Ioan-Mihai Popa
Ioan-Mihai Popa
Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 23-02-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
    1.1 Ioan Mihai Popa - referire la "nevoia de normalitate în justiție";

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

O să-i dau cuvântul domnului deputat Ianculescu. Este?

Domnul deputat Popa Ioan Mihai. Apoi, urmează domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Ioan Mihai Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea se referă la nevoia de normalitate din justiție.

Recenta hotărâre a Tribunalului Militar Teritorial din București, pronunțată în afacerea "Țigareta II" reprezintă într-un alt plan, cel al responsabilizării societății civile, un pariu al sincerității mass-media, câștigat de aceasta. Pe parcursul urmăririi penale și al cercetărilor judecătorești, întreaga presă s-a străduit să surprindă o serie de detalii semnificative, unele palpitante în dramatismul desfășurărilor care puteau conduce în cadrul confirmărilor la dezvăluiri ori constatări și implicări ale unor persoane importante în conducerea statului.

Pe de altă parte, aflăm tot din mass-media, că instanța a fost obligată să suporte presiuni sufocante nu numai din incidența cazului asupra opiniei publice, dar și prin clarificările jenante care i se aduceau de la cel mai înalt nivel, prin formulări de genul: " Judecători comuniști cu mentalitate și corupție comuniste..." sau din partea ministrului justiției, prin declarații șocante, cum ar fi:"putregaiul din justiție". La doar câteva luni, aceeași justiție, de către aceleași personaje, este supusă altui duș verbios, cu alte consecințe, producând derută prin expresii ca: "Independența justiției devine din ce în ce mai clar afișată".

Acest proces, încă nefinalizat, și a cărui soluție este exclusiv de competența instanței superioare, ne determină să gândim la normalitatea justiției ca putere distinctă și itegrată în statul național român și care trebuie să se concentreze detașat spre actul de dreptate.

Este posibil ca asemenea soluții pronunțate într-o atmosferă încinsă să reprezinte o conștientizare responsabilă a actului de dreptate? Am înclina să răspundem pozitiv unei asemenea întrebări și ar fi de dorit, dacă nu am fi remarcat în presa scrisă, în special, unele curiozități ale actului de justiție, cum ar fi: arestări nocturne, fără mandatul legal cu audieri prelungite pe parcursul a 24 de ore, urmate de eliberări misterioase ce se încheiau cu emiterea mandatelor de arestare; general în rezervă încătușat la scara avionului, la întoarcerea în țară dintr-o vizită de lucru din străinătate, eliberat apoi după câteva zeci de zile de arest, din lipsă de probe; arestări nocturne, fără ca inculpații să fie asistați de către avocați, inculpați și martori audiați succint cu numeroase probe respinse, dintre cele propuse în apărare.

În sfârșit, pare simptomatic că personalități din conducerea unor organe centrale ale statului spre care se îndreptau mărturiile unor inculpați au fost, cel puțin până în acest moment, scoase basma curată. Sunt semne de întrebare care pot conduce la supoziții logice cu putință de susținut, și anume dacă prin sentința amintită nu s-ar dori să acheteze, cel puțin parțial, un caz cu implicații mai vaste decât s-ar putea crede la prima vedere. Nu punem în discuție un drept exclusiv al actului de justiție, ci al dozării pedepselor, dar ne alăturăm acelor ziariști care, umărind fiecare moment al desfășurării acestui caz, se întrebau cu bun simț asupra unei pedepse de 7 ani pentru numitul Gheorghe Truțulescu, cel care a stârnit "isteria deconspirării celei mai mari rețele de crimă organizată", față de alte pedepse, cu mult superioare, aplicate unor persoane care nu vădeau a avea o participare importantă în realizarea infracțiunilor respective.

Să ne înțelegem, nu pledăm pentru pedepse, este un atribut constituțional și legal al justiției, fiind posibil în administrarea actului justiției să aflăm poate un alt adevăr, care ar putea fi altfel dimensionat sub aspectul pedepselor de instanța superioară. Ceea ce dorim noi, în final, să subliniem este ca justiției să-i fie asigurată independența și minimele garanții constituționale în soluționarea cazurilor deduse ei spre judecare.

Solicităm întregii clase politice să nu promoveze presiuni, cu atât mai mult imixtiuni în actul de dreptate. În marea lor majoritate judecătorii sunt oameni înțelepți și inteligenți, responsabili ai actului justiției, să-i lăsăm să judece în normalitate.

Vă mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 3 ao?t 2020, 23:44
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro