Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 13, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 13-03-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 13, 1996

2. Continuarea dezbaterilor la proiectul de Lege de modificare a Legii nr.70

- după pauză -

În continuare lucrările sunt conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă propun să reluăm dezbaterile la proiectul de Lege de modificare a Legii nr.70 și îl rog pe domnul președinte Știrbu să prezinte concluziile comisiei. Îl rog, de asemenea, să ne prezinte concluziile pentru fiecare articol în parte și să decidem la fiecare în parte. Deci, să nu ne prezinte toate concluziile odată.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aurel Știrbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa după cum cunoașteți, pe baza hotărârii Camerei, Comisia juridică, de disciplină și imunități, în ședința de ieri dintre orele 18,00-21,00 și astăzi de la ora 8,30 la 11,00, a analizat amendametele făcute de dumneavoastră ieri, în plen, și trimise comisiei, amendamente care s-au referit la 9 articole privind Legea nr.70/1991 și, bineînțeles, raportul Comisiei juridice la această lege.

Aceste amendamente, însă, ne-au obligat să mai antamăm în discuție încă două articole, pentru corelare, întrucât admiterea unor amendamente a impus acest lucru.

Din cele 13 amendamente pe articolele citate, comisia și-a însușit 7 din ele, pe fond, așa cum au fost propuse de dumneavoastră, și li s-a dat o formă care să răspundă cât mai bine exigențelor de tehnică legislativă.

În 4 cazuri comisia n-a putut însuși amendamentele făcute, în general pentru probleme de fond, întrucât în unele cazuri, la aceste articole pare-se că nu s-a înțeles suficient conținutul lor și au fost niște propuneri, niște amendamente care erau cu totul în afară de ceea ce s-a discutat.

În mod concret, referitor la amendamentele admise, la art. 7 alin. 3 a fost acceptat amendamentul, mai bine zis amendamele - întrucât au fost mai multe - și acestui art. 7 alin. 3 i s-a dat un nou conținut, care să corespundă ideii din amendament.

Vă rog să-mi permiteți să-l citesc: "În cazul alegerilor parțiale organizate potrivit Legii administrației publice locale, campania electorală se reduce la jumătate. În mod corespunzător se reduc și termenele prevăzute în prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore. Dacă în operațiunea de reducere la jumătatea termenelor rezultă fracțiuni de zile, rotunjirea se face în sus." (Unii colegi au spus că nu se face "în sus". Am luat terminologia de zile pe care o folosește și finanțele, și am menținut acest lucru).

Așa va arăta art. 7 alin. 3.

Aș propune, domnule președinte, să discutăm pe articole.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text? Dacă nu, îl supun la vot.

Cine este pentru? Iertați-mă, da.

Vă rog, domnule Dobrescu. Dați-i voie domnului Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Ultimul cuvânt, -deci, observația mea nu este de conținut, este de manieră de exprimare- ultimul cuvânt este cel puțin nepotrivit - "rotunjirile se fac în sus" - ne trimite cu gândul la alte situații, care nu au nici o legătură cu alegerile locale. "Rotunjirile" ar trebui să spunem, "să se facă în plus".

Mă bucur că, cel puțin domnul ministru Cozmâncă, și-a exprimat în mod zgomotos simțul umorului, aprobându-mă.

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, amendamentul a fost accetat.

Supun votului dumneavoastră textul propus de către comisie, cu amendamentul acceptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, textul a fost acceptat.

Domnul Aurel Știrbu:

La art. 24 alin. 5, comisia a acceptat amendamentul domnului deputat Lupu Vasile de a se majora termenul de la 24 de ore la 48 de ore și, ca urmare, acest alineat va avea următorul cuprins: "În timpul campaniei electorale se asigură candidaților spații corespunzătoare...." Pardon! Art. 24.... Iertați-mă! Luam o altă anexă.

Domnul Adrian Năstase:

46 alin. 2.

Domnul Aurel Știrbu:

Acest alineat nu l-am notat. Este în legea de bază, pe care noi n-am modificat-o și era vorba de 24 de ore în care să se depună candidaturile pentru birourile electorale. "În vederea desemnării membrilor birourilor electorale ale secției de votare, președintele biroului electoral de circumscripție va comunica președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore, desemnarea candidaților".

S-a majorat, la cerința domniei sale, la 48 de ore.

Domnul Adrian Năstase:

Textul cărui articol?

Domnul Aurel Știrbu:

24, alineatul nou, al șaselea. Este la pct.29 în raportul de bază.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimiate. Cu unanimitate de voturi acest text a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 29 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri, dacă sunt?

Unanimitate.

Mai departe.

Domnul Aurel Știrbu:

Art. 46. În raport se găsește la numărul curent 571. Comisia a introdus un alineat nou, pe care vi-l recitesc: "În timpul campaniei electorale se asigură contra cost - am zis noi (subliniez contra cost) - candidaților spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii în școli, amfiteatre, case de cultură, cămine culturale, cluburi, cinematografe."

Aici s-a făcut un amendament, de fapt mai multe, în sensul să nu fie "contra cost". Și, atunci s-a însușit amendamentul, și acest alineat va avea următorul cuprins: "În timpul campaniei electorale se asigură candidaților spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii în școli, amfiteatre, case de cultură, cămine culturale și cinematografe, pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere". Că, totuși, se impun niște cheltuieli, curățenie, întreținere.

În acest mod, acesta va fi conținutul acestui alineat.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului... Aveți observații, da?

Din sală:

După "se asigură" să punem "nediscriminatoriu".

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Corniță.

Domnul Ion Corniță:

Eu cred că problema asta cu bani dați pentru lumină, sau mai știu eu ce acolo, sigur că am putea să acceptăm, dar lăsând la voia fiecăruia să stabilească suma cred că va fi foarte periculos. Dar, aș zice, că pe lângă școli, cămine, case de cultură, ar trebui trecute și primăriile, pentru că sunt localități unde primăriile au săli foarte mari și în care se pot face aceste adunări ale candidaților.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei, domnule Știrbu.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Acest alineat s-a discutat mult aseară. Despre primării n-a propus nimeni, n-a vorbit nimeni, nu s-a știut că au și primăriile săli.

Este o propunere, un amendament, dumneavoastră veți hotărî, dar vreau să dau explicații cu privire la aceste cheltuieli.

Ce se întâmplă? Observați dumneavoastră, amfiteatrele, casele de cultură, căminele, se autogestionează, se gospodăresc, au buget propriu și fiecare își cunoaște problemele și necazurile. Nu putem stabili noi o cotă oarecare.

Domnul Adrian Năstase:

Comisia este de acord? Da. Inițiatorul este de acord? Da.

Deci, înțeleg că sub acest aspect lucrurile sunt clare.

Domnul deputat Nica.

Domnul Ilie Nica:

De introdus "nediscriminatoriu", "se asigură nediscriminatoriu".

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să observați următoarele amendamente. "Primării" unde introducem, domnule Corniță? La sfârșit, da?

Domnul Aurel Știrbu:

După "cinematografe".

Domnul Adrian Năstase:

La început, "...în sediile primăriilor, în școli, în amfiteatre.." Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Deci, acesta este primul amendament.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi amendamentul a fost acceptat.

Amendamentul domnului deputat Nica. "...Se asigură nediscriminatoriu candidaților spațiile..." Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, amendamentul a fost acceptat.

Supun la vot textul alineatului prezentat de domnul președinte Știrbu, cu aceste amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, textul a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră ...

Domnul Aurel Știrbu:

Mai avem un alineat, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Tot aici ? Vă rog!

Domnul Aurel Știrbu:

Da, tot aici.

Domnul deputat Rădulescu Zoner Șerban a făcut un amendament și inițial la comisie și la Raportul suplimentar și acum l-a reînnoit. A fost luat în discuția comisiei și a fost însușit ca fond, ca formă însă a suferit anumite modificări, pentru că, prin forma în care era prezentat, noi obligam unitățile militare să participe la campania electorală. Și-atunci, amendamentul domniei-sale a fost însușit și va avea următorul conținut. Acesta va fi alin.3 la acest articol.

"Candidații vor stabili de comun acord cu comandanții unităților militare, în raport de programul acestora, întâlniri cu militarii în termen. Aceste întâlniri se vor desfășura în afara unităților militare".

Vă rog să nu vă supărați, așa a fost amendamentul domniei-sale ..."acestea se vor desfășura în afara unităților militare" și comisia l-a însușit întrutotul.

Domnul Adrian Năstase:

"în școli, în sediile primăriilor...", deci regimul general. Nu?

Domnule Dobrescu este clar că este regimul general în ceea ce privește întâlnirile. În unităti nu se poate și atunci înseamnă că se vor face aceste întâlniri la fel ca toate celelalte, cum am votat înainte, în sediile acelea. Este clară interpretarea.

Domnul Nică.

Domnul Ilie Nică:

Pentru mine este o neclaritate. Alineatul propus îl înlocuiește pe cel din raportul inițial?

Domnul Aurel Știrbu:

Nu, este alineatul 3, în completare. Vor fi 3 alineate: unul care este nemodificat, 2) cel care l-am citit și 3) acesta.

Domnul Ilie Nică:

La dezbaterea din ziua precedentă au fost discuții și în legătură cu această prevedere. "Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presă sau mijloace de comunicare audio-vizuale în scop de propagandă electorală".

Domnul Aurel Știrbu :

Cu acela nu avem nimic, așa a rămas. Nu am avut amendament la el.

Domnul Ilie Nică:

Nu aveți dumneavoastră, au fost de aici din sală și am, de asemenea, eu. Personal, nu îmi dau seama de semnificația acestei interdicții. În ce sens i se poate interzice unui partid sau, mă rog, unui candidat să-și plătească publicitate în presă privind susținerea sa? Propun să fie eliminată această frază, ea nu poate fi urmărită, nu poate fi aplicată.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, este vorba de celălalt alineat, la 571, ultimul de pe pagină.

Bun. Deocamdată, haideți să vedem acest alineat. Dacă sunt observații în legătură cu alineatul pe care l-a citit, cu amendamentul domnului Zoner. Dacă nu, îl supun votului în forma prezentată de domnul Știrbu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi amendamentul a fost acceptat.

Acum propunerea de eliminare a alineatului "Este interzis orice procedeu de publicitate comercială...", nu?

Domnul Aurel Știrbu :

Da, ..."prin presă sau mijloace ... în scop de propagandă electorală". Așa l-a votat Senatul, așa a rămas, n-am avut amendamente de modificare. Ceea ce s-a propus ieri, comisia nu a însușit. Dumneavoastră puteți să reveniți și să hotărască plenul.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Ruse.

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Mulțumesc, domnule președinte,

Deci, ieri am făcut această propunere de eliminare a tezei întâi a alineatului 4, așa cum a rezultat el acum ca numărul 4, și vă mai aduc un argument în plus de care cred că marea majoritate v-ați lovit. O anumită parte a presei - cum unora le place să spună -are anumite simpatii politice, o anumită parte a presei are alte simpatii politice. Și vom ajunge în situația în care anumite partide, un număr destul de însemnat, nu vor reuși să-și facă campania de propagandă în nici o parte a presei decât dacă vor plăti această publicitate.

Și din acest motiv considerăm noi că trebuie să excludem acest alineat.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Nestor Călin. Îl susțineți pe domnul Nică, da?

Domnul Nestor Călin:

Eu aș susține, cu îngăduința dumneavoastră, văd că s-au lăsat aici foarte multe materiale...

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu vă atingeți de ele!

Domnul Nestor Călin:

Vroiam să fie în posesia celor care le știu rostul.

Eu cred că propunerea domnului deputat Nică are în vedere ceea în însăși preambulul Legii 68, cea cu alegerile generale, și în Legea privind alegerile locale se proclamă ca principiu - campania electorală se face în mod nestingherit. Acesta este principiul de bază. Și-atunci, cum să venim noi cu alte interdicții și cu alte restrângeri ale acestui principiu care deja l-am votat?

Eu vă rog să fiți de acord cu ceea ce a propus domnul Nică.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, dacă sunteți de acord n-are rost să mai batem pe loc.

Domnul George Iulian Stancov:

Vroaim numai să vă amintesc, pentru a mai înveseli spiritele, susținând eliminarea, campania Brătianu cu cartoful.

Vă mulțumesc !

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor, supun la vot eliminarea tezei a întâia din alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și 16 abțineri amendamentul a fost acceptat.

Domnul Ilie Nică:(din sală)

Trebuie rescrisă următoarea frază.

Domnul Adrian Năstase:

Bineînțeles, nu mai poate să înceapă cu "de asemenea..."Se va pune un alineat distinct - "Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie..." Da.

Vă rog, mai departe, domnule Știrbu.

Domnul Aurel Știrbu:

La articolul 462 ...

Domnul Adrian Năstase:

Stați! Doar o clipă. Am să supun la vot atunci art.46, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?Nici o abținere.

Deci, cu un vot împotrivă art.46 a fost adoptat.

Vă rog!

Domnul Aurel Știrbu :

Art.462, votat de Senat, la care noi nu am umblat, prevedea ca accesul la mijloace de publicitate radio, televiziune se face cu plată. S-au făcut amendamente, domnul Putin a prezentat și încă un domn coleg, pe vreo două pagini. Comisia a analizat aseară acest amendament și l-a însușit pe fond, dar fiind foarte lung și cu foarte multe expresii cam generale, i-a dat un nou conținut, fără să alterăm fondul. Îmi permit să-l citesc:

"Accesul partidelor parlamentare, alianțelor electorale ale acestora, precum și al candidaților organizațiilor minorităților naționale la serviciile publice de radiodifuziune și televiziune, inclusiv la studiourile teritoriale ale acestora, este gratuit.

În continuare, a zis comisia:

"Celelalte partide, alianțele electorale și candidații independenți au acces la serviciile publice de radiodifuziune și televiziune, inclusiv la studiorile teritoriale ale acestora, pe bază de contract cu tarif unic pe unitate de timp de emisie pentru toți solicitanții"

Sigur, observați o discriminare radicală între partidele parlamentare și neparlamentare.

În continuare, indice 2, la acest articol:

"Accesul partidelor, alianțelor electorale ale acestora, precum și a candidaților independenți și a organizațiilor minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și televiziune se face pe bază de contract încheiat între mandatarii financiari și respectivele posturi. Fiecare post va practica tarife unice pe unitate de timp de emisie pentru toți solicitanții".

Alin.3: "Partidele și alianțele electorale ale acestora, precum și candidații organizațiilor minorităților naționale, prevăzuți la alin.l, au obligația să solicite, în termen de 5 zile de la declanșarea campaniei electorale, conducerii Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune ori, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

Alin.4: "Timpii de antenă se acordă partidelor și alianțelor electorale ale acestora în limita a 60 de minute în fiecare din zilele de marți, miercuri, joi, vineri și sâmbătă la ore care să asigure o receptare optimă a mesajelor electorale. Fiecare candidat independent are dreptul la timpi de antenă la studiourile teritoriale cel mult 10 minute pe toată durata desfășurării campaniei electorale. Candidații independenți din circumscripțiile electorale ale Municipiului București au acces la serviciile publice naționale de radiodifuziune și televiziune în același interval de timp" - adică 10 minute, dar aceasta este centrală.

Alineatul următor: "Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid parlamentar, alianțelor electorale ale acestora sau candidaților organizațiilor minorităților naționale vor putea fi realizate în direct sau vor putea fi înregistrate integral sau parțial în proporțiile stabilite de către acestea".

6. "Respectarea prevederilor prezentei legi privind exercitarea dreptului la antenă intră în competența Consiliului Național al Audiovizualului, sub îndrumarea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului".

Alt alineat:

"În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat".

Și ultimul alineat:

"Sondajele de opinii care se efectuează în afara emisiunilor electorale au caracter de știri de presă și urmează regimul acestora".

A fost mai mare, l-am comprimat cât am putut.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații? Domnul Mușetescu. Și apoi domnul Rădulescu Zoner. Vă rog să permiteți domnului Mușetescu.

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Trebuie să recunosc că mi-a fost și mie destul de dificil să citesc, să cuprind și să înțeleg substanța acestui articol. Răstimpul foarte scurt pe care l-am avut la dispoziție din momentul în care acest raport a ieșit până acum mi-a permis însă să ajung la următoarea concluzie.

La alin.1, pe care dumneavoastră l-ați audiat în legătură cu accesul partidelor parlamentare la serviciile publice de radiodifuziune și televiziune, precum și a studiourilor teritoriale ale acestora, după părerea mea, se introduce o gravă discriminare. (Rumoare, discuții)

Domnule președinte, aș vrea, dacă se poate, să fie puțină liniște!

Domnul Adrian Năstase:

Nu se poate, domnule deputat, pentru că ...

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Este o problemă care ne privește pe toți.

Domnul Adrian Năstase:

Nu cred că...

Stimați colegi, vă rog să luați loc în sală. Stați în picioare, creați un anumit lobby, creați o anumită rumoare care este neplăcută. Domnilor, dacă doriți să luați cuvântul să puteți s-o faceți. Dar veniți, încercați să convingeți comisia, nu-i lăsați să urmărească, alți colegi merg dincolo la Guvern, fac același lucru. Nu este normal.

Aveți cuvântul, domnule candidat.

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Stimați colegi, revin și vă spun că am ajuns la concluzia că prin acest alineat introducem o discriminare, după părerea mea, gravă între posibilitățile de exprimare ale partidelor parlamentare și ale partidelor neparlamentare.

După cum, cred că vă amintiți, în litera și spiritul Legii privind organizarea și funcționarea Societății Naționale de Televiziune, noi am prins acolo că partidele politice au dreptul de antenă gratuit.

În acest alineat, în formularea actuală, contrazice Legea 41/95. Eu cred că ar fi nedrept să tăiem prin această prevedere expresă a legii posibilitatea partidelor neparlamentare de a se exprima în campania electorală.

Cred, de asemenea, că este necesar să dăm șanse egale tuturor partidelor. Sigur, având în vedere importanța și ponderea partidelor neparlamentare în ansamblul județelor, al circumscripțiilor electorale din cadrul județelor și pe ansamblul țării, în general.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, care e problema?

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

De aceea, domnule președinte, eu am completat și propun plenului, supun spre atenție următoarele două teze:

"Partidele neparlamentare și alianțele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune și televiziune numai în măsura în care depun liste de candidați în toate circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective".

Ca să fiu mai clar, să spunem că un partid neparlamentar din județul Iași dorește timp de antenă. Pe raza județului Iași și a județelor limitrofe... sau Cluj, sau Timișoara ...și în județele limitrofe unde acest post de televiziune poate fi receptat, aceasta trebuie să fie regula care se aplică partidelor neparlamentare.

Teza a doua se referă la modul în care aceste partide au...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Sassu, am o rugăminte, luați loc în bancă, am să vă dau cuvântul după aceea, să vorbiți de la tribună.

Puteți continua, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Teza a doua, domnule președinte și stimați colegi, se referă la modul în care partidele neparlamentare au acces la serviciile publice naționale.

"La serviciile naționale publice de radiodifuziune și televiziune au acces partidele neparlamentare și alianțele electorale ale acestora care depun liste de candidați în toate circumscripțiile electorale din cel puțin 20 de județe".

O a treia, și ultima teză, domnule președinte, în spiritul argumentării pe care am prezentat-o, se referă la organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care sunt exact în situația partidelor neparlamentare. Această teză sună astfel:

"Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și televiziune dacă participă în alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe, în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv al României".

Mi-aș permite 10 secunde să dau o explicație. Dacă în județul Suceava, Uniunea ucrainienilor depune liste de candidați în circumscripții, ea trebuie să depună în atâtea circumscripții cât reprezintă populația ucrainiană în totalul județului. Numai în această situație ea va avea timpi de antenă asigurați gratuit.

Domnule președinte, acestea sunt cele trei teze pe care le propun în completarea art.1 și cred că în acest fel dăm șanse egale tuturor partidelor să se exprime în campania electorală.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, din moment ce textul nu a fost difuzat, eu aș cere o explicație domnului președinte. Cel puțin, eu am înțeles că alianțele electorale nu au dreptul la emisiuni fără plată. Eu discut deschis, nu?! Ce facem cu Convenția Democratică, care, pe de o parte are un partid parlamentar, iar unul e socotit neparlamentar?

În primul rând, cred că alianțele electorale trebuie să aibă aceleași drepturi.

În al doilea rând, domnul Ovidiu Mușetescu a avut perfectă dreptate, adică noi dimensionăm campania electorală după rezultatele alegerilor din ‘92? S-au creat anumite partide, s-au redus, poate, ca influență unele partide.

Eu consider că este total nedrept de a nu da șanse egale partidelor care vor prezenta candidați, după cum s-a menționat în amendamentul domniei-sale, pentru că mai este o problemă. Noi, prin Legea partidelor, prin numărul de 10.000 de membri minim pe care i-am stabilit, oricum partidele mici nu se vor putea înscrie în campania electorală, deci să prezinte candidați, pentru că eu mă îndoiesc că vor îndeplini condițiile pe care noi le-am pus prin Legea partidelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este destul de greu să discutăm despre acest amendament, așa cum l-a însușit comisia, pentru că am fost unul dintre cei care a depus amendamentul aici, la comisie. V-aș propune un criteriu care, de altminteri, s-a folosit în 1992, și anume numărul de liste complet depuse, ca element de proporționalitate pentru minutajele de televiziune și de radio, depuse, și atunci ar fi fost un text, de exemplu, "Serviciile publice de radiodifuziune și televiziune vor asigura timpi de emisie tuturor partidelor, formațiunilor politice ..."ș.a.m.d., "în toatele zilele săptămânii la orele de maximă audiență, proporțional cu numărul de liste electorale complete depuse".

Iar în cazul posturilor private de radio și televiziune, precum și posturilor de televiziune prin cablu, și am să vă spun și de ce este acest lucru, vor asigura timpi de emisie tuturor partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor ș.a.m.d., proporțional cu numărul de liste complet depuse în zona acoperită de respectivul post, în conformitate cu licența de emisie și autorizația de funcționare existente.

Posturile de radio și de televiziune existente la ora actuală sunt posturi locale, nu există nici unul cu acoperire mai mare decât o anumită zonă, o localitate.

În consecință, în momentul în care avem liste complet depuse, la acestea ne putem referi, nu la un candidat, la liste pe jumătate sau la, eu știu, 2-3 consilieri.

De asemenea, conform Legii 41 trebuie să vă spun că C.N.A.-ul este abilitat să emită o decizie care să privească modul în care este utilizată campania pe mijloacele audiovizuale, respectiv minutaje, ș.a.m.d.

Și, în consecință, cred că nu are rost să ne referim aici la 60 de minute, 10 minute, lucrurile acestea fac parte din obligațiile C.N.A.-ului și trebuie să se achite de ele și vreau să vă spun că, în conformitate cu Legea 41, există trei tipuri de posturi: post de radiodifuziune, post de televiziune și post de televiziune prin cablu. Deci nu trebuie excluse nici televiziunile prin cablu, sunt foarte multe orașe care au numai televiziune prin cablu, care au așa-zisa licență "C", de exemplu, care este obținută în aceleași condiții cu licențele de emisie pentru posturile de televiziune prin eter și au aceleași obligații și drepturi și, în consecință, trebuie și ele prinse în campania electorală.

Enumerarea numai radiodifuziune și televiziune nu este suficientă, ar trebui și televiziunea prin cablu.

Îmi pare rău că nu am fost chemat la comisie ca unul din cei care depusese amendamentul, pentru că ...Nu, am venit, dar nu era comisia întrunită și după aceea n-am mai știut când s-a întrunit,,, pentru că, probabil, lucrurile erau puțin mai lămurite. Este destul de greoi în forma actuală, însă, mă rog, sper să putem ajunge la o înțelegere.

Domnul Adrian Năstase:

Singura problemă, stimați colegi,am impresia că va fi foarte greu să definitivăm acest text, el are foarte multe alineate și nu știu dacă nu ar trebui... Deci, eu vă propun următorul lucru, ca să nu pierdem vreme că nu vom putea să definitivăm acest text în plen. Eu vă propun să terminăm trecerea în revistă a textelor pe care le avem acum la lege, amendamente din partea comisiei, apoi, în plen se vor dezbate în continuare textele la Legea Ombudsman-ului, Legea Avocatului Poporului, în timpul acesta comisia va putea să se reîntâlnească pentru a` vedea toate aceste elemente, inclusiv aceste amendamente suplimentare, comentariile, cei care doresc să explice un anumit punct de vedere să poată participa la lucrările respective, să se definitiveze textul, pentru că este un text de două pagini și jumătate, nu avem cum să-l definitivăm aici și dacă deschidem o discuție acum, ea va dura trei ore. Vă asigur că nu vor putea fi satisfăcute toate categoriile de interese, asta ne este clar, dar trebuie, probabil, realizat un text care să fie, în primul rând în conformitate cu celelalte legi, cu atribuțiile C.A.N.-ului și eu cred că lucrul acesta ar putea fi realizat în măsura în care acceptați propunerea pe care v-am făcut-o.

Vă rog. Domnul deputat Olteanu. Domnul Olteanu, nu pe fond, pentru că am refuzat celorlalți colegi să ia cuvântul.

Domnul Mihail Olteanu:

Nu, domnule președinte.

Care este propunerea mea? Să plecăm din sală, cu acceptul plenului, dacă introducem și partidele neparlamentare în discuție, în text. Aceasta este problema.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu cred, eu nu cred că putem să dăm voturi de principiu. Dumneavoastră trebuie să ajungeți la o variantă pe care o considerați convenabilă și noi, după aceea, vom vota.

Deci, vă rog foarte mult, în această chestiune să fiți de acord, dacă aveți elemente de prezentat s-o faceți la comisie ulterior.. Da?

Trecem la următorul punct.

(Discuție la prezidiu între domnul președinte Adrian Năstase și domnii deputați Constantin Avramescu și Mircea Mihai Munteanu)

Cei care sunt interesați în aceste probleme să meargă la comisie, să vadă textele acolo și să le definitiveze. Eu cred că este mai util să discutați cu cei de acolo, pentru că altfel degeaba punctați aici o anumită problemă și ea nu va fi acceptată.

Rugămintea mea este, fiind vorba de redactare, și chestiune de principiu și de redactare, vă rog la comisie.

Deocamdată acest text l-am trimis la comisie și vom vedea dacă reluăm discuția, poate că este mai bună sugestia domnului Avramescu, acest text să-l discutăm mâine dimineață, având, eventual, distribuit textul în sală, la toată lumea. Dar vom decide acest lucru ulterior, deocamdată decizia pe care am luat-o este de a retrimite textul la comisie cu rugămintea ca în momentul în care vor începe dezbaterile la Avocatul Poporului, cei care doresc să participe la definitivarea textului în această materie să participe acolo la discuțiile respective. Să fie definitivat textul și acest text va fi readus în discuția plenului, fie în seara aceasta, fie mâine dimineață, în funcție de felul în care vor evolua celelalte chestiuni.

Mai departe. Domnul Știrbu.

Domnul Aurel Știrbu:

În continuare trebuie să-mi iau jucăriile de aici, că unul din colegi mi-a luat nota cu ceea ce trebuie să prezint. (Râsete)

Domnul Adrian Năstase:

Poftim?!

Domnul Aurel Știrbu:

Unul din colegi mi-a luat nota (Râsete) privind prezentarea. Probabil a vrut ca să nu mai pot prezenta, dar colegul care a luat-o, îl rog să o păstreze, că mai am una, dar să nu mi-o luați și pe asta.

Domnule președinte, deci, noi luăm și amendamentul făcut de domnul Mușetescu și-l discutăm în comisie și dăm o formă definitivă și, până mâine, repartizăm tuturor domnilor deputați întregul text ca să-l aibă, să-l discute.

Domnul Adrian Năstase:

Concluzia mea nu a fost exact aceasta, dar dacă - și dumneavoastră considerați că este mai bine să-l aducem mâine dimineață - cred că, într-adevăr, ar fi poate mai bine, pentru că se poate și multiplica, se poate distribui și mâine dimineață, la prima oră putem să examinăm această chestiune cu mai multă energie. Da, vă rog, domnule deputat, mai departe, celelalte treburi.

Nu, iertați-mă! În primul rând, eu cred că noi nu am făcut un lucru care era necesar, la articolul 7, noi nu am votat articolul în întregime și ca atare...,- cred că era art.7 -, nu am fixat durata campaniei electorale, pentru că...

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

La art.7 primul alineat, campania electorală este prevăzută a fi de 45 de zile. Acolo s-au făcut amendamente.

Domnul Adrian Năstase:

Problema era următoare: că noi nu am votat articolul în ansamblu, pentru că aveam un alineat care rămăsese în suspensie și am avut, a existat și dumneavoastră ați făcut o discuție în legătură cu alin.1 și 2), ați respins amendamentul, dar, în aceste condiții, noi, practic, după ce am aprobat alin.3... cred că era 3 sau 4,

Domnul Mihail Nică (din bancă) :

3.

Domnul Adrian Năstase:

Trebuie acum să adoptăm alin.1 și 2 și, bineînțeles, articolul în ansamblu, da? Și să-mi permiteți să finalizăm întâi acest vot.

Domnul Aurel Știrbu:

Dacă considerați necesar, prezint și atitudinea, poziția referitoare la alin.1.

Domnul Adrian Năstase:

Cred că ar fi util să ne spuneți ce s-a întâmplat în legătură cu amendamentul acesta.

Domnul Aurel Știrbu:

La alin.1, la acel articol, s-a făcut o propunere de a se reduce campania electorală de la 45 de zile la 30 de zile.

Comisia nu a însușit acest amendament și redactarea a rămas în forma actuală, pentru că, dacă vă amintiți, la art.30 noi am prevăzut că perioada de depunere a candidaturilor este cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Or, ar fi coincis exact în ziua când se declanșează..., sunt alegeri, să fie puse și candidaturile.

De asemenea, s-a constatat, pe baza unor calcule făcute, că sunt o serie de operațiuni de ordin tehnic, care, efectiv, s-ar fi îngreunat, ba, în unele cazuri, poate s-ar fi și încurcat și, mă rog, pe aceste considerente, ca și pentru faptul că, vedeți dumneavoastră acuma, legându-se consiliul județan în mod direct, se scurtează perioada și aici și dacă am da numai 30 de zile, este imposibil de rezolvat totul. Pe baza acestor elemente, în sinteză vi le-am spus, comisia a ajuns la concluzia ca alin.1 să rămână, să aibă forma care o are la ora actuală, 45 de zile.

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot alin.l.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, alin.1 a fost adoptat.

Alin.2. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.7 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Da. Vă mulțumesc. Puteți continua, domnule deputat.

Domnul Aurel Știrbu:

La art.66 s-a făcut un amendament în sensul de a se stabili un prag electoral pentru consiliul județean. După multe dezbateri, pro și contra, unii colegi din comisie au fost de acord cu acest prag, unii n-au fost de acord, propunerea a fost inițială de 5% pragul, apoi s-a discutat și mai puțin, comisia a fost de acord cu introducerea unui prag electoral pentru consiliul județean, de 4%, cu majorările respective, în caz de mai multe alianțe de partide.

Ca urmare, comisia a dat următorul conținut acestui articol 66, la un alineat care ar deveni, dacă o să-l aprobați, alin.1, față de ce există la ora actuală, s-ar plasa pe primul loc și ar suna în felul următor: "Atribuirea de mandate pentru candidați la consiliul județean și consiliul general al municipiului București se face avându-se în vedere partidele și alianțele electorale care au întrunit pe întreg județul, respectiv municipiul București, cel puțin 4% din voturile valabil exprimate. În cazul alianțelor electorale, la procentul de 4% se adaugă câte un procent pentru fiecare membru al alianței, începând cu al doilea, fără a putea depăși 8%". Acesta ar fi alineatul 1 și dacă cumva îl veți însuși, mai urmează încă două modificări. Am să le citesc după aceea, pentru ca altfel să nu le încurcăm.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Domnul deputat Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi, sigur că nu ar mai fi oportun să mai dezvoltăm o altă argumentație decât cea care a fost, privind acest prag electoral.

Eu îmi amintesc că domnul deputat Putin a spus foarte multe lucruri în această privință.

Îngăduiți-mi doar atât să adaug la tot ceea ce s-a spus, că în Codul administrativ francez, această noțiune nu este cunoscută, respectiv prag electoral la alegeri locale și regionale nu există, și pentru cine vrea să se convingă de acest lucru eu indic Codul administrativ francez, pagina 933, și unde se fac trimiteri și referiri la consilierii regionali, se fac niște distincții pentru anumite localități. Atât aș putea să mai adaug, că toate principiile din Legea administrației locale aproape că ni le-am însușit. De ce nu ne-am însuși și acest principiu? Pentru că bine este să fim consecvenți, pe toate instituțiile care le căpătăm din vest. Vă mulțumesc.

Deci, eu sunt împotriva acestui prag electoral.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Am reținut. Domnul deputat Anghel Stanciu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alegerile, indiferent că sunt locale sau generale, au scopul de a desemna persoanele, partidele ce se constituie în autorități reaprezentative, administrative sau politice, care gestionează puterea poporului. (vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă. Domnule deputat Știrbu, dacă vreți să luați loc, că vor fi mai multe...

Domnul Anghel Stanciu:

Gestionarea puterii poporului impune, se pare, în timp, tendințe de permanetizare, consolidare a acesteia și creare a unor pârghii adiacente pentru a o apăra și respectiv a o menține. Din această cauză, alegerile, ca mijloc esențial, democratic, de a-și desemna partidul sau reprezentantul, care, în viziunea cetățeanului, urmează să-i dirijeze existența în bine sau în rău, trebuiesc, în concepția puterii actuale sau de viitor, să fie discret dirijate, astfel încât opțiunea politică a anonimului votant să rămână o amintire, bună sau poate rea, în mintea acestuia. Pentru aceasta trebuiesc inventate, acolo unde nu s-a inventat nimic în lume, modalități tehnice care să-i asigure unei formațiuni politice sau mai multora, care se cred predestinate să conducă veșnic România, perenitatea puterii, nu prin competiție, ci prin excludere.

Această acțiune demarată din 1992 prin înlesniri reciproce, într-o anumită parte a puterii și o anumită parte a opoziției, eludează, într-un mod inabil, principiul democratic al reprezentativității, respectiv al proporționalității directe dintre numărul de voturi și numărul de mandate, urmărind schimbări în ierarhia și poziția politică a partidelor pe eșichierul național.

Această acțiune care urmărește în fapt impunerea artificială a unui așa-zis prag electoral de 4-5%, în paranteză fie spus, necesar a fi fost introdus în 1990, spre a fi văzut acum cine îl susținea, nu este în fond discuția de astăzi.

Fondul discuției îl reprezintă alegerile generale și, în speță, distincția netă între sistemul pe care dorim să-l alegem: sistemul pluripartidismului sau sistemul bipartid. În acest mod se încearcă substituirea sistemului reprezentării proporționale, existent, de fapt, în momentul de față și respectiv de acces în viitorul Parlament, pe baza, nu a opțiunii reale a alegătorilor, ci a unor praguri artificiale. Amintim aici că în 1990 Partidul Național Creștin Democrat, care a câștigat 2,56% din opțiunile electoratului, a făcut o întreagă pledoarie pentru limitarea acestui prag electoral. Atunci, pragul electoral era, în concepția unora, un obstacol în calea afirmării democratice a partidelor.

Domnul Barbu Pițigoi (din bancă):

Care partid?!

Domnul Anghel Stanciu:

Astăzi se pare că este un mijloc de consolidare a vieții politice, prin deturnarea voinței alegătorilor, o cale de impunere a principiului, pe moment profitabil, care pe care. Căci, cu riscul de a mă repeta, și de a pierde unele simpatii, vă rugăm să meditați asupra legitimității unui consiliu județean ales cu mai puțin de 50% din voturi, lucru, matematic, explicabil și respectiv asupra obținerii a 70-80% de mandate de consilieri județeni cu numai 30-40% din voturi, prin acțiunea arbitrară de redistribuire.

În consecință, a invoca necesitatea stabilității politice la nivel de consiliu județean este o acțiune superfluă. De aceea, noi considerăm că, spre a nu eluda opțiunile politice fundamentale ale cetățeanului, care, trebuie să o spunem deschis că este amăgit și neglijat și expediat într-un procent, într-un prag electoral, este necesar ca astăzi să distingem între opțiunea politică pe care noi o dorim, opțiunea politică fie pluripartidistă, fie bipartidistă. Aceasta este semnificația votului nostru de astăzi, care depășește importanța alegerilor locale.

Deoarece Partidul România Mare și respectiv grupul parlamentar consideră că votul și interesul cetățeanului este suveran, nu ne putem permite să votăm un astfel de alineat. Cerem eliminarea lui și, în consecință directă, dacă nu se va accepta, vom merge la nevotarea legii în ansamblu, având în vedere că avem județe în Ardeal, în care, în mod conștient, introducem eliminarea artificială a celor câțiva consilieri români și respectiv, invers, în alte județe eliminăm cei câțiva consilieri aparținând minoritătilor. Este bine spre a lăsa așa cum a fost și cum este în toată lumea, ca alegerile locale să aibă semnificația locală respectivă și să nu constituie un prag spre care alții vor să sară în alegerile generale.

Vă mulțumesc.

Domnul Mihail Nică (din bancă):

Schimbați-vă președintele.

(Vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Costică Ciurtin. Urmează domnul deputat Avramescu.

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu aș fi vrut să...

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, să poată lua loc în sală cei care...

Rugămintea este să luați loc în sală, stimați colegi.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte, eu numai o întrebare pun. Normal trebuia să o ridic înainte, însă s-au înscris alții la cuvânt, aș vrea totuși să mi se explice de inițiator și comisie, de unde au luat acest năstrușnic model? (Râsete)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Avramescu. Va urma domnul deputat Ioan Petru.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Toate încurcăturile au pornit din momentul în care noi am votat votul direct pentru alegerea consiliilor județene. Nu mai revin, l-am votat, așa și este. Dar, pe baza acestei propuneri o să se întâmple în județe o serie de lucruri foarte controversate și care pot fi contestate.

Știm, în același timp, toți, că primarii vor fi aleși, indiferent din ce partid fac parte, după cum sunt apreciați ei de populație; toți cunoaștem că primarii se aleg după persoană, și nu după partid.

Deci, este foarte posibil ca într-o serie de județe, niște formații mici să aibă reprezentanți niște primari, niște consilieri ș.a.m.d., pentru că primarii trag lista. Prin sistemul de vot indirect al consiliului județean toți aceștia erau reprezentați. Acum se face o ruptură între comune și între județ, prin sistemul acesta proporțional, în care vor primi și niște bonificații și, în situația în care noi, prin Legea administrației locale, am dat niște atribute suplimentare la consiliul județean, mai ales în domeniul financiar, buget, ș.a.m.d. o serie de comune nereprezentate vor fi... știm (Vociferări)- - oamenii sunt oameni - vor fi ignorate.

Și încă un lucru, și acesta este ultimul asupra căruia vă atrag atenția. Noi am votat și că la consilii județene pot candida candidați independenți. Le cerem și lor 4%? Ei pot fi consilieri județeni - nu știu câți sunt - 15-20. Deci, un independent poate intra cu mai puțin. Acum am exclus toți independenții. Dacă mai luăm în discuție și legislațiile din alte țări, nu știu de ce trebuie să fim noi, la acest capitol, originali. Este fără sens.

Deci, noi propunem eliminarea articolului.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ioan Petru, va urma deputat George Stancov.

Domnul Ioan Petru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Fără a se teme de praguri și fără a nega orice noimă a ideii de prag, Grupul parlamentar PUNR propune eliminarea acestui amendament, din mai multe rațiuni.

În primul rând, analogia cu pragul de la Parlament nu se aplică. Dacă s-ar fi ales un prag mai mic, el nu ar fi acționat. Chiar și la acest prag de 4%, matematic, se poate demonstra că el nu elimină prezența unui partid cu un singur consilier, cu un singur om.

Noi am înțelege rațiunea unui prag dacă am dori să spunem ca un partid să aibă cel puțin doi, sau cel puțin trei consilieri în consiliul județean. La numărul minim de 31 de membri în consiliul județean, cu 4%, nu se elimină această eventualitate.

Apoi ne întrebăm de ce dorim un prag la consiliul județan și de ce nu impunem un prag și la consiliul local?

Și vine întrebarea, deja antamată, de ce impunem un asemenea prag independenților, pentru că am crea o discriminare defavorabilă, negativă, pentru că ar trebui ca un independent să aibă un scor mai mare decât un candidat pe lista unui partid. Ar trebui, la 31 de membri, minimum, într-un consiliu județan, ca un independent să aibă 1,24 și nu este drept.

Ne putem întreba ce facem cu pluripartidismul, cum s-au și întrebat antevorbitorii, ne putem întreba, și este o întrebare mult mai gravă, ce facem cu minoritățile? Ce facem cu reprezentanții minorității române din două județe românești cu populație preponderent maghiară, de pildă, și, în general, ce facem cu minoritățile? Pentru că la alegerile parlamentare există prevederi legislative care protejează prezența minorităților în Camera Deputaților, și noi, printr-o încălcare de această dată a analogiei, am face ca reprezentanții minorității românești din cele două județe, sau ca reprezentanți ai altor minorități să nu poată intra în consiliul județean, pentru că nu satisfac această cerință de discriminare negativă de a avea mai mult decât unitatea...(vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat, doar o clipă. Vă rog să așteptați.

Domnule deputat Nică, dacă nu vă supărați, să luați loc în bancă!

Domnul Ioan Petru:

Deci, v-aș ruga...(rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Vă rog să așteptați o clipă, să se facă liniște.

Da. Puteți continua.

Domnul Ioan Petru:

Deci, v-aș ruga să observați că și în cazul minoritarilor am crea aceeași discriminare ca și în cazul candidaților independenți, le-am cere să aibă cel puțin 1,24%, în loc de 100%, deci de unitate, ca în cazul candidaților pe liste care depășesc pragul.

De asemenea, ne putem întreba ce facem cu principiul competenței. S-au exprimat și alți antevorbitori, la alegerile locale, deci, și în cazul consilierilor locali și în cazul consilierilor județeni contează poate mult mai mult calitatea omului, a candidatului, decât recomandarea și eticheta partidului. Și eu cred că dacă un partid are un om în fruntea listei, care este foarte competent, el poate să facă poate mai mult decât fac doi, trei aleși de pe lista unui partid cu mai mulți candidați.

Și, în sfârșit, fiindcă toate se leagă de o analogie, eu cred că sunt și analogii relevante și analogii nerelevante.

V-aș ruga să ne reamintim că o lege foarte importantă, cum este aceea a amendării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, nu a putut să întrunească votul organic, din cauza obstinației unor grupuri parlamentare de a impune cu orice preț niște alineate, niște articole.

Eu spun să ne gândim și la soarta votului final.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat George Stancov. Aveți cuvântul domnule deputat.

Domnul George-Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Acest text demonstează că suntem într-un anumit grad de tensiune politică, că, realmente nu ar trebui să acceptăm nici măcar resemnându-ne sau făcând complicități conjuncturale, ca prin această explozie aproape vizibilă, care seamănă cu răfuiala între unii și alții care au fost împreună, într-o anumită perioadă, să sacrificăm principiile care stau la baza statului de drept.

Vreau să spun aceasta, pentru ca să luăm aminte că nu ne putem juca cu principii constituționale, nu ne putem juca cu drepturile omului, ale cetățeanului. În chestiune de principiu aici, până la urma urmei este dacă respectăm dreptul la vot, dreptul de a alege și de a fi ales pentru cetățenii români, fie ei de orice naționalitate. Dacă vrem să respectăm aceste drepturi sau nu, sau dacă vrem să ne impunem prin forțe mai mult sau mai puțin malefice, praguri, care să fie de fapt praguri în calea democrației exprimate de către electoratul liber să aleagă în cunoștință de cauză. Mie mi se pare că aceasta este drama la care este supusă societatea românească, ajunsă la mâna unor partide care vor să rămână perene prin forțe proprii, profitând de tranziția spre democrație și folosind instrumentele legiferării în folos propriu și în disprețul comunităților, în disprețul cetățeanului, cu consecința abdicării de la principiile democratice și până la urma urmei cu consecința anulării oricăror speranțe pentru transformarea societății românești.

De aceea, textul în sine este un pretext pentru a lua în analiză mai profundă starea politică românească, pentru că nu trebuie să dăm efecte răfuielilor. Nu voi fi nici de partea acelor care sunt sau nu sunt astăzi la putere, nu voi fi nici de partea celor care sunt sau nu sunt astăzi în opoziție. Pe mine mă interesează ca să nu facem, cum s-ar spune, rotativa neconstructivă. Să nu tot ne rotim, sau să ne agățăm de putere în dorința de a profita și de a ne răfui cu cei care au plecat de la putere sau pe care să-i debarcăm când nu mai este nevoie de ei. Este indecent și este aproape anti-național.

Este evident anti-constituțional să reprimăm dreptul de vot, să venim să uităm că pentru un simplu român se bat alții, pentru Ilașcu, pentru că este un ins, dar este un ins cu principii și poate de prestigiu, dar când este vorba de comunități românești care în context natural se află în minoritate, acolo închidem ochii de dragul intereselor mărunte și nu prea curate.

De aceea vă propun ca acest text să nu fie o barieră în calea dreptului omului de a-și alege aleșii locali, cei pe care-i dorește. Indiferent ce partid va câștiga, își va asuma răspunderea, își va asuma și eșecurile și răspunderile pentru eșec, dar nu să eliminăm partide, să eliminăm persoane sau personalități, care, la un moment dat, ar putea să aibă votul, dar, pentru că le punem praguri, inducem neîncrederea în electorat, neîncrederea în democrație.

Faceți cum vreți, dar nu reprimați democrația! (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Da. Are cuvântul în continuare, după acest apel patetic, domnul deputat Silviu Șomâcu.

Domnul Simion Silviu Șomâcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Mi-am înfrânt cu greu reținerea de a veni la microfon (Vociferări) pentru că lupta este o luptă politicianistă și se fac speculații din fiecare intervenție, gândindu-se că este legată de poziția unui anume partid, de un anume partizanat.

Până la urmă însă, fiind prezent în sală de mai multă vreme, m-am simțit obligat față de mine însumi să fiu consecvent, cu atât mai mult cu cât sunt unii care se rotesc după cum bate vântul.

Am fost acum 4 ani în acest Parlament, când s-a lansat ideea pragului și, urmărind stenogramele vă veți putea convinge de ceea ce am auzit și eu atunci, că erau unii avocați ai pragului electoral.

Acum, fie că sunt în afara Parlamentului, cum este domnul Radu Câmpeanu, fie că sunt înlăuntrul Parlamentului, cum este domnul Radu Berceanu, respectându-le opiniile, trebuie să constat că și-au schimbat dumnealor opiniile.

În ce mă privește însă, eu sunt consecvent, pentru că este vorba de principii și țin să spun că nu este vorba de nici un partizanat, ci vreau să exprim câteva idei care sunt, în primul rând, ale mele.

Primul lucru este următorul: că dacă dorim promovarea unui sistem democratic, dacă dorim dezvoltarea democrației, soluția este pasul de la democrația reprezentativă către democrația participativă. Nu mă apuc să fac o incursiune în istorie, să pomenesc despre orașele state, unde erau o democrație participativă, chiar și aceea limitată, doar că era ceva mai mult decât democrația reprezentativă și că această formă de democrație se justifică prin aceea că există o altă dimensiune și alte probleme în societățile dezvoltate în actual sistm de state. Deci, aceasta este prima idee.

A doua idee este următoarea, că exemplul sistemului bipartid, sistemul american, ne dovedește un eșec al democrației, pentru că participarea cetățenilor, răspunderea cetățenilor...(Vociferări)

Da, domnule Cristea, da este un eșec, pentru că la ultimele alegeri, în Statele Unite, ceva peste 30% au participat la vot și și-au exprimat opinia. Deci, restul cetățenilor nu există ca cetățeni, nu participă în nici o formă la administrarea treburilor publice. (Vociferări)

Ultimul argument este următorul: că orice restricție am încerca, oricât am încerca noi, fie prin Legea partidelor, cu toate tertipurile acelea care încercau să limiteze dreptul de asociere, că orice lege electorală, în afara societății politice, a acestui sistem instituțional, rămâne o societate civilă, care, în condițiile în care nu i se permite să se exprime în acest sistem instituționalizat, va găsi alte forme de asociere, de expresie, pe care eu, fără să le consider mai puțin importante, le consider însă oarecum secundare și nu cred că ar trebui să capete, acelea, forme importante în perspectiva dezvoltării societății românești pentru a se exprima cetățenii, ci cred că aceste forme care sunt deja instituționalizate ar trebui să lase posibilitatea cetățenilor să se exprime suficient, pentru ca ei să nu-și întoarcă fața de la aceste instituții care țin de structura statului.

Am avut această intervenție, adresându-mă cui? colegilor, care, din motive de conjunctură, sunt tentați să sprijine pragul, dar pe care eu îi știu oameni cu o anume rațiune și cu o anume preocupare, nu numai pentru poziția dumnealor și a grupului pe care-l reprezintă, ci și pentru evoluția democratică a societății românești.

Am spus și mi-am salvat sufletul.

Vă mulțumesc. (Vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Da. Cred că și domnul Wittstock vrea să se salveze, îl invit la microfon.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

În scurta mea intervenție aș dori să mă refer la implicațiile pe care adoptarea acestui amendament vizând pragul electoral l-ar avea asupra implicării minorităților naționale în viața publică.

Cunoașteți că prin Legea alegerilor locale nr. 70 din 1991, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au fost asimilate cu partidele politice, prin art.105, care se pare că nu va suferi modificări prin acest proiect pe care îl discutăm acum, de modificare și completare a legii.

Datorită acestor dispoziții, minorităților naționale li s-a oferit posibilitatea participării la viața publică, pe plan local și pe plan județean.

Aș vrea să vă citesc doar câteva cifre dintr-o carte editată de Institutul Român pentru Drepturile Omului, se numește "Drepturi ale persoanelor aparținând minorităților naționale". Sunt niște cifre edificatoare referitoare la consilieri; consilieri în orașe, comune, municipii și consiliil județene, care aparțin minorităților naționale. Este vorba, de exemplu, de ucrainieni - 133 de consilieri; romi - 104; sârbi - 99; ruși lipoveni - 91; cehi și slovaci - 61; turci - 57; bulgari - 21; germani - 184. Având, însă,în vedere ponderea redusă a minorităților naționale în multe localități, introducerea acestui prag ar avea, în multe cazuri, drept urmare excluderea minorităților naționale de la participarea la treburile publice. Ar fi, deci, un pas înapoi față de situația prezentă.

In privința alegerilor parlamentare, Constituția și Legea electorală creează unele avantaje minorităților naționale, pentru a putea fi reprezentate în Parlament. Consider, însă, că mult mai importantă, pentru păstrarea și dezvoltarea identității etnice specifice a minorităților naționale este reprezentarea lor - acolo, bineînțeles, unde este cazul - în parlamentele locale și județene. De aceea, în principiu - cred că vorbesc în numele tuturor colegilor din grupul nostru parlamentar - suntem împotriva acestui amendament. In cazul în care, însă, acest amendament, totuși, va fi acceptat, vă rog să luați în considerare că minoritățile naționale au nevoie de un tratament special și, de aceea, propunem o completare la amendamentul prezentat de domnul Olteanu, și anume, o completare care vizează, eventual, scutirea de acest prag electoral.

Este o practică des întâlnită în alte țări, Aș vrea să dau un singur exemplu, care, poate, nu este cel mai concludent: în landul Schleswig-Holstein, un land din Germania, unde există tot dispoziția pragului electoral de 5 la sută, minoritatea daneză are posibilitatea de a fi reprezentată printr-un deputat în acest Landtag, în acest parlament al landului, datorită faptului că minoritatea daneză este scutită de pragul electoral. De aceea, propun ca, în cazul în care acest amendament va fi acceptat, - de fapt, noi o să votăm împotriva lui - dacă însă va fi acceptat, v-aș ruga, domnule președinte, să supuneți la vot și amendamentul de completare care va suna cam în felul următor: "Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale sunt scutite de prevederile cu privire la pragul electoral". (Rumoare)

Și aș vrea să țineți cont, atunci când veți vota acest amendament, și de articolul 15 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, care sună în felul următor: "Părțile vor crea condițiile necesare pentru participarea efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale la viața culturală, socială și economică și la treburile publice, în special acelea care le privesc direct". Este o convenție care a fost ratificată de Parlamentul nostru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Doar o clipă, dacă îmi permiteți să fac o propunere. Este vorba de o propunere de înlocuire în comisia de mediere la proiectul de Lege privind protecția muncii. In locul domnului deputat Stan Vasile, din partea Grupului parlamentar PDSR, să fie desemnat domnul Alexandru Athanasiu, din Grupul parlamentar PL’93 și PAC. Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

In unanimitate, propunerea a fost acceptată.

Stimați colegi, eu cred că lucrurile s-au complicat și aici. Eu vă propun următorul lucru: pentru că există această propunere, pe care a făcut-o domnul Wittstock, deci pentru că este, totuși, un aspect care...

Domnul Mihail Olteanu:

Nu este nici în legea veche, domnule președinte!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Olteanu, am o rugăminte. Nu mă mai întrerupeți și urmăriți ce spun, pentru că a fost pusă în discuție o problemă care este foarte importantă și pe care nu putem s-o tratăm cu lejeritate, pentru că, oricum, mâine dimineață, comisia ne va prezenta un punct de vedere în legătură cu celălalt aspect privind mass-media, deoarece s-au spus lucruri importante în această parte a ședinței și pe care comisia va trebui să le examineze. Și grupurile parlamentare vor trebui să-și definească poziția, pentru că, oricum, prezența în sală nu este extraordinară, la acest moment. Eu propun ca și această chestiune să fie transmisă la comisie și un punct de vedere al comisiei, să ne fie prezentat mâine dimineață.

Il rog președinte pe domnul Știrbu să ne prezinte, în continuare, poziția comisiei în legătură cu articolul 1063.

Aveți cuvântul,

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La articolul 1063, alin.2, s-au admis amendamentele și s-a dat o formulare... nu aș putea să vă spun ce conținea, pentru că, colegul care a luat nota a luat și raportul comisiei juridice, pe care am făcut însemnările, cred că din greșeală și, dacă este din greșeală, îl rog să-l aducă încoace, pentru că acolo sunt toate însemnările din timpul ședinței. Dacă nu, voi crede că, cu intenție, ca să încurce lucrările, dar nu se va reuși.

Deci voi citi numai actuala formă, care s-a dat de către comisie: "Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid; acreditarea se acordă pentru toate secțiile de votare de pe raza circumscripției electorale județene sau a municipiului București, la cererea organizațiilor menționate la alineatul 1". Vă explic, pentru că nu am de unde să vă citesc, alineatul 1 spune că pot desemna observatori organizațiile...

Vă mulțumesc. (Ii mulțumește unui deputat care i-a dat raportul)

(Râsete)

...organizațiile care au ca scop, printre obiectivele principale, apărarea drepturilor omului. Acestea sunt menționate la alineatul 1. Deci: "Cererea organizației menționate, însoțită de declarația scrisă a fiecărui observator că va respecta condițiile de acreditare; declarația se dă pe propria răspundere și constituie act public, cu toate consecințele produse de lege. Condițiile acreditării sunt cele prevăzute în articolul 51, alineatul 5 din Legea privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și se trec în actul de acreditare". Ce este nou aici, vă rog să rețineți, se acordă acreditare pentru toate secțiile de votare din raza unui județ, restul am votat înainte, aceasta este nou și s-au stabilit condițiile de acreditare, cine să le stabilească, am zis Biroul electoral județean, s-a spus nu. Și atunci le-am găsit în această lege, pe care v-am citat-o. La articolul 51, alineatul 5, sunt trecute o serie de condiții pentru alegerile care au avut loc pentru Parlament și sunt foarte bune de luat de acolo și trecute aici, pentru că sunt aceleași valabile, indiferent dacă sunt alegeri parlamentare sau alegeri locale. Deci acestea sunt noutățile.

Vă rog să hotărâți.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text?

Domnul deputat Ovidiu Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu îmi amintesc că domnul Miron Mănescu a avut un amendament, care a fost susținut și de alți colegi deputați. Deci domnul Miron Mănescu a fost susținut de alți colegi în ceea ce privește un amendament privind organizațiile neguvernamentale care au obiect promovarea valorilor democrației și drepturile omului. Or, eu aș vrea să vă spun că numărul de organizații neguvernamentale care au ca obiect, în principal sau unic, problema drepturilor omului este mai restrâns și noi limităm, de fapt, în acest mod, prezența la alegeri, la monitorizarea alegerilor, la supravegherea alegerilor, limităm prezența, de fapt, a unei organizații foarte mari, foarte importante din țară și care a făcut foarte multe lucruri pentru promovarea democrației, organizația numită "Prodemocrația": dacă nu admitem chestiunea aceasta, înseamnă că începem să-i obligăm să-și modifice statutul, să-și înregistreze acest nou obiect de activitate ș.a.m.d. Dacă s-a respins, să ne spună comisia care au fost motivele pentru care s-a respins și cum se stabilește acum, dacă acesta este scopul principal al organizației sau scop secundar.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nicu Vintilă.

Domnul Nicu Vintilă:

Domnule președinte,

Aș vrea să vă informez și pe dumneavoastră și pe colegi că nu eludăm nici un fel de organizație neguvernamentală, prin această prevedere.

In România, la ora actuală, sunt în jur de 9.000 de organizații neguvernamentale. Și "Asociația pentru protecția lesbienelor" are, în obiectul ei, și apărarea drepturilor omului, pentru că apărarea drepturilor omului este, de fapt, un obiect principal al acestei organizații. Și noi am zis să limităm la niște organizații neguvernamentale specializate în observarea alegerilor locale sau generale și să nu participe 9.000 de organizații pentru acreditări, să rămână numai cele care au mai făcut asemenea operațiuni și care au obiect principal. S-a pus problema obiectului, obiectivului sau cauzei și am convenit pentru obiect.

Aseară, la discuțiile la comisie, care au durat până după ora 9,00, au fost reprezentanții Organizației "Prodemocrația", care sunt și acum în sală și care au acceptat acest punct de vedere al comisiei și le convine. Nu sunt eliminați, din contră, își păstrează statutul de observatori și pot participa pentru acreditare.

Pentru orice eventualitate, puteți să-i întrebați, sunt aici și aseară, în prezența comisiei, au acceptat acest punct de vedere.

Domnul Adrian Năstase:

Ne propuneți o procedură destul de ciudată, cu întrebatul...

Vă rog să clarificați problema aceasta, domnule deputat.

Domnul Aurel Știrbu:

Poate că nu s-a înțeles, pentru că aici am spus noi "la cererea organizațiilor menționate la alineatul 1". Să vă citesc care sunt acestea, ca să fie clar: "Birourile electorale județene vor acredita, ca observatori interni, numai cetățenii cu drept de vot, împuterniciți de o organizație neguvernamentală, care are ca obiect principal de activitate apărarea drepturilor omului, înființată legal cu cel mult 6 luni înainte de începerea campaniei electorale".

In discuții, domnul deputat Stancov a propus să suprimăm cuvântul "obiect principal", să rămână fără acesta.

După multe discuții și după ce i-am ascultat pe reprezentanții de la "Prodemocrația", care au spus că îi aranjează foarte bine textul, așa cum este, dânșii au spus că în statutul fiecărei organizații neguvernamentale de acest gen sunt trecute unul - două obiective principale, printre care este și acesta. Prin urmare, cu consimțământul dumnealor, am menținut textul în acest mod.

Este adevărat că domnul coleg a propus să introducem, după "obiect principal", "și instituțiilor democratice".

S-a discutat în comisie apărarea drepturilor omului și ale instituțiilor democratice. Este foarte vagă această expresie "instituțiilor democratice". Ce înseamnă aceasta, noi Parlamentul nu suntem democratici? Este cineva care ne apără interesele? Adică s-a ajuns la concluzia că expresia nu este juridică și nu o putem însuși și este suficient să acredităm acele organizații care apără drepturile omului.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mănescu.

Stați doar o clipă, are domnul Ciurtin o problemă de procedură și să nu îl lăsăm să aștepte aici. Vă rog să așteptați dumneavoastră, domnule Mănescu.

Domnul Gavril Dejeu:

A obosit!

Domnul Costică Ciurtin:

Da, am obosit foarte mult!

Domnul Adrian Năstase:

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Costică Ciurtin:

Normal, trebuia să intervin imediat, însă, datorită faptului că au luat cuvântul alții... Mă refer la articolul anterior, domnule președinte și aș dori să observați o chestiune de procedură. Deci domnul Wittstock nu a înaintat un nou amendament, a spus "în condițiile în care se respinge". Aceasta este cu totul altceva. Deci întâi să se supună la vot pragul acela electoral și, după aceea, dânsul nu are decât mâine, poimâine, să înainteze amendamentul acela la comisie, să fie analizat. Dânsul, inițial, a propus eliminarea. Și, deci, aceasta este chestiunea de procedură pe care vroiam să o aduc la cunoștință.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, înainte de a decide soluția pe care am anunțat-o, am recitit articolul 99. Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond. In acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului.

Chestiunea în sine este..., deci, în mod evident, are consecințe sau poate avea consecințe importante și problema nu se poate reduce la examinarea acestei probleme numai în condițiile de respingere, deci eu cred că, înainte de votul principal, această problemă trebuie examinată. Dacă nu ar fi trebuit să ne mai întâlnim în legătură cu această lege și mâine dimineață, probabil că am fi găsit o altă soluție. Dar, din moment ce, oricum, ne revedem pentru a discuta o anumită problemă legată de lege și mai ales după întrebarea importantă pe care ne-a adresat-o domnul Ciurtin și discursurile importante ale altor colegi, care au fost prezentate aici, eu cred că este util, așa am considerat, că este util, în virtutea prerogativelor de președinte, și am decis acest lucru. Deci nu îmi dau seama exact care era problema de procedură, dar reiterez ceea ce am spus înainte.

Ii dau cuvântul domnului deputat Mănescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Miron Mănescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am făcut amendamentul respectiv, întrucât, la acțiunile pe plan local cu "Prodemocrația", ni s-a sesizat, în mod insistent că ei ar putea fi excluși dacă rămâne reglementarea actuală.

Din moment ce reprezentanții centrali ai "Prodemocrației" s-au declarat satisfăcuți cu soluția propusă de comisie, eu nu pot decât să mă declar satisfăcut și să-mi retrag amendamentul.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Nu am înțeles absolut nimic. Domnule, noi trebuie să știm ce vrem. Nu trebuie să-i întrebăm pe cei care, eventual, ar fi beneficiarii textelor, dacă ei sunt mulțumiți sau nu de un anumit text. Noi trebuie să știm dacă avem în vedere anumite categorii sau nu. Aceasta este problema noastră, nu este nici problema "Prodemocrației", nici "Antidemocrației", nici "Metademocrației", este o problemă de legiferare și chestiunea aceasta trebuia foarte clar stabilită.

(Rumoare)

Și, într-o lectură..., iertați-mă că fac acest comentariu, dacă vreți vin la tribună, ca să nu...

(Vine la tribună)

Stimați colegi,

Textul este foarte clar: birourile electorale județene vor acredita, ca observatori interni, numai cetățeni cu drept de vot împuterniciți de o organizație neguvernamentală, care are ca obiect principal de activitate apărarea drepturilor omului.

Deci sigur că vor apare o mulțime de complicații aici. Când se va face acreditarea, vor veni o mulțime de oameni și se vor uita în acele statute și vor spune: domnule, scrie acolo foarte clar că protejați sau aveți ca obiect principal apărarea drepturilor omului? Nu scrie, însă scrie că vă ocupați de problemele toleranței religioase sau problemele nu știu ce, până va începe o întreagă discuție. Este chestiunea aceasta în interiorul drepturilor omului, nu este? Deci se va face, în mod evident, o cercetare a statutelor și se va vedea dacă este obiect principal. Obiect principal o să vedeți că nu există decât la două sau la trei organizații, celelalte au, eventual, între alte... Și nici nu știu ce înseamnă obiect principal. A arătat cineva foarte bine ieri, mi se pare că domnul Stancov a arătat foarte clar: în statute nu se prevăd, cum să spun, activități, obiect principal și obiect secundar. Deci va fi greu să demonstreze cineva, numai dacă are exclusiv ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului. Aceasta era problema la care trebuia să răspundă comisia.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să fac comparație cu ce a fost, ca să înțeleagă domnii deputați.

In vechea reglementare, era așa: "Biroul electoral central poate acredita ca observatori interni numai cetățenii cu drept de vot împuterniciți de organizații neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului, constituite legal până la începerea campaniei electorale".

Noi am înlăturat "unic scop", am zis că nu este scop, "are ca principal obiect de activitate", că nu acela era scopul, ci obiect de activitate.

Domnul deputat Stancov a propus aseară să suprimăm cuvântul "principal". "Are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului" - s-a discutat, s-a pus la vot, 5 voturi pentru, 5 împotrivă, nu a întrunit majoritatea și nu a fost însușit amendamentul.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stancov, pentru că l-am menționat.

Domnul George-Iulian Stancov:

Imi cer scuze și astăzi, aseară mi-am pierdut firea, când am văzut că se pune la vot dacă pământul este rotund. Apropo de pledoaria pentru amendamentul meu, pledez și acum și apelez la rațiune, să ajungem să eliminăm chestia aceasta cu principal, secundar... pentru că nu mi-a ieșit la vot. Păi dacă punem la vot tot felul de chestiuni deja verificate, nu o să mai ajungem nicăieri. Nu am cerut nici măcar să fac o favoare altora, nu mă raliez nici la ceea ce deja este renunțat, cu alte drepturi ale nu știu cui, dar măcar chestiunea aceasta să nu fie o aberație, ca să cerceteze vreo 5 zile savanții ce înseamnă principal și secundar într-un statut bătut la mașină într-un birou, undeva în țară, adică să fim foarte atenți cu cuvintele. Și, domnule Năstase, mă bucur că intrăm într-un consens natural pe această idee.

Deci vă rog să nu mai tot negociem la comisie, pentru că o să ne prindă alegerile din toamnă. Aceea este chestiunea. Eliminăm "principalul" acesta, "au ca obiect apărarea drepturilor omului" și tot românul o să înțeleagă că au ca obiect treaba aceasta, nu numai...

Domnul Mihail Olteanu:

Au ca obiect și apărarea drepturilor omului!

Domnul George-Iulian Stancov:

Și apărarea..., așa cum am spus aseară. Era târziu, dar eram treaz.

Vă mulțumesc.

(Râsete)

Domnul Adrian Năstase:

Deci sunt două posibilități și rog comisia să ne prezinte un punct de vedere. Fie scoatem numai "principal" și atunci rezultă "care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului", dar aceasta înseamnă exclusivitate, fie "care are ca obiect de activitate și apărarea drepturilor omului". Deci aceasta este cea de-a doua variantă.

Domnul Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Reiterez amendamentul pe care l-am susținut la comisie. Deci există un obiect de activitate care poate fi mai cuprinzător. Să spunem "care au în obiectul de activitate și apărarea drepturilor omului" sau "au în obiectul de activitate apărarea drepturilor omului și a altor instituții democratice".

(Prima!)

Da, prima, iată, întrunește mai multe adeziuni, deci, în obiectul de activitate și apărarea drepturilor omului.

(Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Aici intrăm într-o altă chestiune că, poate cineva să aibă obiectul de activitate, știu eu, realizarea activităților de comerț și apărarea drepturilor omului. De aceea această formulare este riscantă.

Domnul Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să mergem la rațiunea pentru care vrem să instituim acești controlori. Aceștia nu sunt nici comercianți, nu sunt nici fabricanți de nu știu ce. Aceștia sunt oameni în organizații care au această preocupare. Cine are preocuparea de prezervare a drepturilor omului are un segment anume de preocupări în cadrul societății românești.

Dacă punem conjuncția "și", înseamnă că putem să aducem aici pe unii care se ocupă de vidanjare și se ocupă și de drepturile omului. Dar este posibil așa ceva?!

(Rumoare)

Deci textul este corect, după părerea mea, dacă se include: "care are ca obiect apărarea drepturilor omului".

(Vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră eliminarea cuvântului "principal" din textul inițial.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? 9 abțineri.

Cu 9 abțineri, amendamentul a fost aprobat.

Supun la vot alineatul 1 al articolului 1063, în formularea amendată.

Cine este pentru?

Nu, amendamentul de eliminare a cuvântului "principal". Deci s-a acceptat amendamentul și acum supun la vot alineatul 1 fără cuvântul "principal", deci în formularea nouă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri, alineatul 1 a fost acceptat.

Alineatul 2, dacă sunt observații? Este vorba de alineatul 2 în formularea propusă de comisie și citită de domnul Știrbu. Dacă nu sunt observații, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cred că mai există un alineat, alineatul 3, în textul Senatului. Da. Il supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun la vot articolul 1063 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri, articolul a fost acceptat.

Supun la vot punctul 100 din articolul I din proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mai există vreun text? Da, 882, da?

Vă rog, domnule Știrbu.

Domnul Aurel Știrbu:

La articolul 882, pe care noi l-am renumerotat, va deveni articolul 70, s-a simțit nevoia să fie completat cu o nouă teză. De ce? Pentru că nu opera și pentru consilierii de la municipiul București și de la Consiliul general al capitalei și, ca să fie o corelare egală cu reglementarea de la județe, s-a propus o teză în continuare, în felul următor: "Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor alese, atât în funcții de consilieri municipali cât și în cea de consilier de sector". Adică, după ce sunt aleși, pot să hotărască una din funcțiile pe care le preferă. Nu pot să facă parte și dintr-un consiliu și din altul. Despre aceasta este vorba.

Am simțit nevoia să completăm aceasta, pentru corelare.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă nu mai este nevoie de proiectoare, deci în perioada cât nu se filmează, dacă se poate să mai închidem puțin proiectoarele. Intră la economiile de buget ale Camerei.

Domnul Aurel Știrbu:

Poate că este bine să citesc, domnule președinte, pentru că acesta, deși a fost votat, s-a pus teza a doua.

Deci el sună așa: "Consilierii județeni sau ai municipiului București validați nu pot face parte, în același timp, din consiliile locale, locurile vacante se completează potrivit articolul.66, alineatul 2". S-a pus teza a doua și s-a completat: "Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor alese, atât în funcție de consilieri municipali, cât și în cea de consilieri de sector". Adică să fie mai clar că și la București operează această reglementare.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? 1 abținere.

Cu o abținere textul a fost adoptat.

Mai există un text, domnule Știrbu?

Domnul Aurel Știrbu:

Numai amendamentele respinse.

Domnul Adrian Năstase:

Bun.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 22 avril 2021, 2:34
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro