Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-08-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 23-02-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 1999

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Vida Simiti și Miron Tudor Mitrea, secretari.

*

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 23 februarie 1999, cu partea de intervenții.

 
  Ioan Mihai Popa - referire la nevoia de normalitate în justiție;

O să-i dau cuvântul domnului deputat Ianculescu. Este?

Domnul deputat Popa Ioan Mihai. Apoi, urmează domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Ioan Mihai Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea se referă la nevoia de normalitate din justiție.

Recenta hotărâre a Tribunalului Militar Teritorial din București, pronunțată în afacerea "Țigareta II" reprezintă într-un alt plan, cel al responsabilizării societății civile, un pariu al sincerității mass-media, câștigat de aceasta. Pe parcursul urmăririi penale și al cercetărilor judecătorești, întreaga presă s-a străduit să surprindă o serie de detalii semnificative, unele palpitante în dramatismul desfășurărilor care puteau conduce în cadrul confirmărilor la dezvăluiri ori constatări și implicări ale unor persoane importante în conducerea statului.

Pe de altă parte, aflăm tot din mass-media, că instanța a fost obligată să suporte presiuni sufocante nu numai din incidența cazului asupra opiniei publice, dar și prin clarificările jenante care i se aduceau de la cel mai înalt nivel, prin formulări de genul: " Judecători comuniști cu mentalitate și corupție comuniste..." sau din partea ministrului justiției, prin declarații șocante, cum ar fi:"putregaiul din justiție". La doar câteva luni, aceeași justiție, de către aceleași personaje, este supusă altui duș verbios, cu alte consecințe, producând derută prin expresii ca: "Independența justiției devine din ce în ce mai clar afișată".

Acest proces, încă nefinalizat, și a cărui soluție este exclusiv de competența instanței superioare, ne determină să gândim la normalitatea justiției ca putere distinctă și itegrată în statul național român și care trebuie să se concentreze detașat spre actul de dreptate.

Este posibil ca asemenea soluții pronunțate într-o atmosferă încinsă să reprezinte o conștientizare responsabilă a actului de dreptate? Am înclina să răspundem pozitiv unei asemenea întrebări și ar fi de dorit, dacă nu am fi remarcat în presa scrisă, în special, unele curiozități ale actului de justiție, cum ar fi: arestări nocturne, fără mandatul legal cu audieri prelungite pe parcursul a 24 de ore, urmate de eliberări misterioase ce se încheiau cu emiterea mandatelor de arestare; general în rezervă încătușat la scara avionului, la întoarcerea în țară dintr-o vizită de lucru din străinătate, eliberat apoi după câteva zeci de zile de arest, din lipsă de probe; arestări nocturne, fără ca inculpații să fie asistați de către avocați, inculpați și martori audiați succint cu numeroase probe respinse, dintre cele propuse în apărare.

În sfârșit, pare simptomatic că personalități din conducerea unor organe centrale ale statului spre care se îndreptau mărturiile unor inculpați au fost, cel puțin până în acest moment, scoase basma curată. Sunt semne de întrebare care pot conduce la supoziții logice cu putință de susținut, și anume dacă prin sentința amintită nu s-ar dori să acheteze, cel puțin parțial, un caz cu implicații mai vaste decât s-ar putea crede la prima vedere. Nu punem în discuție un drept exclusiv al actului de justiție, ci al dozării pedepselor, dar ne alăturăm acelor ziariști care, umărind fiecare moment al desfășurării acestui caz, se întrebau cu bun simț asupra unei pedepse de 7 ani pentru numitul Gheorghe Truțulescu, cel care a stârnit "isteria deconspirării celei mai mari rețele de crimă organizată", față de alte pedepse, cu mult superioare, aplicate unor persoane care nu vădeau a avea o participare importantă în realizarea infracțiunilor respective.

Să ne înțelegem, nu pledăm pentru pedepse, este un atribut constituțional și legal al justiției, fiind posibil în administrarea actului justiției să aflăm poate un alt adevăr, care ar putea fi altfel dimensionat sub aspectul pedepselor de instanța superioară. Ceea ce dorim noi, în final, să subliniem este ca justiției să-i fie asigurată independența și minimele garanții constituționale în soluționarea cazurilor deduse ei spre judecare.

Solicităm întregii clase politice să nu promoveze presiuni, cu atât mai mult imixtiuni în actul de dreptate. În marea lor majoritate judecătorii sunt oameni înțelepți și inteligenți, responsabili ai actului justiției, să-i lăsăm să judece în normalitate.

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - despre neputința Guvernului Vasile în fața radicalilor udemeriști;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul deputat Traian Rânja. Este aici? Atunci Mircea Cazacu.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Incluzându-și în periculoasa uvertură de tip fundamentalist- extremist anterioarele întâlniri de la Cernatul de Jos și Valea lui Mihai ca parte a UDMR, partidul pentru o singură minoritate, iredetiștii radicali maghiari au decis să reediteze jignirile aduse României și Constituției în aceeași localitate mureșeană în care se simt ca acasă la mama - Miercurea Nirajului.

Încurajat deplin de autoritățile statului român, paralizat de obrăznicia radicalilor udemeriști, de neputință în inițiativă și acțiune, pleoștit cu totul de impertinența tovarășului de drum, Guvernul Vasile se face ca de obicei că nu aude și nu vede și, în consecință, nu intervine. I-am amintit Puterii neputincioase doar câteva din isprăvile bravilor udemeriști mureșeni trecute cu vederea de mai marii zilelor noastre tot mai întunecate de acte situate la limita constituționalității.

La Forumul cetățenesc de la Miercurea Nirajului, săgețile au fost îndreptate împotriva României pe care o doresc cât mai repede dezmembrată. Liderul de până mai ieri al filialei Mureș a UDMR, Kolcsar Sandor, plângea cu lacrimi de crocodil că "Marea noastră jignire este că Liceul "Bolyai" din Târgu Mureș nu este bilingv". Adică, mai pe șleau spus și tradus, el se simte jignit că pe acolo se învață și se vorbește românește. O țară întreagă a fost uimită de afirmațiile vehemente ale radicalilor Tokes Laszlo, Katona Adam, Sollosi Sandor, Tokes Andras, Tibor Torro, Imre Rizbai, Borbely Zsolt, Csaba Bardoczi, Kdesar Sandor, Santha Pal Vilmas care nu s-au sfiit deloc și nu le-a roșit obrazul să afirme în acordurile imnului secuiesc - Doamne, nu îngădui să pierdem Ardealul! - că scopurile trebuie atinse indiferent de mijloace, cu riscul unor conflicte, că sunt pentru o conducere care să nu ia în considerație interesele majorității, că maghiarii au fost mai bucuroși de venirea lui Horthy, sugerând modelul palestinian și al Tirolului de Sud, într-o echivalență popor-minoritate într-un dorit binom, și amenințând că vor pleca de aici doar cu pământul, cel mai maghiar pământ din Transilvania, "ofensat de orfelinate, călugărițe și jandarmi".

Să mai surprindă pe cineva că prin mișculații a fost ales lider al Filialei Mureș a UDMR tocmai avocatul Kincses Elod, fostul vicepreședinte al FSN Mureș, unul dintre principalii vinovați pentru evenimentele din 20 m artie 1990 din capitala suferinței românești.

Atâta timp cât Guvernul Vasile rămâne insensibil, așezându-se din nou sub zodia tăcerii și vâră, precum struțul, capul în nisip în fața unor realități alarmante și nu mișcă un deget, cât domnul Remuș Opriș afirmă că aceste porniri antiromânești sunt neprimejdioase, este posibilă vehicularea unor concepții situate sub incidența Codului Penal, devenite real pericol pentru siguranța națională. Câștigând vizibil teren în fața moderaților pe măsură ce se împuținează zilele rămase până la congresul UDMR, radicalii recurg la exacerbarea unor pretenții, crește violența verbală, se înumulțesc visele la autonomie etnică, la enclavizarea și dezmembrarea României, la năruirea art.1 din Constituție care consfințește că România este stat național unitar. Totul cu consultarea și cu acordul Budapestei, în timp ce Guvernul a intrat iarăși sub zodia tăcerii, permise ne fie câteva întrebări.

Cu ce-i mai vinovat Miron Cozma, acuzat de subminarea siguranței naționale, decât radicalii udemeriști prezenți la Miercurea Nirajului?

Să fie mai vinovat el decât Cserresnyes Pal, cel care l-a molestat barbar pe Mihăilă Cofariu sau decât cei care la Zetea și Dealu, în decembrie 1898, au ucis barbar oameni care au avut unica "vină" aceea de a fi români?

Nu ar fi cazul ca Parchetul să se sesizeze urgent, din oficiu? Radicalii udemeriști nu pun în pericol și nu amenință siguranța națională?

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Cazacu - anunțarea demisiei din PNL;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Cazacu. Se pregătește domnul deputat Octavian Bot. Nu este. Domnul deputat Traian Rânja nu este.

Urmează domnul deputat Marian Ianculescu.

   

Domnul Vasile Cazacu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

La această dată, când pot să declar că am fost deputat de Dolj al PNL și membru al acestui partid, vă informez că la data de 22 februarie 1999, în conformitate cu prevederile art.13 din Statutul PNL, mi-am încetat, prin demisie, activitatea de membru al PNL, urmând a-mi continua, cu statut de independent, activitatea de parlamentar.

Prezenta declarație politică se impune, din punct de vedere moral, față de colegii mei parlamentari și față de foștii mei colegi de partid, și pentru a nu exista riscul unor interpretări eronate ale gestului meu, cu atât mai mult cu cât demisia mea intervine în contextul situației apărute în cadrul PNL ca urmare a prezentării demisiilor și de către alți membri marcanți ai partidului.

În anul 1990, când am pus bazele organizației județene Dolj a PNL, am avut ca punct de pornire o tradiție de familie și mi-am imaginat că voi avea șansa de a participa la acea "operă de progres, de ordine și de pace", la care făcea referire Ion I.C.Brătianu.

Din păcate, timp de 9 ani am constatat că pe lângă frământările firești oricărui partid de talia PNL au existat și există disfuncționalități grave care coroborate au dus în timp la deteriorarea imaginii partidului pe toate planurile.

Mai mult, promovarea în funcții de conducere de la diferite niveluri ale structurii organizatorice ale partidului, precum și desemnarea în Guvern ai unor membri ai PNL care au urmărit numai consacrarea personală și au ignorat principiile liberale, pe care s-a dovedit astfel că le-au promovat strict pentru propulsarea lor politică, cu toate avantajele decurgând de aici, determină în prezent ca percepția generală a PNL să fie aceea a unui partid structurat nu cu o ierarhie a valorilor, ci pe una a interesului personal.

Această stare de fapt nu este numai rezultatul unei percepții pesonale, ci urmare a reflectării stării de spirit existente în cadrul majorității organizațiilor locale. Astfel, precizez că demisia pe care am înaintat-o, decepționat fiind de orientarea actuală a partidului, nu este un act de abandonare a principiilor liberale cu care am pornit în 1990, ci se impune ca o necesitate morală. Abdicarea PNL de la principiile care i-au dat naștere și conferit indentitate, mă obligă, rămânând fidel principiilor, să mă retrag din acest partid.

În aceste circumstanțe, actul meu nu este unul de dezertare, ci dimpotrivă unul de consecvență. Motivația demisiei mele nu se bazează pe criticarea PNL, ci subzistă în trista constatare a actualității concepției lui Ion I.C.Brătianu. Cei mai mulți își închipuie că politica e un fel de distracție cu foloase și onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața și viitorul țării tale. Conștientizarea acestei stări de fapt și acționarea în consecință nu se mai regăsesc în prezen t în cadrul PNL, aceasta fiind, în esență, explicația gestului meu.

În final, doresc PNL-ului să reușească în timp să-mi demonstreze că decizia mea de retragere din cadrul partidului a fost nejustificată.

Vă mulțumesc.

 
  Marian Ianculescu - reafirmarea necesității dialogului în democrație;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Ianculescu Marian. Se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am rămas oarecum pe gânduri din cauza unor răspunsuri date de generalul Anghel Andreescu la întrebările puse de un reporter al ziarului Adevărul, răspuns publicat în cotidianul respectiv, în ziua de joi, 18 febr.1999.

Întrebat printre altele de respectivul reporter dacă la Stoenești trupele de ordine au avut muniție, generalul Anghel Andreescu, comandantul Jandarmeriei Române, a răspuns: "Pe câmpul de luptă nu am venit cu muniția de război, deși...", rețineți, "...din punctul meu de vedere nu voi ma veni cu muniție de manevră, pentru că legea în vigoare, Legea nr.17 și nu numai, legea noastră de organizare și funcționare nu spune de cartușe de manevră. Ca în toată lumea, eu vin cu muniție de război și trebuie să știe toată lumea că eu nu mai vin la dialog. Deci, eu nu mai vin la dialog, ci numai să restabilim ordinea, chiar dacă e dureros. Noi nu am luat muniție cu noi, însă de acum încolo o vom lua și dacă e cazul o vom folosi gradual, că așa spune legea și trebuie să știe toată lumea treaba asta." Tare sună ca o amenințare la adresa celor care ar mai îndrăzni într-un fel sau altul să mai protesteze față de măsurile, unele aberante, luate de actuala Putere.

Mai afirma domnul general Anghel Andreescu, în trecerea sa de la șefia SPP la șefia Jandarmeriei Române, după episodul de la Costești, că pe trădători i-ar împușca fără ezitare.

Și, dacă încurcați trădătorii, noțiunea aceasta fiind uneori relativă, depinde din ce ochi îi privești și ați greșit țintele, ce se poate întâmpla, domnule general? Sau poate domnul general Andreescu a ținut sau ține neapărat să reediteze o anumită istorie? Sper ca declarațiile domnului Anghel Andreescu să fie unele de descurajare pentru cei care ar mai încerca într-un fel sau altul să ajungă față în față cu forțele jandarmeriei. În caz contrar, expresia "statul de drept", devenită în ultimul timp clișeu, poate să însemne orice și mai ales să fie interpretată după bunul plac al celor care se află la un moment dat la putere.

Un lucru trebuie subliniat, și anume că ultimul protest al minerilor care l-au însoțit pe Cozma s-a situat în afara legii. Mișcarea lor, de data aceasta, n-a mai fost una sindicală, ci de solidaritate cu liderul lor condamnat la 18 ani închisoare. Ar fi iluzoriu să ne imaginăm că nu vor mai fi marșuri de protest. Vor mai fi și marșuri și mitinguri și greve, că așa este într-o democrație.

Doamne ferește, domnule general Andreescu, să nu vă fure cumva peisajul și să credeți că protestele care vor mai avea loc trebuie să le tratați ca pe ultimul marș ilegal al minerilor, sau pentru dumneavoastră nu mai contează. Cu muniție de război sau fără, rezultatele pot fi uneori aceleași, dacă ar fi să dăm crezare unor zvonuri legate de dispariția misterioasă a unor participanți la ultimul protest al minerilor.

Și încă ceva. Totuși, domnule general Andreescu, mai încercați să și dialogați cu protestatarii, că este necesar în asemenea situații. Nu uitați că numai în starea de război nu se mai dialoghează, ceea ce nu era cazul.

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - relevarea unor cauze care au dus la înfăptuirea ultimelor mineriade;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, doamna deputat Leonida Lari, vă rog.

Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea. Este aici, da? Da.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Între 1992-1993 a avut loc războiul din Transnistria, în care am pierdut sute de români care își apărau hotarele și drepturile de existență. Dar acești români au fost căsăpiți de forțele străine de ocupație, or, în febr.1999 românii care își apărau dreptul la muncă și la existență au fost uciși de frații lor, tot români. Au murit mineri, au murit loviți de paturi de armă, ba chiar împușcați. Se zice că mulți dintre ei au fost aruncați în Olt. Acești mineri sunt, în primul rând, oameni pe care îi așteaptă cineva acasă: soții, copii, iubite, părinți. Și-i așteaptă să vină cu niște probleme rezolvate în privința vieții de toate zilele, căci așa a fost anume mobilul lor de plecare către București. Mai apoi, abia în februarie minerii s-au alăturat lui Miron Cozma care a fost condamnat la 18 ani de închisoare și această alăturare au făcut-o dintr-un sentiment de solidaritate, de ortaci. Aceasta anume i-a adus alături de cel condamnat și nu îndemnurile PRM, căruia i se pun în cârcă și vrute și nevrute. Orice minte liberă care gândește își dă seama că e prea de tot să-i dai unui om 18 ani de pușcărie, un om care nu a ucis pe nimeni. Dar să ne întrebăm, să ne punem o întrebare lucidă, oare, ce se dorește? Ca toată Opoziția să zacă în pușcării? Această Opoziție, la vremea când era la putere, nu a băgat pe careva dintre actuali aflați la Putere în pușcării.

Dar, să ne întoarcem la mineri. Unii dintre ei n-au mai ajuns acasă, nici nu vor mai ajunge, decât morți. Să zicem că minerii au greșit prin fapta neautorizată de a protesta. Dar cine sunt făptuitorii primi ai acestori mineriade, dacă nu acei cu pâinea și cuțitul în mână? Cauza întotdeauna precede efectul, anume, ei, guvernanții, sunt adevărații făptuitori ai ultimelor mineriade. Întâi prin sărăcirea și înfometarea populației din această categorie socială și, doi, pentru săvârșirea crimei de ucidere în masă a unor oameni lipsiți de apărare, ei, făptuitorii cauzanți, ar trebui să fie puși sub acuzare. Căci faptele lor luate împreună conțin elementele de genocid asupra poporului român. Ce urmau să facă aceste mii de oameni disponibilizați pe timp de iarnă, fără pâine pentru copiii lor? Să culeagă floricele de primăvară sau fructe de toamnă? În fond, nu minerii au atacat, ci dimpotrivă polițiștii au atacat pe minerii protestatari.

Ceea ce s-a întâmplat, această răfuială sîngeroasă este o lovitură în plexul solar al poporului român, nu o lovitură de stat, e peste răbdarea oricăruia dintre noi, această batjocură pe față a inteligenței românilor. Ba, unii politicieni recunosc un stat în stat, Republica Moldova, ba alți politicieni dăruiesc Bucovina Ucrainei, ba încă, alții ucid pur și simplu cu sânge rece niște oameni sărmani care se luptă pentru dreptul lor la existență.

Considerăm că ajunge, până aici a fost, până la vărsare de sânge omenesc. Orice sânge vărsat strigă la Dumnezeu! Și se știe, la Judecata de Apoi nu vor fi chemați numai indivizii, ci și neamurile, adică popoarele.

Și, oare ce ar putea să spună un individ despre modul cum și-au ciopârțit propriul lor popor? Deocamdată, noi suntem de aici și cerem să se înceteze teroarea care s-a declanșat în țară, pentru că și sprijinitorii din afară, ai actualei puteri, vor da înapoi în fața numărului impresionant de mineri dispăruți și a săllbăticiei primitive cu care au fost uciși.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - analiza unor fapte care dovedesc caracterul politic al actualei justiții în România de astăzi;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea și se pregătește domnul deputat Florian Serac. Și, după aceea, o să urmeze domnul deputat Traian Rânja.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Deși sunt în Parlament de 9 ani, eu mă consider în continuare istoric. Ca urmare, în acești 9 ani, am strâns extrem de multe documente, pe care le mai răsfoiesc din când în când.

Vă citesc câteva din acestea.

La 27 sept.1991, la Congresul PNȚCD, ținut în sala Teatrului național din București, au fost invitate succesiv două delegații de mineri, una condusă chiar de Miron Cozma. Ședința era condusă de către Ion Diaconescu. Congresiștii în picioare au aplaudat frenetic pe mineri, au strigat lozinci antiguvernamentale și antiprezidențiale. Minerii au fost îndemnați de la tribuna congresului, evident, să meargă până la capăt. Ca să-i convingă de necesitatea răsturnării ordinii constituționale, Ticu Dumitrescu a făcut o chetă pentru mineri, în sala congresului chiar, strângând și predându-le acestora 78 000 de lei la valoarea de astăzi, aproximativ 50 de milioane. La tribuna congresului, Ioan Lup îl ruga pe Miron Cozma să transmită în Valea Jiului și tuturor minerilor că PNȚCD e alături de ei. Sunt fragmente apărut în presa vremii, între altele în Adevărul din 28 sept.1991 și într-un document parlamentar, se numește Raportul Comisiei parlamentare de anchetă a evenimentelor din sept.1991, pag.103.

Ieri, domnul Ion Diaconescu, președintele nostru, spunea la o conferință de presă a PNȚCD-ului: "Minerii s-au invitat singuri". Evident că este o minciună. Păcat, la peste 80 de ani!

Alianța Civică a alcătuit un comunicat în aceeași lună îndemnând la înlăturarea prin forță a președintelui României, Ion Iliescu, președintele de atunci.

În momentul retragerii minerilor din Parlament lui Miron Cozma i s-a înmânat acest comunicat pentru a-l citi la TVR. Concomitent, mașini cu emblema Alianței Civice străbăteau Bucureștiul, cerând populației să vină la Cotroceni pentru a înlătura pe președintele ales al țării.

Pe 27 sept.1991, la TVR ,ora 17,05 a apărut Doina Cornea, care a cerut imperios declanșarea grevei generale pentru înlăturarea președintelui, ales constituțional, al României. A urmat la cuvânt Simina Mezincescu, ca reprezentant a fostului Rege Mihai.

Tot pe 27 sept. 1991, la ora 12 în Piața Revoluției avea loc un miting organizat de PNȚCD și Alianța Civică. Doina Cornea spunea la tribuna acestui miting: "Mineriada este o reacție firească, lumea se trezește, însă nu este suficientă demiterea primului ministru și menținerea aceluiași Parlament cu Iliescu". În același miting, conducători ai PNȚCD, între care Ticu Dumitrescu, îndemnau la solidarizare cu minerii contra Puterii, pentru înlăturarea acesteia, pe larg, chiar în România Liberă (ziar care evident că nu era de partea fostului FSN) din 28 sept.1991. În aceeași zi, 27 sept.1991, tot în România Liberă apărea un avertisment semnat de Alianța Civică, cerând înlăturarea cu forța a președintelui României și a Parlamentului care abia fuseseră aleși.

Toate aceste fapte se încadrează în alin.2 al art.1611 din Codul penal, îndemnul la inițierea, organizarea, săvârșirea de acțiuni care pot pune în pericol ordinea constituțională. Și în acest alineat se fixează și pedeapsa, între 2 și 7 ani.

Ca urmare, dacă justiția română ar fi cu adevărat dreaptă, imparțială ar trebui să-i condamne imediat la închisoare alături de Miron Cozma și pe domnii Ion Diaconescu, Ticu Dumitrescu, Ioan Lup; pe doamnele Doina Cornea, Simina Mezincescu și conducerea Alianței Civice din 1991. Iar Poliția ar trebui să-i bage de urgență la pușcărie. Faptul că nu se întâmplă așa ceva este o dovadă a caracterului politic al actualei justiții în România de astăzi.

Văd, doamnelor și domnilor, în față un distins coleg de-al nostru, domnul Ion Rațiu. Îmi aduc aminte foarte bine că în acea ședință tumultuoasă, singura în toată istoria de o sută și ceva de ani ai Parlamentui României, domnul Ion Rațiu, distinsul nostru coleg, a fost unul dintre cei mai importanți adversari ai pătrunderii minerilor și a reușit cu prestația dumisale la tribuna Parlamentului să-i oprească din acțiunea pe care au avut-o, împreună cu alți colegi ai noștri. Am și scris atunci în Cotidianul, ziarul domniei sale, o laudă pe merit la adresa acestui reprezentant distins al PNȚCD-ului. Nu e vorba de partid, în ansamblu, ci e vorba de unii oameni.

Vă mulțumesc.

 
  Florian Serac - referire la situația economică a județului Bihor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florian Serac și se pregătește domnul deputat Traian Rânja.

   

Domnul Florian Serac:

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă voi referi la o situație economică a județului Bihor generată de închiderile recente de întreprinderi din această parte de țară.

Județul Bihor, precum majoritatea județelor de peste munți, a înclinat balanța alegerilor din nov.1996 în favoarea Convenției Democrate și candidatului său la Președinția României. O momeală deosebită a fost administrată atunci electoratului ardelean, prin promisiuni de îmbunătățire a nivelului de trai și angajamentul actualului președinte privind sacrificiul segmentului politic pe care îl reprezenta, de genul: "De acum înainte, poporul nu va mai trebui să se mai sacrifice, cei care se vor sacrifica vor fi președintele, miniștrii, oamenii politici". Sau: "Dispunem de finanțarea externă, astfel că vom asigura relansarea economică. Va fi bine, vă spun eu, că va fi bine". Poporul asculta și-și zicea: "N-or fi ele toate așa, dar jumătate dacă se vor adeveri, tot va fi ceva". Și au votat. Și aleșii s-au ținut de cuvânt, dar în sens invers.

În mai puțin de jumătate de mandat au închis sau au redus activitatea cu peste 50% numai în județul Bihor, la majoritatea întreprinderilor în care lucrau cei care au crezut în aceste promisiuni. Dau exemplu câteva: SC Alor-SA Oradea, SC Sere-SA Oradea, SC Zahăr - SA Oradea, SCBauxita-SA Dobrești, SC Hiperion-SA Ștei, Exploatările miniere Șuncuiuș, Bihor, Borod, Voievozi. Toate acestea fără a fi analizate, fie și sumar, implicațiile economico-sociale dar, mai ales sociale, dintre care amintesc: disponibilizarea a peste 4000 de persoane și probleme sociale pentru alte 12.000. Numai în zona Dobrești, periclitarea aprovizionării cu energie electrică a peste 20 de localități prin neântreținerea liniei aeriene proprii de 20 kilowolți care străbate comunele Bulț, Vadu Crișului, Suncuiuș, Dobrești; neasigurarea navetei pentru școlarii și cadrele didactice din Călățea, Cornet, Zece Hotare, Dopa, Lunca Sprie, Răcași, Sitani, Câmpani, Vălani și Roșia; încetarea întreținerii drumurilor de acces între localități și cătune pe o distanță de peste 150 de km; dublarea numărului de șomeri în comunele Dobrești, Sâmbăta, Răbăgani, Roșia, Tăbești, Vârciorog, Măgești, Vadu Crișului, Suncuiuș. Aceasta, fără să mai ținem seama de disponibilizările din Municipiul Oradea prin reduceri de activitate de la o lună la alta. Astfel că entuziasmul produs de amintirea anilor copilăriei când umblau cu cheia atârnată la gât, i-a dispărut românului așa cum a venit, iar dacă ești atent la el îl vezi acum pe stradă murmurând: "Ce de promisiuni, dar ce cuvânt!".

Mulțumesc.

 
  Traian Neculaie Rânja - despre pericolele ce decurg din mineriada intelectuală declanșată de anumiți oameni politici;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Rânja. Se pregătește domnul deputat Tudor Marcu.

   

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am traversat, trebuie să recunoaștem, o iarnă agitată. Cred însă că evenimentele din ultimele două luni, cu precădere cele care s-au aglomerat în a doua parte a lunii februarie, crează premisele unei evoluții către normalitate și stabilitate. Am avut parte de o nouă mineriadă terminată prin arestarea lui Miron Cozma. Mă refeream într-o intervenție trecută, la pericolele ce decurg din mineriada intelectuală declanșată de anumiți oameni politici. Ar fi cazul să înceteze și această formă de gherilă politică, iar opoziția să revină la tonul normal al dezbaterilor. Nu-mi închipui și nici nu mi-aș fi închipuit vreodată că opoziția sau Partidul Democrației Sociale sau Partidul România Mare să înceapă să ne laude. Aș fi foarte alarmat dacă s-ar întâmpla astfel. Pe de altă parte, trebuie ca opoziția să ne refere un răspuns clar. Dorește să contribuie la accelerarea procesului de schimbare sau își va mobiliza energiile ca și până acum pentru ca țara noastră să stea pe loc. Ca parlamentar, afirm cu toată răspunderea că lucrurile ar merge mai repede și mai bine dacă am beneficia de cenzura onestă a opoziției. Mă tem însă că nu se va întâmpla astfel. Reacțiile Partidului Democrației Sociale față de ultima mineriadă și față de sentința Curții Supreme în procesul lui Miron Cozma mă fac să cred că nu vom putea găsi o formulă de dialog productiv cu acest partid. Am ajuns chiar să admir echilibristica politicii domnului Ion Iliescu și a colegilor săi. Pe de o parte, nici domniile lor nu pot face apologia revoltei deschise împotriva autorității de stat. Aceasta pentru că își dau seama că ar fi costisitor din punct de vedere electoral. Nu prea poți să vinzi electoratului mineriada din ianuarie ca o mișcare sindicală profesională. Cu atât mai puțin pe cea din februarie. Ce făceau, stimate domnule senator Ion Iliescu, minerii cu grenadele lacrimogene și cu bastoanele capturate de la jandarmi în ianuarie. Dar cu cuțitele și topoarele găsite asupra lor în februarie? Le utilizau cumva la exprimarea unui punct de vedere sindical profesional? Mă înduioșează preocuparea Partidului Democrației Sociale ca nu cumva Jandameria să se transforme într-o instituție represivă. Când domnul Ion Iliescu, devenit peste noapte un veritabil atlet al libertății individuale, mustră Ministerul de Interne pentru că a îndrăznit să-și facă datoria în conformitate cu legile și regulamentele militare, mă întreb ce ar trebui să se întâmple pentru că autoritatea statului să fie cu adevărat subminată.

E adevărat că în iunie 1990, la putere fiind, domnul Ion Iliescu avea o altă părere despre amenințarea la adresa autorității de stat. Dar de atunci a trecut ceva timp. Nici în 1991, domnul Ion Iliescu nu crede că ar fi avut loc o subminare a autorității statului. În definitiv, Miron Cozma și companionii săi s-au comportat ca niște adevărați gentelmeni, nu au făcut nimic decât să dea foc Palatului Victoriei și să alunge un guvern. Vor spune sofiștii din P.D.S.R.: "Nu Miron Cozma este singurul vinovat." Știm foarte bine acest lucru. Mai sunt și alții. Nu ne rămâne decât să sperăm că această meritorie preocupare a Partidului Democrației Sociale față de libertatea individuală și față de statul de drept, se va traduce, de exemplu, prin aplauzele domniilor lor la ideea sancționării autorilor și inspiratorilor mineriadei din 1990. Cred că domnul Ionescu și colegii domniei sale sunt de acord că ar fi păcat ca de aceste infracțiuni să răspundă doar Miron Cozma.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Marcu Tudor - prezentarea unor acțiuni care au ca scop diminuarea capacității producției de apărare a țării;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tudor Marcu. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea. Este aici? Domnul deputat Nicolicea. Nu este.

   

Domnul Tudor Marcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru soluționarea legală a situației existente, vă aduc la cunoștință și cu această ocazie tuturor celor interesați și opiniei publice următoarele acțiuni care au ca scop diminuarea capacității producției de apărare, aducerea de prejudicii grave unor programe de modernizare a tehnicii militare aflate în derulare la S.C. Electromagnetica, Fabrica de produse speciale cu parteneri externi și interni. Se dorește însușirea prin privatizare, prin așa-numitul "pas", la un preț derizoriu de către un grup de influenți a patrimoniului aferent S.C. Electromagnetica, inclusiv a patrimoniului corespunzător Fabricii de produse speciale care, conform Legii 78/1995, face obiectul proprietății statului.

În perioada octombrie-noiembrie 1998, o parte din membrii conducerii S.C. Electromagnetica au considerat că este momentul cumpărării la un preț derizoriu a pachetului de acțiuni majoritar, 51%, care este în posesia F.P.S.-ului. Dar în cadrul S.C. Electromagnetica există și Fabrica de produse speciale, unitate organizatorică de producție specială, fără personalitate juridică dar cu programe de modernizare de tehnică militară de importanță deosebită. Nu e cazul să le dataliez aici, sunt vreo 6 astfel de programe care aduc modernizare tehnicii de blindate, tehnicii de luptă de alte categorii și tehnicii de telecomunicații militare în interoperabilitate cu telecomunicațiile civile interne dar și militare ale organismelor internaționale la care România dorește să fie parte componentă în viitor. O parte din managerii S.C. Electromagetica au considerat că dacă Fabrica de produse speciale ar fi desființată, atunci privatizarea prin metoda "pas", ar avea câștig de cauză la F.P.S. Și cu oarecare sprijin din partea unor funcționari F.P.S., s-ar putea achiziționa pachetul majoritar de acțiuni la un preț mult mai mic decât cel real. În acest sens, Ministerul Industriei și Comerțului, culmea, chiar ministerul condus de domnul Berceanu a întocmit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care se propunea transformarea Fabricii de produse speciale în societate comercială de sine stătătoare, având acceptul Ministerului Apărării Naționale și a Oficiului de Stat pentru Probleme Speciale. Deci, s-a dorit detașarea față de Electromagnetica numai în scopul de a nu fi privatizată, încă nu este momentul și nici nu se știe cum se va privatiza sectorul special al industriei de apărare. Dar F. P.S., stat în stat, nu numai că a refuzat acceptarea proiectului de hotărâre de Guvern. Ei nu au nici un stăpân. Dar, mai mult, aprobă provatizarea integrală a procentului de 51% din capitalul social Electromagnetica, inclusiv patrimoniul capacității producției de apărare și vânzarea acesteia către organizația Pas Electromagnetica la valoarea de 14 miliarde lei. Această acțiune este contrară Legii 78/1995 și nu a fost avizată de nici-un organism abilitat de lege.

Ministrul apărării naționale, domnul Victor Babiuc relevând, spre lauda domniei sale, situația ilegală pe cale de a fi oficializată, a solicitat măsuri potrivit legislației în vigoare. Pentru clarificarea acestei situații, citez din adresa Ministerului Apărării Naționale către F.P.S. Nu schimb nici o virgulă măcar. "În procesul de privatizare S.C. Electromagnetica, se încearcă minimizarea inventarului Fabricii de produse speciale din componența sa. Nerespectându-se prevederile Legii 78/1995 privind protecția personalului și patrimoniului din sectorul producției de apărare care la art.15 prevede că "privatizarea agenților economici care au structură și capacități de producție pentru apărare nu poate afecta integritatea, funcționarea și nivelul producției pe aceste capacități." Astfel, managerul general a dispus minimizarea inventarului producției speciale sub 10% din totalul societății, deși în mod real, el era de 18%. În acest scop, managerul general a hotărât chiar înainte de executarea inventarului transferarea integrală a atelierului de prelucrări mecanice al Fabricii de produse speciale în patrimoniul civil al societății. Este de menționat că sectorul special a fost restructurat, ajungându-se la o cifră totală de 330 de salariați de la 1480, existând posibilitatea ca numărul final de salariați să scadă la 250, prag minim de funcționare. Însă, la potențialul uman de care dispune în prezent, fabrica a realizat aproximativ 20% din valoarea producției marfă al întregii societăți care are circa 3300 salariați. Iată de ce se dorește privatizarea sectorului acesta special. Este intersecția mea acum, intarsul meu. Pentru că este extrem de benefică producția aceasta de tehnică militară pentru S.C. Electromagnetica care, după... scuze pentru cacofonie, care după ce s-a privatizat este aproape în stare de faliment.

"Secretarul de stat în Ministerul Industriilor", preiau citatul Ministerului Apărării, "Secretarul de stat în Ministerul Industriilor și Comerțului, Nicolae Stăiculescu a intervenit la F.P.S. în scopul intrării în legalitate a acțiunii de privatizare, propunând o soluție amiabilă, respectiv inițierea unui proiect de hotărâre de Guvern privind desprinderea Fabricii de produse speciale de S.C. Electromagnetica S.A. ca societate comercială independentă, ksoluție agreată de Ministerul Industriei și Comerțului, și de către Ministerul Apărării Naționale. Însă managerul general al S.C. Electromagnetica, un anume inginer Scheușan Eugen a intervenit la directorul Direcției privatizare din F.P.S. Cristian Nacu, care i-a dat asigurări că licitația de privatizare va avea loc așa cum dorește echipa managerială a societății, fără a ține cont de existența Fabricii de produse speciale, lucrul acesta îl spune ministrul Babiuc. Se apreciază că prin desființarea Fabricii de produse speciale din cadrul S.C. Electromagnetica S.A. se aduc prejudicii grave unor programe de modernizare a tehnicii militare aflate în derulare cu partenerii externi și interni". Am terminat citatul domnului Babiuc.

În concluzie, domnilor de la F.P.S., care de fapt ați ajuns un kfel de stat în stat, și care din cauza intereselor personale foarte mari, nu mai respectați nici o lege în țara aceasta. Vă întreb: l. Până la ce limită credeți că puteți să forțați încălcarea tuturor legilor în vigoare în privința proprietății de care fac atâta caz actualii guvernanți și partide momentan majoritare; 2. Având în vedere chiar evenimentele actuale, când se trag la răspundere de către actuala putere responsabilii unor evenimente de acum aproape 10 ani, chiar credeți că nu veți fi trași la răspundere pentru adevăratele fraude făcute chiar pe față în prezent în procesul privatizării, sursa beneficiilor dumneavoastră și ai celor care vă mușamalizează tacit fraudele?

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Pâslaru - solicitarea reconsiderării politicii economice a actualei puteri;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Pâslaru. Se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Democrației Sociale din România constată cu îngrijorare kcă în ultimii doi ani de când la pputere se află guvernele coaliției CDR-USD-UDMR, țara a fost adusă în haos și populația la disperare. Reforma economică a fost compromisă datorită jocurilor politicianiste și intereselor de partid, a incompetenței, incoerenței deciziilor, corupției guvernanților, clientelismului și nepotismului pe care-l practică puterea, promovării de politici inadecvatge specificului național. Actuala putere, ca urmare a propriilor acțiuni ineficiente și fără orizont, a nesfârșitelor disensiuni care se manifestă în cadrul coaliției la guvernare, în fața unei situații limite de faliment politic. Măsurile luate în cadrul așa-zisei reforme au constituit în fapt acțiuni de instituire a unei economii de subzistență care au determinat sărăcirea fără precedent a populației, în condițiile în care un grup restrâns de persoane, apropiate puterii, s-au îmbogățit peste măsură.

În numele terapiei de șoc, Guvernele de dreapta au provocat degradarea voită a industriei, a agriculturii, au redus procesul de reformă la lichidarea haotică a unor întreprinderi importante pentru reformă la lichidarea haotică a unor întreprinderi importante pentru economia națională, la simularea privatizării, prin care s-au adus grave prejudicii economiei și vieții sociale, la desființarea a sute de mii de întreprinderi mici și mijlocii și descurajarea capitalului auktohton. Puterea actuală încearcă să demonstreze că prin retragerea statului din economie și numai prin măsuri economice extreme, renunțarea la orice formă de sprijin și stimularea întreprinzătorilor privați, a agriculturii, exporturilor și investițiilor, s-ar rezolva în mod nemijlocit și problemele sociale. S-a dovedit că tratarea cu dispreț și ignorarea intereselor țării, transformarea reformei într-o dogmă care trebuie aplicată cu orice preț, naște mari tensiuni sociale și pericole la adresa democrației și statului de drept. Iată, de ce Partidul Democrației Sociale din România consideră că este normal ca în acest moment partidele din coaliția CDR-USD-UDMR să-și asume responsabilitatea actelor de guvernare ce au compromis idealurile redvoluției din decembrie 1989 privind transformarea structurală a economiei românești, eliminarea subdezvoltării și îmbunătățirea condițiilor de viață. Ruinarea economiei și deteriorarea gravă a condițiilor de viață ale populației sunt rezultatul faptului că puterea actuală a refuzat întotdeauna să accepte ideea că reforma nu se poate realiza fără a lua în considerare necesitatea asigurării unei legături strânse între eficiența economică și solidaritatea socială în absența căreia societatea se bulversează prin stări de tensiune și chiar de conflict. Modul în care s-a acționat în ultimii doi ani nu crează condiții corespunzătoare pentru desfășurarea unei reforme menite să relanseze economia și să asigure pacea socială.

Bugetul pe anul 1999, votat la comandă de majoritatea parlamentară este un buget împotriva intereselor naționale, împotriva dezvoltării, împotriva cetățenilor României. În loc de aplicarea unor soluții constructive care să asigure depășirea stării actuale de criză, puterea apelează la măsuri de represiune împotriva tuturor celor care-șui manifestă dezaprobarea față de lipsa de preocupare a guvernanților pentru rezolvarea gravelor probleme economice și sociale cu care se confruntă populația. Este timpul ca întreaga clasă politică să înțeleagă că o reformă adevărată și un climat economic favorabil și stimulativ, nu se pot realiza fără un guvern competent și responsabil și un program care să aibă sprijin popular explicit și larg, un program care să vină în întâmpinarea nevoilor oamenilor să stopeze declinul economic și înrăutățirea situației sociale.

În aceste condiții, Partidul Democrației Sociale solicită puterii actuale reconsiderarea politicii sale economice prin schimbarea fundamentală a orientării acesteia în sensul relansării, a realizării unei creșteri economice susținute de sectorul privat, îndeosebi a întreprinderilor mici și mijlocii sprijinite de stat, precum și a politicii sociale, asigurându-se suportabilitatea costurilor reformei de către întreaga populație și, treptat, creșterea puterii de cumpărare.

P.D.S.R. consideră că la acest moment, interesul național reclamă o analiză lucidă a actelor de guvernare realizate în ultimii doi ani, a consecințelor lor, precum și evaluarea printr-un efort comun al tuturor forțelor politice parlamentare, a soluțiilor realiste de depășire a gravei crize economice și sociale.

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - cerere adresată Parlamentului României de a iniția o amplă anchetă asupra evenimentelor de la Stoenești;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultima vreme, reprezentanții cei mai autorizați ai puterii, sprijiniți de câțiva mercenari cu pretenții de analiști politici și de o însemnată parte a presei, subordonată vizibil Palatului Cotroceni și coaliției guvernamentale, încearcă să convingă opinia publică internă și internațională că mălsurile de ordin militar adoptate spre a-i aduce la tăcere pe cei înfometați, se înscriu în procedurile legale pentru consolidarea statului de drept. Și propaganda această goală de conținut și prezentată în fața unui popor, a dus la limitele subzistenței în formă disprețuitoare, ar fi avut ceva succese dacă statul de drept din viziunea țărănisto-liberală, ar fi încercat să asigure cetățenilor săi locuri de muncă, venituri decente, gratuități în învățământ, medicamente pentru bătrâni, creșteri economice în industrie, comerț, transporturi, agricultură, condiții pentru reluarea activității științifice și de cercetare etc.

Se pare că programele de demolare, lichidare, închidere a întreprinderilor, de sărăcire generală, de pregătire militară pentru a înăbuși în sânge orice formă de protest sindical, a ocupat în întregime agenda de lucru a actualei puteri. Distrugerea a tot ceea ce a funcționat până în 1989 și aducerea populației la nivelul de trai din perioada interbelică, este țelul suprem al politicii coaliției guvernamentale.

Stimați colegi,

Ultimele evenimente ne-au pus pe gânduri și ne-au determinat să răsfoim cartea de istorie. Victoria de la Stoienești a trupelor de elită din sistemul militar în confruntarea cu minerii se înscrie în șirul glorioaselor fapte ale țărăniștilor și liberalilor. Ar fi fost păcat dacă s-ar fi încheiat secolul și mileniul fără o nouă vărsare de sânge în care liberalii și țărăniștii, braț la braț de această dată, au demonstrat că prin guvernare ei înțeleg consolidarea propriilor privilegii, populației oferindu-i foamete, nesiguranță, bastoane , gloanțe, gaze toxice, tancuri etc. Iată, stimați colegi, că 1907, 1929, 1933 n-au fost cazuri izolate. În plină modernizare a lumii, colegii nkoștri țărăniști, liberali, usediști și udemeriști intimidează mișcările legale de protest sindical, vânează adversari politici, transformă postul public de televiziune în mijloc propriu de proplagandă, ucid oameni și toate acestea se desfășoară în numele statului de drept. Ce stat de drept o fi acesta, stimați colegi, când creierele guvernanților sunt înlocuite cu brațele vânjoase ale trupelor speciale? Stat de drept este acesta în care puterea asfixiază opinia publică prin intermediul TVR, PRO TV, Prima TV cu tot felul de minciuni la adresa opoziției, fără ca aceasta să aibă posibilitatea de a se apăra. Ce stat de drept edifică actualii guvernanți când ministrul justiției, Valeriu Stoica, stabilește termene de judecată în procesele dirijate de Palatul Cotroceni. Eu, unul, cred că domnul Valeriu Stoica s-a transformat într-un periculos agitator politic, abuzând în văzul lumii de poziția sa de stăpân al justiției, atmosfera din tribunale și judecătorii este de atât de tensionată încât într-o zi ne putem trezi cu o grevă a magistraților care protestează împotriva presiunilor politice la care sunt supuși de ministrul justiției care, cu adevărat, compromite ideea de justiție și de președintele Emil Constantinescu.

Stimați colegi,

Seninătatea cu care coaliția aflată la putere privește măcelul de la Stoenești, mă face să cred că guvernanții acționează sub hipnoză. Doresc să fac mențiunea că n-am fost de acord cu ultima deplasare a lui Cozma și a minerilor către București. Așa strâmbă cum a fost, decizia Curții Supremă de Justiție, chit că această instituție a fost politizată în ultimii doi ani la maxim, trebuia respectată, dar să ucizi oameni, să-i arunci în Olt, să-i mutilezi, să-i umilești în fața camerelor de luat vederi, să-i determini în arest să scrie că și-au distrus propriile mijloace de transport, să le furi verighetele, ceasurile, lămpașele, să-i cataloghezi bandiți, mi se pare că toate aceste aspecgte nu aparțin nici-unui stat de drept, ci unui stat tribal primitiv. Se zvonește, domnilor colegi, că numărul morților se ridică la câteva zeci, al dispăruților la peste 70, iar numărul răniților depășește 150. Iată de ce este mai necesar ca oricând ca Parlamentul să inițieze o anchetă amplă asupra evenimentelor de la Stoenești. Puterea numărul unu în stat nu poate sta indiferentă la abuzurile unor instituții care măcelăresc muncitori în numele unei democrații care se confundă tot mai mult cu totalitarismul.

În încheiere, doresc să vă prezint o mostră oficială parafată de Guvern prin care domnul Valeriu Stoica care, de altfel, semnează în numele primului ministru, transformă justiția într-o feudă proprie și încalcă Legea bugetului de stat dorind transformarea Ministerului Justiției într-un stat în stat. Domnul Valeriu Stoica ne propune o completare la Ordonanța Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar. Iată ce spune dumnealui, și semnează: "De asemenea, din veniturile provenite din vânzarea timbrului judiciar se vor asigura sumele necesare pentru construirea și cumpărarea de locuințe de serviciu, pentru efectuarea cheltuielilor de protocol ale Ministerului Justiției, precum și pentru plata specialiștilor și a colaboratorilor externi care participă la elaborarea unor proiecte de coduri și altor acte normative importante pentru activitatea justiției, sumele alocate pentru efectuarea acțiunilor de protocol se stabilesc în funcție de necesități, prin ordinul ministrului justiției, fără a fi aplicate limitele maxime prevăzute în anexa nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.63/1994 privind actualizarea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice". Dacă un astfel de om mai poate sta în fruntea Ministerului Justiției, înseamnă că statul de drept este în pericol și el este sabotat din interiorul coaliției.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Naidin - întrebare adresată Președintelui României: Credeți în povești, domnule Emil Constantinescu?;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin. Se pregătește domnul deputat Bara Radu Liviu.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să încep cu un citat: "România va deveni o țară democratică, liberă și prosperă la care am visat întotdeauna.", ne amăgea în noiembrie 1996 cel care doi ani mai târziu, invitat de primul-ministru de a prezida ședința de Guvern, să recunoască:"Țara noastră traversează o perioadă extrem de gravă de criză economică."

Și dacă "Medice, cura te ipsum" poate fi alegația să întărească crezul prezidențial că mai poți fi fericit, nici Fondul Proprietății de Stat nu se simte prea bine. Nu neapărat, conform datelor prezentate pentru anul trecut, că s-a autodevorat, ci la modul cum s-a gândit: "Ce e gratis, nu-i pentru toată lumea".

În 1998 s-au privatizat circa 1200 de societăți, din care 72% este ponderea celor mici, dar culmea, capitalul social deținut a scăzut în 6 ani de la 45,2 mii miliarde în 1992, la 41,4 miliarde anul trecut; volumul încasărilor și, respectiv, al investițiilor angajate în contractele de vânzare-cumpărare în moneda națională, reflectă scăderea capacității de absorbție a pieții interne de capital, ele scăzând de la 3000 de miliarde în 1996 la 1972 miliarde cu doi ani mai târziu.

S-a reușit, în entuziasmul național, să se realizeze transferul de proprietate cu 100% al industriei cimentului, culmea, principalului nostru concurent pe piața externă a materialelor de construcții, firma LAFARGE. Care majorează prețul cimentului de la 25 de dolari pe tonă la 65 pentru piața internă, și doar 30 de dolari pe tonă pentru export. Drept pedeapsă pentru prostia românească, "investitorul nostru strategic" închide o parte din ce a cumpărat, iar în Ardeal, remarcă presa, se importă ciment și din Ungaria și din Austria.

România a realizat în 1990, trebuie să amintim, investiții publice de circa 15 miliarde dolari, iar anul trecut să se realizeze lucrări de numai 4 miliarde.

Concepția volitivă "după noi, potopul" conduce la celeritatea tranzacțiilor la ROMTELECOM cu compania OTE grecească, care plătește cu greutate ce i-au oferit heralzii privatizării, promite investiții de 5 miliarde de dolari, dar va și concedia 10 mii de salariați, și drept recompensă ne majorează tarifele cu 30% de la 1 ianuarie 1999!

Sinteza oferită de F.P.S., nedorit confirmă starea de hazard și incertitudine, dar ne și amintește de tranzacția de la PETROMIDIA cu liderul mondial al drojdiei de bere, care dorește să proceseze petrolul din Caspica, dar are serioase blocaje financiare pe piața internațională. Iar KVAERNER - IMGB, ca orice firmă serioasă, afirmă că va plăti la CONEL când va plăti toată lumea.

În schimb, FPS rezolvă și impasul că nu avea lichidări în portofoliu, așa că rade judiciar 127 de societăți anul trecut și fără remușcări administrativ doar 7.

Poate fi un succes, de asemenea, că în 1997 au fost schimbați circa 50% reprezentanți în AGA cu apostolii Puterii, iar anul trecut, mai sunt stabilizați circa 37% din specialiștii președintelui și atașații reformei.

Și pentru că domnia sa ne propunea de anul trecut să trecem împreună puntea peste râul învolburat al tranziției, recent, într-o abordare pragmatică, ne propunea: "Trebuie să facem o reformă rapidă, adică să folosim un tren, dar în acest tren să ne urcăm cu toții. Nu avem voie să ne îmbulzim spre acest tren, să ne dăm coate, încât numai cei puternici să intre în tren și ceilalți să-i pierdem pe drum sau să-i aruncăm, pentru că numai avem nevoie de ei."

Este cert, domnule președinte, deși raportul activității FPS în anul trecut uită să precizeze, că cei 250 de mii de disponibilizați, restructurați și uitați, sigur l-au pierdut! Urmează încă pe atâta în acest an, care vă vor ține minte și vă vor întreba: "Credeți în povești, domnule Emil Constantinescu?"

Vă mulțumesc.

 
  Radu Liviu Bara - despre necesitatea preîntâmpinării accidentelor la rețeaua de gaze prin implicarea instituțiilor competente ale statului;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Liviu Bara. Se pregătește domnul deputat Károly Kerekes.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aproape zilnic mass-media ne relatează scene tulburătoare produse de exploziile rețelei de alimentare cu gaze. Sar în aer locuințe, este pulverizată agoniseala de o viață a unor familii, mor unii oameni, sunt răniți și mutilați alții, pe viață. Toate aceste nenorociri au drept cauze defecțiuni, de regulă, minore ale instalațiilor de distribuție a gazelor sau ale instalațiilor interioare, ale banalelor racorduri și mai banalelor aragaze pe care ne fierbem zilnic cafeaua. Situația durează de ani de zile, se pare, însă, că s-a amplificat în ultima perioadă.

Stau și mă întreb: să fie, oare, fatalitate pentru localitățile românești aceste explozii? Trebuie să le contemplăm cu neputință și nepăsare? Chiar nu putem face nimic pentru a le evita? Sau nu avem, oare, soluții? Să nu dispunem de forțele umane și materialele necesare? Nu le pot accepta și nici unul dintre noi nu ar trebui să o facă.

Cred, mai degrabă, că instituțiile competente ale statului, Ministerului Industriei și Romgazul, nu își fac cum trebuie datoria.

Aceste organisme au obligația legală și morală să elaboreze și să aplice de îndată măsuri concrete, special gândite pentru preîntâmpinarea producerii unor asemenea evenimente. Nu intervenția ulterioară, așa cum se procedează în prezent, este soluția. Evenimentul nu trebuie să se producă. Pe morți nu-i mai putem învia, iar suferința nu poate fi înlăturată cu bani sau cu acțiuni de solidaritate umană.

Mă gândesc, domnilor colegi, la unele măsuri extrem de puțin costisitoare din punct de vedere material și financiar, măsuri pentru a căror elaborare și aplicare este solicitată, în primul rând, inteligența, spiritul organizatoric și ingeniozitatea factorilor de răspundere.

Din câte s-a putut constata, cea mai mare parte a evenimentelor, fie că acestea s-au produs în București sau în alte localități din țară, au avut la origine defecțiuni, de cele mai multe ori minore, ale instalațiilor de gaze din bucătării, scurgeri de gaze independente, nedepistate la timp, mici fisuri sau racorduri la duzele nemontate cum trebuie.

Este vorba, stimați colegi, de lipsa unui sistem de control periodic al instalațiilor interioare, de lipsa unui sistem eficient de service, la care să se poată apela pentru efectuarea unor reparații mărunte sau pentru înlocuirea unor piese, a unor racorduri îmbătrânite, pe punct de fisurare.

Are, oare, Romgazul, în gândirea sa, și în localitățile interesate, grupe de lucru specializate, la care chiar dacă nu îi sunt subordonate decât metodologic, să se poată apela cu ușurință, la nevoie, cu costuri accesibile? Experiența noastră, a tuturor, demonstrează că nu există asemenea structuri sau, dacă există, ele nu sunt cunoscute de marele public, deoarece nu se face nimic în acest sens.

Este, oare, greu să înființeze asemenea servicii? Fără îndoială că nu.

Să nu avem, oare, oameni calificați? Nici vorbă. Se poate apela fără nici o greutate la șomeri sau, în ultimă instanță, la pensionari proveniți de la Romgaz, care reprezintă marele avantaj că sunt deja calificați. Ar fi și ei mulțumiți cu un câștig în plus și am dormi și noi liniștiți, fără teama că vom sări în aer, la o simplă scăpărare de chibrit sau apăsare pe întrerupător. Sau poate ne este frică să nu se îmbogățească pensionarii?

Zău, domnilor de la conducere, mai multă grijă față de sănătatea și viața semenilor noștri, credem că nu ar dăuna nimănui. Dimpotrivă, un mic efort de gândire nu strică nimănui, nici măcar miniștrilor.

Nu în ultimul rând, domnilor diriguitori ai Romgazului, cred că ar trebui să mai introduceți pe conducte acel gaz cu miros specific, miros pe care-l știm din copilărie, dar pe care începem să-l uităm și care avea darul de a ne avertiza că ceva nu este în regulă.

O singură viața salvată, domnilor colegi, cred că ar necesita o cheltuială în plus.

În încheiere vă doresc, domnule ministru al industriei și domnilor șefi de la Romgaz, să aveți o bună inspirație pentru a vă gândi la viața și sănătatea clienților dumneavoastră și pentru a găsi cele mai eficiente mijloace, în scopul evitării "focurilor de artificii" produse în lungul și latul țării de instalațiile pe care le păstoriți.

Vă mulțumim.

 
  Kerekes Karoly - critici la adresa intervenienților notorii în tema pericolului maghiar;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kerekes Károly, după care urmează domnul deputat Petre Bejinariu, care este ultimul înscris pe listă.

Vă rog.

   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru unii din colegii noștri, intervenienți notorii în tema pericolului maghiar, vacanța parlamentară și programul special de lucru din ultimele săptămâni au însemnat o adevărată tragedie, neavând, astfel, la dispoziție timpul afectat pentru intervenții de la această tribună, neavând posibilitatea să deplângă pericolul imaginar ce amenință mereu statul român din partea U.D.M.R.-ului.

Acești îngrijorați de serviciu, la prima ocazie ce le-a oferit această zi mult așteptată, reacționează cu vehemența obișnuită la orice eveniment, mai mult sau mai puțin important, ce este legat de comunitatea maghiară din țară, propunând atenției Parlamentului un întreg set de probleme.

Bineînțeles, din acest set de probleme al domnului deputat Lazăr Lădariu, deputat de Mureș, nu poate lipsi forumul cetățenesc din Miercurea Nirajului, care, în opinia P.U.N.R. Mureș, reprezintă un pericol mai mare decât acțiunile lui Miron Cozma.

Este regretabil că nici după 9 ani de democrație, unii nu reușesc să observe că minoritatea maghiară din România își revendică drepturile exclusiv cu mijloace democratice. Din arsenalul U.D.M.R.-ului nu fac parte bâta, toporul sau lanțul! Mișcările noastre revendicative cu caracter de masă se epuizează în demonstrații cu lumânări și cărți, strângeri de semnături pentru petiții colective și forumuri cetățenești. Este o mare deosebire, doamnelor și domnilor.

De altfel, Forumul cetățenesc de la Miercurea Nirajului, ca și cele anterioare de acest gen, este o problemă internă a comunității maghiare, acesta nefiind altceva decât una dintre formele de exercitare a dreptului constituțional, ce se numește libertatea de exprimare.

A exprima nemulțumiri, a căuta căi noi, într-un cadru democratic, cu participarea largă a presei, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea maghiară din România nu înseamnă sub nici o formă acțiuni antistatale și antiromânești.

Pe domnul deputat Lazăr Lădariu îl deranjează și alegerea recentă în funcția de președinte a U.D.M.R. Mureș a avocatului Kinkses Elod. Și aceasta este tot o problemă, ce ne privește exclusiv pe noi. În astfel de chestiuni nu dorim să ne consultăm cu alții, mai puțin cu P.U.N.R. Mureș.

Așadar, îngrijorările manifestate azi de domnul Lădariu nu reprezintă altceva decât eforturi disperate de a reface cu orice preț imaginea șifonată a P.U.N.R.-ului în fața electoratului său, micșorat la număr, în ultima vreme.

Un partid serios de opoziție nu așa procedează! Mai degrabă este preocupat de problemele reale ale țării, cum sunt cele economice și sociale, care din păcate există cu grămada.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Petru Bejinariu - un nou semnal de alarmă în problema teritoriilor românești pierdute și nerecuperate - Insula Șerpilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu, ultimul de pe listă.

Vă rog.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Insula Șerpilor este teritoriu ucrainean, cu toate urmările care decurg din aceasta, spune domnul Boris Tarasiuc, ministru de externe al Ucrainei, în săptămâna trecută, în vizită în România. Dar urmările care decurg din aceasta nu le-a spus domnul Tarasiuc, ci le spunem noi.

Prima este încercarea de a legitima raptul din 4 februarie 1948 al Rusiei asupra țării noastre, când ni s-a luat Insula Șerpilor, fără nici un tratat semnat de guvernele celor două țări. Prin urmare, Rusia a lăsat moștenire Ucrainei teritorii care nu-i aparțineau: nordul Bucovinei, ținutul Herța și sudul Basarabiei, luate prin ultimatum în 1940 și, respectiv Insula Șerpilor, luată tot pe baza legii forței, în 1948.

A doua urmare este încercarea de a modifica linia de demarcație în zona de platou continental al Mării Negre, în raport cu Insula Șerpilor, de la 12 la 200 mile marine, în favoarea Ucrainei, platou cu mari posibile rezerve de hidrocarburi, unele deja identificate.

A treia urmare este că Ministerul Afacerilor Externe își demonstrează incapacitatea și în negocierea problemelor restante, respectiv cele rămase de la graba cu care s-a semnat tratatul de bază dintre România și Ucraina la 12 iunie 1997 de către domnul președinte Emil Constantinescu și domnul președinte Leonid Kucima, într-o atmosferă de mare jubilație pentru partea română.

La parafarea, semnarea și ratificarea tratatului de bază au fost ignorate argumentele istorice, juridice și morale, au fost nesocotite repetatele propuneri și soluții ale Partidului Democrației Sociale din România și în general ale opoziției și au fost uitate marele aspirații ale comunităților românești de a reveni la patria mamă. "Dar tratatul l-am încheiat, renunțând pentru vecie la o șesime din teritoriul țării, unică în istoria noastră milenară", scrie în săptămânalul "Națiunea" academicianul Vasile Geonea.

Astăzi se aud voci și de la putere, care recunosc acum că semnarea tratatului româno-ucrainean a fost o greșeală.

Iată că atât de promovatul sacrificiu istoric s-a făcut în zadar, iar acum suntem îndemnați să înțelegem că este nevoie de stabilitate în zonă, că Ucraina este un stat puternic la est, că la un eventual proces la Haga nu avem șanse etc.

Pe postul de televiziune al puterii, respectiv TVR1 sunt invitați tot felul de analiști politici, care explică problemele de politică exernă, cu tot felul de fraze și parafraze și cu nici un cuvânt clar și ferm pentru interesul național.

Noi solicităm Ministerului Afacerilor Externe să desfășoare convorbiri și tratative reale, temeinic pregătite și argumentate, plecând de la singura idee că pământul țării nu se negociază, ci se apără.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Cu aceasta, lista de vorbitori s-a încheiat. O să rog liderii de grupuri să îi convingă pe colegi să vină în sală, să putem începe partea a doua a ședinței.

De asemenea, rog secretarii de ședință să vină aici și sper să putem începe foarte repede partea a doua a ședinței.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am declarat deschisă ședința azi dimineață. Vă anunț acum că din totalul celor 342 deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 285, 57 fiind absenți și din aceștia 22 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative pentru modificarea art.21 din Legea nr.215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor.  

Potrivit programului aprobat - au fost cele 50 minute pentru intervenții – intrăm în ordinea de zi cu propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 din Legea nr. 215/1997 privind casa socială a constructorilor.

Pentru această inițiativă legislativă, în 16 noiembrie 1998, la solicitarea inițiatorului, plenul Camerei Deputaților a aprobat dezbaterea în procedură de urgență.

Aș dori să știu, Comisia pentru muncă și protecție socială unde este? Ieri s-a votat o altă ordine de zi. O să rog comisia să poftească aici. Sunteți inițiator sau comisie, astăzi?

O să rog comisia să stabilească timpii pentru dezbaterea pe articole și pentru dezbaterea întregii propuneri.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiind vorba de o propunere legislativă, oarecum scurtă, și care nu comportă, după părerea comisiei, discuții ample, propunem 20 minute pentru discuție total lege și intervenții de 5 minute pe articol.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cei doi timpi sunt 5 minute, respectiv 20 minute.

Vi-i supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri?

În unanimitate adoptați timpii.

Fiind în procedură de urgență, urmează să trecem la dezbaterea direct pe articole.

Din documentația pe care am primit-o, vom lucra numai pe raportul comisiei.

Vom începe cu titlul legii. Dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost.

Numărul curent 1 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Vă rog, dacă au fost amendamente respinse și cei care le-au făcut le susțin, vă rog să intervină.

La nr. curent 2 din raport, articol unic, dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Este o lege cu caracter organic și o să adunăm mai multe legi pentru vot final pentru ora 11,30 – 12,00. O să rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare pentru acest lucru.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative pentru modificarea unor prevederi ale anexei VI la Legea nr. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.  

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi ale anexei VI la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Și pentru această propunere legislativă, în 28 septembrie 1998, s-a adoptat procedura de urgență.

Rog comisia să facă propunerile de timpi.

   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Vă propunem un timp de maximum 15 minute, fiind o lege foarte scurtă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cei doi timpi sunt 15, respectiv 4 minute.

Îi supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptați în unanimitate.

Trecem la dezbatere. Începem direct cu titlul.

Dacă au fost amendamente respinse la titlu? Nu au fost.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolul unic al legii...

Înainte de a vota articolul unic al legii cred că ar fi bine să votăm anexa.

De aceea, dacă au existat amendamente respinse sau chestiuni de redactare? Vă rog. O greșeală de redactare. Vă rog. La anexă.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

La această anexă, la punctul 7, unde este vorba de secretar de comună cu până la 3.000 de locuitori, întrucât cei care sunt introduși în această anexă beneficiază și de spor de vechime care poate să meargă până la 25%, la acești secretari de comună de gradul III, dacă menținem coeficientul 2,7 și adăugăm 25%, acesta devine 3,37. Deci, mai mare cu al viceprimarului cu 0,27%. Este o scăpare și a inițiatorului și a comisiei.

Deci, acest coeficient, ca să fie în bună regulă, cum sunt celelalte puncte de pe această anexă, acest coeficient trebuie să fie 2,4, la care adăugându-i-se 25% spor de vechime, devine 3. Viceprimarul are 3,1.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aș dori să știu ... Comisia susține acest punct de vedere, că este o scăpare la nivelul corelărilor.

Vă supun spre aprobare anexa, în ansamblul ei, cu acest coeficient la nr. curent 7 din anexă, la pct. III, 2,4 în loc de 2,7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Ne reîntoarcem la articolul unic al legii.

Dacă au fost amendamente respinse? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Vom da votul final asupra acestui proiect de lege, acestei propuneri legislative, tot la ora 11,30, odată cu celelalte voturi finale.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind pensiile I.O.V.R.  

Continuăm cu proiectul de Lege privind pensiile I.O.V.R., o lege organică.

Din partea inițiatorului, dacă dorește să vorbească cineva? Vă rog.

Poftiți la microfon. Vă prezentați, nume, funcție, minister.

   

Doamna Simona Marinescu:

Mulțumesc, domnul președinte.

Sunt Simona Marinescu, secretar de stat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Trageți microfoanele un pic mai în jos, vorbiți în ele, pentru că este o sonorizare destul de ciudată a sălii și dacă nu vorbiți în ele nu vă poate înțelege lumea când vorbiți.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Sunt Simona Marinescu, secretar de stat.

Vroiam să spun că, față de propunerea Guvernului, Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților a modificat cuantumurile pensiilor I.O.V.R., cu care noi suntem de acord.

De asemenea, comisia a modificat creșterea sumei fixe pentru îngrijire acordată invalizilor și accidentaților de război, propunere cu care am fost de acord.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei domnul deputat Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

După cum remarcați, a fost o înțelegere în ceea ce privește mărimea cuantumurilor, referitor la această lege, între reprezentanții comisiei și reprezentanții inițiatorului.

Vă rugăm să supuneți la vot raportul, așa cum a fost întocmit de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cadrul dezbaterilor generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu este nici o intervenție.

O intervenție de procedură domnul deputat Miron Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că există legi de o importanță mai mare sau mai mică și că legile pe care le-am discutat la începutul ședinței de astăzi erau legi care modificau, pe ici, pe colo, în părțile neesențiale, o reglementare existentă.

În acest moment, însă, intrăm într-o lege care va afecta în mod important societatea românească și eu constat o oarecare lipsă de interes. Ministrul muncii și protecției sociale, după ce a început legea, nu este prezent, comisia ne prezintă un raport, cel care ia cuvântul ne prezintă două cuvinte, ca la o modificare simplă de lege...

Domnule președinte,

Fac apel la art. 110 din Constituție, paragraful 2, care spune: "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie". Rog să asigurați participarea ministrului muncii și protecției sociale la discutarea acestui proiect de lege atât de important.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aș dori să știu dacă domnul ministru este în București?

Voci din sală:

Este secretara de stat aici!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kerekes Károly, procedură?

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Da, procedural.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am auzit afirmația domnului Mitrea că este vorba despre o lege deosebit de importantă. În opinia noastră, a comisiei, nu figurează această lege pe locul cel mai important, așa cum a subliniat domnul Mitrea. În fond, vine și modifică niște cuantumuri la acordarea acestor indemnizații pentru pensionarii I.O.V.R. Eu consider că nu este absolut necesară prezența domnului ministru la aceste lucrări, este suficientă prezența secretarei de stat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Voci din sală:

Nu este suficientă, ne obligă regulamentul! Când ați consultat comisia, ca să vorbiți în numele ei?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna vicepreședintă Ivănescu.

Vă rog.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este adevărat ceea ce ne-a citit domnul secretar Miron Mitrea din regulament, dar trebuie să remarcăm că Ministerul Muncii și Protecției Sociale a solicitat unei persoane din conducere, doamnei secretar de stat Simona Marinescu, să prezinte și să susțină acest proiect în fața Camerei Deputaților și considerăm, ca și alte dăți, că procedura regulamentară este îndeplinită. Să sperăm că la discuția proiectului de lege, care urmează, probabil, în cursul zilei de astăzi, să înceapă în Parlament, domnul ministru va sosi aici, dată fiind importanța deosebită a acelui proiect de lege.

Domnule președinte,

Vă rog să continuăm lucrările Camerei Deputaților cu acest proiect de lege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu sunt surprins că se fac aici calificări cu privire la legi: legi importante, legi mai puțin importante... Vreau să vă spun că potrivit Constituției, Parlamentului României adoptă: legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Deci, aceasta este ierarhizarea pe care Constituția o face, și nicidecum în legi importante sau legi mai puțin importante.

Prevederea care a fost invocată de domnul secretar Mitrea este corectă, este solicitarea unui grup parlamentar, iar dumneavoastră, care sunteți președinte de ședință, aveți obligația, în virtutea art. 129 din regulament, să asigurați buna desfășurare a ședinței și respectarea prevederilor regulamentare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Noi putem obstrucționa orice lege, prin cererea indiferent cărui grup parlamentar, este legal, nu putem spune nimic. În cazul în speță, această lege, după luni bune de austeritate, vine ca un act reparatoriu deosebit de generos, în sensul că, de la 2-300 de mii de lei, se ajunge la indemnizații de 2 milioane pentru marii mutilați. Este un lucru negativ din partea Ministerului Muncii că nu știe să-și facă reclamă când face o protecție socială atât de generoasă, dar sunt 25 de mii de pensionari IOVR, pentru care nu există discuție în acest moment când împuținarea numărului are loc lună de lună și zi de zi.

Deci, dacă a trecut acest proiect de lege prin Senat și noi, în fața unui act generos, mai ales, suplimentat de comisie – și cu ajutorul ministerului, sumă ce înseamnă resurse suplimentare de 25 de miliarde lunar, dacă nu suntem de acord nici cu acest lucru, înseamnă că, în momentul acesta, când legea ar putea fi promulgată în decurs de o săptămână, noi ne opunem, pentru că nu este ministrul aici. Să explice, ce? Stimați colegi, ce să ne explice, ce nu ar ar putea să știe doamna secretar de stat? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Eu aș vrea să facem o diferențiere foarte clară legat de ceea ce a însemnat intervenția domnului Mitrea. A fost o intervenție de procedură, și nu de oportunitate. Dimpotrivă, ceea ce a spus dumnealui înseamnă faptul că e foarte important să acordăm atenție pensionarilor și, pentru aceasta, era firesc ca și ministrul muncii și protecției sociale să fie aici. Aceasta a fost intervenția domnului secretar Mitrea, și nu una de oportuntitate, pentru că PDSR susține în mod vădit acest proiect de lege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Buzatu, tot procedură.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea este mai mult procedurală și aș vrea să adresez un protest împotriva bagatelizării acestei dezbateri de către unii dintre colegii noștri, care au catalogat acest proiect de lege ca nefiind important. După părea mea, nu există nici un proiect de lege care este adus în dezbaterea Camerei, care să nu fie important. Sigur că gradele de importanță sunt diferite, dar, tocmai pentru că este important, noi, reprezentanții tuturor partidelor din comisie și ministerul, am ajuns la un acord și la înțelegerea de a fi dezbătut, în liniile acestui acord, proiectul de Lege privind pensiile IOVR.

De aceea, cred că, indiferent de prezența sau absența domnului ministru al muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu, trebuie să procedăm de îndată la dezbaterea acestui proiect. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Avem o soluție de compromis. Următorul punct de pe ordinea de zi se referă la executorii judecătorești, după care vine Legea sistemului de pensii publice. Să luăm în discuție următorul proiect de lege, iar acesta, cu pensiile IOVR, să-l discutăm înaintea celuilalt, o dată cu prezența ministrului muncii și protecției sociale în sală.

Sigur că la proiectul de Lege privind executorii judecătorești solicităm să fie prezent în sală ministrul justiției, este evident.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Fac, totuși, precizarea că o cerere ca un ministru să fie de față este, pe de o parte, constituțional㠖 art. 110 alin. 2 - este, de asemenea, și regulamentar㠖 art. 124 alin. 2 spune același lucru. Ca atare, nu putem să încălcăm o cerere constituțională și regulamentară a unui grup, făcută în plenul Camerei. S-a cerut prezența unui ministru, ea este obligatorie. Numai în cazul în care, în mod justificat, nu poate să participe la lucrări, atunci putem să acceptăm prezența, din partea inițiatorului, a unui înlocuitor.

Ca atare, așteptătm să vină de la Ministerului Justiției domnul ministru. Și dacă vine dânsul înaintea domnului ministru Athanasiu, vom începe cu proiectul de Lege privind executorii judecătorești.

(Se așteaptă sosirea unuia dintre domnii miniștri a căror prezență a fost solicitată.)

Stimați colegi,

Putem continua. Fac precizarea că cererea ca ministrul să participe la lucrări s-a făcut, respectându-se ad litteram Constituția și regulamentul nostru, ea fiind o obligativitate în momentul în care se cere. Domnul deputat Miron Mitrea a solicitat prezența inițiatorului – a ministrului de resort, ca să prezinte proiectul de Lege privind pensiile IOVR. Îi dau cuvântul domnului ministru Athanasiu.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege vine să îndrepte o nedreptate acumulată în timpul anilor, care a făcut ca indemnizațiile, respectiv, pensiile infirmilor, orfanilor și văduvelor de război să cunoască creșteri nesemnificative de-a lungul timpului. Prin acest proiect, Guvernul își îndreaptă privirea în mod obligatoriu spre această categorie de persoane, care, într-un fel sau altul, direct sau indirect, au participat la momente de istorie a acestui neam și au avut de suferit, cu consecințe vizibile și concrete, pe perioada războiului.

Prin acest proiect de lege, noi am solicitat mărirea acestor indemnizații, așa cum sunt ele prevăzute. Indemnizațiile sunt dublate, practic, unele chiar mai mult decât dublate, pe diferitele categorii de grade de invaliditate care au fost dobândite de persoanele care au participat la război. Este vorba de: 1 milion de lei pentru marii mutilați și invalizii de gradul I, de 800 de mii de lei pentru invalizii de gradul II și de 600 de mii de lei pentru invalizii de gradul III. De asemenea, acest proiect de lege reiterează prevederile altuia, referitoare la dreptul la cumul între această pensie și alte tipuri de venituri, inclusiv alte pensii.

Rugăm, așadar, plenul Camerei Deputaților să fie de acord cu acest proiect de lege, care, în esența lui, vizează o ameliorare a cuantumului indemnizațiilor datorate și juridic, dar și moralmente acestor persoane, și solicit să voteze favorabil actul normativ.

În legătură cu raportul comisiei, sigur că admirăm modul în care, cu mare dărnicie, aceasta a mărit, chiar dublat, dacă nu chiar triplat cuantumurile unora dintre aceste indemnizații, sigur că acest lucru este lăudabil, dar eu mă întreb: dacă atâția ani nu s-a făcut mai nimic în acest domeniu, este foarte ușor acum să corectăm, fără să cunoaștem exigențele bugetare, aceste sume. Sigur că toți am vrea să li se acorde acestor persoane cât mai mult, și noi am făcut un pas important în această direcție, nu suficienți pași, dar constrângerile bugetare ne obligă ca pentru acest moment să avem în vedere cuantumurile pe care le-am propus, și, desigur, în măsura în care bugetul va găsi resurse suplimentare, noi vom încerca să le mărim. Dar, acum, astăzi, să le dublăm, față de cele care deja sunt dublate prin proiectul de Guvern, mi se pare doar o formă de a acoperi numai prin vorbe o realitate de care multă vreme nu s-a preocupat nimeni.

În concluzie, solicit ca proiectul Guvernului, în cuantumurile de indemnizații pe care le-a prevăzut, să fie adoptat, cu speranța că vom mai putea interveni în cursul acestui an. Dar eu cred că nu trebuie să exagerăm acum, nu pentru că aceste persoane nu ar avea dreptul, dar pentru că cea mai bună lege este cea care poate fi aplicată, nu legea care exprimă doar deziderate.

Proiectul Guvernului este un proiect care se poate aplica acum, are resurse de finanțare, să nu încercăm, printr-un joc al cifrelor și al dublării mizelor numai de dragul de a arăta cât de generoși suntem, fără să fi avut noi această inițiativă, să facem inaplicabilă o reglementare care tocmai vrea să devină eficientă și să se simtă în viața de zi cu zi a oamenilor cărora acest proiect de lege li se adresează. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia și-a spus punctul de vedere, trecem la dezbaterea generală.

Doriți să interveniți din partea comisiei? Da. Deci, din partea comisiei, domnul deputuat Marian Sârbu. Vă rog.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este o neînțelegere, undeva, la mijloc și, până la urmă, constatăm că, într-adevăr, propunerea domnului Mitrea, ca domnul ministru să fie prezent la discuții, s-a dovedit importantă. E ceva neclar în poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale: doamna secretar de stat Simona Marinescu a fost de acord cu propunerile comisiei. Tot ceea ce s-a propus în cadrul comisiei, ca și cuantumuri ale indemnizației, a fost aprobat de reprezentanții Guvernului, acum, domnul ministru Athanasiu vine și spune că e mai bună formula inițiatorului.

Vă rugăm să vă precizați poziția foarte clar, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, dacă tot este aproape în plen aici, conducerea, ca să putem începe dezbaterile cu un punct de vedere foarte precis din partea dumneavoastră.

În ceea ce privește punctul de vedere al comisiei, noi rămânem pe ceea ce am aprobat în comisie și îi mulțumim încă o dată pentru admirația pe care o are față de membrii comisiei. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea inițiatorului, vă rog să răspundeți acestei probleme. Domnul ministru Athanasiu.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Acest raport a fost întocmit într-o perioadă în care nu se votase Legea bugetului, el nu avea în vedere la acea dată nici momentul exact de intrare în vigoare și nici constrângerile bugetare. În al doilea rând, punctul de vedere pe care l-am exprimat este punctul de vedere al Guvernului, pentru a risipi orice fel de echivoc. Acesta este punctul de vedere al Guvernului, în acest moment!

Repet, nu din considerente că nu ar fi de dorit o majorare a acestui cuantum. Orice fel de discuție de tipul acesta este o discuție, după părerea mea, demagogică, nu are nici o legătură cu subiectul, vrem să facem o lege aplicabilă. Dacă această lege ar fi fost mult mai repede pusă pe agendă și discutată, poate, astăzi, puteam vorbi de o ameliorare.

Cred că ceea ce este presant, urgent și, deci, de făcut, este să o adoptăm în această formă. Și îi răspund domnului deputat Sârbu, personal și în numele Guvernului, totodată, exprim acest punct de vedere: să fie adoptată legea cu aceste cuantumuri, deocamdată, și, în măsura posibilităților, așa cum ne va permite bugetul, vom putea ameliora. Dar important este să o adoptăm așa cum a fost propusă de către Guvern, acesta este punctul oficial de vedere al Guvernului!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură, domnul deputat Stan. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Domnule ministru,

Ce ați spus dumneavoastră aici ne întărește convingerea că și la ședințele comisiei trebuie neapărat să participați dumneavoastră, pentru că reprezentanții pe care i-ați trimis când am discutat acest proiect de lege au îmbrățișat cu foarte multă dragoste această majorare de cuantumuri. Dacă dumneavoastră doriți, într-adevăr, să procedăm în continuare în acest mod, o vom face.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tot procedură? Domnul deputat Ana Gheorghe. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Distinse doamne,

Distinși domni,

Înainte de a intra în procedura obișnuită a dezbaterilor generale trebuie clarificate câteva chestiuni, și distinsul coleg și ministru, domnul Athanasiu, fiind prezent, trebuie să le lămurim.

Prima se referă la suportabilitatea acestui efort financiar care privește bugetul de stat, nu bugetul asigurărilor sociale, și dacă s-a avut în vedere la construcția bugetului de stat acest volum de cheltuieli pe care îl angrenează legea în discuție.

A doua chestiune este cea privind majorarea acestui efort al cheltuielilor publice, așa cum a fost propus de comisia permanentă a Camerei Deputaților. Dacă acest efort este agreat, așa cum spune și Constituția, de Guvern.

Deci, iată, aceste chestiuni: prima, de construcție a bugetului; a doua, de suportabilitate a ceea ce vom vota; și a treia, dacă ceea ce se solicită pentru suplimentare este suportabil.

Vreau să fac, distinse domnule președinte și distinși colegi, o precizare. Atunci când am adoptat Legea nr. 44, prima reacție sau reacția mea ulterioară a fost că pentru răniți, dar mai ales pentru mutilați, cei care au avut de suferit și fizic, nu numai au avut participarea care le-a conferit statutul de veteran de război, să existe această gradualitate. Fiindcă, evident, participarea, care a însemnat un efort, nu numai fizic, dar și psihic, este un lucru, pe câtă vreme ceea ce discutăm noi, această reparație, este meritată, și colectivitatea națională cred că nu are absolut nimic împotrivă să o acorde celor care și-au vărsat sângele sau care și-au lăsat o parte din trupul lor pentru ca noi să fim aici, pentru ca generațiile prezente și viitoare să existe.

Deci, ideea este de a adopta aceste măsuri, dar, din punct de vedere al rigorii lor privind suportabilitatea cheltuielilor, evident, trebuie să avem un răspuns foarte clar.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Prin această intervenție a domnului deputat Ana am intrat în dezbaterile generale, pentru că nu a fost o chestitune procedurală, dânsul susținând, de fapt, punctul de vedere că trebuie acceptată opinia comisiei.

Eu cred că inițiatorul și-a spus părerea, a spus că își menține cifrele pe care le-a propus. Doresc să știu dacă în cadrul dezbaterilor generale vrea cineva să ia cuvântul din partea grupurilor? Nimeni nu ia cuvântul.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și începem cu titlul legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 1, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2 primul alineat, este nr. crt. 1 din raport. Vi-l supun spre dezbatere. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, adoptat primul alineat.

Alin. 2 al art. 2, nr. crt. 1 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3, nr. crt. 2 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6, nr. crt. 3 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4 din raport, se propune introducerea, după art. 8, a unui nou articol. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Rezultă renumerotarea celorlalte articole. Articolul 9, textul inițiatorului, devenit art. 10, cu amendamente la nr. crt. 5 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 10, textul inițiatorului, devenit art. 11, nr. crt. 6 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Votul final asupra acestui proiect de lege îl vom da, împreună cu cele care se adună, între 11,30 și 12,00. Deci, între 11,30 și 12,00.

Da. La finalul discuțiilor, o întrebare.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Profit de faptul că domnul ministru este în sală și, în legătură cu proiectul de lege pe care l-ați parcurs domniile voastre, aș vrea să-i pun o întrebare. Există, eu fiind inițiator încă din anul 1997, din primăvară, un proiect de lege privitor la veteranii de război.

Este admirabil ce-ați făcut astăzi, că ați adoptat acest proiect de lege. Veteranii de război sunt vreo 300.000 și, pe cale de dispariție. Ei au în medie, în acest moment, cam 60.000 lei pe lună și cea mai mare parte din acești oameni au stat pe front, în tranșee, în jur de 5 ani. Existența statului național unitar român de astăzi se datorează acestor oameni și acest proiect de lege de care vă vorbeam adineauri a fost respins cu avânt de către Ministerul Muncii.

Mă întreb și întreb pe domnul ministru dacă nu este momentul să facem dreptate acestor oameni, pentru că s-ar putea ca, în curând, să fie nevoie ca țara să cheme pe alți oameni, altă generație la luptă și aceștia să se gândească la faptul că țara, mai devreme sau mai târziu, nu le va fi recunoscătoare, așa cum nu le este astăzi veteranilor de război, datorită cărora există România azi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Este o chestiune care se referă la alt proiect de lege. Este o declarație politică, de fapt.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind executorii judecătorești.  

Trecem la următorul proiect de lege, și anume proiectul de Lege privind executorii judecătorești, lege organică.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule ministru Valeriu Stoica, aveți cuvântul.

   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul reformei generale a societății românești, un obiectiv deosebit de important este reprezentat de reforma sistemului judiciar. Acest obiectiv impune luarea unor măsuri legislative necesare pentru modernizarea justiției și, în același timp, pentru ridicarea nivelului calității actului de justiție.

În ceea ce privește procesul civil, se urmărește asigurarea celerității soluționăriii litigiilor, precum și sancționarea corespunzătoare a abuzurilor de drept și a încercărilor de tergiversare a judecății.

Între instituțiile reglementate de Codul de Procedură Civilă, instituția "executării silite" are drept scop realizarea definitivă și practică a unor drepturi recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau un alt titlu executoriu. Se învederează astfel importanța acestei a doua faze a procesului civil, în care se finalizează procesul, prin realizarea efectivă a dreptului pretins de către reclamant.

Rolul principal în desfășurarea și aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor care reglementează procedura executării silite îi revine executorului judecătoresc. Având în vedere acest fapt, se impune schimbarea concepției care stă la baza organizării și funcționării executărilor judecătorești, în sensul învestirii lor cu îndeplinirea unui serviciu de interes public autonom, sub controlul și coordonarea Ministerului Justiției și al instanței de executare, în condițiile legii. În acest scop a fost elaborat prezentul proiect de lege.

Întrucât proiectzul vă este deja cunoscut, nu mai fac sinteza lui. Important este, doar, să precizez că modificarea sistemului în care funcționează executorii judecătorești este corelată cu modificarea Codului de Procedură Civilă, modificare pe care dumneavoastră deja ați votat-o.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Comisiei juridice, vă rog...

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 87 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu dezbaterea în fond a proiectului de Lege privind executorii judecătorești.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, prin care s-au făcut unele observații și propuneri cu caracter general, iar altele de redactare și tehnică legislativă.

Potrivit art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege, finalizând dezbaterile în ședința din 4 noiembrie 1998, când s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca aceasta să fie supusă spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Grădinaru, din partea Comisiei juridice a fost.

Trecem la dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Doamna deputat Ionescu de la Grupul parlamentar al P.D.S.R.

 
   

Doamna Marina Ionescu:

Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota favorabil acest proiect de lege, dat fiindcă este încă o experiență privind liberalizarea activităților cu profil juridic.

Să sperăm că punerea în practică a acestui proiect de lege, în momentul în care va fi publicat în Monitorul Oficial, va da rezultate tot atât de bune pe câte au fost date de către notarii publici.

Proiectul de lege este întocmit cam în același sens în care s-a votat Legea notarilor publici și, pentru aceste motive, Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota favorabil.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt, la dezbateri generale?

Domnul deputat Pop Leon din partea Grupului parlamentar al P.U.N.R. Vă rog.

 
   

Domnul Leon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă, materializată de data aceasta printr-un proiect de lege din partea Ministerului Justiției, vine, în continuare, pe linia adoptată în ultima vreme, de a face reformă în domeniul justiției. Este a treia, a patra lege în acest domeniu, prin care statul concesionează o parte din activitatea sa, aceea de punere în executare a hotărârilor judecătorești, care astfel vor deveni liber profesioniști și, cu siguranță, contribuția lor la executarea hotărârilor judecătorești de acum încolo va fi substanțială, va fi benefică pentru cei care apelează la serviciile lor.

Grupul parlamentar al P.U.N.R. va vota pentru această inițiativă legislativă, având convingerea că astfel va face un pas important, în continuare, în ce privește reforma justiției din țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă, din partea altor grupuri... Vă rog.

Domnul deputat Szekely.

 
   

Domnul Szekely Ervin:

Printre instituțiile reglementate de Codul de Procedură Civilă, care au un rol în realizarea actului de justiție, credem că executorii judecătorești au un rol bine definit și acest proiect de lege face ca activitatea lor să fie mult mai eficientă și operativă.

Din aceste motive, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bujor, Grupul parlamentar al P.N.L.

 
   

Domnul Liviu Bujor:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Este un truism a afirma că "... justiția este un domeniu în care reforma este înaintată". Prin Legea executorilor judecătorești, noi sperăm să continuăm reforma în justiție. Rezultatele au început să se vadă.

Grupul parlamentar Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vom începe cu titlul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. I. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate

Articolul 1, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă.?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul inițiatorului, art. 3. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul inițiatorului, art. 4. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul inițiatorului, art. 5. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tot textul inițiatorului, art. 6. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. II. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul inițiatorului, art. 8. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 9, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 9, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 10, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 11, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. III. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii I. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 12, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 13, alin. 1, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 1 din raport, se propune ca alin. 2 și 3 din textul inițiatorului să fie reformulate într-un singur alineat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 13, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 14, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 15, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 16. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 17. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 18, alin. 1, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 3, nr. crt. 2 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatele 4 și 5, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 18, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 19, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 20, alin. 1, nr. crt. 3 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 20, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 21, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 22, alin. 1, literele a), b), c) și d), textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera e), nr. crt. 4 din raportul comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera f), tot nr. crt. 4 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera g), textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 22, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 23, literele a), b), c) și d), textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 5, comisia propune introducerea unei litere suplimentare, e). Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 23, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 24, nr. crt. 6 din raportul comisiei. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Secțiunea I, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii II. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 25, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Da. Mă scuzați...

Nu v-am văzut. Vă rog, poftiți...

Să-mi spuneți unde aveți amendamentul, la primul sau la al doilea alineat?

 
   

Domnul Ioan Sonea:

La primul ar fi. Este o observație. Nu știu dacă...

Deci, înțeleg aici, prin acest articol, faptul că, pe lângă Camera executorilor, constituită pe lângă o Curte de Apel, sunt subordoați toți executorii de la mai multe județe, care sut afiliate la acea Curte de Apel. Nu știu dacă nu este o centralizare, acest mod de organizare.

Poate că ar putea să se constituie la nivelul județean, acolo unde este cazul – Camera județeană. Eu nu sunt de meserie, dar parcă mi se pare o distanță foarte mare între un Birou de pe lângă o Judecătorie, și direct o Cameră a executorilor pe lângă Curtea de Apel.

Dacă, nu cumva, ar fi necesară introducerea acelei "Camere județene".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci, dumneavoastră propuneți..., având în vedere că Curțile de Apel funcționează pentru mai multe județe, ca, la nivel județean să se creeze câte o Cameră a executorilor judecătorești, nu pe lângă fiecare Curte de Apel.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Da. Eu înțeleg că este o chestiune mai mult organizatorică, decât...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o chestiune organizatorică.

Îi dau cuvântul domnului ministru Stoica, inițiatorul, pentru a răspunde acestei chestiuni.

Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Este, într-adevăr, o chestiune organizatorică, la care noi am reflectat în momentul redactării proiectului de lege. S-a sesizat, de altfel, în intervențiile făcute cu ocazia dezbaterilor generale, că modelul acestui proiect de lege este Legea notarilor publici. Și acolo sunt "Camere notariale" pe lângă Curțile de Apel.

Motivul pentru care nu s-a organizat la fiecare județ o asemenea "Cameră a executorilor judecătorești", respectiv, a "notarilor", este foarte simplu: numărul notarilor și al executorilor judecătorești este redus. Nu se justifică, cel puțin, în momentul de față, crearea unei "Camere județene".

Am avut, din aceste motive, opțiunea în favoarea soluției "Camerelor executorilor judecătorești" pe lângă Curțile de Apel, așa cum, de altfel, funcționează și "Camerele notarilor publici".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă întreb, domnule deputat, dacă mențineți amendamentul sau nu.

Deci, nu-l mențineți. Bun.

Vă mulțumesc.

În acest caz, voi supune art. 25, textul inițiatorului, spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și nici un vot împotrivă, a fost adoptat.

Articolul 26, nr. crt. 7 din raport, amendamente la primele două alineate. Dacă sunt intervenții la alin. 1? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2, tot nr. crt. 7 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatele 3 și 4, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 26, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 27, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea II, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Titlul Secțiunii III. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 28, nr. crt. 8 din raportul comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Comisia ne propune, la nr. crt. 9 din raport, un text nou, după art. 28. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tot comisia ne propune, la nr. crt. 10 din raport, un nou articol, după 28, 281. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 29, alin. 1, nr. crt. 11 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 29, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ca să nu uităm, aș dori să vă supun spre aprobare ca, după ce parcurgem tot textul, să se renumeroteze articolele, ținând cont de ceea ce vom aproba noi. Deci, s-au introdus două articole noi, să nu apară indicativ și așa mai departe. Vă supun spre aprobare acest lucru.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 30, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 31, nr. crt. 12 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea III, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III, în ansamblul lui.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. IV. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii I. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă.?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 32, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 33, textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 34, textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 35. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 36, textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Deci suntem la nr.crt.13 din raport, art.37, litera a).

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

La excepții, eu mă gândesc la un caz. Sigur că, în general, despre executorii judecătorești, se vorbește ca despre oameni care nu au pregătire juridică. S-ar putea să existe, totuși, cazuri când un avocat, mă rog, a renunțat, pentru o perioadă, dar are, totuși, dreptul să profeseze sau alt jurist, dacă nu, cumva, ar trebui, aici, la excepții, prinsă și posibilitatea de a da consultații juridice pentru o anumită specializare, fără dreptul de a pleda sau de a apăra în instanță, dar, totuși, să i se recunoască unui om care este avocat și care profesează, pe moment, activitatea de executor să-și poată manifesta și cealaltă specialitate. Nu știu dacă e compatibil, dar probabil că merită să fie recunoscute niște drepturi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnule ministru, domnul deputat Sonea dorește să vadă dacă, cumva, aici, la incompatibilitate, poate fi introdusă funcția de avocat sau nu.

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că soluția textului nostru este mult mai judicioasă. Noi ne-am gândit la două chestiuni: pe de o parte, în aceste condiții de exercitare a profesiei de executor judecătoresc, într-o structură autonomă liberală, este nevoie de o creștere a calității profesionale, de aici înainte studiile juridice vor fi necesare, în același timp, însă, pentru că, până acum, nu a existat o asemenea condiție, am prevăzut o soluție tranzitorie, astfel încât toți executorii care sunt în funcție să-și păstreze poziția. Cât privește propunerea făcută, față de aceste două idei, cred că ea nu se mai justifică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, sunteți mulțumit de răspuns sau doriți o intervenție? Deci rămânem pe textul comisiei.

Vă mulțumesc.

Deci, la nr.crt.13 din raport, lit.a) de la art.37, alte intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.b), c) și d), textul inițiatorului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Comisia propune eliminarea lit.e).

Intervenții? Nu sunt.

Tot la nr.crt.13 din raport, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci vă supun spre aprobare art.37, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea II, titlul.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.38, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.39, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am rugămintea, când citesc numărul unui articol, dacă aveți intervenții, vă rog să interveniți imediat.

Art.40.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.41, lit.a), b), c) și d), dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.e), nr.crt.14 din raport, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.41, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.42, alin.1, 2, 3 și 4, textul inițiatorului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.5, nr.crt.15 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.6, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.42, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.43, la primul alineat, lit.a) și b).

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.c), nr.crt.16 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.d) și e), textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.43, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.44, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.45, nr.crt.17 din raport, cu precizarea că, din greșeală, aici, a apărut, între paranteze, un alin.1 și, de fapt, e un singur alineat și nu se mai trece acea paranteză.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul cap.V.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.46.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47, primul alineat, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47, alin.2, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47, alin.3, nr.crt.18 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.48, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.49, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.50, nr.crt.19 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.51, nr.crt.20 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.52, alin.1, nr.crt.21 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.52, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.53, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.54, textul inițiatorului.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Este o abținere la art.53!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A fost o abținere adineauri? Deci, la art.53, a fost o abținere, nu a fost unanimitate.

Art.54, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat.

Art.55, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1abținere.

Adoptat.

Art.56, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat.

Art.57, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat, cu majoritatea voturilor.

Art.58, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Adoptat, cu majoritatea voturilor.

Art.59, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate, de data aceasta.

Acum, vom vota cap.V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.VI, titlul.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.60, textul... Un moment. Da, art.60, la care alineat vă referiți?

 
   

Domnul Ioan Sonea:

La primul, domnule președinte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La primul alineat. Vă rog.

Domnul deputat Sonea.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Cred că este, probabil, o eroare de dactilografie. Este menționat art.13. Probabil că este corect 15, și îmi pun o întrebare: nu este menționată lit.c) de la art.15, care prevede un nivel de pregătire, cel cu studii de Drept.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră, spuneți că, dintr-o eroare, acolo, este scris art.13 și, de fapt, trebuia să fie scris 15 și doriți să știți de ce lipsește lit.c).

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să dau cuvântul inițiatorului, domnului ministru, domnul ministru Stoica.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, este o eroare în text: în loc de art.13, este art.15, lit.c) este, însă, omisă, pentru că art.60 se referă la cei care au executat funcția de executor judecătoresc cel puțin 10 ani, deci chiar fără a avea examenul de licență. Și, atunci, așa cum spuneam mai devreme, ținând seama de faptul că, în prezent, există executori judecătorești fără examen de licență, am considerat că nu este bine ca ei să fie, pur și simplu, eliminați din profesie, o dată pentru că ar fi inechitabil, a doua oară pentru că ar fi, practic, inaplicabilă o asemenea dispoziție, ar însemna să lăsăm sistemul executorilor judecătorești, practic, fără membri, în momentul de față. Iată de ce condiția licenței nu mai figurează la art.60, în măsura în care cei care au exercitat profesia de executor judecătoresc cel puțin 10 ani, chiar dacă nu au licență, își vor continua această activitate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Sonea, sunteți mulțumit cu răspunsul? (Domnul Ioan Sonea face semn, cu mâinile, că este mulțumit așa și așa) Oricum, vă mulțumim pentru acest amendament. Aici, în mod clar, trebuia scris 15, și nu 13.

Deci, vă supun spre aprobare primul alineat, cu acest amendament, în loc de 13, să fie art.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.60, alin.3.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.60, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.22 din raport, comisia propune un articol nou.

Da, vă rog.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu textul nou introdus de către comisie, aș dori, dacă este posibil, să ne ofere câteva precizări în plus: "Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare". "Investiții" este clar ce sunt, "dotări" este clar ce sunt, dar dacă se poate preciza ce s-a avut în vedere când s-a introdus expresia "utilități", deoarece, din punct de vedere contabil, utilitățile includ cheltuielile cu energie electrică, apă, gaz metan ș.a.m.d., care sunt necesare pentru funcționarea unei activități. Deci ce s-a avut în vedere cu această expresie "utilități necesare"? Poate îi găsim o formulare mai adecvată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog, din partea comisiei, pe domnul deputat Grădinaru.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Suntem de acord cu altă reformulare. Dacă considerați alta mai bună, vă rog s-o faceți. Suntem de acord cu ea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Cred că este suficient să rămână "investiții și dotări", fiindcă utilitățile includ inclusiv cheltuieli, dacă vreți, cu plata telefonului și nu cred că este normal să le scădem din impozit. Deci ar fi suficient "cheltuielile efectuate pentru investiții și dotări necesare activității executorilor judecătorești" ș.a.m.d.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul este de acord?

Domnul ministru Stoica.

Vă rog. Deci, aici, e articolul nou introdus la comisie...

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Acest articol, domnule președinte, așa cum ați remarcat, a fost introdus la propunerea Comisiei juridice. Ministerul Justiției a fost de acord cu amendamentul făcut de Comisia juridică, în forma pe care o aveți în fața ochilor. Eu cred că, pentru a nu exista nici un echivoc în ce privește deducerea acestor cheltuieli, formula Comisiei juridice este acoperitoare. E adevărat că s-ar putea spune că nu mai e necesară sintagma finală. Pentru a înlătura, însă, dubiile în interpretarea textului, cred că se justifică formula comisiei. Cum bine se știe, dacă formula este redactată restrictiv, riscul este ca, în interpretarea ulterioară, de către organele financiare, să existe dificultăți. Formula aceasta, de altfel, mi se pare că e preluată, în termeni identici, din Legea avocaților și din Legea notarilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci textul, așa cum a fost propus, este identic cu cel din celelalte.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Pentru a nu crea nici un fel de discriminare, propun ca acest text să fie redactat identic cu cel din Legea notarilor și din Legea avocaților, pentru că, după câte îmi aduc aminte, sintagma "alte utilități", acolo nu apare, dar nu vreau să mă pronunț decât în momentul în care vom avea la dispoziție textul din lege și, atunci, sigur că o să-l introducem, pentru că, într-adevăr, este nevoie de el, dar să aibă același conținut, ca și cel din legile cu privire la notari și la avocați.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioniță.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihail-Gabriel Ioniță:

Și eu aș susține eliminarea cuvântului "utilități" din text și aceasta din rațiuni lingvistice. "Utilități necesare" e clar un pleonasm. Deci, eventual, eu știu, altă formulare, dacă considerați că este nevoie să apară în text și cuvântul "utilități", în nici un caz, nu e bine "utilități necesare". Sună rău din punct de vedere al limbii române.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu am următoarea propunere: să nu ne blocăm în acest text. Am rugat comisia să aducă textul care este în legea deja aprobată pentru activitatea notarilor publici și vă propun să trecem peste acest nr.crt.22 din raportul comisiei, pentru ca să revenim asupra lui când avem datele necesare.

Deci trecem la art.61, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.62, alin.1, nr.crt.23 din raport.

Intervenții, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2 al art.62.

Domnul deputat Sonea.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți doar o simplă intervenție: să se reducă termenul de la 90 de zile la 60 de zile, pentru elaborarea Regulamentului. Și așa este o instituție care este așa cum este și probabil că necesită urgentarea în acest sens.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneți un termen mai scurt, de la 90 la 60 de zile, pentru elaborarea acestui Regulament.

Domnul ministru.

Deci s-a propus, de domnul deputat Sonea, ca, în loc de 90 de zile, aici, la alin.2, art.62, termenul să fie redus la 60 de zile.

Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Ținând seama de experiența acumulată în domeniul aplicării unui sistem nou, atât de complex, cred că termenul de 60 de zile ar fi insuficient. Rugămintea mea este să păstrăm termenul de 90 de zile, pentru a face o treabă serioasă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Sonea, vă mențineți amendamentul? Nu. Vă mulțumesc.

Alin.2, art.62, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.62, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.63. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.64.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.65.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.66.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

O să întreb dacă ați reușit să obțineți textul. Da.

Am rugămintea ca liderii de grupuri să-și cheme colegii care se află în clădire, pentru voturile finale, pentru că, după ce vom mai avea două voturi, aici, pe text, vom trece la voturile finale pentru legile dezbătute astăzi. Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare și să-i roage pe colegi să vină în sală.

Vă rog, deci, la nr.crt.22 din raport, ca urmare a consultării textului din Legea notarilor publici și din Legea avocaților, s-a constatat că textul sună similar și, atunci, dacă nu sunt alte intervenții, o să vă supun spre aprobare nr.crt.22, în forma propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. Adoptat.

Cap.VI, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

Acum, trebuie să vă spun că am parcurs, pe articole, mai multe inițiative legislative, din care 3 sunt legi organice și aș dori să-l rog și pe domnul secretar Mitrea, dacă poate să vină, pentru ca să trecem la voturile finale.

- după o mică pauză -

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sală. Domnii secretari m-au informat că suntem în cvorum, suntem peste 180 în sală.

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:  

Deci, trecem la voturi finale, la voturile finale ale legilor dezbătute astăzi pe articole. Vă propun ca metodă de vot, votul deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru acest mod de vot? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vot final asupra propunerii legislative pentru modificarea art.21 din Legea nr.215/1997 privind Casa socială a constructorilor, lege organică.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și nici un vot împotrivă, adoptată.

Vot final asupra propunerii legislative pentru modificarea unor prevederi ale anexei VI la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, lege cu caracter ordinar, vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu 2 abțineri, nici un vot împotrivă, a fost adoptată și această lege.

Continuăm cu proiectul de Lege privind pensiile I.O.V.R. lege organică, deci vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate adoptată.

Și ultima inițiativă: proiectul de Lege privind executorii judecătorești, lege organică, deci, vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, cu 1 vot împotrivă și 4 abțineri, adoptată cu marea majoritate a voturilor în condițiile în care suntem peste 180 în sală în acest moment, 182 au fost la ultima numărătoare; 183, mă scuzați!

Dezbateri asupra proiectului de Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.  

Continuăm, onorați colegi, cu următorul proiect aflat pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Îl așteptăm pe domnul ministru Athanasiu, care a plecat de la minister încoace, pentru a lua cuvântul din partea inițiatorului. O să rog Departamentul relații cu Guvernul, de fapt din partea noastră, să transmită aceste mesaje mai din timp și să transmită prevederile constituționale de la art.110, respectiv de la art.124 din regulamentul nostru domnilor miniștri, în așa fel încât să nu avem asemenea momente de pauză nedorită.

Onorați colegi,

O să vă rog să ocupați locurile în sală. S-a întors domnul ministru Athanasiu. O să-i dau cuvântul din partea inițiatorului la proiectul de Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care este în continuare pe ordinea noastră de zi. Vă rog, domnule ministru, din partea inițiatorului, la microfon. Rog comisia să-și ocupe locul! Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi vom prezenta unul din cele mai importante proiecte de lege ale reformei instituționale și ale reformei sociale și anume: proiectul Legii privind sistemul public de pensii.

Permiteți-mi, datorită importanței acestui proiect, să uzez și sper să nu abuzez de răbdarea dumneavoastră pentru o prezentare cât mai cuprinzătoare a principiilor acestei legi, a soluțiilor pe care proiectul le cuprinde, precum și a - sperăm noi - importanței practice, pentru că reforma începută cu sistemul public de pensii va determina îmbunătățirea în final, pentru că, de ce nu? acesta este scopul principal, îmbunătățirea prestațiilor de asigurări sociale și în primul rând a celor din pensii.

În cele ce vă voi prezenta, voi încerca să fac pe scurt o caracterizare a actualei situații din domeniul sistemului public de asigurări sociale, a sistemului public de pensii, pentru a vedea de ce astăzi, acum și nu mâine, cum și în ce fel această reformă se justifică.

Este foarte clar că sistemul de asigurări sociale din România este un sistem uzat, un sistem care cunoaște importante disfuncționalități care ar putea fi caracterizate prin câteva elemente. Și anume, în primul rând, este vorba de o creștere a longevității populației, care pune o serie de probleme. În al doilea rând, este vorba de scăderea numărului de contribuabili la sistem, coroborată cu o creștere, dacă nu proporțională direct, dar în orice caz o creștere importantă a numărului de pensionari. În al patrulea, rând este vorba de creșterea pe zi ce trece a contribuției de asigurări sociale. În al cincilea rând, este vorba de scăderea în termeni reali a beneficiilor din acest sistem, adică a pensiilor și a celorlalte drepturi de asigurări sociale de natură pecuniară. În fine, alte asemenea trăsături care, toate împreună și fiecare în parte, sunt de natură a distorsiona actualul sistem, privesc procesul lent dar evident de aplatizare a pensiilor, de egalizare a lor, probleme legate de modul inechitabil al formulei de calcul și al bazei de calcul din acest sistem și, desigur, efectul cel mai dăunător economic, și anume cel al creșterii evaziunii fiscale. La aceste toate trăsături care nu conduc la bine, ci la rău, am putea adăuga și modul nu tocmai bun, nu tocmai eficient de administrare a acestor fonduri, lucru care, sigur, pune probleme, a pus, pune și va pune problema în cazul nereformării pensiei.

Aceste elemente la care m-am referit, enumerându-le doar, au în vedere câteva date foarte concrete. Astfel, îmbătrânirea populației: putem observa că numărul persoanelor care, în decurs de o decadă sau de o generație, mai exact care este în prezent de peste 65 de ani, sub 4 milioane, va ajunge în anul 2020 la peste 5 milioane, deci, o creștere importantă, nu a pensionarilor ca atare, ci a persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, cu toate problemele care decurg din asigurarea unor beneficii din sistemul de asigurări sociale care decurg de aici, scăderea numărului de contribuabili.

Ceea ce vreau să subliniez este că actualul sistem de pensii a fost un sistem construit pe ideea contribuabilului salariat. După 1990, în structura forței de muncă active din România, salariații au avut treptat o pondere din ce în ce mai mică, dar, cu toate acestea, sunt singurii, în principal, susținători prin contribuții, chiar dacă nu plătite de ei direct decât într-o mică măsură, sunt singurii susținători ai pensiilor. Așadar, avem o populație activă în structura căreia procentul salariaților scade, procentul beneficiarilor crește, dar contribuțiile se iau numai, sau de cele mai multe ori și în cel mai înalt grad, de la acești salariați. Cu titlul de exemplu, m-aș referi la faptul că agricultorii, care se asigură în sistemul Legii nr.80, numără astăzi doar 80.000 de persoane, care încheie contracte de asigurare, un număr extraordinar de mic, dacă avem în vedere beneficiarii pensiilor din acest sistem care se cifrează la aproximativ 1.600.000 de persoane. Totodată, consecință a unor acte normative în suită, care, fiecare în parte și laolaltă au avut un efect negativ din punctul de vedere al scăderii vârstei de pensionare, a determinat ca astăzi, în România, să avem vârste medii de pensionare, coroborând toate formele de pensie, toate tipurile de pensie, la 51 de ani femeile și 54 de ani bărbații. Sunt vârste de pensionare extrem de scăzute, care, prin jocul unor bonificații date de legea actuală, permit pensionări la praguri de vârstă foarte joase.

Nu în ultimul rând, am putea adăuga acestor cauze încă două: pe de o parte creșterea numărului de șomeri, cu alte cuvinte diminuarea numărului de contribuabili și pe această cale, deci, în loc să avem un număr de contribuabili mai mare, datorită creșterii șomajului, acest număr se reduce, iar, pe de altă parte, munca neimpozitată sau ceea ce, în mod colocvial, este denumit drept muncă la negru, contribuie și ea, prin dimensiunile exagerat de mari, la scăderea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale.

Spuneam că pentru a contrabalansa toate aceste efecte produse în timp și cu un impact din ce în ce mai grav asupra echilibrului financiar al bugetului de asigurări sociale a fost necesară creșterea contribuției, lucru care a fost blamat chiar foarte recent de Opoziție și sigur că dumnealor, într-un fel, aveau dreptate, numai că acest proces de creștere a contribuțiilor a avut în decursul anilor, după 1989, etape foarte clare de creștere, de la 14% creșterea cuantumului contribuției în 1990, aceasta a crescut până în 1992 la 25,5%, deci, aproape s-a dublat în doi ani. Sigur că și măsurile luate prin Ordonanța de Urgență nr.2 au dus la o creștere a contribuției, în termeni reali, mult mai mică decât o prevede ordonanța, pentru că se acordă anumite facilități, dar aceasta este perspectiva în cazul în care reforma nu se va face rapid; vom crește din ce în ce mai mult contribuțiile, sufocând potențialități economice și obținând în timp venituri de substituție, venituri de înlocuire prin pensie a salariilor din ce în ce mai mici.

Deci, populația României beneficiară de pensii va fi în ipostaza unui martor al unui experiment paradoxal; contribuții tot mai mari, pensii din ce în ce mai mici. Acest lucru trebuie oprit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, domnule ministru, vă rog să mă scuzați că vă întrerup. Sunt în sală două sau trei persoane care nu sunt deputați, am rugămintea să părăsească acum sala de ședințe. Avem niște reguli aici, în această sală, pe care trebuie să le respecte toată lumea și rog pe colegii deputați, când au asemenea probleme, să nu le mai rezolve în această sală.

Deci, rugămintea mea este să părăsiți această sală cei care nu sunteți deputați în momentul de față. Vă rog, continuați domnule ministru!

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Toate aceste lucruri au condus, și trebuie să o recunoaștem foarte sincer și clar, la o scădere în termeni reali față de 1990 a pensiei la aproximativ jumătate. Deci, pensia medie reală este aproximativ jumătate din cea din 1990. Acest lucru, dacă va continua fără reformarea sistemului de pensii, într-o generație vom ajunge la o pensie reală în raport cu 1990 de 25%, ceea ce ar deveni extrem, extrem de grav.

Sigur, spuneam că s-au comis erori, distorsiuni în acest sistem și prin mecanismele de ajustare periodică a pensiilor. Aceste compensări-indexări care au debutat în noiembrie 1990 și au continuat prin diverse măsuri luate de-a lungul anilor au condus la indexări în procente diferențiate ale pensiilor, ceea ce a condus la creșterea mai semnificativă a unor pensii mici în detrimentul pensiilor mai mari, omițându-se faptul că esența unui sistem contributiv cum este cel de pensii trebuie să țină seama totuși de mărimea, în valoare absolută evident și nu procentuală, pentru că acolo procentele sunt de la lege, dar în mărime absolută a contribuțiilor la venitul asigurat.

Cu alte cuvinte, deși am contribuit la un venit mai mare, ca urmare a indexărilor în coeficienți diferiți, pensii, care normal ar fi trebuit să fie mai mari, s-au văzut ajunse sau... în orice caz, în zona unor pensii la care s-a contribuit mult mai puțin. Și datele sunt în acest sens. Nu abuzez de atenția dumneavoastră.

Pe de altă parte, sistemul de calcul al pensiilor, adică ceea ce este una din cheile oricărui sistem de asigurări sociale, baza de calcul și formula de calcul a unei pensii, ei bine, în sistemul Legii nr.3, baza de calcul a fost întotdeauna un venit mediu, de regulă, venitul salarial, pentru că este o lege construită pentru pensionarea salariaților, nu pentru pensionarea oamenilor activi pe piața forței de muncă, veniturile pe 5 ani. Deci, aceasta a fost rețeta de venituri: 5 ani, venituri, sigur, care au aglutinat în timp mai multe tipuri de drepturi salariale, dar care au fost cantonate exclusiv pe acești 5 ani și cu un procent de înlocuire stabilit în raport cu grupa de muncă, cu tranșele de salariu și de vechime din venitul asigurat, respectiv din salariu.

Ei bine, dacă în sistemul comunist care a născut Legea nr.3 exista o logică, întrucât veniturile aveau o progresie lentă, nu exista decât mascată inflația și deci, venitul pe 5 ani putea fi o radiografie de venit aproximativ corectă, după 1990, a lua în calcul pentru stabilirea pensiei doar venitul din 5 ani este profund nedrept și lucrul acesta este evident. Numai dacă ar fi să ne gândim, nu neapărat la conivențe frauduloase între angajatori și angajați care să negocieze salarii mari în ultimele perioade de activitate pentru a putea beneficiarul să obțină o pensie mai mare, deci, nu gândindu-ne neapărat la acest lucru, dar ținând seama de faptul că o persoană, în decursul activității ei profesionale, poate a avut un venit bun, dar mediocru, deci, undeva la medie, iar alte persoane cu venituri foarte mici mulți ani, reușesc printr-un, să zic, printr-un dat fericit al sorții să obțină venituri foarte mari chiar 5 ani. Și acest lucru produce un mare dezechilibru, un dezechilibru de echitate, un dezechilibru financiar, un dezechilibru în chiar funcționarea sistemului, nemaivorbind de o altă distorsiune importantă a sistemului legată de modul de calcul.

În 1996, printr-o hotărâre de guvern, baza de calcul a pensiilor nu a mai fost salariul net, așa cum Legea nr.3 care succeda temporal Legii nr.1 din 1977, când nu mai exista impozitul individual pe salariu, avea în vedere calcularea ratelor de înlocuire a salariului prin pensie, calculate la salariul net, or, prin această hotărâre de guvern din 1996, rata de înlocuire, procentul care se aplică se face pe salariul brut, ceea ce evident că duce la creșterea pensiei, dar creează o mare nedreptate, o extrem de mare nedreptate; pentru că, pe de o parte, cei care s-au pensionat înaintea acestei hotărâri de guvern aveau procentul de substituție aplicat asupra unui salariu net și a doua chestiune este cea legată de spiritul Legii nr.3, care nu avea în vedere aplicarea de procente de înlocuire a salariului prin pensie la salariul brut, ci la salariul net, pentru că așa fusese gândită Legea nr.3. Iată o distorsiune creată, zic eu, în mod inechitabil și chiar nelegal, care este de natură a provoca nemulțumire socială evidentă, pentru că discriminăm între categorii de beneficiari de pensii, iar, pe de altă parte, ne abatem de la un principiu intrinsec al Legii nr.3.

Creșterea evaziunii. Toți ne plângem de evaziunea fiscală, toți condamnăm munca la negru; eu sunt adeptul judecăților ceva mai nuanțate. Munca neimpozitată, munca care nu aduce venituri la buget și care este de natură să conducă și la excludere socială câteodată nu trebuie condamnată în bloc. Ea este o supapă economică de care orice economie, cât de evoluată ar fi și cât de bine controlată, cât de bine gestionată, are nevoie.

Problema României este însă alta și anume proporția, dimensiunea acestei evaziuni, faptul că asistăm la o economie care are o pondere foarte mare în produsul intern brut, sigur că nu putem spune, pentru că, dacă am ști exact, am mări produsul intern brut cu exact această valoare adăugată care se produce an de an din economia neimpozitată. Însă, este foarte clar că actualul sistem de pensii conduce la evaziune fiscală, conduce la această evaziune, pentru că contribuțiile sunt deja foarte mari și românii n-au iubit niciodată impozitele, nu numai că nu le-au iubit, că nimeni în lumea asta nu iubește impozitele, dar și mentalitatea românească este de a vedea în stat, din păcate este o tradiție pe care istoria a cimentat-o, de a vedea în stat un dușman, pentru că de prea multe ori aceste impozite s-au luat în istoria românească fără să existe și contraprestația din banii obținuți din impozite, așa încât există și tradițional și mental și efectiv economic un fenomen de evaziune, care este determinat de această creștere a contribuțiilor pe care din ce în ce mai mult nu le plătesc. Cu toate măsurile de constrângere, inclusiv de executare silită pe care le-am luat în ultimul an și jumătate, valoarea debitelor recuperate este între 8 și 9%, cu aproximație, din totalul deficitului bugetului asigurărilor sociale.

În fine, ultimul aspect se leagă de administrarea și conducerea sistemului actual. Sigur există câteva exemple în istorie care atestă o excepție, dar este o excepție lăudabilă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu riscul de a vă supăra înainte de pauză prin faptul că fac o scurtă paranteză, permiteți-mi să vă spun următorul lucru: cedarea unor prerogative, istoria o consemnează la excepție și nu ar fi decât să ne amintim că puțini conducători au cedat puterea de bunăvoie; ar fi poate un consul roman celebru, pe numele lui Sila, ar fi Carol Quintus și poate încă foarte puțini.

Astăzi, ministerul pe care-l reprezint vă propune prin acest proiect de lege să cedăm, nu să abandonăm, rețineți v-aș ruga această nuanță, să cedăm prerogativa administrării fondurilor de pensii, nu pentru că doar credem că, prin descentralizarea deciziei, lucrurile se îndreaptă, am fi prea naivi și nu ne putem permite naivități când este vorba de destinul a milioane de oameni a căror prestații vor fi gestionate de altcineva decât de minister, dar noi credem că rolul instituțional al ministerelor este de a face politici, de a elabora politici și de a exercita controlul aplicării legislației de domeniu, nu de a fi operatori de fonduri.

Este evident că instituțiile administrației publice, mai ales centrale, nu trebuie să fie un plătitor de beneficii, pentru că asta înseamnă, o dată, o gestiune prin ipoteză netransparentă, în al doilea rând, înseamnă excluderea de la decizie a celor care contribuie la alimentarea acestor fonduri, și în al treilea rând, poate însemna câteodată deturnarea fondurilor de la singura lor destinație stabilită de lege, anume aceea a plății beneficiilor.

De aceea, acest proiect, prin glasul meu, vă propune astăzi administrarea de un organism autonom, constituit tripartit, care să gestioneze acest fond și să opereze plata beneficiilor.

Credem că aceasta este soluția bună, și v-aș mai reaminti un lucru: nici măcar nu este o soluție nouă; nu vrem s-o brevetăm astăzi în România, spunând c-o facem prima dată. România a avut un asemenea sistem; l-a avut înainte de război și nu am învățat de la alții cum să facem. Nu am avut decât să ne întoarcem acolo unde este cazul, evident, la o practică bună. Acestea ar fi în linii mari problemele, starea lucrurilor, unde suntem astăzi și de unde am vrea să plecăm cât mai repede.

Trecem acum, sigur, la ceea ce propune legea care, repet, este o lege importantă de reformă. Înainte însă de a trece în revistă principalele soluții de principiu pe care legea le pune în discuția Parlamentului astăzi, permiteți-mi să vă spun doar două lucruri.

Noi concepem în primul rând această reformă ca o reformă radicală, de ansamblu și în beneficiul pensionarilor și a celorlalți titulari de drepturi de asigurări sociale. Aceasta înseamnă, concret spus, că independent de cât vom reforma acest sistem public de pensii, el nu poate să se autosusțină, el nu poate atinge echilibre bugetare, nu poate ameliora în timp prestațiile cuvenite beneficiarilor.

De aceea, noi am imaginat, și depinde de votul dumneavoastră și de judecata dumneavoastră asupra acestor proiecte, un program amplu de reformă, care are la baza lui patru proiecte de lege: acesta pe care începem să îl discutăm astăzi, proiectul pensiilor capitalizate administrate privat, care va intra cât de curând în dezbaterea comisiei de specialitate, sistemul de pensii capitalizate administrate privat facultative și Legea beneficiilor adiționale. La acestea se adaugă deja un proiect aflat în dezbaterea Parlamentului, respectiv a Camerei Deputaților - Legea privind asigurarea la accidente de muncă și la boli profesionale.

Deci, practic, reforma noastră nu se limitează la un sigur proiect de lege, ci la un ansamblu de proiecte de lege, congruent articulate unul cu celălalt și toate împreună având o destinație precisă. Destinația precisă este ameliorarea situației economice a României și, desigur, starea socială a beneficiarilor de asigurări sociale.

A doua idee este că această reformă trebuie făcută rapid, nu pentru că așa dorim noi, Guvernul, nu pentru că așa cer unii, nu pentru că așa ni se recomandă de organisme internaționale sau pentru că așa își dau cu părerea experții, ci pentru că această reformă trebuia făcută de acum vreo 3 – 4 ani. Deja este târziu; nu mai avem dreptul să întârziem în mersul pe drumul reformării acestui sistem, dacă vrem să dăm o speranță celor care vor fi beneficiarii acestui sistem și o certitudine de viață decentă celor care astăzi se află în plata drepturilor de asigurări sociale.

Cât privește proiectul, principalele lui prevederi constau în următoarele. în primul rând, organizarea unui sistem public de pensii, unic, garantat de stat. Cu alte cuvinte, vrem să punem în operă toate acele integrări de sisteme autonome care s-au petrecut de-a lungul anilor și totodată cele care au mai rămas independente, numărând puțini contribuabili, să fie prinse în acest sistem, în așa fel încât sistemul public de pensii să aibă unicitate, să aibă aplicabilitate pe întreg teritoriu național și, dacă este posibil, pentru toți contribuabilii la sistemul de asigurări sociale.

În al doilea rând, acest sistem își extinde câmpul de aplicare de la salariați contribuabili la toate persoanele care, obținând venituri profesionale sau venituri în general, vor fi asigurate. Deci, cu alte cuvinte, prin acest sistem, numărul contribuabililor estimăm a crește cu aproximativ 2 milioane de persoane.

În al treilea rând, contribuția de asigurări sociale va fi împărțită între angajator și angajați, între cel care dă de muncă și cel care prestează munca. Este o soluție pe care nu că majoritatea legislațiilor lumii o promovează, dar pe care România, începând cu 1912, prin Legea "Nenițescu", și apoi prin legi succesive din 1933, din 1938, din 1940, până la Legea nr.10 din 1949, a consfințit-o ca soluție echitabilă, pentru că doar așa va exista un sentiment clar, precis, o percepție concretă a fiecărui angajat că el plătește pentru asigurarea lui, și numai așa el va putea să responsabilizeze pe angajatul său să-i plătească partea de contribuție care revine acestuia. Nu întâmplător legislațiile lumii promovează o asemenea soluție.

Formula de calcul va avea în vedere întreaga activitate profesională sau, mai corect spus, întreaga activitate pentru care s-a plătit contribuția.

Indexarea automată a pensiilor este un lucru cerut de mult și care trebuie să intre și în peisajul legislativ românesc, să-și câștige dreptul de cetate și să intre pe ușa din față a reglementărilor legate de drepturile pensionarilor. Noi propunem o indexare automată la rata inflației, care va opera în anumite circumstanțe pe care le vom discuta când vom detalia dezbaterea pe articole, dar este important că acest principiu figurează în acest proiect, și credem noi că este bine că este așa.

De asemenea, vor fi revizuite actualele condiții de pensionare pe baza grupelor de muncă. România cunoaște un sistem din ce în ce mai exotic în lumea civilizat㠖 acela de a avea aproximativ 3 milioane de salariați încadrați în grupa I și II de muncă. Aceasta înseamnă, pe de o parte, condiții necorespunzătoare de muncă, care uzează oamenii, care îi împing spre sfârșitul vieții mai repede decât i-ar chema Dumnezeu la el, iar, pe de altă parte, datorită sistemului de facilități de reduceri de vârstă, de bonificații pe perioade de contribuții, înseamnă reducerea vârstei de pensionare, rate de înlocuire mai mari decât în mod obișnuit și o presiune din ce în ce mai mare pe bugetul de asigurări sociale.

Ceea ce propune această lege nu este foarte popular, dar problema nu este dacă este popular, nu dacă astăzi satisfacem o revendicare care, datorită acestui sistem, va fi din ce în ce mai "veștejită" în timp, pentru că nu vor mai fi bani în acest buget, pentru că dacă tot pensionăm la 50, la 51 de ani, cu pensii mari, va fi din ce în ce mai greu, la o populație contribuabilă din ce în ce mai mică, să se suporte aceste pensii din ce în ce mai mari, cu condiții de acces la pensie discriminatorii.

Care este problema româniei? Că aici nu avem nici solidaritatea salariaților. De ce? Pentru că, din păcate, se judecă greșit lucrurile. Se bucură oamenii de salarii mai mari datorită sporurilor, negândindu-se că aceste sporuri sunt de fapt un preț nemăsurat de mare pe care îl plătesc pentru sănătatea lor, pentru longevitatea lor și așa mai departe.

Noi trebuie să îmbunătățim condițiile de muncă și să reducem pe cât posibil condițiile de locuri de muncă deosebite. Nu este admisibil ca în România 65% din forța de muncă să lucreze în condiții deosebite de muncă. Nu este admisibil! Ceva nu este în regulă! Nu există țări civilizate care să dea condiții de acces diferențiate la pensii. Dau cel mult sporuri de salarii, dar nu discriminează pe accesarea pensiilor. Sigur că noi am păstrat ideea de a da niște bonificații celor care lucrează în condiții grele, și este corect așa, dar vor trebui reduse la maximum, pentru că într-un sistem de acest tip, din totalul de 3,2 milioane de persoane încadrate în grupele I și II vă asigur că sunt și multe persoane care lucrează în condiții normale de lucru și care beneficiază pe nedrept de aceste condiții. Este sfidarea pe care această lege o face, în sensul bun.

Sigur că vor fi presiuni și asupra dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați. vor fi! Credeți-ne însă că nu avem o soluție mai bună din nici un punct de vedere. Aceasta este soluția corectă! România nu trebuie să fie o țară nici de persoane cu handicap și nici de persoane care lucrează în condiții deosebite de muncă, toată lumea. Nu este admisibil așa ceva!

Pe de altă parte, legea vine și cu o serie de prevederi absolut noi. Ele privesc introducerea creditării la stagiul de cotizare la calculul pensiilor de invaliditate. Este pentru prima dată când anii în care o persoană incapabilă definitiv de muncă se iau în calculul pensiei, acordându-se o bonificație pentru toți acești ani, bonificație care va fi luată în calculul pensiei.

De asemenea, revenim la o soluție care a mai existat în legislația românească, nu-i o noutate absolută, este, cum se zice la OSIM, o inovație, și nu o invenție, deci are o noutate relativă, faptul că ajutăm și pe bărbați să devină urmași la pensia soțiilor lor. Probabil că vă amintiți – prin Legea nr.3 din 1977 bărbații au fost excluși de la beneficiul pensiei de urmaș; Legea nr.27/1966 le dădea acest drept. Am reintrodus și dreptul bărbaților, cum ni se pare normal într-o societate în care femeia este din ce în ce mai ocupată pe piața forței de muncă, să poată solicita o pensie de urmaș de pe urma soției lor.

Totodată, și este un punct important al acestei legi, este vorba de creșterea vârstei de pensionaare. Probabil, sub această cupolă vor fi dezbateri aprinse. Sigur că există multe argumente și într-un sens și în altul. Problema nu este a numărului de argumente, al silogismelor pe care se sprijină, al tăriei lor, ci a priorităților. Sigur că se poate spune: "Nu putem crește vârsta de pensie, pentru că nu este bine politic, pentru că nu se justifică nici măcar social și așa mai departe". dar, cum vă spuneam, orice judecată se așează în ordinea de valori numai în măsura în care avem o listă de priorități. Și care este prioritatea numărul 1 a acestui proiect și a acestei reforme? Aceea de a ameliora prestațiile, de a garanta echilibrul financiar al acestui buget, or un buget care va fi așezat pe o lege care nu conduce la mărirea vârstei și a perioadei de contribuție nu va face decât să legifereze statu quo-ul, un statu quo din ce în ce mai alterat, un statu quo care va duce sigur numai la reduceri de beneficii, și nici măcar la menținerea lor.

Avem de ales între a părea foarte aproape de inima oamenilor, dar numai aparent aproape de ei, sau a vrea binele generațiilor care vor urma, pentru că acest proiect de lege nu ni se adresează numai nouă, celor de astăzi; el se vrea, cum este normal să fie, o strategie legislativă care să judece și să soluționeze și problemele generațiilor viitoare. Altfel, nu vom fi decât în ipostaza de a cârpi o situație și așa de necârpit.

De aceea, fiind foarte concret, voi preciza că acest stagiu este diferențiat pe sex, este de 35 de ani stagiu de contribuție pentru bărbați, de 32 de ani pentru femei, iar vârstele sunt de 65 de ani pentru bărbați și de 62 de ani pentru femei. O precizare este obligatorie: această creștere a vârstelor nu se face brusc, nu din momentul intrării în vigoare aceste vârste vor da eligibilitatea pentru primirea pensiilor; dimpotrivă, există o pantă care se urcă, mai abruptă, mai domoală, dar se urcă în timp, și este vorba de 14 ani în cazul bărbaților și de 23 de ani în cazul femeilor. Deci abia o generație, - să zic, la medie, dacă luăm generația la 20 de ani -, va ajunge să fie eligibilă pentru pensie cu îndeplinirea acestei condiții. Să nu dramatizăm, așadar. Să nu spunem: "de mâine, aceste vârste sunt acolo!", pentru că nu este adevărat. Să nu spunem nici că este inadmisibil că urcă aceste vârste. Este singura soluție pentru a asigura un echilibru bugetar pentru o plată corectă și decentă în cuantum a prestațiilor de asigurări sociale.

Sigur, însă, și legat de vârstă, că există și posibilitatea reducerii vârstei de pensionare; există modalități de pensionare anticipată, care vor permite reducerea pragului de vârstă chiar cu 5 ani.

În ceea ce privește contribuția, aceasta se va suporta, cum spuneam, de ambii parteneri ai relației de muncă, de ambii contribuabili. Sigur, noi am propus ca 2/3 din această contribuție să fie suportată de angajatori și o treime de către angajați; comisia a amendat această soluție, aplecându-se mai mult către contribuabilul salariat sau angajat în altă modalitate, reducându-o doar la o pătrime. Vom avea timp suficient, cred eu, să discutăm în ce măsură acest amendament al comisiei se justifică. Ceea ce este însă important este că în alte țări această contribuție este jumătate – jumătate sau foarte puțin diferențiată între cei doi parteneri. Și repet: cu cât este mai substanțială contribuția angajatului, cu atât îi facem un bine. Poate vă pare paradoxal ce vă spun. Pentru că așa va fi mult mai conștient de obligativitatea partenerului său de a-i plăti contribuția. Va fi mult mai aproape de această contribuție.

Vedeți ce se întâmplă astăzi, când contribuția, în afară de pensia suplimentară, este plătită de angajat. Salariații, neplătind-o ei direct, nu controlează foarte clar pe angajatorul lor dacă plătește acest CAS, pentru că întotdeauna o plată făcută de un terț, chiar în contul drepturilor tale, este mai puțin urmărită, este privită, aș zice mai plastic, mai mult ca un cadou, și nu ca o obligație. Trebuie forțat angajatorul să plătească, și acest lucru se realizează pe măsură ce crește contribuția angajatului, pentru că el, știind că plătește o parte consistentă din acest CAS, va fi mult mai atent la ceea ce face angajatorul lui; nu va mai fi pe postul unui martor foarte pasiv la tot ce se întâmplă și, când vine să ceară pensia, va spune: "N-am știut că angajatorul meu n-a plătit CAS-ul, dar eu vă cer, în contul lunilor și anilor în care nu s-a plătit CAS-ul, să-mi recunoașteți perioada de contribuție!" Și vi se pare drept acest lucru, atâta vreme cât vorbim de un sistem de solidaritate în care cine plătește în fond anii neplătiți de fiecare din cei în cauză? Păi, plătim ceilalți, pentru că un asemenea sistem se coagulează și există pe baza acestei solidarități între generații, acestei solidarități între salariți și pensionari, acestei solidarități între contribuabil și beneficiar.

Totodată, spuneam că aria de cuprindere a acestei legi se extinde semnificativ. Vor fi asigurați și lucrătorii pe cont propriu, vor fi asigurați și cei care realizează venituri din convenții civile, vor fi asigurați obligatoriu și agricultorii, care până acum trăiesc în acest sistem centaur, în care nu știm unde este calul și unde este bărbatul, unde este partea obligatorie de contribuție și unde este partea facultativă, cea contractuală!

Iată, deci, că eligibilitatea, câmpul de aplicare a acestei legi se extinde în beneficiul și al potențialilor titlari de drepturi, dar și al securității financiare a acestui buget.

Formula de calcul a pensiei se va stabili ca un raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, la care se adaugă și alte drepturi salariale, și salariul mediu brut lunar pe economie din același an. Acest lucru va da posibilitatea stabilirii numărului de puncte de câte beneficiază pe întreaga viață profesională solicitantul dreptului la pensie în momentul scadenței, în momentul în care dreptul devine exigibil la acordare și, desigur, la plată.

Valoarea anuală a punctului se va stabili prin raportarea la jumătate din salariul mediu net pe economie la stagiul mediu complet de cotizare. Din această formulă va rezulta, înmulțindu-se apoi cu numărul de puncte, pensia. Care este valoarea acestui principiu? Faptul că se creează o legătură directă între mărimea veniturilor unei persoane pe tot parcursul vieții sale profesionale și, pe de altă parte, transparența acestei proceduri. Fiecare persoană își va putea calcula foarte clar pensia și nu va mai exista nici un fel de suspiciune că în spatele calculului pensiei se ascund interese, se ascund practici ilicite, se ascunde ocultarea adevărului. Omul va ști sigur, pe baza acestei formule, la cât are dreptul, și acesta este un lucru foarte important, chiar dacă el pare nesemnificativ în economia legii.

Faptul că transparentizăm o procedură de accesare a unui drept este extrem de important pentru reflexele democratice ale acestui popor, pentru că drepturile nu este suficient să fie acordate, nu este suficient să fie plătite; ele trebuie să fie și cunoscute, în modalitățile lor de acordare, chiar de beneficiarul lor. Pentru că, ce vedem? Vedem că foarte mulți cetățeni ai acestei cereri nu știu ce drepturi au; nu știu cum se stabilesc aceste drepturi, și toate aceste lucruri nu fac decât să creeze disfuncționalități în sistemul relațiilor democratice dintr-o țară.

În legătură cu pensia de invaliditate, se vor păstra în continuare gradele de invaliditate, cu precizarea creditării stagiului.

De asemenea, pensia de urmaș continuă să se acorde în general în condiții similare, cu acea unică derogare substanțială, legată de titularii acestui drept.

În fine, legea prevede și o modalitate și recorelare a pensiilor, care va avea în vedere indicele mediu de indexare din toată perioada din 1990 și la zi, ceea ce va duce la ameliorarea pentru anumite categorii de pensionari și de pensii a veniturilor. Sigur, în ideea că acest lucru va fi posibil de la început și sprijinit bugetar.

Doamnelor și domnilor,

Nu vreau să abuzez de răbdarea dumneavoastră. În 1940, un mare profesor francez, care se numea Andre Segfried, ținea un curs despre ordinea publică. Un an de zile un curs despre ordinea public㠖 este o chestiune interesantă. La sfârșitul cursului, acest celebru profesor în dreptul administrativ și în teoria științei administrative a spus următoarele cuvinte memorabile, adresându-se auditoriului academic: că, probabil, la sfârșitul acelui curs, studenții lui au înțeles ce nu este ordinea publică, dar probabil că nu au reușit să înțeleagă ce este ordinea publică.

Speranța mea este, nefiind vorba aici nici de un curs, și nici măcar de o prezentare a unei persoane cu acreditarea celei de care vă vorbeam, că, din succinta trecere în revistă a principalelor articulații ale acestui proiect de lege, să fi înțeles și să vă dați acordul, prin voința liber exprimată, la necesitatea acestei reforme, la faptul că este un lucru care poate ameliora în mod radical, dar în timp, nu astăzi și nu mult de astăzi, prestațiile de asigurări sociale, că acest sistem este un sistem gândit să dureze, este gândit să dezvolte într-o concepție care leagă intim economia de social și socialul de economie, să lege intim durabilitatea, competitivitatea economiei românești și ameliorarea statutului social al cetățenilor ei. Pentru că, de ce nu, orice reformă trebuie făcută cu oameni și pentru ei. Această reformă sigur este făcută cu oameni și făcută cu demnitarii cei mai importanți ai României, cu dumneavoastră. Dar ea trebuie gândită pentru toți cei care astăzi primesc pensie sau care mâine, poimâine, odată în viața lor, o vor primi.

Cineva spunea că reforma sistemului de asigurări sociale este o revoluție. Numai că, spre deosebire de revoluție, aș completa un lucru. Revoluțiile au învingători și învinși. Noi dorim să avem supraviețuitori și, sigur, oameni care, mai mult sau mai puțin, să învingă o realitate dură astăzi, dar o realitate care se poate schimba, inclusiv prin acest proiect.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Fiindcă s-a făcut ora 13,00, o să luăm o pauză. Ne revedem la ora 14,00.

O să rog grupurile parlamentare să-și desemneze eventualii vorbitori în cadrul dezbaterilor generale.

Din partea Grupului parlamentar al PDSR este înscris domnul deputat Dumitru Buzatu. Însă, avem tot timpul după pauză, pentru că întâi va vorbi din partea comisiei cel care va fi desemnat.

Deci, ne revedem la ora 14,00.

După pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința noastră.

Din partea inițiatorului a vorbit domnul ministru Athanasiu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Marian Sârbu.

Vă dau cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Raportul pe care Comisia pentru muncă și protecție socială vi-l aduce astăzi spre dezbatere, reflectă, bineînțeles, importanța acestui proiect de lege pentru sistemul de asigurări sociale în ansamblul său, pentru reforma socială din România.

Vreau să vă spun că împotriva tuturor speculațiilor care s-au făcut în presă, cum că această lege ar fi stat la Comisia pentru muncă și protecție socială mai mult timp decât era necesar, trebuie să vă spun că în general Comisia pentru muncă și protecție socială s-a achitat, cred, onorabil de sarcina pe care a avut-o, în sensul de a întocmi într-un timp rezonabil acest proiect de lege, pentru că nu era o lege oarecare, de câteva articole, ci o lege cu un impact social extrem de important.

Astfel, raportul a fost depus în data de 22 decembrie anul trecut. Deci, nu se poate spune că el n-a fost făcut într-un timp rezonabil.

Cel de al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun, în afară de faptul că în dezbateri am ținut cont de multe dintre propunerile Consiliului Legislativ, ale Consiliului Economic și Social, precum și de la Comisiile pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități, au fost o serie întreagă de dezbateri cu sindicate, cu asociații ale pensionarilor care, bineînțeles, interesați în mod direct de prevederile acestei legi, au ținut ca în cadrul comisiei să se exprime un punct de vedere.

Deci, voiam să vă spun că și din acest punct de vedere, Comisia pentru muncă și protecție socială a făcut un efort de consultare, dacă vreți, aproape în permanență, în perioada în care a discutat acest proiect de lege.

După cum observați, raportul conține în structura lui o facilitate, aș putea spune, în favoarea desfășurării cât mai corecte, dacă vreți, și mai ușoară a dezbaterilor. El conține atât toate articolele care au venit de la inițiator, cât și, bineînțeles, toate amendamentele pe care le-a făcut comisia. Este un mod, aș spune, mult mai ușor pentru orice deputat. L-am făcut în sprijinul dumneavoastră, pentru ca să găsiți în același raport atât inițiativele Guvernului, atât articolele care reflectă voința guvernamentală, cât și cele care reprezintă voința comisiei.

Raportul, după cum vedeți, conține peste 200 de amendamente admise, ceea ce arată în mod indiscutabil că în general Comisia pentru muncă și protecție socială a considerat, a avut în vedere să ia în calcul pe bază de argumente amendamentele colegilor din comisie, dar există, după cum observați, și 70 de amendamente respinse.

Este un raport aș spune modern, al unei legi evident moderne, care, cu siguranță, așa cum spunea și ministrul muncii și protecției sociale, reflectă nevoia reformării sistemului de asigurări sociale din România.

Vreau să aduc în fața dumneavoastră, din partea comisiei, mulțumirile cele mai sincere, atât experților din comisie, cât și ai celor din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care au lucrat aș spune în foc continuu în perioada în care această lege a fost în dezbaterea comisiei.

A fost un efort îndelungat și mărturisesc că atât colegii din cadrul grupului nostru parlamentar, dar și colegii din comisie au apreciat în mod deosebit acest efort.

Cu aceasta, aș dori doar să închei, amintind că înseși aceste amendamente reflectă, dacă vreți, un alt mod de a privi lucrurile pe care le-a avut Comisia pentru muncă și protecție socială, deosebit, aș spune, de ceea ce domnul ministru al muncii și protecției sociale spunea astăzi, încercând să spună că în raportul dintre priorități și argumente, prioritățile sunt cele care prevalează.

Aș spune că în general Comisia pentru muncă și protecție socială a avut în vedere în principal argumentele, iar multitudinea de amendamente admise reflectă acest lucru.

Eu vă mulțumesc pentru atenție și sper în dezbateri reale, dezbateri corecte, bazate pe argumente, pentru că este într-adevăr o lege foarte importantă, este o lege care pe termen lung poate avea efecte pozitive, sau negative, în funcție de ceea ce vom decide împreună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, din partea comisiei, a vorbit domnul deputat Marian Sârbu.

În cadrul dezbaterilor generale s-au făcut înscrieri, cu excepția grupurilor Partidului România Mare, PUNR și al minorităților. De la România Mare v-am notat.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Teodor Stanca. Este în sală? Da, este. Vă rog. Grupul parlamentar PNȚCD-civic-ecologist.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Buzatu, Grupul parlamentar al PDSR.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

După prezentarea făcută de domnul ministru Athanasiu, vă mărturisesc că nu văd ce aș mai putea spune în sprijinirea acestui proiect de lege. Poate, dar și asta a recunosut și domnia sa, că acest proiect, ca și celelalte de care a amintit domnul ministru, vin foarte târziu în dezbaterea noastră.

Sigur că și colegul care a vorbit înainte în numele comisiei mă obligă să fiu extrem de scurt în ceea ce vă spun, pentru că, în afară de faptul că în cadrul comisiei, vă mărturisesc cu bucurie, a fost o conlucrare între toate formațiunile politice, de unde rezultă importanța pe care toate formațiunile politice o acordă acestui proiect de lege.

De asemenea, atât în cadrul comisiei, prin contactele pe care le-am avut cu asociațiile interesate în acest proiect, asociațiile de pensionari, cu toate organizațiile sindicale, cu o serie de alte categorii de cetățeni interesați în acest proiect de lege, ne face să sperăm, cel puțin, că acest proiect de lege este foarte bine cunoscut în momentul de față de marea majoritate a populației din România, interesată în rezolvarea problemei protecției sociale în țara noastră.

Cred și sper că și în dezbaterile care vor urma, formațiunile politice vor avea același stil de abordare pe care l-am avut și noi în comisii și vor conlucra pentru a scoate o lege cât mai bună și, în felul acesta, să dăm încă un semnal că pe anumite propuneri sau proiecte legislative, interesul poate să fie general pentru toate părțile.

În ceea ce privește Grupul parlamentar PNȚCD, în mod sigur va susține acest proiect de lege și vă invită ca și dumneavoastră să faceți același lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Buzatu, din partea Grupului PDSR. Se pregătește, din partea Grupului PD, doamna vicepreședinte Paula Ivănescu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mărturisesc că mă gândesc să-mi moderez discursul conform așteptărilor dumneavoastră, văzând interesul cu care sunt urmărite aceste dezbateri, legate de reforma sistemului actual de pensii.

Domnilor colegi,

Nevoia reformei sistemului actual de pensii este un fapt recunoscut de forțele politice, de organizații ale societății civile și de diferite categorii de salariați care, într-un timp mai lung sau mai scurt, se vor afla în situația de a beneficia de pensie.

Analizând starea sistemului actual, care este un sistem de natură contributivă, bazat pe redistribuire, vom constata că acesta solicită contribuții din ce în ce mai mari, evoluând de la 14% în 1990, la 30% în 1999, sau chiar 35% și 40% pentru grupa a II-a și grupa I de muncă.

În același timp, sistemul este minat de un deficit permanent care se datorează scăderii numărului de contribuabili. Cauzele care generează aceste dificultăți sunt, pe de o parte, îmbătrânirea populației, iar, pe de altă parte, sunt datorate politicii falimentare promovate de coaliția CDR-USD-UDMR, concretizată într-o recesiune economică de lungă durată. (Rumoare)

Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-o acordați, încă o dată.

La toate acestea, se adaugă persoanele care desfășoară activități pe cont propriu și nu sunt asigurate în sistemul asigurărilor sociale, agricultorii care se asigură într-un număr din ce în ce mai mic din lipsa disponibilităților bănești, munca la negru, care antrenează un număr mare de salariați în diverse activități, datorată în special fiscalității ridicate, promovate de actualii guvernanți.

Partidul Democrației Sociale din România, în perioada 1993-1996 a dat publicității o cartă albă a asigurărilor sociale, întocmită cu consultarea unor experți europeni, a sindicatelor și a patronatelor. În cuprinsul acestui document, au fost expuse principiile reformei sistemului de asigurări sociale. Iar, pe baza acesteia, a fost elaborat un proiect de lege care a fost preluat în bună măsură de actualul Guvern.

Problemele cheie pe care le ridică proiectul de lege inițiat de actualul Guvern se referă la: creșterea vârstelor de pensionare, valoarea de înlocuire a pensiei în raport cu salariul și, în al treilea rând, problema contribuțiilor solicitate pentru constituirea fondurilor și partajarea acestora.

În viziunea inițitorului, creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani bărbații și 62 de ani femeile, constituie principala formă de echilibrare a sistemului, fără a se ține cont de uzura accentuată a forței de muncă din economia românească și de condițiile de muncă, care nu sunt comparabile cu cele din țările Uniunii Europene și nici cu speranța de viață din aceste țări.

În ceea ce privește valoarea de înlocuire reprezentată de pensie în raport cu salariul, inițiatorii propun 50%, cu intenția vădită de a face loc sistemului privat obligatoriu, care solicită noi contribuții.

Pe de altă parte, această valoare este insuficientă în raport cu costul actual al vieții, determinat de evoluția prețurilor de consum din ultima perioadă.

O altă problemă controversată a actualului proiect de lege este legată de mărimea contribuției și partajarea ei între angajatori și salariați.

Față de actualul sistem, în care CAS-ul este plătit de angajator, inițiatorul propune ca o parte din contribuție să fie plătită direct din salariu, ceea ce va antrena în timp o creștere mai mare a fiscalității asupra veniturilor salariale.

În raport de cele prezentate, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România a înaintat un număr de amendamente, pentru fi analizate de Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și aduse în dezbaterea Camerei.

În funcție de modul în care, pe parcursul dezbaterilor, amendamentele depuse vor fi acceptate în vederea ameliorării proiectului de lege, Partidul Democrației Sociale din România va vota pentru sau contra acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna vicepreședinte Paula Ivănescu, din partea Grupului Partidului Democrat.

Se pregătește domnul deputat Victor Barbăroșie, din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

A venit și ziua în care să discutăm reforma asigurărilor sociale. Cred că este o zi binecuvântată de Dumnezeu, dacă vom ajunge cu toții la concluzia că ceea ce ne-a prezentat Guvernul României este în interesul oamenilor care trăiesc astăzi în România și vor trăi și mâine și poimâine în România.

Este adevărat că cea mai bună parte din această lege este faptul că scoate din administrarea statului niște fonduri care în mare parte nu-i aparțin, niște fonduri care provin din contribuțiile oamenilor și, de când lumea și pământul se știe că statul este cel mai prost administrator al bunurilor de toate felurile.

Crearea Casei Naționale a Asigurărilor Sociale este unul din lucrurile cele mai importante stipulate în această lege, este o evoluție înspre bine și faptul că această Casă de Asigurări Naționale este administrată multipartit, constituie un fapt care va duce, în speranța noastră, la o bună administrare a fondurilor depuse de diverși contribuabili.

Desigur că această lege are foarte multe prevederi care se aliniază la legislația europeană, foarte multe prevederi care constituie o evoluție față de legea actuală, care este în funcțiune, însă noi, Partidul Democrat, avem de pus o întrebare retorică. Deci, nu este o întrebare la care așteptăm răspuns în acest moment, ci la care vom căpăta răspuns de la Camera Deputaților, de la membrii acesteia și de la votul lor.

În această lege, se stipulează ca vârsta de pensionare să crească treptat, pentru femei până la 62 de ani, pentru bărbați - până la 65 de ani. Dacă privim din punct de vedere matematic, aritmetic, pe baza argumentelor furnizate de ministrul muncii și protecției sociale, dăm dreptate unei asemenea abordări. Dacă privim din punct de vedere uman, îndoielile încep să apară. Oamenii din România de astăzi și din România de mâine nu sunt pregătiți din punct de vedere al condițiilor de muncă, al condițiilor în care au trăit și trăiesc pentru o mărire a vârstei de pensionare.

Știm foarte bine că speranța de viață din România se cifra acum vreo 2 ani de zile la 69 ani. Acum a început să scadă. Speranța de viață a bărbaților este de 66 de ani. Speranța de viață a femeilor este ceva mai mare, de 72 de ani, dat fiindcă ele au beneficiat întotdeauna de o vârstă de pensionare ceva mai scăzută decât bărbații.

Putem noi, în acest moment, să ne închipuim că peste 10 ani, sau peste 20 de ani, această speranță medie de viață va crește până la 78, 79 de ani, cât este în Occident, unde vârsta de pensionare este statuată la 65 de ani pentru bărbați și cu mici variații pentru femei, între 60 și 65 de ani?

Eu cred că noi, cei care astăzi compunem Camera Deputaților, Parlamentul României, trebuie să ne gândim la oamenii care trăiesc astăzi, dăm legi pentru ei, cu privire în viitor, dar nu putem să nesocotim starea lor de existență.

Mie mi se pare că prin soluția matematică, propusă de Guvernul României, respectiv de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, noi, de fapt, propunem o soluție care contracarează efectele și nu cauzele pentru care pensiile sunt atât de mici, pentru care pensionarii nu se pot întreține, nu-și pot cumpăra medicamente, nu pot trăi într-un minim decent. Foarte mulți dintre ei nu trăiesc și nu ating minimum de subzistență.

Ne putem noi permite, Camera Deputaților, să ne gândim că dăm această lege pentru 20 de ani, sau 50 de ani încolo? Va trebui să ne gândim cu toții foarte bine dacă nu trebuie să ne gândim mai întâi pentru oameni, să dăm aceste legi mai întâi pentru oameni și să obligăm Guvernul României, Guvernul de astăzi, Guvernul de mâine să eficientizeze activitatea economică, să crească locurile de muncă, crescând astfel contribuțiile la sistemul de asigurări sociale, în așa fel încât să rezolvăm cauzele, și nu efectele. Este o problemă de meditație pentru toată lumea și aș dori să vă spun că am consultat marile centrale sindicale, am consultat inclusiv asociațiile de pensionari, am consultat structurile societății civile și sunt mari îndoieli, nu vorbesc de împotriviri, mari îndoieli că a fost hotărârea cea mai înțeleaptă din partea inițiatorului acestui proiect de lege.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sper în înțelepciunea dumneavoastră ca, pe parcursul derulării acestui proiect de lege să hotărâm împreună cum este mai bine pentru oameni.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Victor Barbăroșie, din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Se pregătește domnul deputat Károly Kerekeș, din partea Grupului UDMR.

Vă rog.

 
   

Domnul Victor Barbăroșie:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a ajuns, în sfârșit, în plenul Camerei Deputaților. El vine să înlocuiască actualul sistem anacronic, din ce în ce mai greu de susținut și administrat, generator de grave inechități, în condițiile de după decembrie '89.

Proiectul vine cu noutăți de esență. Dintre acestea, de maximă importanță mi se pare noua metodă de calcul al cuantumului pensiei, care va lua în considerare întreaga perioadă de contribuție.

Se cunosc foarte bine diferențele aberante pe care actualul sistem le-a făcut posibile între nivelele pensiilor unor oameni cu pregătire și prestație similare, în condițiile când salarizarea a început să asculte de reguli noi, iar pensionarea a continuat după cele vechi.

Noua lege va aduce sistemul de pensii mai aproape de standarde europene în domeniu.

În legătură cu acest proiect, major pentru reformă, Partidul Național Liberal nu regretă decât faptul că alte urgențe, alături de dificultăți reale în negocierea cu partenerii de dialog social, l-au întârziat atât de mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Károly Kerekeș, din partea Grupului UDMR.

Se pregătește domnul deputat Iuliu Furo, din partea Grupului Partidului România Mare.

 
   

Domnul Károly Kerekes:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Reforma sistemului de pensii, ca parte esențială a reformei sociale, figurează printre prioritățile de bază ale făuririi mecanismului economiei de piață și ale protecției sociale.

În anii tranziției, pe fondul crizei economice, a scăderii producției și creșterii șomajului, a crescut numărul de pensionari și s-a redus raportul de susținere, respectiv dintre plătitori de cotizații și pensionari.

Potrivit tendințelor amintite, au apărut tensiuni și dezechilibre în constituirea fondurilor de pensii, au crescut cotele de contribuții, dar și evaziuni extinse în plata acestora de către agenții economici. ca urmare a dezechilibrului financiar al sistemului de pensii, s-a produs o reducere drastică a valorii reale a pensiilor.

Această evoluție a sistemului de asigurări sociale face necesară introducerea unei reforme radicale a întregului sistem, astfel încât el să stimuleze creșterea economică și să întărească protecția socială a persoanelor vârstnice și a celorlalte categorii de pensionari.

Reforma sistemului de pensii, concepută de actualul Guvern, presupune o creștere a răspunderii la nivel individual și social pentru asigurarea de venituri pentru perioada inactivă, precum și o diversificare a formelor de asigurare. Noul cadru legislativ al pensiilor dezvoltă, în continuare, sistemul de bază de asigurări sociale, având caracter obligatoriu și fiind finanțat potrivit principiului solidarității sociale. Luând în considerare schimbările intervenite pe piața muncii, specificul și particularitățile forței de muncă se creează condițiile ca fiecare persoană activă să fie cuprinsă în sistemul de asigurări de pensii. Ca mijloc complmentar de protecție a persoanelor vârstnice se creează cadrul legislativ pentru dezvoltarea și funcționarea fondurilor private de pensii. Finanțarea sistemului public de pensii pe baza principiului solidarității sociale se justifică și prin etapa actuală de dezvoltare a societății, însă este inevitabilă schimbarea modului de aplicare a acestui principiu, în sensul participării și a persoanelor asigurate la plata contribuției.

De asemenea, prelungirea vârstei de pensionare este o necesitate obiectivă, prelungind astfel viața activă și îmbunătățind raportul de susținere, aducând o creștere a numărului de plătitori de contribuții de asigurări sociale. Creșterea treptată a vârstelor de pensionare, fără egalizarea acestora, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, corespunde pe deplin cerințelor etapei actuale și a perioadei problematice de tranziție. Reforma sistemului de asigurări sociale va însemna și o nouă administrare a asigurărilor sociale, o mai bună constituire și utilizare a fondurilor bugetului de asigurări sociale.

Fără îndoială, este o măsură absolut necesară și introducerea noului mod de calcul al pensiilor, întrucât vechiul mod de calcul nu mai corespunde condițiilor economiei de piață și a creat numai dificultăți. De adoptarea și implementarea noului sistem de asigurări sociale sunt legate speranțe justificate, însă pentru realizarea cu succes a programului de politică socială a Guvernului se impune luarea măsurilor cuvenite pentru combaterea drastică a evaziunilor în plata contribuțiilor sociale, adoptarea unor măsuri mult mai severe, împotriva agenților economici care nu plătesc contribuțiile de asigurări sociale. Ele sunt cu atât mai mult justificate cu cât pentru România asigurările publice de pensii vor rămâne și în viitorul previzibil principala cale de protecție a persoanelor vârstnice. În lipsa acestor măsuri severe, reforma va rămâne doar o iluzie.

În încheiere, pot afirma că Grupul parlamentar al UDMR va vota această lege, căreia i-a adus o serie de îmbunătățiri în cadrul lucrărilor în comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iuliu Furo, din partea Grupului parlamentar al PRM. Se pregătește domnul deputat Vîlcu din partea Grupului parlamentar al PUNR.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este incontestabil că ne aflăm în fața unei legi cu implicații majore atât pe termen de aplicare imediată, am în vedere data la care va intra în vigoare, cât și pe termen mediu și pe termen lung. Poate pare curios, dar eu vreau să declar de la bun început că pe parcursul aplicării acestei legi sunt posibile mai multe variante de a o perfecționa.

În primul rând, sunt în totalitate de acord cu cele spus de domnul profesor Athanasiu în legătură cu scopul propus prin această lege, de a elimina anumite anomalii create din 1990 încoace prin repetatele indexări, prin normalizarea cuantumului pensiei la aceeași categorie, aceeași vechime și aceeași vârstă, dar date diferite de pensionare, și este, categoric, un lucru câștigat că la baza elaborării acestei legi s-a avut în vedere un studiu comparat cu privire la sistemele de pensionare existente în alte țări, un studiu care nouă, membrilor Comisiei pentru muncă și protecție socială ne-a fost de un real ajutor. Este incontestabil că este meritul celor care l-au elaborat, care l-au conceput, ea este o continuare a proiectului legii gândite încă în legislatura trecută, perfecționată, îmunbătățită și prezentată azi în fața noastră.

Am cinci probleme care mă preocupă personal. Dar înainte de aceasta, aș vreau să afirm și eu aici, ca și colegii mei din comisie, că din luna septembrie 1998 și până la finalizarea acestei legi, comisia noastră a lucrat, pot să spun, fără diferență de apartenență de partid, și am vizat să iasă o lege în folosul oamenilor, o lege în folosul societății românești. Sunt însă aceste câteva probleme care pe mine personal mă preocupă și sunt convins că, în ultimă instanță, cu ajutorul înțelepciunii colective de care va da dovadă Camera Deputaților, membrii săi, vom reuși să aducem corijările și îmbunătățirile de rigoare. Nu sunt întrebări adresate inițiatorilor.

O primă problemă care mă preocupă și la care nu cunosc încă un răspuns, nu sunt în stare să dau un răspuns, judecând cele 3 termene: imediat, mediu și termen lung, este vârsta de pensionare. Domnul ministru Athanasiu a prezentat acest lucru, pentru bărbați 65 de ani, cu termen de aplicare în 14 ani, pentru femei 62 de ani, cu termen de aplicare 23 de ani. Pun însă problema: care este astăzi, - și doamna deputat Ivănescu a pomenit-o - speranța de viață la naștere a unui cetățean în România. Care va fi, cum va evolua această speranță de viață în perspectivă?

Desigur, am dori ca vârsta de pensionare să intervină cât mai târziu, dar, în același timp, trebuie să ținem seama de condițiile practice existente în momentul aplicării acestei legi. Bineînțeles, legiuitorul va avea în vedere acest termen de grație, în cazul bărbaților de 14 ani, la femei de 23 de ani, dar având în vedere experiența ultimilor 10 ani, stadiul de dezvoltare economico-socială a României, îmi pun întrebarea retorică, dacă aceste vârste vor corespunde generațiilor care urmează acelor oameni care peste 14 sau peste 23 de ani vor atinge vârsta de pensionare. Iată o chestiune la care va trebui în colectiv, împreună să judecăm și să ne gândim.

A doua problemă care, sincer, vă mărturisesc că mă frământă și știe domnul ministru, că s-a discutat și în cadrul comisiei, a ridicat-o și domnul deputat Buzatu, este acea valoare de înlocuire a salariului de care a beneficiat un viitor pensionar, față de pensie, care în proiectul de lege este dimensionată la 50%. Și este o mențiune că viitorii noștri pensionari vor beneficia și de sisteme private de pensii. Este foarte adevărat, dar de această categorie vor beneficia doar cei care au până la vârsta de 45 de ani. Or, pentru a asigura un trai decen, cu o valoare de înlocuire, cu un coeficient de înlocuire de 50%, mi se pare foarte riscant și foarte dificil de rezolvat pentru această categorie de pensionari pe care se va aplica această lege în momentul în care va intra în vigoare.

A treia chestiune care, de asemenea, a fost amintită aici, care credem că trebuie să beneficieze de gândirea colectivă și de experiența fiecăruia dintre noi, este acel raport de împărțire al contribuției la asigurările sociale datorate de asigurați și datorate de angajatori, având în vedere că pentru asigurați revine, conform proiectului legii, o treime din salariu. Întrebarea este dacă nu cumva această o treime reprezintă prea mult și la ora actuală ar duce la greutăți în plus pe care trebuie să le suporte un salariat care aspiră la venerabilul titlu de pensionar.

Și a patra chestiune pe care, stimați colegi, v-o pun foarte deschis în față, noi am discutat în comisie îndelung, nu numai pentru faptul că pe unii dintre noi ne privește în mod direct, dar privește întregul sistem de pensionare. Este vorba despre sistemul de cumul de pensii cu cumulul de salariu sau cu cumulul de indemnzație de deputat sau de senator. Potrivit prevederilor proiectului de lege, acest cumul va fi admis, în condițiile în care viitorul pensionar, deci salariatul sau, în cazul nostru, cel care va fi ales în forul legislativ, nu va mai plăti cotă parte de asigurări sociale, va putea beneficia și de pensie și de salariu, dar, atenție, în momentul în care iese la pensie efectiv sau, în cazul nostru, își termină mandatul, nu mai beneficiază de recalcularea pensiei. Este o problemă foarte serioasă, este o fromulare... în comisia noastră s-a născut un articol nou, art.96, dacă nu mă înșel, în proictul de lege, poate este bine, poate nu este bine, poate este cea mai bună soluție, poate nu este o soluție bună. De aceea, credem că numai cu ajutorul dumneavoastră, al celor care beneficiați la ora actuală de cele două sisteme și aveți o experiență corespunzătoare, vom găsi soluția cea mai bună.

Și o ultimă chestiune pe care aș vrea s-o ridic, domnule ministru, pentru dumneavoastră mai ales, nu atât ca persoană, ci ca funcție, pentru Executiv. Ne preocupă foarte serios problema încasării datoriilor, a obligațiilor pe care le au agenții economici cu capital de stat, cu capital privat și de stat și cu capital privat în ceea ce privește cotele părți pentru asigurările sociale. După cât știu, anul trecut s-a finalizat cu un deficit foarte mare, de câteva mii, 9 mii de miliarde, dacă nu mă înșel. O cifră enormă. Se știe că asigurările sociale de sănătate nu sunt aplicabile așa cum au fost lgiferate de la începutul acestui an, de la 1 ianuarie, tot datorită unor deficiențe organizatorice, mai ales cu implicații financiare. De aceea, cred că este bine că în proiectul de lege se prevede un termen de grație de un an de zile pentru aplicarea acestei legi, din momentul în care va fi publicată în Monitorul Oficial, însă aș reține atenția asupra seriozității cu care trebuie privit acest termen de grație, astfel încât să existe timp suficient pentru a putea fi implementat noul sistem de plată a pensiilor, de administrare și plată a pensiilor. Am în vedere casele de asigurări, am în vedere tot sistemul nou croit în ceea ce privește administrarea și așezarea sa în teritoriu.

De asemenea, cred că se impune ca în această perioadă, și în ceea ce privește baza materială necesară implementării sistemului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale să fie mai mult sprijinit decât a fost Ministerul Sănătății. Am în vedere sedii, am în vedere personal calificat, am în vedere instalațiile și utilajele necesare desfășurării în bune condiții a acestor elemente.

În ceea ce ne privește, desigur, după parcurgerea celor peste 200 de amendamente acceptate și celor 70 de amendamente care așteaptă votul Camerei Deputaților, ne vom strădui să contribuim în continuare la îmbunătățirea legii și, pe măsură ce vom găsi înțelepciunea și înțelegerea necesară pentru a ieși cu o lege corespunzătoare, bună pentru cei care așteaptă de mult această lege, vom susține sau vom adopta o atitudine corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vîlcu - Grupul parlamentar al PUNR și se pregătește doamna deputat Smaranda Dobrescu din partea Grupului parlamentar al PSDR. Este în sală? Da.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Vîlcu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Sigur că ar fi fost de dorit, din punctul meu de vedere și al formației politice pe care o reprezint, ca susținerea în cadrul dezbaterilor generale a acestui atât de important proiect de lege să o facă chiar președintele comisiei, domnul deputat Valentin Adrian Iliescu care, însă, din motive obiective este nevoit să lipsească în acest moment.

Problema acestei reglementări legale este, evident așteptată de multă vreme și ea este cu atât mai necesară, cu cât între timp s-a recurs, în diferite împrejurări, conjunctural deci, la elaborarea unor proiecte și reglementări în ceea ce privește pensionarea, care au creat, aceasta este impresia generală, un adevărat haos în ceea ce privește drepturile, vârsta și tot ce ține de această instituție a pensionării.

Aș da ca element, așa, și de pitoresc, deși nu este chiar pitoresc, faptul că într-un din emisiunile de acum câteva zile, o femie în vârstă de 42 de ani întreba cam care ar fi posibilitățile de a se pensiona. Sigur că la o asemenea vârstă, să te gândești la pensie, după părerea mea este de-a dreptul dramatic, dar este, în același timp, și o anomalie, stimulată însă de precedentele reglementări legale.

Legea, proiectul de lege este foarte bine gândit. Apreciez în mod deosebit pledoaria extrem de documentată și de bine argumentată a domnului ministru Athanasiu în susținerea de la începutul acestor dezbateri, și ea se încearcă a fi, în același timp, o reglementare de lungă durată, pentru viitorii 20-30 de ani. Eu o spun cu toată sinceritatea, mă îndoiesc că o lege elaborată în contextul politic, dar și economic actual, poate să atingă vârste atât de respectabile în perspectivă, 20-30 de ani. Dar să sperăm că evoluția economică a României va îngădui aplicarea prevederilor acestei legi și în perspectiva pe care o anticipează.

Între prevederile acestei legi sunt lucruri foarte interesante, lucruri foarte valoroase, dar mie mi se pare, din lectura pe care am făcut-o, că există și unele semne de întrebare. Nu intru în detalii, dar m-aș referi la aproximativ 2-3 dintre ele.

De pildă, totuși, este destul de neclar modul în care se va face, să spunem, derularea acestei legi, având în vedere necesitatea de a se atinge în final, ca prag de vârstă a pensionării, cele două vârste anunțate, pentru femei și pentru bărbați. Cum, concret și în ce perspectivă se va realiza această problemă rămâne totuși un semn de întrebare. Pentru că legea va porni de la niște premise destul de dificile, va trebui să reglementeze în primul rând situația actuală și să așeze o dată când să intre în vigoare prevederile acestei legi, mă rog, sistemul modern de realizare a instituției, aș spune, pensionării.

Așa cum s-a spus și de către doamna Paula Ivănescu, dacă nu mă înșel, e nevoie să se aibă în vedere neapărat și corelarea aceasta a vârstei de pensionare cu speranța de viață a populației țării noastre. Pentru că, dacă vârsta de pensionare a bărbaților se va așeza, am zice aproape firesc, la 65 de ani, iar speranța de viață a bărbaților României este de 66-67 de ani, nu văd atunci de ce ar fi nevoie ca viitorul pensionar să contribuie cu sume destul de frumoase pentru a-și asigura pensia, când parcă aș fi tentat să cred că depunând banii la bancă și-ar asigura o mai bună existență pentru cei 2-3 ani câți îi mai rămân să trăiască după ce se pensionează. Sigur, este o situație așa, care frizează comicul, dar eu am vrut să atrag atenția doar că este nevoie să gândim foarte bine când vorbim despre vârste de pensionare și despre această speranță de viață. Și, probabil, lucrurile acestea încă vor fi dezbătute și reglementate în cadrul discuțiilor care vor avea loc.

Un alt apsect asupra căruia aș atrage atenția este că în proiectul legislativ nu se are în vedere ceea ce vechea legislație avea în vedere, și anume încurajarea sporului demografic. Pentru femei, în legislația existentă la ora actuală, sunt reglementări care micșorează momentul pensionării în funcție de aportul adus la creșterea populației țării, în funcție de numărul de copii pe care îi au. Or, lucrurile acestea nu sunt prevăzute clar în noua formulă legislativă și cred că aici ar trebui să se facă o mai bună corelare cu reglementările existente, nu numai la modul general, ci și cu trimitere spre diferitele categorii profesionale.

Dar, evident, toate aceste probleme vor constitui în mod precis obiectul dezbaterilor care vor duce, așa cum s-a spus, la șlefuirea și îmbunătățirea acestui proiect legislativ.

În ceea ce privește Grupul parlamentar al PUNR, pe care îl reprezint, este evident că va vota pentru tot ceea ce va considera că vine într-adevăr în sprijinul acestei categorii, am putea spune la ora actuală, într-un fel, socio-pofesonale deja, a pensionarilor, întrucât în programele cred că tuturor partidelor, problema pensionarilor este deosebit de acută.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Aș dori să știu dacă din Grupul parlamentar al minorităților se înscrie cineva la cuvânt? Văd că nu e nimeni aici din partea dânșilor.

Aveți cuvântul, doamnă.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să încep cu o ușoară mărturisire.

Acum 10 ani, când am intrat în politică, cu bună credință, sinceritate, dar și cu inocență, recunosc, ceream bonificații la vârsta de pensionare, în special pentru femei. A fost nevoie să treacă câțiva ani de cunoaștere a sistemelor distributive de pensii, să înțeleg neajunsurile lor și pe cele ale sistemului nostru în special, au fost nevoie de ani de lectură, pentru a părăsi perioada infantilismului politic, cel puțin în privința vârstei de pensionare.

În timp am înțeles că sistemele de pensii ridică oricărui politician câteva provocări care, în final, dacă vor fi înțelese, se constituie în tot atâtea teste de maturitate politică.

Prima provocând. Sistemele de pensie trebuie să fie de tip distributiv sau bazate pe 3 piloni: un sistem public distributiv, un sistem de pensii obligatoriu cu capitalizare, gestionat privat și un sistem privat de pensii, opțional?

A doua. Vârsta de pensionare trebuie să fie mică, pentru a înlesni intrări noi în sistem și pentru că există o cerință socială, sau trebuie să fie cât mai ridicată, în interesul sistemului și mai ales al pensionarului?

A treia provocare. Speranța de viață de 68 de ani - bărbați și 73 de ani - femei este o prognoză la naștere sau o pognoză în momentul pensionării? Și, dați-mi voie, aici, să contrazic pe baze statistice, cu informații statistice pe antevorbitorii mei, pe distinșii mei colegi care s-au referit la 68 de ani, respectiv 73 speranță de viață pentru femei, dar acestea este un clișeu care circulă, din păcate, și printre politicieni, este vorba de speranța de viață la naștere ca un dat la naștere, ținând cont și de primul an de viață, care aduce mortalitatea cea mai mare. În momentul pensiei, în momentul de față, în momentul vârstei de pensionare, speranța de viață este în medie, bărbați și femei, de 12 ani. Deci să nu ne mai agățăm în mod neprofesionist de 68 și 73.

A patra provocare, dacă-mi permiteți. Pensionarea este o obligație sau un drept?

A cincea. Cumulul, în condițiile în care pensia este un drept de care poți beneficia când vrei, este un fapt moral, este justificat?

Și a șasea. Este de preferat să încadrăm salariații în grupe speciale de muncă sau să obligăm angajatorii să îmbunătățească condițiile de muncă?

Când un politician găsește un răspuns legat și coerent la aceste provocări va simți nevoia, fără doar și poate, să elaboreze un proiect de lege, poate chiar acest proiect de lege, proiectul Legii sistemului public de pensii din România.

Grupul nostru parlamentar a răspuns la aceste întrebări, capcane ale politicianului - copil, de fapt, și va vota acest important proiect de lege.

În ce mă privește, mă consider favorizată, norocoasă că am făcut parte din colectivul care a participat la elaborarea raportului la Legea sistemului public de pensii, pe care o prevăd și căreia îi doresc ani mulți în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, au luat cuvântul reprezentanții tuturor grupurilor care s-au înscris, parlamentarii care s-au înscris la cuvânt. Aș dori să îl întreb pe domnul ministru dacă are de răspuns vreunei întrebări care s-a pus. Nu.

În acest caz, trecem la dezbaterea proiectului de lege și aș ruga secretarii de ședință să vină de unde se află și pe liderii de grupuri să-i aducă pe colegi în sală. Rugați-i, vă rog, pe colegi să vină în sală.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. O să începem cu titlul legii. Domnul deputat Sârbu. Deci, la titlul legii, vă rog frumos, da, domnul deputat Buzatu.Vă rog să expuneți exact titlul legii așa cum a fost aprobat, în fine, de comisie, pentru că din raport diferă de titlul din proiect. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La titlul legii am propus următorul amendament: textul inițial este "Lege privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale", iar prin amendamentul propus se sugerează ca aceasta să se numească "Lege privind sistemul public de pensii și asigurări sociale", pe considerentul că aceasta este lege esențială care reglementează reformarea sistemului de asigurări sociale. S-a obiectat la aceasta că mai există și alte drepturi de asigurări sociale. Formularea care am propus-o însă nu exclude existența altor legi care să reglementeze domeniul asigurărilor sociale, pentru că nu spune toate celelalte legi din sistemul asigurărilor sociale, ci "Lege privind sistemul public de pensii și asigurări sociale", având în vedere caracterul reformator al acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, este primul amendament respins de comisie al domnului deputat Dumitru Buzatu. Comisia spune că nu este de acord. Doresc să știu punctul de vedere al inițiatorului. Dacă poate domnul ministru să ne spună punctul dânsului de vedere, pe titlu, "Lege privind sistemul public de pensii și asigurări sociale".

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Raportul este redactat greșit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Raportul e redactat fără titlu, de fapt. Iar titlul care apare sus diferă de titlul din proiectul de lege.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, la pagina 222, la poziția 1, se spune în coloană textul inițial: "Lege privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale". Păi, nu este acesta textul inițial. Textul inițial este cel privind sistemul public de pensii și asigurări sociale, iar amendamentul domnului Buzatu înțeleg că este cel care este trecut la textul inițial. Nu-i așa?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În raport este greșit redactat, este o greșeală de redactare pe prima coloană. Deci nu e "Lege privind pensiile...", "…ci sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale". Dar problema e următoarea: deci, avem în momentul de față proiectul inițial cu titlul pe care-l are și avem din partea comisiei... Domnule deputat Sârbu, aici chiar în raport avem "Raport asupra proiectului de Lege privind pensiile…", or proiectul de Lege e "…privind sistemul public de pensii și alte..."

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Cred că faptul că ați fost de acord cu acest amendament reflectă chiar ideea inițială, care a fost în textul inițial, așa cum a fost trimis de minister. Deci, "Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o greșeală în textul raportului la amendamentele respinse. Îl întreb pe domnul deputat Buzatu dacă își menține amendamentul. Vi-l mențineți, da? Da. Amendamentul domnului deputat Buzatu de la nr.crt.1 "amendamente respinse", amendament cu care nu este de acord nici inițiatorul și nici comisia. Vi-l supun spre aprobare la cererea domnului deputat Buzatu. Inițiatorul, sunteți de acord cu amendamentul domnului deputat Buzatu? Domnul deputat Buzatu, dumneavoastră aveți "Lege privind sistemul public de pensii și asigurări sociale", atâta. Și cu formularea "și alte drepturi de asigurări sociale" inițiatorul este de acord. Comisia este de acord cu această formulare? Da.

Atunci, vă supun spre aprobare titlul, care va suna așa: "Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Titlul legii este venit de la Guvern, nu este nici o inovație. Păi, cu ce să fie de acord ?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Art.1 nr.crt.1. Lucrăm numai pe raport în continuare. Doresc să întreb dacă sunt intervenții aici. Deci, suntem pe raport la nr.crt.1. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dacă o să vă uitați în partea finală a raportului, la amendamentele admise, o să vedeți la poziția 241...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Un moment. Ce pagină?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

La pagina 163, poziția 241, textul propus de comisie pentru abrogări; se prevăd a fi abrogate peste 37 de acte normative, ceea ce înseamnă o asanare generală în acest domeniu. Deci, eu consider că această lege este legea de regim în legătură cu sistemul pensiilor și alte drepturi de asigurări sociale și, pentru corelare, și mă refer acum la poziția 1 din raport, la amendamentul comisiei, pentru corelare, aș simți nevoia ca să se introducă sintagma "în condițiile prezentei legi". Pentru că, după aceea, în partea finală, o să vedeți că se spune că acest sistem este denumit în continuare în cuprinsul legii "sistemul public". Și atunci art.1 ar trebui să sune așa: "Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită în condițiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale denumit în continuare sistemul public".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră ați spus să se introducă "în condițiile prezentei legi". Inițiatorul, de acord. Comisia, de acord. Alte intervenții nu mai sunt. Deci, nr.crt.1 cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

La nr.crt.2, art.2. Dacă sunt intervenții. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Pentru acuratețea textului, la amendamentul care este propus de comisie, la art.2 la lit.d), se pune punct și virgulă după "sistemul public" și pe urmă se spune: "drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ în deplină obligație". Ori scoatem punctul și virgula și lăsăm numai virgula, și atunci textul sună corect, românește, ori dacă nu...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Unde spuneți dumneavoastră ?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

La lit.d) pe coloana amendamentelor...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A, apare un punct și virgulă la mijlocul textului. Da.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Exact. Pe urmă se spune: "drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ în deplină obligație..."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, trebuie să rămână virgulă aici.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Trebuie ori virgulă, ori dacă punem punct și virgulă, atunci ar trebui ca textul să sune așa: "Drepturile...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o greșeală materială de redactare. Inițiatorul și comisia spun că este virgulă și atunci o să rămână aici virgulă.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Se poate lăsa punct și virgulă, dar textul atunci, partea finală ar trebui să sune așa: "drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ în deplină obligație". Dar dacă spuneți că se renunță și se merge pe virgulă, atunci sigur că este corect așa cum este aici.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul și comisia spun că a fost cu virgulă și că propun să rămână cu virgulă. Dacă sunt alte intervenții la art.2. Nu sunt.

Art.2 cu această corectură de redactare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art.3. Nr.crt.3 din raport. Intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4, nr.crt.4. Intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5, nr.crt.5. Intervenții. Nu sunt.

Aveți o intervenție? Domnul deputat Stanca. La care dintre alineate? La alin.2, la primul alin nu aveți amendamente, da? Bun. Vă supun spre aprobare atunci primul alineat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Aprobat.

Alin.2. Domnul deputat Stanca. Vă rog.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă observăm modificarea pe care comisia a adus-o la art.4, din pct. IV vechi s-a scos o literă care a devenit pct. VI. Deci, este vorba de "persoane care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile". Or, la art.5, se fac niște trimiteri, aș dori ca aceste trimiteri când se referă la pct. IV, să se ia în considerare trimiterea și la punctul VI, care derivă de fapt din vechiul IV. Cu acest lucru ar trebui să fim atenți și în decursul articolelor unde sunt trimiteri la punctul IV, art.4, să se facă și trimiteri la punctul VI al aceluiași articol. Deci, să fim atenți și la alte astfel de trimiteri. Acest lucru este valabil și la următorul paragraf.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, la alin.2, la alin.3...

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Și la alin.3 este același lucru. Trimiteri și la pct. VI.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trebuie spus punctele IV, V și VI, de fapt. Este corectă această corelare. Eu cred că este o scăpare de redactare și o să rog să se țină cont la redactare în momentul finalizării textului. Deci, nefiind vorba decât de o completare care este necesară și care va fi introdusă ulterior în toate textele, vă supun spre aprobare alin.2 de la nr.crt.5 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3 cu aceeași completare. Intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4. Intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum, art.6. Comisia a propus eliminarea lui, la nr.crt.6. Domnul deputat Buzatu. Poftim? E în regulă? Da. Deci, nu doriți să luați cuvântul.

La nr.crt.6. Eliminare. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7. Sigur, aici vreau să vă supun spre aprobare renumerotarea textului pentru că, probabil, nu este singurul loc unde vor mai apărea asemenea chestiuni. Deci, pentru renumerotarea întregului text, la sfârșit.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

Adoptat.

Deci, la art.7 e numerotare și comisia face niște propuneri. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.8, art.7. Intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

eu vă propun următorul lucru, la sugestia celor doi secretari de ședință, să aplicăm art.128 din regulamentul nostru și vom continua joi lucrările cu nr.crt.9.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 14 ao?t 2020, 21:04
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro