâtă dreptate ar avea Biserica Unită, poate statul român să creeze, prin aceasta, o stare conflictuală între el și majoritatea românilor? Mai ales când se pun pe prim plan probleme naționale și, de ce nu, interese politice. Aceasta este toată problema statului român aici- poziția de echilibru între solicitările forurilor internaționale de a satisface revindecările unei biserici prigonite timp de o jumătate de secol și refuzul majorității populației ortodoxe a României de a da curs acestor revindecări.

Să privim însă spre alt aspect al problemei, foarte important. Există un decret al C.P.U.N. - 126/90 al cărui articol 3 caută cât de cât să reglementeze această stare de lucruri. Acest articol stipulează că situația juridică a lăcașurilor de cult, care au aparținut Bisericii Române Unite cu Roma și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română se va stabili de către o comisie mixtă formată din reprezentanțiilor celor două culte religioase.

Chiar dacă aceste probleme s-au dovedit ineficace, mie mi se pare că ele fac apel la o altă dimensiune a existenței noastre - spiritul de toleranță creștină.

Vă mărturisesc că de la bun început mi-a sfâșiat inima o întrebare dureroasă...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depăsit cu 50 de secunde. Vă mulțumesc foarte mult!

 
Petre Țurlea - anunțarea lansării cărții Falși martiri maghiari pe pământul românesc, în contextul sărbătoririi de către UDMR a Revoluției maghiare de la 1848;

Domnul deputat Petre Țurlea. Urmează domnul deputat Teodor Vintilescu.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum știți foarte bine, luna martie este încărcată de istorie. Comemorăm sau aniversăm în această lună o mulțime de evenimente de importanță majoră pentru istoria românilor, de la începutul Revoluției române de la 1848 până la victoria împotriva rebeliunii antistatale organizată de U.D.M.R. la Tg.Mureș în 1990.

Este normal ca pe pământul lor, românii, care sunt singurul popor de etnogeneză aici, să aibă dreptul de a sărbători sau comemora toate evenimentele majore din istoria lor. Nu este normal însă ca evenimentele din istoria altui stat, evenimente din cauza cărora românii au avut de suferit, să fie aniversate tot pe pământul românesc.

Cu toate acestea, din mai multe localități ale Transilvaniei îmi vine vestea că U.D.M.R. va organiza mari manifestații de 15 martie, ca în fiecare an. De data aceasta, pe lângă revoluția maghiară de la 1848, se vor aniversa concomitent și cei 1100 de ani de la venirea ungurilor, în 896, în Câmpia Panonică, ocazie cu care se vor planta în fiecare oraș câte 11 pomi.

Românii nu au de ce aniversa revoluția maghiară de la 1848, care a avut drept principal țel înglobarea forțată a Transilvaniei în cadrul Ungariei și în timpul căreia maghiarii revoluționari au asasinat 40.000 de români și au distrus 230 de sate ale acestora.

Românii nu au de ce aniversa nici descălecatul triburilor maghiare, pe care nu ei le-au poftit și în urma cărei descălecări au avut de suferit în toți acești 1.100 de ani și mai suferă și azi de pe urma acțiunilor urmașilor lui Arpad.

Sărbătorirea maghiară este o sfidare la adresa românilor și o expresie a lipsei de imoralitate. Nu este moral ca acțiuni criminale să fie aniversate tocmai în casa celui ce a avut de suferit de pe urma lor. Între localităților unde, vineri 15 martie 1996, U.D.M.R. va organiza o manifestație, este și Sf.Gheorghe. Evident, manifestația are doar ca pretext cele două momente istorice. În realitate, va fi o adunare revizionistă.

De aceea, în aceeași zi, concomitent cu manifestarea anti românească și revizionistă a U.D.M.R., voi lansa, tot la Sf.Gheorghe, cea mai recentă carte a mea, intitulată "Falși martiri maghiari pe pământ românesc". Este un volum de combatere științifică a uneia dintre teoriile maghiare ce falsifică istoria spațiului românesc.

Vă invit, doamnelor și domnilor colegi și domnule președinte, vă invit să participați, alături de mine, la lansarea, vineri 15 martie 1996, la Sf.Gheorghe, a volumului intitulat "Falși martiri maghiari pe pământul românesc".

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Teodor Vintilescu - exprimarea nemulțumirii pentru faptul că nu a primit răspunsuri la multele cereri adresate Biroului permanent al Camerei Deputaților;

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu, în încheierea acestei secvențe. Aveți cuvântul, domnul deputat.

 

Domnul Teodor Vintilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ieri îmi sugerați că astăzi am să vorbesc despre același lucru ca și ieri. Nu voi face acest lucru, ci voi căuta să vă reamintesc dumneavoastră repetatele cereri pe care le-am făcut și la care nu am primit răspuns din partea Parlamentului, cu numărul 1735 din luna noiembrie 1994 privind rambursarea sumelor consumate pentru telefoanele și poșta de care noi beneficiem. Adresa este încă în Secretariat.

Altul este un răspuns pe care nu l-am primit din partea domnului prim-ministru Văcăroiu, era vorba de Legea patrimoniului public, nu am primit nici un răspuns.

V-am adresat și dumneavoastră , mult stimate domnule președinte, pe care vă știu că sunteți un susținător al spiritului profund democratic, era vorba tot de această lege a patrimoniului public și privat cu care eu, de altfel, sunt acum la curent, că se lucrează, se lucrează de niște ani de zile și tot nu mai ajunge.

Ultimele dintre ele era o adresare către Biroul permanent, prin care doream ca acest Birou să manifeste o preocupare pentru aducerea bunurilor de patrimoniu în această aulă a noastră. Am primit și un răspuns din partea Biroului permanent, dar acest răspuns este nedocumentat, adică nici nu s-a cunoscut despre ce vorbeam eu și ceea ce știau dumnealor.

Și ultima, mi se pare, este ceva ce puțin m-a deranjat, este o Notă a Oficiului de ambientare, în care mi se spune foarte clar: "Vă rugăm ca de evidența acestui patrimoniu fix și custodie să dispună numai Oficiul de ambientare și expoziții de artă, conform deciziei legale emise de Camera Deputaților", decizie pe care eu n-o cunosc și ar putea să fie o lipsă a mea.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Anatolie Costin - adresarea rugăminții ca deputații, prin Circumscripțiile elelctorale, să contribuie la sprijinirea acțiunilor ocazionate de Luna pădurii;

Următoarea listă începe cu domnul deputat Costin Anatolie de la P.D.S.R. Va urma domnul Ion Danilescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Costin Anatolie:

Pe data de 15 martie, se deschide "Luna pădurii". În aceeași perioadă sunt evenimente foarte multe. În legătură cu acest eveniment aș vrea să adresez rugămintea domniilor voastre să sprijiniți, prin circumscripțiile electorale, acțiunile ce se întreprind în această perioadă de către unitățile silvice.

În legătură cu completarea și perfecționarea cadrului legislativ protecționist, în cadrul Parlamentului României, în actuala legislatură, s-a adus o contribuție importantă.

Astfel s-au luat în dezbatere și promovat legile de determinare a despăgubirilor în cazul unor pagube produse vegetației forestiere din fondul forestier și din afara acestuia, constituirea rezervației biosferei Delta Dunării, volumul maxim de masă lemnoasă ce se exploatează anual, unde s-a reușit ca volumul maxim de masă lemnoasă să fie în jurul a 14 milioane, deci în limita posibilității anuale.

O altă reglementare importantă este stipulată prin Legea 83, prin care se prevăd și prime pentru împădurire. S-a promovat Legea protecției mediului, este în curs de definitivare, fiind trecut în Comisia de mediere, Codul Silvic, legea fundamentală a pădurii, care stabilește cadrul de desfășurare a întregului proces de producție forestieră, cu toate reglementările necesare.

Proiectul de lege privind fondul cinegetic și protecția vânatului a fost analizat și promovat în comisia de specialitate și urmează, sperăm, să fie aprobat în această legislatură.

În final aș dori să subliniez faptul că a sosit timpul să milităm pentru o multitudine de mijloace educaționale, pentru formarea unui comportament civic față de imensul rol al pădurii în menținerea echilibrului vieții.

Nu trebuie uitat că în această lume, în care interesele economice, teritoriale se ciocnesc, unde oamenii se ucid unii pe alții, pădurea ar putea să contribuie la o oarecare asanare morală, arborele fiind un simbol al păcii, concordiei și al frăției.

A vorbi despre pădure înseamnă, de fiecare dată, a închina un modest gând de recunoștință unui prieten care nu te-a trădat niciodată, unui frate bun, unui generos părinte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.Urmează domnul Ion Danilescu, va urma domnul deputat Ioan Catarig.

 
Ion Danilescu - marcarea unui eveniment istoric - 89 de ani de la marea răscoală a țăranilor din 1907;

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ion Danilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Se împlinesc 89 de ani de la marea răscoală a țăranilor din 1907. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, s-au acumulat mari nemulțumiri în rândul țăranilor, generate de nedreapta împărțire a pământului, învoirile agricole și sistemul arendășesc. Răscoalele care au avut loc la sfârșitul secolului, în 1888, 1896, 1898 și 1899, din diferitele zone ale țării, au culminat cu marea Răscoală a țăranilor din 1907. Începută în satul Flămânzi din județul Botoșani, în februarie, s-a răspândit cu repeziciune în județele din nordul Moldovei, apoi în sud. În zilele de 11-15 martie s-a cunoscut apogeul acesteia, răspândindu-se în județele din Muntenia și Oltenia, practic în întreaga țară. Sub lozinca "Noi vrem pământ", țăranii ocupau conacele boierești, împărțeau produsele agricole, distrugeau registrele învoirilor agricole și dădeau foc caselor boierilor. În multe zone s-a încercat ocuparea orașelor, unde considerau că se găsesc vinovații pentru a fi pedepsiți. Intervenția forțelor represive a dus la înăbușirea puternicei ridicări țărănești. Peste 11.000 de țărani s-au sacrificat în speranța obținerii pământului pe care îl apăraseră secole de-a rândul împotriva cotropitorilor străini. Unele localități ca: Stănești, Vieru, Hodivoaia, Băilești și altele, au fost bombardate cu tunurile. Au căzut țărani, veterani ai războiului din 1877, așa cum a fost caporalul Furtună, cel care a sunat atacul asupra Griviței, precum și sergentul Constantin Uleiu, care, prin curajul său, și-a salvat comandantul de sub ploaia de șapnele de pe câmpul de luptă.

Cererile țăranilor nu au fost satisfăcute imediat, ci...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depășit timpul. Vă rog să ne prezentați concluzia. Vă rog!

 
 

Domnul Ion Danilescu:

... vor fi rezolvate în perioada următoare, culminând cu marea reformă din 1921.

Domnule președinte,

Ar fi mai bine să renunțăm la asemenea intervenții, dacă nu avem posibilitatea să le detaliem, să creăm starea emoțională, istorică, așa cum ar trebui. Cred că ar fi mai bine să le scoatem de pe ordinea de zi. Vă rog să mă scuzați.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, dumneavoastră decideți pentru dumneavoastră, ceilalți s-ar putea totuși să folosească aceste 3 minute.

Din sală:

Vi le lăsăm dumneavoastră.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dar toată lumea reușește să se încadreze în timp, dumneavoastră nu puteți. Sigur că este o diferență între o intervenție aici și o prezentare a unei expuneri la un seminar științific, este o diferență, fără îndoială.

În Parlament, domnule deputat, în toate parlamentele se pot face intervenții de 3 minute. Se transmit în acest cadru ideile principale, nu se face expunerea istorică a unei probleme.

Dacă vreți să folosiți acest interval de timp bine, dacă nu, puteți să renunțați.

 
Ioan Catarig - solicitarea unor lămuriri și sprijin din partea aparatului Camerei Deputaților învederea îndeplinirii angajamentului său electoral;

Domnul deputat Ioan Catarig, urmează domnul deputat Vasile Stan.

 

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am un angajament electoral. El se numește amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare din cuprinsul județului Bistrița-Năsăud.

În mai multe rânduri, de la această înaltă tribună a Parlamentului, am făcut, și fac și în acest moment, apel la o întrevedere cu domnul președinte al României, Ion Iliescu, și respectiv cu domnul prim-ministru, Nicolae Văcăroiu. N-am primit niciodată un răspuns și ca atare am fost atent la cele ce se întâmplă în interiorul acestei instituții, Camera Deputaților, astfel că am putut constata cu plăcere dotarea de care se bucură personalul angajat al Camerei Deputaților. Nu-mi doresc, dar, pentru o singură săptămână, aș dori să fiu totuși director în Camera Deputaților pentru a putea și eu utiliza dotările acestea cu care se poate interveni în cele două locuri ale politicii românești de care v-am vorbit, unde, de fapt, se iau deciziile politice, adică la Cotroceni și la Palatul Victoria.

Pe de altă parte, îl rog pe domnul secretar Acsinte Gaspar să-mi indice pe ce căi al acestui organism al politicii românești mesajele ce se lansează de la tribuna Camerei Deputaților ajung acolo unde sunt trimise, iar în cazul în speță cine și când s-a ocupat de solicitarea mea, pentru a-mi îndeplini mandatul.

În felul acesta mă voi putea adresa Biroului permanent pentru a dispune rezolvarea solicitărilor mele firești, în vederea aducerii la îndeplinire a speranțelor cetățenilor județului Bistrița-Năsăud, căci, iată, în această perioadă, apare, cu cinism, o acțiune de transformare a deputaților în copii de mingi față de personalul angajat al Camerei Deputaților privitor la decontarea sumei forfetare, deși noi, deputații, ne-am manifestat nemulțumirea în acest sens.

Nu am să mă întreb cine sunt deputații și cine sunt angajații, ci am să mă întreb și am să vă întreb, în astfel de condiții noi suntem în fapt reprezentanții națiunii române? Și în ce măsură putem conta pe sprijinul Biroului permanent? Personal spun că da. Da, la care aștept să ni se spună clar: la solicitarea dumneavoastră, domnule deputat, mesajul a fost transmis domnului președinte Ion Iliescu în datele... și urmează aceste date, am primit sau nu am primit răspuns la faxurile nr... etc., idem domnului prim-ministru Nicolae Văcăroiu.

Și în încheiere- tot domnului Acsinte Gaspar mă adresez - cine este persoana sau persoanele la care să apelez pentru a-mi rezolva sarcinile curente, operative pe care le am de rezolvat în incinta Camerei Deputaților, dintre cei 1600 de angajați, încât astfel de solicitări, precum cele de mai sus, sau ceva de ordin mai mic, spre exemplu scrisul la mașină al unui material de 3-5 pagini, pot să le rezolv fără a fi pus în situația unui intrus, ci a păstra demnitatea parlamentarului român, a promova interesele cetățenilor din județul Bistrița-Năsăud, căci aștept dezbaterea bugetului de stat pentru anul 1996 și mai ales dezbaterea amendamentului privitor la angajamentul electoral de care v-am vorbit din septembrie 1992, și îl repet, tocmai pentru a atrage atenția asupra lui și cu aceasta închei: amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare din cuprinsul județului Bistrița-Năsăud.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru sprijinul dumneavoastră pe care contez foarte mult.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

 
Vasile Stan - critici la adresa omului politic Emil Constantinescu, în urma apariției acestuia la o emisiune pe postul PRO-TV;

Domnul deputat Vasile Stan. Va urma domnul deputat Tudor Manolescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul Ilie Șerbănescu, în emisiunea la PRO TV din 10 martie a.c., ne-a oferit un interviu cu domnul Emil Constantinescu, președintele Convenției Democratice.

Am urmărit cu atenție interviul și, de la bun început, vă mărturisesc că nu am putut reține mare lucru, în afară de laude. Totuși câteva aspecte se degajă din răspunsurile intervievatului.

Domnul Emil Constantinescu nu a putut răspunde la întrebări decât cu prevederile electoral fanteziste din "Contractul cu România", elaborat de Convenție, care își propune ca în 200 de zile să rezolve toate problemele importante care frământă țara.

Întâmplător sau voit, domnul Constantinescu a uitat să amintească de declarațiile de acum două-trei săptămâni din cadrul aceleiași emisiuni ale domnului Ion Diaconescu, că acest contract nu se poate realiza decât cu o creștere anuală a produsului intern brut de 12-13%. Greu de crezut că, la ora actuală, vreo țară poate să se dezvolte, anual, în ritmul fantezist preconizat.

La întrebarea repetată a redactorului; de unde se va finanța acest așa-zis grandios program, domnul Constantinescu, vizibil jenat, a replicat că va da răspunsul într-o conferință de presă, unde, după cum știți, participă un număr mult mai mic de spectatori și auditori decât la televiziune.

Realitatea este că acest "Contract cu România" nu poate fi susținut financiar, chiar dacă domnul Constantinescu se laudă cu relațiile pe care le are în lumea finanțelor mondiale.

După părerea mea, domnul Constantinescu poate să-și dea de pe acum demisia, așa cum ne-a amenințat, de altfel, la televizor, pentru că programul este nerealizabil. Unele răspunsuri date de domnia sa, pe parcursul interviului, au fost contradictorii.

Cum se poate asocia declarația că în alegeri, Convenția Democratică va câștiga 51% din voturile electoratului cu afirmația făcută puțin mai înainte, că numărul membrilor Convenției nu a crescut vizibil din 1992 încoace, ceea ce presupune că nici numărul simpatizanților nu a crescut. În plus, acest optimism afișat denotă necunoașterea realităților sau, pur și simplu, exprimă o dorință a domniei sale.

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Este foarte bine. Ce vă deranjează?

 
 

Domnul Vasile Stan:

Vizibil speriat și enervat de perseverența certă a insuccesului din alegerile prezidențiale de anul acesta și știind că domnul Iliescu va fi autorul acestui insucces, nu găsește altceva de făcut decât să-l jignească că în ultimul timp are tendința de a se îndrepta spre centru dreapta. Curată invenție. Chiar dacă domnul Constantinescu se laudă, cu dezinvoltură, de succesele obținute în timpul ultimelor peregrinări prin țară, îl asigur că, în județul Vaslui, tot domnul Iliescu va câștiga majoritatea votului dacă se va hotărî să candideze.

Afirm că domnul Constantinescu a făcut ceva pași din 1992 încoace, reușind să învețe pe dinafară câteva noțiuni economice, pe care le repetă în toate ocaziile, și că a împrumutat de la diverși oameni politici teze pe care puțin cosmetizate, le vinde cu nonșalanță.

Sintagma, să vă fie clar, repetată cu ostentație, pe tot parcursul interviului, ne-a arătat un om politic, domnul Constantinescu, nervos, nesigur și vizibil jenat de întrebare.

În încheiere îi amintesc domnului Constantinescu că agențiile internaționale de valoare financiară a urcat România în "grupa generică BB", plasând-o deci, din punctul de vedere al riscului, de țară alături de Polonia, Ungaria și Slovacia, iar aceasta nu s-a datorat poziției geo-strategice a țării noastre, așa cum a afirmat domnia sa, ci faptul că declinul economic...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vi s-a încheiat timpul.

 
 

Domnul Vasile Stan:

... a cam încetat, inflația a scăzut puternic, reforma avansează încet, dar constant.

Vă mulțumesc. (Vociferări).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, (adreseându-se unui domn deputat din sală), vă rog să nu faceți comentarii nepoliticoase din sală. Vă rog foarte mult! (Vociferări)

 
Tudor Manolescu - intervenție referitoare la modul cum reprezentanții executivului tratează capitolul referitor la întrebări și interpelări;

Are cuvântul domnul deputat Tudor Manolescu.

Va lua cuvântul, după aceea, în încheiere, domnul deputat Lazăr Lădariu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Tudor Manolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că tocmai acum domnul ministru Cozmâncă a ieșit din sală, pentru că intervenția mea de astăzi are ca obiect seriozitatea cu care Executivul, sau, mă rog, unii membri ai Executivului tratează Regulamentul Camerei Deputaților, mai precis capitolul referitor la întrebări și interpelări.

În cei aproape 4 ani de când lucrăm împreună, ne-am obișnuit să vedem aici, în fiecare luni seară, cam aceiași reprezentanți ai Executivului, singurele schimbări de la o săptămână la alta fiind dictate nu de diversitatea problemelor, ci de remanierile guvernamentale.

Întrebarea este ce te faci când problema pe care o aduci în discuție nu vizează pe unul din miniștrii obișnuiți să răspundă. Eu unul am făcut această greșeală, și în urmă cu exact o lună, adică pe 12 februarie 1996, i-am solicitat domnului ministru, secretar de stat Octav Cosmâncă, explicații privind tergiversarea repunerii în funcție a primarului ales al municipiului Botoșani, primar suspendat la începutul lunii septembrie 1995, în temeiul prevederilor art.46 din Legea 69/91. Deși la data de 4 decembrie, Parchetul de pe lângă Tribunalul județan Botoșani dispune scoaterea de sub urmărire penală, iar poliția confirmă inexistența altor lucrări penale în cauză, prefectul județului nu a emis nici până acum ordinul de anulare a suspendării primarului ales în 1992. În urmă cu câteva zile, între două articole ale Legii 69, domnul ministru Cosmâncă mi-a spus că trebuie să se mai documenteze înainte de a răspunde interpelării mele, or, eu știu, cu certitudine, că domnia sa cunoaște problema în detaliu, cu atât mai mult cu cât în această perioadă l-am avut de câteva ori oaspete în municipiul Botoșani.

După cum se știe, Regulamentul Camerei Deputaților specifică clar, la articolul 156, obligativitatea Executivului de a răspunde întrebărilor și interpelărilor în cel mult două săptămâni.

Întârzierea de care se face vinovat departamentul domnului ministru Cozmâncă nu are, cred eu, decât două explicații: indiferența față de membrii Camerei Deputaților sau lipsa de timp. Dar, pentru că ieri, domnia sa a fost aici toată după amiaza și a plecat exact în momentul în care au început răspunsurile la interpelări, rămâne în picioare doar prima variantă.

Rog Biroul permanent al Camerei să stabilească o dată precisă la care acest departament să-și precizeze poziția, pentru că orice întârziere în rezolvarea problemei menționate mai sus nu face decât să complice lucrurile, cei vinovați căutând cu disperare alte dovezi incriminatorii pentru primar și alte mijloace de influențare a factorilor de decizie, inclusiv ai justiției.

Dacă și acest demers va rămâne fără ecou, propun atunci modificarea articolului 156 din Regulamentul Camerei Deputaților cu următoarea completare: "cu excepția domnului ministru Octav Cozmâncă".

Vă mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - prezentarea protestului bibliotecarilor.

Domnul Adrian Năstase:

În încheiere, domnul deputat Lazăr Lădariu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Tranziția spre economia de piață, purtând pecetea unei originalități românești care a marcat vizibil toate componentele existenței noastre, a cuprins, în vârtejul ei, și pe cei mai defavorizați dintre oamenii de cultură - bibliotecarii.

După decembrie 1989, mulți bibliotecari, absolvenți ai unei facultăți cu profil pedagogic, au trecut la catedrele la care aveau încadrarea de bază. Dăruiții unei profesii au rămas în instituțiile cărora și-au consacrat viața și activitatea. Gestului lor nu i s-a răspuns, din păcate, pe măsura așteptărilor. Atunci când s-a luat măsura majorării salariilor lucrătorilor din instituțiile culturale, bibliotecarii, care nu blochează drumuri naționale și știu să așeze peste toate doar datoria, ei, care nu rotesc reteveiul pe deasupra capului prin piețele publice ca alții, ei, care nu cer, gălăgioși și furioși, mereu drepturi, prin Ordonanța 9/1996 au fost tratați discriminatoriu, neacordându-li-se sporul propus pentru celelalte categorii de lucrători din sfera culturii. Conștienți că mișcarea din mica branșă a bibliotecarilor nu este de natură să paralizeze viața social-economică a țării, ei așteaptă înțelegere din partea Legislativului și a Guvernului.

Ei nu pretind decât un salariu situat cel puțin la nivelul mediei pe economia națională, pentru că, oricum am lua lucrurile, este jenant să constați că există aici salarii de 105.000 lei, care se impozitează și din care se mai rețin și garanții, iar al unui licențiat universitar, cu o vechime de zeci de ani ca bibliotecar, este inferior celui revenind unui lucrător de la metrou.

Ofensați moral și nedreptățiți material, ei consideră profesiunea nobilă de bibliotecar și bibliotecile ca marginalizate inadmisibil, comparativ cu celelalte state din estul Europei.

În ziua de 6 martie, toate bibliotecile publice au declanșat prima acțiune de protest, cuprinzând următoarele revendicări:

l.- recunoașterea statutului bibliotecarului de promotor al culturii și factor social, educațional și informațional;

2.- asigurarea fondurilor financiare necesare unei dotări corespunzătoare pentru buna funcționare a bibliotecilor;

3.- finanțarea realizării unui sistem informațional la nivel național;

4.- finalizarea unei legislații moderne privind activitatea de bibliotecă, cu consultarea asociațiilor bibliotecari;

5.- salarizarea corespunzătoare a bibliotecarilor în concordanță cu importanța și pregătirea profesională;

6.- creșterea cu 50% salariilor bibliotecarilor;

7.- desființarea procentelor de promovare profesională la gradele I și IA, întrucât acestea contravin legii competenței, exceptarea bibliotecarilor de la calitatea de gestionar cu toate consecințele rezultate din Legea 22/69.

Încrezător că îndreptățitul protest al bibliotecarilor va fi auzit unde trebuie, credem că măsurile reparatorii morale și materiale se vor face simțite într-o corelare a salariului mediu al lor cu cel pe economie, cel puțin la nivelul celorlalți lucrători din sfera culturii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 11 avril 2021, 16:02
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro