Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 13, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 13-03-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 13, 1996

Continuarea dezbaterilor la proiectul de Lege privind Avocatul Poporului

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Emil-Livius-Nicolae Putin și Ovidiu Cameliu Petrescu, secretari.

 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Incepem lucrările Camerei. Vreau să vă aduc la cunoștință situația participării. Din 341 de deputați, și-au înregistrat participarea, pe listele de prezență, 223; sunt absenți 118. Din aceste absențe, 17 îi privesc pe colegii noștri care au primit diferite însărcinări din partea Camerei. Cvorumul de lucru este de 171 de deputați.

Sper ca ceea ce am anunțat în legătură cu numărul celor și-au semnat prezența să fie confirmat în decurs de câteva minute și de prezența în aulă.

In cursul zilei de ieri, am hotărât ca să continuăm astăzi dezbaterea proiectului de Lege privind Avocatul Poporului.

In urma discuțiilor care s-au purtat pe marginea proiectului de Lege privind modificarea Legii alegerilor locale, un număr de puncte au fost trimise spre examinare, în funcție de anumite amendamente prezentate în plen de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu inițiatorul.

Aseară, după terminarea lucrărilor în plen, comisia s-a întrunit, s-a pronunțat în legătură cu un număr de amendamente, altele urmează să le examineze în cursul acestei zile. De altfel, comisia a fost invitată, în acest sens, să se întrunească la sala 29 și vă cer și dumneavoastră consimțământul ca să poată lucra, în vederea examinării diferitelor propuneri făcute în legătură cu unele articole ale acelei legi, să-și poată cristaliza punctul de vedere și să ne prezinte concluziile și soluțiile la care au ajuns. Așa încât, la cei 17 despre care am pomenit puțin mai înainte că au primit însărcinări din partea Camerei, va trebui, dacă agreați această învoire a comisiei, să îi adăugăm și pe membrii Comisiei juridice.

Dacă sunteți de acord să lucreze ?

Din sală:

Da.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

In aceste împrejurări, pentru a nu irosi timpul nostru și a înainta, totuși, cu examinarea unor proiecte de legi, ordinea noastră de zi este foarte încărcată, numărul de proiecte de legi care își așteaptă examinarea și al deciziilor noastre în Cameră este foarte mare, vă propunem să continuăm cu dezbaterea proiectului de Lege privind Avocatul Poporului.

Noi am început mai demult examinarea acestui proiect de lege și am epuizat, dacă vă aduceți aminte, materia aferentă capitolului I din acest proiect de lege. Urmează să examinăm acum Capitolul II. Intrucât comisia lucrează, o să rugăm să se contacteze biroul acestei comisii să desemneze pe cineva din birou, care să participe la lucrări.

In legătură cu Capitolul II, el este, deci, intitulat "Numirea și încetarea din funcție a avocatului poporului". Astfel figurează, în raportul comisiei sesizată în fond, titlul acestui Capitol II.

Dacă în legătură cu titlul acestui capitol dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori? Atunci, vă supun votului titlul, așa cum l-am citit puțin mai înainte.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitatea voturilor celor prezenți, s-a aprobat titlul Capitolului II.

Trecem la discutarea articolul.6. El este structurat în două alineate. Dacă dorește cineva să intervină în legătură cu acest articol?

Vă rog să poftiți.

Domnul deputat Varga.

 
 

Domnul Varga Attila:

La alineatul 2.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu-i nimic. Noi, ca de obicei, discutăm articolul în integralitatea lui. Dumneavoastră puteți face amendamente, sugestii de redactare în legătură cu oricare alineat. După aceea vedem ce rezultă din dezbatere și vom examina, după aceea, evident, în modul în care curge el în text.

Aveți cuvântul. Domnul deputat Varga Attila are cuvântul.

 
 

Domnul Varga Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Propun modificarea la articolul 6 alineatul 2 și propun următorul text: "In funcția de avocatul poporului poate fi ales orice cetățean român cu cunoștințe juridice, care este în deplinătatea tuturor drepturilor cetățenești și politice, nu are antecedente penale, se bucură de respectul public și de o reputație neștirbită".

Calificarea existentă în alineatul 2 considerăm că este prea severă și nejustificată, în același timp. In majoritatea reglementărilor,în diferite state, unde există experiența instituției Avocatului Poporului și, în același timp, și o tradiție a acestei instituții, nu se prevede o calificare atât de deosebită, cum este în proiectul nostru. Noi am propus soluția suedeză, care prevede doar necesitatea cunoștințelor juridice. De exemplu, legea spaniolă nu prevede nici măcar atât, deci cunoștințele juridice și, potrivit acestei legi, deci a legii spaniole, poate fi ales avocat al poporului orice cetățean spaniol care este în deplinătatea drepturilor politice și cetățenești. Considerăm necesar ca cel care numește să aibă o mai mare libertate în alege persoana corespunzătoare funcției. Deci, prin urmare, solicit să admiteți propunerea noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă sunt alte observații în legătură cu articolul 6? Nu mai sunt? Atunci îl rog pe domnul deputat Petru Tănasie, unul din coautorii propunerii legislative, să ne spună opinia inițiatorului.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că, asupra acestei chestiuni, ar urma să existe posibilitatea aprecierii condițiilor, calităților persoanei care urmează să fie numită avocat al poporului. In redactarea textului, îmbunătățit de către Comisia juridică sub aspect redacțional, am avut în vedere, față de noutatea instituției și la noi, și cu deosebire a atribuțiilor pe care le conferă această Lege a Avocatului Poporului, a raporturilor sale cu autoritățile din țara noastră, că este cel puțin necesar și ar trebui să găsim un element, un reper anume, ca să-l apropiem de o anumită calitate și am zis că el trebuie să corespundă cerințelor prevăzute de Legea 47/1992 cu privire la organizarea Curții Constituționale și, mai exact, la condițiilor de a fi judecător la Curtea Constituțională.

Personal și împreună cu domnul Ovidiu Petrescu apreciem că aceste considerente nu sunt excesive. Dacă vom revedea Legea 47, vom regăsi, în articolul 38, alineatul 1, acea formulare cu privire la activitatea profesională deosebită, cu privire la reputația și demnitatea neștirbită. Deci singura chestiune care rămâne în discuție era aceea a cunoștințelor sau pregătirii juridice, pe care socotim că ar fi necesar să le aibă avocatul poporului. Subliniez, încă o dată, dacă veți vedea și atribuțiile acestuia, ale lui și ale adjuncților săi, în continuare, deci audiere, verificare, cercetare ș.a.m.d., socotim că numai o asemenea pregătire ar evita, știu eu, exercițiul acestei funcții altfel decât în condițiile legilor specifice acelor activități, cât și a legii speciale pe care o discutăm astăzi, motiv pentru care noi stăruim asupra acestui text, urmând ca dumneavoastră să apreciați.

Vă informez că, potrivit Legii 47, pentru funcția de judecător la Curtea Supremă se cere o anumită vechime, aceea de 18 ani și socotim că, dacă am lăsa numai "cel care are cunoștințe juridice și se bucură de o reputație", ar însemna că oricine, cu o anumită experiență în profesie, ar putea fi avocat al poporului. Or, noi am zis că unul din elementele care trebuie să se asocieze bunei reputații, pregătirii profesionale trebuie să fie și vechimea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Tot la acest articol?

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Da.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bine. Am să vă rog să poftiți, dar cu rugămintea să se formuleze diferite propuneri în legătură cu articolul pe care îl discutăm, anumite comentarii, chestiuni, înainte de a mai da cuvântul inițiatorilor, pentru ca să putem lucra ordonat, altfel vor fi nevoiți să intervină inițiatorii, să facă alte precizări, în funcție de alte luări de cuvânt.

Aveți cuvântul, domnule Dejeu.

Consider, deci, că, fiind la început, încă nu ne-am intrat în ritm.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Nu am intrat în ritmul dezbaterilor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să informez Camera că, în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, care a inițiat și ea un proiect de lege pe această temă, noi am dezbătut foarte pe larg problema aceasta a avocatului poporului și una dintre ideile ce s-au desprins, în această comisie, a fost următoarea: "Calitățile ce se cer avocatului poporului, între multe altele, este totala imparțialitate față de frământările politice din țară". In această idee, pentru a realiza această imparțialitate, această neutralitate a avocatului poporului, una dintre condiții s-ar cere ca el să nu fi făcut parte din vreun partid politic, în ultima perioadă de vreme, pentru a nu exista bănuiala că, fiind instituit avocat al poporului, dar făcând parte, până acum, dintr-un partid politic, deci, bănuiala că ar putea să părtinească o formațiune politică sau cealaltă.

Pentru aceste motive, la acest alineat al doilea, deci, al articolului 6 care ni se propune, aș cere să se includă această condiție și mă gândesc, nu am formulat definitiv textul, dar: "Poate fi numit avocat al poporului orice cetățean român care îndeplinește condițiile de numire prevăzute pentru judecător la Curtea constituțională, cu condiția să nu fi făcut parte dintr-o formațiune politică în ultimii 5 sau 6 ani’, depinde cât vom decide.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt și alte observații în legătură cu acest articol 6, pe care îl discutăm.

Domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu-Zoner dorește să intervină. Il invit la tribună și pe dânsul.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Aveam și eu un amendament asemănător. Oricum, trebuie stabilit un termen, ca respectivul candidat sau respectivii candidați să nu fi făcut parte dintr-un partid politic, pentru că, altfel, este foarte simplu. De fapt, partidele propun în Senat, își propun pe unul sau pe altul, respectivul își dă demisia, cu două săptămâni înainte, din partid și, de fapt, tot aparține unui partid politic. Așa încât, ori agreați amendamentul domnului deputat Dejeu...or eu venisem cu un alt amendament, în sensul de a nu face parte dintr-un partid politic, în momentul promulgării legii. Adică în momentul în care legea a fost publicată sau promulgată, respectivul, care va candida în funcția de avocat al poporului, să nu facă parte dintr-un partid politic.

Las la aprecierea dumneavoastră care dintre aceste amendamente este preferabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte observații?

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Imi dați voie, pentru o precizare la amendament? Poate ajungem la un consens cu domnul Zoner.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Mi se pare că propunerea domnului coleg Zoner nu îndeplinește toate condițiile. Adică un cetățean care, până acum, timp de 6 ani de zile, a făcut politica unui partid, indiferent, din stânga, din dreapta, nu are importanță, credem, în continuare, că, printr-o decizie de acum, de a se retrage pro causa, pentru că este numit avocat al poporului, oferă garanția? De aceea eu am făcut amendamentul să nu fi făcut parte din nici un partid în ultimii 6 ani de zile.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații, dacă mai sunt? Domnul Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Amintindu-mi textul propunerii legislative pe care o luăm în considerație, aș vrea ca să vă supun spre analiză, dacă sugestiile pe care le-au făcut colegii noștri, în special cea mai pertinentă făcută de domnul deputat Dejeu, nu ar trebui să-i privească, în egală măsură, și pe adjunctul sau adjuncții avocatului poporului, dat fiind faptul că, așa cum rețin din textul analizat, oricând unul dintre acești adjuncți îi pot prelua misiunile avocatului poporului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Șerban Rădulescu-Zoner, mai doriți să interveniți?

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Renunț la amendament și susțin amendamentul domnului Dejeu.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner renunță la amendamentul domniei sale, considerând că, mă rog, este suficient modul de tratare al acestei probleme în amendamentul domnului Dejeu.

Rog acum inițiatorul, deci.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă adresez respectuoasa rugăminte de a observa întregul proiect, cât și raportul comisiei, nu putea să scape inițiatorului o asemenea prevedere, dar articolul 28 se referă atât la avocatul poporului, cât și la adjuncții săi. Și socotesc că această chestiune va putea fi, eventual, acolo discutată și textul îmbunătățit, pentru că redactarea actuală spune așa: "In timpul exercitării funcției, avocatul poporului și adjuncții acestuia nu pot fi membri ai vreunui partid politic și nu pot îndeplini nici o funcție publică sau privată". Deci nu numai faptul că are o apartenență la un partid politic, dar nici nu poate îndeplini o altă funcție publică sau privată. Acestea sunt chestiunile de incompatibilitate, motiv pentru care mă adresez respectuos colegilor care au formulat amendamentele, dacă nu socotesc că această formulare s-o discutăm la acel articol. Singura deosebire, față de ce spunea domnul Dejeu și, respectiv, domnul Zoner, este că noi nu ne-am referit la situația să nu fi făcut parte din nici un partid politic. De aceea cred că locul amendamentelor formulate ar fi la acest articol, unde ne referim și la adjuncți și, în plus, vorbim și de orice funcție de autoritate publică sau privată.

Iar în legătură cu celălalt amendament care a fost formulat, apreciem că, condiția vechimii este necesară pentru a putea fi numit ca avocat al poporului.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule coleg Tănasie, sunt două probleme distincte, cu obiective distincte și cu cuprinsuri distincte. Una se referă la numirea și condițiile de numire a avocatului poporului, iar cealaltă se referă la exercitarea atribuțiunilor avocatului poporului odată numit. Sigur că este evident, trebuia să se cuprindă în text că, odată numit nu poate face parte din partide politice și funcții publice. Evident, dar nu aceasta este problema. Aceasta era o problemă subînțeleasă și legea trebuia să o prevadă obligatoriu.

Chestiunea este de siguranță a neutralității, a imparțialității, a corectitudinii avocatului poporului, în clipa în care se alege persoana, nu după ce persoana a fost aleasă.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Se numește.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Deci, fiind două probleme distincte, condiția trebuie discutată la capitolul "Numirea avocatului poporului", nu la capitolul "Exercitarea funcțiilor", iar capitolul numirii este în sediul articolul.6, pe care îl discutăm noi, ceea ce, sigur, nu exclude, ba, dimpotrivă, presupune, în continuare, luarea în considerare a discuțiilor privind modul de exercitare și condițiile de exercitare a atribuțiilor la articolul 28.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Rădulescu-Zoner, vă rog precizați punctul dumneavoastră de vedere.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Doamnelor și domnilor,

După cum am spus, eu susțin amendamentul domnului deputat Dejeu, care este mult mai bun și mult mai precis decât cel pe care vi l-am propus. Eu, totuși, îl depun în subsidiar. Deci, evident, este al doilea și dumneavoastră veți aprecia.

Eu, personal, voi vota amendamentul domnului Dejeu.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Propunerea domnului Șerban Rădulescu-Zoner, cel puțin așa am reținut eu, se referea la faptul că, în momentul promulgării legii, să nu fie membru al unui partid politic, deci: "Nu pot candida la funcția de avocat al poporului cei care, în momentul intrării în vigoare a legii, fac parte din vreun partid politic" Aceasta este propunerea dânsului.

Domnul deputat Mircea Munteanu a cerut ca, acea clauză care este prevăzută în amendamentul domnului deputat Gavril Dejeu, relativă la avocatul poporului, deci interdicția de a nu fi făcut parte, în ultimii 6 ani din vreun partid politic, să se aplice și adjuncților, locțiitorilor avocatului poporului.

Rog acum, în legătură cu acestea, dacă mai doriți să faceți unele precizări, după care va trebui să ne pronunțăm.

Avem, deci, un amendament al domnului deputat Varga Attila, care enunța câteva dintre condițiile care trebuie îndeplinite de cel care poate fi candidat al poporului: "In funcția de avocat al poporului poate fi ales orice cetățean român cu cunoștințe juridice, care este în deplinătatea tuturor drepturilor cetățenești și politice, nu are antecedente penale, se bucură de respectul public și de o reputație neștirbită". Acesta ar fi alineatul 2 la articolul pe care îl discutăm.

Domnul deputat Dejeu și domnul deputat Rădulescu-Zoner și domnul deputat Mircea Munteanu au avut sugestii în legătură cu alineatul 2, mai ales.

Aveți cuvântul, domnule Petru Tănasie.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu privire la amendamentul formulat de colegul Varga, am făcut referiri, sigur, și la ceea ce susținea domnia sa în legătură cu modul în care este reglementată această chestiune în alte legislații. Am motivat de ce apreciem sau am apreciat că este necesar să aibă anumite cunoștințe juridice și o anumită experiență. Incărcătura răspunderii și atribuțiilor pe care vrem s-o dăm acestui avocat al poporului trebuie să-și găsească corelativul și într-o anumită experiență și pregătire profesională, alături de cele de demnitate, care se regăsește, de fapt, în condițiile prevăzute de Legea 47, la care face trimitere această normă.

In legătură cu completarea alineatului 2, în sensul ca cel care urmează să fie numit - în condițiile legii, ne aflăm într-o procedură de numire, și nu alegere - de a nu fi făcut parte din nici un partid politic, împărtășim, inițiatorii, această prevedere, sub formularea domnului deputat Zoner. Deci noi ne referim la legea în vigoare și nu puem merge cu prevederea legii în urmă, pentru că ea operează pentru viitor.

Acesta ar fi singurul considerent pentru care am zis că, nu știu, urmează să aprecieze plenul. Sigur, noi avem și alte legi speciale la care am avut exact aceeași formulare și la vremea respectivă și la adoptarea Legii nr. 47 și când am vorbit de Curtea de Conturi sau Consiliul legislativ, în același mod sunt formulate aceste texte, motiv pentru care noi ne-am apropiat de această reglementare să fie în mod unitar.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnule, vă rog foarte mult, nu putem lucra în acest fel. Este pentru a treia oară când se cere să se intervină după ce ascultăm punctul de vedere al inițiatorilor. (Se adesează domnului deputat Vasile Lupu)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Am venit de la Comisia juridică, de disciplină și imunități special pentru aceasta.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnule Vasile Lupu, vă rog să poftiți, numai că vă rog să fiți de acord să ordonăm puțin munca noastră.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Am venit de la Comisia juridică, de disciplină și imunități special pentru acest text.

Deci, argumentul domnului deputat Petru Tănasie, cu o retroactivitate a legii nu cred că este rezonabil. Așa și condiția de a nu fi fost condamnat anterior s-ar înțelege în același sens, dar noi avem o experiență tristă în ultimii ani. Deci, constituanții noștri și, sigur, nu mai avem ce face, în controlul constituționalității legii au optat pentru un control politic, luând modelul Franței. Trei judecători au fost numiti de majoritatea din Senat, trei judecători de majoritatea din Cameră, trei judecători de către președintele României. Președinția C.N.A.-ului a fost încredințată unui fost senator al puterii, președinția Consiliului legislativ a fost încredințată unui fost ministru din Guvern. Or, dacă vreți constituționalism, atunci vă rog să aveți în vedere că avocatul este al poporului și nu al unui partid politic, nemaivorbind de alte instituții, precum cele în serviciul public, Televiziunea Română, Radiodifuziunea Română, unde membrii Consiliului de administrație au fost desemnați tot pe criterii politice de majoritatea din Camera Deputaților.

Dacă nu 6 ani, cel puțin 5 ani ar fi un termen rezonabil pentru a avea un avocat al poporului și nu un om de partid. Care este independența unui înalt demnitar într-o asemenea funcție, când cu o lună înainte a fost un membru de partid și nu un membru oarecare, un ministru, cum s-a întâmplat la Consiliul Legislativ?

Dacă noi ne gândim la o lege pentru viitor, iar dumneavoastră, cei din majoritate vă puteți gândi și că veți fi în opoziție cândva, această propunere cred că este menită să dureze instituții serioase, constituționale în România. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu domnul deputat.

Domnul Petru Tănasie.

Credeam că atunci când faceți enumerarea aceea, cine a fost numit președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, al altor chestiuni, mă gândeam că poate trebuia să spuneți cine a fost numit președinte al Curții Constituționale. (Discuții în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați, ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Cităm ce ne convine.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Sigur, manifestăm receptivitate la toate propunerile care se formulează. Motiv pentru care, împreună cu domnul secretar Ovidiu Petrescu, suntem de acord cu acest amendament formulat de către domnul deputat Vasile Lupu, dar aș vrea să fac o precizare.

Stimați colegi,

Niciodată, dacă e să facem filozofia textului, niciodată avocatul poporului nu va fi ferit de bănuiala apartenenței la o anumită culoare politică, dacă vom avea în vedere procedura de numire. Nu știm cum va arăta, probabil în toamnă, știu eu, structura Parlamentului, reprezentarea în Parlament. El este numit de cătrte Senatul României, numai de către Senat . Și acolo decizia se va lua printr-o majoritate de voturi. S-ar putea și atunci discuta un transfer, să zic, de culoare politică sau o anumită voință către acest avocat al poporului. Deci, până acolo, sunt de acord, dar și atunci s-ar putea această procedură să discute o asemenea chestiune. Problema este de condiția și de calitatea omului; aceasta este important.

Motiv pentru care atunci când grupurile parlamentare vor face propunerile așa cum spune legea, să se găsească acea persoană care să prezinte credibilitatea și autoritatea de care trebuie să facă dovada.

Așa fiind, textul amendat cu amendamentul formulat de către domnul Vasile Lupu noi îl acceptăm.

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Și eu accept modificare "de la 6 la 5".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat deci diferite opinii. În legătură cu alin. 1 al art. 6 nu au fost nici un fel de sugestii.

Vi-l supun votului așa cum figurează el în raport. Cred că fiecare dintre dumneavoastră aveți la îndemână raportul. Dacă nu, sigur, eu pot să citesc, dar cred că îl aveți.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui în redactarea din raportul comisiei? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin. 1 al articolului.

În legătură cu alin. 2 avem mai multe amendamente.

Domnul deputat Dejeu și domnul deputat Vasile Lupu propun ca partea finală a acestui text să fie completată cu următoarea idee, precizare: "cu condiția de a nu fi făcut parte în ultimii 5 ani dintr-un partid politic".

A doua propunere este cea a domnului deputat Varga Attila. Domnul Rădulescu-Zoner am înțeles că insistă asupra amendamentului domniei sale numai în măsura în care nu va fi adoptat amendamentul domnului Dejeu. Aceasta am înțeles eu, da?

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Dacă-mi permiteți, din moment ce inițiatorul a fost de acord cu amendamentul domnului Vasile Lupu, eu îmi retrag propunerea.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. E clar.

Al doilea amendament este al domnului deputat Varga Attila care dă altă formulare, și anume: "În funcția de avocat al poporului poate fi ales orice cetățean român cu cunoștințe juridice care este în deplinătatea tuturor drepturilor cetățenești și publice, nu are antecedente penale, se bucură de respectul public și de o reputație ireproșabilă". Aceasta este propunerea pe care o face domnul deputat Varga Attila.

Vă rog acum să vă pronunțați asupra formulei acceptate și de inițiator, de a adăuga în partea finală acea completare pe care a propus-o domnul deputat Dejeu: "cu condiția de a nu fi făcut parte în ultimii 5 ani dintr-un partid politic".

Supun votului dumneavoastă această amendare cu care este de acord și inițiatorul.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat acest amendament.

Vă supun votului această redactare, acum în întregul ei, a alin. 2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul alin. 2.

În aceste împrejurări, nu mai este cazul să supun votului propunerea alternativă a domnului deputat Varga Attila. Și vă rog acum să fiți de acord să ne pronunțăm asupra art. 6 în ansamblu.

Cine este pentru a-l adopta? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 6.

Trecem la discutarea art. 7. Dacă sunt observații în legătură cu el? Domnule Tănasie, probabil că aveți o anumită chestiune care este de natură să prefațeze discuțiile, da?

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici veți observa că formularea de la comisie este alta decât cea propusă de inițiator.

În proiectul nostru spuneam că "propunerile de candidați sunt făcute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului".

Comisia juridică spune: "Propunerile de candidați sunt făcute de Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la recomandarea grupurilor parlamentare".

Aici este o chestiune de discutat în sensul că dacă am accepta formularea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, apreciem că textul ar putea fi considerat neconstituțional pentru că art. 55 din Legea fundamentală spune că: "Avocatul Poporului este numit de Senat, la propunerea Biroului permanent, după consultarea grupurilor parlamentare". Or, dacă aici aducem și Biroul permanent al Camerei Deputaților, plenul Camerei Deputaților nu are nici un fel de atribut potrivit Legii fundamentale, așa cum am spus, socotesc că nu putem introduce în textul legii speciale o asemenea prevedere. Competența este exclusivă de data aceasta a Senatului și pe cale de consecință, a Biroului său permanent.

Motiv pentru care, vă rog respectuos, fără a mai dezvolta, cred că am fost înțeles, să acceptați formularea din proiectul inițiatorilor.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Jurca, după aceea domnul deputat Gavril Dejeu.

 
 

Domnul Teodor Jurca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă voi referi la alin. 4, cu privire la alegere.

Se stipulează aici că "dacă nici la al doilea tur de scrutin nu se obține majoritatea de două treimi, se organizează noi tururi de scrutin" și așa mai departe. Întrebarea este: până când, deoarece au rămas numai doi.

Stimați colegi,

Riscăm ca să treacă o legislație și să nu se aleagă avocatul poporului.

În acest sens, eu vin cu o mică punctare, și anume: zic eu, se organizează nu "noi tururi de scrutin", ci "un nou tur de scrutin". Au rămas doi, e suficient un singur tur de scrutin, "în urma căruia", deci nu "cărora", ci "căruia", va fi desemnat avocatul poporului candidatul care a obținut majoritatea voturilor senatorilor.

Deci, amendamentul meu constă în aceea că "un nou" și nu "noi tururi de scrutin".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să dați în scris.

Are cuvântul domnul deputat Gavril Dejeu, după aceea va urma domnul deputat Emil Putin.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Lecturând art. 55 din Constituție, rezultă că numirea avocatului poporului se face de Senat. Nici o altă precizare în plus. Nu se face referire la procedura prealabilă de numire, care numire se face în plenul Senatului.

Prin urmare Constituția nu distinge și nu face trimitere la nici o altă instituție din țară care ar putea contribui, fie și procedural prealabil, la numirea avocatului poporului.

Așa fiind, mie mi se pare că atât propunerea inițiatorului, care face referire la grupurile parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului, cât și propunerea comisiei care face referire la Birourile permanente ale celor două Camere, sunt neconstituționale.

Întrucât noțiunea de numire, cuprinzând atribuțiunea totală a organismului care numește avocatul poporului, ea nu poate fi fragmentată. Nu poate fi ruptă nici o bucățică din ea pentru a fi pusă pe seama atribuțiunilor altor organisme.

Probabil că un sentiment de amor propriu al Camerei Deputaților, care este exclusă de la această procedură de numire, și-o fi spus cuvântul în încercarea de a intra și noi pe fir la această numire.

Dacă este să judecăm la nivelul modului în care este concepută exercitarea puterii legislative la ora actuală în România, atunci critica trebuie adusă nu la ceea ce urmează să facem acum pe baza textului constituțional, ci la textul constituțional însuși. Fiindcă nu am observat în întreaga noastră legislatură postrevoluționară și n-am observat nici la tendințele politice ale forțelor politice din România ca în cadrul sistemului bicameral, cum am conceput noi, Parlamentul României, să oferim poziții de favoare uneia dintre Camere, față de cealaltă.

Chiar dacă această idee o fi fost preluată de undeva din alte legislații, făceam și ieri remarca în fața dumneavoastră, distinși colegi, că poate fi o greșeală copierea mecanică a unor mecanisme străine, câtă vreme nu le raportăm la realitatea concretă a vieții noastre politico-sociale. Și acest avertisment sau această atenționare, dacă vreți, mi-aș permite să fie valabilă și pentru viitor, atât la adresa celor care vor iniția proiecte de legi, cât și la adresa celor care le vor dezbate.

Revenind, însă, la problema concretă și în raport de dispozițiile constituționale, trebuie să admitem că la ora actuală singur Senatul, este competent să desemneze avocatul poporului, atât în plen, cât și prin organele sale de conducere. Nici un amestec nu poate fi făcut cu Camera Deputaților. De aceea, trebuie reconsiderat textul și, dacă-mi permiteți, domnule președinte, eu am să mă retrag imediat în cameră să redactez, că este foarte simplu, textul pe care vi-l propun.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Emil Putin. Dacă mai sunt și alte solicitări? Veți urma după aceea, domnule deputat Ana.

 
 

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este adevărat că cei care au realizat Constituanta au considerat că este necear să facem o diferențiere între cele două Camere. În acest sens, au dat niște atribuții mai largi Senatului.

Însă, eu vă rog să observați, din art. 55 că aceste atribuții se referă doar la numire. Adică, Senatul este acea Cameră care stabilește cine va fi avocatul poporului, respectiv cine vor fi adjuncții. Însă, tot în art. 55, în teza a doua a alin. 1 se arată că: "Organizarea și funcționarea". Or, vă rog să-mi permiteți, eu consider că procedura de alegere intră în organizare și în acest sens nu este vorba despre numire, este vorba despre selecționare, de stabilirea unor criterii. Latitudinea de a stabili care dintre candidații propuși pentru avocatul poporului sunt cei mai demni să ocupe această funcție este, adevărat, a Senatului. Dar, atunci când nu scrie că numai, dacă eventual ar fi fost în Constituție stabilit că numai Senatul sau dacă ar fi fost stabilit că nu Camera Deputaților are aceste atribuții poate că aș fi fost de acord cu teza distinsului meu coleg, domnul Dejeu; dar odată ce este stabilit tot în Constituție că funcționarea și organizarea este stabilită printr-o lege organică, ceea ce o facem noi, părerea mea este că noi putem să stabilim și criteriile, astfel încât mie mi se pare că sunt constituționale atât propunerea făcută de către inițiator, cât și propunerea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Urmează ca noi să apreciem care dintre cele două variante sunt mai convenabile sau le considerăm mai bune. Dar, în nici un caz nu putem să apreciem că nu sunt constituționale pentru că dacă textul nu oprește este posibilă ca această selecționare, această stabilire a procedurii să fie făcută printr-o lege organică de către noi.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă avem în vedere principiul general al ierarhizărilor, evident, nimeni în afară de Senat nu ar avea de-a face nici cu numirea, nici cu primirea rapoartelor care sunt stabilite în Constituție, ale avocatului poporului.

În această situație, firesc se pune problema: cine face propuneri și cum le face? Cui le adresează? Senatului, în general? Nu. Trebuie să ajungă undeva. Unde? Întâi la comisia permanentă de specialitate a Senatului, care în urma unui, știu eu, interviu, a unui trial, ajunge să facă propuneri Biroului permanent al Senatului, birou care apoi aduce aceste propuneri în plenul Senatului.

Dar, aici se ridică problema de ce să se implice și Camera Deputaților în aceste propuneri? Mie mi se pare firesc textul inițiatorului, fiindcă, dacă domniile voastre vor avea bunăvoința să observe art. 57 din Constituție, vor vedea că avocatul poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte anual sau la cererea acestora. Cu ce drept? Atunci, Camera Deputaților poate cere avocatului poporului să-i prezinte un raport, fie anual, fie la cererea sa, dacă , revenind la principiul ierarhizării, aceasta nu a avut nici o calitate în numirea lui.

Deci, iată că nu trebuie citit fragmentat ceea ce în Constituție legiuitorul, Constituanta a avut în vedere. Și de aici, de la art. 57 mi se pare pertinent și chiar necesar ca această Cameră, Camera Deputaților să fie cel puțin implicată în propunerile ce se fac pentru această înaltă și onorantă funcție în statul de drept.

De aceea, vă rog să-mi îngăduiți să fiu de acord cu propunerea inițiatorului și nu cu amendamentul formulat de comisie.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt și alte observații în legătură cu acest articol, înainte de a da cuvântul inițiatorului pentru a răspunde la diferitele probleme care au fost ridicate în discuție?

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș interveni mai mult pe o chestiune de procedură. Intervenim cu niște propuneri de fond așa cum facem noi de obicei, adică transformăm excepționalul în regulă acum, în clipa aceasta. Uneori e foarte greu să decelezi toate inplicațiile pe care le poate avea o asemenea modificare.

De asemenea, rugămintea mea la dumneavoastră este ca să încercăm în argumentarea amendamentelor pe care le propunem să fim ceva mai conciși pentru că a face acum o arheologie parlamentară în ceea ce privește cum a fost Constituția, să vorbim despre aceasta foarte mult, nu este nici o chestiune care se poate rezolva aici și acum și nu este nici foarte utilă pentru dezbatere.

Articolele Constituției sunt așa cum sunt. Noi credem că, în general, sunt bune. Toți știm, care am lucrat la Constituție, că de fapt, tezele erau făcute de așa natură încât Senatul să aibă o serie de atribuțiuni, iar Camera să aibă altele. Au intervenit atunci niște orgolii și în general atribuțiunile sunt aproape identice. Deci, avem un Parlament bicameral simetric. Aceasta este situația. Aici, in cazul avocatului poporului, chestiunea aceasta a rămas așa cum era inițial propusă. Deci, noi nu putem să încercăm să remediem acum o chestiune care nu ne convine, dar care izvorăște din prevedere constituțională.

Dacă vrem, totuși, ca această instituție care și așa a întârziat în ceea ce privește înființarea ei, să devină funcțională cât mai repede, rugămintea mea este să fim mai operativi în dezbatere. Domnul Tănasie o să spună acum: "Noi am căzut de acord asupra formulărilor pe care le agreăm sau nu le agreăm", dar rugămintea mea: hai să încercăm să lucrăm mai operativ.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnule Petru Tănasie, vă rog acum punctul de vedere al comisiei, al inițiatorilor în legătură cu sugestia de amendare.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că cele spuse anterior mă scutesc de a mai motiva, în legătură cu referirea la împrejurarea dacă actualul text al art. 55 din Constituție ar răspunde sau nu ar răspunde, știu eu, unor criterii cu privire la sistemul nostru bicameral, dacă se poate face sau nu o discriminare sau o delimitare de competență între aceste două Camere, cred că o asemenea discuție nu-și mai are sens. Așa a fost adoptată Constituția.

În legătură cu amendamentul formulat de către domnul deputat Jurca,aș vrea, respectuos, în primul rând să vedeți alin. 2 de la paragraful 3 care spune așa: "Dacă la primul tur de scrutin nu se obține această majoritate se va organiza un al doilea tur de scrutin la care vor participa numai candidații situați pe primele două locuri la turul de scrutin anterior". Deci, rămân doi. Și acum vine paragraful 4 la care face referire domnul deputat Jurca și v-aș ruga să observați că acest paragraf are două teze. "Dacă nici la al doilea tur de scrutin nu se obține majoritatea de două treimi", deci prima chestiune. Deci, facem un tur de scrutin, chiar dacă au rămas doi, dar prima condiție ca unul dintre cei doi să îndeplinească minim două treimi. Și acum vine teza a doua a acestui text care spune: "În situația în care nu se obține majoritatea a două treimi se organizează noi tururi" care ce trebuie să facă? Trebuie să îndeplinească majoritatea, cel puțin a senatorilor. Și atunci, de aceea a fost nevoie de această formulare, pentru că acest paragraf 4 privește, de fapt, două situații distincte. În prima parte rămân cei doi, dar tot sub condiția obținerii a două treimi din numărul senatorilor, iar dacă nu, urmează, în sfâșit, ultima procedură ca din tururile care se organizează să obțină majoritatea.

Aici s-a făcut propunerea de către domnul deputat Dejeu a eliminării art.7 alin.1 și 2. Nu știu dacă domnia sa mai stăruie asupra acestui amendament, față de motivările care s-au făcut până acum, pentru că această lege organică, la care se referă art.55, - teza a doua, de data aceasta, din art.55 -, care face trimitere la acea lege organică de care amintea și domnul secretar Putin, trebuie să prevedem în această lege cine anume face propunerea Senatului pentru a se proceda la numire.

Pentru acest motiv am socotit necesar că legea trebuie să aibă o asemenea prevedere, pentru că nuvenim direct în plenul Senatului cu această propunere, ci, potrivit structurii acestei Camere parlamentare, cineva trebuie să primească aceste propuneri din partea grupurilor parlamentare și să facă, să zic alt fel, oferta către plen. Motiv pentru care cred că acest text trebuie să rămână, și nu să fie eliminat.

Acestea sunt considerentele cu privire la cele două amendamente.

Deci, v-aș ruga respectuos să încuviințați .....

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc.

Nu mai redeschidem discuția. (Se adresează domnului deputat Gavril Dejeu, care solicită să ia cuvântul)

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală) :

Numai precizarea pe care mi-a cerut-o domnul Tănasie, că-mi mențin amendamentul. Este absolut necesar. (Rumoare)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Am reținut precizarea pe care ați făcut-o.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat propunerile care s-au făcut în legătură cu acest articol.

În legătură cu aceste propuneri, prima dată va trebui să ne pronunțăm în legătură cu sugestia domnului deputat Gavril Dejeu, de a elimina alineatele 1 și 2, așa cum dânsul a făcut această propunere.

Supun votului dumneavoastră prima dată propunerea de eliminare a alin.1.

Cine este, vă rog, pentru? 9 voturi pentru. Deci, nu a întrunit majoritatea necesară și amendamentul nu a fost aprobat.

Tot domnul deputat Gavril Dejeu propune să fie eliminat alin.2.

Supun votului dumneavoastră și această propunere.

Cine este, vă rog, pentru? 7 voturi pentru. Nici acest amendament nu a întrunit majoritatea de voturi necesară.

Domnul deputat Jurca Teodor propune ca în ceea ce privește alin.4, pe la mijloc, unde se spune că... "dacă nici la al doilea tur de scrutin nu se obține majoritatea de două treimi, se organizează ... nu "noi tururi de scrutin", cum avem noi, ci "un nou tur de scrutin"...... "în urma căruia va fi desemnat ...." etc. Textul rămâne cum îl avem.

Dânsul introduce deci această chestiune - "un nou tur de scrutin"; nu - "noi tururi de scrutin".

În legătură cu aceasta, ați ascultat părerea inițiatorilor.

Acestea au fost propunerile. O să vă rog să vă pronunțați în legătură cu această propunere de amendare a textului de la alin.4.

Cine este, vă rog, pentru aprobarea amendamentului domnului Jurca? 12 voturi pentru. Nu a întrunit majoritatea necesară.

Și, în aceste împrejurări, mai avem de discutat lucrurile legate de propunere comisiei privind reformularea alin.1.

Dacă comisia dorește să ne prezinte punctul de vedere? Inițiatorul - sper că s-a reținut acest lucru - optează pentru menținerea redactării alin.1 al articolului pe care-l discutăm, pe care o conține propunerea legislativă.

Aveți cuvântul, domnule deputat Ștefan Cazimir.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Comisia se declară de acord cu punctul de vedere al inițiatorului. (Râsete)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați, (Rumoare; clopoțel)

Supun votului art.7, în redactarea pe care au propus-o inițiatorii.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Două abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat și textul art.7.

Îi rog pe domnii chestori să-i invite pe toți colegii în aulă. Vrem să lucrăm în condiții regulamentare. Am început și ceva mai târziu. La timpul potrivit, vom face pauză exact când se vor împlini două ore de la începerea lucrărilor.

Trecem la discutarea articolului 8.

Dacă dorește cineva să intervină în legătură cu acest articol? Nu sunt doritori.

Vi-l supun votului. Imediat....

Vom fi de acord, sper, și noi, și inițiatorii, ca la alin.3, teza a două să curgă în continuare, să nu apară alineat, da? O considerăm deci o chestie nereușită la dactilografierea materialului.

Deci, în legătură cu articolul 8 n-au fost observații.

Vi-l supun votului, așa cum figurează el în propunere inițiatorilor.

Cine este, vă rog, pentru aprobarea acestui articol? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate în Cameră.

Trecem la discutarea articolului 9.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol?

Sunt solicitări?

Domnul Jurcă, Vă rog să poftiți la tribună.

 
 

Domnul Teodor Jurca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervin la alin.2 al art.9, cu privire la revocarea din funcție a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituției și a legilor țării. Păi, dacă Avocatul Poporului încalcă Constituția și legile țării, atunci poate să fie revocat. Și să nu așteptăm să fie votată revocarea de două treimi din numărul senatorilor, pentru că niciodată nu se va ajunge să se facă acest lucru, ca și la ridicarea imunității parlamentare.

În acest sens, eu fac propunerea ca votul să fie făcut cu majoritatea senatorilor.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnul deputat Jurca Teodor a ridicat problema în legătură cu cvorumul referitor la retragerea, ca să spunem așa, a investiturii acordate Avocatului Poporului.

Dacă mai sunt și alte observații?

Domnul deputat Nestor Călin.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Propunerea care s-a făcut, stimați colegi, schimbă fundamental instituția pe care noi vrem s-o reglementăm. Eu cred că există destulă apropiere și similitudine între instituția Avocatului Poporului și alte autorități publice. Și cam la toate autoritățile publice s-a pus problema cu o anumită precauțiune și cu îndeplinirea mai multor condiții, atunci când este vorba de schimbarea și revocarea din funcție. Am putea să ne uităm chiar la magistrați, la Legea nr.92, unde este vorba de inamovibilitate, de numire pe viață, nu numai pe 4 ani de zile.

Avocatul Poporului îndeplinește o funcție publică extraordinar de importantă, dacă ne gândim și la conflictele pe care poate să le angajeze cu anumite persoane care încalcă legea. Și atunci, eu zic că s-ar expune prea mult - nepermis de mult, chiar - această funcție, dacă noi am scădea coeficientul acesta de vot și de schimbare.

Eu zic că proiectul este bun și vine să facă și o apropiere foarte corectă de alte instituții similare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu acest articol? Nu mai sunt alte observații.

Atunci, domnule Tănasie, aveți cuvântul. Singura chestiune în privința căreia trebuie să discutăm este propunerea domnului Jurca, privind cvorumul cu care poate fi revocat din funcție Avocatul Poporului.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Da. Deci este un singur amendament, formulat de către domnul deputat Jurca, în sensul de a se renunța la acel cvorum de două treimi și a fi revocat Avocatul Poporului cu majoritatea simplă - am înțeles - a membrilor Senatului.

În primul rând, trebuie să rețineți că în toate procedurile de numire și apoi raportat la revocarea funcției, trebuie să existe o simetrie și cu privire la cine numește și cine revocă, și cum numește și cum revocă.

Deci, aceste două chestiuni nu pot fi - după părerea noastră - reglementate în mod distinct. Motiv pentru care stăruim asupra formulării textului inițiatorilor, pentru că prima motivare este de lege, în sensul că nu pot revoca alt fel decât în condițiile în care l-am numit, ca un principiu care trebuie respectat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat punctul de vedere al inițiatorilor. Cred că putem acum trece la examinarea pe alineate. Când vom ajunge la alin.2, o să ne pronunțăm în legătură cu propunerea domnului deputat Teodor Jurca.

Alin.1 nu a fost obiect de discuții, nici nu s-au formulat sugestii în legătură cu el.

Vi-l supun votului, în redactarea pe care au prezentat-o inițiatorii.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat alin.1.

Domnul deputat Jurca propune ca la alin.2, clauza relativă la cvorumul cu care poate fi revocat din funcție, să fie nu de două treimi, așa cum figurează în textul inițiatorilor, ci să fie vorba de majoritatea senatorilor.

Potrivit Regulamentului, prima dată trebuie să vă cer să vă pronunțați în legătură cu textul inițiatorilor, care a fost îmbrățișat și de către comisie.

Cine este, vă rog, pentru?

Împotrivă, vă rog? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat acest alineat în redactarea propusă de inițiatori.

Propunerea domnului deputat Jurca nu o mai supun votului. Soarta ei a fost decisă.

În legătură cu alin.3 nu au fost observații. În consecință, vi-l supun votului așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și acest alineat 3 a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Vă supun votului acum art.9 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitatea voturilor exprimate și art.9 și, în consecință, a fost adoptat.

Trecem la următorul punct - se referă la titlul Capitolului III: "Adjuncții Avocatului Poporului".

Dacă în legătură cu titlul acestui capitol sunt observații? Nu sunt.

Vi-l supun votului, atunci, în redactarea citită mai înainte.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat titlul Capitolului III.

Trecem la discutarea articolului 10. Are două alineate.

Dacă sunt doritori să intervină?

Poftiți. Este mai aproape aici domnul deputat Ștefan Cazimir. După aceea va urma domnul Márton Árpád.

Dacă mai sunt și alte solicitări pentru intervenții, vă rog să ne comunicați.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

La alin.1 apare o inconsecvență în privința timpurilor verbale și cred că am putea s-o înlăturăm: "Avocatul Poporului este asistat de doi adjuncți, care asigură coordonarea exercitării atribuțiilor", în loc de "vor asigura".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul deputat Márton Árpád are cuvântul.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Probabil vă amintiți că la începutul dezbaterii acestei legi, atât la dezbaterile generale, cât și la primele articole, am avut o intervenție în care am solicitat ca această instituție a Avocatului Poporului să fie compusă din mai multe persoane - avocați specializați ai poporului.

Când s-a dezbătut pe articole această problemă, eu, cel puțin așa am simțit, că ar exista o deschidere, chiar dacă nu pentru soluția pe care am propus-o noi, dar pentru reglementarea acelei problematici la acest art.10 din acest Capitol - "Adjuncții Avocatului Poporului". Pentru că, credem noi, această instituție, într-un stat de drept - orice stat de drept - are destul de multă treabă, pentru că autoritățile, pe scară națională, reprezintă o multitudine de instituții in care, în unele dintre ele, care, asumate global, numeric sunt destul de importante, au tentația de a abuza de funcția pe care o au.

Ca atare, ar trebui să existe avocați ai poporului sau adjuncți ai acestora care să fie specializați pe domenii de activitate. Unul dintre ei, de exemplu, s-ar preocupa cu abuzul anumitor persoane care activează în armată, poliție, în închisori, unde, știm cu toții, majoritatea oamenilor sunt într-o situație mult mai grea, mult mai aserviți față de aceste persoane. Altul va putea avea în vizor drepturile civile, economice; altul, specializat în domeniu, ar putea să aibă în vizor drepturile minorităților naționale și nediscriminării între cetățeni și, evident, pentru că din păcate, - știți cu toții, indiferent de banca în care stați, că mai există abuzuri și în administrația publică locală; iar în domeniul mediului nu stăm foarte bine.

Ca atare, noi propunem ca acest art.10 să fie reformulat, să vorbească de patru adjuncți și să definească și domeniile de activitate de care vor fi responsabili. Așa cum, de altfel, am făcut și la viceprimari, când le-am dat niște atribuții concrete.

Astfel, reformulat, evident cu luarea în considerare a propunerii, dacă vor fi aprobate observațiile redacționale, ar suna astfel: "Avocatul Poporului este asistat de patru adjuncți, care asigură coordonarea exercitării atribuțiilor instituției Avocatului Poporului, pe următoarele domenii de activitate:

a) problemele privind drepturile civile, politice, economice și culturale;

b) activitatea armatei, a organelor Ministerului de Interne și ale Justiției;

c) drepturile minorităților naționale și combaterea discriminărilor;

d) pentru activitatea administrației publice locale și protecția mediului".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte puncte de vedere în legătură cu art.10? Nu mai dorește nimeni?

Rog atunci inițiatorii. S-a ascultat punctul de vedere și propunerea de amendare formulată de domnul deputat Márton Árpád.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, referitor la amendamentul domnului deputat Ștefan Cazimir suntem de acord, evident, cu corespondența timpurilor.

În ceea ce privește cel de al doilea amendament, formulat de domnul Márton Árpád, aș vrea să arăt următoarele. Este adevărat că această instituție a Avocatului Poporului nu este reglementată unitar în toate țările în care ea există. Sunt modele extrem de variate. Există și acest model pe care-l propune proiectul nostru de lege. Există, așa cum spunea și dânsul, situații în care în unele țari sunt avocați ai poporului specializați. De exemplu în Germania, - și dânsul făcea o referire la acest lucru -, există un avocat al poporului care răspunde de problemele care pot apărea în ceea ce privește încălcarea drepturilor celor care satisfac stagiul militar.

Aș putea spune că în unele țări s-a făcut chiar o îmbogățire extraordinară a paletei de specialități. În Italia există un avocat al poporului care răspunde de încălcarea relațiilor dintre bănci și clienții lor, deci un fel de avocat al poporului bancar.

Eu aș vrea să vă rog pe dumneavoastră să menținem această formulare a noastră, pe următoarele motive.

În primul rând, vă rog să observați că din formularea alin.1 al art.10, se spune că acești adjuncți ai Avocatului Poporului au în atribuțiune anumite domenii de activitate. Deci, oricum va există o împărțire a lor pe niște domenii de activitate.

În al doilea rând, aceste domenii de activitate vor fi stabilite potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Avocatului Poporului.

Ce presupune existența acestui Regulament? În primul rând, o detaliere a prevederilor respectivei legi; în al doilea rând, ca orice regulament sau ca orice sistem de norme metodologice care apar după promulgarea unei legi, ca urmare a cerinței respectivei legi, există posibilitatea modificării operative, în funcție de realitatea socială, politică, economică a țarii respective. Deci există posibilitatea unei adaptări deosebit de flexibile a funcționării respectivei instituții.

Noi credem că la ora actuală n-am putea să spunem cu multă precizie că într-un anumit domeniu vor fi sesizări mai multe, în alt domeniu vor fi sesizări mai puține. Vă rog să lăsați această detaliere a domeniilor în sarcina Regulamentului.

De exemplu, dintr-un raport făcut de Comisia noastră de sesizări și petiții, rezultă că aproape 80 la sută din sesizările care se fac în România privesc încălcări ale Legii fondului funciar și modalitățile incorecte de aplicare a acestei legi. Or, asta ne-ar îndreptăți, dacă ne referim la o realitate de genul acesta, să instituim un avocat al poporului sau un adjunct care să se ocupe special de probleme ale prefecturilor cu privire la aplicarea acestei legi. Problematica asta, într-un număr de ani, ea dispare sau, mă rog, se diminuează extrem de mult .

Deci, eu vă propun să rămânem pe această formulă, care este mult mai suplă.

Nu trebuie să uităm și un alt lucru: că există, într-adevăr, Avocatul Poporului, asistat de doi adjuncți, dar aceste trei persoane, cu funcții atât de importante, sunt ajutate în exercitarea atribuțiilor pe care le au de un corp - care va fi suficient de mare - de specialiști în toate domeniile, care nu au neapărat această calitate de Avocat al Poporului sau de adjunct al Avocatului Poporului, însă sunt specialiști pe toate domeniile pe care apar diverse probleme, diverse sesizări, care pot să ajute în mod eficient aceste trei persoane și respectiv, în cazul în speță, în care s-a ridicat aici problema. Ei suplinesc, să zicem, un număr care pare la ora actuală mai restrâns de adjuncți ai Avocatului Poporului.

Pentru aceste argumente, vă rugăm să mențineți formularea noastră.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat punctul de vedere al inițiatorului.

Va trebui acum să ne pronunțăm.

În legătură cu alin.1, au fost formulate două propuneri: domnul Ștefan Cazimir - să înlocuim forma de la viitor cu prezentul: "Avocatul Poporului este asistat de doi adjuncți care...." nu "vor asigura", cum figurează, ci care "... asigură coordonarea exercitării ..." etc., etc.; deci la prezent. Aceasta este o propunere.

A doua propunere este a domnului deputat Márton Árpád, care a fost comentată pe larg de către domnul Ovidiu Petrescu, în calitatea dânsului de coinițiator al propunerii legislative

Domnul Árpád propune reformularea alin.1, după cum urmează: "Avocatul Poporului este asistat de 4 adjuncți, care vor asigura coordonarea exercitării atribuțiilor instituției Avocatul Poporului pe următoarele domenii de activitate:

a) problemele privind drepturile civile, politice, economice și culturale;

b) activitatea armatei, a organelor Ministerului de Interne și a Justiției;

c) drepturile minorităților naționale și combaterea discriminărilor;

d) pentru activitatea administrației publice locale și protecția mediului".

Aceasta este deci formularea alternativă pe care o propune domnul deputat Márton Árpád.

Prima dată am să vă cer să vă pronunțați în legătură cu propunerea domnului deputat Ștefan Cazimir, însușită și inițiatori. Ea nu este însă o propunere de fond, ci de precizare în legătură cu mai buna formulare și cu anumite lucruri pe care le respectăm noi în redactarea legilor.

Deci, înlocuirea sintagmei "care vor asigura", cu sintagma "care asigură".

Supun votului dumneavoastră această propunere. Privește partea finală a rândului 2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată.

Vă rog să vă pronunțați asupra alin.1, în redactarea comisiei, în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată redactarea alin.1 propusă de către inițiatori, care a întrunit și agrementul comisiei.

În consecință, amendamentul domnului deputat Márton Árpád nu-l mai supun votului.

Alin.2 este unul în privința căruia nu s-au ridicat nici un fel de probleme în cadrul discuțiilor noastre.

Vi-l supun votului, așa cum figurează el în propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și alineatul 2 și vă supun votului articolul 10 în ansamblu, așa cum rezultă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritatea de voturi a fost aprobat și textul articolului 10.

Trecem la discutarea articolului 11. Domnul deputat Nestor Călin dorește să intervină. Îl invit la tribună și dacă sunt alți doritori, vă rog să ne faceți cunoscut.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Mulțumesc, domnule președinte!

Eu aș stărui să rămână textul initial, formulat de domnii deputați care au propus această lege. Eu cred că nu este o mai clară redactare în amendamentul pe care îl propune comisia, dimpotrivă, este ceva foarte neclar: "Pe durata mandatului sau cu avizul..." "numește Avocatul Poporului" și după aceea se spune "sau cu avizul..."

Domnii deputați din comisie:

Este o greșeală de tipărire.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Bine, greșeală, greșeală, dar... nu se poate așa ceva, pentru ca în toată legislația muncii, indiferent de forma muncii pe care o prestează cineva, nu se poate veni cu inovații din acestea. Eu cred că este mai corect să se spună : "cu acordul comisiei" și chiar prin nefolosirea acestui termen de aviz. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan :

Da. Domnul deputat Costică Ciurtin și apoi va urma domnul deputat Alexandru Athanasiu.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Mulțumesc, domnule președinte!

Eu aș avea o corectură cu implicații, normal, de fond la articolul 11. Se spune în varianta redactată de comisie: "Adjuncții Avocatului Poporului sunt nimiți de către acesta pe durata mandatului sau cu avizul Comisiei juridice".

Prin urmare, aici există o neclaritate. Deci, în același timp poate să fie numit de Avocatul Poporului, poate să nu fie numit de Avocatul Poporului, adjunctul sau adjuncții. Sau poate să fi numit de Comisia juridică. Și atunci, pentru a înlătura această dilemă eu aș înlocui pe "sau" cu "și".

 
 

Domnul Marțian Dan :

"Său" este acolo, deci, "pe durata mandatului său". Nu s-a imprimat bine pe toate formularele, dacă vă referiți la textul comisiei, acolo este "pe durata mandatului său".

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Atunci este bine, da. Și totuși, ..."mandatul său, cu avizul comisiei", da e bine atunci. La mine este șters.

 
 

Domnul Marțian Dan :

Probabil că la imprimare nu a rezultat suficient de clar în unele texte, dar este " Pe durata mandatului său".

Domnul deputat Alexandru Athanasiu.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Îmi cer scuze că nu mi-am dat seama că este o eroare de tipărire, dar cred că totuși textul este greoi cu formularea "pe durata mandatului său"- este o formulare ne..., cred că nici domnului Cazimir nu-i place această formualre. Se înțelege că dacă este pe durata mandatului, mandatul este al Avocatului Poporului, așa că fiind mandatul pe care este ales Avocatul Poporului nu mai trebuie să-l întărim prin acest pronume posesiv, așa că eu cred că dacă spunem, "pe durata mandatului" este clar că este vorba de mandatul Avocatului Poporului.

Așa încât, poate să meargă textul fără "pe durata mandatului său", "pe durata mandatului, cu avizul sau pe baza avizului Comisiei juridice".

Este mai bună formularea "aviz" și nu "cu acord", pentru că în tehnica juridică acordul presupune un act normativ care se decide de două organisme cu aceeași competență, domnule Tănasie, avizul presupune un acord prealabil pentru organismul care decide în final. În cazul nostru, Avocatul Poporului decide, dar el ia acest aviz. Dacă am spune "cu acordul" ar fi ca și cum numirea s-ar face împreună, de Avocatul Poporului și de comisie. Este mai corect "cu avizul", dar fără "său", pentru că se înțelege că este un singur mandat, avem aici, mandatul Avocatului Poporului, adjunctul nu are un mandat, el este numit de Avocatul Poporului și sigur că fiecare Avocat al Poporului când intră în funcția asta își numește adjuncții, deci limita de timp este definită prin ipoteză.

 
 

Domnul Marțian Dan :

Domnule Stefan Cazimir, vă rog să poftiti la tribună!

 
 

Domnul Stefan Cazimir:

Se întâmplă în legătură cu acest alineat ceea ce înțelepciunea poporului a exprimat prin zicala: "Na-ți-o frântă că ți-am dres-o!" Intenția de a limpezi textul a fost împiedicată să-și atingă țelul dintr-o greșeală dactilografică sau de imprimare, între timp lucrurile s-au limpezit. Eu sunt de acord cu argumentele domnului Athanasiu, în sensul că adjectivul posesiv "său" poate să dispară, el a apărut acolo prin înlocuirea demonstrativului "acestuia" . Toate transformările s-au făcut de fapt pentru a evita repetarea sintagmei "Avocatul Poporului" de două ori. Deci, textul poate să rămână în varianta propusă de comisie, cu renunțarea la adjectivul posesiv "său" și cu plasarea virgulei după "mandatului", pentru ca fraza să aibă totuși cadența necesară.

 
 

Domnul Marțian Dan :

Bun, inițiatorii, domnul Ovidiu Petrescu are cuvântul.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu :

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, trebuie să arătăm ideile care au stat la baza întocmirii acestui articol în forma în care v-am prezentat-o dumneavoastră.

Ideea noastră a fost că adjuncții Avocatului Poporului sunt numiți de către acesta, dar atâta timp cât Avocatul Poporului este în funcție, pentru că s-ar putea spune, dacă noi lăsăm fără o precizare, că adjuncții sunt numiți de către Avocat, asta înseamnă pe undeva că i-ar putea numi pe o perioadă nelimitată. Or, asta este limpede că o dată ce un avocat al poporului pleacă din functie noi am dorit ca și adjunctii care au constituit această echipă de trei, să plece.

Este altceva, numirea unui nou Avocat al Poporului va presupune o evaluare, dacă el își păstrează, dacă reconfirmă niște adjuncți sau nu, pentru că ar putea să nu-i confirme pe acei adjuncți. Deci, ideea este că aceștia fiind colaboratorii de bază, el îi numește atâta vreme cât avocatul este în funcție. Asta este ideea, dacă formularea vi se pare incorectă, vedem cum putem să remediem, dar noi ținem la această idee, ca să existe o echipă care să lucreze coerent, pentru ca să nu lase un avocat al poporului niște adjuncți numiți de altcineva. Asta este ideea.

O altă problema, problema formulării "cu avizul" sau "cu acordul". Domnul profesor Athanasiu a arătat aici care sunt diferențele, și noi vrem să vă arătăm că tocmai asta am dorit, tocmai aceasta am dorit, practic am dorit un aviz conform. Adică acești adjuncți să nu poată fi totuși numiți de Avocatul Poporului dacă Comisia juridică are o opoziție la numirea lor.

Dacă lăsăm formularea Comisiei juridice, spunem - "cu avizul Comisiei juridice", acest aviz ar putea să fie un aviz consultativ, care sa poată fi luat în considerare sau ar putea să nu fie luat în considerare. Și atunci , dacă vrem să respectăm ideea inițiatorilor ca opinia Comisiei juridice să fie preponderentă, să fie decisivă în ceea ce privește numirea acestor adjuncți, probabil că ar trebui să spunem aici :"cu avizul conform..." Deci, să se precizeze foarte clar. Dar, în principiu noi dorim să menținem formularea noastră, rămâne la decizia dumneavoastră dacă doriți ca adjuncții să fie numiți pe o perioadă mai mare, nederminată, să nu fie într-o echipă omogenă cu avocatul, și dacă doriți ca avizul Comisiei juridice să fie consultativ. Că el poate să fie, în această formulare pe care a făcut-o comisia, consultativ. De aceea, noi am insistat pentru formularea noastră.

 
 

Domnul Marțian Dan :

Da, ați ascultat deci punctele de vedere. Ele gravitează în jurul alineatului 1 al acestui articol. Comisia ne-a propus un text, la care, mă rog, domnul Athanasiu și domnul Ștefan Cazimir propune să se suprime doar pronumele "său", da? Restul să rămănă așa cum este redactat.

Domnul Ovidiu Petrescu atrage atenția în legătură cu problema asta privind acordul sau avizul, dacă dânșii optează pentru acordul Comisiei juridice, disciplină, imunități și validări sau, cel mult, spune domnul Petrescu, ar trebui precizat ce fel de aviz. Cu avizul conform... al... respectivei comisii. Acestea sunt problemele în privința cărora deci, trebuie să luăm decizia.

Vă mențineți punctul de vedere, redactarea din ... Da. Eu vreau să întreb pe inițiatori, nu legăm prea mult mâinile acestui Avocat al Poporului? Știți, prin această formulare... pentru că, într-adevăr, în aceste împrejurări numirea de către el sau opțiunea lui este ea importantă, dar trebuie să aibă sancțiunea comisiei respective. Sigur că pentru unul dintre ei, cel care ar îndeplini functiile, mă rog, Avocatului Poporului, pe o perioadă când el nu le poate face, o asemenea solutie ar fi probabil de luat în seamă, dar ce facem și cu celălalt?

Doamnelor și domnilor deputați,

În aceste împrejurări ,va trebui să vă cer să vă pronunțați asupra textului comisiei, cu suprimarea acestui pronume, "său", restul textului am înțeles că rămâne, da?

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Ar mai fi un detaliu pe care vă rog să mă iertați că l-am omis în prima mea intervenție, "comisia Senatului", deci "a Senatului" și nu"din Senat", la încheierea enunțului.

 
 

Domnul Marțian Dan:

"A Senatului", da? Bun, este o chestiune de redactare, ideea este aceeași . Deci, dumneavoastră propuneți suprimarea pronumelui "său" și în partea finală, unde se enunță "imunități și validări a Senatului", și nu "din Senat".

Astfel se propune să sune în final, în viziunea comisiei alineatul l.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu aceste două chestiuni de amendare, prima dată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-au aprobat aceste două amendamente.

Mai este o problemă de clarificat, dacă..., comisia nu a mai putut delibera, dar s-a ridicat problema " cu avizul conform".. . al comisiei respective, propunerea domnului deputat Athanasiu și domnului deputat Cazimir, sau nu v-ați pronunțat în legătură cu ea?

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Este o problemă de opțiune.

Problema este destul de importantă.

Dacă dăm sau nu dăm dreptul Comisiei juridice a Senatului să aibă o poziție fermă și eficientă la propunerile pe care le face Avocatul Poporului, de numire a adjuncților. Deci, Avocatul Poporului face o propunere de doi adjuncți. Comisia juridică a Senatului analizează aceste propuneri și dă un aviz. Problema este dacă avizul acesta este un aviz consultativ , deci spune: domnule, da, într-adevăr despre unul dintre cei propuși Comisia juridică a spus că nu corespunde din punct de vedere, știu eu, al cunoștințelor, al moralității și așa mai departe . Dar eu îmi mențin propunerea, și atunci se acceptă această propunere chiar dacă Comisia juridică a avut niște abțineri, niște rezerve și chiar o împotrivire. Deci, asta este problema unui aviz consultativ.

Dar, dacă punem ideea, introducem noțiunea de "acord", sau introducem noțiunea de "aviz conform" înseamnă că o opoziție a membrilor Comisiei juridice este decisivă, adică omul asupra căruia Comisia juridică face opoziție, are obiecții, are rezerve, nu mai poate fi numit.

Noi, inițiatorii, am optat pentru această soluție, dumneavoastră puteți opta pentru cealaltă variantă, în care Avocatul Poporului își constituie practic echipa cum dorește, fără o imixtiune din partea Comisiei juridică, de disciplină și imunități , ci e vorba mai mult de o consultare a acestei comisii. Problema este de analizat, în ideea că oricare din adjuncții Avocatului Poporului îl poate înlocui oricând în exercitarea atribuțiunilor, deci pe undeva aici se întărește ideea că trebuie să fie o echipă.

Pe de altă parte, să nu uităm că Avocatul Poporului a fost desemnat de către votul plenului cu o majoritate de 2/3. Deci pe baza unui filtru foarte puternic, unei aprecieri a multor senatori, are o anumită reprezentativitate această numire a avocatului, pe când în cazul adjuncților, dacă menținem ideea unui aviz consultativ, înseamnă că numai avocatul este cel care decide.

Deci, reprezentativitatea, într-un fel, oricum este foarte scăzută.

Acum, dumneavoastră puteți să optați între aceste două idei. Noi, evident că ne-am menține punctul nostru de vedere, că de aceea am făcut în acest sens inițiativa. Decizia vă aparține.

 
 

Domnul Marțian Dan :

Da. Dacă din partea comisiei mai sunt ceva precizări în legătură cu problema asta a avizului, natura avizului?

 
 

Domnul Stefan Cazimir:

Stimați colegi,

Vă dați seama că ar fi o frivolitate din partea mea să exprim puncte de vedere în legătură cu acest lucru. Comisia lucrează într-o altă sală la ultimele retușuri pe marginea Legii privind alegerile locale, și poate că ar fi bine ca această chestiune care nu este neglijabilă, să fie amânată până când comisia să se poată pronunța.

 
 

Domnul Marțian Dan:

În ceea ce privește alineatul 1 rămâne să discutăm în legătură cu natura avizului, așa cum asugerat și domnul deputat Ștefan Cazimir și mi se pare că este o propunere înțeleaptă.

In legătură cu alineatul 2 al acestui articol eu cred că noi am putea să luăm o decizie, pentru că este vorba doar despre modalitatea prin care se face publicitate numirii adjuncților Avocatului Poporului, publicarea în Monitorul Oficial a acestor numiri.

Vi-l supun votului, așa cum figurează. În discuții nu a fost nici un fel de obiecție în legătură cu acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt nici abtineri.

A fost aprobat. Alineatul 1 îl remitem la comisie pentru a discuta pe marginea ideilor care s-au exprimat aici în plen, referitoare la natura avizului, da?

În legătură cu următorul articol, 12, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Atunci vă supun votului articolul 12, în redactarea inițiatorilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abtineri.

A fost aprobat, cu unanimitate de voturi.

Dacă în legătură cu titlul propus pentru Capitolul IV sunt ceva observații? Nu sunt.

Vi-l supun votului, așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt nici abtineri.

A fost aprobat. Facem o pauză o jumătate de oră, aici urmează, mă rog, atribuțiile Avocatului Poporului și probabil că sunt mai mulți doritori. Deocamdată reținem solicitarea domnului deputat Nestor Călin. Dacă sunt și altele, vă rog să le comunicați fie acum, fie la reluarea lucrărilor.

Pauză

După pauză

 
 

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnii chestori, să invite pe toți colegii în aulă!

Imediat când începem am să cer consimțământul Camerei, că eu nu pot decide! (Către domnul deputat Gavaliugov, care dorește să ia cuvântul)

Rog pe domnii chestori, să invite pe toți colegii în aulă și-i rog și pe domniile lor să poftească aici, trebuie să comunicăm în organizarea desfășurării lucrărilor!

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește Comisia juridică, ea, în linii mari, si-a încheiat lucrările și sperăm ca membrii acestei comisii care au participat la analiza unor probleme care au fost ridicate în dezbaterile ei să vină aici și să putem lucra în condiții corespunzătoare.

A doua problemă. Vă aduc la cunoștință faptul că 7 colegi de-ai noștri, care sunt membri ai Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pregătirea populației pentru apărare lucrează aici împreună cu colegii din această comisie de la Senat și se găsesc la bibliotecă și în orice moment putem apela la dânșii. Este vorba de 7 colegi.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost convocată, se găsește la Salonul Nicolae Iorga și în privința ei putem să apleăm, dacă intrăm în dificultate în ceea ce privește cvorumul.

De asemenea, Comisia pentru politică externă, care numără 31 de membri, a solicitat încuviințarea de a se întruni tot aici în incinta Camerei, pentru a face niște audieri în legătură cu propunerile, intențiile de numire a unor ambasadori.

V-aș ruga, având în vedere că lucrează în această clădire, v-aș ruga să fiți de acord să ne dăm consimțământul pentru lucru acestei comisii.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Abțineri?

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Dati-mi voie, domnule președinte!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu vă dau, domnule, trebuia să interveniți când am ridicat această problemă!

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Am cerut cuvântul, am o obiecție!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, poftiți!

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este interesant că Biroul permanent are o poziție favorabilă pentru audierea, crearea condițiilor pentru ca în paralel cu lucrările Camerei Deputaților în plen să se desfășoare audierea în Comisia pentru politică externă a candidaților pentru noile posturi de ambasadori.

Spun aceasta, pentru că se pare că a fi numit un nou ambasador în afara României este o problemă mult mai importantă decât gravele cazuri de corupție pe care urma să le audieze în problema cărora urma să realizeze audieri Comisia pentru apărare a Camerei Deputaților în această săptămână. Mai menționez aici problema Afacerii "Puma", problema Serviciului de Pază și Protecție și, în același timp, problema controversatului caz al demisiei generalului Pitulescu.

Ceea ce voia să exercite Comisia pentru apărare era nu mai mult decât dreptul garantat de Constituție, al exercitării controlului parlamentar asupra unor activități, a unor ministere pe care îl are în mod firesc, regulamentar și constituțional în zona sa de competență a controlului parlamentar.

În consecință, din aceste motive, dacă există rațiuni speciale de a rămâne întruniți în plen pentru a dezbate aceste proiecte de legi, cred că aceleași rațiuni funcționează și pentru a nu fi de acord ca în Comisia pentru politică externă să se realizeze audieri, în paralel, pentru desemnarea viitorilor ambasadori.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat, în primul rând că nu am primit o asemenea solicitare la Biroul permanent din partea comisiei în numele căreia ați vorbit.

Îl rog însă pe domnul deputat Ovidiu Petrescu să intervină, pentru că a vrut și dânsul să facă niște precizări, să aducă niște lămuriri.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Intr-adevăr, ceea ce spune domnul vicepreședinte Marțian Dan este perfect adevărat și îmi pare rău că un coleg al nostru intenționează să vă dezinformeze.

Comisia pentru apărare a formulat o solicitare, ca să discute paralel cu plenul Camerei un anumit proiect de lege care, în viziunea membrilor Biroului Permanent, nu prezenta urgență.

Nici un cuvânt din adresa prin care această comisie solicita să lucreze în paralel cu plenul Camerei nu sugera că ar fi și alte puncte la ordinea de zi a unei asemenea întruniri. Nu vreau să folosesc un cuvânt care ar putea să pară jignitor pentru domnul Gavaliugov, ca să stârnesc un drept la replică, sau cine știe ce litigiu la Comisia juridică, de disciplină și imunități, dar trebuie să înțelegeți că acesta este adevărul. Dacă se solicita un asemenea lucru în scris de către Comisia de apărare, discutam altfel problema și poate că dădeam o asemenea aprobare, că suntem acuzați, pornind de la un fapt neadevărat. Aceasta este o fațetă procedurală a problemei.

Oricum, dumneavoastră puteți să aprobați sau să nu aprobați ca aceste comisii, la care a făcut referire domnul vicepreședinte Dan Marțian, să lucreze sau să nu lucreze în paralel cu plenul Camerei, pentru că și așa vi s-a cerut acordul prin vot.

Aș face o mențiune, totuși, în ceea ce privește felul în care își desfășoară activitatea Comisia de apărare.

Aș vrea să vă învederez faptul că în virtutea dreptului de informare pe care-l au deputații, sau îl are o comisie de a solicita informații, comisia desfășoară proceduri de anchetă parlamentară. Este o mare diferență.

Eu am certitudinea absolută că plenul Camerei, dacă membrii Comisiei de apărare, printr-o adresă, printr-o solicitare expresă ar cere desfășurarea unor anchete parlamentare în cazurile menționate de domnul Gavaliugov, cred că, aproape în unanimitate, noi am aproba desfășurarea unei asemenea anchete, poate că ar solicita ca, alături de cei din Comisia de apărare, care desfășoară asemenea anchetă să fie și specialiști de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de la Comisia de petiții, corupție și abuzuri, deci poate am da o amploare mai mare acestui lucru, dar eu consider că la ora actuală, ceea ce face, de regulă, Comisia de apărare este departe de a fi regulamentar. Eu nu spun că este inutil, dar spun că este departe de Regulament.

Pe de altă parte, nefiind atenți la respectarea întocmai a Regulamentului, vreau să vă aduc la cunoștință că sunt situații în care anumite comisii sau subcomisii încalcă niște prevederi constituționale în desfășurarea unor asemenea anchete.

Noi putem, ca parlamentari, să chemăm aici, în plenul Camerei, pe primul ministru, sau un ministru, să ne dea niște informații, să răspundă asupra unor lucruri care incriminează activitatea Guvernului. Putem, de asemenea, în cadrul comisiilor parlamentare, să chemăm foarte multă lume, demnitari foarte înalți ai statului român. Insă, trebuie să înțelegem o dată și pentru totdeauna, că nu putem chema un magistrat, care desfășoară o anchetă penală, pentru că, în acest caz, încălcăm în mod grav Constituția țării, separația puterilor în stat. La Comisia de apărare, de exemplu, a fost chemat domnul procuror Vasiliu, care anchetează "Cazul Puma", să i se ceară foarte multe relații de detaliu despre desfășurarea anchetei penale. O anchetă care se află în curs. Ba, mai mult, se solicită foarte frecvent, aducerea în fața acestei comisii a unor oameni care sunt aflați în stare de arest, cazuri în care Parchetul și apoi instanțele nu s-au pronunțat, or eu cred că sunt depășite cu foarte mult prerogativele Parlamentului în această materie.

Deci, aceasta luați-o ca o remarcă personală, ca o dorință a mea să ne încadrăm totuși în respectarea Constituției României și a Regulamentelor noastre.

În ceea ce privește problema în fapt, rămâne să decideți dumneavoastră, dacă mai aprobăm ca încă o comisie să desfășoare încă o activitate în paralel cu plenul Camerei.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Să închidem aici această chestiune.

Din sală:

Vrea să ne țină de vorbă! (Adresare domnului deputat Corneliu Gavaliugov, la intenția acestuia de a lua cuvântul).

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să fiți foarte concis.

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule coleg,

Sigur, este de datoria domnului președinte să vă pretindă puțină liniște (clopoțel). Eu nu vreau să vă țin de vorbă. Vreau să vă spun două cuvinte...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog...

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

În primul rând, am luat act de poziția domnului secretar Petrescu și vreau să spun că din partea Partidului Democrat salut această poziție, dar cumva reprezintă și poziția Partidului Democrației Sociale din România în problema anchetării și încercării de a pune stavilă cât mai curând fenomenului de corupție în țară, care s-a generalizat și atinge vârfurile puterii. (Discuții controversate în sala de ședință). Una la mână.

Domnilor colegi,

Eu presupun că există... această supoziție de nevinovăție, care este garantată de Constituție și funcționează pentru toți, dar trebuie să recunoaștem că, fără această insistență din partea unei comisii de apărare, a unei comisii parlamentare, și nu doar a presei, s-a putut face mai multă lumină în acest caz al lui Benone Ghinea și a celorlalți care l-au susținut în această afacere.

În consecință, poziția în care a venit procurorul Eugen Vasiliu, director în cadrul Parchetului Geheral, la Comisia de apărare, a fost pentru a oferi informații, iar faptul că primul ministru, într-o declarație făcută în fața ziariștilor, a afirmat că au fost obligați să-l aresteze pe Benone Ghinea pentru că presa a făcut prea mare vâlvă și probabil și Comisia de apărare a insistat în elucidarea acestui caz demonstrează, după părerea mea, o implicare la vârf.

Dacă reușim să eliminăm acest rău, acești oameni, aceste elemente care se dedică și compromit statul român, inclusiv în relațiile internaționale, este un mare merit al Parlamentului Român și nu trebuie să găsim bariere regulamentare, ci trebuie să creăm facilitățile necesare.

Eu, în orice caz, vă mulțumesc pentru intervenția care ați avut-o.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vreau să vă spun că atunci când vă veți adresa pentru a întreprinde anchetă, vom proceda conform Regulamentului și nu cred că, în aceste cazuri, ca și în altele, Camera Deputaților va manifesta o atitudine de opacitate. Deocamdată, însă, vă rugăm să vă conformați Regulamentului și preceptelor ce decurg din Constituție și din principiul separației puterilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu v-am cerut deci consimțământul pentru ca colegii noștri din Comisia pentru politică externă să poată participa la aceste audieri. Ele se desfășoară aici. Dacă vor apare dificultăți în ceea ce privește cvorumul, putem întotdeauna cere o întrerupere a lucrărilor, invităm la vot și cred că în acest fel putem rezolva lucrurile.

Pentru că am fost întrerupți în ceea ce privește numărarea până la capăt, o să vă rog să aveți amabilitatea să vă pronunțați.

Cine este deci pentru a acorda consimțământul nostru ca Comisia pentru politică externă să facă aceste audieri în cadrul programului pe care îl avem, la camera nr. 29? Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Sunt 15 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Sunt 8 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi s-a aprobat.

Vă rog, acum, să fiți de acord să revenim la discutarea în continuare a proiectului de Lege privind Avocatul Poporului. Ne-am pronunțat înainte de pauză asupra Capitolului IV, intitulat "Atribuțiile Avocatului Poporului", asupra titlului acestuia. Urmează să discutăm art. 13 referitor la atribuțiile pe care le are avocatul poporului. Primul care a solicitat să intervină a fost domnul deputat Nestor Călin. Nu mai este aici?

Domnul deputat Ștefan Cazimir. Vă rog să poftiți la tribună.

 
 

Domnul Stefan Cazimir:

La litera b) ne găsim în fața unui caz limpede de anacolut - o construcție sintactică defectuoasă, care începe într-un anumit fel și continuă în altul: " ..."primește" ce? "Cereri". "Repartizează" ce? "Cereri". De-abia al treilea predicat justifică complementul în forma în care apare: " ... decide asupra cererilor". Pentru remedierea acestei situații, vă propun următoarea reformulare: "Primește și repartizează cererile ..."; textul continuă, pentru a se încheia: " ... și decide asupra acestor cereri".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte observații, vă rog să fiți de acord să se facă observații la toate literele acestui articol., Dacă sunt și alte observații în legătură cu textul art. 13? Nu mai sunt.

Domnul deputat Ovidiu Petrescu, în calitate de inițiator, vrea să aibă o intervenție.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asupra acestei inițiative s-au făcut observații și din partea Ministerului Justiției. Dânșii au făcut o observație foarte întemeiată. Pe undeva, este vorba de necorelarea unor texte.

Veți observa că la art. 13 lit. f) există o atribuțiune și anume: "Exercită funcția de ordonator principal de credite". Asta presupune că această instituție a Avocatului Poporului are un buget propriu de venituri și cheltuieli și șeful acestei instituții, respectiv avocatul poporului își exercită aceste atribuțiuni de ordonator principal de credite. Această atribuțiune intră în contradicție cu formulările noastre de la art. 31, 33 alin. 1 și alin. 2. De ce? Pentru că, la articolul menționat de mine, la art. 31 se spune așa: "Serviciile financiar-contabil și administrative ale instituției Avocatului Poporului se asigură de aparatul de specialitate al Senatului", ceea ce era într-o corelație cu art. 33 în formularea noastră, care spunea că, deci alin. 1: " ... cheltuielile necesare pentru buna funcționare a instituției avocatului poporului sunt finanțate din bugetul Senatului". Or, ordonatorul de credite în ceea ce privește bugetul Senatului este secretarul general al Senatului, așa cum la Camera Deputaților, ordonator principal de credite este secretarul general al Camerei.

Aici este o contradicție pe care noi vă propunem s-o rezolvăm în următorul mod: veți observa că la pct. 37, comisia a reformulat alin. 1 și a spus următorul lucru: "Cheltuielile necesare pentru buna funcționare a instituției Avocatului Poporului sunt finanțate din bugetul de stat". Deci, practic, se învederează ideea că această instituție are un capitol distinct în bugetul de stat al României. Evident, motivația nu este aceea dată de comisie, claritate și preciziune, că este o chestiune de fond aici, nu o problemă de claritate.

În cazul în care acceptăm această idee, este limpede că putem accepta menținerea acestei atribuțiuni de la lit. f) art. 13, în care se spune că: " ... avocatul poporului exercită funcția de ordonator principal de credite, având un buget de venituri și cheltuieli, parte din bugetul național".

Inițiatorii au decis ca să accepte această formulare și să coreleze celelalte texte în funcție de această formulare a art. 33 alin. 1, adică să renunțăm la alin. 1 în formularea noastră de la art. 33 și, în această situație, eu personal, consider că trebuie renunțat și la alin. 2 al art. 33, care cred că ar trebui eliminat în totalitate și să se renunțe la prevederea art. 31, acela care spune că " ... folosește personalul de specialitate..., personalul financiar al Senatului".

Evident că dacă este o instituție autonomă și dorim să fie o instituție autonomă, chiar dacă ea pornește ca fiind înființată și numită conducerea de către Senat, ea trebuie să aibă o autonomie, și un element al autonomiei este și faptul că are un buget distinct, deci va avea un buget distinct, va avea propriul personal financiar-contabil, va avea avocatul poporului calitatea de ordonator principal de credite.

Eu mi-am făcut datoria să precizez aceste lucruri chiar dacă se referă la niște articole care vor fi analizate mai târziu, deoarece exista această obiecție a Ministerului Justiției și această necorelare între articole.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Eu cred că este bine că ne-ați atras atenția asupra acestor lucruri, pentru ca să știm care vor fi implicațiile asupra unor articole următoare, și le-ați și identificat dumneavoastră - 31 și 33- având în vedere, mă rog, varianta pe care o propune comisia și cred că este în concordanță expunerea și poziția pe care ați expus-o chiar cu niște articole pe care noi le-am votat privind instituția avocatului poporului, ca instituție independentă, nesupusă niciunei autorități publice etc. etc. Da? Bun.

Dacă sunt și alte observații în legătură cu acest articol? Nu sunt. În aceste împrejurări, prima dată va trebui să ne pronunțăm cu o sugestie de redactare la litera b). Deci, domnul Stefan Cazimir a propus: "Primește și repartizează cererile și decide asupra cererilor făcute de persoanele care pretind că drepturile... și decid asupra acestor cereri". Nu. "Primește și repartizează cererile făcute de persoanele care pretind că drepturile și libertățile lor cetățenești au fost încălcate de autorități ale administrației publice și decide asupra acestor cereri". Astfel sună. Da. În legătură cu această chestiune, mai dorește domnul Ovidiu Petrescu, unul dintre inițiatori, să intervină.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să mă scuzați, dar a fost un lucru care mi-a scăpat. Pentru prima dată apare aici un termen, care se regăsește la mai multe articole, pe care noi nu-l agreăm și vom spune, de câte ori apare, sau poate tranșăm acum, să nu mai existe formularea aceasta "persoanele care pretind că drepturile sau libertățile lor cetățenești au fost lezate". Această exprimare sugerează faptul că este o atitudine nejustificată, ca și când cetățeanul ar fi un reclamagiu. Este adevărat că o decizie, dacă cererea este întemeiată, sau este mai puțin întemeiată, se ia mai târziu, însă această formulare sugerează parcă o pretenție justificată - "pretind că au fost lezate".

Din sală:

Consideră!

Care se plâng!

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poate termenul sesizează încălcarea unor drepturi și libertăți... Cred că ar fi mai adecvat a introduce o nuanță care să ducă la ideea că cetățeanul acuză niște false încălcări, eu cred că nu este firesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Să formulăm textul acesta în felul următor: "Primește și repartizează cererile făcute de cetățeni, privind încălcarea drepturilor și libertăților lor cetățenești de către autoritățile administrației publice și decide asupra acestor cereri". Da?

Din sală:

Mai degrabă "persoane" și nu "cetățeni"!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Putem spune "persoane"... "făcute de persoane", da? Deci ar suna așa: "Primește și repartizează cererile făcute de persoane privind încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești de către autoritățile administrației publice și decide asupra acestor cereri". Da.

Din punctul de vedere al inițiatorilor, se pare că textul este acceptabil, din punct de vedere al comisiei, la fel. Bun. Vă supun... imediat am să vă cer să vă pronunțați în legătură cu această propunere de reformulare a textului de la litera b).

Cine este, vă rog, pentru?

Impotrivă, vă rog, dacă sunt voturi? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat acest text pentru litera b).

Nu au mai fost alte observații în legătură cu textul de la art. 13, încât vi-l supun votului de ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui?

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Deci, cu unanimitate de voturi, a fost adoptat art.13.

Trecem la următorul articol. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu el? Din partea inițiatorului...

Doriți? Vă rog să poftiți atunci, domnule Varga.

 
 

Domnul Varga Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Propun un alineat nou, la finele articolului, deci alineatul 4, cu următorul text: "Membrii ambelor Camere ale Parlamentului sunt îndreptățiți să solicite în scris, individual, chiar și în lipsa interesului personal, intervenția avocatului poporului".

Consider oportună această posibilitate creată deputaților și senatorilor, bineînțeles, deci membrilor celor două Camere, să poată interveni și să semnaleze anumite nereguli, chiar și în legătură cu aplicarea legilor de către avocatul poporului, mai ales că această posibilitate au și organizațiile guvernamentale și alte instituții, deci în virtutea mandatului pe care îl au parlamentarii, consider oportun și, poate la un moment dat, chiar și necesar, posibilitatea să intervină și să solicite o acțiune din partea avocatului poporului, deci consider utilă și necesară și această posibilitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Deci, dumneavoastră cereți introducerea acestui alineat nou, 4, da?

Mai dorește domnul deputat Ștefan Cazimir.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Cred că și fără intervenția mea nu s-ar fi scăpat din vedere că trebuie și în acest articol să înlăturăm verbul "a pretinde" cu o formulare în spiritul celei adoptate la articolul precedent.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Așa este. Alte observații dacă sunt? Mai dorește cineva? Deci, domnul deputat Petru Tănasie.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

La art. 14 alin.1 este o omisiune și din partea noastră, și la redactare, sau la dactilografiere... La ambele forme se spune: "Avocatul Poporului își exercită atribuțiile la cererea persoanelor..." și apoi textul curge.

Trebuie să observăm prevederile art. 56 din Constituție și nu trebuie să ne abatem de la acesta, în sensul că avocatul poporului își exercită atribuțiile "din oficiu, sau la sesizare".

Vă rog respectuos să fiți de acord ca textul să fie completat în felul următor: "Avocatul poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor..." și apoi textul merge în continuare, pentru că exact așa glăsuiește și art. 56 din Constituție cu privire la modul de sesizare al avocatului poporului, or în actuala redactare ar însemna că numai "la cerere".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Tănase,

O să vă rog să-mi dați propunerea dumneavoastră, ca să avem noi evidența tuturor acestor modificări.

Dacă mai sunt și alte observații? Nu sunt.

Rog pe inițiator, deci și comisia, să fiți atenți, pentru că vreau să vă citesc amendamentul pe care l-a depus domnul deputat Varga Attila și el se rezumă la următoarea idee: să fie introdus un alineat nou la acest articol, cu următorul conținut: "Membrii ambelor Camere ale Parlamentului sunt îndreptățiți să solicite în scris, individual, chiar și în lipsa interesului personal, intervenția avocatului poporului".

Rog punctul de vedere al inițiatorilor și al comisiei în legătură cu această propunere.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Noi suntem în totalitate de acord cu această idee, dacă se poate adresa avocatului poporului orice cetățean, o organizație neguvernamentală, evident că și parlamentarii, cu atât mai mult, au acest drept. Mai mult, aș vrea să vă învederez că în Marea Britanie, aceste sesizări se dau de către cetățeni numai parlamentarilor, nu se dau niciodată avocatului poporului și parlamentarul chiar se implică în înmânarea acestor cereri, în selecția lor și așa mai departe. Deci, cu atât mai mult noi suntem de acord că orice parlamentar poate, chiar și în absența unui interes personal, să solicite informații sau să sesizeze avocatului poporului.

Mi se pare textul puțin încărcat, parcă dintr-o grijă exagerată că s-ar putea cenzura această posibilitate, și nu știu dacă trebuie să spunem cu atât de multe cuvinte: "membrii ambelor Camere ale Parlamentului", putem să spunem "parlamentarii", facem textul mai mic.

De asemenea, "orice parlamentar poate - în loc de "sunt îndreptățiți" - să solicite în scris intervenția avocatului poporului", în orice situație.

Am putea însă să mai discutăm puțin această formulare cu Comisia juridică, ca să-i găsim o formulare care să fie și mai sintetică, dar care să acopere perfect și această idee și care să fie, în același timp, un text mai suplu. Altfel, noi sutem în totalitate de acord cu absolut toate nuanțele și cu ideea din acest text, numai că ni se pare puțin mai încărcat și așa, în câteva secunde, îmi este greu să-l redactez eu.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Varga, vă rog să poftiți!

 
 

Domnul Varga Attila:

Evident, sunt de acord cu modificarea textului pe care, probabil, o va face Comisia juridică, am doar o singură rugăminte - să se păstreze sintagma "chiar și în afara interesului personal", pentru că deputații intervin nu în calitate de cetățeni, ci în calitate de deputați, deci în virtutea mandatului. Mai ales că în toate celelalte alineate este menționat expres că este necesar "interesul deputaților", care, în cazul deputaților, nu poate fi considerat ca o condiție.

 
 

Domnul Marțian Dan:

O să avem imediat punctul de vedere în legătură cu acest alineat.

Întrucât nu mai sunt alte observații, după câte îmi dau eu seama, vă propun să luăm în discuție alin. 1. S-au relevat niște aspecte legate de acest text, de către domnul deputat Ștefan Cazimir, care reiau o problemă pe care noi am tranșat-o la art. 13. Și atunci, domnul deputat Petru Tănasie ne propune următorul text: "Avocatul poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor prevăzute la art. 13 lit. b)." Ca să nu mai reluăm formula "persoanele care sunt lezate în drepturile și libertățile lor", am precizat deja acest lucru la lit. b), unde am scris: "primește și repartizează cererile făcute de persoane, privind încălcarea drepturilor și libertăților lor cetățenești de către autoritățile publice și decide asupra acestor cereri". Și atunci, facem trimitere la litera respectivă.

Dacă acest lucru este acceptabil și pentru comisie? Este.

În aceste împrejurări, în locul redactării propuse de către comisie la art. 14 alin. 1, să figureze textul pe care l-am citit.

Supun la vot această propunere legată de alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt, îl supun la vot.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată această redactare pentru alin. 1.

În legătură cu alin. 2, nu au fost observații din partea comisiei, nu s-au ridicat nici în cadrul dezbaterilor, vi-l supun votului așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Cine se abține? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea voturilor exprimate.

În legătură cu pct. 3, sunt niște virgule după "dreptul" și după "lor", nu mai citesc textul, fiecare dintre dumneavoastră îl aveți. Este o chestiune de punctuație și vă rog să fiți de acord să operăm schimbările respective fără să le mai supunem votului.

Nu au fost alte observații în legătură cu textul de la alin. 3, în consecință vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat acest text.

Acum, îl rog pe domnul Petrescu, dacă ne poate prezenta cum sună alin. 4, care, în principiu, a fost agreat, să vedem acum exact și redactarea lui.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este o formulare pe care o să vedem dacă cel care a făcut amendamentul o agreează sau nu. Noi o agreăm: "Fiecare deputat sau senator poate solicita, în scris, chiar și în lipsa interesului personal, intervenția avocatului poporului."

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Varga, este agreabil?

 
 

Domnul Varga Attila (din sală):

Da.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Avem, deci, și consimțământul autorului amendamentului la textul citit de către domnul deputat Ovidiu Petrescu.

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea voturilor exprimate.

Vă rog să aveți amabilitatea să vă exprimați asupra art. 14, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Cine se abține? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat și textul art. 14.

Trecem la discutarea textului art. 15. Dacă dorește cineva să intervină? Domnul deputat Teodor Jurcă. Vă rog să poftiți la tribună, domnule deputat!

 
 

Domnul Teodor Jurcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 15 alin. 4 se stipulează ce nu face obiectul activității avocatului poporului. Vă rog să-mi permiteți să-l citesc și să atrag atenția, atât inițiatorului cât și comisiei, pentru că, dacă facem corelare cu art. 24 alin. 2, apare aici o contradicție și o să vă spun imediat în ce constă ea.

Se vorbește despre ce nu face obiectul activității avocatului poporului și se spune: "vor fi restituite fără motivare cererile privind: actele emise de către Camera Deputaților, de Senat sau de Parlament; actele și faptele deputaților, senatorilor, președintelui României și Guvernului". Ei, aici vreau să mă opresc: Guvernului!

Dacă ne uităm la art. 24 alin. 2, se spune așa: "Neluarea de către Guvern în termen de cel mult 20 de zile a măsurilor privitoare la ilegalitatea sau neconstituționalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunică Parlamentului." Deci, acest avocat al poporului are dreptul să sugereze neconstituționalitatea actelor, ba, mai mult, să atace actele Guvernului. Iar dincoace spunem că actele și faptele Guvernului nu intră în atribuțiile avocatului poporului.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt alte observații în legătură cu art. 15 pe care îl discutăm? Domnul deputat Ștefan Cazimir dorește să intervină. Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

La alin. 1, ne izbim din nou de verbul "a pretinde" și suntem obligați să reformulăm în spiritul deja stabilit. Deși, ca o paranteză, îngăduiți-mi să remarc faptul că în Constituție se vorbește explicit și exclusiv de "persoane lezate" și, nu aș vrea să vorbesc într-un ceas rău, să nu ne pomenim până la urmă că surplusul de nuanță și de prudență cu care operăm în formulările noastre să nu atragă obiecții din partea Curții Constituționale. Închid paranteza și merg mai departe. La art. 3, cred că formularea ar putea fi ameliorată. În loc de "poate cere date suplimentare când acestea..." ("acestea" trimite vrând-nevrând la cererile "vădit nefondate", și dacă sunt "vădit nefondate" nu se mai poate spune că nu conțin suficiente date), vă propun înlocuirea ultimelor trei rânduri în felul următor: "Poate cere date suplimentare pentru analiza și soluționarea cererilor."

În sfârșit, la alin. 4, am niște intervenții de natură strict redacțională. La începutul rd. 7, cred că simțul limbii ne cere să repetăm articolul genitival "ale Președintelui României", iar la rd. 10 trebuie să corectăm greșeala dactilografică, pentru că și acolo este vorba de același articol "ale" și nu "al", cum din greșeală s-a imprimat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc.

Dacă sunt și alte observații în legătură cu acest articol? Nu sunt.

În primul rând, a fost problema ridicată de domnul deputat Jurcă în legătură cu acest articol, mai ales prevederea de la alin. 4, referitoare la actele Guvernului și corelarea lor cu art. 24 alin. 2

A doua problemă este de redactare, o propune domnul deputat Ștefan Cazimir la alin. 3: "Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vădit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza și soluționarea acestora" ar trebui, nu mai repetăm "cererile", nu?

 
 

Domnul Ștefan Cazimir (din lojă):

Ba da, pentru că "acestora" trimite la cele nefondate!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Această propunere de înlocuire se referă la ultimele două rânduri din textul alineatului. Și, evident, vom avea în seamă și acordurile gramaticale și celelalte observații de natură gramaticală de la alin. 4

 
 

Domnul Ștefan Cazimir (din lojă):

Și "pretinde" de la alin. 1!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Poate că acolo ar putea să sune așa: "Cererile adresate avocatului poporului trebuie să se facă în scris și să indice numele și domiciliul persoanei lezate în drepturile și libertățile cetățenești, drepturile și libertățile încălcate...", pentru că am relua ideea de lezare din Constituție, ca să nu mai facem mereu trimitere la art. 13 lit. b), după cum putem face și trimitere, dar putem lăsa aici, putem face o mică intervenție.

Îl rog pe inițiator să ne spună ce opinii au în legătură cu sugestiile formulate față de acest articol.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu m-aș referi doar la obiecția ridicată de domnul Jurcă și aș arăta că un control direct, nemijloct și efectiv asupra actelor și faptelor Guvernului îl face Parlamentul direct. Ceea ce a spus domnia sa se referă la altceva: în activitatea de cercetare a unor sesizări pe care o întreprinde avocatul poporului, vor rezulta anumite deficiențe, pe care acesta, dacă sunt de competența de rezolvare a Guvernului, le va sesiza acestuia. Dacă Guvernul nu ia o atitudine fața de comunicarea unor disfuncționalități - de regulă, în funcționarea administrației locale, pentru că aici vor fi majoritatea problemelor -, avocatul poporului nu trece la o verificare concretă, nemijlocită, directă a Guvernului, el sesizează Parlamentul, cel care are dreptul efectiv de a cere socoteală Guvernului, de ce nu s-a răspuns la intervenția avocatului poporului. Deci este vorba, în cazul acela, de un fel de control mediat prin intermediul Parlamentului. Pentru că dacă am exclude această precizare aici, că Guvernul nu face obiect de control, ar însemna că avocatul poporului controlează efectiv și nemijlocit orice document emis de Guvernul României, orice decizie luată de acesta,ceea ce nu este normal și nu se întâmplă nicăieri.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Va trebui acum să ne pronunțăm în legătură cu alin. 1, care ar suna așa (vă rog să vă uitați pe varianta comisiei): "Cererile adresate avocatului poporului trebuie să se facă în scris și să indice numele și domiciliul persoanei lezate în drepturile și libertățile cetățenești, drepturile și libertățile încălcate, precum și autoritatea administrativă ori funcționarul public în cauză."

Supun la vot suprimarea textului de după "domiciliul persoanei care pretinde că i-au fost" și să urmeze "lezate", adăugând după aceea particula "în drepturi", și restul textului curge așa cum îl avem.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitate de voturi.

Teza următoare curge în continuare, nu este alineat nou: "Petiționarul trebuie să dovedească refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea."

În legătură cu alin. 2, nu au fost observații.

La alin. 3, domnul deputat Ștefan Cazimir ne propune să suprimăm textul din partea finală: "când acestea nu conțin suficiente date pentru a putea fi analizate și soluționate", care să fie înlocuit cu: "pentru analiza și soluționarea crererilor". Și atunci, textul ar suna: "Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vădit nefondate sau poate cere date suplimentare, pentru analiza și soluționarea cererilor."

Supun votului dumneavoastră suprimara textului pe care l-am citit și înlocuirea lui cu celălalt text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Vă supun votului acum alin. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

La alin. 4, domnul Ștefan Cazimir ne propune ca, după enumerarea "actele și faptele deputaților și senatorilor" să adăugam "ale" și textul curge în continuare: "Președintelui României și guvernului, precum și ale Curții Constituționale, ale Președintelui Consiliului Legislativ și ale autorității judecătorești", e clar că s-a făcut o greșeală când s-a bătut la mașină. Eu vă rog să fiți de acord săconsiderăm firești și necesare aceste lucruri care țin de acuratețea gramaticală a textului și să consemnăm acest lucru, precum și consimțământul nostru în acest sens.

În acest fel, am epuizat toate problemele privitoare la acest articol și ne putem pronunța asupra lui.

Cine este pentru adoptarea art. 15? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul art. 15.

Trecem la art. 16.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu el? Nu sunt doritori. Vi-l supun votului, în redactarea pe care o conține propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat art. 16.

Art. 17.

Dacă dorește cineva săia cuvântul pe marginea lui? Nu dorește nimeni. Vi-l supun, de asemenea, votului, în forma pe care o conține propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacăsunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Trecem la art. 18. Avem o propunere a comisiei de a introduce un text în partea finală a alin. 1. Dacă sunt și alte observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendare a părții finale a alin. 1, unde se adaugă și măsurile luate.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Vă rog să poftiți! Domnul Constantin Boldur, director general în Ministerul Justiției.

 
 

Domnul Constantin Boldur:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În legătură cu prevederea alin. 2 al art. 18, aș supune atenției Camerei Deputaților faptul că, prin această prevedere, se poate considera că, solicitându-se instanței judecătorești sau Ministerului Public informații cu privire la stadiul în care se află cercetările sau, respectiv, judecarea cauzei, așa cum prevede textul supus votului domniilor voastre, s-ar putea interpreta că această prevedere contravine principiilor de independență care guvernează activitatea instanțelor judecătorești și care sunt consacrate de art. 123 alin. 2 din Constituția României și pot justifica, într-o formă voalată, injoncțiuni în activitatea instanțelor judecătorești.

Nu trebuie să uităm că principiul independenței justiției este considerat atât de important încât la art. 148 din Constituție se arată că acest principiu nu poate forma obiect al revizuirii acesteia. Nu trebuie, de asemenea, să uităm faptul că într-un proces sunt, de regulă două părți: una din ele s-a adresat avocatului poporului și la stăruința sa se face acest demers la instanța judecătorească de către acesta, oricând cealaltă parte va putea să aibă impresia, cel puțin (chiar dacă nefondată), că se încearcă un amestec în judecarea unui proces.

Pentru acest motiv, noi supunem atenției domniilor voastre acest text, cu rugămintea de a nu fi promovat în această formă. De altfel, este de observat că el vine oarecum în contradicție și cu prevederile art. 20 din propunerea legislativă și textul propus de comisie, care limitează dreptul avocatului poporului ca, prin recomandările sale, să sesizeze autoritățile administrației publice asupra ilegalității ori neconstituționalității actelor sau faptelor administrative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Alte observații, dacă sunt? Nu sunt. Atunci să ascultăm punctul de vedere al inițiatorului în legătură cu problema care a fost ridicată de domnul director general Constantin Boldur.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu o să-mi exprim o opinie în sensul acesta - îl rog și pe domnul Tănasie să vadă, poate are ceva de spus în completare la ceea ce voi spune eu. Eu consider că acele informații nu înseamnă a face o imixtiune în treburile cuiva. Pe undeva este natural să ai dreptul de a te informa despre ceva care se află în desfășurare chiar și nu credem că solicitarea unei informații din partea instituției avocatului poporului va fi de natură să înspăimânte instanța ca să dea o anumită soluție, favorabilă unei părți sau alteia.

Dar să nu uităm că această instituție a avocatului poporului este creată și împotriva tergiverșarii rezolvării unor probleme. De regulă, în toate domeniile. Să nu uităm că pe rolul instanțelor sunt procese care durează de 4-5 ani și probabil că cetățenii ar trebui să aibă un drept de a se plânge cuiva, de a sesiza acest aspect. Deci, nu este vorba de a influența decizia într-un proces, nu este vorba de a participa la luarea unei decizii.

Eu aș vrea să vă spun că dacă ne uităm la modelul finlandez vom constata că acolo se face o precizare mult mai dură decât o avem noi, în ceea ce privește implicarea avocatului poporului. Nu în sensul de a da indicații cum să se judece, dar în sensul că în Finlanda avocatul poporului poate solicita dosarele la sediul instanței, le poate verifica, poate întreba judecătorii care sunt motivele pentru care se amână la infinit o cauză ș.a.m.d. În unele țări, avocatul poporului, când constată în administrația publică săvâșirea unei încălcări a legii, face direct sesizare Parchetului, trimite uneori direct în instanță anumiți funcționari.

Deci, aici, a spune că a solicita o informație este o imixtiune, așa cum nu demult în opinia publică au existat asemenea interpretări, că a emite niște opinii înseamnă o imixtiune gravă în treburile justiției, mi se pare oarecum exagerat. Noi ne menținem punctul de vedere.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Tănasie, dacă mai aveți dumneavoastră comentarii suplimentare?

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Nu am,

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat anumite considerente expuse în numele Ministerului Justiției și punctul de vedere al inițiatorilor. Vă supun votului textul alin. 2, așa cum figurează el în propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru adoptare ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat și textul alin.2.

Vă supun votului art.18 în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui ? Vă mulțumesc Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă, Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat și textul art.18.

Trecem la art.19. Avem propuneri în ceea ce privește alin.1, pe care le conține raportul comisiei.

Dacă sunt și alte observații în legătură cu acest articol?

Domnul deputat Teodor Jurcă, vă rog săpoftiți la tribună.

 
 

Domnul Teodor Jurca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă analizăm atribuțiile pe care le are avocatul poporului, cele specificate până acum, precum și cele care urmează a fi dezbătute, personal nu văd ce rost ar avea acest art.19 cu privire la obținerea sau accesul la documentele secrete.

Fără a face vorbă lungă, vorba lungă sărăcie și pierdere de vreme, eu solicit eliminarea acestui articol.

 
 

Domnul Marțian Dan:

În întregime ?

 
 

Domnul Teodor Jurca:

În întregime, pentru că sunt legate toate între ele.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Alte observații ?

Domnul Rădulescu Zoner, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule presedinte,

Stiți dumneavoastră..... cu acele documente secrete e o chestiune cu cântec. Am discutat în urmă cu o săptămână, două, la problema arhivelor. Dacă anumite documente sunt considerate de către o anumită instituție secrete, cum ar fi de exemplu, ...că pe Popescu Vasile l-a bătut polițaiul în timpul anchetei și este secret. Ca și alte chestiuni de genul acesta! Din moment ce el este obligat să nu divulge nimic, de ce să i se ia acest drept ? De ce să i se ia dreptul de a avea acces la asemenea documente ? Cine are acces ? Numai polițaii și SRI-ul ? Să fim serioși ! E tocmai cel care apără drepturile și libertățile cetățeanului și care previne diverse abuzuri tocmai din partea unor instituții care operează cu asemenea documente ! Trebuie să avem încredere, domnilor ! Senatul nu va numi pe orice, mă scuzați, terchea-berchea, avocat al poporului, așa încât eu vă rog și sunt curios ce spun și inițiatorii privind cererea colegului Jurcă de care mă mir că face parte și din Comisia pentru drepturile omului.

Noi am discutat această chestiune și în comisie și nu s-a venit cu o asemenea cerere de eliminare.

Vă mulțumesc

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.Mai sunt alte observații ?

În numele inițiatorului, domnul deputat Ovidiu Petrescu.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu nu am înțeles foarte bine intervenția domnului Zoner, pentru că în redactarea pe care o propune Comisia juridică, eu consider că este o schimbare de nuanță, nu este vorba de o redactare mai clară cum se motivează, e o mare diferență de nuanță. Veți observa că noi am prevăzut că avocatul poporului are acces la documente secrete deținute de autoritățile publice în măsura în care acestea sunt necesare pentru soluționarea plângerilor ce i s-au adresat.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner (din bancă):

De acord cu textul dumneavoastră.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stați un moment. Textul acesta presupune că autoritatea publică ar putea să spună: Eu cred că dumneavoastră nu vă e necesar documentul respectiv pentru anchetă. Deci, cine decide dacă documentul secret este necesar pentru soluționarea plângerii sau nu?

Eu cred că prin nuanța pe care a introdus-o Comisia juridică se dă posibilitatea avocatului poporului de acces direct și nemijlocit la documentul secret. Se spune așa: "Avocatul poporului are acces la documente secrete, deținute de autoritățile publice în măsura în care le consideră necesare pentru soluționarea plângerilor". Deci, el, avocatul poporului este cel care spune: Îmi este necesar și îmi dai, dumneata, ca autoritate, documentul respectiv.

Deci, eu consider că nuanța introdusă de Comisia juridică cu care suntem de acord, într-adevăr, îl pune pe avocatul poporului în poziția că el este cel care apreciază dacă documentul este necesar și autoritatea publică nu poate face opoziție, pe când în formularea noastră inițială este o problemă discutabilă.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Eu vă dau un exemplu care s-a petrecut în Parlament. Un coleg de al nostru a fost făcut spion de către alt coleg, de către un senator. Dacă există instituția Avocatului Poporului, colegul nostru se putea adresa avocatului poporului și avocatul poporului putea să verifice, să arate dacă există document, că respectivul coleg este sau nu spion. Deci, trebuie să se adreseze SRI-ului și, ca atare, are dreptul să aibă acces la anumite documente ca să știe dacă cererea, plângerea - respectiv v-am dat acest exemplu- este întemeiată și ca atare nu are de ce să îl susțină sau nu. Prin urmare, iată de ce e nevoie de așa ceva.

Vă mulțumesc .

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Ovidiu Petrescu mai intervine.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Zoner,

Într-o situație ca aceasta pe care ați arătat-o dumneavoastră, se pune problema întâi la ce instanță te adresezi. Cel care a fost făcut spion trebuia să-l dea în judecată pe colegul reaspectiv pentru că..... și sarcina probei... cel care a făcut acuzația trebuie să-și dovedească proba, nu bietul om să demonstreze că nu a fost spion sau la vârsta de 15 ani nu a spart o cană sau ceva de genul acesta. Deci, problema este că cel care te arată cu degetul că ai făcut cutare lucru, dacă îl dai în judecată, trebuie ca să dovedească în fața instanței că afirmația lui nu este o insultă, o calomnie și nu să vină cetățeanul să facă el proba că nu a fost. Așa se pune problema.

În al doilea rând, eu nu am înțeles pentru care variantă optați dumneavoastră .

 
 

Domnul Marțian Dan:

Pentru varianta comisiei și împotriva eliminării textului.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și noi acceptăm această variantă a comisiei, suntem de acord cu ea. Considerăm, pe de altă parte, că alin.2, care prevede obligația avocatului poporului de a nu divulga informațiile secrete pe care le deține, este acoperitor ca aceste secrete să nu se difuzeze, deci cred că nu este nici o problemă din acest punct de vedere.

Nu agreăm ideea ca acest text să fie eliminat într-un fel sau altul pentru că, într-adevăr, s-ar putea ca, în practică, să survină foarte multe situații în care asemnea documente să fie necesar să fie văzute.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Eu cred că lucrurile sunt clare .

Deci, domnul deputat Teodor Jurcă propune ca art.19 să fie în integralitatea lui eliminat.

Inițiatorii nu sunt de acord cu aceasta și nici comisia. Nu știu, comisia nu s-a exprimat, dar vă rog dacă aveți de a ne comunica opinia, punctul dumneavoastră de vedere, vă rog să ne spuneți.

 
 

Domnul Petru Tănasie (din loja comisiei):

Suntem de acord.

 
 

Domnul Marțian Dan:

De acord cu punctul de vedere al inițiatorului, am putut eu decela, nu stiu dacă foarte exact, de aici.

Doamnelor și domnilor deputați, sigur că, potrivit regulamentului, prioritate are propunerea domnului deputat Teodor Jurcă.

Cine este pentru eliminarea art.19, în ansamblu ?

7 voturi pentru. Nu a întrunit numărul de voturi necesare.

În legătură cu alin.1, comisia a propus o intervenție care precizează mai bine lucrurile și inițiatorii sunt de acord cu punctul de vedere al comisiei.

Vă supun votului alin.1.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc .Dacă este cineva împotrivă ? Un vot împotrivă . Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin.1.

Alin.2 nu a fost obiect de dezbatere.

Vi-l supun votului în redactarea inițiatorilor.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă, Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul alin.2.

Alin.3 nu a fost nici el obiect de dezbatere , cu excepția, evident, a obiecției domnului deputat Jurcă.

Vi-l supun votului în redactarea propusă care figurează în propunerea legislativă.

Cine este,vă rog, pentru? Vă mulțumesc Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva? Nimeni.

A fost aprobat și acest alineat.

Vă supun votului, art.19 în ansamblu.

Cine este pentru aprobare ? Vă mulțumesc Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat art.19.

Trecem la discutarea art.2o. Comisia a avut unele intervenții în redactarea alin.2.

Dacă sunt și alte observații?

Domnul Marton Arpad, vă rog să poftiti la tribună.

 
 

Domnul Marton Arpad:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere cele aprobate la art.15, alin.1, subalin.2, deci teza a 2-a din alin.1, cred că s-ar impune o precizare în acest art.20, teza 2, pentru că cea de a doua frază sună astfel la art.2o, alin.2: "Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor".

Este normal, știm cu toții că este un lucru care există, din păcate, și, într-adevăr, cineva trebuie să intervină. Numai că, așa cum este formulată deocamdată legea, în asemenea cazuri poate interveni avocatul poporului numai când se autosesizează pentru că, la art.15 alin.1 petiționarul trebuie să dovedească refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea. Or, știm cu toții că în cazul în care este această emitere tardivă a actelor, nu se poate documenta refuzul. Deci, nu se poate veni cu o cerere către avocatul poporului, deci nu poate fi sesizat de cineva. Ca atare, eu cred că s-ar impune o precizare că în acest caz, prevederile art.1 alin.1 teza 2 nu se aplică. Când e vorba de amânarea acestor hotărâri de a nu da soluții cerute de către cetățeni, așa cum există amânarea emiterii certificatelor - de exemplu, că ați pomenit de Legea 18 - să poată veni și cetățeanul cu această cerere în aceste cazuri. Deci, să nu se ceară această documentare care nu poate să existe.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Aceasta ar fi o teză nouă sau o reformulare ?

 
 

Domnul Marton Arpad:

O teză nouă.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Ar fi a treia la acest alineat.

Dacă sunt și alte observații ? Nu sunt.

Domnule Petru Tănasie, aveți observații sau comentarii ?

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Observații.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog.

 
 

Domnul Petru Tanasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă observați, formularea inițiatorului este diferită de cea a inițiatorului în sensul că inițiatorul folosește, cu privire la atenționarea autorităților asupra legalității ori neconstituționalității actelor, iar comisia încercând să clarifice puțin acest text vorbește de: " sesizează autoritățile administrației publice asupra ilegalității ori neconstituționalității actelor sau faptelor administrative."

Aș vrea să fac o precizare. După părerea subsemnatului, actele administrative pot fi ilegale sau neconstituționale, dar faptele nu pot fi decât ilegale și cred că formularea cea mai fericită în acest caz, care ar absoarbe amândouă cerințele, ar fi următoarea: "Prin recomandările emise, avocatul poporului sesizează autoritățile publice asupra ilegalității actelor sau faptelor administrative", pentru că ilegalitatea actului și faptului poate fi chiar prin înfrângerea unei prevederi constituționale, iar faptul nu poate fi neconstituțional, ci ilegal. El se regăsește, de altfel, și în ceea ce spunea domnul Marton. Și aș vrea să-mi exprim un punct de vedere în legătură cu propunerea făcută de domnul deputat Marton Arpad. Când s-a spus de tăcerea și tardivitatea administrației publice nu am avut în vedere introducerea tardivă a cererii de către cetățean, ci culpa autorității, în sensul că nu a răspuns în termenul prevăzut de lege. Deci, nu poate invoca ... nu este decăzut, să zic, din termen ceatățeanul care ar zice "domnule, nu am introdus cererea în termen", nu la aceasta se referă textul. Textul se referă la culpa autorității. Tăcerea sau nerezolvarea în timp.

De asemenea, ilegalitatea se poate produce printr-o omisiune sau printr-o acțiune. Măsura luată este nelegală, tăcerea este o omisiune, neimplicarea autorității. La aceasta vrea să se refere textul. Paguba cetățeanului poate să fie produsă și prin aceea că, întârziind autoritatea a-i rezolva favorabil sau a dispune asupra cererii sale s-ar putea, la un moment dat, ca și avizul favorabil, să-i producă pagube cetățeanului. De exemplu, o autorizare de construcție degeaba o dai la toamnă și nu o dai acum când am nevoie de această autorizare dacă îndeplinesc condițiile legii.

Deci, textul la această chestiune se referă, nu la decăderea petiționarului, să zic așa, din termen. Altfel, cred că nu am înțeles bine intervenția.

Depun și textul propus ca amendament.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Marton Arpad.

 
 

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule Tănase, va rog să fiți atent o clipă.

Într-adevăr, poate că nu m-am exprimat eu corect sau formularea nu a fost destul de clară. Eu nu m-am gândit nici o clipă că am dori să amendăm petiționarul și să-l decădem din drepturi. Din contra, am atras atenția că există această posibilitate și e foarte bine că s-a introdus pentru că, în cazul că autoritatea amână soluționarea problemei, să se poată interveni, numai că, vă rog să răsfoiți, art.15, alin.1, teza 2 spune: "petiționarul trebuie să dovedească refuzul administrației publice." Or, dacă tace administrația publică sau este o intervenție tardivă, nu poate documenta refuzul pentru că tace autoritatea. Pentru aceste cazuri să nu se aplice această prevedere. Deci, dacă petiționarul vine fiindcă au trecut 15 zile și nu a primit un răspuns, să nu se ceară un document prin care să se argumenteze refuzul pentru că nu există.

La acest fapt am încercat eu să mă refer, să clarificăm această teză.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Dacă îmi îngăduie, distinsul nostru coleg, acum am înțeles, dar formularea:" în acest caz prevederile art.5, teza a 2-a nu se aplică", nu sună bine și ca o construcție de tehnică legislativă zic că nu ar merge.

Cred că trebuie să găsim o anumită formulare, să trecem și să revenim mai târziu asupra acestui text. Ca o primă sugestie," în situațiile, altele decât cele prevăzute la art.15, alin.1" s-ar putea face o formulare pe care v-o propun, acceptând această teză și vă propun, domnule președinte, ca să discutăm și cu comisia și să ne pronunțăm asupra unui text coerent ca să nu contrazicem textele anterioare, dar să fie și o redactare corespunzătoare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Petrescu, dacă doriți să interveniți.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu vă propun să mergem mai departe, să amânăm aici și să discutăm și cu comisia pentru că, în opinia mea, cred că ar fi mai bine să revenim la art.15, ca acolo să completăm.

În ceea ce privește refuzul, coroborat cu acest articol, ar fi acoperitor art.2o alin.2 printr-o interpretare mai largă, dar poate că ar fi acoperitor.

În ceea ce privește tardivitatea , într-adevăr, art.15 nu prevede o situație când poți să adresezi o plângere avocatului poporului pentru că o cerere ți-a fost rezolvată foarte bine, favorabil, dar ți-a fost rezolvată peste 3 ani.

Deci, opinia mea este că împreună cu comisia poate că e bine să găsim o completare la art.15 ca să acopere, în primul rând, această situație, tardivitatea, și să putem corecta și problema aceasta cu refuzul, însă nu aici, pentru că aici lucrurile nu sunt adecvate ca să spunem că nu se aplică o prevedere în articolul anterior.

Deci, propun să trecem mai departe.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă agreați ideea, art.20 în întregul lui să mai constituie obiect de reanaliză din partea inițiatorilor, împreună cu comisia.

Comisia agreează?

 
 

Domnul Marian Dumitriu (din loja comisiei) :

Da.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Trecem la următorul articol, și anume art.21. Avem propunere de reformulare la alineatul 1, făcută de comisie.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Nu dorește nimeni.

Vă supun votului prima dată alin.1 al art.21.

Cine este,vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiului exprimat.

Alin.2. Nu au fost observații nici din partea comisiei, nici în plen nu a solicitat nimeni sa intervină.

Vi-l supun votului, cum figurează el în propunerea legislativă.

Cine este,vă rog, pentru adoptare ? Vă mulțumesc . Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat .

Art.21 în ansamblu.

Cine este,vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva? Nimeni.

A fost aprobat și acest articol.

Trecem la art.22. Comisia a propus unele intervenții de natură redacțională și în alin.1 și în alin.2.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul ?

Domnul deputat Ștefan Cazimir. Vă rog să poftiți la tribună.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Intrucât în stilul juridic nu se folosesc propoziții cu subiect subînțeles, este necesar ca în rândul 4, alin.1 să intercalăm pronumele personal "el": "în cazul în care cererea este întemeiată, el va cere.."

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, "în cazul în care, în urma cererilor făcute, avocatul poporului constată că plângerea persoanei lezate este întemeiată, el va cere în scris etc. etc....."

Alte observații. Domnul deputat Marian Dumitriu.

 
 

Domnul Marian Dumitriu:

Dacă la art. 22, alin.1 avem "autoritățile administrației publice" la alin.2 este omis și ar trebui introdus:"autoritățile administrației publice în cauză".

 
 

Domnul Marțian Dan:

"Autoritățile administrației publice" spuneți dumneavoastră în loc de "autoritățile publice." "Autoritățile administrației publice" cereți.

Reținem și această sugestie.

Dacă mai sunt și alte observații ? Nu sunt.

Inițiatorii ? Nu.

Deci, în legătură cu alin.1, cred că poate fi însușită treaba. E de o mai mare acuratețe gramaticală.

În legătură cu alin.2 a fost propunerea: "Autoritățile", nu publice, ci "administrației publice".

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Cred că este bine așa cum este formulat alin.2. Mai sus e vorba de actul administrativ, iar alin.2 se referă la măsurile pe care trebuie să le ia orice autoritate publică care este sesizată de către avocatul poporului pentru înlăturarea ilegalității.

Cred că textul, așa cum este formulat de către comisie, este cel corespunzător.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați, în legătură cu alin.1, vă rog să fiți de acord să facem acea modificare legată de o mai mare precizie gramaticală și cu această amendare, deci:"... plângerea persoanei lezate este întemeiată"..., se adaugă pronumele "el" și restul textului curge. "... el va cere în scris autorității administrației publice ......"

Supun votului, cu această precizare de redactare și de precizie gramaticală, textul alin.1.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat acest alineat.

În legătură cu alineatul 2, îl întreb pe domnul deputat Marian Dumitriu dacă în urma explicațiilor date de inițiator își mai menține ...

 
 

Domnul Marian Dumitriu (din loja comisiei) :

Renunț.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Supun alin.2 votului dumneavoastră, în redactarea propusă de comisie.

Cine este,vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat alin.2.

Vă rog, art.22 în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost adoptat.

Art.23. Avem propuneri din partea comisiei în ceea ce privește redactarea acestui text.

Dacă dorește cineva să intervină în legătură cu acest text? Nu sunt obiecții, observații.

Vă supun, atunci, alin.1 votului, în redactarea comisiei.

Cine este,vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Alin. 2. N-au fost observații. Vi-l pot supune votului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și alin. 2.

Supun acum votului art. 23 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și textul art. 23.

În legătură cu art. 24, care urmează la rând, dorește să ne facă o precizare... Lipsește alin. 1.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Aceasta este omisiunea pe care vroiam să o sesizez. Probabil că și pe exemplarele celelalte de raport, care sunt la toți colegii deputați, lipsește alin. 1, care are următorul conținut: "Avocatul Poporului este îndreptățit să sesizeze Guvernul României cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal produs de o autoritate a administrației publice". Acest text lipsește din redactarea raportului și constituie alin. 1.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Față de forma inițială se propune, deci, suprimarea "...sau neconstituțional..." și atunci înlocuirea cu textul pe care l-a citit domnul deputat Petru Tănasie în numele inițiatorilor, "...produs de o autoritate a administrației publice".

Deci, "Avocatul Poporului este îndreptățit să sesizeze Guvernul României cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal produs de o autoritate a administrației publice". Astfel, se propune să sune textul alin. 1, care dintr-o greșeală, probabil, când s-a imprimat raportul, lipsește din materialul care ne-a fost difuzat.

Sunt observații în legătură cu conținutul alin. 1, în redactarea pe care am citit-o? Nu. Vă supun votului atunci acest text.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Și, acum, vă rog să vă uitați peste alin. 2, care figurează în raportul comisiei și a rămas varianta inițiatorilor. Dacă sunt observații?

Domnul deputat Ștefan Cazimir.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Cred că ar fi mai elegant, în loc de "neluarea de către Guvern", să spunem "neadoptarea de către Guvern".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații? Nu sunt.

Domnul deputat Petru Tănasie.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Pentru că așa am procedat și la un articol anterior, în legătură cu caracterul neconstituțional al actelor sau faptelor, și aici propun, acceptând observația domnului profesor Cazimir, în sensul că după "...privitoare la ilegalitatea sau neconstituționalitatea..." se elimină: "...la ilegalitatea actelor sau a faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului", pentru că și la textul anterior am mers pe aceeași formulare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

În primul alineat. Înțeleg, deci, că inițiatorii sunt de acord cu propunerea domnului Ștefan Cazimir privind înlocuirea cuvântului "neluarea" cu "neadoptarea de către Guvern..." etc. și suprimarea următoarei sintagme "...sau neconstituționale", și atunci textul sună cu aceste modificări.

Supun votului prima dată eliminarea sintagmei "...sau neconstituționale", deoarece am operat această modificare și în primul alineat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere. Urmează înlocuirea cuvântului "neluarea" cu "neadoptarea".

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotriva? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată și această propunere de amendare.

Vă supun votului acum alin. 2 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul alin. 2.

Vă supun acum votului textul art. 24 în întregul lui.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și acest articol, cu unanimitate de voturi.

Trecem la art. 25. N-au fost observații în legătură cu el. Dacă dorește cineva? Eu vă propun să terminăm acest articol, după care urmează Capitolul V și acolo vom întrerupe.

Doamnelor și domnilor, sunt observații?

Domnule deputat Ștefan Cazimir, vă rog să poftiți la tribună.

 
 

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă cer scuze că tocmai la această oră a pauzei vin cu o chestiune care nu se poate rezolva foarte ușor, sau poate se va rezolva și va fi cu atât mai bine.

Eu sunt, în ignoranța mea, nedumerit de apariția în a două frază a pluralului, pentru că în prima frază se vorbeste de o persoană căreia i se aduc la cunoștință rezultatele cercetării, pentru ca în a două frază să se vorbească de consimțământul persoanei sau al persoanelor interesate. Cei care au lezat anumite interese nu intră cumva tot în categoria persoanelor interesate și nu ajungem atunci într-un fel de impas, că pentru a face publice rezultatele cercetării trebuie să avem și consimțământul acelor persoane care au lezat interesele petiționarului? Nu știu, vă repet, întreb din ignoranță.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, cereți, deci, o lămurire. Dacă sunt alte observații?

Domnul Tănasie sau domnul Ovidiu Petrescu, vă rog, unul dintre dumneavoastră să încercați să aduceți niște limpeziri în legătură cu problema ridicată.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Nu știu dacă o să răspund exigenței domnului profesor. Sigur, formularea propusă am înțeles, sunt de acord că ea, în prima teză, deci, prima idee: "Avocatul Poporului va aduce la cunoștință persoanei care i-a adresat cererea rezultatul cercetărilor sale", pentru că rezultatul poate să fie suma tuturor măsurilor întreprinse de el, audieri, cercetări, verificări.

În legătură cu a două teză, eu nu văd nici un fel de nedumerire, pentru că cererea poate să fie formulată de către o singură persoană sau de mai multe. Or, în cazul în care urmează a se face publice prin informările de masă - cum se spune - deci, rezultatele, ar trebui să fie luat acordul tuturor petiționarilor, nu numai al unuia singur. În această idee este formulat acest text.

 
 

Domnul Ilie Gâtan (din sală) :

Este vorba de cel care lezează.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Este vorba de cel care se adresează, care i-a adresat, deci, cei care s-a adresat Avocatului Poporului, dar el poate fi singur sau mai mulți. Noi mergem de la prima teză. Nu spunem "împotriva căruia s-a adresat" și, atunci, acordul, consimțământul pentru a face public rezultatul..., ne refeream la una sau persoanele, toate cele, care s-au adresat cu aceeași cerere Avocatului Poporului.

Mie textul mi se pare destul de clar.

Din sală:

Să spunem "reclamanți"...

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Nu sunt "reclamanți", "reclamant" - poate să aibă calitate procesuală și celălalt poate să fie "pârât", de exemplu. Dar, cel care sesizează poate să sesizeze Avocatul Poporului cu un interes propriu sau în oricare împrejurare în care nu privește un interes propriu, ci interes general, dar legea îi permite a face o asemenea sesizare. Și, atunci, nu pot să-i spun "reclamant". Dar, din moment ce am spus "... persoana care se adresează sau formulează cererea..." să nu-l mai facem nici reclamagiu, nici petiționar, să spunem "...persoana care adresează cererea..." Textul este bine formulat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Tănasie, vreau să vă întreb: deci, dumneavoastră cereți ca în partea finală de la teza întâi să mergem pe formula la singular, "...rezultatul cercetărilor cercetărilor sale..." în loc de "rezultatele cercetării sale"? Propuneți "rezultatul cercetărilor sale"? Că, atunci, trebuie să modificăm acolo: "Acesta poate fi făcut public de către Avocatul Poporului..." etc. etc.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Eu am stăruit pentru formularea comisiei, dar am zis..., nu știu dacă răspund exigenței propunerii domnului profesor în aceste acorduri. Sigur, că dacă vom merge cu "rezultatul" vom merge "și acesta va putea fi făcut public de către Avocatul Poporului".

Eu am zis că este bun așa cum este redactat de către comisie.

 
 

Domnul Marțian Dan:

De către inițiator.

Mai sunt alte observații? Deci, inițiatorii își mențin textul la alin.1 și la lin. 2 în redactarea pe care o conține propunerea legislativă.

Supun votului dumneavoastră adoptarea primului alineat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

În legătură cu alin. 2 nu au fost nici un fel de obiecții sau de sugestii. Vi-l supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt.

A fost aprobat și el cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Vă supun votului art. 25 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și art. 25.

Facem pauză. Reluăm lucrările la ora 15,00.

 
Continuarea dezbaterilor la proiectul de Lege de modificare a Legii nr.70

- după pauză -

 

În continuare lucrările sunt conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă propun să reluăm dezbaterile la proiectul de Lege de modificare a Legii nr.70 și îl rog pe domnul președinte Știrbu să prezinte concluziile comisiei. Îl rog, de asemenea, să ne prezinte concluziile pentru fiecare articol în parte și să decidem la fiecare în parte. Deci, să nu ne prezinte toate concluziile odată.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa după cum cunoașteți, pe baza hotărârii Camerei, Comisia juridică, de disciplină și imunități, în ședința de ieri dintre orele 18,00-21,00 și astăzi de la ora 8,30 la 11,00, a analizat amendametele făcute de dumneavoastră ieri, în plen, și trimise comisiei, amendamente care s-au referit la 9 articole privind Legea nr.70/1991 și, bineînțeles, raportul Comisiei juridice la această lege.

Aceste amendamente, însă, ne-au obligat să mai antamăm în discuție încă două articole, pentru corelare, întrucât admiterea unor amendamente a impus acest lucru.

Din cele 13 amendamente pe articolele citate, comisia și-a însușit 7 din ele, pe fond, așa cum au fost propuse de dumneavoastră, și li s-a dat o formă care să răspundă cât mai bine exigențelor de tehnică legislativă.

În 4 cazuri comisia n-a putut însuși amendamentele făcute, în general pentru probleme de fond, întrucât în unele cazuri, la aceste articole pare-se că nu s-a înțeles suficient conținutul lor și au fost niște propuneri, niște amendamente care erau cu totul în afară de ceea ce s-a discutat.

În mod concret, referitor la amendamentele admise, la art. 7 alin. 3 a fost acceptat amendamentul, mai bine zis amendamele - întrucât au fost mai multe - și acestui art. 7 alin. 3 i s-a dat un nou conținut, care să corespundă ideii din amendament.

Vă rog să-mi permiteți să-l citesc: "În cazul alegerilor parțiale organizate potrivit Legii administrației publice locale, campania electorală se reduce la jumătate. În mod corespunzător se reduc și termenele prevăzute în prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore. Dacă în operațiunea de reducere la jumătatea termenelor rezultă fracțiuni de zile, rotunjirea se face în sus." (Unii colegi au spus că nu se face "în sus". Am luat terminologia de zile pe care o folosește și finanțele, și am menținut acest lucru).

Așa va arăta art. 7 alin. 3.

Aș propune, domnule președinte, să discutăm pe articole.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text? Dacă nu, îl supun la vot.

Cine este pentru? Iertați-mă, da.

Vă rog, domnule Dobrescu. Dați-i voie domnului Dobrescu.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Ultimul cuvânt, -deci, observația mea nu este de conținut, este de manieră de exprimare- ultimul cuvânt este cel puțin nepotrivit - "rotunjirile se fac în sus" - ne trimite cu gândul la alte situații, care nu au nici o legătură cu alegerile locale. "Rotunjirile" ar trebui să spunem, "să se facă în plus".

Mă bucur că, cel puțin domnul ministru Cozmâncă, și-a exprimat în mod zgomotos simțul umorului, aprobându-mă.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, amendamentul a fost accetat.

Supun votului dumneavoastră textul propus de către comisie, cu amendamentul acceptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, textul a fost acceptat.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

La art. 24 alin. 5, comisia a acceptat amendamentul domnului deputat Lupu Vasile de a se majora termenul de la 24 de ore la 48 de ore și, ca urmare, acest alineat va avea următorul cuprins: "În timpul campaniei electorale se asigură candidaților spații corespunzătoare...." Pardon! Art. 24.... Iertați-mă! Luam o altă anexă.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

46 alin. 2.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Acest alineat nu l-am notat. Este în legea de bază, pe care noi n-am modificat-o și era vorba de 24 de ore în care să se depună candidaturile pentru birourile electorale. "În vederea desemnării membrilor birourilor electorale ale secției de votare, președintele biroului electoral de circumscripție va comunica președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore, desemnarea candidaților".

S-a majorat, la cerința domniei sale, la 48 de ore.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Textul cărui articol?

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

24, alineatul nou, al șaselea. Este la pct.29 în raportul de bază.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimiate. Cu unanimitate de voturi acest text a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 29 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri, dacă sunt?

Unanimitate.

Mai departe.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Art. 46. În raport se găsește la numărul curent 571. Comisia a introdus un alineat nou, pe care vi-l recitesc: "În timpul campaniei electorale se asigură contra cost - am zis noi (subliniez contra cost) - candidaților spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii în școli, amfiteatre, case de cultură, cămine culturale, cluburi, cinematografe."

Aici s-a făcut un amendament, de fapt mai multe, în sensul să nu fie "contra cost". Și, atunci s-a însușit amendamentul, și acest alineat va avea următorul cuprins: "În timpul campaniei electorale se asigură candidaților spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii în școli, amfiteatre, case de cultură, cămine culturale și cinematografe, pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere". Că, totuși, se impun niște cheltuieli, curățenie, întreținere.

În acest mod, acesta va fi conținutul acestui alineat.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului... Aveți observații, da?

Din sală:

După "se asigură" să punem "nediscriminatoriu".

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Corniță.

 
 

Domnul Ion Corniță:

Eu cred că problema asta cu bani dați pentru lumină, sau mai știu eu ce acolo, sigur că am putea să acceptăm, dar lăsând la voia fiecăruia să stabilească suma cred că va fi foarte periculos. Dar, aș zice, că pe lângă școli, cămine, case de cultură, ar trebui trecute și primăriile, pentru că sunt localități unde primăriile au săli foarte mari și în care se pot face aceste adunări ale candidaților.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei, domnule Știrbu.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Acest alineat s-a discutat mult aseară. Despre primării n-a propus nimeni, n-a vorbit nimeni, nu s-a știut că au și primăriile săli.

Este o propunere, un amendament, dumneavoastră veți hotărî, dar vreau să dau explicații cu privire la aceste cheltuieli.

Ce se întâmplă? Observați dumneavoastră, amfiteatrele, casele de cultură, căminele, se autogestionează, se gospodăresc, au buget propriu și fiecare își cunoaște problemele și necazurile. Nu putem stabili noi o cotă oarecare.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Comisia este de acord? Da. Inițiatorul este de acord? Da.

Deci, înțeleg că sub acest aspect lucrurile sunt clare.

Domnul deputat Nica.

 
 

Domnul Ilie Nica:

De introdus "nediscriminatoriu", "se asigură nediscriminatoriu".

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să observați următoarele amendamente. "Primării" unde introducem, domnule Corniță? La sfârșit, da?

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

După "cinematografe".

 
 

Domnul Adrian Năstase:

La început, "...în sediile primăriilor, în școli, în amfiteatre.." Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Deci, acesta este primul amendament.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi amendamentul a fost acceptat.

Amendamentul domnului deputat Nica. "...Se asigură nediscriminatoriu candidaților spațiile..." Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, amendamentul a fost acceptat.

Supun la vot textul alineatului prezentat de domnul președinte Știrbu, cu aceste amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, textul a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră ...

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Mai avem un alineat, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Tot aici ? Vă rog!

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Da, tot aici.

Domnul deputat Rădulescu Zoner Șerban a făcut un amendament și inițial la comisie și la Raportul suplimentar și acum l-a reînnoit. A fost luat în discuția comisiei și a fost însușit ca fond, ca formă însă a suferit anumite modificări, pentru că, prin forma în care era prezentat, noi obligam unitățile militare să participe la campania electorală. Și-atunci, amendamentul domniei-sale a fost însușit și va avea următorul conținut. Acesta va fi alin.3 la acest articol.

"Candidații vor stabili de comun acord cu comandanții unităților militare, în raport de programul acestora, întâlniri cu militarii în termen. Aceste întâlniri se vor desfășura în afara unităților militare".

Vă rog să nu vă supărați, așa a fost amendamentul domniei-sale ..."acestea se vor desfășura în afara unităților militare" și comisia l-a însușit întrutotul.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

"în școli, în sediile primăriilor...", deci regimul general. Nu?

Domnule Dobrescu este clar că este regimul general în ceea ce privește întâlnirile. În unităti nu se poate și atunci înseamnă că se vor face aceste întâlniri la fel ca toate celelalte, cum am votat înainte, în sediile acelea. Este clară interpretarea.

Domnul Nică.

 
 

Domnul Ilie Nică:

Pentru mine este o neclaritate. Alineatul propus îl înlocuiește pe cel din raportul inițial?

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Nu, este alineatul 3, în completare. Vor fi 3 alineate: unul care este nemodificat, 2) cel care l-am citit și 3) acesta.

 
 

Domnul Ilie Nică:

La dezbaterea din ziua precedentă au fost discuții și în legătură cu această prevedere. "Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presă sau mijloace de comunicare audio-vizuale în scop de propagandă electorală".

 
 

Domnul Aurel Știrbu :

Cu acela nu avem nimic, așa a rămas. Nu am avut amendament la el.

 
 

Domnul Ilie Nică:

Nu aveți dumneavoastră, au fost de aici din sală și am, de asemenea, eu. Personal, nu îmi dau seama de semnificația acestei interdicții. În ce sens i se poate interzice unui partid sau, mă rog, unui candidat să-și plătească publicitate în presă privind susținerea sa? Propun să fie eliminată această frază, ea nu poate fi urmărită, nu poate fi aplicată.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci, este vorba de celălalt alineat, la 571, ultimul de pe pagină.

Bun. Deocamdată, haideți să vedem acest alineat. Dacă sunt observații în legătură cu alineatul pe care l-a citit, cu amendamentul domnului Zoner. Dacă nu, îl supun votului în forma prezentată de domnul Știrbu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi amendamentul a fost acceptat.

Acum propunerea de eliminare a alineatului "Este interzis orice procedeu de publicitate comercială...", nu?

 
 

Domnul Aurel Știrbu :

Da, ..."prin presă sau mijloace ... în scop de propagandă electorală". Așa l-a votat Senatul, așa a rămas, n-am avut amendamente de modificare. Ceea ce s-a propus ieri, comisia nu a însușit. Dumneavoastră puteți să reveniți și să hotărască plenul.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Ruse.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Mulțumesc, domnule președinte,

Deci, ieri am făcut această propunere de eliminare a tezei întâi a alineatului 4, așa cum a rezultat el acum ca numărul 4, și vă mai aduc un argument în plus de care cred că marea majoritate v-ați lovit. O anumită parte a presei - cum unora le place să spună -are anumite simpatii politice, o anumită parte a presei are alte simpatii politice. Și vom ajunge în situația în care anumite partide, un număr destul de însemnat, nu vor reuși să-și facă campania de propagandă în nici o parte a presei decât dacă vor plăti această publicitate.

Și din acest motiv considerăm noi că trebuie să excludem acest alineat.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Nestor Călin. Îl susțineți pe domnul Nică, da?

 
 

Domnul Nestor Călin:

Eu aș susține, cu îngăduința dumneavoastră, văd că s-au lăsat aici foarte multe materiale...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu vă atingeți de ele!

 
 

Domnul Nestor Călin:

Vroiam să fie în posesia celor care le știu rostul.

Eu cred că propunerea domnului deputat Nică are în vedere ceea în însăși preambulul Legii 68, cea cu alegerile generale, și în Legea privind alegerile locale se proclamă ca principiu - campania electorală se face în mod nestingherit. Acesta este principiul de bază. Și-atunci, cum să venim noi cu alte interdicții și cu alte restrângeri ale acestui principiu care deja l-am votat?

Eu vă rog să fiți de acord cu ceea ce a propus domnul Nică.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, dacă sunteți de acord n-are rost să mai batem pe loc.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Vroaim numai să vă amintesc, pentru a mai înveseli spiritele, susținând eliminarea, campania Brătianu cu cartoful.

Vă mulțumesc !

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor, supun la vot eliminarea tezei a întâia din alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și 16 abțineri amendamentul a fost acceptat.

 
 

Domnul Ilie Nică:(din sală)

Trebuie rescrisă următoarea frază.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Bineînțeles, nu mai poate să înceapă cu "de asemenea..."Se va pune un alineat distinct - "Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie..." Da.

Vă rog, mai departe, domnule Știrbu.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

La articolul 462 ...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stați! Doar o clipă. Am să supun la vot atunci art.46, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?Nici o abținere.

Deci, cu un vot împotrivă art.46 a fost adoptat.

Vă rog!

 
 

Domnul Aurel Știrbu :

Art.462, votat de Senat, la care noi nu am umblat, prevedea ca accesul la mijloace de publicitate radio, televiziune se face cu plată. S-au făcut amendamente, domnul Putin a prezentat și încă un domn coleg, pe vreo două pagini. Comisia a analizat aseară acest amendament și l-a însușit pe fond, dar fiind foarte lung și cu foarte multe expresii cam generale, i-a dat un nou conținut, fără să alterăm fondul. Îmi permit să-l citesc:

"Accesul partidelor parlamentare, alianțelor electorale ale acestora, precum și al candidaților organizațiilor minorităților naționale la serviciile publice de radiodifuziune și televiziune, inclusiv la studiourile teritoriale ale acestora, este gratuit.

În continuare, a zis comisia:

"Celelalte partide, alianțele electorale și candidații independenți au acces la serviciile publice de radiodifuziune și televiziune, inclusiv la studiorile teritoriale ale acestora, pe bază de contract cu tarif unic pe unitate de timp de emisie pentru toți solicitanții"

Sigur, observați o discriminare radicală între partidele parlamentare și neparlamentare.

În continuare, indice 2, la acest articol:

"Accesul partidelor, alianțelor electorale ale acestora, precum și a candidaților independenți și a organizațiilor minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și televiziune se face pe bază de contract încheiat între mandatarii financiari și respectivele posturi. Fiecare post va practica tarife unice pe unitate de timp de emisie pentru toți solicitanții".

Alin.3: "Partidele și alianțele electorale ale acestora, precum și candidații organizațiilor minorităților naționale, prevăzuți la alin.l, au obligația să solicite, în termen de 5 zile de la declanșarea campaniei electorale, conducerii Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune ori, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

Alin.4: "Timpii de antenă se acordă partidelor și alianțelor electorale ale acestora în limita a 60 de minute în fiecare din zilele de marți, miercuri, joi, vineri și sâmbătă la ore care să asigure o receptare optimă a mesajelor electorale. Fiecare candidat independent are dreptul la timpi de antenă la studiourile teritoriale cel mult 10 minute pe toată durata desfășurării campaniei electorale. Candidații independenți din circumscripțiile electorale ale Municipiului București au acces la serviciile publice naționale de radiodifuziune și televiziune în același interval de timp" - adică 10 minute, dar aceasta este centrală.

Alineatul următor: "Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid parlamentar, alianțelor electorale ale acestora sau candidaților organizațiilor minorităților naționale vor putea fi realizate în direct sau vor putea fi înregistrate integral sau parțial în proporțiile stabilite de către acestea".

6. "Respectarea prevederilor prezentei legi privind exercitarea dreptului la antenă intră în competența Consiliului Național al Audiovizualului, sub îndrumarea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului".

Alt alineat:

"În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat".

Și ultimul alineat:

"Sondajele de opinii care se efectuează în afara emisiunilor electorale au caracter de știri de presă și urmează regimul acestora".

A fost mai mare, l-am comprimat cât am putut.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații? Domnul Mușetescu. Și apoi domnul Rădulescu Zoner. Vă rog să permiteți domnului Mușetescu.

 
 

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Trebuie să recunosc că mi-a fost și mie destul de dificil să citesc, să cuprind și să înțeleg substanța acestui articol. Răstimpul foarte scurt pe care l-am avut la dispoziție din momentul în care acest raport a ieșit până acum mi-a permis însă să ajung la următoarea concluzie.

La alin.1, pe care dumneavoastră l-ați audiat în legătură cu accesul partidelor parlamentare la serviciile publice de radiodifuziune și televiziune, precum și a studiourilor teritoriale ale acestora, după părerea mea, se introduce o gravă discriminare. (Rumoare, discuții)

Domnule președinte, aș vrea, dacă se poate, să fie puțină liniște!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu se poate, domnule deputat, pentru că ...

 
 

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Este o problemă care ne privește pe toți.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu cred că...

Stimați colegi, vă rog să luați loc în sală. Stați în picioare, creați un anumit lobby, creați o anumită rumoare care este neplăcută. Domnilor, dacă doriți să luați cuvântul să puteți s-o faceți. Dar veniți, încercați să convingeți comisia, nu-i lăsați să urmărească, alți colegi merg dincolo la Guvern, fac același lucru. Nu este normal.

Aveți cuvântul, domnule candidat.

 
 

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Stimați colegi, revin și vă spun că am ajuns la concluzia că prin acest alineat introducem o discriminare, după părerea mea, gravă între posibilitățile de exprimare ale partidelor parlamentare și ale partidelor neparlamentare.

După cum, cred că vă amintiți, în litera și spiritul Legii privind organizarea și funcționarea Societății Naționale de Televiziune, noi am prins acolo că partidele politice au dreptul de antenă gratuit.

În acest alineat, în formularea actuală, contrazice Legea 41/95. Eu cred că ar fi nedrept să tăiem prin această prevedere expresă a legii posibilitatea partidelor neparlamentare de a se exprima în campania electorală.

Cred, de asemenea, că este necesar să dăm șanse egale tuturor partidelor. Sigur, având în vedere importanța și ponderea partidelor neparlamentare în ansamblul județelor, al circumscripțiilor electorale din cadrul județelor și pe ansamblul țării, în general.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, care e problema?

 
 

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

De aceea, domnule președinte, eu am completat și propun plenului, supun spre atenție următoarele două teze:

"Partidele neparlamentare și alianțele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune și televiziune numai în măsura în care depun liste de candidați în toate circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective".

Ca să fiu mai clar, să spunem că un partid neparlamentar din județul Iași dorește timp de antenă. Pe raza județului Iași și a județelor limitrofe... sau Cluj, sau Timișoara ...și în județele limitrofe unde acest post de televiziune poate fi receptat, aceasta trebuie să fie regula care se aplică partidelor neparlamentare.

Teza a doua se referă la modul în care aceste partide au...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Sassu, am o rugăminte, luați loc în bancă, am să vă dau cuvântul după aceea, să vorbiți de la tribună.

Puteți continua, domnule deputat.

 
 

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Teza a doua, domnule președinte și stimați colegi, se referă la modul în care partidele neparlamentare au acces la serviciile publice naționale.

"La serviciile naționale publice de radiodifuziune și televiziune au acces partidele neparlamentare și alianțele electorale ale acestora care depun liste de candidați în toate circumscripțiile electorale din cel puțin 20 de județe".

O a treia, și ultima teză, domnule președinte, în spiritul argumentării pe care am prezentat-o, se referă la organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care sunt exact în situația partidelor neparlamentare. Această teză sună astfel:

"Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și televiziune dacă participă în alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe, în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv al României".

Mi-aș permite 10 secunde să dau o explicație. Dacă în județul Suceava, Uniunea ucrainienilor depune liste de candidați în circumscripții, ea trebuie să depună în atâtea circumscripții cât reprezintă populația ucrainiană în totalul județului. Numai în această situație ea va avea timpi de antenă asigurați gratuit.

Domnule președinte, acestea sunt cele trei teze pe care le propun în completarea art.1 și cred că în acest fel dăm șanse egale tuturor partidelor să se exprime în campania electorală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, din moment ce textul nu a fost difuzat, eu aș cere o explicație domnului președinte. Cel puțin, eu am înțeles că alianțele electorale nu au dreptul la emisiuni fără plată. Eu discut deschis, nu?! Ce facem cu Convenția Democratică, care, pe de o parte are un partid parlamentar, iar unul e socotit neparlamentar?

În primul rând, cred că alianțele electorale trebuie să aibă aceleași drepturi.

În al doilea rând, domnul Ovidiu Mușetescu a avut perfectă dreptate, adică noi dimensionăm campania electorală după rezultatele alegerilor din ‘92? S-au creat anumite partide, s-au redus, poate, ca influență unele partide.

Eu consider că este total nedrept de a nu da șanse egale partidelor care vor prezenta candidați, după cum s-a menționat în amendamentul domniei-sale, pentru că mai este o problemă. Noi, prin Legea partidelor, prin numărul de 10.000 de membri minim pe care i-am stabilit, oricum partidele mici nu se vor putea înscrie în campania electorală, deci să prezinte candidați, pentru că eu mă îndoiesc că vor îndeplini condițiile pe care noi le-am pus prin Legea partidelor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este destul de greu să discutăm despre acest amendament, așa cum l-a însușit comisia, pentru că am fost unul dintre cei care a depus amendamentul aici, la comisie. V-aș propune un criteriu care, de altminteri, s-a folosit în 1992, și anume numărul de liste complet depuse, ca element de proporționalitate pentru minutajele de televiziune și de radio, depuse, și atunci ar fi fost un text, de exemplu, "Serviciile publice de radiodifuziune și televiziune vor asigura timpi de emisie tuturor partidelor, formațiunilor politice ..."ș.a.m.d., "în toatele zilele săptămânii la orele de maximă audiență, proporțional cu numărul de liste electorale complete depuse".

Iar în cazul posturilor private de radio și televiziune, precum și posturilor de televiziune prin cablu, și am să vă spun și de ce este acest lucru, vor asigura timpi de emisie tuturor partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor ș.a.m.d., proporțional cu numărul de liste complet depuse în zona acoperită de respectivul post, în conformitate cu licența de emisie și autorizația de funcționare existente.

Posturile de radio și de televiziune existente la ora actuală sunt posturi locale, nu există nici unul cu acoperire mai mare decât o anumită zonă, o localitate.

În consecință, în momentul în care avem liste complet depuse, la acestea ne putem referi, nu la un candidat, la liste pe jumătate sau la, eu știu, 2-3 consilieri.

De asemenea, conform Legii 41 trebuie să vă spun că C.N.A.-ul este abilitat să emită o decizie care să privească modul în care este utilizată campania pe mijloacele audiovizuale, respectiv minutaje, ș.a.m.d.

Și, în consecință, cred că nu are rost să ne referim aici la 60 de minute, 10 minute, lucrurile acestea fac parte din obligațiile C.N.A.-ului și trebuie să se achite de ele și vreau să vă spun că, în conformitate cu Legea 41, există trei tipuri de posturi: post de radiodifuziune, post de televiziune și post de televiziune prin cablu. Deci nu trebuie excluse nici televiziunile prin cablu, sunt foarte multe orașe care au numai televiziune prin cablu, care au așa-zisa licență "C", de exemplu, care este obținută în aceleași condiții cu licențele de emisie pentru posturile de televiziune prin eter și au aceleași obligații și drepturi și, în consecință, trebuie și ele prinse în campania electorală.

Enumerarea numai radiodifuziune și televiziune nu este suficientă, ar trebui și televiziunea prin cablu.

Îmi pare rău că nu am fost chemat la comisie ca unul din cei care depusese amendamentul, pentru că ...Nu, am venit, dar nu era comisia întrunită și după aceea n-am mai știut când s-a întrunit,,, pentru că, probabil, lucrurile erau puțin mai lămurite. Este destul de greoi în forma actuală, însă, mă rog, sper să putem ajunge la o înțelegere.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Singura problemă, stimați colegi,am impresia că va fi foarte greu să definitivăm acest text, el are foarte multe alineate și nu știu dacă nu ar trebui... Deci, eu vă propun următorul lucru, ca să nu pierdem vreme că nu vom putea să definitivăm acest text în plen. Eu vă propun să terminăm trecerea în revistă a textelor pe care le avem acum la lege, amendamente din partea comisiei, apoi, în plen se vor dezbate în continuare textele la Legea Ombudsman-ului, Legea Avocatului Poporului, în timpul acesta comisia va putea să se reîntâlnească pentru a` vedea toate aceste elemente, inclusiv aceste amendamente suplimentare, comentariile, cei care doresc să explice un anumit punct de vedere să poată participa la lucrările respective, să se definitiveze textul, pentru că este un text de două pagini și jumătate, nu avem cum să-l definitivăm aici și dacă deschidem o discuție acum, ea va dura trei ore. Vă asigur că nu vor putea fi satisfăcute toate categoriile de interese, asta ne este clar, dar trebuie, probabil, realizat un text care să fie, în primul rând în conformitate cu celelalte legi, cu atribuțiile C.A.N.-ului și eu cred că lucrul acesta ar putea fi realizat în măsura în care acceptați propunerea pe care v-am făcut-o.

Vă rog. Domnul deputat Olteanu. Domnul Olteanu, nu pe fond, pentru că am refuzat celorlalți colegi să ia cuvântul.

 
 

Domnul Mihail Olteanu:

Nu, domnule președinte.

Care este propunerea mea? Să plecăm din sală, cu acceptul plenului, dacă introducem și partidele neparlamentare în discuție, în text. Aceasta este problema.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu cred, eu nu cred că putem să dăm voturi de principiu. Dumneavoastră trebuie să ajungeți la o variantă pe care o considerați convenabilă și noi, după aceea, vom vota.

Deci, vă rog foarte mult, în această chestiune să fiți de acord, dacă aveți elemente de prezentat s-o faceți la comisie ulterior.. Da?

Trecem la următorul punct.

(Discuție la prezidiu între domnul președinte Adrian Năstase și domnii deputați Constantin Avramescu și Mircea Mihai Munteanu)

Cei care sunt interesați în aceste probleme să meargă la comisie, să vadă textele acolo și să le definitiveze. Eu cred că este mai util să discutați cu cei de acolo, pentru că altfel degeaba punctați aici o anumită problemă și ea nu va fi acceptată.

Rugămintea mea este, fiind vorba de redactare, și chestiune de principiu și de redactare, vă rog la comisie.

Deocamdată acest text l-am trimis la comisie și vom vedea dacă reluăm discuția, poate că este mai bună sugestia domnului Avramescu, acest text să-l discutăm mâine dimineață, având, eventual, distribuit textul în sală, la toată lumea. Dar vom decide acest lucru ulterior, deocamdată decizia pe care am luat-o este de a retrimite textul la comisie cu rugămintea ca în momentul în care vor începe dezbaterile la Avocatul Poporului, cei care doresc să participe la definitivarea textului în această materie să participe acolo la discuțiile respective. Să fie definitivat textul și acest text va fi readus în discuția plenului, fie în seara aceasta, fie mâine dimineață, în funcție de felul în care vor evolua celelalte chestiuni.

Mai departe. Domnul Știrbu.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

În continuare trebuie să-mi iau jucăriile de aici, că unul din colegi mi-a luat nota cu ceea ce trebuie să prezint. (Râsete)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Poftim?!

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Unul din colegi mi-a luat nota (Râsete) privind prezentarea. Probabil a vrut ca să nu mai pot prezenta, dar colegul care a luat-o, îl rog să o păstreze, că mai am una, dar să nu mi-o luați și pe asta.

Domnule președinte, deci, noi luăm și amendamentul făcut de domnul Mușetescu și-l discutăm în comisie și dăm o formă definitivă și, până mâine, repartizăm tuturor domnilor deputați întregul text ca să-l aibă, să-l discute.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Concluzia mea nu a fost exact aceasta, dar dacă - și dumneavoastră considerați că este mai bine să-l aducem mâine dimineață - cred că, într-adevăr, ar fi poate mai bine, pentru că se poate și multiplica, se poate distribui și mâine dimineață, la prima oră putem să examinăm această chestiune cu mai multă energie. Da, vă rog, domnule deputat, mai departe, celelalte treburi.

Nu, iertați-mă! În primul rând, eu cred că noi nu am făcut un lucru care era necesar, la articolul 7, noi nu am votat articolul în întregime și ca atare...,- cred că era art.7 -, nu am fixat durata campaniei electorale, pentru că...

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

La art.7 primul alineat, campania electorală este prevăzută a fi de 45 de zile. Acolo s-au făcut amendamente.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Problema era următoare: că noi nu am votat articolul în ansamblu, pentru că aveam un alineat care rămăsese în suspensie și am avut, a existat și dumneavoastră ați făcut o discuție în legătură cu alin.1 și 2), ați respins amendamentul, dar, în aceste condiții, noi, practic, după ce am aprobat alin.3... cred că era 3 sau 4,

 
 

Domnul Mihail Nică (din bancă) :

3.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Trebuie acum să adoptăm alin.1 și 2 și, bineînțeles, articolul în ansamblu, da? Și să-mi permiteți să finalizăm întâi acest vot.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Dacă considerați necesar, prezint și atitudinea, poziția referitoare la alin.1.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Cred că ar fi util să ne spuneți ce s-a întâmplat în legătură cu amendamentul acesta.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

La alin.1, la acel articol, s-a făcut o propunere de a se reduce campania electorală de la 45 de zile la 30 de zile.

Comisia nu a însușit acest amendament și redactarea a rămas în forma actuală, pentru că, dacă vă amintiți, la art.30 noi am prevăzut că perioada de depunere a candidaturilor este cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Or, ar fi coincis exact în ziua când se declanșează..., sunt alegeri, să fie puse și candidaturile.

De asemenea, s-a constatat, pe baza unor calcule făcute, că sunt o serie de operațiuni de ordin tehnic, care, efectiv, s-ar fi îngreunat, ba, în unele cazuri, poate s-ar fi și încurcat și, mă rog, pe aceste considerente, ca și pentru faptul că, vedeți dumneavoastră acuma, legându-se consiliul județan în mod direct, se scurtează perioada și aici și dacă am da numai 30 de zile, este imposibil de rezolvat totul. Pe baza acestor elemente, în sinteză vi le-am spus, comisia a ajuns la concluzia ca alin.1 să rămână, să aibă forma care o are la ora actuală, 45 de zile.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot alin.l.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, alin.1 a fost adoptat.

Alin.2. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.7 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Da. Vă mulțumesc. Puteți continua, domnule deputat.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

La art.66 s-a făcut un amendament în sensul de a se stabili un prag electoral pentru consiliul județean. După multe dezbateri, pro și contra, unii colegi din comisie au fost de acord cu acest prag, unii n-au fost de acord, propunerea a fost inițială de 5% pragul, apoi s-a discutat și mai puțin, comisia a fost de acord cu introducerea unui prag electoral pentru consiliul județean, de 4%, cu majorările respective, în caz de mai multe alianțe de partide.

Ca urmare, comisia a dat următorul conținut acestui articol 66, la un alineat care ar deveni, dacă o să-l aprobați, alin.1, față de ce există la ora actuală, s-ar plasa pe primul loc și ar suna în felul următor: "Atribuirea de mandate pentru candidați la consiliul județean și consiliul general al municipiului București se face avându-se în vedere partidele și alianțele electorale care au întrunit pe întreg județul, respectiv municipiul București, cel puțin 4% din voturile valabil exprimate. În cazul alianțelor electorale, la procentul de 4% se adaugă câte un procent pentru fiecare membru al alianței, începând cu al doilea, fără a putea depăși 8%". Acesta ar fi alineatul 1 și dacă cumva îl veți însuși, mai urmează încă două modificări. Am să le citesc după aceea, pentru ca altfel să nu le încurcăm.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Domnul deputat Nestor Călin.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi, sigur că nu ar mai fi oportun să mai dezvoltăm o altă argumentație decât cea care a fost, privind acest prag electoral.

Eu îmi amintesc că domnul deputat Putin a spus foarte multe lucruri în această privință.

Îngăduiți-mi doar atât să adaug la tot ceea ce s-a spus, că în Codul administrativ francez, această noțiune nu este cunoscută, respectiv prag electoral la alegeri locale și regionale nu există, și pentru cine vrea să se convingă de acest lucru eu indic Codul administrativ francez, pagina 933, și unde se fac trimiteri și referiri la consilierii regionali, se fac niște distincții pentru anumite localități. Atât aș putea să mai adaug, că toate principiile din Legea administrației locale aproape că ni le-am însușit. De ce nu ne-am însuși și acest principiu? Pentru că bine este să fim consecvenți, pe toate instituțiile care le căpătăm din vest. Vă mulțumesc.

Deci, eu sunt împotriva acestui prag electoral.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Am reținut. Domnul deputat Anghel Stanciu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alegerile, indiferent că sunt locale sau generale, au scopul de a desemna persoanele, partidele ce se constituie în autorități reaprezentative, administrative sau politice, care gestionează puterea poporului. (vociferări)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă. Domnule deputat Știrbu, dacă vreți să luați loc, că vor fi mai multe...

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Gestionarea puterii poporului impune, se pare, în timp, tendințe de permanetizare, consolidare a acesteia și creare a unor pârghii adiacente pentru a o apăra și respectiv a o menține. Din această cauză, alegerile, ca mijloc esențial, democratic, de a-și desemna partidul sau reprezentantul, care, în viziunea cetățeanului, urmează să-i dirijeze existența în bine sau în rău, trebuiesc, în concepția puterii actuale sau de viitor, să fie discret dirijate, astfel încât opțiunea politică a anonimului votant să rămână o amintire, bună sau poate rea, în mintea acestuia. Pentru aceasta trebuiesc inventate, acolo unde nu s-a inventat nimic în lume, modalități tehnice care să-i asigure unei formațiuni politice sau mai multora, care se cred predestinate să conducă veșnic România, perenitatea puterii, nu prin competiție, ci prin excludere.

Această acțiune demarată din 1992 prin înlesniri reciproce, într-o anumită parte a puterii și o anumită parte a opoziției, eludează, într-un mod inabil, principiul democratic al reprezentativității, respectiv al proporționalității directe dintre numărul de voturi și numărul de mandate, urmărind schimbări în ierarhia și poziția politică a partidelor pe eșichierul național.

Această acțiune care urmărește în fapt impunerea artificială a unui așa-zis prag electoral de 4-5%, în paranteză fie spus, necesar a fi fost introdus în 1990, spre a fi văzut acum cine îl susținea, nu este în fond discuția de astăzi.

Fondul discuției îl reprezintă alegerile generale și, în speță, distincția netă între sistemul pe care dorim să-l alegem: sistemul pluripartidismului sau sistemul bipartid. În acest mod se încearcă substituirea sistemului reprezentării proporționale, existent, de fapt, în momentul de față și respectiv de acces în viitorul Parlament, pe baza, nu a opțiunii reale a alegătorilor, ci a unor praguri artificiale. Amintim aici că în 1990 Partidul Național Creștin Democrat, care a câștigat 2,56% din opțiunile electoratului, a făcut o întreagă pledoarie pentru limitarea acestui prag electoral. Atunci, pragul electoral era, în concepția unora, un obstacol în calea afirmării democratice a partidelor.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi (din bancă):

Care partid?!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Astăzi se pare că este un mijloc de consolidare a vieții politice, prin deturnarea voinței alegătorilor, o cale de impunere a principiului, pe moment profitabil, care pe care. Căci, cu riscul de a mă repeta, și de a pierde unele simpatii, vă rugăm să meditați asupra legitimității unui consiliu județean ales cu mai puțin de 50% din voturi, lucru, matematic, explicabil și respectiv asupra obținerii a 70-80% de mandate de consilieri județeni cu numai 30-40% din voturi, prin acțiunea arbitrară de redistribuire.

În consecință, a invoca necesitatea stabilității politice la nivel de consiliu județean este o acțiune superfluă. De aceea, noi considerăm că, spre a nu eluda opțiunile politice fundamentale ale cetățeanului, care, trebuie să o spunem deschis că este amăgit și neglijat și expediat într-un procent, într-un prag electoral, este necesar ca astăzi să distingem între opțiunea politică pe care noi o dorim, opțiunea politică fie pluripartidistă, fie bipartidistă. Aceasta este semnificația votului nostru de astăzi, care depășește importanța alegerilor locale.

Deoarece Partidul România Mare și respectiv grupul parlamentar consideră că votul și interesul cetățeanului este suveran, nu ne putem permite să votăm un astfel de alineat. Cerem eliminarea lui și, în consecință directă, dacă nu se va accepta, vom merge la nevotarea legii în ansamblu, având în vedere că avem județe în Ardeal, în care, în mod conștient, introducem eliminarea artificială a celor câțiva consilieri români și respectiv, invers, în alte județe eliminăm cei câțiva consilieri aparținând minoritătilor. Este bine spre a lăsa așa cum a fost și cum este în toată lumea, ca alegerile locale să aibă semnificația locală respectivă și să nu constituie un prag spre care alții vor să sară în alegerile generale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihail Nică (din bancă):

Schimbați-vă președintele.

(Vociferări)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Costică Ciurtin. Urmează domnul deputat Avramescu.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu aș fi vrut să...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, să poată lua loc în sală cei care...

Rugămintea este să luați loc în sală, stimați colegi.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte, eu numai o întrebare pun. Normal trebuia să o ridic înainte, însă s-au înscris alții la cuvânt, aș vrea totuși să mi se explice de inițiator și comisie, de unde au luat acest năstrușnic model? (Râsete)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Avramescu. Va urma domnul deputat Ioan Petru.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Toate încurcăturile au pornit din momentul în care noi am votat votul direct pentru alegerea consiliilor județene. Nu mai revin, l-am votat, așa și este. Dar, pe baza acestei propuneri o să se întâmple în județe o serie de lucruri foarte controversate și care pot fi contestate.

Știm, în același timp, toți, că primarii vor fi aleși, indiferent din ce partid fac parte, după cum sunt apreciați ei de populație; toți cunoaștem că primarii se aleg după persoană, și nu după partid.

Deci, este foarte posibil ca într-o serie de județe, niște formații mici să aibă reprezentanți niște primari, niște consilieri ș.a.m.d., pentru că primarii trag lista. Prin sistemul de vot indirect al consiliului județean toți aceștia erau reprezentați. Acum se face o ruptură între comune și între județ, prin sistemul acesta proporțional, în care vor primi și niște bonificații și, în situația în care noi, prin Legea administrației locale, am dat niște atribute suplimentare la consiliul județean, mai ales în domeniul financiar, buget, ș.a.m.d. o serie de comune nereprezentate vor fi... știm (Vociferări)- - oamenii sunt oameni - vor fi ignorate.

Și încă un lucru, și acesta este ultimul asupra căruia vă atrag atenția. Noi am votat și că la consilii județene pot candida candidați independenți. Le cerem și lor 4%? Ei pot fi consilieri județeni - nu știu câți sunt - 15-20. Deci, un independent poate intra cu mai puțin. Acum am exclus toți independenții. Dacă mai luăm în discuție și legislațiile din alte țări, nu știu de ce trebuie să fim noi, la acest capitol, originali. Este fără sens.

Deci, noi propunem eliminarea articolului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ioan Petru, va urma deputat George Stancov.

 
 

Domnul Ioan Petru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Fără a se teme de praguri și fără a nega orice noimă a ideii de prag, Grupul parlamentar PUNR propune eliminarea acestui amendament, din mai multe rațiuni.

În primul rând, analogia cu pragul de la Parlament nu se aplică. Dacă s-ar fi ales un prag mai mic, el nu ar fi acționat. Chiar și la acest prag de 4%, matematic, se poate demonstra că el nu elimină prezența unui partid cu un singur consilier, cu un singur om.

Noi am înțelege rațiunea unui prag dacă am dori să spunem ca un partid să aibă cel puțin doi, sau cel puțin trei consilieri în consiliul județean. La numărul minim de 31 de membri în consiliul județean, cu 4%, nu se elimină această eventualitate.

Apoi ne întrebăm de ce dorim un prag la consiliul județan și de ce nu impunem un prag și la consiliul local?

Și vine întrebarea, deja antamată, de ce impunem un asemenea prag independenților, pentru că am crea o discriminare defavorabilă, negativă, pentru că ar trebui ca un independent să aibă un scor mai mare decât un candidat pe lista unui partid. Ar trebui, la 31 de membri, minimum, într-un consiliu județan, ca un independent să aibă 1,24 și nu este drept.

Ne putem întreba ce facem cu pluripartidismul, cum s-au și întrebat antevorbitorii, ne putem întreba, și este o întrebare mult mai gravă, ce facem cu minoritățile? Ce facem cu reprezentanții minorității române din două județe românești cu populație preponderent maghiară, de pildă, și, în general, ce facem cu minoritățile? Pentru că la alegerile parlamentare există prevederi legislative care protejează prezența minorităților în Camera Deputaților, și noi, printr-o încălcare de această dată a analogiei, am face ca reprezentanții minorității românești din cele două județe, sau ca reprezentanți ai altor minorități să nu poată intra în consiliul județean, pentru că nu satisfac această cerință de discriminare negativă de a avea mai mult decât unitatea...(vociferări)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat, doar o clipă. Vă rog să așteptați.

Domnule deputat Nică, dacă nu vă supărați, să luați loc în bancă!

 
 

Domnul Ioan Petru:

Deci, v-aș ruga...(rumoare)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Vă rog să așteptați o clipă, să se facă liniște.

Da. Puteți continua.

 
 

Domnul Ioan Petru:

Deci, v-aș ruga să observați că și în cazul minoritarilor am crea aceeași discriminare ca și în cazul candidaților independenți, le-am cere să aibă cel puțin 1,24%, în loc de 100%, deci de unitate, ca în cazul candidaților pe liste care depășesc pragul.

De asemenea, ne putem întreba ce facem cu principiul competenței. S-au exprimat și alți antevorbitori, la alegerile locale, deci, și în cazul consilierilor locali și în cazul consilierilor județeni contează poate mult mai mult calitatea omului, a candidatului, decât recomandarea și eticheta partidului. Și eu cred că dacă un partid are un om în fruntea listei, care este foarte competent, el poate să facă poate mai mult decât fac doi, trei aleși de pe lista unui partid cu mai mulți candidați.

Și, în sfârșit, fiindcă toate se leagă de o analogie, eu cred că sunt și analogii relevante și analogii nerelevante.

V-aș ruga să ne reamintim că o lege foarte importantă, cum este aceea a amendării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, nu a putut să întrunească votul organic, din cauza obstinației unor grupuri parlamentare de a impune cu orice preț niște alineate, niște articole.

Eu spun să ne gândim și la soarta votului final.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat George Stancov. Aveți cuvântul domnule deputat.

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Acest text demonstează că suntem într-un anumit grad de tensiune politică, că, realmente nu ar trebui să acceptăm nici măcar resemnându-ne sau făcând complicități conjuncturale, ca prin această explozie aproape vizibilă, care seamănă cu răfuiala între unii și alții care au fost împreună, într-o anumită perioadă, să sacrificăm principiile care stau la baza statului de drept.

Vreau să spun aceasta, pentru ca să luăm aminte că nu ne putem juca cu principii constituționale, nu ne putem juca cu drepturile omului, ale cetățeanului. În chestiune de principiu aici, până la urma urmei este dacă respectăm dreptul la vot, dreptul de a alege și de a fi ales pentru cetățenii români, fie ei de orice naționalitate. Dacă vrem să respectăm aceste drepturi sau nu, sau dacă vrem să ne impunem prin forțe mai mult sau mai puțin malefice, praguri, care să fie de fapt praguri în calea democrației exprimate de către electoratul liber să aleagă în cunoștință de cauză. Mie mi se pare că aceasta este drama la care este supusă societatea românească, ajunsă la mâna unor partide care vor să rămână perene prin forțe proprii, profitând de tranziția spre democrație și folosind instrumentele legiferării în folos propriu și în disprețul comunităților, în disprețul cetățeanului, cu consecința abdicării de la principiile democratice și până la urma urmei cu consecința anulării oricăror speranțe pentru transformarea societății românești.

De aceea, textul în sine este un pretext pentru a lua în analiză mai profundă starea politică românească, pentru că nu trebuie să dăm efecte răfuielilor. Nu voi fi nici de partea acelor care sunt sau nu sunt astăzi la putere, nu voi fi nici de partea celor care sunt sau nu sunt astăzi în opoziție. Pe mine mă interesează ca să nu facem, cum s-ar spune, rotativa neconstructivă. Să nu tot ne rotim, sau să ne agățăm de putere în dorința de a profita și de a ne răfui cu cei care au plecat de la putere sau pe care să-i debarcăm când nu mai este nevoie de ei. Este indecent și este aproape anti-național.

Este evident anti-constituțional să reprimăm dreptul de vot, să venim să uităm că pentru un simplu român se bat alții, pentru Ilașcu, pentru că este un ins, dar este un ins cu principii și poate de prestigiu, dar când este vorba de comunități românești care în context natural se află în minoritate, acolo închidem ochii de dragul intereselor mărunte și nu prea curate.

De aceea vă propun ca acest text să nu fie o barieră în calea dreptului omului de a-și alege aleșii locali, cei pe care-i dorește. Indiferent ce partid va câștiga, își va asuma răspunderea, își va asuma și eșecurile și răspunderile pentru eșec, dar nu să eliminăm partide, să eliminăm persoane sau personalități, care, la un moment dat, ar putea să aibă votul, dar, pentru că le punem praguri, inducem neîncrederea în electorat, neîncrederea în democrație.

Faceți cum vreți, dar nu reprimați democrația! (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Are cuvântul în continuare, după acest apel patetic, domnul deputat Silviu Șomâcu.

 
 

Domnul Simion Silviu Șomâcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Mi-am înfrânt cu greu reținerea de a veni la microfon (Vociferări) pentru că lupta este o luptă politicianistă și se fac speculații din fiecare intervenție, gândindu-se că este legată de poziția unui anume partid, de un anume partizanat.

Până la urmă însă, fiind prezent în sală de mai multă vreme, m-am simțit obligat față de mine însumi să fiu consecvent, cu atât mai mult cu cât sunt unii care se rotesc după cum bate vântul.

Am fost acum 4 ani în acest Parlament, când s-a lansat ideea pragului și, urmărind stenogramele vă veți putea convinge de ceea ce am auzit și eu atunci, că erau unii avocați ai pragului electoral.

Acum, fie că sunt în afara Parlamentului, cum este domnul Radu Câmpeanu, fie că sunt înlăuntrul Parlamentului, cum este domnul Radu Berceanu, respectându-le opiniile, trebuie să constat că și-au schimbat dumnealor opiniile.

În ce mă privește însă, eu sunt consecvent, pentru că este vorba de principii și țin să spun că nu este vorba de nici un partizanat, ci vreau să exprim câteva idei care sunt, în primul rând, ale mele.

Primul lucru este următorul: că dacă dorim promovarea unui sistem democratic, dacă dorim dezvoltarea democrației, soluția este pasul de la democrația reprezentativă către democrația participativă. Nu mă apuc să fac o incursiune în istorie, să pomenesc despre orașele state, unde erau o democrație participativă, chiar și aceea limitată, doar că era ceva mai mult decât democrația reprezentativă și că această formă de democrație se justifică prin aceea că există o altă dimensiune și alte probleme în societățile dezvoltate în actual sistm de state. Deci, aceasta este prima idee.

A doua idee este următoarea, că exemplul sistemului bipartid, sistemul american, ne dovedește un eșec al democrației, pentru că participarea cetățenilor, răspunderea cetățenilor...(Vociferări)

Da, domnule Cristea, da este un eșec, pentru că la ultimele alegeri, în Statele Unite, ceva peste 30% au participat la vot și și-au exprimat opinia. Deci, restul cetățenilor nu există ca cetățeni, nu participă în nici o formă la administrarea treburilor publice. (Vociferări)

Ultimul argument este următorul: că orice restricție am încerca, oricât am încerca noi, fie prin Legea partidelor, cu toate tertipurile acelea care încercau să limiteze dreptul de asociere, că orice lege electorală, în afara societății politice, a acestui sistem instituțional, rămâne o societate civilă, care, în condițiile în care nu i se permite să se exprime în acest sistem instituționalizat, va găsi alte forme de asociere, de expresie, pe care eu, fără să le consider mai puțin importante, le consider însă oarecum secundare și nu cred că ar trebui să capete, acelea, forme importante în perspectiva dezvoltării societății românești pentru a se exprima cetățenii, ci cred că aceste forme care sunt deja instituționalizate ar trebui să lase posibilitatea cetățenilor să se exprime suficient, pentru ca ei să nu-și întoarcă fața de la aceste instituții care țin de structura statului.

Am avut această intervenție, adresându-mă cui? colegilor, care, din motive de conjunctură, sunt tentați să sprijine pragul, dar pe care eu îi știu oameni cu o anume rațiune și cu o anume preocupare, nu numai pentru poziția dumnealor și a grupului pe care-l reprezintă, ci și pentru evoluția democratică a societății românești.

Am spus și mi-am salvat sufletul.

Vă mulțumesc. (Vociferări)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Cred că și domnul Wittstock vrea să se salveze, îl invit la microfon.

 
 

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

În scurta mea intervenție aș dori să mă refer la implicațiile pe care adoptarea acestui amendament vizând pragul electoral l-ar avea asupra implicării minorităților naționale în viața publică.

Cunoașteți că prin Legea alegerilor locale nr. 70 din 1991, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au fost asimilate cu partidele politice, prin art.105, care se pare că nu va suferi modificări prin acest proiect pe care îl discutăm acum, de modificare și completare a legii.

Datorită acestor dispoziții, minorităților naționale li s-a oferit posibilitatea participării la viața publică, pe plan local și pe plan județean.

Aș vrea să vă citesc doar câteva cifre dintr-o carte editată de Institutul Român pentru Drepturile Omului, se numește "Drepturi ale persoanelor aparținând minorităților naționale". Sunt niște cifre edificatoare referitoare la consilieri; consilieri în orașe, comune, municipii și consiliil județene, care aparțin minorităților naționale. Este vorba, de exemplu, de ucrainieni - 133 de consilieri; romi - 104; sârbi - 99; ruși lipoveni - 91; cehi și slovaci - 61; turci - 57; bulgari - 21; germani - 184. Având, însă,în vedere ponderea redusă a minorităților naționale în multe localități, introducerea acestui prag ar avea, în multe cazuri, drept urmare excluderea minorităților naționale de la participarea la treburile publice. Ar fi, deci, un pas înapoi față de situația prezentă.

In privința alegerilor parlamentare, Constituția și Legea electorală creează unele avantaje minorităților naționale, pentru a putea fi reprezentate în Parlament. Consider, însă, că mult mai importantă, pentru păstrarea și dezvoltarea identității etnice specifice a minorităților naționale este reprezentarea lor - acolo, bineînțeles, unde este cazul - în parlamentele locale și județene. De aceea, în principiu - cred că vorbesc în numele tuturor colegilor din grupul nostru parlamentar - suntem împotriva acestui amendament. In cazul în care, însă, acest amendament, totuși, va fi acceptat, vă rog să luați în considerare că minoritățile naționale au nevoie de un tratament special și, de aceea, propunem o completare la amendamentul prezentat de domnul Olteanu, și anume, o completare care vizează, eventual, scutirea de acest prag electoral.

Este o practică des întâlnită în alte țări, Aș vrea să dau un singur exemplu, care, poate, nu este cel mai concludent: în landul Schleswig-Holstein, un land din Germania, unde există tot dispoziția pragului electoral de 5 la sută, minoritatea daneză are posibilitatea de a fi reprezentată printr-un deputat în acest Landtag, în acest parlament al landului, datorită faptului că minoritatea daneză este scutită de pragul electoral. De aceea, propun ca, în cazul în care acest amendament va fi acceptat, - de fapt, noi o să votăm împotriva lui - dacă însă va fi acceptat, v-aș ruga, domnule președinte, să supuneți la vot și amendamentul de completare care va suna cam în felul următor: "Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale sunt scutite de prevederile cu privire la pragul electoral". (Rumoare)

Și aș vrea să țineți cont, atunci când veți vota acest amendament, și de articolul 15 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, care sună în felul următor: "Părțile vor crea condițiile necesare pentru participarea efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale la viața culturală, socială și economică și la treburile publice, în special acelea care le privesc direct". Este o convenție care a fost ratificată de Parlamentul nostru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Doar o clipă, dacă îmi permiteți să fac o propunere. Este vorba de o propunere de înlocuire în comisia de mediere la proiectul de Lege privind protecția muncii. In locul domnului deputat Stan Vasile, din partea Grupului parlamentar PDSR, să fie desemnat domnul Alexandru Athanasiu, din Grupul parlamentar PL’93 și PAC. Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

In unanimitate, propunerea a fost acceptată.

Stimați colegi, eu cred că lucrurile s-au complicat și aici. Eu vă propun următorul lucru: pentru că există această propunere, pe care a făcut-o domnul Wittstock, deci pentru că este, totuși, un aspect care...

 
 

Domnul Mihail Olteanu:

Nu este nici în legea veche, domnule președinte!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Olteanu, am o rugăminte. Nu mă mai întrerupeți și urmăriți ce spun, pentru că a fost pusă în discuție o problemă care este foarte importantă și pe care nu putem s-o tratăm cu lejeritate, pentru că, oricum, mâine dimineață, comisia ne va prezenta un punct de vedere în legătură cu celălalt aspect privind mass-media, deoarece s-au spus lucruri importante în această parte a ședinței și pe care comisia va trebui să le examineze. Și grupurile parlamentare vor trebui să-și definească poziția, pentru că, oricum, prezența în sală nu este extraordinară, la acest moment. Eu propun ca și această chestiune să fie transmisă la comisie și un punct de vedere al comisiei, să ne fie prezentat mâine dimineață.

Il rog președinte pe domnul Știrbu să ne prezinte, în continuare, poziția comisiei în legătură cu articolul 1063.

Aveți cuvântul,

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La articolul 1063, alin.2, s-au admis amendamentele și s-a dat o formulare... nu aș putea să vă spun ce conținea, pentru că, colegul care a luat nota a luat și raportul comisiei juridice, pe care am făcut însemnările, cred că din greșeală și, dacă este din greșeală, îl rog să-l aducă încoace, pentru că acolo sunt toate însemnările din timpul ședinței. Dacă nu, voi crede că, cu intenție, ca să încurce lucrările, dar nu se va reuși.

Deci voi citi numai actuala formă, care s-a dat de către comisie: "Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid; acreditarea se acordă pentru toate secțiile de votare de pe raza circumscripției electorale județene sau a municipiului București, la cererea organizațiilor menționate la alineatul 1". Vă explic, pentru că nu am de unde să vă citesc, alineatul 1 spune că pot desemna observatori organizațiile...

Vă mulțumesc. (Ii mulțumește unui deputat care i-a dat raportul)

(Râsete)

...organizațiile care au ca scop, printre obiectivele principale, apărarea drepturilor omului. Acestea sunt menționate la alineatul 1. Deci: "Cererea organizației menționate, însoțită de declarația scrisă a fiecărui observator că va respecta condițiile de acreditare; declarația se dă pe propria răspundere și constituie act public, cu toate consecințele produse de lege. Condițiile acreditării sunt cele prevăzute în articolul 51, alineatul 5 din Legea privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și se trec în actul de acreditare". Ce este nou aici, vă rog să rețineți, se acordă acreditare pentru toate secțiile de votare din raza unui județ, restul am votat înainte, aceasta este nou și s-au stabilit condițiile de acreditare, cine să le stabilească, am zis Biroul electoral județean, s-a spus nu. Și atunci le-am găsit în această lege, pe care v-am citat-o. La articolul 51, alineatul 5, sunt trecute o serie de condiții pentru alegerile care au avut loc pentru Parlament și sunt foarte bune de luat de acolo și trecute aici, pentru că sunt aceleași valabile, indiferent dacă sunt alegeri parlamentare sau alegeri locale. Deci acestea sunt noutățile.

Vă rog să hotărâți.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text?

Domnul deputat Ovidiu Petrescu.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu îmi amintesc că domnul Miron Mănescu a avut un amendament, care a fost susținut și de alți colegi deputați. Deci domnul Miron Mănescu a fost susținut de alți colegi în ceea ce privește un amendament privind organizațiile neguvernamentale care au obiect promovarea valorilor democrației și drepturile omului. Or, eu aș vrea să vă spun că numărul de organizații neguvernamentale care au ca obiect, în principal sau unic, problema drepturilor omului este mai restrâns și noi limităm, de fapt, în acest mod, prezența la alegeri, la monitorizarea alegerilor, la supravegherea alegerilor, limităm prezența, de fapt, a unei organizații foarte mari, foarte importante din țară și care a făcut foarte multe lucruri pentru promovarea democrației, organizația numită "Prodemocrația": dacă nu admitem chestiunea aceasta, înseamnă că începem să-i obligăm să-și modifice statutul, să-și înregistreze acest nou obiect de activitate ș.a.m.d. Dacă s-a respins, să ne spună comisia care au fost motivele pentru care s-a respins și cum se stabilește acum, dacă acesta este scopul principal al organizației sau scop secundar.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nicu Vintilă.

 
 

Domnul Nicu Vintilă:

Domnule președinte,

Aș vrea să vă informez și pe dumneavoastră și pe colegi că nu eludăm nici un fel de organizație neguvernamentală, prin această prevedere.

In România, la ora actuală, sunt în jur de 9.000 de organizații neguvernamentale. Și "Asociația pentru protecția lesbienelor" are, în obiectul ei, și apărarea drepturilor omului, pentru că apărarea drepturilor omului este, de fapt, un obiect principal al acestei organizații. Și noi am zis să limităm la niște organizații neguvernamentale specializate în observarea alegerilor locale sau generale și să nu participe 9.000 de organizații pentru acreditări, să rămână numai cele care au mai făcut asemenea operațiuni și care au obiect principal. S-a pus problema obiectului, obiectivului sau cauzei și am convenit pentru obiect.

Aseară, la discuțiile la comisie, care au durat până după ora 9,00, au fost reprezentanții Organizației "Prodemocrația", care sunt și acum în sală și care au acceptat acest punct de vedere al comisiei și le convine. Nu sunt eliminați, din contră, își păstrează statutul de observatori și pot participa pentru acreditare.

Pentru orice eventualitate, puteți să-i întrebați, sunt aici și aseară, în prezența comisiei, au acceptat acest punct de vedere.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Ne propuneți o procedură destul de ciudată, cu întrebatul...

Vă rog să clarificați problema aceasta, domnule deputat.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Poate că nu s-a înțeles, pentru că aici am spus noi "la cererea organizațiilor menționate la alineatul 1". Să vă citesc care sunt acestea, ca să fie clar: "Birourile electorale județene vor acredita, ca observatori interni, numai cetățenii cu drept de vot, împuterniciți de o organizație neguvernamentală, care are ca obiect principal de activitate apărarea drepturilor omului, înființată legal cu cel mult 6 luni înainte de începerea campaniei electorale".

In discuții, domnul deputat Stancov a propus să suprimăm cuvântul "obiect principal", să rămână fără acesta.

După multe discuții și după ce i-am ascultat pe reprezentanții de la "Prodemocrația", care au spus că îi aranjează foarte bine textul, așa cum este, dânșii au spus că în statutul fiecărei organizații neguvernamentale de acest gen sunt trecute unul - două obiective principale, printre care este și acesta. Prin urmare, cu consimțământul dumnealor, am menținut textul în acest mod.

Este adevărat că domnul coleg a propus să introducem, după "obiect principal", "și instituțiilor democratice".

S-a discutat în comisie apărarea drepturilor omului și ale instituțiilor democratice. Este foarte vagă această expresie "instituțiilor democratice". Ce înseamnă aceasta, noi Parlamentul nu suntem democratici? Este cineva care ne apără interesele? Adică s-a ajuns la concluzia că expresia nu este juridică și nu o putem însuși și este suficient să acredităm acele organizații care apără drepturile omului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mănescu.

Stați doar o clipă, are domnul Ciurtin o problemă de procedură și să nu îl lăsăm să aștepte aici. Vă rog să așteptați dumneavoastră, domnule Mănescu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

A obosit!

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Da, am obosit foarte mult!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Normal, trebuia să intervin imediat, însă, datorită faptului că au luat cuvântul alții... Mă refer la articolul anterior, domnule președinte și aș dori să observați o chestiune de procedură. Deci domnul Wittstock nu a înaintat un nou amendament, a spus "în condițiile în care se respinge". Aceasta este cu totul altceva. Deci întâi să se supună la vot pragul acela electoral și, după aceea, dânsul nu are decât mâine, poimâine, să înainteze amendamentul acela la comisie, să fie analizat. Dânsul, inițial, a propus eliminarea. Și, deci, aceasta este chestiunea de procedură pe care vroiam să o aduc la cunoștință.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, înainte de a decide soluția pe care am anunțat-o, am recitit articolul 99. Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond. In acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului.

Chestiunea în sine este..., deci, în mod evident, are consecințe sau poate avea consecințe importante și problema nu se poate reduce la examinarea acestei probleme numai în condițiile de respingere, deci eu cred că, înainte de votul principal, această problemă trebuie examinată. Dacă nu ar fi trebuit să ne mai întâlnim în legătură cu această lege și mâine dimineață, probabil că am fi găsit o altă soluție. Dar, din moment ce, oricum, ne revedem pentru a discuta o anumită problemă legată de lege și mai ales după întrebarea importantă pe care ne-a adresat-o domnul Ciurtin și discursurile importante ale altor colegi, care au fost prezentate aici, eu cred că este util, așa am considerat, că este util, în virtutea prerogativelor de președinte, și am decis acest lucru. Deci nu îmi dau seama exact care era problema de procedură, dar reiterez ceea ce am spus înainte.

Ii dau cuvântul domnului deputat Mănescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Miron Mănescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am făcut amendamentul respectiv, întrucât, la acțiunile pe plan local cu "Prodemocrația", ni s-a sesizat, în mod insistent că ei ar putea fi excluși dacă rămâne reglementarea actuală.

Din moment ce reprezentanții centrali ai "Prodemocrației" s-au declarat satisfăcuți cu soluția propusă de comisie, eu nu pot decât să mă declar satisfăcut și să-mi retrag amendamentul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu am înțeles absolut nimic. Domnule, noi trebuie să știm ce vrem. Nu trebuie să-i întrebăm pe cei care, eventual, ar fi beneficiarii textelor, dacă ei sunt mulțumiți sau nu de un anumit text. Noi trebuie să știm dacă avem în vedere anumite categorii sau nu. Aceasta este problema noastră, nu este nici problema "Prodemocrației", nici "Antidemocrației", nici "Metademocrației", este o problemă de legiferare și chestiunea aceasta trebuia foarte clar stabilită.

(Rumoare)

Și, într-o lectură..., iertați-mă că fac acest comentariu, dacă vreți vin la tribună, ca să nu...

(Vine la tribună)

Stimați colegi,

Textul este foarte clar: birourile electorale județene vor acredita, ca observatori interni, numai cetățeni cu drept de vot împuterniciți de o organizație neguvernamentală, care are ca obiect principal de activitate apărarea drepturilor omului.

Deci sigur că vor apare o mulțime de complicații aici. Când se va face acreditarea, vor veni o mulțime de oameni și se vor uita în acele statute și vor spune: domnule, scrie acolo foarte clar că protejați sau aveți ca obiect principal apărarea drepturilor omului? Nu scrie, însă scrie că vă ocupați de problemele toleranței religioase sau problemele nu știu ce, până va începe o întreagă discuție. Este chestiunea aceasta în interiorul drepturilor omului, nu este? Deci se va face, în mod evident, o cercetare a statutelor și se va vedea dacă este obiect principal. Obiect principal o să vedeți că nu există decât la două sau la trei organizații, celelalte au, eventual, între alte... Și nici nu știu ce înseamnă obiect principal. A arătat cineva foarte bine ieri, mi se pare că domnul Stancov a arătat foarte clar: în statute nu se prevăd, cum să spun, activități, obiect principal și obiect secundar. Deci va fi greu să demonstreze cineva, numai dacă are exclusiv ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului. Aceasta era problema la care trebuia să răspundă comisia.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să fac comparație cu ce a fost, ca să înțeleagă domnii deputați.

In vechea reglementare, era așa: "Biroul electoral central poate acredita ca observatori interni numai cetățenii cu drept de vot împuterniciți de organizații neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului, constituite legal până la începerea campaniei electorale".

Noi am înlăturat "unic scop", am zis că nu este scop, "are ca principal obiect de activitate", că nu acela era scopul, ci obiect de activitate.

Domnul deputat Stancov a propus aseară să suprimăm cuvântul "principal". "Are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului" - s-a discutat, s-a pus la vot, 5 voturi pentru, 5 împotrivă, nu a întrunit majoritatea și nu a fost însușit amendamentul.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stancov, pentru că l-am menționat.

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Imi cer scuze și astăzi, aseară mi-am pierdut firea, când am văzut că se pune la vot dacă pământul este rotund. Apropo de pledoaria pentru amendamentul meu, pledez și acum și apelez la rațiune, să ajungem să eliminăm chestia aceasta cu principal, secundar... pentru că nu mi-a ieșit la vot. Păi dacă punem la vot tot felul de chestiuni deja verificate, nu o să mai ajungem nicăieri. Nu am cerut nici măcar să fac o favoare altora, nu mă raliez nici la ceea ce deja este renunțat, cu alte drepturi ale nu știu cui, dar măcar chestiunea aceasta să nu fie o aberație, ca să cerceteze vreo 5 zile savanții ce înseamnă principal și secundar într-un statut bătut la mașină într-un birou, undeva în țară, adică să fim foarte atenți cu cuvintele. Și, domnule Năstase, mă bucur că intrăm într-un consens natural pe această idee.

Deci vă rog să nu mai tot negociem la comisie, pentru că o să ne prindă alegerile din toamnă. Aceea este chestiunea. Eliminăm "principalul" acesta, "au ca obiect apărarea drepturilor omului" și tot românul o să înțeleagă că au ca obiect treaba aceasta, nu numai...

 
 

Domnul Mihail Olteanu:

Au ca obiect și apărarea drepturilor omului!

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Și apărarea..., așa cum am spus aseară. Era târziu, dar eram treaz.

Vă mulțumesc.

(Râsete)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci sunt două posibilități și rog comisia să ne prezinte un punct de vedere. Fie scoatem numai "principal" și atunci rezultă "care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului", dar aceasta înseamnă exclusivitate, fie "care are ca obiect de activitate și apărarea drepturilor omului". Deci aceasta este cea de-a doua variantă.

Domnul Vasile Lupu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Reiterez amendamentul pe care l-am susținut la comisie. Deci există un obiect de activitate care poate fi mai cuprinzător. Să spunem "care au în obiectul de activitate și apărarea drepturilor omului" sau "au în obiectul de activitate apărarea drepturilor omului și a altor instituții democratice".

(Prima!)

Da, prima, iată, întrunește mai multe adeziuni, deci, în obiectul de activitate și apărarea drepturilor omului.

(Rumoare)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Aici intrăm într-o altă chestiune că, poate cineva să aibă obiectul de activitate, știu eu, realizarea activităților de comerț și apărarea drepturilor omului. De aceea această formulare este riscantă.

Domnul Dejeu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să mergem la rațiunea pentru care vrem să instituim acești controlori. Aceștia nu sunt nici comercianți, nu sunt nici fabricanți de nu știu ce. Aceștia sunt oameni în organizații care au această preocupare. Cine are preocuparea de prezervare a drepturilor omului are un segment anume de preocupări în cadrul societății românești.

Dacă punem conjuncția "și", înseamnă că putem să aducem aici pe unii care se ocupă de vidanjare și se ocupă și de drepturile omului. Dar este posibil așa ceva?!

(Rumoare)

Deci textul este corect, după părerea mea, dacă se include: "care are ca obiect apărarea drepturilor omului".

(Vociferări)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră eliminarea cuvântului "principal" din textul inițial.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? 9 abțineri.

Cu 9 abțineri, amendamentul a fost aprobat.

Supun la vot alineatul 1 al articolului 1063, în formularea amendată.

Cine este pentru?

Nu, amendamentul de eliminare a cuvântului "principal". Deci s-a acceptat amendamentul și acum supun la vot alineatul 1 fără cuvântul "principal", deci în formularea nouă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri, alineatul 1 a fost acceptat.

Alineatul 2, dacă sunt observații? Este vorba de alineatul 2 în formularea propusă de comisie și citită de domnul Știrbu. Dacă nu sunt observații, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cred că mai există un alineat, alineatul 3, în textul Senatului. Da. Il supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun la vot articolul 1063 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri, articolul a fost acceptat.

Supun la vot punctul 100 din articolul I din proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mai există vreun text? Da, 882, da?

Vă rog, domnule Știrbu.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

La articolul 882, pe care noi l-am renumerotat, va deveni articolul 70, s-a simțit nevoia să fie completat cu o nouă teză. De ce? Pentru că nu opera și pentru consilierii de la municipiul București și de la Consiliul general al capitalei și, ca să fie o corelare egală cu reglementarea de la județe, s-a propus o teză în continuare, în felul următor: "Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor alese, atât în funcții de consilieri municipali cât și în cea de consilier de sector". Adică, după ce sunt aleși, pot să hotărască una din funcțiile pe care le preferă. Nu pot să facă parte și dintr-un consiliu și din altul. Despre aceasta este vorba.

Am simțit nevoia să completăm aceasta, pentru corelare.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dacă nu mai este nevoie de proiectoare, deci în perioada cât nu se filmează, dacă se poate să mai închidem puțin proiectoarele. Intră la economiile de buget ale Camerei.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Poate că este bine să citesc, domnule președinte, pentru că acesta, deși a fost votat, s-a pus teza a doua.

Deci el sună așa: "Consilierii județeni sau ai municipiului București validați nu pot face parte, în același timp, din consiliile locale, locurile vacante se completează potrivit articolul.66, alineatul 2". S-a pus teza a doua și s-a completat: "Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor alese, atât în funcție de consilieri municipali, cât și în cea de consilieri de sector". Adică să fie mai clar că și la București operează această reglementare.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? 1 abținere.

Cu o abținere textul a fost adoptat.

Mai există un text, domnule Știrbu?

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Numai amendamentele respinse.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Bun.

 
Reluarea dezbaterilor la proiectul de Lege privind Avocatul Poporului

Stimați colegi,

În aceste condiții, eu vă rog să continuăm dezbaterile cu examinarea mai departe a prevederilor Legii avocatului poporului și rog comisia ca în această seară să definitiveze aspectele pe care le-am transmis spre dezbatere, aspecte pe care le vom discuta mâine dimineață.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Marțian Dan să preia conducerea ședinței în continuare.

 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Propun să ne permiteți ca la ora 18,00 membrii comisiei să ne întrunim jos în sala 29 să terminăm problema la cele două amendamente, ca să putem prezenta dimineață.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Îi rog pe cei care au făcut amendamente sau care au interese deosebite sau vor să participe la dezbatere să meargă la comisie în așa fel încât să evităm discuții ulterioare. Comisia să lase, totuși, un reprezentant pentru Legea avocatului poporului.

 
 

(Pauză între orele 17,36 și 18,04)

 
 

(După pauză lucrările ședinței au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților).

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Să sperăm că principiul alternanței unor proiecte de legi cu materii diferite este de natură să întrețină o prospețime intelectuală. Așa că, vă propun, cu această subpoziție să trecem la punctul 27 din raportul comisiei, unde avem titlul propus pentru Capitolul V: "Răspundere, incompatibilități și imunități". Este vorba, evident de proiectul de Lege privind Avocatul Poporului.

Sunt observații în legătură cu titlul acestui capitol? Nu sunt.

Vi-l supun votului, atunci, așa cum l-am citit.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem la discutarea art. 26, în privința lui comisia a avut unele intervenții redacționale, toată lumea are la dispoziție acest text.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Domnul Ovidiu Petrescu, în numele celor doi inițiatori ai acestei propuneri legislative.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din păcate, Comisia juridică, de disciplină și imunități nu prea a lăsat reprezentanți. Dânșii au făcut o modificare, noi acceptăm aceasta cu un nou răspuns juridic, deși există o nuanță față de "nu pot fi trași la răspundere juridică", dar nu este un lucru esențial. Mi se pare puțin ciudată această precizare în exercitarea atribuțiilor legale. N-am înțeles exact care ar fi atribuțiile ilegale sau ... poate că de aceasta aveam nevoie de o explicație din partea comisiei. Oricum, în cazul în care acceptați această variantă mai discutăm la Senat, mai discutăm la comisia de mediere, nu-i o problemă!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doreați să interveniți, domnule Tănase? Vă rog să poftiți.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Sigur că domnul secretar Petrescu are dreptate, pentru că am putea pune în discuție și antiteza "atribuții nelegale". Probabil comisia s-a gândit la exercitarea atribuțiilor prevăzute în prezenta lege, că aceasta înseamnă. Dar, formularea și eu o găsesc nefericită, motiv pentru care, dacă e să îmbunătățim textul, că spune: pentru o mai bună redactare, "în exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege". Dacă nu, atunci să rămânem la textul propus de către inițiator.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Sunt și alte observații? Nu mai sunt, da?

Domnul deputat Petru Tănasie propune să suprimăm "legale", după "atribuțiilor legale" și să rămână partea aceasta finală: "în exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege".

Cine este, vă rog, pentru a amenda în partea finală, în sensul celor spuse mai sus? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat acest amendament. Nefiind alte observații vă rog să vă pronunțați în legătură cu art. 26.

Cine este pentru a-l adopta? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 26.

Trecem la discutarea art. 27. Sunt propuneri din partea comisiei în legătură cu alin. 2 și alin. 3.

Domnul Ovidiu Petrescu, de asemenea în numele inițiatorilor va interveni acum.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Noi ne-am consultat în timpul pauzei asupra completării făcute la alin. 2 al art. 27 de către Comisia juridică, de disciplină și imunități și anume: "Senatul încuviințând sau nu măsura", adică măsura arestării sau percheziționării și așa mai departe, cum este prevăzut la alin. 1.

Problema de principiu este dacă punem pe același nivel statutul juridic al parlamentarului și statutul juridic al avocatului poporului.

Având în vedere că instituția aceasta este deosebit de importantă în statul nostru, având în vedere că este numit de către o Cameră a Parlamentului, având în vedere că în practică s-ar putea ivi niște practici șicanatorii, am ajuns la concluzia că este bine să susținem și noi punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și pledăm pentru această formă.

În ceea ce privește alin. 3, noi considerăm că nici în propunerea noastră și nici în modificarea propusă de Comisia juridică, de disciplină și imunități nu s-a precizat o anumită nuanță. S-ar putea interpreta de către cineva că orice tip de implicare într-un proces să ducă la o analiză, dacă Avocatul Poporului este suspendat sau nu din funcție și atunci, împreună cu domnul Tănasie, vă propunem să facem următoarea mențiune: "dacă Avocatul Poporului sau adjuncții săi sunt arestați sau trimiși în judecată penală", deci această mențiune de "penală" și să menținem în continuare forma categorică propusă de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Senatul va hotărî suspendarea din funcție până la rămânerea definitivă a hotărării judecătorești, adică având în vedere că a făcut această mențiune "judecată penală" să nu fie o posibilitate de opțiune, cum am avut noi inițial, adică "poate hotărât, suspendarea", "să-l suspende" având în vedere seriozitatea cauzei respective. Cam acestea ar fi observațiile noastre.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Sunt alte observații? Domnul deputat Nestor Călin.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Vă invit, stimați colegi, să reflectăm împreună la câteva contradicții care sunt între cele două alineate.

În primul rând, va informa neîntârziat domnul ministru al Justiției pe președintele Senatului asupra reținerii sau arestării, Senatul încuviințând sau nu măsura luată.

Păi, dacă nu a încuviințat această măsură, nu mai are rost ceea ce prevedem la alin. 2. Eu zic că Senatul se pronunță numai în situația prevăzută la alin. 1. Dar, eu vreau să mai fac o trimitere la practica existentă. Să știți că militarii, întâi sunt trecuți în rezervă și după aceea trimiși în judecată. Noi nu am avut militari, ofițeri sau chiar subofițeri trimiși în judecată în uniformă sau gradați. Cam așa se procedează la toate funcțiile mai importante; întâi încetează funcția și după aceea încetează judecata. Aici s-ar inversa întrucâtva ordinea aceasta care este o practică dinainte stabilită. Numai să ne gândim la datele pe care le dă un asemenea inculpat în timpul judecății: locul de muncă, problemele ...

Deci, eu zic să fie o cu totul altă ordine, domnule președinte și să se coroboreze cele două alineate.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun, dar aveți o formulă? Faceți propuneri concrete cum să se intervină în text. O să văd eu, dar o să vă rog și pe dumneavoastră, când ridicați anumite probleme să dați răspunsul pozitiv, soluția, textul, nuanța care trebuie în legătură cu o problemă sau alta.

Dacă mai dorește cineva?

 
 

Domnul Nestor Călin:

Eu zic că primul alineat este cât se poate de clar și să se adauge: "care va hotărî, după caz, suspendarea din funcție până la rămânerea definitivă" și urmează textul și nu mai avem textul acesta: "dacă Avocatul Poporului sau adjuncții săi sunt arestați sau trimiși în judecată", că deja ne-am pronunțat în alin. 1 ce face Senatul în astfel de situații.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dați în scris, vă rog.

Domnul deputat Dumitru Buzatu, după aceea domnul deputat Miron Mănescu.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că alin. 2 de la art. 21, în formularea pe care a dat-o inițiatorul este foarte bun, pentru că el prevede posibilitatea arestării avocatului poporului în cazul în care este surprins într-o infracțiune flagrantă. Deci, e surprins într-o infracțiune flagrantă, în flagrant este surprins. Este arestat, justiția își urmează calea normală, nu văd de ce trebuie să se mai pronunțe cineva, să încuviințeze această măsură în cazul în care în mod expres este surprins în flagrant, deși părerea mea este că trebuie eliminat art. 27 în formularea comisiei, deci păstrată în forma pe care au propus-o inițiatorii și care este foarte bună. De altfel, ea este mai conformă cu prevederea art. 69 alin. 2, referitor la imunitatea parlamentară, decât formula propusă de comisie.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Miron Mănescu.

 
 

Domnul Miron Manescu:

Eu aș solicita o lamurire din partea comisiei. La alin. 2 se spune în final: "Senatul încuviințând sau nu măsura luată". Această încuviințare a măsurii respective, în ce cvorum se realizează? Cum se aprobă? Cu majoritatea membrilor prezenți, a membrilor Senatului sau cu două treimi. Deci, dacă rămâne această ultimă parte, mie nu-mi este clar și aș ruga să mi se precizeze care este modalitatea de aprobare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații? Vă rog, domnule Emil Popescu. În numele comisiei, da?

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Da, și în al meu personal.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În legătură cu tratamentul acesta penal eu cred că lucrurile nu sunt bine așezate în ce privește arestarea aceasta. Se folosește aici noțiunea de "flagranță" fără a se deosebi, după cum infracțiunea este sau nu intenționată.

Eu am să vă dau un caz. Avocatul Poporului este în week-end sâmbătă și comite un accident de circulație și în flagrant l-a prins și îl duce. Îl arestează? Nu este așa!

Una este când se întâmplă că îl surprinde, îi face, cum se zice, un flagrant cu bani, cu "pudră" și l-a prins cu ei, cu amprentele, c’est toute autre chause, deci este infracțiune intenționată și nu interesează în discuția noastră aici atât de mult flagranța sau nonflagranța, cât caracterul intenționat sau neintenționat al infracțiunii. Sau am să vă dau un alt exemplu: un nebun îl atacă pe Avocatul Poporului în timp ce el se află în piață să-și facă cumpărături, acesta replică și el un pumn. Polițistul este acolo. Infracțiunea e flagrantă: bătaie reciprocă. Aceasta înseamnă că îl arestează pe Avocatul Poporului? Poate că acela special a făcut figura aceasta, ca să profite de text și să-l schimbe pe Avocatul Poporului și să-l aresteze.

Eu nu spun, Doamne ferește, să nu cumva să credeți că vreau să apăr, Doamne ferește, vreun infractor! Nu aceasta discutăm noi! Dar, garanțiile juridice pe care trebuie să le oferim noi acestui personaj important care nu este decât unul, și are și o lege întreagă adoptată pentru el, garanțiile acestea trebuie să fie serioase și după toate distincțiile prevăzute de lege și de doctrină.

Prin urmare, eu propun ca, criteriul definitoriu pentru arestare sau nu, trebuie să fie infracțiunea nu numai flagrantă, dar intenționată. Deci, dacă este în flagrant și intenționat. Numai atunci să-l poată aresta. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

O să vă rog să dați și o redactare.

Mai dorește cineva să intervină în legătură cu această problemă?

O voce din sală:

Domnul Popescu e singur acolo, comisia e ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, dar e comisie solidă!

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc. Cred că nu ați avut în vedere burdihanul meu!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nuu... Eu când m-am referit la solid nu m-am referit la dimensiunile fizice, ci la cele intelectuale.

Inițiatorii ... Imediat o să avem propunerea. Înainte de a vă pronunța, domnule Tănasie, domnul Ovidiu Petrescu propunea ca la alin. 3, acolo după: "sau trimiși în judecată" să adăugăm precizarea "penală".

Domnul deputat Nestor Călin spunea următorul lucru: "după măsura luată" se va adăuga la punctul 3, la alin. 3: "Senatul va hotărî, după caz, suspendarea din funcție".

În legătură cu domnul Dumitru Buzatu, dânsul a avut un comentariu și a optat mai mult în ceea ce privește alin. 2, pentru formula inițiatorilor, decât pentru formula la care a aderat comisia.

Domnul Miron Mănescu cerea, mă rog, o anumită clarificare în legătură cu modul în care trebuie să se procedeze în cazul în care, potrivit părții finale din alin. 2 Senatul încuviințează sau nu măsura luată. Sigur că pentru partea afirmativă este vorba de procedeul de a încuviința acest lucru.

Pe domnul Emil Popescu l-ați ascultat, încât nu e cazul să mai fac eu comentarii, vom avea imediat și textul pe care dânsul îl propune.

Aveți cuvântul. Vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, întrebările în mare majoritate se adresau Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnul Popescu nerăspunzând în numele Comisiei juridice, eu o să încerc să dau câteva explicații, de fapt, și nu răspunsuri cu privire la redactarea textului de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Sigur, nu știu dacă are importanță ordinea răspunsurilor, toate câte au fost amintite de către dumneavoastră, domnule președinte, dar aș vrea să dau prioritate întâi observației formulate de către domnul deputat Emil Popescu.

Spunea domnia-sa că această redactare ar suferi prin aceea că nu se referă la situațiile săvârșirii infracțiunilor sau constatării infracțiunilor flagrante pentru că nu se poate pune semnul egalității între culpă și intenție; aici sunt de acord. Însă, v-aș ruga să observați și prevederea din Constituție și mai exact art. 69 din Constituție. Ar trebui să o reținem ca o propunere de modificare a Constituției respectivă, pentru că, acolo, cănd se vorbește despre o asemenea situație ce-i privește pe parlamentari spune exact ca în textul construirii de către comisie. Și dacă ne aducem puțin aminte, aceasta a fost tranșată prin modalitatea de formulare, având izvorul de inspirație chiar în Constituția României. Exact așa spune când se referă in cazul infracțiunilor flagrante comisia de senatori și deputați și nu mai face referire cu privire la infracțiunile intenționate. Motiv pentru care, eu sunt de acord, deci am motivat această construcție a textului, și n-aș avea nimic împotrivă pentru o mai bună precizie, exact cum spune marginalul raportului, ca textul să prevadă: "în cazul infracțiunilor flagrante intenționate, săvârșite de..." etc. și merge textul în continuare.

Cu privire la atributul Senatului de a încuviința sau nu măsura luată și aici, deci este opera comisiei și discuția s-a făcut pe mai multe considerente.

Sigur Avocatul Poporului, în măsura în care își va exercita toate prerogativele pe care le dă legea, el, la un moment dat nu va intra în conflict - nu știu dacă termenul este bun - dar, oricum, va deveni la un moment dat, în momentul când începe să cearăun fel de informații sau, știu eu, alte relații chiar Guvernului s-ar putea să deranjeze nu numai Guvernul, dar și alte autorități. Și atunci, s-a zis, ar trebui să dea o anumită protecție, nu chiar imediat, gata arestat, realizată o înscenare și cu asta basta. Și atunci, să lăsăm posibilitatea aceluiași care l-a numit, deci Senatul, sigur, care va lua o anumită măsură în sensul încuviințării sau nu a măsurii arestării, motivată, sigur, pe baza a ceea ce se va prezenta de către Biroul permanent, potrivit Regulamentului Senatului. Pentru că ministrul justiției, așa cum spune textul, va informa neîntârziat, or, ministrul justiției în acea informare ce trebuie să facă? Să detalieze asupra circumstanțelor, asupra, știu eu, împrejurărilor comiterii faptei sau în legătură cu făptuitorul și așa mai departe.

De aceea, am zis că acest text este bun, că dă o măsură de protecție, deci asigură această protecție a avocatului poporului împotriva unor, știu eu, eventuale chiar înscenări sau abuzuri.

Problema, sigur, dacă e să o despicăm în 14 și în 16 putem merge cu întrebările și mai departe. Din moment ce textul nu face o altă descriere sau nu dezvoltă modalitatea în care Senatul urmează să se hotărască, înseamnă că ne aflăm în fața unei hotărâri care se ia potrivit Regulamentului Senatului, cu majoritatea simplă a acestei Camere. Altfel, descriind ar fi trebuit să dăm aici un vot calificat al acestei hotărâri de a încuviința sau nu măsura reținerii avocatului poporului. Și, personal, vă mărturisesc, eu cred că textul așa cum este, este textul cel mai corespunzător. Nu pot ridica, știu eu, ca la numire, la două treimi, pentru că vom ajunge la situația imposibilă, poate, de a nu realiza acest cvorum niciodată și s-ar putea să fie un caz, știu eu, nefericit în care spune: "domne, nu este... este o înscenare aici", dar fiindcă nu am realizat două treimi, nu putem să dispunem revocarea acestei măsuri. De aceea, eu vreau să vă amintesc dumneavoastră că o asemenea măsură sau o asemenea reglementare trebuie să fie bine gândită cu privire la toate situațiile la care ar trebui să răspundă acest text. Motiv pentru care opinez a-l menține așa cum a fost formulat de către comisie, sigur cu amendamentul pe care l-am spus mai înainte.

De asemenea, pentru a nu crea dubii și tot pentru o mai bună redactare și precizie, cum spune același marginal, și amendamentul propus de domnul deputat Ovidiu Petrescu vine să precizeze în ce fel de judecată este trimis Avocatul Poporului, nu într-o... știu eu, într-un proces civil sau nu de pretenții și așa mai departe și să mergem printr-o interpretare restrictivă și să spunem: "gata, îl suspendăm".

Motiv pentru care, cred că cele două amendamente pot fi acceptate de dumneavoastră și al domnului Emil Popescu și al domnului Ovidiu Petrescu, în rest cred că textul corespunde exact nevoilor și protecției la care a vrut să se refere această formulare de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
 

Domnul Marțian Dan:

La propunerea pe care ați comentat-o sau la întrebarea pe care ați comentat-o, a domnului Miron Mănescu, care se referă la partea aceasta finală de la alin. 2, privind încuviințarea, măsura arestării, dumneavoastră ați spus că aceasta se face, deci, nu cu cvorumul de două treimi, ci cu cvorumul de jumătate plus unu din numărul senatorilor. N-ar fi mai bine să fie specificată aceasta, să nu fie un obiect de dispute și de polemici? Pentru că noi am putea, eventual, în partea finală să mai adăugăm o teză: "încuviințarea măsurii arestării se face cu votul a jumătate plus unu din numărul senatorilor",,

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Nu, să spunem: "cu votul majorității senatorilor" pentru că atunci știm exact că nu se poate altfel, decât ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Păi, sunt două situații: poate să fie prezent și e o altă ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, e clar că dacă vorbim "senatorilor" avem în vedere totalul senatorilor.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Exact. "Majorității senatorilor", deci cei care compun acea Cameră. Avem acea majoritate...E vorba de majoritatea absolută la care se referea domnul președinte, la aceasta spun. Sau formulăm, atunci: "cu majoritatea absolută", să nu fie dubiu. Dacă spun "cu majoritatea senatorilor", nu este o majoritate absolută?

Vin prin legea aceasta specială pentru că tot Constituția mă trimite la o lege specială în legătură cu Avocatul Poporului și vin cu această lege specială în care spun: "Modalitatea în care poate fi revocată sau nu măsura arestării preventive". Cred că, dacă este nevoie de o asemenea precizare, numai în acest fel putem spune.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, pentru că este foarte nedefinit.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Că, dacă spunem: "cu majoritatea senatorilor prezenți", deci din cei jumătate, iese altă minune!

 
 

Domnul Marțian Dan:

E prea puțin și gradul de expunere crește enorm.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Deci, "hotărârea, revocarea sau menținerea măsurii arestării preventive se adoptă cu votul majorității senatorilor".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Să scriem, atunci așa: "Încuviințarea măsurii arestării se face cu votul majorității senatorilor". Da? Bun.

Nu mai sunt alte observații? Atunci, în legătură cu alin. 1 nu au fost probleme, el a rămas în forma pe care au elaborat-o inițiatorii și, în consecință, vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a adoptat.

În legătură cu alin. 2, aici îl rog și pe domnul Petrescu și pe domnul Tănasie, eu am înțeles că, pe fond, dumneavoastră ați aderat la sugestia făcută de către domnul deputat Emil Popescu și atunci probabil partea inițială ar trebui să sune astfel:"În cazul infracțiunilor flagrante intenționate ....", sau "și intenționate"?

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Nu, nu, "intenționate"; nu este alternativă.

 
 

Domnul Marțian Dan:

"... intenționate". Bun. Asta se adaugă aici și restul textului rămâne așa cum este și vom vedea dacă îl mai completăm cu o teză nouă.

Supun votului această propunere de amendare, ca imediat după cuvântul "flagrante" să se adauge "intenționate". Și atunci, ar veni: "În cazul infracțiunilor flagrante intenționate săvârșite ...." etc., etc.

Supun votului această propunere de amendare în partea inițială la alin.2

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat acest text.

Acum, rămâne să vedem dacă introducem în partea finală o teză suplimentară: "Încuviințarea măsurii arestării se face cu votul majorității senatorilor".

Din sală:

"Hotărârea se ia ...."

 
 

Domnul Marțian Dan:

Putem și așa, nu-i nici o problemă. "Hotărârea cu privire la încuviințarea arestării se ia cu votul majorității senatorilor".

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Amândouă - și revocarea și încuviințarea - se iau cu votul majorității ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

"Hotărârea cu privire la încuviințarea arestării și trimiterea .....se ia cu votul majorității senatorilor".

 
 

Domnul Mihail Bucur (din sală):

"... se adoptă" ar fi mai corect.

 
 

Domnul Marțian Dan:

".. se adoptă"; da, aveți dreptate.

Deci textul acestei teze noi ar urma să sune astfel: "Hotărârea cu privire la încuviințarea arestării și trimiterea în judecată se adoptă cu votul majorității senatorilor".

Inițiatorii sunt de acord?

Supun votului această propunere de completare a textului în partea finală cu această teză la alin.2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost adoptată și această propunere.

Vă rog acum să vă pronunțați asupra alin.2 în ansamblu.

Cine este pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest alineat.

În legătură cu alin.3, aici am o propunere reținută din intervenția domnului Ovidiu Petrescu, și anume, la jumătatea textului unde se spune: "... sau trimiși în judecată" să adăugăm "penală"; și era aici intervenția domnului deputat Nestor Călin, dar pe care n-am putut eu s-o descifrez foarte bine.

Dacă domnul Nestor Călin dorește să aducă clarificările? Dumneavoastră mi se pare că cereați eliminarea acestui lucru și topirea unui anumit segment în alin.2.

Vă rog să ne spuneți cum ar suna.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Să se elimine: "Dacă Avocatul Poporului sau adjuncții săi sunt arestați sau trimiși în judecată...." Deci să se elimine aceasta și rămâne aici: "... Senatul încuviințând sau nu măsura luată". "Senatul va hotărî, după caz, suspendarea din funcție ...." - așa trebuie aici.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Păi, este de la cauză la efect; rămâne fără cauză.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Păi, nu, au hotărât prima dată, la alin.1, ce are de făcut. Îl punem de două ori să hotărască? Practic, Senatul trebuie să ia două hotărâri aici. Nu cred că e normal.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

... este "flagrant".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci ați înțeles, cred, și dumneavoastră sensul în care domnul deputat Nestor Călin propune să se intervină în acest alineat, și anume suprimarea părții inițiale din alin.3. Am s-o citesc: "Dacă Avocatul Poporului sau adjuncții săi sunt arestați sau trimiși în judecată" - textul până aici să fie suprimat și să rămână doar textul după virgulă: "Senatul va hotărî suspendarea din funcție până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești".

Am înțeles însă că inițiatorii au rezerve față de această propunere. Dacă mai doriți să interveniți? Vă rog.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Din două motive. Personal, cred că nu poate fi acceptat un asemenea amendament, chiar dacă am încerca simplificarea textului. În primul rând, nu s-ar mai realiza nici o legătură logică între alin.1 și 2. Alin.1 se referă la situația în care Avocatul Poporului este surprins într-o stare flagrantă, în care săvârșește infracțiunea intenționat și se dispune arestarea lui.

Dincoace, se vorbește de Avocatul Poporului sau adjuncții săi care sunt arestați sau trimiși în judecată. Deci, nu ne aflăm în situația primului alineat - situația flagrantă. Și aici, urmează ca legea să lase la latitudinea Senatului dacă, trimis în judecată fiind, îl suspendă sau nu pe Avocatul Poporului, până când va rămâne hotărârea definitivă. Este cu totul altă situație. Simplificarea textului n-ar răspunde, decât ar complica. Or, aici avem de-a face cu o împrejurare în care s-ar putea menține starea de arest - Senatul s-o hotărască. Sau, nearestat fiind, este trimis în judecată penală. Și Senatul poate să aleagă între cele două situații. Și atunci, dacă constată, în raport de gravitatea faptei, - nu știu ce considerente va avea la bază -, poate să dispună și suspendarea lui până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Că altfel, dacă spunem "va dispune suspendarea din funcție" este efectul, dar nu știm care este cauza. Și atunci, trebuie să lăsăm prima parte a textului - situația că este trimis în judecată. Și să mă refer la suspendare: dacă las numai "suspendare" fără prima parte, nici nu știu pentru ce mai este suspendat, atunci?

Motiv pentru care, apreciem că textul, îmbunătățit, așa cum a fost, cu amendamentele formulate, este cel mai corespunzător.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat și opinia inițiatorilor.

Domnule Nestor Călin, vă mai mențineți propunerea? Da.

Doamnelor și domnilor,

Este vorba de eliminare de text: partea inițială, până la virgula care urmează după sintagma "în judecată", se propune a fi suprimată. Asta trebuie s-o decidem acum în conformitate cu prevederile Regulamentului.

Cine este pentru eliminarea acestui text? 8 voturi pentru.

Nu a întrunit majoritatea necesară și amendamentul nu a fost reținut.

Acum, revenim la text. După sintagma "trimiși în judecată" să adăugăm precizarea "penală" și restul textului rămâne așa cum este el formulat în raportul comisiei.

Supun votului această propunere.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi acest amendament.

Am epuizat toate propunerile care s-au făcut pe marginea acestui articol, întrucât putem lua o decizie în legătură cu acest articol în integralitatea lui.

Cine este pentru a-l adopta? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și art.27.

Trecem la următorul articol - 28.

În privința lui avem o propunere din partea comisiei, de natură redacțională.

Dacă sunt însă și alte propuneri, observații, alte sugestii?

Domnule Tănasie, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Textul comisiei, motivat pentru o mai bună redactare, cel puțin personal, nu socotesc că își realizează motivația.

Spune așa: "În timpul exercitării funcției, Avocatul Poporului și adjuncții acestuia nu pot fi membri - și v-aș ruga respectuos, acum, atenție! - ai unui partid politic și nu pot îndeplini nici o altă funcție publică sau privată".

Întrebarea: dacă spunem "nu pot fi membrii unui partid", dar a două, da? Or, redactarea noastră era: "În timpul exercitării funcției, Avocatul Poporului și adjuncții acestuia nu pot fi membri ai vreunui partid politic și nu pot îndeplini o altă funcție publică sau privată".

 
 

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Nu poate să fie membru a două partide!

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Păi, tocmai de aceea. Eu, știu? Doamne ferește! N-ați mai citit?

 
 

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Nu, pentru că este Legea partidelor.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Și, dacă ați vrea să observați, și art.37, alin.3, din Constituție, care are o formulare mai aproape decât a inițiatorilor, decât a comisiei. Nici acolo nu se vorbește că "nu pot fi membri ai unui partid", ci "ai vreunui partid". Nu pot face parte din nici un partid politic - aceasta este concluzia.

Chiar dacă noi înțelegem construcția logică a textului "...nu pot fi membri ai unui...", acest numeral cred că nu are locul aici, în text. Aceasta este singura observație și opinez pentru forma pe care am propus-o noi, inițiatorii.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nestor Călin.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Deja cu art.28 intrăm într-o sferă vastă - aceea a incompatibilității. Și de aceasta vreau să-l întreb pe inițiator, pentru că s-a referit chiar la situația când poate fi arestat Avocatul Poporului și adjuncții lui. Procedura am votat-o acum câteva secunde. Ce facem în situația asta? Rămânem fără Avocat al Poporului, fără adjuncți? Dacă încalcă și interdicția aceasta, privind apartenența la vreun partid, iarăși se poate ivi situația să rămânem fără această instituție. (Rumoare) Se pune problema: asta ați avut în vedere? Că în mod expres nu este reglementată ca Senatul să aleagă din nou până la întregirea mandatului sau în ce condiții dumneavoastră, ca inițiatori, aveți în vedere să se exercite această funcție a Avocatului Poporului. Se începe un nou mandat de 4 ani, se termină mandatul de către noul ales în funcția de Avocat al Poporului? Eu cred că trebuie reglementată în vreun fel.

 
 

Domnul Petru Tănasie (din sală):

Aveți o propunere?

 
 

Domnul Nestor Călin:

Nu, dumneavoastră .... În orice caz, fără Avocat al Poporului, vă rugăm să nu ne lăsați....

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. A fost o întrebare, da?

Mai sunt alte probleme?

Domnule Tănasie, sau domnule Petrescu, dacă în legătură cu comentariul făcut și întrebarea care a rezultat din el, a domnului Nestor Călin, doriți să interveniți?

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

De obicei, textele acestea se citesc în coroborare cu alte texte. Eu aș vrea să observați că la art.9, pe care l-am votat deja, se spune în felul următor: "Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen, în caz de demisie, revocare din funcție, incompatibilitate cu alte funcții publice sau private, imposibilitatea ...." și așa mai departe.

"Revocarea din funcție, ca urmare a încălcării Constituției și legilor, se face la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități, și validat cu votul a două treimi din numărul senatorilor".

Deci, vă rog să constatați că în momentul când apare o încălcare săvârșită de Avocatul Poporului, de exemplu a acestei prevederi legale, de a nu fi membru al unui partid politic, evident că cineva face o sesizare, pentru că în ideea că nimeni nu sesizează sau nu află de acest lucru, nu se poate lua o măsură. Dar în momentul când cineva sesizează că Avocatul Poporului s-a înscris într-un partid politic, acesta constituie un motiv de revocare, măsură care se poate lua în conformitate cu prevederile art.9. Și, evident că se pune problema, dacă se ia această măsură a revocării din funcție, alegerii altui Avocat al Poporului. Între timp, evident, un adjunct desemnat îi va ține locul.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat, deci, punctul de vedere în legătură cu problema ridicată de domnul Nestor Călin.

Inițiatorii, în ceea ce privește alin.1, optează pentru menținerea formulei din propunerea legislativă. De fapt, este vorba de un cuvânt.

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală) :

Este același lucru.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, același lucru, numai că "nu pot fi membri ai unui partid politic", sau "nu pot fi membri ai vreunui partid politic"; "unui" sau "vreunui" - asta este problema.

Bun. Potrivit Regulamentului, trebuie să vă supun prima dată votului varianta comisiei .

Cine este, vă rog, pentru ea?

Împotrivă, vă rog? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Două abțineri,

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată varianta comisiei.

În legătură cu alin.2 nu au fost observații, încât vi-l supun votului așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest alineat.

Supun votului dumneavoastră art.28, în întregul său.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest articol.

Urmează Capitolul VI. Titlul propus pentru el este:"Serviciile instituției Avocatului Poporului".

Dacă sunt observații în legătură cu titlul acestui capitol? Nu sunt.

Vi-l supun votului așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem la discutarea articolului 29. În ceea ce privește textul acestui articol n-au fost observații din partea comisiei.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Gavril Dejeu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Nu mi se pare foarte fericită formularea finală. Eu știu că organigrama, respectiv structura serviciilor, funcțiilor unei instituții sunt în funcție de necesitățile desfășurării activității funcției cu pricina, și nu neapărat de dispozițiile sau disponibilitățile bugetare. Și acestea contează, într-adevăr.

Dar ce s-ar întâmpla dacă, de pildă, să zicem, la un moment dat, disponibilitățile bugetare sunt de ordinul a două miliarde și eu am personal necesar numai pentru un miliard? Ce facem? Pentru a umfla bugetul, mai angajăm personal? Cred că ar trebui corelate aceste două elemente. Organigrama, funcțiile să fie în raport de necesitățile desfășurării activității funcției Avocatului Poporului și în limitele dispozițiilor bugetare sau disponibilităților bugetare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să dați și o formulare.

Domnul deputat Márton Árpád dorește să intervină. Îl invit la tribină.

 
 

Domnul Márton Árpád:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Deși la art.1-2 ni s-au respins acele trimiteri care legau pe undeva această instituție, pe de o parte, de Senat, deci acea formulare "activează pe lângă Senat", pe de altă parte, este adevărat că nu s-a acceptat ideea că ar fi o instituție publică autonomă, însă, prin art.2, - voi reveni ulterior -, se prevede că această instituție este independentă.

Începând cu acest art.29, vom avea niște reglementări prin care, parcă, cei care au gândit această instituție n-au reușit să definească dacă această autoritate a Avocatului Poporului este o instituție de sine stătătoare, sau este ceva atașat, lângă Senat. Dacă ea însăși este ceva, cum ar fi de exemplu CNA-ul, Curtea de Conturi, alte autorități, sau este o anexă a Senatului, Avocatul Poporului fiind numit de Senat.

Deja în acest art.29, structura serviciilor Avocatului Poporului și numărul de personal se aprobă de Biroul permanent al Senatului. Mai există o instituție publică în această țară, în afara acelora care sunt subordonate unor ministere, ale căror structuri sunt aprobate de o altă instituție, de o altă autoritate? Chiar dacă în funcția respectivă i-a numit o autoritate publică, de exemplu Parlamentul; v-am dat exemplele CNA-ul, Curtea de Conturi etc., inclusiv Guvernul și ministerele; noi i-am numit, cu un număr mai mic de voturi decât se cere pentru Avocatul Poporului, care va fi votat de două treimi din senatori.

Pe urmă, această amestecare a atribuțiilor continuă. Într-un articol apare ca fiind o instituție independentă, la articolul următor devine anexă, iar devine independentă, iar devine anexă.

Eu cred că pe undeva ar trebui să decidem ce este Avocatul Poporului și pe urmă să ordonăm art.29, 30, 31, 32, în consecință. Pentru că astfel, cum arată, mie, cel puțin, nu mi-e clar.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Este o problemă pe care ați pus-o. Tangențial, am mai vorbit despre ea. Sigur că probabil vom vorbi mai mult când ajungem la art.31. În orice caz, discuția este deci deschisă, a debutat.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Domnul Dejeu a avut o intervenție. Probabil ne dați textul.

Nu mai sunt alte solicitări.

Rog atunci inițiatorii.

Domnul deputat Dejeu propune următorul lucru: "Structura serviciilor Avocatului Poporului și numărul de personal se aprobă de Biroul permanent al Senatului, în funcție de necesitățile acestora și în limitele bugetului aprobat".

Vă rog, acum, inițiatorii să ne spuneți punctul de vedere în legătură cu această propunere de amendare și, evident, cu problema de fond pe care a ridicat-o domnul Márton Árpád.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Noi acceptăm varianta propusă de domnul Dejeu. Putem accepta această variantă, sigur că da.

În ceea ce privește o problemă pe care a ridicat-o domnul Márton Árpád, este ceea ce spuneam în cursul dimineții. A existat o anumită contradicție, care ne-a fost relevată și de Ministerul Justiției, în ceea ce privește condiția Avocatului Poporului ca ordonator de credite și situația aceasta, că bugetul ar fi parte din bugetul Senatului și că serviciile financiar-contabile ar fi asigurate de serviciile financiar-contabile ale Senatului. Eu am spus că propunem ca să rezolvăm această contradicție, și în sensul de a întări ideea de autonomie a acestei instituții, renunțând, propunând eliminarea art.31, acceptând formularea pe care a dat-o comisia alin.1 al art.33 și eliminând al.2 al art.33.

În condițiile acestea, evident că această instituție va avea un buget propriu, parte a Bugetului de stat, evident că în funcție de aceasta se vor face de-a lungul timpului și majorări de personal, și anumite restructurări și așa mai departe. În condiția aceasta, evident că nu se mai pot utiliza serviciile financiar-contabile ale Senatului și această instituție va avea niște structuri proprii care asigură această funcționalitate și, tot în același timp, putem să spunem că am făcut bine că am menținut atribuțiunea Avocatului Poporului de la lit. f), în sensul că este ordonator principal de credite.

În ceea ce privește stabilirea structurii funcționale a Avocatului Poporului, a instituției Avocatului Poporului, eu aș exemplifica - fiindcă mi s-a cerut să exemplific ce autoritate mai este în asemenea situație - cu Consiliul Legislativ. Noi, Birourile permanente, am aprobat această structură de organizare, i-am aprobat Regulamentul și alte lucruri de acest fel. Adică chiar dacă, vedeți, o instituție bugetară nu se poate naște din nimic. Există un punct inițial în primus momens de la care se pleacă. Autonomie nu înseamnă o libertate totală.

Evident, mai există o modalitate prin care problema ar putea să fie soluționată. Nașterea acestor structuri și detalierea funcționării acestei structuri, implicit în textul legii. Adică să batem în cuie în clipa asta că instituția Avocatului Poporului are 5 departamente, 6 servicii, atâția oameni în schemă. Și atunci, într-adevăr, nu ar mai fi implicat cu nimic Biroul Senatului, care ar fi doar implicat în numirea Avocatului Poporului și după aceea în confirmarea adjuncților. Nu cred, pentru momentul actual, că asta ar fi cea mai fericită soluție, mai ales că încercăm să reglementăm o instituție în care nu avem absolut nici o experiență. Nici în perioada antebelică, noi nu am avut această instituție în sistemul nostru legislativ. Deci, acesta este începutul. Hai să acceptăm ideea că, după un număr de ani, dacă se ivesc disfuncționalități, dacă structura trebuie dezvoltată altfel, în corelație cu semnalele pe care realitatea socială le dă, evident că putem perfecționa această lege.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Dejeu, eu am reținut propunerea dumneavoastră de amendare, care are un sâmbure rațional și asta a și determinat atitudinea pozitivă a inițiatorilor. Însă este aici un mic pasaj, în privința căruia v-aș consulta dacă nu acceptați un subamendament.

Deci, textul sună așa: "Structura serviciilor Avocatului Poporului și numărul de personal se aprobă de Biroul permanent al Senatului", după care dumneavoastră spuneți așa: "... în funcție de necesitățile acestora (nu se acordă!) și în limitele bugetului aprobat".

N-ați fi de acord să spunem așa: "... în funcție de necesitățile realizării atribuțiilor ce-i revin......"

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală) :

"... ce le revin..."

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, "... ce-i revin" - "Avocatului"...

Bun. "Structura serviciilor Avocatului Poporului și numărul de personal se aprobă de Biroul permanent al Senatului, în funcție de necesitățile realizării atribuțiilor ce îi revin ...."

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală) :

"... le revin", pentru că sunt două.

 
 

Domnul Marțian Dan:

".... ce le revin, și în limitele bugetului aprobat".

Sunteți de acord, da?

Atunci, supun votului dumneavoastră această redactare a articolului 29.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 2 abțineri, au fost, da?

Cu majoritate de voturi s-a aprobat această amendare și vă rog acum textul articolului în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat articolul 29.

Trecem la articolul 30. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Comisia nu a avut nici un fel de sugestii în privința lui. Nu sunt.

Vi-l supun votului în redactarea propusă de inițiatori.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Articolul 31 a fost deja obiectul unor discuții anterioare și în virtutea a ceea ce s-a spus, inclusiv acea faimoasă literă f). S-a propus eliminarea vă aduceți aminte, atunci când am discutat lucrurile și sub această rezervă am adoptat textul de la litera respectivă.

Sunt alte observații? Nu.

Vă supun votului atunci propunerea de eliminare a articolului 31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva?

Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost acceptat acest text.

Trecem la discutarea articolului 32. Avem propuneri în ceea ce privește redactarea textului la alineatul 2.

Dacă sunt și alte observații și dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul Marton.

 
 

Domnul Marton Arpad:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Am anticipat această intervenție amintindu-vă încă o dată că în conformitate cu uzanțele pe care le avem, anumite instituții, ai căror conducători sunt numiți de Parlament, aceste instituții pe urmă devin instituții independente de voința Parlamentului. Există, evident, o modalitate prin care Parlamentul poate să sancționeze activitatea șefului acestor instituții, dar nicidecum nu poate penaliza, eu nu-mi amintesc ca președintele Curții Constituționale sau CNA-ului să poată fi amendați de biroul vreunei Camere sau în Parlament să se discute despre asta.

Nu-mi amintesc ca să poată oricine interveni în Parlament pentru sancționarea unui functionar din aceste instituții, inclusiv din radiodifuziune și televiziune ale căror consilii de administrație, iarăși noi le-am numit și toate aceste instituții au numiți șefii cu majoritate simplă, majoritatea absolută a Parlamentului.

Iată, că Senatul va vota cu 2/3 din numărul membrilor săi, șeful acestei instituții. Știu, s-a adus aici un alt exemplu care este nefericit pentru Consiliul legislativ. În Constituție, apare la Titlul 3, Capitolul I - Parlamentul - un articol 79, iar Avocatul Poporului apare la Titlul II, Capitolul IV, deci un capitol aidoma Parlamentului.

Deci, nu se poate face această imixtiune a Parlamentuluiîn activitatea acestei instituții. Mai mult, iată ce am votat noi la Capitolul II, alineatul 1 :"În activitatea sa Avocatul Poporului este independent fată de orice autoritate publică". Mai la vale, alineatul 3 , a doua teză: "Nimeni nu poate obliga Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale".

Cred că argumentat, este destul de clar, de ce propun eu ca alineatul 2 și 3 de la articolul 32 să fie eliminat, pentru că orice instituție publică, prin șeful său, are menirea de a-și pedepsi subalternii. Dacă Avocatul Poporului nu-și face treaba ca lumea cu votul a 2/3 putem să-l demitem, dar nicidecum să-l sancționăm pentru anumite încălcări; este Justiția, dacă este cazul, financiar sau altfel. Si, să sancționăm nu noi, evident, Senatul, subalternii săi. El este autoritatea, v-am spus încă o dată, aidoma celorlalte autorități care există în această țară - care are această competență. Altfel, cred că două instituții care conform Constituției au același nivel de reglementare, sunt conectate într-un mod care contravine Constituției, ideii aprobate de Constituantă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Poftiți!

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnilor,

Stimați colegi,

Uneori este oarecum delicat să iei decizii așa de importante pe niște amendamente de fond într-un termen foarte scurt de analiză. Adică probabil că ar fi fost de dorit ca o asemenea propunere să fi avut-o în cunoștință mai demult.

La prima vedere, vă mărturisesc că înclin să-i dau dreptate domnului Marton Arpad, pe de o parte, noi am avut în vedere faptul că această instituție este înființată de Parlament, că Avocatul Poporului este numit de Parlament, pe de altă parte, dacă mă gândesc bine și analizez,. sancțiunile disciplinare țin de niște raporturi de dreptul muncii, în primul rând .

Este adevărat că se pot ivi niște situații, de exemplu Avocatul Poporului n-ar prezenta raportul cerut de lege și în momentul acela îți pui problema dacă această încălcare a legii este atât de gravă ca să îi cer revocarea, să nu-i cer revocarea, să se obțină revocarea, pe o asemenea abatere.

Problema este delicată, însă având în vedere că această instituție trebuie să fie independentă într-adevăr și având în vedere că sancțiunea disciplinară, așa cum am amintit, este totuși de esența unor raporturi de dreptul muncii, noi înclinăm să fim de acord cu această eliminare a celor două alineate, menționate de domnul Marton Arpad.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, ați ascultat opinia inițiatorilor, vă rog să vă pronunțați în legătură cu eliminarea alineatelor 2 și 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată propunerea de eliminare a alineatelor 2 și 3 și vă supun votului atunci, articolul 32 care va avea un singur alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată și această propunere.

Capitolul VII, titlul pentru el propus sună: "Dispoziții finale și tranzitorii" .

Sunt observații în legătură cu acest titlu? Nu sunt.

Vi-l supun votului cum figurează el în propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat titlul Capitolului VII.

Trecem la discutarea articolului 33.

Dacă dorește cineva sa intervină?

Domnule deputat Gheorghe Ana, vă rog să poftiți la tribună!

 
 

Domnul Gheroghe Ana:

Prima remarcă este aceea că textul comisiei este cel bun, având în vedere ceea ce s-a aprobat la articolul 13 litera f), respectiv calitatea de ordonator principal de credite, care-i dă dreptul să aibă un modul în bugetul de stat.

A doua observație pe care v-o propun, este că la alineatul 2 trebuie să înlocuim anul 1995 cu anul 1996, sperând că această institutie importantă pe care o adoptăm noi va intra funcțiune concret în anul 1996.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă sunt în legătură cu articolul 33? Nu sunt. Inițiatorii?

În legătura cu alineatul 1 nu au fost observații. Dacă inițiatorii doresc să intervină?

Domnul Ovidiu Petrescu are cuvântul.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, într-adevăr nu am spus că suntem de acord cu forma prezentată nouă de către comisie, la alineatul 1. Pentru alineatul 2, inițial ne gândeam la eliminare, că și așa bugetul pe anul acesta nu s-a adoptat. Însă având în vedere faptul că raportul este întocmit, că discutarea este făcută, într-adevăr dacă nu am menționa posibilitatea alocării sumelor din rezerva bugetară, probabil că nu s-ar mai putea finanța apariția acestei instituții și atunci suntem de acord cu domnul Ana care este specialist în această problemă să facem această schimbare pentru 1996 și să-l menținem. Alte observații noi nu avem.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat și poziția inițiatorilor, vă supun votului alineatul 1 din cuprinsul articolului 33, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat.

La alineatul 2 să înlocuim anul 1995 cu anul 1996. N-au fost alte observații, supun votului această propunere de amendare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat acest amendament al domnului deputat Gheorghe Ana.

Supun votului dumneavoastră alineatul 2 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

În legătură cu alineatul 3 nu au fost observații.

Vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A întrunit și el unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul 33 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Trecem la articolul 34. Dacă dorește cineva să intervină?

Nu sunt doritori?

Vi-l supun aprobării în redactarea din propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Și articolul 34 a întrunit unanimitatea voturilor exprimate și a fost aprobat.

Trecem la discutarea articolului 35. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol.

Domnul deputat Nestor Călin, vă rog să interveniți!

 
 

Domnul Nestor Călin:

In loc de "rezervarea" - "menținerea", cred că este mai bine.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, în partea finală: "În situația în care în funcție de avocat al poporului este ales un magistrat," dânsul propune să fie înlocuit cuvântul care urmează - " rezervarea postului acestuia este obligatorie..." și dânsul propune "menținerea postului acestuia este obligatorie".

Da, postul există, dar pe timpul cât îndeplinește treaba asta poate fi ocupat de către... dar vă rog să interveniți, dacă doriți să faceți unele precizări și comentarii în legătură cu această chestiune.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Cu gândul poate amândoi la aceeași intenție a protecției sau asigurării magistratului, a locului întoarcerii, după expirarea mandatului, cred că asta era și în rațiunea noastră, însă dumneavoastră spuneți rezervarea postului cu ... noi vrem adică rezervarea postului, îl păstrez pentru el, pentru că postul altfel rămâne în schemă dar ocupat de Tănase; vine Tănase rămâne titular și cu asta basta. Am dat un exemplu, nu o luați de bună că eu nu pot... Așa.

Deci, cred că formularea este cea bună și atunci îl rog respectuos pe domnul deputat Nestor Călin, că altfel menținerea postului este o noțiune abstractă, mă refer numai la post și nu la persoană. Or, rezervarea este pentru persoană.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun, ați ascultat deci opinia inițiatorilor, dânșii ne cer să prezervăm textul așa cum este el în propunerea legislativă.

Eu vă rog acum să vă pronunțați, întrucât textul acesta nu a avut obiecții din partea comisiei, înseamnă că este și însușit de către ea și am să vi-l supun votului în forma în care figurează el în propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat.

În aceste împrejurări am luat o decizie care se răsfrânge și asupra propunerii de amendare a domnului deputat Nestor Călin. Nu o mai supun votului în consecință.

Trecem la următorul articol 36.

Dacă dorește cineva să intervină în legătură cu el?

Domnul deputat Petru Tănasie, în numele inițiatorilor.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Cer îngăduința plenului să ne permită o îmbunătățire redacțională a acestui text, vedeți proiectul este pe ordinea de zi de vreo doi ani, mai bine, și văzând sau suportând și alte experiențe care ne determină să venim cu precizări în text, articolul 36 se referă la Regulamentul Avocatului Poporului care se adoptă de către Biroul permanent al Senatului la propunerea Avocatului Poporului și spunem punct. Tot așa am procedat și cu Consiliul Legislativ, a durat mult până l-am ales, a durat mult până când a venit cu regulamentul și cred că ar trebui aici venit cu o continuare, în sensul să stabilim un termen până la care după ce este numit Avocatul Poporului, acesta să vină cu oferta proiectului de Regulament către Biroul permanent și respectiv către Senat, că atunci o să stea "sine die" în această funcție și să invoce lipsa regulamentului.

Motiv, pentru care vă rog să-mi îngăduiți să fac următoarea propunere, textul articolului 36 urmând să aibă următorul cuprins: "Regulamentul Avocatului Poporului se adoptă de Biroul permanent al Senatului la propunerea avocatului poporului, în termen de 60 de zile de la numirea acestuia". Deci, 2 luni de zile să vină cu proiectul de regulament și să-l propună Senatului. Aceasta este propunerea de amendare a acestui text, pentru a determina în timp adoptarea proiectului, adică elaborarea proiectului de Regulament.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun, vă mulțumesc, deci, în partea finală să completăm textul cu aceasta precizare: "În termen de 60 de zile de la numirea acestuia". Adică a avocatului poporului, da?

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi amendamentul a fost însușit de către Cameră.

Supun aprobării domniilor voastre articolul 36.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate de voturi și articolul a fost aprobat.

Examinăm articolul 37, dacă dorește cineva să ia cuvântul pe marginea acestui articol?

Domnule deputat Gavril Dejeu, vă rog să poftiți la tribună! Și înțeleg că mai dorește domnul Marton Arpad, da?

Aveți cuvântul, domnule Dejeu!

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Mi se pare că articolul acesta este undeva rătăcit pe parcursul redactării proiectului, pentru că pică aici, cum să spun, ca nuca în perete.

El are o rațiune și cred, domnule coleg Tănasie, că ar trebui inclus ori la articolul 4, ori dacă îl menținem aici să-i spunem că prevederile articolului 4 din lege se aplică și regiilor sau actelor cu caracter administrativ ale regiilor autonome. Pentru că aici la punctul 5 : "Autoritățile administrației publice sunt obligate să comunice după caz, să pună la dispoziția Avocatului Poporului informațiile documentele sau actele ș.a.m.d.

Deci, dacă aceste autorităti ale administrației publice sunt obligate s-o facă, atunci să impunem această obligație și regiilor autonome.

Altminteri, articolul mi se pare atât de ieșit din context, încât cred că ar trebui revăzut mai serios locul unde îl putem așeza dacă nu cumva la acest articol 5, și pe urmă, formularea nu este întrutotul fericită. Formularea ar trebui să fie așa: "Prevederile prezentei legi se aplică și actelor cu caracter administrativ ale regiilor autonome".

Textul se aplică și "cu privire la actele cu caracter administrativ" - "actelor cu caracter administrativ ale regiilor autonome".

Deci, eu spun că ar fi bine ca să se revadă structura articolului 4, și să se includă conținutul acestui articol 37 acolo, pentru o redactare care nu-mi este la îndemână acum, dar care s-ar putea face, știu eu, poate până mâine dimineață.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul deputat Marton Arpad.

 
 

Domnul Marton Arpad:

Doamnelor și domnilor,

Am aceeași observație, numai că eu i-aș găsi altundeva locul și poate să rămână în aceeași formulare, pentru că mie mi se pare că acest articol, într-adevăr se referă la toate acele articole despre care se face vorbire până la începutul Capitolului V. Până acolo. Deci, se referă la toate, nu numai la obligativitatea trimiterii, ci inclusiv de a interveni când se simte un abuz din partea acestor autorități de a se da, de a intra în arhiva acestor autorități, toate articolele, inclusiv până la articolul 25 și eu aș avea propunerea să vină după articolul 25 înainte de Capitolul "Răspunderi, incompatibilități și imunități", în redactarea pe care o avem.

Deci, toate prevederile care sunt până la articolul 25 se aplică și regiilor autonome. Deci, așa cum este prevăzut la articolul 37.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, după 25, nu? Ar finaliza Capitolul IV.

 
 

Domnul Marton Arpad:

Ori alineatul 3, ori 251. Renumerotarea în lege ar deveni articolul 26, de fapt, asta e propunerea mea.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații dacă sunt? Atunci, opinia inițiatorilor, vă rog să ne comunicați!

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Am și zâmbit când s-a ridicat deja domnul Dejeu, așteptam o asemenea intervenție, mărturisim, am discutat și împreună cu domnul secretar Ovidiu Petrescu. Ne îngăduiți această lacună, este și vechi proiectul, l-am și reconsiderat, dar era redactat.

Cele două observații formulate, și de către domnul Dejeu și de către domnul deputat Marton, sunt pertinente și le împărtășim.

Suntem de acord ca el să devină deocamdată față de redactare, să vină un 251, urmând ca la elaborare să se formuleze o nouă numerotare, așa, cu privire la redactare să spunem că "prevederile prezentei legi se aplică și cu privire la actele administrative ale regiilor autonome".

 
 

Domnul Marțian Dan:

"Se aplică și actelor administrative ale regiilor autonome", da?

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Exact, pentru că și perspectiva supraviețuirii acestui text, eu nu-l văd așa îndepărtat pentru că și aceste regii se pare că vor avea o vreme un alt regim juridic și o altă organizare, deci va suporta o perioadă de tranziție și acest text, așa că nu întâmplător a rămas la sfârșit, domnul Dejeu.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, bun, deci, ați ascultat opinia inițiatorilor și în legătură cu locul exact de plasare, deci după articolul 25 să îl numerotăm 251 și conținutul să fie următorul: "Prevederile prezentei legi se aplică și actelor administrative ale regiilor autonome".

Supun votului dumneavoastră această propunere conținând cele două elemente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt nici abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată propunerea domnului deputat Petru Tănasie conținând cele două elemente și care sunt convergente cu sugestiile celor doi colegi care au vorbit anterior, respectiv, domnul Dejeu și domnul Marton Arpad.

Vă consult dacă sunt alte probleme de ridicat în legătură cu această lege? Mai sunt. Domnul deputat Ovidiu Petrescu în numele inițiatorilor, are cuvântul.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Marton Arpad a ridicat o obiecție referitor la cererile care pot fi adresate Avocatului Poporului criticând faptul că în conformitate cu prevederile articolului 15, deja adoptat de către noi, Avocatul Poporului ar fi îndreptățit să nu primească o sesizare, o petiție privind rezolvarea cu întârziere a unui act, a unei solicitări a cetățeanului, Deci, i s-a rezolvat favorabil, dar i s-a rezolvat peste un număr de ani și în cazul acesta cetățeanul nu ar mai putea să reclame această atitudine birocratică. Noi am fost de acord, în principiu, cu acest lucru și amendamentul dânsului l-am înmânat Comisiei juridice. Acum nu știu dacă Comisia juridică a elaborat ceva și l-a dat domnului Vida sau invers, îl avem? Nu, dar trebuia adăugat ceva, nu trebuie enunțat. trebuie adăugat la articolul 15, că aici ar fi sediul materiei.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, imediat vom avea clarificarea.

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Renunțăm.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Între timp poate ne propune inițiatorul și o formulă...

 
 

Domnul Marton Arpad:

Deci, dacă se propune ca textul să fie la art. 15, atunci, la acel alineat, sugerăm o nouă teză: " ... această prevedere nu se aplică celor..." și, mă rog, trimiterea respectivă.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Soluția ar fi și următoarea: "Petiționarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea". Sunteți de acord cu această formulă? Bun. Deci, atunci vă propunem această variantă de modificare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci," ... petiționarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul"...

Stimați colegi,

Vă rog să aveți amabilitatea să vă uitați la poziția 16 din raportul comisiei. Noi avem acolo, în partea finală a alineatului 15, un text care sună așa: "Petiționarul trebuie să dovedească refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea" și aici să facem o mică completare în sensul celor spuse și de către domnul Marton Arpad, și de către domnul Petrescu Ovidiu, și anume: "Petiționarul trebuie să dovedească întârzierea sau ..." și textul curge " ... refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea". Vă supun votului această propunere, deci de a umbla în acest sens și de a amenda ultima teză din cuprinsul art. 15 alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această amendare și vă rog acum să aveți amabilitatea să revotăm art. 15 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Alte probleme nu mai sunt, da? Nu. A fost o amânare în legătură cu... Vă rog să aveți puțină răbdare, imediat rezolvăm. Intr-adevăr, din motivele legate de teza de la art. 15 noi am amânat votul și am retrimis spre examinare textul de la 20. Vă rog să fiți atenți, deci, se propune suprimarea următorului segment de text: " ... ori neconstituționalițății" și textul va suna astfel: "Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autorității administrației publice asupra ilegalității" și acum urmează segmentul de text care urmează să fie eliminat: "... ori neconstituționalității", după care curge textul în continuare: " ... actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor". Suprimăm deci acest segment - "ori neconstituționalițății", iar restul textului rămâne așa cum îl avem. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat această suprimare a textului.

Vă supun votului acum art. 20 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și art. 20.

Totuși, vă mai consult:mai există vreo problemă în legătură cu acest proiect de lege? Nu.

Urmează să-l supunem la vot în una din zilele următoare și vă rog să aveți în vedere că mâine la ora 8,30 reluăm lucrările în plen. Vom asculta punctul de vedere al Comisiei juridice în legătură cu articolele trimise spre reanalizare din proiectul de Lege privind alegerile locale, după care trecem la examinarea proiectelor de legi privind salarizarea personalului din justiție, de la Curtea Supremă și vă rog să vă pregătiți în acest sens documentele.

Vă mulțumesc.

Ridic ședința.

Sedința s-a încheiat la ora 19,39.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 22 avril 2021, 3:29
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro