Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 19, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-09-2021
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 19-03-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 19, 1996

2. Dezbaterea divergențelor la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25 din 11 august 1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Rog să fie invitat în sală reprezentantul Guvernului, pentru a discuta punctul referitor la ordonanța privitoare la activitățile de cercetare-dezvoltare. (Rumoare; unii parlamentari părăsesc sala)

Stimați colegi, n-am anunțat că s-a încheiat activitatea pe ziua de astăzi. (rumoare)

Rog să fie invitat în sală reprezentantul Guvernului pentru următorul punct.

Stimați colegi,

Începem dezbaterea la punctul următor, care vizează rezolvarea textelor aflate în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25 din 11 august 1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare.

Avem două chestiuni în divergență. Este vorba, pe de o parte, de textul Camerei pentru art.10 poziția 6 în raportul Comisiei de mediere, de fapt și acceptat de către Cameră, și poziția, în această chestiune, a Senatului, care a eliminat acest text.

Deci, practic este vorba de textul propus de către Comisia de mediere și acceptat de către Camera Deputaților și respins de către Senat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la acest punct?

Domnul senator Tocaci.

Domnul Emil Tocaci (din sală):

Este vorba de 1%?

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu. Nu, 0,5% deocamdată la primul punct. La al doilea este 1%.

Deci, primul punct. Dacă cineva dorește să ia cuvântul?

Deci, este de fapt soluția propusă de către Comisia de mediere și care a fost acceptată de către Cameră și respinsă de către Senat.

Rog totuși chestorii să invite în sală colegii noștri, pentru că este vorba de un text în divergență al celor două Camere și nu înțeleg acest entuziasm al colegilor noștri...

Da. Rugămintea mea este să fie invitați în sală. Efectul este minim.

Stimați colegi, la primul punct supun votului dumneavoastră textul comun al Comisiei de mediere, care, repet, a fost acceptat de către Cameră și a fost respins de Senat. Deci, eu, practic propun acum, votului dumneavoastră, textul Camerei Deputaților, care, repet, este însușirea textului Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Vă rog să numărați.

Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri, varianta Camerei Deputaților a fost acceptată.

Deci, trecem acum la discutarea chestiunii care este, fără îndoială, cea mai fierbinte, în legătură cu textul nou introdus în raportul Comisiei de mediere, adoptat la Camera Deputaților și respins la Senat.

Are cuvântul domnul senator Tocaci, va urma domnul senator Tăvală.

Aveți cuvântul domnule senator.

Domnul Emil Tocaci:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Intenția mea este de a susține punctul de vedere al Camerei, punct de vedere în virtutea căruia se prevede acordarea a 1% din p.i.b. pentru cercetarea științifică.

Îmi anunț de la început această intenție și vă rog să-mi permiteți să o argumentez. Este foarte adevărat că orice astfel de prevedere legală, orice astfel de încorsetare, dacă vreți, deranjează Guvernul și îi restrânge gradele de libertate. Este foarte adevărat că se pot aduce contraargumente foarte logice și foarte pertinente față de susținerea mea și față de opinia Camerei. Este foarte adevărat că a veni de la început cu o astfel de restricție înseamnă o amenințare pentru alte domenii. Acestea și multe altele pot fi argumente în defavorarea punctului de vedere pe care îl susțin.

Cu toate acestea, îmi exprim părerea, care, cred că este greu de contrazis, părere care este foarte limpede: în situații excepționale se cer măsuri excepționale.

Unul dintre domeniile cele mai sensibile și cu implicații strategice, cu implicații de viitor, nu imprevizibile, ci dureros previzibile, este cercetarea științifică.

Riscul pe care ni-l asumăm, ca o mare parte dintre cercetători să fie pierduți ireversibil, este inadmisibil. Nu mă gândesc atât la cercetătorii care vor părăsi țara, deci nu mă gândesc atât de mult la exodul, la hemoragia, dacă vreți, de inteligență. Este foarte dureroasă și ea, dar acei oameni nu sunt, în mod ireversibil, pierduți; ei pot ajuta țara de acolo de unde ajung sau se pot reîntoarce în țară. Este mult mai grav atunci când, împinși de nevoi materiale, dacă vreți, de foame, mulți cercetători se reprofilează. Ei își pierd capacitatea profesională, se descalifică în câțiva ani și sunt pierduți pentru cercetare în ansamblul ei. Este o dramă personală în mii sau zeci de mii de exemplare și prin cumulul acestor cazuri particulare, drama devine națională.

Domnilor colegi, vom fi nevoiți să dăm bani grei, plătind inteligența pe care o pierdem acum.

Domnilor colegi, există și interese care sunt străine de cele românești, pentru ca cercetarea națională românească, cercetarea științifică românească, să fie diminuată sau anulată. În fața unor riscuri, pe care nu le putem accepta, în fața unei situații care este nefirească, eu vă solicit această măsură de asemenea nefirească, dar benefică. Acest 1% este de natură să salveze mult din ceea ce am pierdut, tot mult.

Sper că votul care se va da astăzi va fi cel al Camerei Deputaților.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, s-au înscris la cuvânt șase colegi, îi citesc...

Deci, s-au înscris până acum nouă colegi.

Supun votului dumneavoastră închiderea acestei liste.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a acceptat închiderea acestei liste.

Are cuvântul domnul senator Tăvală. Va urma domnul deputat Păunescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, deputați și reprezentanți ai Guvernului,

Legea pentru activitate științifică și dezvoltare tehnologică a întârziat mult, a întârziat aproape 6 ani.

Din sală:

Sapte ani!

Domnul Tănase Tăvală:

Au trecut aproape 6 ani, au existat proiecte de lege înaintate pentru dezbatere din 1991 și din septembrie 1993. Ele nu au fost pregătite pentru a fi promovate în dezbaterea Parlamentului României. A fost un lucru care a scăpat, nu cred că a fost o neglijență, nu cred că a fost o preocupare a cuiva să fie amânate aceste proiecte de legi, pentru că nu se poate ca în Parlamentul României să nu fie oameni care să nu reușească să aprecieze valoarea acestui gen de activitate.

Activitatea de cercetare, în oricare domeniu ar fi ea, presupune un cumul de cunoștințe, presupune un potențial intelectual și profesional care se acumulează în timp. Dacă noi - și sunt convins că dumneavoastră sunteți de acord că am avut rezultate deosebite în aproape toate domeniile de cercetare din țara noastră și aceasta a fost dovedită prin participări la diferite saloane, la diferite congrese, la diferite simpozioane în care au fost dezbătute teme la nivel de actualitate, de prioritate, și acolo unde s-a putut să participe cercetători români, ei au dovedit că se găsesc într-un stadiu avansat al cercetării, cu rezultate bune, deși niciodată nu au avut condiții comparative de dezvoltare și de lucru cu cei din țările occidentale sau din alte țări dezvoltate din punct de vedere tehnic și din alte puncte de vedere, cu posibilități materiale deosebite.

Dacă numai de aceste lucruri am ține seama și dacă ne gândim că suntem bucuroși să constatăm în fiecare an rezultatele deosebite pe care le înregistrează tineretul la olimpiadele interne și internaționale, însemnează că ar trebui ca în viitor acești tineri deosebiți, care prezintă un potențial care deja a fost comparat prin rezultatele obținute în străinătate, noi trebuie să avem grijă de aceste valori, să avem grijă prin tot ceea ce este cu putință să le creăm condiții de dezvoltare continuă. Prin ce facem această asigurare? Prin preocuparea de a li se asigura acestor oameni, acestor tineri valoroși, de condiții materiale, de posibilități de documentare la nivel actual al tehnicilor cu care ei doresc să devină niște specialiști în domeniu, precum și de a li se asigura condiții materiale de trai decent, nu deosebit.

În cazul în care aceste minime condiții nu li se vor asigura, știm, cunoaștem cu toții, că mulți dintre ei, atunci când au posibilitatea să părăsească țara, o fac.

Ce ne rămâne nouă atunci? Ne rămâne să ne mulțumim cu orice, și apoi să ne fălim, cum spune ardeleanul, cu acei români care, ajunși în străinătate, au reușit să obțină rezultate strălucite. Ne este suficientă această mândrie, oare?

De aceea, eu cred că dumneavoastră și noi, cu toții, suntem în stare să apreciem că un efort - și este un efort fără îndoială - material, care să fie asigurat prin bugetul de stat pentru acest domeniu de activitate, nu este mult, de 1%. Ce înseamnă 1%? 925 de miliarde de lei pe an. În cazul acesta nu va mai fi nevoie să ne străduim, să ne ciondănim între noi în fiecare an atunci când se discută proiectul bugetului de stat, pentru cât să dăm la cercetare, pentru cât să dăm la sport ș.a.m.d.

Domnilor,

Vă rog să mă iertați, am fost un amator și admirator și al activității sportive. Dacă ne gândim că și în sport avem oameni foarte talentați, cu care, de asemenea, ne place să ne mândrim, acești tineri care își au activitatea în sport, care este cumva mai deosebită de activitatea din cercetare, au cu totul alte condiții, atât de dezvoltare, atât de pregătire, dar și materiale cu cei care se măsoară prin creativitate științifică și dezvoltare tehnologică.

De aceea, vă rog să meditați asupra acestor lucruri și să vă dați votul pentru 1% din p.i.b., destinat dezvoltării tehnologice și cercetării științifice. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Am o rugăminte, s-au făcut pledoarii în legătură cu aceste chestiuni, extrem de îndelungate. Problema este destul de simplă, deci, dacă se poate, să o rezumați totuși, pentru că sunt nouă luări de cuvânt și nu are rost să o luăm de la capăt toată această problemă, ca să spunem că este bine să fie cât mai mulți bani pentru cercetare, că știm această problemă cu toții, deci, rugămintea, dacă sunt aspecte speciale pe care doriți să le aduceți în discuție.

Domnul deputat Păunescu, va urma doamna deputat Paula Ivănescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat

Domnul Costel Păunescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vă speriați de hârtiile cu care am venit, voi ține seama de recomandarea domnului președinte Adrian Năstase.

Mă rezum la câteva întrebări. Situația cercetării și dezvoltării în țara noastră este satisfăcătoare sau este dramatică? Eu cred că sunteți de acord cu mine și cei din stânga și cei din dreapta că este dramatică.

Sunteți de acord cu mine că cercetarea si dezvoltarea cercetării reprezintă un domeniu strategic în viața oricărei țări. A nu vota acest minim de 1% din p.i.b., cred că înseamnă o împingere a țării noastre spre lumea a treia.

În concluzie, ca să renunț la toate datele pe care le aveam dintr-un studiu al Ministerului Cercetării și Tehnologiei, deci, ținând seama de recomandarea domnului președinte, dați-mi voie să intru în contradicție cu o opinie exprimată astăzi la radio de o înaltă personalitate a vieții noastre politice, care sugera că susținerea de către opoziție, sau, în tot cazul, de anumite partide politice, a acestui procent de 1% din p.i.b., are un substrat electoral. Vă rog să reflectați ce potențial electoral reprezintă 115.600 de oameni în toate categoriile din cercetare științifică, că, în fapt, dintre aceștia, doar 36.600 sunt cu studii superioare, deci, cred că nu reprezintă un pericol electoral pentru nimeni sau un suport electoral, mai bine zis, pentru nimeni.

Și să ne mai gândim - și cu aceasta închei - că această categorie care este minimalizată sub aspectul susținerii materiale a cercetării, nu sunt nici minieri, care să știe să vină cu bâtele, nu sunt nici șoferi, care să blocheze arterele de circulație, sunt aurul cenușiu al țării noastre, poate cel mai prețios capital pe care-l avem, în afară de trecutul nostru istoric și valorile spirituale ale poporului nostru.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O rugăminte: am să vă rog să-mi permiteți să-i precizez domnului deputat că personalitatea la care s-a referit a lucrat 17 ani în cercetare.

Domnul Barbu Pițigoi (din bancă) :

Degeaba, dacă a uitat...

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Paula Ivănescu.

Doamna Paula Ivănescu:

N-am să mai iau în dezbatere toate argumentele pe care de multe luni de zile ni le propunem unii la alții pentru a hotărî să acordăm un minim de subzistență pentru activitatea de cercetare, deci, pentru viitorul României.

Repet, astăzi noi nu trebuie să gândim ca niște contabili sau ca niște finanțiști care adună, înmulțesc și scad niște cifre, nevăzând că în spatele acestor cifre există oameni, oameni deosebiți, există resursa umană care va asigura dezvoltarea, modernizarea tehnologică, deci, traiul nostru mai bun de mâine, de poimâine și din totdeauna.

Eu am să vă rog pe dumneavoastră să gândiți că amprenta politică a actualului Guvern sau a guvernelor care vor urma nu se va împiedica de acest minim 1%. Repet, este un minim de subzistență, nu este un procent care va asigura o dezvoltare nemaipomenită, iar guvernele, conform concepțiilor lor politice, vor putea să dea și 2 și 3 și 5 și 10%, deci, își vor putea pune amprenta asupra concepției privitoare la activitatea de cercetare-dezvoltare.

În continuare, sper că domnii deputați din Camera Deputaților își vor menține votul pe care l-au dat în mai multe rânduri și sper că domnii senatori au venit cu gânduri mai bune, chiar dacă nu neapărat electorale, în sprijinul activității de cercetare, votând varianta Camerei Deputaților.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Stan. Va urma domnul senator Marin Stelian. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu contest nimic din tot ce s-a spus aici referitor la susținerea activității de cercetare. Să știți că nu este singurul domeniu care, la ora actuală, suferă din această cauză. Dacă întrebați industria, ar vrea și ea o mie de miliarde. Dacă întrebați agricultura și ea se învârte în jurul aceleiași sume și poate și armata și celelalte ramuri cer această suplimentare.

Bugetul de stat, când se întocmește, ține seama nu numai de necesități, care, de la o zi la alta, sunt mult mai mari, ci și de posibilități.

Vin în față dumneavoastră și vă întreb: această suplimentare de 400 de miliarde, care se vrea pentru această cercetare și pe care nu o contest, de unde să se ia? de la industrie, de la agricultură, de la armată?!

Din sală:

De la S.R.I.!

Domnul Vasile Stan:

Vă informez că, dacă luăm acest mastodont care se numește industria și care este cel care creează valorile materiale în această țară, investițiile de capital, care sunt în jur de 260 de miliarde, ajung doar pentru Cernavodă, probabil pentru combustibilul nuclear de la Pitești și ceva proiecte sociale tot la Cernavodă.

Precedentul pe care l-am creat, prin aprobarea celor 4 la sută la Legea învățământului, este, după părerea mea, periculos.

Dacă, cu niște legi parțiale, venim și stabilim finanțarea în procente din PIB, la un moment dat, vă rog să mă credeți, nu mai este nevoie nici de bugetul de stat. De ce mai avem nevoie de el? Stabilim legi parțiale, cu procente și, în fiecare an, înmulțim procentele și acesta este bugetul de stat.

Să nu mă înțelegeți greșit, probabil că la anul condițiile vor fi mai bune, probabil că, în acest an, vom lucra mai bine și, în aceste condiții, vom putea să acordăm atenția necesară și acestei ramuri, zic eu, foarte importante din activitatea noastră economică.

Nu știu ce o să spună domnul ministru de stat Florin Georgescu, dar trebuie să ne gândim, dacă aprobăm acest un procent, de unde luăm banii.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

De la buget!

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Marin Stelian. Va urma domnul senator Otiman.

Domnul Marin Stelian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi și invitați,

Am să mă rezum numai la textul supus discuției plenului nostru și vizavi de Constituție.

Articolul 137, alineatul 2 din Constituție spune clar: Guvernul elaborează bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și alte bugete. Dacă noi, Parlamentul venim și stabilim, pentru toate domeniile de activitate, cât la sută din PIB se alocă, acest atribut al Guvernului prevăzut de Constituție se va limita numai la înmulțiri și la o adunare.

(Doamna deputat Paula Ivănescu face comentarii)

Doamna a spus să știe că și în domeniul finanțelor, și în domeniul economic, există cercetare și institute de specialitate.

Doi: tot vizavi de Constituție, tot la articolul 137, la alineatul 5, se spune că nici o cheltuială nu poate să fie aprobată, fără indicarea surselor financiare. Cum putem să aprobăm noi, acum, 1 la sută minim, care reprezintă peste 400 de miliarde, cât este prevăzut în buget, fără să indicăm sursa respectivă, de unde?

(Doamna Paula Ivănescu face comentarii în continuare)

Doamnă, eu v-am ascultat, indiferent că am fost sau nu am fost de acord cu dumneavoastră.

Trebuie să arătăm care este sursa. V-am arătat că anul trecut dinamica cea mai mare a avut-o consumul guvernamental. In condițiile în care produsul intern brut a scăzut, consumul populației a scăzut, investițiile au scăzut, dacă dăm aici în plus, probabil că trebuie să afectăm consumul populației, să afectăm investițiile în infrastructură și în alte ramuri. Deci, vizavi de Constituție, v-am arătat că nu se încadrează în Constituție.

Dacă ne uităm la articolul 110 din Constituție, spune că orice inițiativă legislativă care conduce la modificarea bugetului de stat trebuie să aibă, să i se solicite obligatoriu Guvernului informare, ceea ce înseamnă că trebuie, obligatoriu, Guvernul, care răspunde de elaborarea și execuția bugetului, să-și dea avizul în problema respectivă.

Domnilor, eu și în Senat am susținut că nu putem să încălcăm aceste articole din Constituție, numai că noi suntem Parlamentul și că noi putem să facem orice!

Dăm la cercetare, v-am spus, unde tăiem, la consumul populației, care și așa a scăzut în această perioadă?! Luați datele statistice și vedeți și dumneavoastră că a apărut Anuarul statistic, acum, în ianuarie, și luați utilizările produsului intern brut. Unde vrem să ajungem cu consumul guvernamental? Să ne uităm și noi la alte țări, la nivelul nostru și vedem care este consumul guvernamental din totalul produsului intern brut.

Dacă noi am face legi cu cât la sută din produsul intern brut pentru diverse destinații, poate că produsul acesta intern brut îl vom lungi la 200 la sută. Nu se poate! Eu, în condițiile acestea, v-aș ruga să..., hai să respectăm Constituția și să nu acceptăm asemenea propuneri, asemenea inițiative.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Păun Ion Otiman. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Păun Ion Otiman:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș vrea să-mi permiteți să aduc câteva argumente în legătură cu susținerea variantei de a se aloca 1 la sută pentru cercetarea științifică și să precizez, dintru început, că nu vorbesc din punctul de vedere al omului care aparțin sistemului, ci din punctul de vedere al Guvernului.

Am citit, nu demult, o statistică unde sunt calificate guvernele funcție de modul în care alocă pentru cercetare diverse părți din produsul intern brut, în corelație cu interesul pentru autodezvoltarea țării. Este clar că acest prag de 1 la sută, cel pe care îl precizează această statistică și care spune că acele guverne care alocă sub 1 la sută din P.I.B. nu manifestă interes pentru autodezvoltare, pentru strategia dezvoltării, este evident că, în această situație nu se poate accepta o astfel de calificare. Eu aparțin unui partid care nu susține Guvernul, dar, oricum, este vorba de Guvernul României.

Al doilea argument, domnule ministru: am participat, în urmă cu nu multă vreme, la un jubileu al Universității de la Stuttgart și primul-ministru al landului Baden-Württemberg, domnul Teufel, preciza la primul punct, prin care arăta importanța universității și a sistemului de cercetare din cel land, că landul Baden-Württemberg, prin bugetul pe care îl alocă cercetării, se plasează pe locul trei în lume după Japonia și Statele Unite, în acest fel motivând starea de dezvoltare a acestui land al Germaniei. Desigur că, dacă vom lua în considerare și masa bugetului, valoarea bugetului, alocația este, evident, incomparabilă față de România.

Și, în fine, al treilea argument, fiind de acord cu faptul că, poate, înainte de toate, cercetarea științifică românească, asemenea universităților, ar fi trebuit supusă unui proces de evaluare și acreditare, fiind de acord cu faptul că, încă, în cercetarea științifică românească se manifestă tendințe de centralism, tendințe, hai să le spun, de a găsi soluții administrative pentru rezolvarea unor aspecte, inclusiv astăzi s-a manifestat acest aspect, deci, oricum, situația este dramatică, în sensul că vor dispărea, în foarte scurtă vreme, din spectrul cercetării științifice românești, în mod deosebit, cercetătorii tineri, or, în acest fel, viitorul cercetării și, implicit, și al României este grav afectat.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

In continuare, domnul deputat Anghel Stanciu, iar în încheierea lucrărilor va lua cuvântul domnul senator Țugulea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne place, de multe ori, să spunem sau să auzim, ca de altfel la tot ce este omenesc, o vorbă dragă nouă: "Munții noștri aur poartă". Poate nu ar fi cazul să încerc, oarecum forțat, o anumită similitudine, dar cred că, în situația actuală când, într-adevăr, și este adevărat ce s-a spus, resursele sunt limitate, nu știm dacă munții mai poartă aur sau cât mai poartă, dar sigur cercetătorii noștri aur poartă, iar "noi cerșim din poartă în poartă" o sută, două, trei de milioane. Aceasta este perspectiva viitoare a noastră, dacă nu vom înțelege să utilizăm și chiar să exploatăm, deși cuvântul exploatare poate ne deranjează, pe cei care apără mintea și istețimea românească, care sunt munții care ne permit pătrunderea dincolo de neputința noastră - cercetătorii. Căci astăzi competiția mondială, competiția europeană nu mai este una cantonată în domeniul economic, ci primordial această competiție se situează cu un pas înainte în cercetarea științifică.

Dacă nu înțelegem că acum, într-adevăr, este un moment de sacrificiu, de opțiune politică în a da stomacului ce-i trebuie și minții ce-i trebuie, s-ar putea ca pe viitor nici stomacul să nu mai aibă absolut nimic din ceea ce îi trebuie. De aceea noi credem că integrarea europeană nu trece sigur, cum spunea cineva sau îi plăcea să spună, prin Budapesta, dar sigur trece prin cercetare științifică, prin valoarea cercetării științifice, prin nivelul de transfer în sfera producției, a cercetării științifice, că și aici sunt multe lucruri de spus și poate nu este cazul astăzi, dar pe viitor sigur da.

Grupul nostru parlamentar este convins că acest 1 la sută, care se cere astăzi și care nu este pomană, poate este datorie, se alocă unor persoane care, chipurile, ar muri de foame, căci o mare parte dintre ele, la mintea și pregătirea lor, vor găsi o bucată de pâine, fie aici, fie aiurea, dar noi suntem siguri că ființa lor și structura lor intrinsecă de oameni ce se sacrifică, unii dintre ei pentru o idee, îi va hotărî să se sacrifice în continuare și să rămână în acest război nevăzut al competenței omenești. Ei sigur dau țării mai mult decât țara le dă lor.

Noi ne-am ridicat acum câteva zile și poate am fost înțeles greșit când am spus că nu avem nimic cu justiția, dar nu vrem, prin justiție, să facem o injustiție, dând la unii foarte mult și țării nimic. Și într-un caz și într-altul, pe acest altar al interesului național, este și justiția, dar este și inteligența românească. Dincolo de textele de lege, este gândul novator, care se concretizează în produs, chiar, dacă vreți, în acest stilou care aparține unui român, ca idee, și nu am reușit să-l fructificăm, și alte idei, și avionul cu reacție pe care nu am reușit să-l fructificăm... și câte se mai gestează, ca să ne scoată din înapoiere și nu reușim să le fructificăm. Aceasta este altă problemă și ar trebui altă dezbatere, domnule președinte, dar este păcat să irosim...

...Si acum, dincolo de idei, sacrificăm și oamenii. Cu 120.000, cu 130.000, vrem să fie competitivi și, din păcate, pentru cei din vest, sunt ai noștri din est. Vedeți câte premii au luat la saloanele de inventică. Vedeți, prin acest 1 la sută, ce salvăm, ceea ce alții nu au și atunci să facem ca aceste medalii de aur să devină de aur pentru țară, să-i menținem, să facem curățenie în cercetarea științifică, să le dăm acum 1 la sută, cu toate sacrificiile, domnule ministru, deși știu că argumentați foarte bine că este foarte greu, dar, în felul acesta, poate, cercetătorii sau o parte dintre ei vor înțelege sacrificiul țării, pe care îl facem nu pentru ei, ci pentru inteligența românească, pentru Coandă, pentru Vuia, pentru toți cei cu care astăzi ne mândrim.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Țugulea.

Rog chestorii să invite în sală toți colegii, pentru a participa la votul care va urma.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Andrei Țugulea:

Eu știam, încă de la discuția din Senat, că Guvernul ne va spune de unde scoatem bani pentru 1 la sută. De aceea m-am pregătit în mod special ca să arăt de unde se pot scoate banii.

Am aici, în față, un raport al unui cercetător din catedra noastră, care sună așa: "Rezultate privind efectele simetrizării câmpului magnetic asupra performanțelor cuvelor de electroliză aluminiu". Pentru dumneavoastră poate să sune foarte straniu. Cercetarea aceasta a început înainte de Revoluție, a fost lăsată din lipsă de bani, a fost finalizată după 1989 și a fost aplicată, începând de anul trecut, la Uzina de aluminiu de la Slatina, de electroliză a aluminiului. Care era rezultatul: înainte de cercetare, tona de aluminiu - 14 milioane de kwh/tonă; după efectuarea cercetării, 12.338 de kwh/tonă, deci cu 2 milioane de kwh/tonă. Ca să știți despre ce este vorba. Stiți cât plătiți kwh. Care este rezultatul economic: 6 cuve au fost, deci s-a făcut o instalație pilot, față de 128 de cuve, cât are hala, s-au făcut 6 cuve; economia de energie: 2 miliarde mwh numai pe instalația pilot. Dacă se aplică metoda la toate cuvele de la Slatina, sunt 44 de miliarde de kwh, ceea ce înseamnă 1 milion și aproape 800 de mii de dolari pe hală și an, înmulțiți cu 3.000 și luați act că Ministerul Invățământului a căpătat numai 4 miliarde ca să facă cercetare. Iată unde sunt banii!

(Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în încheierea acestor dezbateri, domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnul Mircea Ciumara:

Poate să dea banii și pe urmă să plece!

Domnul Adrian Năstase:

Intâi să dea banii și apoi să ia cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule ministru de stat.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, aici, pledoariile dumneavoastră s-au circumscris consecințelor faptului dacă nu se aprobă acest amendament ce se va întâmpla în economie și în domeniul cercetării, care sunt urmările în planul realizărilor științifice românești, în planul potențialului nostru tehnologic și de productivitate a muncii.

Sigur, pledoariile dumneavoastră sunt corecte, sunt pertinente, majoritatea dintre ele, și s-au circumscris toate aceluiaș obiectiv: ce se întâmplă dacă nu se dau acești bani. Și s-au arătat aici diferite potențiale realizări, dar lucrurile trebuie privite puțin altfel, dacă îmi permiteți, și anume astăzi este necesară o sumă suplimentară, față de cum este elaborat bugetul țării, de 400 de miliarde de lei, 400 miliarde lei. Cât reprezintă aceasta? Totalitatea primelor la carne de porc și de pasăre, de exemplu, reprezintă, practic, dublul, aproape, al cheltuielilor acordate pentru cercetarea științifică în prezent, pentru că s-au acordat 0,6 la sută din produsul intern brut. Dar eu vă voi spune, vă rog să mă ascultați cu atenția pe care mi-o puteți acorda, ce se întâmplă dacă acordăm, în condițiile date, astăzi, acești bani cercetării și dacă există resurse de unde să fie diminuate alocațiile bugetare sau, dacă nu se doresc reduceri din nici un capitol, ceea ce se întâmplă emițând bani fără acoperire și dând drumul la emisiunea monetară creatoare de inflație. Sigur, toate acestea pot părea unora argumente simple ale unor contabili, ale unor finanțiști, dar eu vreau să vă spun că sunt mândru de meseria pe care o am, că este o meserie concretă, nu o meserie abstractă și cei care spun aceste lucruri se vede că, în formațiunea politică respectivă, nu mai au nici finanțiști, nici contabili, ei fiind departe, prin anumite țări, reprezentând țara...

(Vociferări puternice din partea PD)

...și nu știu, vă las pe dumneavoastră să trageți concluziile de ce au plecat oamenii respectivi acolo.

(Rumoare)

Deci trebuie judecate lucrurile, vă spuneam, cu tot respectul pe care vi-l port, doamnelor și domnilor, vă rog să-mi permiteți ...

Domnul Adrian Năstase:

Puteți continua, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte, pe mine nu mă deranjează. Cu cât este gălăgie mai mare, eu sunt stimulat să vorbesc mai mult, așa că nu mă deranjează.

(Rumoare în partea PD)

Domnul Adrian Năstase:

Puteți continua, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci v-aș ruga să înțelegeți de ce nu este posibil să se facă această raportare exactă la produsul intern brut, pentru că ceea ce se alocă prin bugetul de stat este cheltuiala bugetară, și nu produsul intern brut. Cheltuiala bugetară provine din veniturile pe care le are bugetul, care depind de o anumită politică fiscală, de un anumit grad de fiscalitate și toată lumea vrea...

(Aplauze din partea PD)

Vă mulțumesc, vă mulțumesc!

(Aplauzele continuă)

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, doar o clipă, domnule ministru de stat.

Rog membrii Grupului parlamentar al PD...

(Rumoare în partea Grupului parlamentar PD)

Deci, repet, rog membrii Grupului parlamentar al PD să facă liniște!

Puteți continua, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Și noi am redus în continuare această fiscalitate, care astăzi se cifrează la 32,5, față de 47 la sută în 1991, deci atragem la buget venituri mai puține și lăsăm în economie, la nivelul agenților economici, posibilitatea să le folosească. Acestea sunt cifrele care pot fi studiate în orice etapă statistică financiară...

(Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă. Domnule deputat Ruse, vă atrag atenția asupra lipsei de conduită parlamentară. Dacă vă mai atrag atenția, mă obligați să pun aplicare prevederile Regulamentului.

(Rumoarea continuă)

Vă rog foarte mult să faceți... Doamna deputat Paula Ivănescu...

Domnul Florin Georgescu:

Eu nu am făcut nominalizări.

Domnul Adrian Năstase:

...vă rog și pe dumneavoastră să faceți liniște în sală!

(Vociferări în partea PD)

Deci, domnule ministru, vă rog să vă referiți strict la problema care este pusă în discuție.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte, nu am nominalizat nimic, dar m-am simțit vizat, datorită unor remarci.

Bun. Deci ceea ce putem cheltui este suma veniturilor pe care le atrage statul la buget plus un anumit deficit, are are limite de finanțare într-un moment sau altul.

In acest an, ca și în anii anteriori, pentru a nu face inflație, pentru a coborî inflația de la 250 - 300 la sută din anii ‘92 - ‘93 la sub 25 la sută, trebuie ca bugetul și finanțarea deficitului bugetar să se facă în condiții rezonabile și care să nu creeze presiuni inflaționiste în domeniul prețurilor, în domeniul politicii monetare. Deci este neavenit să facem raportări la produsul intern brut, când, vă repet, prin intermediul bugetului de stat, nu se derulează decât 20 la sută din produsul intern brut; 18 la sută este venitul care se atrage la bugetul de stat și un anumit deficit de 2 - 3 procente, deci în jur de 20 - 21 la sută se derulează prin bugetul de stat. Și dinamica fiscalității în continuare este de a se reduce, atât în privința impozitului pe profit, cât și a impozitului pe salarii. Deci la acesta trebuie să adăugați faptul că a fost eliminat acel fond special pentru cercetare și s-a redus rata impozitării profitului de la 45 la sută la 38 la sută, 7 procente, și aceasta este inclusiv din eliminarea fondului special, care apăsa tot agenții economici care sunt decapitalizați, care se confruntă cu blocaj financiar și care au nevoie de o anumită stimulare pentru a-și relansa activitatea.

V-aș ruga să faceți referire la cheltuielile alocate pentru cercetarea științifică, din total cheltuieli bugetare aprobate de dumneavoastră, de Parlament, în fiecare an, iar situația este, spunem noi, rezonabilă. In anul 1996 se prevede ca cercetării științifice să i se aloce 2,6 din cheltuielile bugetului de stat, la același nivel ca și în anul anterior.

Se arătau aici diferite efecte financiare, efecte bănești, efecte în costurile întreprinderilor, în rentabilitate, ca efect al unei aplicări a uneia sau alteia dintre temele de cercetare științifică. Pentru a se ajunge să se realizeze acest transfer tehnologic, să se finalizeze mai întâi tema de cercetare, apoi să se transfere ideea și realizările temei de cercetare, să fie aplicate, să fie obținut efectul financiar favorabil, se scurge o anumită perioadă de timp, 3 luni, 6 luni, un an, doi ș.a.m.d.

Spunea domnul senator Țugulea, aici, că tema respectivă a fost abandonată după 1990 și s-a terminat în 1994. Cu ce? Cu fondurile alocate de la buget, inclusiv cu alocațiile pentru transfer tehnologic corespunzătoare, care s-au introdus prin legislația bugetară de anul trecut. Deci a fost posibil să se termine tema, poate mai târziu sau poate la un termen ușor decalat, datorită resurselor limitate de care dispune țara, dar nu putem să avem în același timp și sume foarte mari și la nivelul dorințelor într-un domeniu, dar și alocații bugetare la nivelul necesităților, în toate domeniile, concomitent cu o inflație de 20 la sută și concomitent cu creșterea economică. Sunt lucruri incompatibile, doamnelor și domnilor senatori, și v-aș ruga să înțelegeți că, dacă se iau asemenea decizii astăzi, trebuie dumneavoastră, în cursul zilei de azi, de mâine, când încep discuțiile privind bugetul pe 1996, să precizați de unde se taie 400 de miliarde, de la care dintre capitolele bugetare, și dumneavoastră, aici, reprezentați diverse segmente ale societății, începând cu profesorii, continuînd cu medicii, armata, internele, justiția ș.a.m.d., deci de unde să iau aceste 400 de miliarde astăzi, în condițiile când deficitul bugetar este limitat, când capacitatea noastră de a atrage surse străine este limitată. La aceasta se mai adaugă și unii care ne fac un "bine" pe piețele externe și prezintă într-o imagine complet denaturată reforma și democrația din România. Și știți dumneavoastră cine sunt respectivii...

(Rumoare)

Deci de unde să luăm aceste 400 de miliarde, care vor arunca țara în inflație, vor arunca țara în dezechilibre economice și, din păcate, inflația este o taxă indirectă pe care o plătesc cei mulți, în favoarea unui anumit segment care, într-un moment sau altul, se dovedește a fi mai puternic, mai organizat din punct de vedere social și obține anumite drepturi în devafoarea celorlalți. Deci 400 de miliarde astăzi, în condițiile în care mai sunt, pe fluxul legislativ, încă câteva prevederi în proiect care, de asemenea, necesită surse financiare în plus, consider că este un lucru care nu se înscrie în prevederile Constituției, pentru că nu se indică, în momentul de acum, de unde se pot lua acele surse financiare, pe de o parte; pe de altă parte vine în contradicție cu obiectivul la care cu toții ați aderat dumneavoastră, liderii politici, în vara anului trecut, ca în economia românească să se păstreze macrostabilizarea, să progreseze reforma, să ne integrăm în structurile euro-atlantice. Or, acest demers, care se încearcă acum, o presiune de 400 de miliarde, de 0,5 la sută din produsul intern brut, doamnelor și domnilor, este o presiune de 0,5 la sută din produsul intern brut! Noi am negociat cu finanțatorii internaționali un deficit bugetar de 2,2 la sută pe consolidat. Introducând această presiune, ducem deficitul bugetului consolidat, deci toate instrumentele finanțelor publice românești la nivel general, bugetul public consolidat, repet, la 2,6 la sută și în acel moment s-au rupt relațiile cu Fondul Monetar Internațional și trebuie să fie responsabili cei care votează acum pentru ruperea relațiilor cu Fondul Monetar Internațional, pentru inerzicerea accesului României pe piețele private de capital și pentru aruncarea țării în inflație, în haos și în anarhie, în acest moment de stabilitate și posibilitate de consolidare a acestor macroechilibre.

Vă rog să aveți tot discernământul care vă caracterizează și am rugămintea sinceră de a vota împotriva acestui amendament, de a vota, deci, eliminarea lui, pe varianta Senatului să se meargă și, în măsura în care în anii următori, din eficiența economică, din resursele atrase suplimentar de buget sau chiar în anul acesta este posibil, dar fără a preciza așa ceva în mod absolut, într-o lege specială, dumneavoastră, când ajungem să discutăm bugetul, spuneți, pur și simplu: "Luăm câte 200 de miliarde din anumite locuri și le mutăm imediat în domeniul cercetării", cei care lucrează în domeniile afectate, urmând a suporta rigorile, consecințele, inclusiv în plan material și social.

Deci, acestea sunt vase comunicante. Ca să punem într-un loc trebuie să luăm din alt loc și trebuie să ne spuneți de unde. Altfel, luam din veniturile celor mulți printr-o inflație pe care o creăm în momentul luării unei asemenea decizii. Vă rog să fiți de acord și vă exprim poziția Guvernului foarte fermă, potrivit căreia noi ne exprimăm opinia pentru eliminarea acestui amendament și adoptarea variantei Senatului, din considerentele pe care vi le-am menționat anterior. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Rog chestorii să-i invite pe toți colegii în sală pentru vot.

Nu vă aud, domnule Băsescu, îmi pare rău!

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Să luăm o pauză să mergem la masă!

Domnul Adrian Năstase:

Unii sunt de foarte multă vreme în pauză!

Stimați colegi,

Dacă în după-amiaza aceasta va continua această situație în care colegii noștri în loc să fie în sală, sunt la bufet, începând de mâine, pe perioada dezbaterilor de la buget vom dispune închiderea bufetului din incintă!

Vă rog. Poftim?

Domnul Gabriel Țepelea (din sală):

Am o propunere în legătură cu procedura de vot!

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog. Are cuvântul domnul deputat Țepelea, în legătură cu procedura de vot.

Domnul Gabriel Țepelea:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Țărănesc-Creștin Democrat plus P.E.R., propun votul nominal.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă mai sunt și alte propuneri în legătură cu procedura de vot?

Domnul Ilie Nica (din sală):

Vot deschis!

Domnul Adrian Năstase:

Veniți la tribună, domnule deputat.

Domnul Ilie Nica:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am solicitat, de regulă, votul nominal la legile organice. Nefiind în prezența unei legi organice, utilizăm votul obișnuit, votul deschis.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Sunt două propuneri. Supun la vot întâi propunerea domnului deputat Țepelea.

Cine este pentru votul nominal? Vă rog să numărați.

Am o rugăminte, să nu mai comentați din sală!

126 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 135 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 24 de abțineri.

Rezultatul votului este următorul: 126 de voturi pentru, 135 împotrivă, 24 de abțineri.

Supun votului dumneavoastră procedura adoptării votului deschis, dar cred că nu mai este cazul, pentru că am avut două variante, dacă sunteți de acord? În măsura în care au existat două proceduri de vot... Dar, totuși eu cred că trebuie acceptată și varianta aceasta, poate cineva dorește votul deschis cu ridicatul în picioare?! Este o procedură ... Sau cu bile, votul secret cu bile!

Supun votului dumneavoastă procedura votului deschis, totuși. Formal cred că trebuie îndeplinită această chestiune.

Cine este pentru? 155 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 95 de voturi împotrivă.

Abțineri? Poftim? (Se contestă numărătoarea voturilor de către unii deputați din partea dreaptă a sălii).

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Din trei pași ați ajuns în spatele sălii! (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei, secretar al Camerei Deputaților )

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Domnule deputat, vă rog să luați loc.

Domnule deputat, sunt obligat, așa cum am făcut-o de fiecare dată să iau sub semn de încredere ceea ce îmi comunică secretarii. Vă rog, puteam să interpretez într-un fel și mai simplu, de fapt, votul exprimat anterior, în măsura în care au existat două variante iar una nu a câștigat, per a contrario, cealaltă formulă ar fi trebuit să fie considerată ca fiind cea viabilă, de aceea nu-mi dau seama de ce vă enervați. O să vină votul următor. Votul pe substanță cred că vă interesează.

Domnule deputat, luați loc, vă rog foarte mult.

Abțineri? Încă o dată, vă rog să numărați abținerile. 13 abțineri.

Rezultatul votului este următorul: 155 de voturi ... Și v-ați enervat degeaba, cele 155 de voturi erau cu cele de la balcon, pe care dumneavoastră nu le-ați adăugat. (Se adresează domnului deputat Gheorghe Cristea).

Deci, jos, în stânga au fost numărate 103 voturi, așa că nu înțeleg de ce v-ați enervat. Deci, erau 103, față de 95. Deci, v-ați enervat în mod inutil, domnule deputat, vă cauzează la sănătate, vă rog foarte mult.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Nu, e diferență de 60 de voturi!

Domnul Adrian Năstase:

Rezultatul votului este următorul: 155 de voturi pentru, 95 împotrivă și 13 abțineri.

Am vrut să verific dacă există cvorum.

În aceste condiții, stimați colegi, dacă ... Vă rog foarte mult să luați loc în sală, stimați colegi, care vă aflați în apropierea ușilor de la ieșire sau intrare.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră textul ...

Domnul Florin Georgescu (din loja comisiei):

Eliminarea!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru,

Vă pricepeți la finanțe, dacă vă pricepeți și la procedură, aici facem economie de un salariu! (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat)

Mulțumesc foarte mult Grupului parlamentar al P.D.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră textul de la Camera Deputaților, textul care figurează în raportul comisiei de mediere și care a fost acceptat de către Camera Deputaților.

Cine este de acord cu acest text? Vă rog să numărați. 157 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. Doar o clipă, domnule deputat Rizescu, dacă grupul dumneavoastră parlamentar dorește să vă desemneze în locul domnului Lepșa în calitate de chestor, veți putea să exercitați anumite funcții, sub acest aspect. Rugămintea mea este să o lăsați pe doamna secretar ... Avem o singură femeie în Biroul permanent și exercitați presiuni și asupra ei! Dacă am interpretat greșit, îmi pare rău!

85 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 25 de abțineri.

Rezultatul votului este următorul: 157 de voturi pentru, 85 împotrivă, 25 de abțineri. (Aplauze puternice)

Îi rog pe cei care au impresia că ne aflăm la un meci de fotbal să-și dea seama de eroarea în care se află!

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Acolo se huiduie!

Domnul Adrian Năstase:

Am impresia că nu au realizat lucrul acesta.

Stimați colegi,

Rezultatul votului, îl repet, este: 157 de voturi pentru, 85 împotrivă, 25 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, textul Camerei Deputaților a fost adoptat.

Stimați colegi,

Mi se pare, în orice caz, anormal faptul că invitații stau în aceeași lojă cu presa. De obicei au existat loji speciale pentru invitați. De asemenea, mi se pare nepotrivit faptul că invitații se manifestă în sală și rugămintea este ca cei care participă la lucrările noastre ca invitați, să rămână cu statutul strict de observatori și să nu se implice în dezbateri. Altfel, vor fi evacuați din sală. Să o facă în liniște.

Stimați colegi,

În condițiile acestea, vă propun să întrerupem lucrările, așa cum, de altfel avem în program, în ceea ce privește Camerele reunite, până la ora 15,00, dacă am reținut bine, din program. Rog, însă, colegii de la Camera Deputaților să rămână în sală pentru exprimarea votului la 4 legi, ca să putem să luăm măsuri în continuare, privind definitivarea cu Senatul a unora dintre legile în discuție.

În ceea ce privește ședința comună, vom relua lucrările la ora 15,00, iar în ceea ce privește Camera Deputaților, îi rog pe membrii Camerei Deputaților să rămână în sală, pentru 10 minute, un sfert de oră.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 23 september 2021, 6:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro