Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 14, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 14-03-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 14, 1996

Informare cu privire posibilitatea de exercitare a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională asupra următoarelor legi:

Sedința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliui Petrescu și Emil Livius Nicolae Putin, secretari.

 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, anunțându-vă că din totalul celor 341 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 229, un număr de 112 fiind absenți, iar 15 colegi participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit.

Pentru început, vă informez că vă puteți exercita dreptul de a sesiza Curtea Constituțională asupra următoarelor legi:

  • Legea arhivelor naționale;
  • Legea pentru modificarea Legii nr. 3/1992 privind instituirea "Timbrului Olimpic";
  • Legea pentru ratificarea Acordului de cooperare economico-comercială între Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat Lima la 16 mai 1994;
  • Legea pentru ratificarea Acordului comercial și de cooperare economică între Guvernul României și Guvernul Republicii Paraguay, semnat la Asuncion la 21 mai 1994;
  • Legea pentru ratificarea Acordului comercial și de cooperare economică între Guvernul României și Guvernul Republicii Cuba, semnat la Havana la 5 februarie 1995.
 
Instituirea comisiei de mediere pentru Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/1991 - Legea administrației publice locale.

În continuare, urmează să instituim o comisie de mediere, pentru Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/1991 - Legea administrației publice locale.

Propunerile pentru componența comisiei sunt următoarele:

- Stirbu Aurel - P.D.S.R.;

- Bara Liviu Radu - P.D.S.R.;

- Chivu Neculai - P.D.S.R.;

- Berceanu Radu - P.D.-F.S.N.;

- Mircea Mihai Munteanu - P.N.T.C.D. și P.E.R.;

- Ciurtin Costică - P.U.N.R.;

- Coc Dorel - P.L. 93 și P.A.C.

Supun votului dumneavoastră componența comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuarea dezbaterilor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Reluăm lucrările noastre la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Îl rog pe domnul președinte Stirbu să ne informeze asupra lucrărilor comisiei. Aveți cuvântul, domnule deputat. (Clopoțel).

 

Domnul Aurel Stirbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Precum cunoașteți, ieri au mai fost trimise la comisie două articole, pentru a fi rediscutate.

În cadrul comisiei, la care au participat reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, cu excepția U.D.M.R. și P.U.N.R., restul, toate grupurile au fost reprezentate, și nu de unul, doi parlamentari, ci de mult mai mulți, și s-a ajuns la concluzia, cu privire la art. 66 referitor la introducerea unui prag, la alegerea consilierilor județeni și, după multe discuții, mergem spre conturare, ca să aducem o mică schimbare la un alineat, în sensul ca redistribuirea voturilor să se facă doar la partidele care au obținut coeficientul acela electoral. Când s-a supus la vot, nu a întrunit majoritatea de voturi cerute de Regulament, pentru a fi adoptat. Prin urmare, nu a fost însușit amendamentul cu privire la acest articol. El a fost votat inițial, și ceea ce era de introdus era o modificare. Neadoptându-se de către comisie articolul respectiv, el urmează să rămână așa cum este la ora actuală în lege și în raportul comisiei juridice.

Al doilea articol care a fost trimis la comisie viza "accesul partidelor la antenă", respectiv modificarea art. 462. La acest articol s-a lucrat în mod concret pe texte, pe alineate, pe fiecare cuvânt de către reprezentanții partidelor care au participat și s-a dat o nouă formulare acestui articol.

Mie mi se pare că în dimineața aceasta s-a repartizat la toți domnii deputați exemplarul respectiv.

Dacă este cazul, domnule președinte, eu pot să-i dau citire.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu. El cred că a fost văzut de către toți colegii. Acesta a și fost sensul distribuirii documentului, ca să nu-l mai citiți.

Dacă sunt observații la formularea art. 462? Nu. Incepem cu 46, în ordinea numerotării. Dacă nu, supun votului dumneavoastră art. 462, în formularea revăzută propusă de către comisie în documentul pe care l-ați primit.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În ceea ce privește art. 66, înțeleg... Deci, domnul Olteanu. Vă rog.

 
 

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca autor al acestui amendament, îmi permit să vă rețin atenția numai două minute. Mă simt obligat să dau câteva explicații, pentru că cineva ar putea să mă acuze că am propus un amendament, după care l-am retras și am provocat niște discuții inutile. Am avut ocazia, în ședința de ieri, să audiem luările de poziție ale unor colegi pe marginea amendamentului propus de mine, poziții în care s-au formulat tot felul de acuze: că n-ar fi legătură între consiliile locale și cel județean, că nu ne gândim la românii din Harghita și Covasna, că nu s-ar da voie electoratului să opteze pentru cine este competent, că s-ar pune un prag în calea democrației.

Domnilor colegi,

Toate discursurile au fost în afara spiritului și textului legii. De fapt, sunt convins că unii n-au înțeles nici acum ce s-a dorit prin acest proiect de lege și la ce se referea acel prag electoral de 4%. Se dorea, realmente, ca în administrația publică locală să aibă acces partidele și candidații ce întruneau opțiunea electoratului. Faptul că în comisie nu s-a acceptat drept condiție minimală coeficientul electoral, adică nici numărul de voturi necesare pentru un consilier, vine să demonstreze altceva, că în spatele discursurilor ce afișau în mod demagogic un patriotism ieftin, ambalat în grija față de democrație și față de opțiunea poporului, se ascunde, de fapt, spaima maladivă a unor grupuscule politice fără perspective de a nu avea acces pe căi directe în administrația locală. Nici unul dintre vorbitori n-a avut în atenție modul cum vor funcționa aceste organe ale administrației locale, ce coeziune va exista în cadrul consiliilor și ce stabilitate și putere decizională vor avea.

Incă o dată s-a demonstrat că nu se dorește orientarea vieții politice românești pe un drum clar, transparent pentru majoritatea cetățenilor, fapt ce produce un sentiment de neînțelegere și respingere a actului politic (Comentarii).

Domnilor colegi,

Vă asumați o mare răspundere în ceea ce privește viitorul politic al țării, sau poate aveți o altă concepție pe care nu am înțeles-o și pe care nu o pot accepta: democrația în haos. Vă privește, este dreptul dumneavoastră și vă felicit că ați reușit să învingeți logica și rațiunea, trecând chiar peste opțiunea electoratului, de care vorbiți cu atâta grijă.

Curată democrație! (Din partea dreaptă a sălii se strigă Ura!).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

În primul rând, vă rog să fiți de acord să votăm punctul 58 în ansamblu, pentru că am votat art. 462, dar el este o componentă a punctului 58 din proiectul de lege. De aceea, supun votului dumneavoastră punctul 58 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, punctul 58 a fost adoptat.

Acum , în legătură cu art. 66, trebuie să-l adoptăm în formularea existentă. Da. În formularea inițială comisiei. Deci, pentru art. 66 avem două puncte - 70 și 71. Nu le-am aprobat, nu?

Din partea comisiei:

Au fost votate.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Au fost votate și 70 și 71, da? Deci nu sunt probleme. Era un alineat nou. Bun. În aceste condiții, mai este vreun punct? Da, vă rog, domnule Stirbu.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La nr. de ordine 17, la art. 14 alin. 4, care se referă la modul de întocmire a listelor cu militari în termen, s-au purtat discuții, precum bine știți, vreo 9 colegi au luat cuvântul, dar aș vrea să vă informez că acest alineat n-a fost votat, a fost trimis la comisie, pentru a avea în vedere cele ridicate de domnii deputați. Cum sună acest alineat? Pe scurt: " ... Militarii în termen cu drept de vot vor fi înscriși în liste speciale, întocmite pe unități militare și semnate de comandanții acestora. Militarii în termen nu vor fi trecuți în copiile întocmite de primari după listele electorale permanente ale localităților în care aceștia își au domiciliul".

Cele 9 intervenții sau cei 9 domni deputați care au luat cuvântul nu s-au referit la acest alineat, ci la cu totul altceva, nu la modul de întocmire a listelor, ci la modul de votare...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Am reținut, domnule deputat.

 
 

Domnul Aurel Stirbu:

al militarilor. Prin urmare, comisia a respins toate intervențiile și a menținut acest alineat care n-a fost votat și urmează să fie supus la vot.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră punctul 17 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, punctul 17 a fost adoptat.

Dacă mai sunt observații? Ințeleg că toate punctele au fost elucidate. În aceste condiții, supun votului dumneavoastră art. I. Vă reamintesc faptul că proiectul de lege este organizat pe două articole mari - art. I, cu cele o sută și ceva de puncte, și art. II, referitor la republicare. Articolul II l-am votat. Articolul I, în ansamblu, l-am lăsat pentru un vot ulterior, după ce vom fi rezolvat chestiunile care au fost rezolvate de către comisie. În aceste condiții, supun votului dumneavoastră, în totalitate, art. I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, art. I a fost adoptat.

Aproape că eram tentat să supun la vot legea în ansamblu. Să fiți de acord, totuși, ca votul final să fie exprimat marți, în pauza lucrărilor în plenul celor două Camere, la ora 12,30, și vom decide atunci și procedura de vot, deci dacă va fi nevoie de vot nominal sau vot deschis. Oricum, și Legea privind Avocatul Poporului va fi supusă votului tot la acea dată.

Cu aceasta, încheiem dezbaterile la Legea privind alegerile locale, legea de modificare, și îl invit pe domnul vicepreședinte Gavra să conducă în continuare lucrările noastre pentru următoarele puncte de pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea proiectului de lege privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Reprezentanții inițiatorului sunt prezenți la dezbatere, l-am văzut pe domnul Iosif Gavril Chiuzbaian, ministrul justiției, l-am văzut și pe domnul ministru de stat, ministrul Finanțelor, domnul Florin Georgescu, care cred că va fi un combatant serios la dezbaterea acestui proiect de lege. Deci începem dezbaterile la un nou proiect de lege, și anume Salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.

Raportul comisiei noastre de specialitate v-a fost difuzat, rog pe membrii comisiei să-și ocupe locul cuvenit în lojă, pentru a putea începe dezbaterile și a adopta, pe articole, acest proiect de lege.

Materialul de bază după care o să facem dezbaterea este raportul comisiei noastre de specialitate.

Vreau să apreciez eforturile comisiei privind sistematizarea textului acestui proiect de lege, în modificările pe care le-a realizat, care se pot citi din acest raport.

Domnilor parlamentari,

Începem dezbaterile la acest proiect de lege și invit inițiatorul pentru a-și spune punctul de vedere în legătură cu adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Iosif Gavril Chiuzbaian, ministrul justiției, are cuvântul. Poftiți, domnule ministru.

 

Domnul Iosif Gavril Chiuzbaian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noua structură organizatorică, complexitatea și specificul activității din domeniul justiției, precum și multiplele restricții impuse sub sancțiune magistraților, care nu le permit realizarea de venituri din alte activități, a determninat elaborarea, în temeiul art. 81 din Legea nr. 92/1992, a prezentului proiect de lege privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.

Am folosit termenul de "autoritate judecătorească" pentru că este prevăzut în Constituție, deși în Legea de organizare judecătorească, legiuitorul a fost mai generos și a folosit ternmenul de "putere".

Prin reglementările sale, proiectul de lege urmărește atât adaptarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești la noile prevederi ale Legii pentru organizarea judecătorească, cât și asigurarea unei mai mari independențe materiale a magistraților, care să asigure în mod real aplicarea principiului statuat de art. 123 punctul 3 din Constituție, potrivit căruia " ... judecătorii sunt independenți și se supun numai legii".

Proiectul are în vedere, totodată, principiul separării puterilor în stat, ca puteri care sunt egale și, în acest sens, contribuie la creșterea rolului și importanței justiției în statul de drept, prin așezarea acesteia cât mai aproape de nivelul celorlalte puteri și din punct de vedere al salarizării.

La elaborarea noului sistem de salarizare din justiție, s-a ținut seama de volumul deosebit de crescut al activității. În anul 1995, spre exemplu, pe rolul instanțelor s-au aflat 1.700.000 de dosare, de două ori și jumătate mai multe decât în anul 1989, pronunțându-se aproximativ 1.300.000 de hotărâri. Dintre aceste hotărâri, doar 15% au fost atacate de părțile litigante, ceea ce înseamnă că peste 1.000.000 de hotărâri au fost legale și temeinice.

Totodată, trebuie să menționez activitatea deosebită a Parchetelor care, în 1995, au soluționat în total 287.000 de cauze, față de numai 136.000 în anul 1989, reprezentând o creștere de peste două ori a volumului de activitate.

Acest volum imens de activitate s-a desfășurat în condițiile unor numeroase dificultăți, dintre care semnalăm în principal criza acută de judecători și de procurori, datorată în primul rând numărului mare de posturi vacante, peste 900 de judecători și 700 procurori, care nu pot fi completate, datorită nivelului scăzut al salarizării din sistem.

De asemenea, ne confruntăm cu un exod din ce în ce mai crescut al magistraților către profesiuni libere, ca avocatura și notariatul.

Tinând seama de toate aceste considerente, în proiect s-au prevăzut în principal, următoarele:

- corelarea salariilor de bază ale magistraților cu cele ale membrilor executivului și legislativului;

- încadrarea magistraților în 3 grade profesionale, în loc de 5, câte sunt în prezent, în raport cu vechimea în magistratură, prevăzută pe nivel de instanțe de Legea pentru organizarea judecătorească. Prin aceasta dorim să încurajăm și infuzia de tineret în magistratură.

- diferențierea salarizării pe nivel de instanță și Parchet, printr-un procent de majorare a salariilor de bază, stabilite pentru magistrații de la judecătorii și Parchetele corespunzătoare, de 5% pentru tribunale și Parchetele de pe lângă acestea, 7% pentru Curțile de Apel și Parchetele respective, și 10% pentru Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Proiectul cuprinde, totodată, drepturi de premiere, de delegare, de detașare, ore suplimentare și alte drepturi ce se regăsesc în legislația actuală pentru toate categoriile de salariați.

De asemenea, proiectul cuprinde reglementări pentru alte segmente din cadrul Ministerului de Justiție.

La elaborarea proiectului s-a avut în vedere menținerea drepturilor câștigate prin legislația actuală, precum și elemente de drept comparat privind salarizarea magistraților din unele țări europene și Statele Unite ale Americii, precum și legislația română antebelică.

În acest sens aș menționa că în toate statele din care av em informații, magistrații beneficiază de salarii la nivelul celor ale membrilor puterilor executivă și legislativă, sau chiar mai mari, la care se adaugă indemnizații speciale pentru remunerarea importanței, valorii și riscurilor activității îndeplinite, precum și indemnizației pentru stabilitate, sporuri și pentru limbi străine .

Pentru că la alte categorii de salariați, asupra cărora dumneavoastră v-ați aplecat cu generozitate chiar, și s-a vorbit foarte mult de riscurile respective, vreau să vă asigur că și pentru magistrați există foarte multe riscuri. Vreau să vă reamintesc că numai în ultimii doi ani, în locuința unui magistrat a fost aruncată o grenadă, 3 locuințe de magistrați, printre care președinta Judecătoriei de la Giurgiu, au fost incendiate și sunt permanente agresiuni și amenințări la adresa magistraților care încearcă să-și facă datoria față de societate.

De asemenea, magistrații beneficiază în legislațiile menționate și de toate drepturile materiale prevăzute pentru funcționarii publici.

În legătură cu salarizarea magistraților, ni se pare foarte, foarte semnificativă legislația Republicii Moldova, țară în care condițiile economice sunt modeste, mult mai modeste decât la noi, dar care acordă magistraților drepturi materiale la un nivel deosebit de ridicat, pentru a asigura independența și prestigiul acestora în statul de drept. Mă bucură că frații noștri de peste Prut înțeleg, poate uneori mai bine, ce înseamnă principiile unui stat de drept. Astfel, salariul funcțiilor din magistratură se stabilește în procente, în raport cu salariul funcției ierarhice, salariul președintelui Curții Supreme de Justiție fiind de 90% față de salariul Președintelui Republicii. La salariu se adaugă sporuri de 50% pentru importanța funcției, spor pentru cunoașterea de limbi străine folosite în exercitarea activității, spor de 5 până la 10% pentru titlul de doctor și doctor docent. La acestea se adaugă asigurarea locuinței, care după 10 ani de activitate ca judecător, se transmite gratuit în proprietatea acestuia și multe altele.

Aș dori să subliniez înțelegerea pe care am întâlnit-o la comisiile permanente ale Camerei Deputaților, care au fost învestite cu analizarea proiectului, în special la Comisia pentru muncă și protecție socială, care, prin amendamentele aduse proiectului de lege, au venit în întâmpinarea unora dintre doleanțele magistraților, pentru care, cu acest prilej, le mulțumim în mod călduros.

În legătură cu amendamentele propuse, aș dori să subliniez că ele implică o creștere a salariilor, față de proiectul inițial, de 11,6 miliarde, creștere din care, de fapt, aproximativ 50% se întoarce la bugetul statului prin impozitare. Această creștere vă rugăm să o apreciați și în raport cu faptul, care de regulă se neglijează, că justiția aduce la bugetul statului venituri anuale de ordinul a multe zeci de miliarde de lei, din taxele de timbru. De asemenea, vă informez că în prezent este în curs de elaborare un proiect de modificare a Legii nr. 76 din 1992, care prevede pentru litigiile ce intră sub incidența acestei legi o taxă de timbru numai de 10.000 lei, întrucât s-a constatat că folosindu-se acest text, se eludează dispozițiile legale în materie de taxă de timbru. Această inițiativă va asigura un spor bugetar substanțial.

Nu aș dori să închei, fără a vă adresa, dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, rugămintea de a sprijini activitatea justiției, sporirea calității actului de justiție, prin adoptarea proiectului de Lege privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din orgnele autorității judecătorești, cu amendamentele propuse de Comisia pentru muncă și protecție socială.

În acest context, îmi îngădui, în încheiere, să relatez o întâmplare dintr-o sală de judecată, pe care unii dintre colegii noștri, aici prezenți, o cunosc foarte bine. Un distins avocat se adresează judecătorului, în finalul pledoariei sale, astfel: "Domnule președinte, vă rog să luați act că recursul nostru este atât de fondat, încât dacă nu va fi admis, tribunalul se va dărâma din temelii". Replica judecătorului nu s-a lăsat așteptată: "Instanța amână dărâmarea tribunalului pentru vineri, când se va pronunța în cauză". (Rumoare).

Reîntorcându-ne la proiectul nostru de lege, mă văd obligat să afirm aici că în privința reformei justiției române, ne aflăm într-un moment crucial, iar dacă demersului nostru de astăzi nu i se va da rezolvarea meritată, se riscă, pur și simplu, aruncarea puterii judecătorești spre o stare de criză, din care nu știu cât timp ne va trebui să o readucem la normal. Ca să nu mai vorbim de gravele consecințe pe care le poate avea o atare criză pentru statul de drept, pentru echilibrul și stabilitatea fragilei noastre democrații.

Am încredere că, așa cum în comisiile de specialitate s-a dat dovadă de înțelegerea cuvenită unei probleme atât de sensibile, dar foarte importante, plenul Camerei Deputaților va fi alături de noi, cum mulți dintre dumneavoastră ați dovedit-o și cu alte prilejuri, indiferent de culoarea politică, în demersurile menite să așeze puterea judecătorească pe locul ce i se cuvine în structurile statului de drept, în beneficiul cetățeanului și al întregii societăți românești.

Vă rog, deci, ca prin voturile dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, să vă pronunțați pentru înălțarea justiției române și nu pentru dărâmarea ei.

V-a vorbit un ministru care timp de peste 18 ani a fost judecător și încă aproape 10 ani inspector general judecătoresc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru susținerea acestui proiect de lege. Să sperăm că o să existe din partea deputaților o aplecare deosebită la analiza și dezbaterea lui.

În continuare, îl invit pe domnul președinte al comisiei de specialitate, pentru intervenție din partea acestei comisii, domnul deputat Alexandru Athanasiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aici s-au spus foarte multe lucruri și ar fi greu de adăugat lucruri importnte pe lângă cele spuse de domnul ministru, având în vedere faptul că raportul comisiei noastre vă stă în față, l-ați consultat, probabil îl veți consulta și pe parcursul acestei ședințe. Ceea ce vreau să adaug este foarte puțin, dar zic eu, semnifictiv. Salarizarea reprezintă un mod evident de stimulare a atașamentului față de instituție. Salarizarea magistraților reprezintă în plus modul în care societatea înțelege, pe de o parte, să întărească una din instituțiile esențiale ale statului de drept, iar pe de altă parte, să dea acel stimul obligatoriu celor care, prin privațiuni legale și de conștiință se lipsesc de o serie de avantaje, pentru a sluji, mai bine sau mai rău, după posibilitățile lor, acest ideal, care se numește dreptate.

Nu întâmplător, și iertați-mi ușoara paranteză istorică, nu întâmplător, spuneam, cu multe secole în urmă, romanii au înscris celebra, de acum, frază - pere at mundus, fiat justitia, să piară lumea, dar să se facă dreptate.

Această idee de dreptate și instituționalizare a ei în crearea unui organism, care să reprezinte voința cetățenilor în așezarea dreptății în matca ei firească, este o operă de durată și cu multe, multe dificultăți.

Dar nu este de acceptat, zicem noi, o justiție fără dreptate. Adică, nu este de acceptat să avem instituția, dar ea să nu-și atingă scopul. Or, o instituție judecătorească care nu slujește adevărul și dreptatea este inutilă, dacă nu cu mult mai periculoasă.

Știm bine că adevărul judiciar este cumpăna între lege și realitate, și responsabilul acestui echilibru social este întotdeauna magistratul. El are datoria de inimă, de conștiință și de profesie de a apăra societatea de vicii și de nelegiuri. Dar și judecătorul trebuie protejat pentru a-și realiza această misiune. Iată, deci, care este și care trebuie să fie călăuza noastră în judecarea acestei legi.

Referindu-mă la câteva lucruri concrete, ce a făcut această comisie?, sigur, cu avizul altor comisii de specialitate ale Camerei Deputaților.

Ea s-a orientat, pornind de la acest adevăr, aș zice, de evidență, anume acela că un funcționar al statului care realizează justiția în acel stat și care, cum spuneam, se privează de accesul la alte avantaje trebuie, pe de o parte, stimulat și, pe de altă parte, protejat, păzit de tentațiile pe care cu toți le știm. De aceea, noi am considerat că ceea ce în proiectul guvernamental s-a acordat judecătorilor a fost un bacșiș. Este inadmisibil, zicem noi, ca judecătorilor să li se dea o firimitură, sub chipul că prin aceasta li se asigură un salariu decent, corespunzător responsabilității lor. Judecătorii nu au nevoie de bacșiș și cu atât mai puțin de la Guvern.

Noi vrem și luptăm, și spunem că o facem, împotriva corupției în toate structurile puterii statului. Cu atât mai mult nu trebuie ca prin acțiunea guvernamentală să le oferim un nimic sub aura că le-am oferit totul.

Am considerat, deci, de datoria noastră, pe care o puteți sau nu împărtăși, că acești coeficienți de ierarhizare a salariilor magistraților nu sunt cei pe care profesia, răspunderea și privațiunile la care sunt supuși le merită, motiv pentru care am mărit acești coeficienți. Desigur, și am spus-o întotdeauna, banul este moneda de schimb a trădării diabolice. Niciodată nu vom fi mulțumiți cu cât avem și întotdeauna vom vrea mai mult.

Discuția, însă, pe acest plan nu va duce la nici un rezultat dacă nu vom așeza într-o iearhie firească a răspunderilor și a misiunilor sociale pe cei pe care contribuabilul român îi plătește prin impozite și taxe.Am zis noi că trebuie ca acești coeficienți, chiar dacă în absolut nu conduc la salarii deosebite, cel puțin să asigure o anumită viață decentă judecătorului, iar pe de altă parte să mai juguleze din hemoragia care a cuprins corpul magistraților, prin exodul de care domnul ministru vorbea.

În al doilea rând, am socotit că fidelitatea față de instituția judiciară, față de corpul magistraților, trebuie să-și găsească o răsplată. Sigur că, îmi puteți spune, cele mai mari recompense sunt cele morale, dar câți oameni rezonează exclusiv la recompense morale, câți sunt mulțumiți că în sinea lor consideră că au făcut un lucru bun în lumea și în viața lor?

De aceea am zis că a marca, a recompensa material fidelitatea față de o instituție este o obligație a oricărei societăți care crede în mod real în virtuțile acelei instituții. De fapt, întrebarea fundamentală pe care trebuie să ne-o punem este dacă noi considerăm justiția una din coloanele obligatorii de susținere a acestei noi construcții pe care vrem să o realizăm în România, și anume a unei societăți realmente democratice, care să fie guvernată de statul de drept.

Totodată, prin proiectul de lege, astfel cum a fost amendat în comisie, am încercat să asigurăm și stimularea accesului în magistratură, să dăm posibilitatea tuturor celor competenți să acceadă în structurile acestui corp pe care să-l slujească cu devoțiune, răsplătită, pe cât este posibil în prezent. De asemenea, am încercat să asigurăm o diferențiere a salariilor, în raport cu pregătirea, cu elementele de competență, cu nivelul instanței, în așa fel încât să marcăm și valoarea omului, și valoarea actului de justiție pe care îl îndeplinește, și fidelitatea față de instituție, și dorința lui de perfecționare.

În același timp, pentru celelate categorii de personal, nu de specialitate, comisia a încercat să aducă pe o treaptă de comparabilitate salariile acestui personal cu cel din alte instituții ale puterii legislative sau executive.

În fine, în lipsa unui statut al funcționarului public, carență veche și durereasă a legislaturii pe care o încheiem, întrucât nu am reușit să desăvârșim un proiect vechi, de acum, de atâția ani, am considerat că în Legea salarizării pot fi așezate, cel puțin în parte, și unele drepturi care țin de statutul magistratului, de protejarea lui suplimentară, prin comparație cu ceea ce se realizează pentru alte categorii de demnitari.

Vi s-au adus aici argumente de drept comparat. Sigur, noi, întotdeauna, când pictăm propria legislație, trebuie să avem o fereastră deschisă spre ceea ce se întâmplă și în alte părți. Sigur că nu trebuie să omitem faptul că în foarte multe țări funcția de magistrat își are, inclusiv prin regimul de salarizare, așezat piedestalul înalt al recunoașterii sociale bine-meritate. Nu insist, pentru că putem să punem la dispoziția colegilor o serie de documente privind salarizarea în multe țări occidentale, unde salariul magistraților depășește uneori chiar pe cel al parlamentarilor.

Dar, încheind, aș mai adăuga un lucru. Nu trebuie, când judecăm această lege, să ne închidem în hemiciclul acestei aule și, doar cu creionul și hârtia, să facem simple operații de aritmetică elementară. Puneți, așa cum zicea marele jurisconsult Gaius, când vorbea despre legi și arăta că în legi sunt puse inima, sufletul, voința și aspirațiile unui popor, puneți, așadar, în judecata dumneavoastră realitatea, disperarea, privațiunile, lipsurile și în celălalt taler puneți importanța funcției de magistrat, în toate segmentele vieții noastre cotidiene. Altfel, dacă nu veți da prioritate acestui taler în care am pus misiunea, răspunderea și importanța funcției de magistrat și a unei justiții, vom avea, cu timpul, o justiție din ce în ce mai neprofesională, puternic coruptă, care va lucra, alături de alte forțe, la dezechilibre sociale din ce în ce mai grave.

În fine, aș spune un lucru: în comisia noastră, poate ca niciodată, a existat o voință unanimă de a găsi soluții bune. Ele sunt în raportul ce v-a fost prezentat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat Athanasiu.

Domnilor colegi,

După câte s-au relevat din intervențiile de până acum, acest proiect de lege are conotații deosebite sub aspect profesional asupra puterii judecătorești. Să tratăm în consecință acest proiect de lege și, tocmai de aceea, înainte de a trece la dezbaterea generală și la intervenția reprezentanților grupurilor aprlamentare, vă rog să-mi dați voie să dau cuvântul și domnului deputat Emil Popescu, din partea Comisiei juridice a Camerei Deputaților, având în vedere importanța și semnificația acestui proiect de lege care, bineînțeles, pentru aviz, a fost trimis și la această comisie.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Emil Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnule procuror general adjunct,

Domnule președinte al Curții Supreme,

Dragi colegi,

Este bine că am ajuns să trăim aceste momente acum. Este bine să situăm "jn medias res", în miezul lucrurilor, aceste acte normative care ni se propun acum, pentru ca să înțelegem mai bine, mai realist, mai îndeaproape implicațiile lor pozitive sau negative.

A existat o concepție profund dăunătoare în trecut, și poate că pe undeva mai persistă și astăzi: jusția, sector neproductiv!, comparându-se o mie de piese făcute de un frezor sau de un strungar cu o mie de hotărâri ș.a.m.d.

Fudamentală eroare! Nu are rost să vă conving pe domniile voastre de importanța socială muncii judecătorului pe orice meridian al globului, indiferent de sistemul politic.

Țin însă să subliniez că armata de judecători care a existat - și cei mai mulți dintre ei și-au făcut datoria și în timpul vechiului regim, ținându-se cât e posibil de vertical, oameni care au căutat să păstreze un echilibru în conflictele judiciare - au rămas puțini, din ce în ce mai puțini. Și aceasta datorită unei proaste retribuiri și condițiilor lor cu totul și cu totul improprii de muncă.

Nu am să reiau ideile care au mai fost afirmate anterior, dar vreau să vă invederez că în opinia mea și a multor altora, dacă facem o scară a valorilor extrajudiciară, pe primul loc trebuie să ținem seama că are importanță într-o societate normală medicul, pentru că el se ocupă de viața și sănătatea omului și, în al doilea rând, judecătorul, pentru că el se ocupă de libertatea omului și de bunurile lui, de liniștea lui, de disciplina vieții, în sfârșit, de alte valori. De aceea, ce este hotărârea judecătorească? Este legea aplicată la cazul concret. Este un lucru foarte greu să adaptezi o hotărâre la cazul concret.

Făceam adineaori comparație cu medicii. Un medic poate să consulte normal 15-16 bolnavi; dacă vin încă 3-4, consultă, dar nu prea mai consultă; dacă se adaugă atât de mult încât consultă 30 de bolnavi, nu mai rezolvă bine pe nici unul. Imaginați-vă că norma normală de dosare ar fi de 25-30 la o ședință, și astăzi judecătorii,datorită multitudinii conflictelor judiciare și datorită numărului mic de judecători, au ajuns să judece 80-120 de dosare, poate și mai mult, într-o zi.

Voci din majoritate:

Ei, na!

 
 

Domnul Emil Popescu:

Lucrurile nu sunt deloc de neluat în seamă și cu cât sunt mai multe dosare, cu atât este mai greu de soluționat calitativ un dosar. De aici, cercul vicios, de aici dificultatea. Domniile voastre, dacă veți veni în sălile de ședință, veți vedea cât de lungi sunt aceste ședințe și cât de grele și complicate.

Vreau să vă mai subliniez un aspect care este foarte important și foarte actual, și anume acela că, spre deosebire de alte activități, din ministere, SRL-uri, ori unde în alte domenii ale vieții publice, în învățământ, unde oamenii sunt în situații normale, aici toți oamenii care vin: publicul, justițiabilii vin în stare de conflict. Judecătorul lucrează într-un mediu conflictual, oamenii vin, ca să spun așa, "capsați" și se manifestă în sala de ședință în toate felurile. Las la o parte degradarea generală a raporturilor dintre oameni, dar aici,în sala de ședință, se manifestă toate conflictele dintre ei, iar judecătorul trebuie să le facă față. Bine că s-a introdus, în ultimele 6-8 luni, prezența acestor polițiști, de foarte mare importanță.

Nu mai are rost să reiau ceea ce am spus de la acest microfon în legătură cu activitatea unor anumite categorii de persoane care sunt mereu prezente acolo și care sunt foarte agresive, ajungând chiar să se ia luptă cu polițiștii. De aceea, securitatea juridică a judecătorului trebuie să fie foarte bine organizată, ca să aibă curajul să dea soluție curajoasă. Lucrul acesta nu trebuie neglijat!

Dincolo de aspectul legat de salarizare, vreau să vă subliniez niște lucruri complet nedrepte. Eu nu spun că în jurul Tribunalului mare sunt oameni necinstiți, dar foarte mulți borfași locuiesc acolo, în blocurileacelea! În timp ce judecătorii se duc la nu știu câți kilometri distanță și nu au locuințe bune.

Ar trebui să existe în această țară vreo 4.500 judecători (să trecem peste amănunte, să nu ne împiedicăm de amănunte, să vedem esențialul!) și avem 1.700 și ceva. Aceasta, datorită exodului. Un judecător, ca orice specialist - un violonist, un profesor de română, un intelectual de calitate - se formează greu, necesită 20-25 de ani ca să ajungă în vârful carierei. Vă dați dumneavoastră seama ce răspundere are un judecător tânăr, care intră să judece 100 și ceva de procese într-o zi? Și când domniile voastre v-ați simți loviți de o hotărâre, gândiți-vă la faptul că el nu are o locuință adecvată, nu are un salariu adecvat și că, pe undeva, este și amenințat.

Lucrurile acestea nu se spunem de complezență, sun adevăruri triste și foarte neplăcute. De aceea spuneam că s-a intervenit destul de târziu, dar "Mieux plus tard que jamais", pentru că deja au plecat foarte mulți. Și dintre cei buni au plecat, oameni care se descurcă bine. Iar judecătorii sunt profund nemulțumiți. Dar ei protestează stând în bancă. Ei nu ies în stradă, fiindcă sunt civilizați, fiindcă nu sunt foarte mulți, fiindcă sunt ascultători, fiindcă, fiindcă...

Și, de aceea, nu este bine să lăsăm ca actul de justiție să rămână pe mâna unor oameni care nu sunt satisfăcuți, care nu sunt asigurați. De aceea noi insistăm și vom insista mereu, nu numai pentru principii și pentru triada aceasta a celor trei puteri (sigur că da, la nivel conceptual multe se pot spune în faovarea acestei puteri, care este puterea judecătorească), dar trebuie să țineți seama că atât magistrații judecători cât și magistrații procurori lucrează exact cu elementele cele mai dificile ale societății, într-un mediu conflictual și vehiculează valori foarte mari. O societate de sute de milioane are pretenții împotriva unei alte societăți și în mâna judecătorului, în stiloul lui stă o minută care trebuie scrisă cu înțelepciune.

Sunt convins că și domniile voastre veți aprecia validitatea acestor adevăruri și că în raport cu ele trebuie, în sfârșit, acești oameni retribuiți astfel încât să poată să rămână acolo, să nu mai fie tentați să plece. Dați-vă seama că fiecare judecător care pleacă este o pagubă, nu neapărat pentru el, lui nu i se întâmplă nimic, va ajunge chiar să câștige mai bine, dar este o pagubă pentru popor, pentru țară, și greu îl mai aduci înapoi. De aceea vă rog respectuos să țineți seama de toate aceste aspecte.

Vreau să adaug că nu e adevărat că este un domeniu neproductiv. Peste ceea ce a spus domnul ministru, lucruri adevărate, vă invederez foarte pe scurt taxele de timbru, amenzile care se dau în justiție, în civil și în penal, cheltuielile judiciare, acestea sunt realizate de aparatul de justiție și ar trebui, în mod normal, ca din aceste sume uriașe să se prevaleze salariile lor. Mai ales că nu sunt mulți.

Eu fac o comparație și vă rog respectuos să o primiți, nu fiindcă e a mea, ci fiindcă este un adevăr al realităților noastre. Nu e așa că avem gardieni publici mii, și sunt buni și utili? Nu e așa că avem polițiști, mii și sute de mii, și sunt buni și utili? Nu e așa că avem militari, și sunt buni și utili? Nu e așa că avem și oameni în securitate, foarte buni și utili? Ne mai uităm la 12 mii și ceva de lefuri, cu grefieri cu tot? Adică,trebuie să vedem unde este de făcut economie și unde nu! De aceea, să nu se mai spună că nu sunt bani, se pot găsi bani chiar într-un buget de austeritate, pentru ca acest segment, repet, foarte mic, la ora actuală, să fie redresat. Este un interes general, și nicidecum numai al lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea generală a acestui proiect de lege, în ordinea firească a înscrierilor la cuvânt, și nu a reprezentării parlamentare, de această dată, pentru că așa s-au anunțat colegii noștri. Are cuvântul domnul deputat Fănică Dănilă, Grupul parlamentar socialist.

Care este situația?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Se poate înscrie la cuvânt și Grupul parlamentar PRM, mai există?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

A, vă înscrieți și dumneavoastră? Și de ce nu veniți să vă înscrieți la domnul secretar, conform regulamentului? Vă rog să faceți efortul să vă deplasați până la secretariat, să vă înscrieți! Vă mulțumesc frumos!

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Suntem sub 4%?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Sunteți sub 1%, dar asta e altceva...

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Fănică Dănilă:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Discutând astăzi în Camera Deputaților proiectul de Lege privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, deși, după părerea mea, destul de târziu, trebuie să recunoaștem și consider că Parlamentul României mai face un pas înainte spre diminuarea unor goluri legislative existente în această etapă ce o parcurgem spre economia de piață.

Sectorul de activitate la care se referă proiectul de lege face parte din a treia putere în stat și de modul îi care sunt asigurate condiții de muncă și de salarizare va depinde în bună parte mersul României spre societatea democratică ce dorim să o construim. Responsabilitatea ce revine acestor magistrați în judecarea cauzelor și acordarea pedepselor, precum și periculozitatea din partea infractorilor asupra integrității lor personale și chiar a familiilor ce le au, sunt tot atâtea motive ce ne determină ca salarizarea acestei categorii de personal să se facă și în funcție de criteriile arătate mai sus, pentru liniștea noastră, a tuturor.

Ținând cont de cele arătate până acum, cât și de alte motivații, Comisia pentru muncă și protecție socială, din care fac parte, a analizat cu atenție fiecare articol din proiectul de lege înaintat de inițiator, aducându-și o contribuție substanțială, prin propriile propuneri (așa cum, de altfel, a arătat și președintele comisiei noastre), în raportul întocmit și înaintat Camerei Deputaților, cu scopul de a prezenta o lege care să acorde o salarizare decentă magistraților din organele autorității judecătorești.

În corpul legii, în afară de salarizarea propriu-zisă, sunt acordate și alte facilități, ca sporuri și adaosuri. Acestea, în cea mai mare parte, se vor practica în scopul menținerii magistraților la aceste instanțe de judecată, deoarece mulți sunt tentați în prezent să le părăsească, orientându-se spre avocatură, notariate și alte activități, unde câștigul este mult mai mare.

Pentru aceste considerente, și altele, Grupul parlamentar socialist va susține și va vota proiectul de lege ce îl discutăm astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

(Domnul deputat Teodor Vintilescu dorește să ia cuvântul.)

Îl rog pe domnul deputat independent Vintilescu să nu mai fie independent la microfon și să ocupe loc în sală, pentru că deranjează mersul bun al lucrărilor Camerei Deputaților! Domnule deputat, vă rog frumos să ocupați loc, nu v-am acordat cuvântul! Regulamentul este valabil și pentru independenți!

Dumneavoastră vă opuneți puterii care se află în stânga și este grav dacă vă opuneți, pentru că vom fi obligați să aplicăm și regulamentul, și altceva! Vă rog săocupați loc!

 
 

Domnul Tedor Vintilescu:

Este vorba de justiție!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog să ocupați loc. "În mod legal", aveți dreptul!

 
 

Domnul Tedor Vintilescu:

Aceasta este dictatură!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Dictatura justiției este bună, dacă este! Vă mulțumesc, domnule deputat, și vă urez o colaborare pe coridoare cât mai fericită, pentru că văd că acolo vă îndreptați!

Domnilor colegi,

Ofer în continuare cuvântul domnului deputat Răsvan Dobrescu, în numele Grupului parlamentar al PNȚCD-PER.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Voci din sală:

Cine urmează, conform regulamentului?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Eu cred că sunt pregătiți și nu trebuie să-i anunțăm, că nu suntem la ședință de partid!

Voci din sală:

Respectați regulamentul! Cine urmează?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Antevorbitorii mei, domnul ministru Chiuzbaian, domnul deputat Athanasiu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, și domnul deputat Emil Popescu, reprezentant al Comisiei juridice, mă scutesc de necesitatea de a face orice fel de introducere, pentru că dânșii v-au arătat o serie întreagă de considerente care justifică adoptarea de către Camera Deputaților a acestui proiect de lege și eu mă raliez considerentelor dumnealor.

Pe fondul problemei, aș vrea să vă spun că proiectul de fața reprezintă un progres, un progres pe care grupul nostru parlamentar îl consideră insuficient, dar, totuși, el este un progres. În momentul de față, salariile magistraților sunt atât de mici încât..., nu vreau să folosesc termenul pe care l-a folosit domnul deputat Athanasiu, însă vreau să vă spun că ele sunt o deriziune. Este suficient să vă spun că un sergent major de poliție are o soldă mai mare decât mulți dintre judecători.

Voci din majoritate:

Dați concret!

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Consecința acestei stări intolerabile este un grav exod din magistratură. Mulți magistrați, și în special cei de mare valoare, pleacă în profesiuni liberale sau în alte locuri, unde au asigurate niște venituri mai bune. Acest exod se constituie într-o adevărată hemoragie a justiției, cu consecința pe care domnul președinte Athanasiu v-o spunea, a deprofesionalizării justiției, care, la rândul ei, produce consecințe extrem de grave asupra calității actului de justiție.

Salariul nu trebuie privit, pentru magistrați, numai ca o sursă de venituri, ci și ca un element al statului lor social, or, statutul social al magistratului trebuie să fie la nivelul statului social al celorlalte două puteri în stat: cel al deputaților și senatorilor și cel al miniștrilor. Pentru că există cele trei puteri în stat, se spune despre justiție că este a treia putere în stat, și așa este numai datorită faptului că nu putem rosti trei lucruri simultan, însă în realitate cele trei puteri în state sunt și trebuie să fie recunoscute ca egale și justiția trebuie recunoscută ca o putere în stat la fel de egală ca noi, Parlamentul, și ca Guvernul.

 
 

Domnul Nicolae Mischie (din sală):

Dar să fie justiție!

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Aveți dreptate, domnule deputat, "Să fie justiție"! Dar ca să fie justiție, judecătorul trebuie să fie corect, și pentru a fi corect trebuie să fie independent!

Voci din majoritate:

Dar cine îl oprește?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog, domnilor colegi, să nu mai comentăm din sală!

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Lipsa de corectitudine și de indepdență a justiției se datorează și salariilor umilitoare pe care magistrații le primesc în momentul de față, pentru că există mulți judecători care cedează din punct de vedere moral, datorită salariilor mizere pe care le au. Excludeți, domnilor, posibilitatea tentațiilor și veți contribui la eliminarea corupției în justiție! Iar ceea ce se prezintă astăzi din partea Guvernului este un pas în această direcție.

Membrii comisiei sesizate în fond:

Nu este din partea Guvernului!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Vă rog, are cuvântul domnul deputat, nu mai comentați! Domnia sa are un punct de vedere, în numele unui grup parlamentar, vă rog să-i dați voie să și-l exprime!

Aveți cuvântul!

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Voi conchide, doamnelor și domnilor deputați. Ținând seama de progresele pe care acest proiect de lege le preconizează, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect, cu toate că noi considerăm că progresele realizate nu sunt suficiente și cu toate că ne propunem, atunci când partidul nostru va ajunge la guvernare, să facem o lege care să fie într-adevăr dreaptă și care să-i ridice pe magistrați, și din punctul de vedere al salariilor și al celorlalte elemente componente ale statului lor social, la nivelul pe care îl merită într-o societate liberă și democratică.

Voci din majoritate:

Nu faceți campanie electorală aici!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi, vă rog să ocupați loc în sala de ședințe și să vă păstrați calmul obișnuit al dumneavoastră.

Deci, perspectiva pe care ne-o oferă domnul deputat Dobrescu sigur că este o perspectivă mai îndepărtată. Perspectiva apropiată este perspectiva soluționării problemei salarizării puterii judecătorești. Noi despre aceasta vorbim și aici vă rog să fim foarte atenți și în același timp să păstrăm recunoștință pentru cei care fac dreptate în această țară.

În continuare, are cuvântul domnul deputat Corneliu Bălan în numele grupului parlamentar al PUNR.

 
 

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor invitați,

Domnilor colegi,

Sigur că îmi este greu, după câțiva colegi și nu numai vorbitori de profesie, să argumentez eu necesitatea și importanța acestei legi. Desigur că această lege care privește salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a avut un stagiu destul de îndelungat în Cameră, chiar și în cadrul comisiei și astăzi și-a câștigat acest drept de a fi dezbătută, discutată și aprobată de noi împreună .

La dezbaterea acestei legi am avut în primul rând în vedere proiectul legii care a fost aprobat de către Guvern , am avut în vedere avizele favorabile de la comisiile specializate ale Camerei Deputaților. In comisie s-a discutat și s-a avut în vedere o serie întreagă de propuneri care au venit din teritoriu de la cei cărora le este adresată această lege. De asemenea, am avut în vedere alinierea acesteia la unele prevederi din țările dezvoltate și cu o anumită tradiție, chiar din țările vecine care s-au desprins și ele, odată cu noi, din societatea pe care o știm și, de asemenea, am avut în vedere și vechea legislație a României care reglementa o serie de drepturi ale oamenilor din acest domeniu important. S-a avut în vedere ca prin această lege să se asigure, dacă vreți, o autonomie materială pentru ca actul judiciar să nu mai fie părtinitor și viciat, am spune noi, iar cei care participă la acest act să o facă cu demnitate.

Trebuie să fiți îngăduitori și să-mi permiteți să fiu puțin partizan în acest caz, având în vedere sarcinile deosebite care revin sectorului acestuia, justiției, în această perioadă grea a tranziției când actele condamnabile devin tot mai multe și mai periculoase, cu pericol și pentru societate și pentru cei care trebuie să realizeze actul de justiție.

Cunoscând acum proiectul, în forma sa amendată de către comisie, credem că s-au creat condiții ca personalul din acest sector să devină mai responsabil și să servească justiția cu devoțiune, cu solicitudine și fidelitate.

Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române a analizat și susține aprobarea acestui proiect de lege, respectiv a legii, și o va vota în consecință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare are cuvântul domnul deputat Adrian Vilău, din partea grupului parlamntar al PD-FSN.

 
 

Domnul Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Argumentele care v-au fost prezentate până acum de către distinșii antevorbitori s-au referit, rând pe rând, la diferitele implicații ale acestei legi în plan social, în plan personal, în plan economic, dar eu aș dori să mă opresc asupra unui alt tip de argument, și anume pe argumentul care ține foarte mult de planul politic, pentru că indiferent cât de tehnică ar fi această inițiativă legislativă, indiferent cât de multe conotații economice, bugetare ar avea ea, în primul rând ea este o lege cu un profund caracter politic. Constituția vorbește de stat de drept, de egalitatea puterilor în stat;ea nu are posibilitatea, pentru că nu este chemarea unei constituții, să reglementeze și modalitățile concrete de făptuire a acestui stat de drept, iar această inițiativă legislativă este tocmai o asemenea modalitate.

Dacă ministrul finanțelor ar fi astăzi lângă noi, și cred că este lângă noi, chiar dacă nu se află în acest moment pe bancă, ar spune un da, bănuiesc eu, ca și grupul parlamentar din care fac parte, acestui proiect de lege care, prin varianta amendată de comisie, reprezintă doar o formulă minimală pe care Legislativul, în acest moment, o propune corpului judecătoresc. Iată-l că a venit la momentul potrivit (domnul ministru al Finanțelor), iar dacă ministrul finanțelor este pe bancă alături de reprezentantul Ministerului Muncii, cred că se află cumva în situația unui judecător care cu mâna lui semnează o hotărâre. De data aceasta, hotărârea are un profund caracter politic, este cumva atipică, și prin această hotărâre spune dacă are o poziție în favoarea statului de drept sau în defavoarea acestui stat de drept.

Dacă mi-ați permite să parafrazez două....

 
 

Domnul Marțian Dan:(din bancă)

De mărimea salariilor ....

 
 

Domnul Adrian Vilău:

Nu, nu domnule coleg, judecătorii sunt în permanent contact cu corpul judecătoresc. Dacă dumneavoastră, din poziția pe care ați avut-o și o aveți, disprețuiți acest corp judecătoresc, este opinia politică a dumneavoastră.... (Gălăgie și comentarii în bănci).

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, vă rog să reveniți la punctul de vedere al grupului dumneavoastră în legătură cu acest proiect de lege.

 
 

Domnul Adrian Vilău:

În momentul în care sunt provocat din sală nu pot decât să răspund.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu vă provoacă nimeni decât eu, eventual.

 
 

Domnul Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog să reveniți la punctul de vedere al grupului. (Comentarii și gălăgie în sală)

 
 

Domnul Adrian Vilău:

Fiind în permanent contact cu judecătorii, vreau să vă spun că cei care au mai rămas, pentru că din păcate au mai rămas doar judecători, nu mai vin judecătorii spre această funcție, nu rămân, așa cum poate în mod greșit s-a format impresia, pentru bani. Acești oameni îmbracă roba pentru că au o anumită pasiune și pentru că cred că se mai poate face dreptate. Iar dacă mi-ați permite acum să parafrez două vorbe celebre aș spune că dacă ar fi un pas mic pentru Legislativ acest proiect de lege, ar fi un pas mare, poate, pentru democrația românească, iar dacă justiție nu e, democrație nu e.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ion Lazia, grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

 
 

Domnul Ion Lazia:

Domnule președinte de ședință,

Stimați invitați.

Stimați colegi,

Aș încearca, cumva, să îl parafrazez pe colegul meu de la PUNR și într-adevăr să spun că nu mă pot ridica la pledoaria pe care colegii din Comisia juridică au făcut-o la acest microfon pentru susținerea acestui proiect de lege. Dar aș vrea să vă spun totuși dumneavoastră că acești colegi, în raportul pe care l-au înaintat comisiei noastre, nu au fost chiar atât de hotărâți și de bine argumentați. Iată de ce, de fiecare dată când apar astfel de proiecte de lege, se trece ușor către tenta politizantă a tematicii.

Grupul parlamentar PDSR din cadrul comisiei, și având girul formațiunii pe care o reprezintă, a analizat cu responsabilitate prevederile acestui proiect de lege. Trebuie să remarcăm și faptul că această inițiativă vine din partea Executivului, chiar dacă în anumite momente pot exista diferențieri între Executiv și grupul parlamentar, vreau să vă spun că și noi, alături de celelalte formațiuni politice, apreciem și considerăm la justa valoare actul justiției.

În consecință, suntem de acord cu amendamentele propuse și acceptate de către comisie, urmând ca acolo unde într-adevăr există diferențieri prea mari, să se facă amendamentele de rigoare. Dar prin acceptarea, în linii mari a amendamentelor propuse de către comisie, considerăm că dăm un răspuns, pe măsură, actului justiției și justiției în sine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, are cuvântul domnul deputat Popescu Mircea, din partea grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat.

 
 

Domnul Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Stimați invitați,

Într-adevăr astăzi am reușit să aducem în discuție proiectul de lege cu privire la salarizarea magistraturii.

Din discuțiile care au fost până în prezent, toate grupurile parlamentare și-au arătat disponibilitatea de a vota acest proiect de lege, așa cum a fost adoptat de către comisia noastră de muncă și protecție socială.

În argumentarea susținerii acestui proiect de lege, fiecare a venit cu tot ce a avut mai potrivit pentru această lege. Aș vrea să mă refer numai la două aspecte care au fost prezentate de către colegii noștri, dar pe care aș vrea să le subliniez puțin. Una dintre ele se referă la aspectul constituțional. Atâta timp cât Constituția așează Magistratura, Justiția, între cele trei puteri sau autorități, cum o numește ea, mi se pare anormal și cu foarte mare întârziere stabilirea acestor salarii astăzi. În mod normal, ar fi trebuit după apariția Constituției, după intrarea în vigoare, ca Executivul să revadă acest aspect important al vieții noastre sociale și ar fi trebuit ca acest proiect să-l fi discutat cu câțiva ani în urmă.

Un alt aspect la care aș dori să mă refer este cel al acoperririi cu posturi în Justiție. Din datele pe care le avem prezentate de Ministerul Justiției, este o situație extrem de negativă, ba chiar alarmantă într-un fel . Oameni care au o anumită vechime în Justiție se văd nevoiți să migreze spre alte profesii aducând un prejudiciu extrem de grav justiției, în ansamblu. Așa cum s-a spus mai înainte, într-adevăr , oamenii din justiție se formează într-un timp mai îndelungat. Este foarte greu pentru justiția română în prezent să umple acest gol de cadre, cadre tinere, pe de o parte, care nu au această atractivitate pentru salariile respective, iar pe de altă parte până se formează și ajung judecători demni așa cum trebuie să existe.

Grupul nostru parlamentar, de la început, a fost pentru majorarea coeficienților de ierarhizare față de proiectul care a venit de la Guvern și în prezent îl considerăm încă nesatisfăcător chiar și cel adoptat de comisie. Sperăm ca într-un timp de câțiva ani de zile, următorul parlament să revadă acest act normativ și într-adevăr să-l aducă acolo unde îi este locul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul domnul deputat Anghel Stanciu, în numele grupului parlamentar al partidului România Mare.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Domnilor colegi,

Există în viață lucruri la care te pricepi și lucruri la care nu te pricepi și, când mai ai și neșansa să vii după câțiva maeștri ai Baroului și ai dreptului, nu-ți rămâne decât un singur lucru: să vorbești frumos și bine despre ceea ce nu te pricepi. Prin urmare, eu, ca reprezentant al grupului parlamentar, vă spun că apreciem în mod deosebit și la cel mai înalt rang cu putință locul și rolul Justiției în statul de drept, pe care toți căutăm, cu mijloacele de care dispunem, sub o formă sau alta, să-l instaurăm în România post-decembristă.

Deci, asupra necesității întăririi rolului Justiției, asupra necesității protecției judecătorilor, salarizării acestora ș.a.m.d. nu cred că este cineva care să ridice obiecțiuni. Dar noi trebuie să înțelegem - și cred că și colegii noștri pe care viața i-a hărăzit să ne judece și pe noi și pe alții - că fac parte, oricât le-ar plăcea sau nu le-ar plăcea, dintr-un organism, din societatea românească. Justiția nu se poate plasa deasupra, chiar dacă vrem să o facem, într-un mod sau altul, Dumnezeul nostru, al tuturor, pentru ca atunci s-ar rupe de realități, s-ar rupe de tradiții, de istorie ș.a.m..d. Prin urmare, demersul nostru trebuie privit în acest sens, al integralității Justitiei ca parte, evident și ca putere, în organismul social de moment și de perspectivă pe care vrem să-l perfecționăm. A absolutiza, din acest sistem, o parte sau alta, a încerca desprinderi prin start fals, nu cred că înseamnă a se desemna societatea drept câștigător, așa cum nu cred - cu toată stima și tot respectul pe care le am pentru un distins coleg de al meu, domnul Dobrescu, de la care, sincer să fiu, am învățat multe, poate și ca inginer să învârt cuvintele în fața dumneavoastră acum - că cinstea, corectitudinea și morala nu sunt neapărat create și întreținute de bani. Este o condiție, cum se spune în matematică, necesară dar nu suficientă.

De aceea, îmi dați voie să nu jignesc pe cei care au făcut apostolat în justiție și care au creat și școli, probabil, în justiție ca și în construcții, ca și în medicină, ca și în strungărie. E o școală și ea, pe care, cu voie sau fără voie, trebuie să o respectăm pentru că altfel, cu banii pe care îi putem da cu toptanul, nu putem cumpăra nimic, dacă nu face și strungarul și lucrătorul de la metrou și celălalt, care evident că are salariul mic, dar acest lucru nu înseamnă că nu e cinstit, nu înseamnă că nu e corect, aceasta înseamnă că își face datoria să meargă trenul pe "cele șini" că altfel zboară cu noi cu toți... și căutam în altă parte, adică, la medic, la acela care, dacă e chirurg nu-și permite să greșească. Un dosar se mai greșește. Nu vreau să fiu, .... doamne ferește, ... insidios, dar se mai greșește. De aceea sunt și mai multe trepte. Dar cui i-ar conveni, fiind judecat la treapta I-a, treapta a 2-a, treapta a 3-a, să fie operat la treapta I-a, treapta a 2-a, treapta a 3-a ?! Care s-ar supune ?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Depinde de unde începe operația !

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

De la cap, domnule președinte !

(Râsete în sală, aplauze)

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Depinde cine este acel cap !

A fost o digresiune.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă respect prea mult ca să intrăm în polemică.

Prin urmare, stimați colegi, nu e bine să punem problema comparațiilor între profesii și cred că nu e bine pentru că mă încearcă și pe mine o amărăciune: amărăciunea desprinderii din ansamblul organic care reprezenta, dacă nu mă înșel, Ordonanța nr.39, a ierarhizării coeficienților pentru bugetari, a unui segment important. E indiscutabil, nu pun în discuție, dar prin această desprindere și prin aceste pledoarii, care trebuie să fim sinceri, a fost o plăcere să le auzim, se creează dezechilibre.

Nu vreau, și o spun și colegului Vilău cu care am avut o discuție anterioară, să fiu reprezentantul unei idei sau că formațiunea noastră ar fi reprezentanta unei idei, să moară capra vecinului, Doamne ferește. Totuși a crede că un absolvent cu doi ani, așa se specifică aici, doi ani și examen de capacitate, poate să ia coeficientul 4, iar profesorul lui, nu bun, nu foarte bun, dar cel care i-a sădit stâlpii justiției în propria minte și îi va ghida prin aceasta întreaga carieră, să-l lăsăm numai cu 3,5 ? În primii doi ani mă refer, și așa iese la pensie ! Nu spun în câți ani îl faci. Nu vreau să fie o pledoarie pro domo, dar ceva mai trebuie totuși modificat pentru că nu cred că este corect. Nu față de ei... eu nu spun că sunt mari, eu spun că celelalte sunt mici ! Un profesor care predă la Institutul național de pregătire și perfecționare a magistraților... nu știu dacă sunt cei de la Facultatea de drept, care au trecut printr-o grilă... de la purtatul genții, la preparator... toți cei care au mâncat această pâine știu ce înseamnă cariera universitară și cum se ajunge... până la acești domni, pe care îi respect... dar dacă le dăm lor 4,4 coeficient, predând probabil un fel de cursuri post-universitare, bănuiesc, pentru că pregătesc magistrați deja făcuți, celălalt, colegul lui profesor la catedră, rămâne la același 3,5.

Se pune problema: și atunci ce doriți ? Să le micșorăm pe acestea la nivelul celor din învătământ ? La nivelul celor din medicină care sunt mai mici decât în învățământ ? Asta doriți ? Nu ! Dorim să le ridicăm pe toate la acest nivel. Să păstrăm o anumită corelație ca organismul să funcționeze pe acea scară de valori sociale despre care vorbea un distins coleg, pentru că dacă nu păstrăm limita și măsura și dacă mergem pe ideea că un magistrat după 10 ani... și un chirurg nu-l faci în 10 ani, sau cel puțin nu știu câți ar accepta să se lase operați de chirurgul cu 3 ani vechime sau 5 sau 10... deci dacă am accepta această idee, am fi falimentari.

Și atunci, aș ruga pe domnul ministru de finanțe să ne spună ce are de gând cu legea salarizării bugetarilor ? Cum vede domnia sa această armonizare ? În sus sau în jos?

Dacă magistratul la 10 ani capătă salariu de ministru, pentru că așa capătă, are 5,3, noi acum avem 5,25.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

După nivel.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

...după nivel, evident. Mie o să-mi dați mai mic, după cuvântarea aceasta . (Râsete) Dar este obligatoariu să ne spună.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Sigur. Deci, este o întrebare pe care o adresăm Ministerului Finanțelor.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

De aceea, noi încheiem cu această rugăminte, ca domnul ministru de finanțe să ne spună ce are de gând și solicităm moderație și credem că găsim această moderație în a vedea niște alineate care trebuie, evident, ponderate, ca să nu le spun altfel, de a încuraja să rămână tineretul în Justiție pentru că el se formează, a încuraja și rămânerea acestora în posturile Justiției și a-i face să înțeleagă că dacă avocații și-au făcut legea avocaților, și bravo lor, dacă notarii și-au făcut legea notarilor, și bravo lor, este cazul să fim de acord ca și magistrații să-și facă legea lor, dar lege model, adică o lege justițiară, dreaptă pentru toți, astfel încât ceea ce a spus amicul meu, domnul Athanasiu, să se realizeze. Să piară lumea, dar să se facă dreptate, nu să piară lumea dar să ne luăm salarii !

Prin urmare, grupul nostru parlamentar va cântări și va da ceea ce se cuvine și merită justiția românească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc domnule deputat. În continuare domnul deputat Kerekes Karoly, în numele grupului parlamentar al UDMR

Îl rog pe domnul ministru al finanțelor, domnul Georgescu, să pregătească un răspuns foarte succint la această întrebare a domnului deputat Anghel Stanciu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Este evident pentru noi că și în condițiile de austeritate trebuie să rezolvăm această problemă a salarizării magistraților. Ar trebui să aducem o îmbunătățire substanțială în acest domeniu, însă, din păcate, acest proiect de lege nu rezolvă pe deplin problema salarizării magistraților. Este adevărat că aduce anumite corecturi, dar îmbunătățirea pe care o face este minoră.

Societatea noastră în tranziție se confruntă cu o serie de probleme, de maladii. În lupta dură împotriva criminalității, a corupției, Justiția are un rol deosebit, are o responsabilitate enormă. Eu acum am vorbit numai de un aspect. Justiția nu se poate rezuma numai la acest aspect. Demnitatea magistraților trebuie apărată. Magistraților trebuie să le asigurăm un trai decent, fără probleme. Numai prin aceasta vom putea atinge scopul.

După cum v-am spus și mai înainte, corecturile, din păcate, nu aduc îmbunătățiri importante. Ele sunt insuficiente. Eu, mai bine, nici nu aș vota această lege, ca semn de protest. Așa cum vă spun, ca semn de protest . Dar cred că până la sfârșit legea va fi votată și trebuie votată, chiar dacă nu rezolvă pe deplin problema salarizării magistraților pentru că altfel nu putem face nici un pas înainte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat și vă rog să nu protestați decât prin vot favorabil. Prin vot favorabil se poate protesta la acest proiect de lege.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Gorun, în numele grupului parlamentar al Partidului Liberal ‘93.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Gorun:(din sală)

Și PAC.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

PAC-ul este partid și nu grup parlamentar, dacă doriți să vorbiți, facem acest gest.

Aveți cuvântul.

Deci , grupul parlamentar PL’93 + Partidul Alianței Civice.

 
 

Domnul Gheorghe Gorun:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu știu ce are domnul președinte ....

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Am un regulament.

 
 

Domnul Gheorghe Gorun:

...al ședinței de astăzi cu Partidul Alianței Civice.....

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vai de mine... Nu, vă rog....

 
 

Domnul Gheorghe Gorun:

De fapt, cred că domnia sa are ce are cam cu toate partidele politice reprezentate în Parlamentul României.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Bineînțeles, atunci când nu realizează respectarea regulamentului. (Comentarii)

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Gorun:

Domnilor colegi,

În 1990 s-a realizat, în mod declarativ, recunoașterea Justiției ca fiind o putere în stat. Spun declarativ pentru că ceea ce trebuia să se pună la fundamentul acestui principiu, spre a se realiza efectiv independența Justiției și manifestarea Justiției ca o putere în statul românesc, nu s-a realizat în totalitate nici până în momentul actual.

Un pas important în direcția punerii de acord a acestui principiu declarativ, formulat în 1990, s-a produs prin elaborarea de către Parlamentul României a legilor de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești, unele dintre ele mai complete, altele mai puțin complete, unele mai bune, altele mai proaste.

Nici în acest domeniu legislativul României nu a reușit să realizeze în totalitate ceea ce este necesar pentru realizarea unei justiții competente, independente și pertinente în România.

Un al treilea moment care este în derulare acum, este acordarea inamovibilității judecătorilor, acțiune prin care s-a realizat și, nădăjduiesc eu și colegii mei din Partidul Alianței Civice, o să se realizeze în totalitate o serioasă breșă și, în final eliberarea totală a justiției din postura pe care regimurile autoritare și totalitare au ținut-o și doresc s-o țină în continuare, postură care s-ar traduce prin aceea de slujnică a regimului politic.

Un al patrulea moment al acestui demers foarte important pentru justiția românească încearcă să ni-l propună astăzi Guvernul României, dar, subliniez, dar în mod responsabil comisia Camerei Deputaților, de specialitate: salarizarea judecătorilor și a personalului din instanțele judecătorești.

Proiectul, respectiv acest proiect de lege, încearcă să înlăture ceea ce întreaga societate românească, responsabilă, recunoște, și anume că salariile magistraților sunt umilitoare, că ele nu sunt în măsură, nici n-ar avea cum să fie, să asigure protecția materială a celor care lucrează în această foarte importantă componentă a statului de drept.

Proiectul Legii privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorităților judecătorești, în varianta îmbunătățită substanțial de către comisia Camerei Deputaților urmărește să asigure condiții pentru realizarea normală a actului de justiție în România. Între aceste condiții aș remarca: creșterea prestigiului magistraților; stăvilirea migrației dinspre autoritatea judecătorească spre alte domenii învecinate; asigurarea independenței materiale a magistraților și evitarea actelor de corupție; corelarea salariilor magistraților cu complexitatea și responsabilitatea socială pe care magistrații o au în statul de drept.

Legea, în această formă în care noi o vom lua în discuție, stabilește foarte riguros coeficienții de ierarhizare a salariilor și modalitățile de avansare a magistraților, stabilește sporurile de stabilitate în magistratură și indemnizațiile de ședință ale magistraților, precum și salarizarea celorlalte categorii de personal din interiorul autorităților judecătorești. Legea stabilește, totodată, și aceasta este o noutate pentru sistemul judiciar românesc de după 1947, stabilește sporurile specifice personalului civil cu atribuții de conducere și control a activității penitenciarelor din Ministerul Justiției, precum și a personalului civil din Direcția Generală a Penitenciarelor și a unităților sale.

Doamnelor și domnilor deputați,

Această lege este un pas important în direcția recunoașterii rolului magistraților în consolidarea și apărarea statului de drept, rol ce trebuie subliniat și prin modul de protecție, inclusiv prin salarizarea decentă a acestei categorii foarte importante.

Nădăjduiesc la fel ca și dumneavoastră că de acum înainte nu vom mai vorbi de corupție în justiție. Nădăjduiesc că ceea îmi spunea în repetate rânduri un amic magistrat, și anume că dacă în 1989 Revoluția a fost îndreptată împotriva miliției și a securității, Doamne ferește ca o altă Revoluție să nu fie îndreptată împotriva justiției - nădăjduiesc, zic - că asemenea opinii, asemenea exprimări nu-și vor mai găsi locul în societatea noastră.

Evident, nici acest proiect de lege nu reușește să stabilească prin coeficienții formulați, o salarizare care să-i facă eminamente independenți din punct de vedere material de orice altceva, pe magistrați. Pentru că nu trebuie să uităm, domnilor colegi, magistrații nu au voie să se angajeze într-o nici altă activitate. Deci, ei trebuie să trăiască numai din salarizarea pe care în mod corect, coerent și decent trebuie să le-o asigure statul român.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi,

Prin excepție și prin extensiune, întrucât există o normă a Regulamentului care permite președintelui de ședință să realizeze acest lucru, ofer cuvântul domnului deputat Teodor Vintilescu pentru un minut. Deci, dreptul la intervenție al fiecărui deputat. Un minut, atât a solicitat domnia sa.

Vă rog frumos să fiți de acord pentru că e mai bine să fie prezent la dezbateri decât în altă parte.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Vedeți că sunt o excepție...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu, prin excepție, am spus...

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mi s-a dat voie de data asta să vorbesc un minut. Înainte vreme am avut numai 20 de secunde, altădată.

Eu am să vă rog pe dumneavoastră să gândim cu toții la un adevăr pe care-l trăim și pentru mine lucrurile sunt în felul următor: conștiințele oamenilor sunt ca metalele; toate au o temperatură de topire. Din această cauză eu vreau ca acest magistrat al nostru să fie așezat pe un tron, pentru că el își pune întotdeauna viața în primejdie.

Pentru mine, domnilor, un stat care nu are justiție, nu este stat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vedeți, domnilor colegi, au fost 30 de secunde. Dacă fiecare ar înțelege acest lucru cred că am fi foarte operativi la adoptarea acestui proiect de lege.

Domnilor colegi,

Îl rog pe domnul ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu, să răspundă, așa cum l-am rugat, sintetic, întrebării domnului deputat Anghel Stanciu de la Partidul Romania Mare.

V-a întrebat în legătură cu echilibrul care trebuie asigurat pe grila salarizării între puterea, pe care acum o discutăm sub aspect salarial, și celelalte categorii bugetare și când veniți cu legea prin care se modifică și alte grile, în speță la parlamentari, la guvernanți și la alte categorii de demnitari.

Aveți cuvântul.

Deci, numai la această întrebare, vă rog. Dacă aveți observații de fond la textul de lege, când ajungem la articole o să vă ofer întotdeauna cuvântul.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi dați voie să-mi exprim opinia legată, din punctul de vedere financiar de data aceasta, de proiectul de lege aflat în discuție și prin răspunsul meu am să dau amănunte și întrebării formulate de domnul deputat Anghel Stanciu.

Deci, desigur, uneori latura financiară a oricărei decizii este redusă la formule de genul "calcule de aritmetică simplă", sau "limbajul rece al cifrelor" sau altele asemenea, dar principiul și aspectele de fond care trebuie să guverneze o decizie sau alta trebuie să subscrie, trebuie să se subsumeze faptului că societatea nu poate consuma mai mult decât produce și, sigur, în interiorul ierarhizărilor, în interiorul clasificărilor trebuie să se acorde fiecărui segment social locul meritat în raport cu importanța, răspunderea, riscul funcției și poziției pe care o ocupă în acest aparat public.

Decizia aparține dumneavoastră. Dacă este mai important un reprezentant al puterii judecătorești decât unul al Executivului, dacă este mai riscantă activitatea unui polițist decât cea a unui procuror, dacă este mai riscantă activitatea unui inspector fiscal, care trebuie să prindă faptele, să le surprindă, să le constate, în prima fază, la marii evazioniști, care după aceea reprezintă materia primă a justiției, tot dumneavoastră sunteți cei care veți judeca și veți stabili pozițiile în materie de salarizare între un reprezentant al autorității publice locale, spre exemplu, un primar, spre exemplu un prefect, ca reprezentant în teritoriu al Guvernului și celelalte funcții din puterile statului de drept, tot dumneavoastră veți avea latitudinea, ca, în raport, cu decizia pe care o veți lua astăzi să ne indicați odată cu dezbaterea proiectului Legii de buget pe 1996 și sursele din care pot fi satisfăcute unele, altele, toate sau chiar mai multe dintre solicitările, amendamentele și propunerile dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor deputați,

E adevărat că puterea judecătorească reprezintă unul din stâlpii statului de drept. Acesta a fost și raționamentul care a stat la baza inițierii și avansării de către Guvern - și aici trebuie să reținem cu toții acest lucru - deci, de către Guvern, nesilit de nimeni, a unui proiect de lege după largi consultări cu reprezentanții puterii judecătorești la toate nivelele, care să amendeze nivelul de salarizare în acest segment deosebit de important al instituțiilor statului.

S-au adus în comisii anumite amendamente. Și noi le-am discutat cu reprezentanții puterii judecătorești și am fost receptivi, gândind că într-o etapă, eventual ulterioară, pot fi ele satisfăcute în raport cu resursele, în raport cu posibilitățile financiare de care dispune statul în acest interval de timp.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rugăm să înțelegeți că suntem într-o perioadă de consolidare a realizărilor de aducere sub control a inflației, de stabilitate macroeconomică, de încadrare în niște limite de consum legate de posibilitățile pe care le oferă societatea românească și de capacitate de îndatorare a țării, în condițiile păstrării independenței, autonomiei și stabilității acesteia. Deci, fără să periclităm aceste atribute deosebit de importante ale unei țări.

Dumneavoastră aveți latitudinea să aprobați astăzi oricare dintre propunerile care vor fi dezbătute aici. Eu vreau, însă, numai să vă avansez cu titlul de subiect pentru reflecții ulterioare și în timpul deciziei, care, așa ca și în cazul unui judecător este supusă conștiinței și spiritului care trebuie să guverneze un asemenea demers, deci, se dorește să se meargă undeva la un coeficient de 5,30 - ca să luăm un lucru mai ușor perceptibil și ușor corelabil - deci, la un coeficient de 5,30 pentru funcția maximă de execuție în puterea judecătorească, în timp ce un prefect, la București numai, are 5,50, dar prefecții din toate celelalte județe au 5,20 coeficientul azi, când un primar, la București numai, are 5,50, dar în toate celelalte orașe are 4,80 indicele de corelare, când un colonel comandant de batalion, cu toate sporurile are în jur de 4,50, când un profesor universitar are 3,50, când un medic primar (care ne îngrijește pe toți și sănătatea este bunul cel mai de preț și pe care nu o prețuiești decât când este pe cale de înrăutățire), deci, are 2,90 medicul, un expert la un minister în administrație, administrația de la care se cere reformă, se cere înnoire, se cere progres, transformare, deci oameni calificați care să știe care sunt obiectivele societății, obiectivele politicii și care sunt căile de atingere a acestora, sigur, acesta are numai 2,45 indice de corelare. E valabil și la Ministerul Mediului și la Ministerul Industriei și la Ministerul Agriculturii și la Ministerul Finanțelor, care are un ușor spor de 20 la sută, deci, are 2,80 undeva, dar nu mai mult. Și anumite stimulente, dar care acum nu prea mai pot fi acordate datorită lipsei de lichidități în economie și a blocajului financiar care se manifestă destul de pronunțat.

Acestea au fost numai câteva criterii de referință și, implicit răspund și domnului deputat Anghel Stanciu, prin care înțelegând, să spunem, urgența și nevoia și presiunea sub care se află o anumită putere în statul nostru de drept, trebuie într-adevăr să venim cu unele amendamente la salarizare.

Și, iată, Guvernul a venit cu o asemenea propunere, cheltuielile, efortul bugetar pe care-l presupune punerea în aplicare a variantei guvernamentale însemnând - nu intru în amănunte - față de bugetul care vă este dumneavoastră înaintat și unde nu sunt incluse asemenea influențe, deci, însemnând un efort suplimentar de 25 la sută. În medie, o majorare a veniturilor cu 25 la sută. În comisie se vine cu o suplimentare undeva în jur de 17-18 la sută, deci, o majorare generală de 42 la sută.

Dacă noi credem că există pe alocuri corupție în justiție așa cum poate exista și în alte zone ale puterilor statului de drept și dacă un 10-12 la sută față de propunerea guvernamentală sau 18 la sută va elimina acest fenomen fără niște reguli prudențiale și deontologice foarte riguroase în sistemul justiției, ca și în sistemul administrației - și, de aceea, fac un apel sincer și colegial la dumneavoastră să ne ajutați cu Legea funcționarului public, pentru că noi nu suntem în măsură, Guvernul, alte puteri în stat să emitem ordine, hotărâri de Guvern în domeniul nostru de activitate neavând cadru juridic general, legea - emisă în baza Constituției- care să ne spună care sunt limitele, competențele, obligațiile unui funcționar de stat.

Deci, și aici trebuie să urgentăm pentru că altfel ne plasăm pe un teren foarte alunecos în care nu putem acționa cu fermitate pentru prevenirea și eliminarea acestui flagel al corupției.

Sigur, încurajarea justiției și stimularea sa pentru stabilitate, ceea ce este un lucru bun, nu trebuie să conducă la destabilizarea sau la decorelări cu alte segmente ale sistemului instituțiilor publice. Noi avem nevoie și de justiție bună, dar avem nevoie și de un Executiv puternic, în toate componentele sale, avem nevoie și de un aparat foarte serios al Parlamentului, al legislativului, care să pregătească și să examineze propunerile de legi pentru ca ele să răspundă cât mai bine cerințelor societății.

Credem noi că vor fi foarte mulți care să implice în viața politică, mai ales la nivel local, să facă față unor campanii electorale dure, să aibă privațiuni în ceea ce privește viața personală și posibilitățile de a obține câștiguri materiale legale, dar și din alte surse. Deci, acești oameni credeți că se vor implica în activitatea de politică la nivel local să devină primari când funcții de execuție din zona respectivă sunt remunerate cu niveluri superioare bine față de funcția de primar? Și când programul unui primar este de 24 de ore, și dacă nu curge apa, și dacă e o gropă pe stradă, și dacă nu s-a dat zăpada, și dacă nu este apă caldă sau nu urcă apa la etajul X, este de vină primarul și nu o altă funcție... Și, pentru toate acestea, indice 4,80. O să spuneți:"Nu! E foarte bine. Lăsați 5,30 la propunerea legislativă pe care o discutăm și duceți-l și pe primar la 5,50..." Și, după primar se duce tot aparatul prefecturii, și se duc toate ministerele și avem peste 1 milion de funcționari publici, doamnelor și domnilor, și înseamnă că trebuie să mai facem un efort bugetar în lunile următoare, să spunem, de la 5 aprilie, în sumă de 700-800 de miliarde. 700-800 de miliarde! Și, trebuie să vedem de unde luăm banii ăștia. Au dreptate și domnii doctori, au dreptate și domnii cercetători științifici, au dreptate și domnii profesori de la licee. 700-800 de miliarde. Acești bani nu sunt disponibili în momentul ăsta în societate. Străinătatea nu vrea să ne împrumute mai mult, că trecem în tranziție, că parcurgem o perioadă delicată, cu costuri sociale, cu presiuni sociale, cu tensiuni sociale și așa mai departe. N-are disponibilități mai mari decât noi și, atunci, prin efortul nostru propriu, prin decența și prin raționalitatea în decizii, în solicitări, în revendicări, trebuie cu toții să depășim acest moment, e adevărat, pe fondul eliminării unor dezechilibre între diferite instituții ale statului și pe fondul consolidării funcționalității fiecăreia dintre aceste instituții.

Eu aș vrea să închei cu apelul sincer la dumneavoastră de a reflecta cu multă bunăvoință și cu seriozitate la deciziile pe care intenționați să le adoptați în continuare, într-adevăr să ajutăm puterea judecătorească. Guvernul, repet, a inițiat acest demers, în mod suplimentar comisia a venit și cu alte propuneri, care, unele dintre ele, majoritatea aș vrea să spun, nu sunt inacceptabile pentru că se referă la segmente limitate ale puterii judecătorești și la oameni care, într-adevăr, unii dintre ei nu au venituri mari - grefierii, executorii judecătorești și așa mai departe - iar, ceilalți, îndeosebi tinerii, trebuie încurajați pentru a opta pentru puterea judecătorească și a rămâne în interiorul ei pe o anumită perioadă de timp, eventual cât mai mult.

Dar, alte facilități și mai ales corelarea altor instituții cu puterea judecătorească, mi se pare în acest moment inoportună. Și, de aceea, vă propun ca într-un anumit loc să lăsați - al legii sau în finalul acesteia - să se facă o precizare că prevederile legii sunt valabile, așa cum o veți adopta dumneavoastră, sunt valabile numai pentru puterea judecătorească, iar alte segmente ale sistemului instituțional atunci când au probleme cu personalul, cu salarizarea, să vină în față dumneavoastră, să justifice care sunt problemele, să justifice care sunt argumentele și nu în mod automat ceea ce obține justiția astăzi să se reflecte în alte 7-8-10 instituții ale statului mâine. Pentru că este inechitabil și este inetic.

Sigur, cred că am răspuns și domnului deputat Anghel Stanciu. Trebuie să avem puterea să avem discernământul necesar, să discernem, deci, și o ultimă remarcă pe care am să-mi permit să v-o reamintesc odată cu discutarea bugetului trebuie să vedem de unde alocăm resurse suplimentare în bugetul Ministerului Justiției, Curții Supreme de Justiție, în bugetul Ministerului Public pentru a satisface aceste solicitări care, repet, față de bugetul aflat în posesia dumneavoastră reprezintă un 40 la sută. Sunt nevoi, sunt justificate marea majoritate, dar să vedem unde găsim aceste resurse, care este instituția statului bugetară disponibilă să înțeleagă urgența unei alte componente a sistemului instituțional și să-i acorde prioritate în această etapă, urmând ca în fazele următoare, poate un alt segment al sistemului instituțional să beneficieze de remunerații, de stimulente suplimentare.

Cu acea precizare pe care vă rog să o luați în seamă legat de faptul că prevederile legii se referă "stricto senso" numai la puterea judecătorească și nu la alte instituții ale statului care doresc să se coreleze cu puterea judecătorească în mod automat, vă supunem atenției proiectul de lege aflat în dezbatere.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule ministru. O clipă, vă rog, să rămâneți aproape de microfon. Deci, sunt două lucruri la care vă rog să răspundeți direct și scurt. Acest proiect de lege se referă doar la salarizarea autorităților judecătorești și nu are legătură cu întrebarea domnului deputat Anghel Stanciu, dacă prin acest proiect vom reflecta ca și perspectiva asupra corelării și celorlalte domenii de activitate. Deci, acest proiect se referă strict la puterea judecătorească.

Doi: când veniți cu celălalt proiect de lege, cu creșterea, respectiv 25 la sută, așa cum știm unii dintre noi, a salariilor la întreg sistemul bugetar? De fapt, aceasta a fost întrebarea domnului deputat Stanciu.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Da. Deci, domnule președinte de ședință, am să vă fac completarea necesară. Mă scuzați că n-am reținut întrebarea în totalitate. N-am fost tot timpul prezent cât ați luat dumneavoastră cuvântul și mă scuzați. Din motive obiective.

Deci, proiectul de lege prin care se propun amendamente la ierarhizarea salariilor funcționarilor bugetari, fosta Ordonanță 39 aprobată prin Legea 134/1995, este deja înaintat la Parlament. Dar, vă fac precizarea și vă fac și încunoștiințarea din unghiul de vedere financiar, că în lege sunt prevăzute îmbunătățiri, amendamente ale salariilor funcționarilor publici din scara inferioară a salarizării personalului bugetar. Și, anume personalul cu studii medii, personalul auxiliar din învățământ, din sectorul de sănătate, din sectorul de agricultură și așa mai departe.

Nu sunt prevăzute în respectiva lege îmbunătățiri ale salarizării personalului din administrație, gen experți în ministere, aici prezenți de față, secretari de stat, parlamentari, miniștri, alte segmente ale funcționărimii publice, pentru că în acest an avem un deficit bugetar de numai 2,2 la sută pentru a putea pe bugetul consolidat pe total finanțe publice ale țării, pentru a putea consolida aceste macro-echilibre într-un an în care trebuie să stabilizăm și mai bine și să ținem sub control principalele balanțe echilibre ale economiei, n-avem de unde să ne împrumutăm mai mult, domnilor, avem o capacitate de atragere a surselor limitată în raport cu ceea ce este disponibil pe piața financiară. Legea este - repet - promovată la comisiile de specialitate, nu rețin dacă la Cameră sau la Senat, are o creștere medie de circa 20-25 la sută pentru personalul, în general, cu salarii mai mici din ierarhia, din scara de salarizare a Ordonanței 39, efortul bugetar este destul de important, circa 180 de miliarde la nivelul unui an. Dacă intră, eu știu, într-o lună de zile, să spunem, efortul se cifrează undeva în jur de 150-160 de miliarde, care bani, însă, revin, nu sunt incluși în proiectul de buget care a fost elaborat și înaintat în luna septembrie, în luna octombrie a anului 1995. Nici nu era posibil pentru că bugetul se fundamentează, se întocmește pe baza actelor normative în vigoare la data elaborării sale. Și, acolo noi, în nota de fundamentare, avem o propunere legată de sursa bănească. N-are rost să intrăm acum în amănunte. O s-o discutăm în Senat și în comisiile de specialitate, dar prin acea lege - și cu aceasta închei - nu se reușește, să spunem, o corelare foarte bună pe orizontală pentru că oricum aparatul Executivului era în urma celui al puterii judecătorești. Într-adevăr, s-au adus argumente pertinente la vremea respectivă și noi am înțeles rațiunea acestora, acum se vine cu o nouă avansare a salarizării în domeniul puterii judecătorești și înțelegem care sunt rațiunile, urgența, hemoragia de resurse umane în alte zone ale activității de natură juridică și așa mai departe. Dar, se lărgește decalajul, crește ecartul dintre administrație -la dumneavoastră la Parlament, la fel nu sunt probleme pentru că oricum puterea legislativă și puterea judecătorească, având și un număr mai redus de persoane și-au permis să crească salariile experților, ale celorlalți.

Dar, reforma, domnilor, administrarea de zi cu zi se face la Executiv unde sunt un milion de funcționari și noi dacă dăm 0,5 coeficient, deci, undeva 40.000-50.000 la un funcționar, trebuie să dăm în mod corespunzător, în mod corelat, la alți 999.000 salarii, și asta înseamnă sute de miliarde pe buget. Dacă suntem o țară care vrem să transformăm bugetul statului într-un buget de salarii fără a asigura funcționalitatea instituțiilor, fără să realizăm prin buget funcția de investiții publice, ceea ce nu își asumă sectorul privat, pentru că sunt investiții mari, investiții costisitoare, investiții neprofitabile - ăsta este rolul statului între altele într-o economie - procedăm ca atare și să vedem care sunt rezultatele în perspectivă.

Eu am vrut numai să vă atenționez asupra acestor preocupări, asupra acestor provocări care ne stau în față și la care trebuie să răspundem împreună cu toții, pentru că ele, până la urmă, sunt decizii cu conotație economică, dar cu o puternică reverberație politică la care dumneavoastră trebuie să dați răspunsul împreună cu noi, pe baza elementelor pe care le fundamentăm.

Deci, domnule președinte de ședință, proiectul de lege pe care îl aducem este o ușoară amendare pentru cei cu salarii mai mici, dar, la nivel de studii superioare între cele două puteri - Executiv și putere judecătorească - se lărgește ecartul, se mărește decalajul.

Dumneavoastră apreciați și vedeți atunci când Dumnezeu va crede oportun ca opoziția să vină la guvernare, dacă puteți să guvernați cu oameni cu salarii de două ori mai mici decât cele ale puterii judecătorești și ale puterii legislative,

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc domnului ministru pentru informațiile suplimentare aduse și răspunsul dat domnului deputat Anghel Stanciu. Sperăm că acel proiect de lege se află măcar la Senat, la comisie. Am înțeles că la noi, la Camera Deputaților încă n-a ajuns sau nu a ajuns încă la comisie și la Biroul permanent și va trebui parcurs și acel proiect de lege foarte curând și foarte rapid, pentru că există un dezechilibru pe verticală intre salariile - cum ați spus dumneavoastră - celor cu studii superioare și studii medii pe fiecare segment în parte. De fapt, revendicările sociale vin de la acel segment unde salariile sunt foarte mici și pe care dumneavoastră am înțeles că le rezolvați, oarecum, prin acest proiect de lege.

Sigur că noi, parlamentarii, chiar dacă nu avem toți studii medii, partea din Executiv cu studii medii și alții cu studii medii din alte segmente, ne putem sacrifica, în continuare, pentru intervalul următor de activitate, indiferent că vom fi noi cei care vom veni în continuare în legislativ sau vor fi alții. Principalul este să rezolvăm pe cei care stau foarte slab din acest punct de vedere al salarizării, pentru că noi, deputații, ne mai descurcăm, încă.

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă înțeleg susținerea, v-am înțeles-o, cred că nu am intrat în contradicție la acest nivel al Executivului, între Ministerul Finanțelor, prin domnul ministru de stat Georgescu, și Ministerul Justiției, prin domnul ministru Iosif Gavril Chiuzbaian. Susținerea a existat, chiar dacă la un anumit nivel al salarizării, și din partea Ministerului Justiției, avem proiectul de lege al Guvernului, cu anumite corecturi, pe care le-a adus comisia de specialitate și cred că la dezbaterea pe articole este mai eficient să intervenim și să susținem un anumit punct de vedere.

Deci, noi am înțeles susținerea pe care dumneavoastră, ca ministru al Justiției, o acordați acestui proiect de lege și cred că au ințeles și colegii dumneavoastră că sunteți total pentru creșterea salariilor, la grilele prevăzute în Raport, în acest segment al autorității judecătorești.

De aceea, domnilor colegi, vă propun să trecem la dezbaterea pe articole începând cu adoptarea titlului acestui proiect de lege, măcar titlul și pe urmă luăm și o pauză. Da?

Deci, domnilor colegi, Raportul comisiei sper că-l aveți fiecare la îndemână, am să vă rog să aveți din când în când la îndemână și proiectul de lege trimis din partea Executivului, pentru a corela modificările pe care le-a realizat comisia.

Dacă sunt observații asupra titlului pe care-l propune proiectul de lege și pe care comisia îl susține? Nu sunt.

Cine este pentru adoptarea titlului acestui proiect de lege? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum, ca să fie și un preambul după titlu...

Doamna deputat Paula Ivănescu, deși nu ne aflăm într-un conflict la distanță, nu de persoane și personalități, ci de sexe, că-așa scriu ziarele, vă rog frumos să-mi dați voie să trec și de titlu și să adoptăm și preambului, după care o să facem pauză.

 
 

Doamna Paula Ivănescu (din banca comisiei):

Așa ați spus dumneavoastră , nu așa au scris ziarele!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, comisia noastră, dacă aveți raportul, ne propune ca preambulul textului legii, care va fi după Capitolul I și înainte de Secțiunea I-a, să constituie textului fostului art.1, pe care l-a propus proiectul de lege al Executivului. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc .

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere. Vă mulțumesc, domnule deputat.

30 de minute pauză. Poftă bună!

 
 

După pauză:

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, vă rog să vă reocupați locurile în sala de ședințe pentru a relua dezbaterile la acest proiect de lege.

Îi rog pe domnii chestori de serviciu să invite colegii să participe la dezbateri.

Domnilor colegi, deci poziția 1 din Raport, fostul art.1 a devenit preambul la acest proiect de lege, dupa Capitolul I și înainte de Secțiunea I, articol pe care noi l-am și adoptat.

Pct.2, deci art.2, așa cum este trecut și în Raport, are 7 alineate. Comisia noastră a ordonat foarte bine textul acestui raport, în sensul sistematizării. Pe cele două coloane, deci coloana a 2-a și a 3-a avem amendamentele comisiei și motivarea acestora, sper că toată lumea le-a parcurs, așa încât nu vom reveni să punctăm fiecare amendament în parte, voi da cuvântul doar colegilor care au propus amendamente și au fost respinse. Nu voi da cuvântul colegilor care doresc să comenteze amendamentele altor colegi de-ai noștri, pentru că nu are rost, le comentează comisia.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

De ce? Este în Regulament, doar nu-l suspendați!

Vă rog să respectați Regulamentul!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu-l suspendăm. Deci, voi pune la vot când vom ajunge la o asemenea chestiune, cu acordul sălii, tot regulamentar, domnule vicepreședinte.

 
 

Domnul Marțian Dan(din bancă):

Nu, dar Regulamentul spune că deputații pot lua cuvântul, dumneavoastră nu puteți suspenda Regulamentul.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, Regulamentul spune mai multe lucruri la acest capitol. Unu. Amendamentele care au fost respinse pot fi aduse în discuția Camerei de către colegii care le-au realizat. Doi. Tot Regulamentul spune că fiecare deputat are dreptul la intervenție. Trei. Tot Regulamentul spune că intervențiile pot fi limitate, la propunerea președintelui de ședință. Patru. Tot Regulamentul spune că președintele de ședință poate propune plenului o anumită formulă de lucru, cu acordul plenului. Așa vom face, cum este mai bine. Cinci. Să vedem ce ne mai rezervă perspectiva.

Deci, dreptul de-a interveni al fiecărui deputat la fiecare articol este înscris în Regulament. Da?

Deci, domnilor colegi, poziția 2, art.2, are 7 alineate. Observațiile comisiei la acest articol sunt trei.

La pct.1, la observații în sensul motivării, restructurării textului și reordonării acestuia sunt: eliminarea cifrelor I și III, , și a pct.4 de la alin.1 al art.2, textul acesta urmând să fie regăsit în cuprinsul anexelor, la finalul acestui proiect de lege.

A doua observație motivată a comisiei - alin.2 și 7 ale acestui art.2 din textul inițiatorului devin alin.1 și 6 ale art.3, deci au fost preluate în textul art.3, pe care îl vom dezbate după ce finalizăm dezbaterea la art.2. Poz.3, coloana 3 din raport.

Și a treia observație a comisiei - alin.2 al art.2, textul comisiei, a preluat conținutul alin.1 al art.3 din text, poz.3, coloana 2 din raport, pentru o mai bună sistematizare a legii.

Deci, vedeți, comisia noastră își motivează fiecare intervenție pe care a avut-o pe textul inițial și se preiau alineatele din textul 2 pentru art.3 și din textul art.3 pentru art.2.

Dacă sunt observații în legătura cu propunerile de amendare pe care comisia le formulează prin raportul său? Nu sunt.

Și acum le luăm în ordinea firească.

La alin.1, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Iar acum, domnule deputat, vă rog să fiți în temă cu raportul comisiei, vedeți că în continuare se preiau niște alineate pentru textul art.3, să nu interveniți acum.

Pct.2. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Sigur că și eu sunt entuziasmat de tot ceea întreprindem astăzi pentru că este totuși vorba de un efort bugetar de vreo 90 de miliarde, în condițile în care chiar noi, Camera Deputaților am redus la jumătate bugetul noastru și am ajuns cu un buget de 60 de miliarde.

Domnilor, la pct.2, eu cred că se face în mod restrictiv ceva care încalcă Constituția. Este vorba de vechimea în magistratură. Noțiunea aceasta este o noțiune specială în legislația muncii? Nu! Ar fi o noutate.

Dacă îmi permiteți, și aici noi trebuie să rectificăm acest text, să vă spun că vechimea în specialitate, că practic asta ar vrea să spună textul de aici, potrivit Legii nr.12 era în funcție de mai multe categorii: tehnice, economice, de altă specialitate și administrative. Domnilor, vechimea în specialitate, asta este problema care se discută aici. Potrivit definiției date de lege se înțelege: "perioada de timp în care persoanele respective au lucrat în activități corespunzătoare specialității funcției în care urmează să fie încadrate sau promovate. La determinarea vechimii în specialitate - și aceasta este important - se pot lua în calcul și perioadele lucrate în specialități înrudite".

Domnilor, așa cum este formulat textul este un text de castă. Nu este admis la vechime în magistratură decât magistrații și cei care se încadrează la art.47 și 48 din Legea nr.92. Eu spun că este o nedreptate și cred eu că s-ar rezolva acele probleme pe care ni le-a arătat și domnul ministru al Justiției, anume de-a aduce cadre în justiție și din alte specialități înrudite, pentru că dacă vin din alte specialități înrudite ele nu mai beneficiază de vechimea aceasta în magistratură și e rău. E rău pentru că nu vom avea magistrați.

Domnule președinte, dacă îmi permiteți. Art.47 și 48 din Legea nr.92, la prima vedere, sunt corespunzătoare pentru că printre magistrați suntem asimilați și noi cei care suntem membri ai Parlamentului, cei care lucrează în Ministerul de Justiție în specialitate, dar eu zic că încă este puțin. Vasăzică consilieri juridici din Ministerul Muncii nu pot beneficia de drepturile prevăzute la art.2, dacă vin în justiție? Cel care a lucrat în S.R.I., chiar în specialitate, în anchetă, nu poate să beneficieze? Cel care a lucrat ca avocat, nu poate să beneficieze?

Și-atunci vin cu următorul amendament, pe care vă rog să-l admiteți, pentru că este în spiritul Legii nr.92 și al promovării, al atragerii cadrelor valoroase în magistratură.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, vă rog să-mi clarificați o singură chestiune. Amendamentul a fost înaintat anterior comisiei sau este amendament pe care îl faceți în cursul dezbaterilor?

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnule președinte, amendamentele se propun, așa cum spuneți dumneavoastră, dar dacă rezultă din dezbateri necesitatea unui amendament, sigur că el trebuie propus. Și eu v-am indicat Legea nr.12, v-am indicat toată legislația și cred eu că art.38 din Constituție îmi permite să intervin cu următorul amendament: "...cu vechime în magistratură, conform Anexei 1, de asemenea, cu vechime în specialitățile înrudite"

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Rog președintele comisiei, domnul deputat Alexandru Athanasiu, să-și exprime un punct de vedere legat de această amendare a textului și, bineînțeles, și inițiatorul.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Sigur că la ora aceasta putem susține orice, numai că trebuie observat că problema vechimii în magistratură a fost vidată prin reglementarea din Legea de organizare judecătorească, o lege organică, care a instituit acest tip de vechime. Noi, sigur, putem discuta oricând dacă acest tip de vechime, merită un tratament juridic distinct, discriminatoriu în raport cu alte tipuri de vechime dar nu putem discuta într-o lege ordinară, cum este Legea salarizării, vechimea în magistratură. Aceasta este o chestiune care poate face obiectul, eventual, unei modificări a Legii de organizare judecătoarească, în nici un caz în Legea de salarizare, unde rafturile sunt făcute și noi trebuie să introducem plicul cu salariu. Deci, raftul este vechimea în magistratură, concept instituit printr-o lege organică, nu mai putem apela la o lege care nimeni nu știe acum precis dacă mai funcționează sau nu, Legea nr.12/71, la care se făcea aici referire, așa încât discuția mi se pare fără obiect. Vechimea în magistratură a fost legitimată prin prevederile corespunzătoare ale art.48 din Legea nr.92/1992. Vreme să modificăm acea lege? Dacă o dorim, o putem face pe calea procedurală cunoscută.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea inițiatorului, domnul ministru Iosif Gavril Chiuzbaian.

 
 

Domnul Iosif Gavril Chiuzbaian:

Aproape că nu ar trebui nici o precizare față de cele făcute aici de domnul președinte al comisiei, care au fost pertinente, și este și firesc, pentru că este unul dintre cei mai reputați specialiști în domeniu, însă, într-adevăr, este vorba de o lege organică, care nu poate fi modificată printr-o lege ordinară, dar în legătură cu o observație făcută de domnul deputat Nestor, vreau să fac o remarcă, că a vorbit aici de "castă". Nu este vorba de castă, este vorba de protecția unui corp al magistraților, de protecție profesională întâi de toate și a calității acestui corp al magistraților, pentru că vreau să mai subliniez o dată ceea ce am mai făcut aici în prezența dumneavoastră, în fața dumneavoastră, și anume că un bun magistrat, un bun procuror, un bun judecător se formează în cel puțin 8 ani de activitate practică. Și, din păcate, la ora actuală mai mult de o mie de judecători, numai judecători, și cam tot atât de procurori, sunt tineri care abia au ieșit de pe băncile facultății sau persoane venite din alte sectoare de activitate, care încă nu sunt familiarizate cu specificul și cu marile răspunderi care revin corpului magistraților.

Deci, din acest punct de vedere trebuia făcută și această precizare.

Mă folosesc de prilej pentru că, din păcate, la viitoarea întâlnire pe această temă nu o să pot fi prezent, am să fiu reprezentat aici de distinsa mea colegă, doamna secretar de stat Gabriela Gaspar, cu o carieră de magistrat și care va putea să prezinte cum se cuvine, în continuare, ceea ce trebuie să facem, vreau să mă folosesc de prilej pentru a aduce mulțumiri tuturor distinșilor parlamentari care astăzi au luat cuvântul aici în favoarea principiilor statului de drept, în favoarea forței dreptului, idei pe care și le-au exprimat foarte clar și m-a bucurat faptul că zdrobitoarea majoritate a acestei Camere este într-adevăr în favoarea continuării reformei justiției, pentru care le mulțumesc foarte mult, tot așa cum, repet, încă o dată, mulțumirile pe care le adresez comisiilor permanente și în special Comisiei pentru muncă și protecție socială din Cameră, pentru receptivitatea cu care au abordat problematica noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nestor, îmi pare foarte rău, știți, eu sunt cel care trebui să admit, prin excepție, amendamentele care se fac în cursul dezbaterilor și nici la dumneavoastră și la nici un alt coleg nu am să admit nici un amendament prin excepție, mai ales că ați văzut motivațiile comisiei, motivațiile inițiatorului sunt foarte clare și pentru dumneavoastră. Este vorba de o lege organică și noi discutăm o lege ordinară. Nu se pot modifica principiile dezbaterii. Nu am să mai acord cuvântul absolut nimănui pentru amendamente noi, dacă nu au fost făcute la comisie în termenii Regulamentului, chiar dacă ele au fost respinse, le putem repune în discuție.

Sigur, de procedură. Domnule Popescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor colegi și domnule președinte,

Este pentru a nu știu câta oară când ne întâlnim cu această practică care contravine Regulamentului, și anume amendamente aduse pentru prima oară în for. Eu am susținut și s-a aprobat, s-a votat de către domniile-voastre ca în cazuri cu totul și cu totul excepționale, aduceți-vă aminte că am motivat, dacă se întâmplă ca o lege să aibă o carență gravă, să se poată face un amendament pentru prima oară aici, în Cameră. Dar, repet, în mod cu totul excepțional. Nu este cazul cu astfel de amendament.

De aceea, pentru ca să fim productivi, să ne ținem de Regulament.

Vă mulțumesc !

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc.

Deci, domnilor colegi, referitor la alin.2 al art.2, textul propus de către comisie, dacă mai sunt alte observații. Dacă nu, supun votului textului alin.2 al art.2.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu o abținere s-a adoptat textul propus pentru acest alineat la art.2.

În consecință, după motivările comisiei, textele alin.2-7 vor constitui texte pentru alin.2-6 la art.3, s-au preluat acolo, și vom vorbi despre ele când trecem la art.3.

În consecință art.2 rămâne cu 2 alineate și-l supun votului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția a 3-a, art.3, cu precizările pe care vi le-am făcut, deci preluarea textelor de la alin.2-7, în economia textului art.3, alin.2-6. Aveți observațiile și motivațiile comisiei noastre, nu vi le mai recitesc.

Dacă sunt observații la art.3, alin.1.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Trebuie discutată Anexa I! Discutăm articolele în principiu sau cu consecințele lor materializate în anexe?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Raportul comisiei, la motivare spune că anexa o parcurgem la finalul dezbaterii, la anexe. Da? Comisia a propus, dumneavoastră ați votat, că v-am supus votului. Ce să fac? O discutăm la final, domnule vicepreședinte. Anexa este, de fapt, grila, atunci discutăm efectiv problema distribuției salariilor la puterea judecătorească. Acestea sunt principii, sunt texte de lege care afirmă acest lucru și la grilă, sigur, amendamentele care se fac de corectare a propunerilor comisiei, le putem face la momentul respectiv.

 
 

Domnul Marțian Dan(din bancă):

Alin.2 nu este adoptat, domnule vicepreședinte.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Ba da!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu este, pentru că se spune "...prevăzuți în Anexa I, la Cap.I". Aceasta nu am discutat.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule vicepreședinte, textul este afirmativ și ne spune că în Anexa I sunt prevăzute grilele respective. Așa cum a propus comisia, Anexa I o vom discuta la final. În momentul în care discutăm anexa și nu se adoptă anexa, revenim la acest articol.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor invitați,

Regulamentul Camerei Deputaților nu este un obiect făcut dintr-un cauciuc, din care întinde fiecare cum vrea. Și dacă vrea să fie rigid nu-l întinde, dacă vrea să fie foarte elastic îl întinde ș.a.m.d.

În aceste împrejurări, sigur că dacă dumneavoastră vreți să nu discutăm prevederile din anexă, în aceste împrejurări socotim că este adoptat în principiu, ca să spunem așa, alin.1, alin.2 nu este adoptat, iar articolul îl vom vota după ce vom discuta Anexa nr.1.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, aveți dreptate și dumneavoastră, dar noi am adoptat textele alineatelor 1 și 2 de la art.2, la propunerile comisiei, din raport, cu următoarea precizare - anexa se discută la final, așa cum scrie în motivație, iar dacă anexa nu va fi adoptată, noi am scris, numai despre Anexa 1 este vorbire, atunci revenim și eliminăm din textul art.2, alin.2. Nici o problemă!

 
 

Domnul Marțian Dan:

În virtutea cărui articol, și vă rog să mi-l indicați, din Regulamentul Camerei Deputaților poate să facă Raportul comisiei o asemenea propunere?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, comisia noastră, conform Regulamentului Camerei Deputaților, poate să facă orice fel de propunere. Dacă ea este în temeiul legii sau nu, hotărăște plenul Camerei Deputaților, prin intervențiile dumneavoastră.Sunt în limitele Regulamentului. Ce ne spune textul acestui alineat? Dați-mi voie.

"Coeficienții de realizare a salariilor de bază pentru magistrații de la judecătorii și parchetele de pe lângă aceste instanțe sunt prevăzuți la Anexa nr.1, Cap.I".

Noi nu am adoptat anexa, sunt prevăzuți acolo. Când ajungem la anexă, nu spunem că sunt cei din anexă, sunt prevăzuți, că încă nu am discutat despre anexe, când ajungem la anexă, vedem dacă adoptăm anexa în varianta comisiei sau în varianta propunerilor pe care dumneavoastră le faceți. Coeficienții se pot schimba, nici o problemă! Anexa rămâne așa cum o discutăm acolo, la final. Nici un fel de problemă. Noi acum nu am adoptat nici o anexă și nici un fel de ierarhizare a salariilor.

Domnule președinte, aveți cuvântul. Pe scurt, vă rog!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Sigur, aveți perfectă dreptate, domnule vicepreședinte Marțian, numai că textul localizează punctul din lege unde apar acești coeficienți. Dacă ar fi fost formularea: "Coeficienții de ierarhizare sunt cei din Anexa 1, Cap.I", atunci justificarea dumneavoastră era perfect pertinentă, însemna că prin adoptarea textului, implicit am extins votul și asupra cifrelor din anexă. Dar localizând doar, spunând că sunt "prevăzuți în anexă", nu sunt "cei prevăzuți în anexă".

Deci, cred că este o chestiune care nu merită o întârziere în dezbatere, pentru că pentru toată lumea este evident că noi nu am adoptat prin acest text și coeficienții, că aceasta am impresia că este teama...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, dați-mi voie să vă spun că atunci când o să discutăm anexa, eu am să fiu cel care am să cer dezbaterea anexei.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, domnule președinte de ședință! Vă rog foarte mult să respectați Regulamentul. Dacă nu supuneți votului coeficienții din Anexa 1, considerăm că am discutat art.2, dar nu l-am votat. Îl vom vota după ce vom lua decizii în legătură cu Anexa 1.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, Regulamentul este unul singur și unitar. Deci, anexele la orice proiect de lege, că am mai avut anexe, le adoptăm la finalul dezbaterilor. Noi, acum nu am vorbit despre adoptarea anexei și nici despre ceea ce cuprinde anexa. Când discutăm anexa, așa cum am precizat aici, discutăm ce este în anexă, ce cuprinde anexa, grilele care sunt acolo prezentate, propunerile noastre și adoptăm anexa. După adoptarea anexei este clar că ceea ce am scris aici devine valabil, dar numai atunci. Orice anexă se adoptă la final.

Deci, trecem mai departe.

Pct.3, alin.1 art.3, dacă sunt observații în legătură cu propunerile comisiei? Dacă sunt observații, propuneri, amendamente în legătură cu raportul comisiei? Nu sunt.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri s-a adoptat textul alin.1 art.3.

Alin.2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul alin.3 al art.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul alin.4 al art.3, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul alin.5 al art.3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit, textul alin.6 al art.3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În consecință, propun votului textul integral al art.3, cu cele 6 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere s-a adoptat textul integral al art.3, cu cele 6 alineate.

Pct.4, art.4. Înainte de a trece la dezbaterea lui, vă rog să observați care sunt propunerile de modificare din raportul comisiei și motivațiile pe care le are comisia, pentru că de fiecare dată comisia are motivarea exactă a propunerii făcute.

Art.4 avea 2 alineate, comisia noastră reorganizează textul, vine cu amendamente, și în noua formă are 3 alineate. Motivațiile nu vi le mai citesc pentru că le aveți în față.

Dacă sunt observații, în ordinea alineatelor.

 
 

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Pentru a nu fi întrerupt, menționez că intervenția mea se bazează pe prevederile art.97 din Regulament, în care fiecare deputat poate să ia cuvântul la orice amendament și la orice articol pus în discuție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

De acord! Cine nu știe chestiunea aceasta?

 
 

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

O să vedem!

Domnule președinte,

Stimați colegi, ...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, are cuvântul, conform Regulamentului, să nu-i spun și articolul domnului deputat Putin, domnul deputat Putin. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Da, mulțumesc.

Aș vrea să punem lucrurile la punct.

În primul rând, nu este vorba aici de ierarhizarea unor indici de salarizare și nici de punerea pe același nivel al salariilor diferitelor categorii de salariați. Este vorba despre un principiu, și anume al tratamentului egal între puterile unui stat. Și dacă vreți să-mi permiteți să fac o comparație, vreau să mă refer la modul cum erau tratate și salarizate în perioada antebelică, diferite categorii. Vreau să spun că un prim-președinte al unei curți de apel era salarizat cu un salariu mai mare cu cel puțin 2 clase decât un general de divizie. Asta ca să știți de unde vrem să plecăm.

Și ca să nu mă mai lungesc, vreau să arăt, de asemenea, că prin legea de atunci de organizare judecătorească, pe lângă drepturile menționate, de care beneficiau absolut toți funcționarii publici, se prevedea și acordarea unor indemnizații, numite gradații. Aceste gradații se acordau în raport cu vechimea în grad sau cumulativ a două grade. Fiecare gradație reprezenta aproximativ 10% din salariu, iar în total se ajungea până la o diferență de 50% din salariu.

Aceasta ca să motivez cererea de modificare pe care vreau eu s-o fac. Țîn să precizez, domnule președinte, că în cadrul dezbaterilor la Comisia juridică au fost făcute aceste propuneri, astfel încât eu nu vin cu niște noutăți și, de altfel, acestea figurau în proiectul inițial, și anume: noi propunem ca textul să fie reformulat în sensul ca la pct.2 "Salariile de bază pentru magistrații de la curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea sunt - nu cu 7 -, ci cu 10% mai mari decât cele stabilite pentru magistrații de la judecătorii și parchete corespunzătoare".

Iar la alin.3 am propus majorarea de la 10 la 15, tocmai pentru a se crea o stabilitate și mai bună pentru magistrații care, ca să ajungă judecători la Curtea Supremă sau la Parchetul General au nevoie de o vechime mai mare și este necesar să stabilim o continuitate și o stabilitate mai mare.

Deci, aceasta este propunerea: de la 7 la 10, respectiv de la 10 la 15.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc domnule deputat. Vă rog să formulați în scris amendamentele dumneavoastră la alineatele 2 și 3 ale acestui articol.

Tot de la acest articol, alin.2, o intervenție din partea domnului deputat Dinu.

Aveți cuvântul domnule deputat.

 
 

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru, domnilor miniștri,

Stimați oaspeți, și

Stimați colegi,

Merg pe modul de a gândi și corespunzător pe propunerea făcută de colegul Putin, pentru că și eu propun, era alcătuit cu mult înainte de a lua domnia-sa cuvântul, modificarea ca la alin.2 salariile să fie mai mari, în loc de 7% propus cu 10%, iar la alin.3 să fie mai mari cu 15% în loc de 10%.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, susțineți aceeași propunere, da?

 
 

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte, vă rog să mă iertați.

Evident vreau să-i spun domnului ministru de finanțe, pentru care am toată considerația, este legitimă de altfel. Există un principiu mare în drept: "audiatur et altera pars" - ascultă și partea cealaltă.

Domnia-sa ne vorbește de un efort care ar naște din majorarea bugetului privind justiția cu 90 de miliarde. Este adevărat, prea multă memorie în dauna inteligenței, dar totuși să am memorie, riscul este al meu.

Anul trecut s-a acordat din bugetul statului 173 de miliarde 400 de milioane și am stăruit, iertați-mă că vorbesc despre mine, să se treacă dincolo de această sumă, având în vedere că peste 500 de miliarde se încasează cu titlu de taxe de către Ministerul de Justiție. Se adaugă la acea sumă de peste 500 de miliarde de anul trecut, din fericire pentru mine, confirmat aici de domnul ministru, era același - Iosif Chiuzbaian -, se adaugă alte taxe care se percep în anul acesta. O cerere de strămutare era gratuită; este 4.200 acuma, sunt o serie de taxe care au fost majorate, la succesiuni 50% din valoarea patrimonială, activități care conduceau la perceperea de taxe la notariat sunt acuma trecute la Ministerul de Justiție, tot cu încasări.

Evident că îmi permit, în notă de relativitate, desigur, să spun că o certitudine a sumei nu pot oferi la ora actuală, ar fi o îndrăzneală, dar oricum ar fi să fie, cele 90 de miliarde care fac obiectul suplimentării, sunt de nu știu câte ori... - și voi avea grijă să nu uit să aduc aminte și treaba aceasta -.

Deci, îl rog pe domnul ministru de finanțe, căruia îi stimez adâncirea realității din punct de vedere financiar, să accepte ideea că nu putem uita ce reprezintă justiția.

Eu sunt, să zic așa, dezavantajat de faptul că cei de talent, colegii dinainte, s-a și subliniat, au luat cuvântul, eu sunt din categoria celor foarte onești, dar permiteți-mi să vă aduc aminte două rațiuni majore, care stăpânesc cugetul judecătorilor din toată lumea și care vreau să fie avute în vedere, pentru că m-au stăpânit și pe mine. Justiția, spune Jules Renard, cel care a scris "Istoria omenirii" în 5 volume, este cuvântul cel mai de preț din limbajul oamenilor și vai de aceia care ajung să nu înțeleagă, să nu-l respecte.

Și al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun este că cel mai mare avocat care l-a avut Franța, Henri Robert, în prefața la cartea lui "Avocatul" spune: "am vrut să fiu avocat, este cea mai frumoasă stare". Dar tot el spune: "n-am putut să fiu magistrat, este prea înaltă stare". O minte ca aceea s-a fixat acolo unde i se potrivea.

De aceea, fără să fiu eu apărător pro cauza, să zic acuma, a magistraților și celor din parchet, vă rog stăruitor, să nu uităm nici o clipă dăruirea lor de suflet, dăruirea de conștiință și fiecare om știe că, putere când s-a votat, s-a votat corespunzător realității care stăpânește nu numai activitatea oficială, ci conștiința fiecăruia dintre noi.

Vă rog foarte mult și cu aceasta am terminat, mulțumesc domnule președinte că m-ați lăsat să trăiesc, nu patetic, dar cu sinceritate profundă, ceea ce îmi stăpânește cugetul. Vă rog foarte mult să acceptați această majorare, propusă și de confratele, de colegul Putin, pentru că ea nu face să nască alte consecințe decât aceea că cei de la instanțele, să spunem, de grad mai jos, știm că îi așteaptă o salarizare cu mult mai mare decât 7, corespunzător 10 și mai mare decât 10, corespunzător 15, vor face totul ca să ajungă în scara de ierarhizare cu o indemnizație mai mare.

Primiți această propunere, pentru că sunt convins și realmente am terminat, sunt convins că nu împovărăm bugetul statului sub nici o formă.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ana. Aveți cuvântul domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Distinși colegi,

Distinși invitați,

Permiteți-mi să aduc în fața domniilor voastre unele din principiile care totuși guvernează finanțele, adică aceste relații prin care se mobilizează, se repartizează și se execută o parte din ceea ce denumim noi produs intern brut.

În primul rând vreau să vă învederez că eu nu mă aplec asupra nivelului cotelor pe care, prin vot, se vor tranșa. Eu mă aplec asupra unui principiu pe care rog ca atât distinșii juriști, cât și distinșii colegi de alte specialități să-l aibă în vedere și anume principiul neafectării veniturilor bugetare. Nimeni nu ignoră faptul că prin intermediul puterii judecătorești se realizează ceea ce prin lege s-a stabilit că trebuie să se realizeze ca venit la bugetul statului, respectiv taxele care reprezintă un serviciu imediat sau un contraserviciu făcut de organele statului, dar, cuantumul acestor venituri, acestor taxe nu poate face, în baza acestui principiu, obiectul reversibilității în integralitatea lui, pentru că atunci ar trebui să avem în vedere și celelalte categorii de venituri, inclusiv impozitul pe salariu, care ar trebui cerut să revină integral și imediat înapoi aceluia de la care s-a prelevat.

Pe baza acestui principiu, v-aș ruga să aveți în vedere că nu putem să punem în discuție asemenea, mă rog, gânduri, asemenea intenții care, sigur, sunt intenții bune, dar, repet, nu putem să avem în vedere încălcarea acestor principii. Pe de altă parte, dacă acceptăm acest principiu și trebuie să-l acceptăm, ne punem problema că orice plusare, că aici este vorba de a plusa de la 5 la 7, de la 7 la 10... Sigur, eu, spre exemplu, aș fi foarte fericit dacă am avea posibilitatea să ajungem la 20 și am mai făcut această afirmație și atunci când am discutat problemele legate de salarizarea personalului didactic și a altor categori de personal, dar problema se pune cum se suportă această plusare? De unde se acoperă? Cum se acoperă? Probabil că săptămâna viitoare vom avea ocazia să discutăm, mai în amănunt, ceea ce denumim noi pungulița aceasta, bugetul, dar care are sau nu are în ea... și dacă nu are, de ce nu are?

Deci, vă rog insistent, cel puțin din punct de vedere științific, academic, să avem în vedere respectarea unor norme și principii care totuși ne guvernează relațiile acestea financiare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc domnule deputat.

Domnilor colegi, întrerupem dezbaterile la acest proiect de lege la orele 12.00 și un sfert, pentru că mai avem de adoptat programul de activitate, ordinea de zi și o informare pe care trebuie să v-o prezint. Vă rog să nu părăsiți lucrările și întrucât nu mai sunt colegi care trebuie să ia cuvântul, pentru următoarea dezbatere de săptămâna viitoare, rog comisia, inițiatorul și bineînțeles, Executivul prin reprezentantul său, de această dată, domnul ministru de stat, ministrul finanțelor Florin Georgescu, să-și exprime punctele de vedere, după care vom trece la adoptarea textului acestui articol 4, care, în final, are 4 alineate; alin.4 este chiar la final.

 
Înștiințarea președintelui Ion Iliescu, adresată Parlamentului României privitoara la vizita unei fregate Van Amstel, aparținând Marinei Regale a Olandei, în portul Constanța, la solicitarea Ambasadei Olandei la București

Domnilor colegi, înainte de a trece la discutarea programului de activitate și a ordinii de zi pe săptămâna viitoare, vă rog să-mi dați voie, să dau citire textului unei înștiințări a Președinției, a președintelui Ion Iliescu, adresată desigur Parlamentului României, în temeiul art.5 din Legea apărării naționale, prin care suntem înștiințați că: "În perioada 15-18 martie 1996, o fregată Van Amstel, aparținând Marinei Regale a Olandei, va efectua o vizită în portul Constanța, la solicitarea Ambasadei Olandei la București. Nava olandeză are în componență un echipaj format din 166 de membri, respectiv 20 de ofițeri, 34 de subofițeri și 112 marinari.

Fregata are un deplasament de 3340 tone, o lungime de 123 m, lățimea între bordul de 14 m și pescajul de 6,5 m. (Păcat că domnul Băsescu nu este aici să ne ajute la explicațiile suplimentare). După plecarea din portul Constanța, nava olandeză, împreună cu nave ale marinei militar românești vor desfășura în comun în bazinul vestic al Mării Negre, potrivit aprobării Consiliului Suprem de Apărare al Țării, exerciții navale care vor cuprinde următoarele: comunicații navale, manevre și evoluții în marș, transfer de materiale, căutare salvare pe mare, demonstrații privind funcționarea instalațiilor artileristice de la bord, prin executarea de trageri reale pe ținte navale ancorate.

Ministerul Apărării Naționale va lua toate măsurile ce se impun pentru buna desfășurare a acestor activități".

Este înștiințarea făcută de către Președintele României, în temeiul art.5 din Legea apărării naționale, pentru Parlamentul României.

Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 17-21 martie 1996.

Programul de activitate pe săptămâna viitoare, după câte observați și dumneavoastră, ca proiect, are modificări structurale esențiale în raport cu ceea ce s-a întâmplat până acum la Camera Deputaților, deci, urmează ședințele comune ale celor două Camere.

După ședința de luni a birourilor permanente ale celor două Camere, vom ști exact care va fi derulajul legislativ pe care-l vom supune celor două Camere, dacă vom începe efectiv cu dezbaterea proiectului de buget sau cu legile care au rămas în divergență la cele două Camere, dar acest lucru probabil că luni îl vom ști exact după ședința celor două birouri permanente ale Camerei și Senatului. Deocamdată structura de program este cea pe care o aveți în proiect.

Deci, ar urma ca: marți, miercuri și joi să fie ședințe în plen ale celor două Camere și luni, conform programului obișnuit, adoptat de către noi, ședință în plen a Camerei Deputaților cu ordinea de zi pe care dumneavoastră o aveți la pct.1 din ordinea de zi.

Dar rămânem la program. Dacă sunt observații în legătură cu structura de program de activitate pentru săptămâna viitoare? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, cu 1 vot împotrivă și 3 abțineri s-a adoptat structura programului de activitate al Camerei Deputaților pe săptămâna viitoare.

În legătură cu ordinea de zi dacă sunt observații?

Domnul deputat Ana, după care urmează domnul deputat Dobrescu. Aveți cuvântul domnule deputat.

 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun ca pe locul 7 să fie inclus ceea ce în proiectul ordinii de zi se află la locul 10, adică proiectul de Lege privind schimbarea denumirii unor localități. De ce? Am finalizat Legea 69, Legea 70 și găsesc că este absolut firesc să definitivăm și ceea ce trebuie definitivat în legătură cu modificarea Legii 2, pe locul 8 urmând să fiți de acord să se plaseze punctul 7.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Punctul 7 actual. Mulțumesc domnule deputat.

Domnul deputat Dobrescu.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnilor colegi, luni este singura zi din săptămâna viitoare în care Camera are program singură, program de legiferare, pentru că, începând de marți, vom lucra în ședințe comune. Față de această situație eu consider că nu este justificat ca ordinea de zi să fie împărțită pe două capitole, notate cu I și II și propunerea concretă pe care doresc să v-o fac este ca luni să continuăm, să înceapă ședința prin continuarea dezbaterilor la legea unde am întrerupt dezbaterile astăzi și în continuare să se meargă pe dezbaterea celeilalte legi, care este legată de aceasta, deci, cele două legi sunt: proiectul de Lege privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și proiectul de Lege pentru salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție a magistraților asistenți și a celorlalte categorii de personal.

Deci, să se înceapă programul de luni cu aceasta și deci, să fie pus în capul listei, bineînțeles la pct.2, pentru că la pct.1 este informarea uzuală.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da. Mulțumesc domnule deputat.

Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu proiectul ordinii de zi? Domnul deputat Nica aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ilie Nica:

Domnule vicepreședinte, în primul rând vă rog să transmiteți rugămintea noastră către Biroul permanent al Camerei Deputaților, ca atunci când întocmește proiectele de ordine de zi să facă aceste propuneri în limitele strict regulamentare.

Pe ordinea de zi, în afară de acele informări pe care trebuie să le prezinte președintele Camerei Deputaților trebuie să figureze proiecte de legi, propuneri legislative sau rapoarte ale unor instituții care sunt ...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

... comisii de mediere... și comisii de mediere...

 
 

Domnul Ilie Nica:

...rapoarte ale unor instituții care sunt obligate prin lege sau Constituție să le prezinte în fața Camerei Deputaților sau în fața Parlamentului.

Propunerea pe care o aveți înscrisă aici la pct.8 ține probabil de interpelări sau ține de moțiuni. În consecință, ea să fie expediată la locul care i se cuvine prin regulament. De aceea, astăzi, vă rog domnule vicepreședinte, să supuneți aprobării Camerei, să fie eliminat pct.8 de pe ordinea de zi și el să fie îndrumat către locul pe care i-l permite regulamentul.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc domnule deputat.

Ca să rămânem la acest caz punctual, domnul deputat Nica are dreptate perfectă, după modificările Regulamentului Camerei Deputaților, pe care noi le-am adoptat săptămâna ,aceasta, este adevărat, deci, primul-ministru poate să fie prezent prin Regulamentul Camerei Deputaților de două ori pe lună la Camera Deputaților pentru asemenea chestiuni și pentru orice alte probleme de politică internă sau internațională.

Deci, propunerea domnului deputat este perfect regulamentară, de eliminare a unor asemenea propuneri din ordinea de zi a Camerei Deputaților, întrucât se regăsesc la capitolul, la segmentul: întrebări, interpelări, inclusiv pentru primul-ministru, așa cum s-a modificat Regulamentul de către plenul Camerei Deputaților.

Cine este de acord cu această eliminare? ca să terminăm. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, s-a acceptat eliminarea și trecem la segmentul cuvenit prin Regulamentul Camerei Deputaților.

Dacă mai sunt alte observații la ordinea de zi? Domnul deputat Știrbu.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La pct.9 pentru luni este trecut din nou, modificarea Codului de Procedură Civilă, art.330,331. Dacă vă amintiți, când a fost lecturat la comisie, s-a spus că la prima ședință a comisiei să fie rediscutat cu reprezentanții Ministerului Justiției, Parchet, Curte Supremă. Până acum nu am avut ședință programată, nu avem nici săptămâna aceasta. Inutil s-a pus aici, pentru că n-am avut timp să discutăm.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Pct. 1 să fie.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Pentru aceasta propun ca pct.9 de luni să treacă marți în locul punctului 1 și pct.1 să treacă în locul punctului 9, adică cu salarizarea personalului din justiție. 1 și 2. Inutil să-l treci aici că până nu avem ședință programată nu putem să discutăm, să...

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu domnule, discutăm fără ei. Altceva nu-i interesează decât salariile, nu-i interesează cum funcționează justiția?

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte, s-a trimis la comisie să se...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, comisia încă nu are raport la acest proiect de lege?

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Nu a făcut comisia ședința.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da, am înțeles.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

A fost returnat la comisie ca să fie rediscutat la prima ședință. Când o să avem prima ședință programată o să-l discutăm, până acuma nu am avut.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da, am înțeles. Deocamdată nici nu ar trebui inclus pe ordinea de zi. E clară chestiunea. Am înțeles.

Eu atunci, domnule deputat, vă propun, așa cum ați spus dumneavoastră, la capitolul II, da, să facem înlocuirea cu pct.1 de la capitolul II, deci, ceea ce am discutat astăzi și pct.1 și 2 de la capitolul II să treacă deci, la 9 și 10 la ...

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Nu,nu.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, stați puțin. Eu am propunerea domniei sale, dar vreau să leg cele două, adică amândouă să treacă acolo, sigur, da, de acord?

Bun. Domnul deputat Dan Marțian aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După câte știți, ordinea aceasta de zi în legătură cu dezbaterile de luni după amiază este practicată de noi de mai mult de un an și ceva și ea a pornit de la ideea că acele lucruri care comportă o anumită urgență să figureze aici.

Eu nu sunt de acord de exemplu ca pct.9 să fie trecut la capitolul II. Eu vă propun să rămână acolo unde este. Sigur că așa cum se vede, Ministerul Justiției, Parchetul General și alte chestiuni sunt interesate numai de salarizarea lor, de alte probleme ș.a.m.d...

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Cum este posibil?!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog, vă rog.

 
 

Domnul Marțian Dan:

De alte probleme nu sunt interesați, pentru că iată, obstrucționează acest lucru de foarte mult timp și de aceea nu sunt de acord cu propunerea domnului Știrbu ca să o trecem de la pct.9 la capitolul II și anume acolo unde sunt diferite propuneri sau proiecte de lege referitoare la zilele de marți, miercuri, joi ș.a.m.d. Să rămână aici. Dacă nu vor fi condiții, atunci vom trece peste acest punct al ordinii de zi și să cerem Comisiei juridice să discute această chestiune săptămâna viitoare în una din pauzele de mese sau după încheierea programului, să-și definitiveze punctul de vedere și noi să luăm în discuție aceste chestiuni, pentru că așa cum se tratează lucrurile de către conducerile unor instituții care sunt implicate în funcționarea justiției în România, este clar că anumite chestiuni sunt în mod deliberat tergiversate.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc domnule deputat.

Domnul deputat Știrbu, în legătură cu problemele dumneavoastră, ca să găsim o incidență la propunerea domnului deputat Dan Marțian, ce ne spuneți?

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte, nu am nimic împotrivă. Vă rog să aprobați ca marți dimineața la 8,30, comisia juridică să poată ține ședință și să discutăm, să dăm forma definitivă. Până nu ținem ședință, eu nu pot să prezint nimic.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Excelent.

Domnilor colegi, cu plenul Camerei Deputaților de acord?

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Luni seara, în timpul audierilor să se întâlnească comisia.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte, aceasta nu este o problemă care să o expediem pentru o oră, o oră și jumătate, pentru că vor fi discuții mari, vă dați seama. ( Vociferări)

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi, numai puțin! Domnilor colegi, vă rog să vă păstrați încă puțin paciența!

Noi am aprobat de foarte multe ori ca unele comisii să lucreze în paralel cu plenul Camerei Deputaților. Deci, se poate ca și marți să se lucreze în sala 29 și dacă este nevoie pentru cvorum și pentru vot sunt chemați colegii noștri.

Dar, haideți să finalizăm ceea ce este de finalizat în raport în legătură cu acest proiect de lege.

Deci, de acord plenul, marți dimineața comisia să se reunească în paralel cu plenul Camerei? Și dacă este nevoie participă și la lucrări în plen atunci când este nevoie?

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu putem încuviința. Marți este ședință comună. Absenți de la o ședință comună?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu este nici o problemă. (Vociferări)

Deci, noi, segmentul nostru, putem să facem acest lucru. O să cerem, dacă este nevoie și acordul plenului celor două Camere, dar cred că nu este nevoie.

Noi știm că se lucrează, dacă este nevoie de cvorum invităm pe colegii noștri, dar realizăm și acest segment care văd că întârzie, ca prezență a unui raport în plenul Camerei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Da, vă mulțumesc, s-a adoptat cu majoritate.

Domnilor colegi, mai sunt și alte propuneri? (vociferări) de modificare a ordinii de zi, nu de altceva. Nu sunt.

Atunci să le parcurgem pe cele pe care dumneavoastră le-ați auzit aici, cu o singură precizare.

Deci, Biroul permanent al Camerei Deputaților vă propune această structură a ordinii de zi pe cele două capitole, nu din motive și rațiuni diferite de cele ale dumneavoastră, din motive pentru care există acest program de foarte mult timp pentru ziua de luni. Deci, noi nu putem să evităm ca ziua de luni să nu cuprindă următoarele puncte:

l.- Proiectul de hotărâre privind adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli al Camerei Deputaților pe 1996, ne interesează direct, pentru că marți intră în discuție bugetul și noi încă nu avem hotărârea, conform Regulamentului, din acest punct de vedere. Obligatoriu trebuie să fie primul punct al ordinii de zi, obligatoriu.

De asemenea, nu putem evita medierile, pentru că așa am stabilit și prin Regulament, că luni, - prin Regulament și prin consensul Camerei Deputaților, a grupurilor parlamentare - luni se dezbat toate rapoartele comisiilor de mediere.

După aceasta, sigur că putem lua în discuție celelalte puncte, dacă avem suficient timp, pentru că, vedeți de la l8.00 sunt întrebările și interpelările.

Da, vă rog.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Modific propunerea în sensul că cele două legi să intre după medieri și după buget, deci pe poziția 6.

 
 

Domnul Aurel Știrbu (din bancă):

Intră marți după amiază.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Nu se poate, că avem ședință comună.

 
 

Domnul Aurel Știrbu (din bancă):

Până la 18.00.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule deputat Dobrescu, până la punctul să zicem 6 inclusiv, nu avem ce discuta.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Imediat după aceea.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Bun. Deci, domnul deputat Dobrescu își modifică propunerea inițială și vine cu următoarea alternativă: după punctul 6 să intre în continuare în dezbatere proiectul de lege, pe care astăzi l-am început, în legătură cu salarizarea autorităților judecătorești.

Dar înainte de aceasta, domnul deputat Ana făcea o propunere identică pentru acel punct, ca punctul 10 să fie de fapt punctul 7 și în ordinea în care s-au făcut propunerile, că a dumneavoastră a fost a doua propunere acuma, supun votului propunerea domnului deputat Ana, ca proiectul de lege de la punctul 10 să treacă la punctul 7, urmând ca punctul 7 să devină punct 8.

Cine este pentru această propunere? Majoritatea. Vă mulțumesc.

Acuma, domnule deputat mai este o singură alternativă: după punctul 7.

Bun. Deci, la punctul 8 să intre, în continuare, dezbaterea acestui proiect de Lege privind salarizarea autoritătilor judecătorești, inclusiv punctul 2, deci, următorul, da? Deci, proiectul de Lege pentru salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție, deci, 8 și 9, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Aoleo...

Abțineri? Ei, na... că am întrunit. (Vociferări) Este un echilibru aproape perfect între pentru, abțineri și impotrivă.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Numărați voturile contra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nici o problemă. A întrunit majoritatea, pentru că...

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Cu bunăvoință.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Cu bunovoință, cred că se poate face orice. (vociferări)

De acord. Haideți să fim de acord, că am fost de acord cu toate propunerile colegilor noștri, haideți să nu eliminăm una dintre ele. De acord?

Vă mulțumesc. Drum bun, poftă bună și zăpadă cât mai puțină.

Ședința s-a încheiat la ora 12,32.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 20 avril 2021, 19:51
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro