Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 12, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 12-03-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 12, 1996

3. Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Intrăm în ordinea de zi și continuăm dezbaterile la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Rog comisia să ia loc în loja rezervată comisiilor.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că suntem la art.6, alin.5.

Îl rog pe domnul președinte Știrbu să ne prezinte amendamentele care s-au prezentat și punctele de vedere ale comisiei în legătură cu acestea. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aurel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

De fapt, la acest alineat care a rămas în raportul de bază, cu o completare în raportul suplimentar, unde am introdus și "consiliul județan", aceasta este de fapt modificarea, n-am avut amendamente. Domnul deputat Dinu a făcut o legătură cu un alt articol, în sensul de a preciza, când vom ajunge la articolul respectiv, problema și cu "primarul", dacă este compatibil sau nu cu mai multe funcții.

Noi n-am trecut la articolul respectiv "primarul", pentru că la incompatibilități se prevede, în mod clar: primarul nu poate avea și calitatea de consilier și am crezut că nu este necesar să repetăm. Când vom ajunge la articolul respectiv, dacă va fi nevoie și nu se înțelege, ne vom gândi atunci, să vedem, să dăm totuși normei o claritate mai bună.

Alte probleme la acest alineat...

Domnul Adrian Năstase:

Nu, însă domnul Dinu a făcut o observație privind redactarea.

Deci, dânsul spunea că formularea "în mod cumulativ", ar însemna că trebuie, în mod necesar, să candideze pentru toate cele trei, ori ideea era că poate candida pentru oricare dintre ele și eventual în același timp.

Domnul Aurel Știrbu:

Da, a fost și acest aspect afirmat.

Domnul Adrian Năstase:

Deci era oricum o chestiune de redactare, nu de fond.

Domnul Aurel Știrbu:

Da. Dacă cumva în redactarea noastră se înțelege confuz, în sensul că trebuie să candideze pentru toate funcțiile, atunci, bineînțeles trebuie să ne însușim redactarea domniei sale, care se pare că este mai clară. Nu avem nimic împotrivă. Totul este să scoatem o formă cât mai clară. Suntem de acord.

Domnul Adrian Năstase:

Bine. Punctul de vedere al inițiatorului. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Amendamentul propus de domnul deputat Dinu mi se pare pertinent și este într-o redactare mult mai clară, mai precisă. Și atunci permiteți-mi să dau citire acestui alineat 5 cu teza întâia, că ulterior s-a propus și o teză, a doua, referitoare la municipiul București.

Deci: "O persoană poate candida atât pentru consiliul local, cât și pentru consiliul județean, precum și pentru funcția de primar".

Și acum teza a doua: "În municipiul București, o persoană poate candida atât pentru consiliul general, cât și pentru unul din consiliile locale, de sector, precum și pentru funcția de primar". Și atunci, pentru capitală este corelat pe deplin acest text, teza a doua cu teza întâia de la alineatul 5.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Comisia?

Domnul Aurel Știrbu (din loja comisiei):

A fost de acord.

Domnul Adrian Năstase:

De acord cu aceasta.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Dinu, pentru teza întâi deocamdată. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul pentru teza a doua, în formularea pe care a citit-o domnul secretar de stat Cosmâncă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Îmopotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului alineatul 5 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem mai departe, următoarele alineate, deci alin.6 și 7 sunt acceptate, în varianta de la Senat, de către comisie.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Dacă nu, supun votului alin.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.7. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului punctul 8 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la pct.9, referitor la art.7. Vă rog să observați pct.9 din raport, deci se introduce de fapt la primul rând din alin.3. Domnul Marton Arpad are o observație. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În raportul suplimentar, care cuprinde și amendamentele respinse, se face o trimitere la un set de 8 amendamente ale mele care au fost respinse pe motivul că ele se ocupă cu o problematică rezolvată în modificarea Legii 69. Ca atare, nu poate fi pusă în discuție.

Într-adevăr, dintre aceste 8 amendamente, 3 se referă la această problematică, ca atare nici nu voi mai vorbi despre ele, însă celelalte 5 se referă la cu totul alte probleme. În consecință, mi le voi susține, cu acordul dumneavoastră, iar dumneavoastră, conform Regulamentului, probabil, aveți dreptul să decideți dacă va putea rămâne acel alineat sau nu.

Referitor la punctul 9, eu, în amendamentele pe care le-am depus comisiei, solicit eliminarea alin.3.

Domnul Adrian Năstase:

Da, mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

In legătură cu acest amendament al domnului Márton Árpád - Francisc, el este corelat cu alin.1.

In situația în care reducem numărul de zile de la 45 la 30, atunci, într-adevăr, alin.3 nu își mai are rostul. In formularea actuală, deci cu 45 de zile, textul alin.3 este normal, firesc, întrucât este vorba și de faptul că avem alegeri parțiale. In actuala legislatură noi am avut 22 de asemenea alegeri parțiale și este normal ca acest termen pentru alegerile parțiale să fie la jumătate față de cel care este prevăzut pentru alegerile locale generale.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nică.

Domnul Mihail Nică:

Sunt întrutotul de acord cu ce spune domnul secretar de stat, însă în alin.3 nu spune nicăieri că această excepție se introduce pentru alegerile parțiale. Și aș ruga comisia să revizuiască un pic alineatul și să se precizeze că această excepție de reducere la jumătate se face numai pentru alegerile de tip parțial.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Domnul deputat Știrbu.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am avut în vedere formularea adoptată de Senat. Observați că nu am modificat decât o singură sintagmă și se pare că această normă nu strică cu nimic, ba chiar este necesară. Ea spune: "In cazul în care se stabilește, potrivit legii, o campanie mai scurtă de 45...", nu se stabilește, nu operează; în caz că se stabilește, operează. Că sunt alegeri parțiale, că sunt alegeri generale, este o normă care permite, în cazuri în care se va face așa ceva.

Eu nu pot decât să mențin ceea ce a stabilit comisia.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sorin Lepșa.

Domnul Sorin Lepșa:

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, eu susțin ceea ce spunea colegul deputat Nică Mihail, pentru că așa se poate interpreta că, chiar și în alegeri generale, se poate da o hotărâre de Guvern ca acestea să se desfăsoare cu termene la jumătate. Ori nu este normal ca în alegerile generale să apară acest lucru. Deci cred că este bine să fie specificat că numai pentru alegerile parțiale.

Domnul Adrian Năstase :

Dar nu este clar alin.1, care spune "cel puțin 45 de zile"? Deci este lege deja. Prin hotărâre de Guvern se poate trece peste această dispoziție de la alin.1?

Domnul Sorin Lepșa:

Dar alin.3 permite acest lucru.

Domnul Adrian Năstase:

Păi, dar este clar că se referă la o altă ipoteză, pentru că nu poate să intre, în același timp, în coliziune cu alineatul 1.

Domnul Sorin Lepșa:

Deci, domnule președinte, dacă luăm alin.3: "In cazul în care se stabilesc, potrivit legii, campanii electorale mai scurte de 45 de zile". Deci se poate lucrul acesta.

Domnul Adrian Năstase:

Pentru cele parțiale, pentru că, altfel, data alegerilor se stabilește...

Domnul Sorin Lepșa:

Atunci, dacă este pentru cele parțiale, să scriem în acest alineat că pentru alegerile parțiale.

Domnul Adrian Năstase:

Cred că această observație este corectă.

Domnul Știrbu.

Domnul Aurel Știrbu:

O să fie cazuri în care o să avem turul 2, la anumite localități. Cum le numim, parțiale?

Domnul Sorin Lepșa:

Este cu totul altceva.

Domnul Aurel Știrbu:

De ce să nu rămână, că este o normă generală permisivă? Nu este cu totul altceva. Se stabilesc alegeri și atunci vom stabili alegeri cu 10 - 12 zile...

Domnul Adrian Năstase:

Domnul secretar de stat Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Domnule deputat Lepșa,

Aici este vorba de faptul foarte clar și completarea propusă de comisie este firească, potrivit Legii administrației publice locale. Deci, făcând această trimitere, lucrurile nu se pot referi nicicând la alegeri locale de factură generală; deci numai atunci când se dizolvă un consiliu local și facem trimitere la Legea administrației publice locale. Când un primar a decedat și trebuie să se organizeze alegeri în acea localitate, termenele se reduc la jumătate. Aceasta este situația foarte clară, precisă și trimiterea la Legea administrației publice locale este clară, nu se poate proceda altfel.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, înțeleg că s-ar accepta modificarea acestei formulări. Deci, în loc de "potrivit legii", să fie "potrivit Legii administrației publice locale", ca să nu mai existe nici un echivoc.

Domnul deputat Olteanu.

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu are sens să amestecăm, în textul acestei legi, care se referă la mecanismul alegerilor locale, să venim să introducem amendamente dinLegea 69.

Care a fost gândirea noastră în comisie? Noi vom crea un mecanism, prin această lege, pe care dorim cu toții să-l permanentizăm, să nu schimbăm din 4 în 4 ani sistemul electoral, să amețim electoratul. Deci, până la urmă, cetățenii trebuie să se obișnuiască cu un anumit sistem al alegerilor locale și, din acest motiv, am considerat necesar, în funcție de evoluția societății, în funcție de factorii de conjunctură, să lăsăm la latitudinea Guvernului care va fi peste 4 ani, în funcție și de modul cum se va orienta societatea românească, să lăsăm, deci, la latitudinea Guvernului, la momentul respectiv, să aprecieze perioada în care va avea loc campania electorală respectivă. Deci aceasta a fost gândirea pentru care nu am prevăzut un termen expres, să spunem, prin acest text de lege.

Vă mulțumesc.

Și părerea mea ar fi să lăsăm așa cum este textul, că este bine gândit.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Răsvan Dobrescu.

Aveți cuvântul. Bună dimineața, domnule deputat!

Domnul Răsvan Dobrescu:

Un text de lege trebuie să fie simplu, clar și precis. El nu trebuie să lase loc unor interpretări ambigue și nici posibilitatea aplicării lui discreționare. De aceea eu sunt de părere că în acest text de lege trebuie stabilită campania electorală la 45 de zile, atunci când au loc alegeri locale generale în toată țara și să existe posibilitatea scurtării ei la 30 de zile, numai atunci când au loc alegeri, în anumite localități, înaintea expirării mandatului normal de 4 ani. Dacă vom face un astfel de text de lege, el va îndeplini cerințele pe care vi le-am expus. Dacă nu, există posibilitatea ca Guvernul, în funcție de interesele sale de moment, să stabilească o campanie electorală mai lungă sau mai scurtă, după cum apreciază el. Și vă rog să vă gândiți că acum există acest Guvern și majoritatea probabil că va fi mulțumită ca acest Guvern să stabilească, în acest mod, alegerile parțiale, dar există posibilitatea ca de la anul să existe un alt Guvern și actuala majoritate, viitoarea opoziție cred că nu va fi mulțumită ca acel Guvern să practice un sistem care i se va părea abuziv. De aceea legea trebuie să fie făcută clară și aplicabilă oricărui Guvern, și celui actual, și celui viitor, indiferent care va fi acela.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dan Marțian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt absolut de acord cu ideea pe care a enunțat-o puțin mai înainte domnul deputat Răsvan Dobrescu, și anume că legea trebuie să fie clară. Din acest punct de vedere, vă propun ca, în ceea ce privește alin.1 de la articolul.7, el să sune astfel: "Data alegerilor se stabilește prin hotărârea Guvernului". Prima frază sau prima teză, după care să urmeze a doua teză: "Durata campaniei electorale pentru alegeri locale este de 30 de zile".

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dejeu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gavril Dejeu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi venit la microfon, dacă nu s-ar fi făcut această ultimă propunere de către domnul coleg Dan Marțian.

Eu apreciez că scurtarea duratei alegerilor locale la un termen de 30 de zile, de o lună nu este o măsură bună, pentru corectitudinea alegerilor și mai ales pentru exprimarea corectă și reală a voinței electoratului.

Se știe foarte bine, domnule președinte și stimați colegi, că suntem într-o perioadă de tranziție și de formare a opiniei publice românești, inclusiv în acest domeniu atât de delicat al opțiunii electorale și că greutățile cele mai mari din acest punct de vedere le întâmpinăm în zone locale, în zonele mai retrase ale țării, ori reducerea campaniei electorale, în aceste zone, la 30 de zile impietează și afectează, după părerea mea, posibilitatea reală de a organiza în mod corect și de a obține, mai cu seamă în mod corect, o voință liber exprimată și în cunoștință de cauză de către electorat. De aceea eu sunt pentru menținerea acestui termen de cel puțin 45 de zile, că și așa este redus față de 60, cât am avut până acum, dar sunt pentru modificarea puțin a alineatului acesta al treilea, care vorbește despre posibilitatea reducerii acestui termen în cazuri excepționale și această reducere să se prevadă până la cel puțin 30 de zile și nu mai puțin, pentru că, iată, văd aici o reducere și la mai puțin de 24 de ore și să rotunjim aceste termene la o zi, deci în sus.

Termenele acestea de sub 30 de zile în campania electorală, după părerea mea, sunt neavenite. De aceea propun această modificare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Márton Árpád - Francisc și apoi domnul Cozmâncă.

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Termenele pe care le înscriem în acest articol trebuie să fie corelate. Ca atare, și acest alineat are o parte a textului cu reducerea pe care, probabil, nu ați observat-o. Reducerea se referă la celelalte termene care există în această lege, pentru că, în această lege, dacă o parcurgeți în întregul ei, observați că există mai multe termene și, conform acestor termene, cu 30 de zile înaintea datei alegerii, trebuie să fie depuse candidaturile. Dacă nu există această prevedere, de exemplu de reducere inclusiv a acelui termen de 30 de zile la jumătate, atunci propunerea domnului vicepreședinte Dan Marțian ar însemna că nu ar exista nici o zi pentru depunerea candidaturilor. Deci trebuie să se facă corelarea. Pe de altă parte, eu îmi mențin amendamentul de eliminare, pentru că poate să spună și domnul Cozmâncă că au existat alegeri parțiale, în care s-au fixat aceste termene mai scurte. De ce au intervenit aceste alegeri parțiale? Au fost demiși niște primari sau au demisionat de bunăvoie etc., etc., lucru pentru care partidele nu s-au pregătit și, în momentul respectiv, când au aflat că vor fi alegerile, nu au avut timpul suficient, conform termenelor care existau, în care trebuia să se încadreze, să-și găsească omul potrivit. Și erau alegeri care trebuiau repetate, pentru că nu a existat nici un candidat. Și peste două luni s-a refăcut alegerea. Deci, ca atare, s-a pierdut.

Eu cred că acest termen de 45 de zile, pentru toate cazurile, este benefic și este necesar.

Domnul Gheorghe Cristea:

Este minimal.

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Minimal. Mai jos nu se poate, vă rog să mă credeți. Ceea ce se crede că se poate câștiga cu cele 15 zile, de fapt se pierde mult mai mult, atât pe plan reprezentativ, al localității, cât și pe plan operativ.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Eu sunt de acord cu amendamentul domnului deputat Dan Marțian, de fapt el vine să clarifice mai bine alin.1 de la acest articol și, în al doilea rând, propunerea care s-a făcut, de 30 de zile, de reducere a campaniei electorale, pentru alegerile locale nouă ni se pare firească.

Am discutat această problemă și la Senat, s-a apreciat și la Senat că trebuie să facem o delimitare clară între alegerile generale, parlamentare și alegerile locale.

Primul considerent pentru care propunem reducerea acestei perioade se leagă de faptul că, la nivelul localităților, comunelor, orașelor, candidații sunt cunoscuți, nu le trebuie două luni pentru a fi cunoscuți de electorat și a face campanie electorală. In al doilea rând, acest text era valabil în urmă cu 4 ani. Intre timp, partidele, toate partidele, cel puțin cele parlamentare s-au consolidat, au structuri clare, precise, deci au și candidați competenți, oameni capabili să poată fi propuși pentru consiliile locale respective. De aceea susținem acest amendament și, în al doilea rând, vă propun, domnule președinte, sigur că domnul Márton are dreptate, trebuie o corelare a termenelor, dacă se aprobă acest amendament cu 30 de zile.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Toată lumea și-a propus, încă de acum câțiva ani, ca alegerile să fie libere, corecte și, după unele întâmplări mai recente, cât mai curând posibil. Acest cât mai curând posibil nu poate, însă, afecta substanța acestei forme de manifestare a democrației, și anume democrația în cunoștință de cauză. A invoca faptul că s-or fi consolidat sau or fi împietrit unele partide parlamentare, mi se pare mie ciudat, pentru că una este să te simți consolidat, când ești la putere, fie și prin simplul fapt că vorbești de pe poziția reprezentantului Guvernului și alta este să induci iluzia că noi suntem partide consolidate după 4 ani de la Revoluție, 6 ani, poftim, ca să luăm în calcul și cei doi de tranziție abruptă.

In condițiile date, pe starea de spirit pe care noi înșine o resimțim la ora aceasta, calculul făcut era de cel puțin 45 de zile. Era chiar ideea inițială venită de la același Guvern, pe care, cu onoare, îl reprezintă astăzi domnul Cozmâncă, de 60 de zile. Au fost discuții și s-a rămas la 45. Noi o să ajungem, până la urmă, să facem alegeri înainte de a face alegerile, pe ideea că, dacă tot îi cunoaștem, de ce să-i mai și votăm, îi punem pe aceștia. Nu este posibil, lipsește posibilitatea reală de a informa, de a cunoaște, de a face campanie, vorba aceea, din poartă în poartă sau din sat în sat. Dacă vreți dumneavoastră să faceți o campanie în care jocurile sunt deja făcute, mie mi se pare că nu sunt corecte. Ideea este, până la urma urmei, și de onestitate, în relația între partide, nu pentru a asigura o rotativă sau pentru a asigura un simulacru de alegeri, ci, pur și simplu, pentru a ne respecta unii pe alții. Nu are rost să venim, pe starea de spirit națională, cu abrupturi din acestea de tipul: nu se mai face în 45, în 30; și în 30 de zile, cu toate termenele pe care, birocratic, dar necesar birocratic, această lege le propune. Când se va putea asigura, logistic, ca aceste alegeri să fie corecte, măcar în forma lor, în forma lor de organizare? Când se vor comunica liste, când, imaginați-vă, cunoașteți bine realitatea în teritoriu, ce învălmășeală va fi? Eu vă rog, deci, să nu forțăm nota, să fim și originali, de data aceasta, să ne respectăm realitățile. Găsim modele în Franța, dar nu avem tehnica și nu avem educația politică necesară, în sensul bun al cuvântului, "educație politică". Nu avem. Trebuie să recunoaștem precaritatea democrației noastre.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul George-Iulian Stancov:

Deci, cel puțin 45 de zile...

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles...

Domnul George-Iulian Stancov:

...pentru ceea ce dumneavoastră ați propus să adăugăm aici, potrivit Legii administrației ..., legii în domeniu, dar nu pentru restrângerea dreptului până la anularea lui.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Este un amendament de fond și aș spune că este o chestiune chiar de esență, pentru legea aceasta și eu cred că ar fi util să mai lăsăm o zi, până mâine sau, dacă se va putea, în cursul serii de astăzi, să se mai facă o discuție pe această problemă. De aceea aș ruga comisia să mai analizeze această problemă și să vadă dacă există un consens în legătură cu această chestiune, pentru că este o problemă, într-adevăr, deosebit de importantă.

Domnule deputat, luați loc, vă rog. Este o problemă în care eu trebuie să decid. Este un amendament de fond și eu decid să-l trimit la comisie. Ce să mai spuneți dumneavoastră?

Domnul Ion Dobrescu:

Dar amendamentul nu a fost depus la comisie în timp util.

Domnul Adrian Năstase:

Este în ordine. Deci eu am luat o decizie și vă rog să rețineți ceea ce am spus.

Deci este o problemă în care, într-adevăr, dacă va exista interes, sigur, mergem pe această formulă, dacă nu pe cealaltă de 45 de zile. Dar vă rog să luați în calcul, când se vor finaliza aceste..., problema este și practică, deci, la un interval de 45 de zile, când anume vor avea loc alegerile, dacă nu cumva riscăm să ajungem, cu aceste alegeri, în luna iunie. Deci este și o problemă practică. Faceți, la comisie, un calendar foarte clar și să vedeți dacă, și din punct de vedere practic, nu este nevoie de o anumită soluție. Dar, dacă nu există, totuși, un punct de vedere majoritar, sigur că nu are rost să încercăm modificarea acestuia.

S-ar putea spune că în Spania, de exemplu, alegerile generale se fac cu o campanie electorală de două săptămâni. Sau în Marea Britanie. Este de discutat care este soluția mai bună sau nu. Sigur că, poate după 6 ani, deja oamenii se cunosc mai bine, lucrurile sunt ceva mai clare, dar, repet, pentru că problema este sensibilă și, pentru că avem cu toții interesul ca această lege să treacă și ea să fie acceptată cât mai larg, cred că este utilă o rediscutare a acestei probleme, în cadrul comisiei. Și, ca atare, trimit această chestiune la comisie, iar comisia - trecem peste acest articol - și ne va prezenta mâine dimineață un punct de vedere. Dacă nu se poate accepta acest amendament, vom merge înainte cu formula de 45 de zile, dar vă rog să reflectați și în termeni practici la această chestiune.

Deci trecem la următorul punct, care este punctul nr.10.

Am reținut, în orice caz, amendamentul..., sunt, de fapt, două amendamente pentru alin.2, un amendament al domnului Márton Árpád - Francisc, de eliminare a alin.3 și un alt amendament de adăugare, deci completare a sintagmei "potrivit legii", în "potrivit Legii administrației publice locale" și, bineînțeles, amendamentul prezentat de domnul deputat Dan Marțian, care vizează o reorganizare a alin.1 în două texte și care, bineînțeles, ar face inutil, înțeleg, în aceste condiții, și alineatul 3.

Deci vă rog să reflectați asupra acestor aspecte, la comisie, și mâine să ne prezentați un punct de vedere.

Trecem la punctul 10. Este vorba de denumirea capitolului. Vă rog să observați raportul suplimentar. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului raportul suplimentar, dar acolo trebuie modificat, deci capitolul II va avea "următorul titlu", nu "următorul cuprins". Da? Bun.

Supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Punctul 11, primul alineat, se propune suprimarea sintagmei "viceprimarilor". Da?

Vă propun, pentru vot, acest alineat în formularea comisiei.

Există o observație, da? Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Corniță. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Corniță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi trebuie să eliminăm, aici, sintagma "viceprimari", dar, în același timp, trebuie să introducem, este vorba de comună, oraș, municipiu și județ, pentru că noi am prevăzut că alegerile se vor face în mod direct și pentru consilierii județeni.

Domnul Adrian Năstase:

S-a introdus, vă rog să vedeți în raportul suplimentar noul alineat.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, din raportul principal, referitor la alineatul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Dacă sunt observații privind introducerea unui nou alineat, în sensul celor relevate de domnul deputat Corniță și pe care îl găsiți, deci acest alineat, în raportul suplimentar? Dacă nu, supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Supun votului punctul 11 de la punctul I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, punctul 11 a fost acceptat.

Punctul 12, în formularea inițială. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Punctul 13. Vă rog să observați raportul suplimentar. Dacă sunt observații?

Domnul Gavril Dejeu:

Am o observație de redactare, la partea finală: "Consiliul județean..., atât, cât și pentru primari".

Domnul Adrian Năstase:

Da, "...atât, cât și pentru".

Supun votului amendamentul de redactare al domnului deputat Dejeu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Supun votului articolul 12, în formularea amendată, deci formularea din raportul suplimentar și la care adăugăm amendamentul deja acceptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă articolul a fost acceptat.

Punctul 14, referitor la articolul 13, alineatul 1, în...

Da, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul deputat Lazar.

Domnul Nicolai Lazar:

La articolul 13, alineatul 1, "delimitarea secțiilor de votare se face de către primari, iar numerotarea se face de către prefect, pe județ, în ordinea alfabetică a comunelor și orașelor, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor".

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Olteanu.

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Propunerea de amendare făcută de colegul antevorbitor se regăsește în articolul 9 din textul actual al Legii 70. Deci numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ și din municipiul București se face de către prefecți, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Deci lucrurile sunt puse la punct, nu este cazul să mai revenim. Bineînțeles, în ordine alfabetică, domnule Lazar. Nu este un impediment în derularea procesului în sine, deci chestiunea este rezolvată, în textul actual de lege...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă mențineți amendamentul?

Domnul Nicolai Lazar:

Nu.

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Supun votului dumneavoastră punctul 14 al articolului I, referitor la alineatul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 15, referitor la articolul 14, alineatele 1 și 2.

În ceea ce privește alineatele 1 și 2, de fapt, alin. 1, el este cel de la Senat.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text, cu alineatul de la Senat? Dacă nu, îl supun votului pe acesta.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Se propune introducerea alineatelor 2, 3 și 4, pe care le aveți în raport la punctul 15.

Dacă sunt observații în legătură cu ele? Domnul deputat Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

În noul alineat 2, a doua frază sună astfel: "Împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau a oricăror erori, se poate face întâmpinare la primarul care a întocmit lista".

Întrucât omisiunile și înscrierile greșite reprezintă și ele erori, propun ca segmentul de frază "sau a oricăror erori" să fie înlocuit prin: "sau a oricăror alte erori".

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Domnule deputat Székely, aveți cuvântul.

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Mulțumesc. Aș dori să pun o întrebare domnului secretar de stat în legătură cu primul alineat, în care se specifică că: "cetățenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale". Întrebarea mea este: unde au posibilitatea să facă acest lucru? Știu că în comisie s-a ridicat problema și eu am susținu ideea - regret nu am făcut un amendament scris, așa că nu am ce să susțin - dar totuși aș avea rugămintea să analizați posibilitatea ca să se specifice obligativitatea primăriilor de a afișa listele electorale într-un loc vizibil, în incinta sau în preajma circumscripțiilor electorale. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Domnule deputat Székely, în legătură cu întrebarea dumneavoastră răspunsul este următorul: în primul rând că pot să verifice listele electorale permanente care sunt afișate la primărie, deci ele se găsesc la primărie în permanență, în al doilea rând, la locurile de afișare. Vă rog să corelați acest articol cu art. 142 și obligația primarului de a realiza aceste lucruri în termenele stabilite de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastă amendamentul domnului deputat Ștefan Cazimir.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastă alineatele 2, 3 și 4 așa cum figurează ele la punctul 15 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Fostul alin. 2 devine alin. 5, formulare nemodificată.

Supun votului dumneavoastă acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului punctul 15 în ansamblu.

Cine este pentru? Da...

Domnul Marțian Dan (din sală):

Trebuie suprimat pentru a avea: "art. 14 va avea următorul conținut".

Domnul Adrian Năstase:

Da. Deci, vă rog să observați la punctul 15, formularea de la Senat era următoarea: "art. 14 alineatele 1 și 2 vor avea următorul cuprins". Deci, va trebui tăiată sintagma: "alineatelel 1 și 2" pentru că acum sunt 5 alineate. Și atunci va rămâne doar: "art. 14 va avea următorul cuprins".

Supun votului această modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului punctul 15 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă punctul 15 a fost adoptat.

Punctul 16. În ceea ce priveșțe textul, el ...

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Nu este bine spus: "Art. 14 va avea următorul cuprins:"...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, așa este, să lăsăm comisia de mediere sau chiar comisia noastră, în final, să găsească formularea cea mai bună din punct de vedere redacțional. Aveți dreptate.

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Ordonarea textelor...

Domnul Adrian Năstase:

Sigur că da și chiar aceste aspecte care țin strict de tehnica legislativă să poată să fie definitivate până la votul final.

La punctul 16 se propune introducerea unui nou alineat.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu această chestiune.

Domnule deputat Cristea, vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea:

Cred că ar trebui să spunem corect: "orice modificare intervenită după trimiterea copiilor de pe liste se comunică", pentru că modificările acestea denotă că le avem deja pe toate și să așteptăm cam 24 de ore. Deci, "orice modificare intervenită după trimiterea copiilor de pe liste" și textul rămâne același, "se transmite în 24 de ore", deci ca să se poată face în permanență corectura, până când se ajunge la ziua alegerilor.

Domnul Adrian Năstase:

Se poate accepta; de fapt, este nerelvantă, după părerea mea, ambele variante sunt același lucru.

Supun la vot amendamentul domnului deputat Cristea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? 1 abținere.

Cu o abținere acest amendament a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastă formularea acestui alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Vă rog să observați că se va produce o modificare în numerotarea alineatelor, prin introducerea acestui nou alineat și lucrul acesta apare și mai clar la punctul următor, la punctul 17. Este vorba aici, în mod clar, de alin. 5 care va avea următorul cuprins, datorită faptului că s-a introdus alineatul anterior. Nu, e 4 aici, nu? Deci, alin. 4, prin faptul că se introduce alineatul anterior, de la punctul 16, devine alin. 5.

Voci din sală:

Șase.

Domnul Adrian Năstase:

Să lăsăm comisiei să vadă aceste chestiuni. Deocamdată să vedem pe fond, dacă sunteți de acord cu propunerea de la punctul 17, care este venită de la Senat.

Cine este pentru? Sunt observații. Domnul deputat Márton Árpád.

Aveți cuvântul, domnul deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prin acest alineat, coroborat cu interzicerea participării la alegeri a acelora care de 6 luni nu au domiciliu stabil sau flotant într-o localitate, introducem o discriminare clară între tineretul României, parte fiind studenți, parte fiind militari, poate, provenind din aceeași clasă.

S-ar putea întâmpla ca prin glisarea alegerilor, care este normală și vedem că se întâmplă, la următoarele alegeri care să aibă loc în toamnă, să avem studenți care de o lună, două stau în localitatea respectivă și au de urmat încă 4, 5, 6 ani de facultate în localitatea respectivă și să nu aibă drept de vot și să avem militari care peste o lună, două sau câteva zile vor fi lăsați la vatră și vor vota Consiliul local. Chiar neexistând această discriminare, în orice caz, majoritatea militarilor stau doar un an în localitatea respectivă, deci după alegeri, oricum, trei ani nu vor beneficia de pe urma acelor autorități care au fost alese prin votul lor.

Ca atare, eu cred că această prevedere trebuie eliminată și găsită soluția prin care cât mai mulți militari să aibă posibilitatea să voteze la locul unde își au domiciliul lor stabil, pentru că această prevedere de 6 luni trebuie să fie prevedere pentru toată populația României, indiferent dacă în momentul respectiv sunt studenți sau militari.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lepșa.

Stimați colegi,

Doar pentru tezele contrare, deci am prins deja ideea pentru această teză, nu are rost să mai...

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Eu aș mai aduce un argument. Presupunând că într-o comună, să spun, de 2.000 de locuitori, există o unitate militară în care sunt 1.000 de soldați. Vă dați seama că acele alegeri vor fi viciate prin votul soldaților care, de fapt, nu locuiesc în comuna respectivă, ci temporar, o perioadă de 6 luni, poate unii de 1 lună de zile, dacă, să spunem, se eliberează în următoarea lună.

Cred că este normal ca acest alineat să fie eliminat și găsită o altă soluție, cel mai normal este ca militarii să voteze dacă sunt în localitățile în care au domiciliul stabil. (Nemulțumire în sală)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Rădulescu-Zoner.

Domnul Rădulescu-Zoner Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Îmi pare tare rău că nu știu, de la o vreme intru în contradicție cu colegii din partea aceasta a sălii. Domnilor, nu putem să demobilizăm armata, 24 de ore să rămână țara fără armată, ca să se ducă soldații să voteze. Aceasta este clar. Deci, acest lucru nu se poate. Dar, pe de altă parte, și domnul Márton Árpád are dreptate și eu cred că aceeași normă care s-a fixat pentru ceilalți cetățeni, deci 6 luni... să nu vi se pară că ieri am pledat aiurea când am vorbit despre candidați, adică cei care au reședința, după 6 luni să poată candida, tocmai pentru a da posibilitatea la articolele următoare ca cei care au reședința, după 6 luni să poată vota. Eu cred că aici trebuie comisia să găsească o formulă și cea mai bună ar fi aceeași. Nu putem crea două norme. Deci, pentru civili să locuiască 6 luni într-o localitate, pentru a putea vota, iar militarii, așa cum spune și domnul Lepșa și cum a spus și domnul Márton Árpád, după o lună sau după 5 zile, că l-a transferat în altă unitate, ca să nu mai spun că ar putea fi unii transferați. Dar, eu nu mă gândesc la situatii din acestea, să zicem, penibile.

Deci, aceasta cred că trebuie să fie norma: 6 luni pentru toți cetățenii țării, indiferent că sunt militari sau sunt civili și, deci, lista se va face de către comandant în funcție de acest lucru: de când se găsesc militarii în cazarmă. Se găsesc după șase luni, sunt trecuți pe listă, bine, dacă nu, la revedere! Altfel nu se poate! Dar, nici să demobilizăm armata.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dabu. După aceea domnul deputat Putin și apoi domnul deputat Dejeu.

Aveți cuvântul domnule deputat.

Domnul Romulus Dabu:

Să-mi permiteți să aduc aminte colegilor că fac parte dintre acei deputați care lucrează în învățământ și în această calitate aș vrea să reamintesc încă o dată că anul universitar pentru studenții care votează începe la 1 octombrie și dacă până la sfârșitul lui aprilie sau începutul lui mai, când vor fi alegerile, dumneavoastră socotiți că nu sunt șase luni și trebuie să trimitem studenții acasă, înseamnă că vorbiți fără să fi făcut acest calcul elementar. Deci, ei au suficient timp, suficientă vechime în orașul în care învață ca să poată vota fără nici un fel de probleme. Argumentul cu militari, indiferent că este vorba de două zile sau trei, mi se pare la fel de abstract și la fel de neavenit. Forțele armate nu pot fi demobilizate, nu știu cine ar plăti și din ce motive ar trebui să plătească ca toți din armată să se ducă înapoi să voteze la localitățile lor. Și dovadă că ce s-a spus aici este abstract, este că, în forțele armate române, mi se pare, cazuri extrem de rare sunt în care la o localitate de 2.000 de oameni există o unitate militară de 1.000. Unitățile sunt pe lângă mari aglomerări urbane și în complexe militare bine structurate, deci nu există temei real ca să folosiți ca argument trimiterea soldaților acasă. Soldații trebuie să voteze acolo unde sunt, ca forțe armate ale României. Nu uitați că ei nu fac politică, prin lege. Deci, cred că este bine așa cum este.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Putin.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc aminte despre niște prevederi pe care noi le-am adoptat.

În primul rând, vă aduc aminte că, prin legea privind apărarea, am stabilit că termenul pentru satisfacerea serviciului militar este de un an de zile. Nu uitați, de asemenea, că prin Legea învățământului am stabilit că termenul de școlarizare în facultăți, în universități este de la 4, 5 și 6 ani. Acesta ar fi un prim argument.

Vă aduc, de asemenea, aminte, că prin articolul 3 noi am convenit că cetățenii cu drept de vot, care și-au stabilit reședința într-o altă unitate administrativă cu cel puțin 6 luni de zile, își pot exercita dreptul de vot. Acesta este un text pe care noi deja l-am adoptat. Toți studenții și respectiv toți militarii dobândesc statutul de flotant care reprezintă, de altfel, acest termen de reședință. Ei sunt deja flotanți 6 luni și așa mai departe.

Or, noi, dacă nu acceptăm și nu stabilim același termen pentru militari, ca și pentru studenți, practic am crea două prevederi contrarii: pe de o parte se spune că cei care au stabilită reședința 6 luni de zile au dreptul să voteze, iar pe de altă parte noi trimitem studenții să voteze acasă. Sunt două prevederi care se contrazic una față de alta și, având în vedere că, totuși, studenții stau 4, 5 și 6 ani într-o localitate și este firesc ca să fie interesați de soarta urbei sau a localității în care își petrec mare parte din timp, în comparație cu militarii care poate ies de două ori pe lună, duminica, în permisie, totuși, mie mi se pare că este o inechitate și normal ar trebui să le dăm același drept, adică să voteze la domiciliu, unde sunt unitățile școlare.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dejeu. Deocamdată chestiunea este cu militarii.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

În aceeași idee eu vă rog să-mi permiteți să propun amendamentul, vreau să precizez că acest amendament l-am făcut și la Comisia juridică, de disciplină și imunități, și anume, în alin. 4, după referirea la militari, am introdus următorul text: "precum și studenții vor fi înscriși în liste speciale întocmite de unitățile militare și semnate de comandanții acestora, respectiv de rectorii unităților școlare" și textul urmează în continuare.

Domnul Adrian Năstase:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși o idee aici a stârnit într-un fel oarecare zâmbete în sală, eu voi reveni asupra ei pentru că, din punctul meu de vedere, este o chestiune fundamentală a dreptului de a alege al cetățeanului român. Se știe foarte bine că aceste alegeri locale trebuie să reprezinte emanația voinței locuitorilor care vor beneficia de ele. Că, prin urmare - și aceasta este substanța democrației locale - locuitorii unei comune sunt singurii chemați să-și aleagă oamenii pe care să-i conducă. Acesta este un principiu la care subscriem cu toții și de la care n-ar trebui să facem abateri.

Eu vă dau un exemplu concret din județul Sibiu. În orașul Avrig este o unitate militară la Mârșa care este arbitrul alegerilor locale, literalmente rezultatul alegerilor nu mai depinde de voința alegătorilor din Avrig și satele aparținătoare, ci depinde pur și simplu de balanța în favoarea căreia înclină voturile militarilor din această unitate; treabă discutată de noi și în această precampanie electorală, treabă verificată și în 1992.

Și atunci, întrebarea care se pune este următoarea: acele alegeri sunt în spiritul legii? Cu alte cuvinte militarii, care sunt veniți pentru a sta în regimul cunoscut un an sau un și jumătate, este normal ca să determine și să influențeze alegerile unui primar, alegerile unui consiliu într-o localitate este evident că din punct de vedere al substanței problemei este inadmisibil.

Sigur că sunt greutăți: cum să trimiți militarii acasă? Nu se poate, și eu zic! Nu sunt la curent cu modul în care este reglementată această problemă, eventual în alte state.

Domnul Mihail Olteanu (din loja comisiei):

E la fel!

Domnul Gavril Dejeu:

Dar mă gândesc dacă nu s-ar putea găsi o soluție de vot prin corespondență? Pentru că a lăsa această idee să stăruie în cuprinsul legii noastre electorale înseamnă a da posibilitate ca oamenii care nu au nici un fel de legătură cu circumscripția electorală în care își au temporar reședința, să voteze și să influențeze voința reală a celorlalți care au dreptul, într-adevăr, să-și hotărască soarta conducătorilor lor. Această problemă eu am venit să o spun la microfon. După părerea mea, este extrem de importantă, dacă vrem într-adevăr să respectăm voința democratică a celor care au dreptul să-și aleagă oamenii și să nu influențăm această voință, prin intervenția unor factori exteriori circumscripțiilor lor electorale, iar menținerea acestui sistem de vot a militarilor și a studenților poate influența votul. Iată centre cum e Bucureștiul, Clujul, Iașiul, Timișoara, cu mii de studenți care sunt veniți din alte părți, vor vota pentru primarul Bucureștiului, pentru primarul Clujului, pentru primarul Iașiului. Păi, eu îmi pun întrebarea: este normal ca în acest fel să se determine ... (Vociferări în partea stângă a sălii.) Bun. Urmează să se decidă. Eu am ridicat această problemă politică, de principiu, care ține de democrația acestor alegeri.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Înainte să elucidăm ... Domnul Berceanu era înaintea dumneavoastră, dar înainte de a-i da cuvântul, vreau să vă rog să acceptați să organizăm votul de la ora 11,00. Mai sunt 24 de minute. Va trebui să supunem votului proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 69 pe 1991, raportul comisiei de mediere la proiectul Legii arhivelor naționale și raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul armelor de foc și al munițiilor. O să facem și o pauză.

În ceea ce privește procedura de vot, eu cred că ar fi util să facem un vot nominal, ca să avem siguranța că vin colegii noștri, pentru Legea administrației publice locale.

Supun votului dumneavoastă această procedură de vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Peste șapte minute o să facem o pauză de un sfert de oră pentru a se da posibilitatea liderilor să adune cât mai mulți oameni pentru că este o lege foarte importantă și este nevoie să avem o prezență cât mai bună.

Deci, pentru celelalte, cred că putem să ne exprimăm votul în mod deschis, cu mâna ridicată.

Supun votului dumneavoastă această procedură de vot pebntru celelalte proiecte de legi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Dau cuvântul domnului Radu Berceanu.

Aveți o chestiune în legătură cu procedura, domnule Vida?

Domnul Iuliu Vida:

Cu prima problemă am...

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, dați-i voie domnului Vida, în legătură cu prima problemă. (Se adresează domnului deputat Radu Mircea Berceanu)

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

În mod respectuos vă rog ca pauza care urmează să fie considerată ca o pauză pentru consultări cu liderii grupurilor parlamentare cu privire la Legea nr. 69. Ca să nu mai solicit după ce intrăm în sală o altă pauză.

Domnul Adrian Năstase:

Foarte bine.

Domnule deputat, înțeleg că este o invitație din partea dumneavoastră către liderii grupurilor parlamentare pentru a participa la o discuție la Sala Iorga, în acest interval de timp, până la vot.

Deci, rog liderii grupurilor să ia în considerare această invitație și să participe la această discuție înainte de vot.

Domnul deputat Radu Berceanu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu modul în care votează militarii în termen, cred că sunt niște probleme divergente, suntem așa într-un fel de situație tipică de dilemă, dar principiul de la care nu trebuie să abdicăm atunci când gândim această chestiune este apropierea de o corectitudine cât mai importantă, cât mai mare, a alegerilor în fiecare localitate.

De aceea, eu aș merge pe soluția în care militarii în termen care nu sunt de șase luni acolo - noi am dezbătut de curând Legea pregătirii populației pentru apărare și acolo s-a stabilit prin vot că toți militarii în termen satisfac un stagiu militar de un an de zile, deci, cu alte cuvinte, militarii în termen care nu sunt în unitatea militară, deci nu sunt flotanți, de 6 luni de zile, să nu poată să participe la vot. În felul acesta respectăm și regula general valabilă stabilită tot de noi pentru toți cetățenii. Pentru ceilalți militari care sunt mai vechi avem și o oarecare motivație, să spun așa, că fiind deja de 6 luni în localitatea respectivă au avut posibilitatea unui număr oarecare de permisii în care, eu știu, cât de cât au cunoscut, măcar așa, centrul localității și cât de cât cum arată localitatea pentru care ei urmează să voteze.

În acest fel, jumătate din militarii în termen vor putea să-și exercite dreptul de vot în acea localitate, cealaltă jumătate neputând să-și exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, un număr oarecare vor primi permisii, iar alții nu vor putea să-și exercite dreptul de vot. Care va fi influența asupra alegerilor locale a acestui din urmă fapt? Și anume, că un număr de militari în termen, să zicem, 30- 40% nu vor putea să-și exercite dreptul de vot. Acest efect va fi minim pentru că acei militari sunt din foarte multe localități ale țării și, deci, din acele localități vor lipsi un număr mic de voturi.

În schimb, dacă permitem ca toți militarii în termen să voteze într-o localitate, ei - așa cum s-a spus aici - pot influența crucial alegerile. Eu mai adaug două exemple: Vânju Mare și Plenița, de care foarte mulți dintre dumneavoastră ați auzit, pentru că unii din sală poate chiar au făcut armata acolo. Sunt localități mici; Plenița are 6-7 mii de locuitori, deci are 4 mii și ceva de votanți, și are o unitate militară foarte, foarte mare. Deci, acea unitate militară poate determina cu totul modificarea echilibrului în ceea ce privește votul la un primar sau la consilieri. În momentul în care numai jumătate din militarii în termen de acolo vor avea acest drept, lucrurile se mai schimbă și cred că în felul acesta putem să împăcăm această evidentă dilemă care există din acest punct de vedere.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Bucur.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihail Bucur:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În spiritul ideii expuse aici de către colegul Dejeu, vin și eu cu un argument în plus. Există acolo, lângă Deva, respectiv lângă Simeria, o unitate militară, care este la aceeași distanță față de câteva comune. Acești militari care sunt acolo, predomină față de câteva sate existente în acel loc și ei urmează să fixeze sau să se pronunțe asupra unui primar pe care nu l-au văzut niciodată și nu l-au cunoscut niciodată. Eu sunt sigur că derivă de aici niște dificultăți. Ce facem cu ei? Trebuie găsite soluțiile astfel încât cei care votează să și cunoască pe cine votează. Altfel, votul este ineficient.

Deci, va trebui găsită o soluție în această situație, fie că cei care au vechimea până la un an sau în tot cazul cunosc, se presupune că cunosc pe cineva de acolo și să fim conștienți că cei care votează acolo își aduc contribuția la..., eu știu, administrația locală care va fi după aceea.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Principiul pe care trebuie să-l avem în vedere atunci când hotărâm este principiul teritorialității. Acest principiu de drept este prezent în toate ramurile noastre de activitate. Și în materie judiciară: s-a întâmplat un accident de circulație în Harghita - mi-ar conveni mie să vin la București să mă ancheteze vreun procuror, dar nu se poate așa -, mă va ancheta procurorul din Harghita. Și atunci, eu cred că principiul teritorialității trebuie aplicat și aici, așa cum este și propunerea.

Domnilor colegi, este adevărat că militarii nu prea sunt în măsură să facă opțiuni sigure și în cunoștință de cauză, dar să nu uităm că administrația unităților militare este cea mai implicată în alegeri și în problemele locale. Or, această administrație a unităților militare cunoaște bine ce opțiuni pot fi exprimate. (Rumoare)

În nici un caz, (Rumoare; vociferări) ... conducerea am spus, pe militari nu-i oprește nimeni să ia cunoștință de opțiunile electorale și din județele Harghita, și din alte județe.

Propunerile care s-au făcut cu privire la o serie de formalități privind corespondența votului, privind listele sau dubluri de liste, eu cred că nu sunt realiste și efectiv nu s-ar putea realiza votul în termenul scurt pe care l-am prevăzut noi în cuprinsul legii.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. În încheiere, domnul Borbély, domnul Athanasiu și domnul Baciu Severin. Doar o clipă!

Stimați colegi, ca să nu dezvoltați foarte mult temele respective, vreau să vă anunț că această chestiune o voi da din nou spre consultare comisiei. Pentru că mi se pare că ea mai trebuie văzută și pe drept comparat, și pe implicații de ordin constituțional .

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Borbély Ladislau:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să atrag atenția asupra unui aspect care poate n-a fost accentuat.

După cum știți, conform raportului comisiei, campania electorală este interzisă în cadrul unităților militare. Deci, eu cred că accesul la informație al acestor militari, din moment ce este o alegere locală, este clar că militarii, conform Constituției, dacă ei ar participa la vot în acea localitate, ar trebui să aibă același mod de administrare a campaniei electorale ca și orice circumscripție electorală.

Deci, din moment ce chiar prin raportul comisiei li se interzice acest drept, nu se poate vorbi de o egalitate a șanselor.

În al doilea rând, cred că - și aici intervine dreptul comparat - ar trebui comisia să analizeze, pentru că, după cunoștințele mele, în alte state acest lucru se poate rezolva și este un precedent foarte bun ori votul prin corespondență, ori a doua variantă, de a vota în localitățile de unde de fapt provin. Eu cred că se poate rezolva, este o chestiune de ordin tehnic, nu de ordin politic, și acel militar trebuie să aibă dreptul, conform Constituției, să voteze pentru acel primar și acel consiliu de unde provine.

Deci, eu cred că este foarte clară poziția noastră.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Athanasiu și apoi domnul deputat Baciu Severin.

Votul prin corespondență cred că nu este posibil, pentru că nu este constituțional .

Domnul Alexandru Athanasiu:

Permiteți-mi, domnule președinte, să intervin, pentru că aici s-au spus niște lucruri adevărate, dar numai pe jumătate. Deci, noi avem acum de a alege între respectarea unui principiu și, pe de altă parte, de a împăca niște exigențe tehnice.

Principiul este clar: voința comunității locale trebuie să aducă pe scena politică a fiecărei localități aleșii localității respective. Numai cei care fac parte din comunitatea locală pot să aleagă pe cei care să-i reprezinte.

Deci, din acest punct de vedere, este evident că militarii, prin voința exprimată cu ocazia votului, pot să altereze rezultatele unei alegeri, fără să exprime voința reală a comunității respective. Este un principiu câștigat și cred că de aici trebuie să discutăm.

Este evident că militarii nu pot să voteze pentru alte persoane decât cele care sunt alese în localitatea lor de domiciliu sau de reședință, după caz.

Pe de altă parte, există această dificultate materială, fizică. Trimiterea în permisie a unui număr mare de militari ar duce, cum s-a spus, la o demobilizare a armatei, lucru care ar putea fi, eventual, periculos.

Și atunci, v-aș ruga - și-i rog pe membrii comisiei să împace exigențele în prezență, din acest punct la care aș vrea să mă refer, din această perspectivă. Mie mi se pare că există o soluție; nu soluția votului prin corespondență, pentru că ea ar fi neconstituțională, întrucât exigența legii fundamentale este votul direct. Dar cred, cu dificultăți tehnice evidente - și ele trebuie rezolvate -, ca militarii să voteze în unitatea militară, dar având la dispoziție listele din localitatea de unde domiciliază. Deci, practic, ei ar vota exact ca și cum ar fi în localitatea de unde domiciliază, dar în unitatea militară. (Rumoare în sală) A nu accepta o asemenea soluție, ar însemna să alterăm votul la aceste alegeri locale. Nu uitați, nu suntem la alegeri generale. Nu putem accepta nici ideea decăderii din dreptul la vot al militarilor - ar fi și acest lucru neconstituțional -, iar, pe de altă parte, oamenii ar alege alți reprezentanți decât cei pe care ar avea dreptul să-i reprezinte.

Deci, eu aș ruga să reflectați pentru a împăca... Și vă dau exemplu, în Italia se procedează în acest fel; se aduc listele din localitatea unde domiciliază militarii, dacă nu li se dă permisie. Pentru că există și posibilitatea, opțional, să se solicite permisie pentru ziua de vot.

Deci, ori soluția .... (Rumoare}

O voce din sală:

Nu-i adevărat!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mă contraziceți cu documente! (Rumoare ; clopoțel)

Deci, una dintre aceste soluții trebuie avută în vedere.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Baciu Severin.

Domnul Severin Baciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să fiți de acord cu textul propus de comisie. Și asta pentru câteva argumente care nu permit comentarii, după mine. Este vorba de o permisie pentru votarea, exercitarea dreptului de vot al militarilor, între 3 și 5 zile. Închipuiți-vă, în acest interval, armata română nu este operativă, nu poate să-si exercite atribuțiile pe care le are, de apărare a țării- asta-i una - lucru pe care trebuie să-l facă în permanență.

În al doilea rând, închipuiți-vă, trupele de grăniceri vor pleca în permisie pentru vot; lăsăm granițele țării descoperite timp de 3 la 5 zile. Pleacă jandarmii în permisie ... (Rumoare) Da? Vă convine, nu? Mulțumesc. (Râsete) Pleacă jandarmii în permisie, au obiective foarte importante în pază și apărare și în 3-5 zile acestea rămân de izbeliște, ca să folosesc acest termen.

În aceste condiții, gândiți-vă foarte bine cum trebuie să adoptăm acest articol.

Încă o dată vă rog să fiți de acord cu propunerea făcută de comisie.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Rog comisia să examineze încă o dată acest text. Vom trece la următorul punct, după votul pe care-l vom exprima la ora 11,00.

Înainte de aceasta, să-mi dați voie să-l invit pe domnul deputat Brânzei la microfon, care are de făcut un anunț.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Având în vedere hotărârea Biroului permanent de a da curs plîngerii liderului Grupului parlamentar de la UDMR, care este și secretarul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, de a ne reântâlni pe marginea discutării proiectului de hotărâre în ceea ce privește Bugetul Camerei Deputaților pe anul 1996, cu toate că - și țin să precizez că acea ședință s-a desfășurat în condiții regulamentare, fiind prezenți la discutarea și la întocmirea raportului un număr de 13 membri din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dar, repet, având în vedere această hotărâre a Biroului permanent , domnule președinte, vă rog să fiți de acord ca mâine, la ora 11,00, să acceptați ca membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, împreună cu chestorii Camerei Deputaților, secretarul general și directorul general de la Camera Deputaților, să ne întâlnim la sala nr.29, pentru a rediscuta acest proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc și eu.

Facem o pauză de 10 minute.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, vă rog să luați loc în bănci.

Stimați colegi,

Ne-am reunit ca să constatăm că este ora 1 și jumătate, aproape. Vă propun următorul lucru: să ne revedem la ora ... (Rumoare, vociferări) Deci nu vom putea face ... (Rumoare în sală; vociferări)

Stimați colegi,

Eu sunt convins că sunt unii colegi care au făcut un efort pentru a fi prezenți la această oră la Parlament, având alte angajamente, probabil (Rumoare în sală, vociferări) ... și de aceea, eu îmi dau seama că ideea de a ne revedea la ora 15,00, pentru unii este extrem de antipatică.

O voce din sală:

Am pierdut o oră și jumătate ...

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, (Rumoare, vociferări)

Vă rog să țineți seama de faptul că unul dintre liderii grupurilor a făcut o anumită solicitare, problema a fost destul de complicată și cred că aveți dreptate, cu alte prilejuri nu va mai trebui să acceptăm astfel de solicitări. (Vociferări în sală)

Ce s-a întâmplat?

Domnul Victor Boștinaru:

Procedură, domnule președinte!

Domnul Adrian Năstase:

Care procedură?

Domnul Victor Boștinaru:

Propunerea dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase:

N-am făcut nici o propunere încă.

Domnul Victor Boștinaru:

Domnule președinte, două treimi din membrii Camerei au așteptat în sală pe baza unei înțelegeri dinainte. Dumneavoastră nu ați binevoit nici măcar să trimiteți un semn acestor oameni care au așteptat în sală, dincolo de ora convenită în programul Camerei, ca acum să constatăm că dumneavoastră veniți și spuneți "mergem în pauză". Nu se poate! Puțin respect față de acești oameni este obligatoriu pentru toți, indiferent de poziția pe care o avem. Nu puteți să ne expediați doar pentru faptul că PDSR-ul a negociat în propriul grup o oră și jumătate. (Rumoare, vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc pentru observație. (Rumoare )

Stimați colegi,

S-ar putea ca unii dintre colegii noștri să nu cunoască programul zilei de astăzi. Rog secretariatul să se distribuie programul pe care-l avem pentru astăzi. (Rumoare , vociferări)

Stimați colegi,

Încă o dată fac apel .... (Rumoare) Eu nu am nimic împotrivă. Dacă dumneavoastră doriți să lucrăm fără pauză ... (Rumoare, vociferări) N-am nimic împotrivă.

Stimați colegi,

Eu supun la vot această propunere din partea Opoziției - să lucrăm fără pauză. Eu, personal, sunt în favoarea acestei propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? (Vociferări) 31 de voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

Stimați colegi,

Cu majoritate de voturi, cu majoritate entuziastă, s-a votat să lucrăm fără pauză. Vă felicit pentru această decizie înțeleaptă (Aplauze) și vreau să vă spun că o salut cu deosebită bucurie.

În aceste condiții, (Rumoare, vociferări) rog liderii grupurilor parlamentare să- și prezinte punctul de vedere în legătură cu discuția care a avut loc la inițiativa Grupului ... (Rumoare, vociferări) Stați puțin! Îl invit pe domnul Vida să ne prezinte ce anume s-a discutat, iar după aceea, cred că este corect ca liderii de grupuri, pentru că așa s-au înțeles .... Eu nu am participat la întâlnirea respectivă ... (Vociferări) Deci .... (Clopoțel)

Da, am înțeles.

Domnule Vida, vă rog să veniți să prezentați concluziile la care s-a ajuns în discuția liderilor și apoi vom vedea cum procedăm mai departe.

Aveți cuvântul. (Rumoare ; clopoțel)

Domnul Vida Iuliu:

La solicitarea grupului nostru parlamentar, a avut loc o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare și majoritatea liderilor au acceptat propunerea noastră, prin care am solicitat rediscutarea articolului 26 din proiectul de modificare a Legii nr.69, respectiv alineatul 3, nou.

În cadrul discuțiilor, la amendamentul prezentat și discutat s-au făcut unele modificări și prezint textul amendamentului care a fost definitivat în urma discuțiilor purtate cu liderii grupurilor parlamentare: "În unitățile administrativ-teritoriale în care toți consilierii, primarul, viceprimarii, secretarul cunosc limba etniei majoritare din localitatea respectivă și dacă toți sunt de acord, în cadrul lucrărilor consiliului se poate folosi simultan cu limba oficială a statului și limba etniei respective."

Procesul-verbal de ședință, hotărârile consiliului, precum și celelalte documente vor fi întocmite exclusiv în limba oficială a statului". (Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În urma propunerii acestui text, liderii de grupuri s-au dus la grupurile respective și l-au discutat.

Dacă unul dintre lideri dorește să expună un punct de vedere înainte de vot? În legătură cu această chestiune, cu textul respectiv? (Rumoare în sală)

Da. Domnul deputat Roman.

Aveți cuvântul, domnule deputat. (Rumoare; clopoțel)

Domnul Emil Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru ziua de astăzi, în program, la ora 11,00 era prevăzut votul la o lege și la două medieri la alte două legi. În pauza de la ora 11,00, liderii de grupuri ne-am întrunit, invitați fiind de către domnul Iuliu Vida, și am discutat respectivul amendament. Având în vedere că acest amendament vine după discutarea respectivei legi de modificare a Legii nr.69/1991 și întrucât în Regulamentul Camerei Deputaților astfel de prevederi nu există, este adevărat că noi am mai practicat așa ceva, dar cred că practica este una, iar Regulamentul este alta. Și-mi permit să amintesc că nu mai târziu decât ieri am procedat la aprobarea unor modificări ale Regulamentului Camerei Deputaților. Nimeni nu s-a gândit, nici acum o săptămână, sau o lună, sau trei, de când se discută ceea ce am aprobat noi ieri, să vină și cu o astfel de aprobare.

În consecință, o astfel de propunere, de a se introduce astăzi un amendament nou la o lege care a fost discutată, mai cu seamă un amendament care sub o altă formă a fost respins, găsim că această procedură este neregulamentară și, în consecință, Grupul parlamentar PUNR este împotriva respectivei proceduri. Nu contestăm câtuși de puțin dreptul nici unuia dintre domniile voastre, sau noi toți la un loc sau în particular, de a veni cu inițiativă legislativă pentru modificarea respectivei legi.

Grupul parlamentar PUNR găsește că, la ora actuală, această intervenție sau această operație nu este regulamentară.

În consecință, grupul parlamentar, din cauza acestei prevederi, sau acestui aspect neregulamentar, este împotriva ca respectivul amendament, indiferent că el este sau nu acceptabil, dar, din punct de vedere regulamentar, el nu poate fi introdus.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Alte puncte de vedere? Da. Vă rog. Doamna deputat Smaranda Ionescu.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Smaranda Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului "România Mare" susține cele spuse de liderul Grupului parlamentar al PUNR și suntem de părere că nu este cazul să reluăm discuția acestui nou alineat și să trecem direct la vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Rotaru.

Domnul Constantin Rotaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ceea ce solicită Grupul parlamentar UDMR este normal și trebuie să afirmăm că așa se întâmplă și în realitate. Cine poate forța un grup sau colectiv format numai din maghiari să vorbească românește sau o altă limbă? De aceea, într-un consiliu local unde consilierii, primarul, viceprimarii și secretarul sunt maghiari, este normal să se vorbească în limba maghiară. Atunci de ce este nevoie să mai legiferăm? Probabil că trebuie să răspundem la câteva întrebări. Pornind de la prevederea legală că ședințele de consiliu local sunt deschise, dacă participă un cetățean de naționalitate română, în ce limbă se vorbește? Dacă participă un deputat sau senator român, pentru că suntem obligați să ne informăm, în ce limbă se vorbește? Dacă prefectul își trimite un reprezentant la ședință, în ce limbă se vorbește? Avem nevoie de translatori în țara noastră? Dacă se va vorbi în limba oficială a României, limba română, ce nevoie mai avem de acest amendament? Fără să mai întrebăm care este substratul acestei propuneri, având în vedere consecințele foarte grave pe care ar urma să le aibă o asemenea prevedere, Grupul parlamentar al Partidului Socialist al Muncii votează împotriva rediscutării art.26 alin.3, din legea pe care urmează să o votăm.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ilie Nica.

Domnul Ilie Nica:

În numele grupului, vă cer în primul rând scuze pentru întârzieri, însă am înțelegerea că ne veți accepta aceste scuze, întrucât o dezbatere între 100 de oameni consumă mult timp.

Am dezbătut această propunere sub două aspecte: sub aspectul procedurilor și sub aspectul fondului propunerii. Sub aspectul procedurilor, am constatat în cele din urmă, că, de fapt, ne aflăm într-o situație în afara Regulamentului. Sigur, se invocă argumentul existenței unui precedent. Este vorba de precedentul cel mai apropiat, cel constituit în legătură cu proiectul de Lege de modificare a Codului penal.

Ne-am abătut și atunci de la Regulament. Am revenit asupra unor articole votate, cu speranța că legea va căpăta șanse în plus să fie promovată la votul final. Legea a căzut. Cu tristețe, am constatat că abaterea de la o regulă procedurală a fost neproductivă și, din această cauză, efectele neplăcute, efectele negative ale acestei abateri s-au multiplicat.

În consecință, propunerea noastră este ca și acum, și pe viitor mai degrabă să ne abținem de a ne încălca propriile reguli.

Și aceasta este propunerea pe care o facem noi, ca grup, și în legătură cu propunerea pe care Grupul UDMR ne-a făcut-o astăzi.

Pe fond, însă, am constatat, la capătul dezbaterilor, că propunerea, în sfârșit, rugămintea Grupului UDMR, poate fi rezolvată și va fi rezolvată odată cu ratificarea Convenției privind Cartea Europeană a limbilor regionale și minoritare.

În consecință, faptul că astăzi nu acceptăm să ne abatem de la procedurile Regulamentului nostru, nu lipsește legislația din România de o prevedere pe care a solicitat-o Grupul UDMR.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ghișe.

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În câteva cuvinte voi expune poziția Grupului parlamentar Liberal și al Partidului Alianței Civice.

Sigur că sub aspect procedural se poate invoca ideea că nu ar fi nimerit să se rediscute acest articol.

Pentru că la vremea potrivită noi am avut un amendament asemănător, chiar dacă nu în forma aceasta îmbunătățită, vrem să vă spunem următoarele lucruri.

Este un principiu cunoscut că atunci când o țară, și este cazul României, ratifică, semnează un document internațional, ce urmează a fi ratificat de Parlament, acest document face parte din dreptul intern. Or, în Cartea Europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la 5.11.1992 la Strassbourg, la articolul 10 privind autoritătile administației și serviciile publice apar următoarele două precizări care cred că merită să fie cunoscute de către noi toti.

La articolul 2 se spune: "În ceea ce privește autoritătile locale și regionale din zonele locuite de un număr de vorbitori de limbi regionale sau minoritare, în care se justifică măsurile specificate mai jos, părtile se angajează să permită și sau să încurajeze:" și acum este alineatul a) "folosirea limbilor regionale sau minoritare în cadrul administrației regionale sau locale", iar la alineatul f) "folosirea de către autoritățile locale a limbilor regionale sau minoritare în dezbaterile din consiliile locale, fără a exclude totuși folosirea limbii oficiale a statului". Or, dacă România a semnat acest document, care la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, va face parte din dreptul intern, de ce acum, când suntem în pragul de a adopta această lege importantă, să nu fim de acord principial să ne raliem acestui document european?

Așa cum am spus atunci când am susținut amendamentul nostru, aici sunt două chestiuni. O chestiune este de principiu, anume aceea de a reduce din tensiunile interetnice care mai există atăzi în România, idee care ne face compatibili și acceptabili în conditii de egalitate între țările Uniunii Europene. Și atunci, pentru că oricum în unele zone, unde există populații minoritare, acest lucru se petrece în fapt, anume când toți oamenii din consiliul respectiv: primar, viceprimari, secretari, vorbesc limba minorității respective, de ce, printr-o lipsă de prevedere legală, noi să-i plasăm în afara legii pe acești oameni?

Din acest motiv, la vremea respectivă am susținut amendamentul.

Închei prin a vă spune că grupul nostru parlamentar este de acord cu rediscutarea lui, și, eventual, adoptarea lui în forma în care a fost prezentată.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc,

Dacă mai sunt alte comentarii? Nu. Cred că va trebui să trecem, va trebui să luăm deciziile în succesiunea firească. Eu vă propun următorul lucru, în legătură cu chestiunea concretă care ne-a luat aceste 2-3 ore din ziua de astăzi, va trebui să procedăm în felul următor:

În primul rând voi supune votului... Vă rog să faceți liniște, dacă se poate! Vă rog! Voi supune votului dumneavoastră în primul rând rediscutarea articolului 26.

Dacă veți fi de acord cu acest lucru, voi supune votului dumneavoastră... Vă rog să luați loc și mai ales să faceți liniște! În măsura în care se va accepta acest lucru, sub aspect procedural, atunci voi supune la vot textul pe care l-a citit domnul Vida. După ce vom clarifica această chestiune, vom trece la votul nominal, poate înainte de votul nominal să acceptați să facem cele două voturi deschise pentru celelalte două proiecte de legi sau rapoarte de mediere, ce sunt, da?

Deci, prima chestiune, și rog să fie invitați în sală toți colegii, deși bănuiesc că sunt toți, unii probabil că sunt în pauză...

Supun votului dumneavoastră rediscutarea articolului 26 din lege.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 122 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați! 145 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 13 abțineri.

Rezultatul votului este următorul: 122 de voturi pentru, 145 împotrivă și 13 abțineri.

În aceste condiții, propunerea de rediscutare a articolului nu a fost acceptată.(Aplauze)

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 11 avril 2021, 16:38
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro