Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 23, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
29-06-2022
28-06-2022 (joint)
28-06-2022
27-06-2022
22-06-2022 (joint)
22-06-2022
21-06-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 23-03-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 23, 1999

2. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare pentru ca să avem cvorumul de lucru și să putem continua activitatea noastră cu partea a doua.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința noastră, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 272, 71 fiind absenți, iar din aceștia 51 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulamentul nostru este întrunit.

Reluăm dezbaterile la proiectul de Lege privind statutul funcționarilor publici.

S-au întrerupt lucrările după votarea preambulului la art.6 și a lit.a) de la art.6. La lit.b) de la acest articol există un amendament al domnului deputat Kovacs și s-au întrerupt lucrările în timpul dezbaterilor la această literă b) de la art.6.

Rog comisiile reunite și pe cei doi președinți să vină și să-și ocupe locurile, ca să putem continua lucrările. Regulamentar, nu putem continua dezbaterile fără comisie. Mai trebuie să vină și Comisia juridică. Acesta este un raport comun, deci aici trebuie să fie prezente două comisii, nu numai reprezentanții unei singure comisii. Rog încă o dată Comisia juridică să poftească în sală. Să fie căutat și președintele comisiei și ceilalți membri din birou, ca să putem continua lucrările în mod normal. Dau zece minute pentru ca să se adune comisiile și pentru ca să se restabilească cvorumul de lucru în sală, după care vom purcede la un eventual apel nominal.

Putem continua lucrările noastre.

Art.6, alin.b. Este un amendament care a fost depus la comisie.

Continuăm cu acest amendament depus de domnul deputat Kovacs.

Îi voi da cuvântul domnului deputat Mânea, din partea Comisiei pentru administrație.

Domnul Radu Mânea:

Stimați colegi,

Vă reamintesc conținutul amendamentului.

Amendament la art.6, lit.b): "Cunoaște bine limba română scris și vorbit. În unitățile administrativ teritoriale unde o minoritate națională deține o pondere de peste 20%, în funcțiile publice vor fi încadrate și persoane care cunosc și limba minorităților respective."

Solicităm trimiterea textului amendamentului la comisie, fiind extrem de important și propunem ca până joi să fie soluționat în comisie și să se reia discuțiile în plen pe acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este un amendament care într-adevăr are niște implicații și diferă destul de mult de textul inițial.

Eu consider că acest amendament are consecințe importante asupra proiectului de lege și, ca atare, în virtutea art.99, îl voi trimite celor două comisii pentru ca să fie dezbătut acolo, rugându-i pe cei care l-au făcut să prezinte toate materialele necesare pentru susținerea lui, în cazul în care acestea există.

Trecem la lit.d), la nr.crt.6 din raportul comisiei.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, a fost adoptat în unanimitate.

Lit.c), textul inițiatorului.

Intervenții? Domnul deputat Sârbu.

Vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

La această literă aș dori să întreb inițiatorul sau comisia care ar fi situațiile pe care le-au avut în vedere, pentru că, totuși, din moment ce o persoană are vârsta de 18 ani împliniți, are capacitate deplină de exercițiu. Vreau să știm cu toții, înainte de a vota, care este rațiunea acestei litere.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Baias.

Vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc.

O persoană, chiar dacă a împlinit vârsta de 18 ani, poate să fie pusă sub interdicție și, drept urmare, să nu aibă capacitate deplină de exercițiu. Aceasta este rațiunea pentru care sunt prevăzute cele două condiții separate.

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Este infracțiune?

Domnul Flavius Baias:

Punerea sub interdicție nu este o sancțiune. Este o măsură de ocrotire a persoanei fizice. Tocmai că punerea sub interdicție nu funcționează atunci când s-au săvârșit infracțiuni, cum s-a spus din sală, ci punerea sub interdicție este o măsură de ocrotire a persoanei fizice care se ia de către instanța de judecată atunci când persoana fizică, datorită unei boli, nu este capabilă să își îngrijească ea însăși singură de propriile interese. Drept urmare, nu este vorba de o măsură de natură penală, ci de o măsură de natură civilă care poate fi aplicată atât unei persoane care a împlinit 18 ani, cât și unei persoane sub vârsta de 18 ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți mulțumit de răspuns?

Domnul deputat Sârbu. Vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Domnul secretar de stat a precizat aici, sigur, corect faptul că există posibilitatea punerii sub interdicție atunci când este vorba de o boală.

Păi, la lit.e) avem un alineat, avem o interdicție care vorbește despre posibilitatea ca persoana respectivă să fie aptă din punct de vedere medical, deci, într-un fel, cele două articole sau cele două litere sunt cam incompatibile. Aș dori o explicație.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul, pentru a răspunde, domnului secretar de stat Flavius Baias.

Vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Cele două litere nu sunt incompatibile, ci, dimpotrivă, se completează; sunt complementare, pentru că, pe de o parte, așa cum am spus, punerea sub interdicție operează ca urmare a unei hotărâri judecătorești pentru o boală gravă, de regulă o boală psihică gravă, care pune în imposibilitate persoana fizică, așa cum spuneam mai înainte, de a se ocupa singură, de a-și gestiona singură propriile drepturi și interese.

În ceea ce privește lit.e), care se referă la capacitatea sau la aptitudinea din punct de vedere medical de a ocupa poziția de funcționar public, aceasta are în vedere o persoană care are capacitate de exercițiu, deci nu suferă de o boală psihică de natură să atragă punerea sub interdicție, dar poate să sufere de o altă boală care o pune în incapacitate, care nu atrage punerea sub interdicție, dar care o poate pune în imposibilitate de a exercita, de a ocupa funcția de funcționar public.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dorește să ia cuvântul domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice.

Vă rog.

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Exemplu de boală!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Dacă aveți răbdare, vă lămuriți imediat.

Cele două ipoteze nu se exclud și sunt complementare, cum a spus și domnul secretar de stat, și vă dau două exemple: cineva nu are discernământ sau pierde discernământul în timp ce el este funcționar.

Pierderea discernământului intră pe articolul de care vorbim. El va fi pus sub interdicție printr-o hotărâre a unei instanțe civile; nu are nici o legătură cu ideea de infracțiune.

Se poate întâmpla ca cineva, dintr-o dată, să dobândească scleroză în plăci. Omul este perfect lucid, dar nu se mai poate mișca. Nu este de conceput un funcționar care nu se poate mișca, deci fiecare dintre aceste două articole reglementează ceva distinct. Cred că, cu aceasta, lucrurile sunt foarte clare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Domnule deputat Sârbu, sunteți mulțumit de răspunsuri?

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Nu sunt mulțumit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți amendamente la pct.d) sau e)?

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Solicit eliminarea pct.d).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci solicitați eliminarea pct.d).

Inițiatorul?

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu suntem de acord cu eliminarea lit.d), care prevede capacitatea deplină de exercițiu, pentru că, chiar și numai ca ipoteză de lucru, am putea să ne găsim în situația în care o persoană, așa cum spuneam, pusă sub interdicție printr-o hotărâre judecătorească pentru că suferă de alienație sau de debilitate mintală, să ceară încadrarea, numirea într-o funcție, într-un post de funcționar public, și chiar să o obțină în lipsa acestui text.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mânea, din partea comisiei. Vă rog.

Domnul Radu Mânea:

Nu suntem de acord cu eliminarea textului de la lit.d).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mențineți amendamentul, domnule deputat Sârbu?

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Îl mențin.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. În acest caz, la lit.d) trebuie să supun în primul rând spre aprobare amendamentul domnului deputat Sârbu,de eliminare a acestui text, amendament cu care nici inițiatorul și nici comisiile nu sunt de acord.

Deci, vă supun spre aprobare eliminarea lit.d).

Voturi pentru? 25 de voturi pentru.

Insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare lit.d), textul inițiatorului.

Voturi pentru? Este o majoritate de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 21.

Abțineri? 5 abțineri.

Am o rugăminte: cei doi secretari de ședință dacă pot să mă asiste, ca să nu număr eu voturile.

Lit.e).

Domnul deputat Sârbu. Vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte, propun eliminarea acestei litere, întrucât posibilitatea inclusă în aceste condiții, deci este "apt din punct de vedere medical", ne trimite cu gândul la ideea că în anumite funcții ar putea să existe și oameni, sau s-ar putea angaja și oameni care nu sunt apți din punct de vedere medical. Adică, este oare posibil ca în anumite funcții, cineva să ocupe acele posturi, sau posturi eventuale, în cazul în care nu este apt din punct de vedere medical? Asta este o condiție care se apreciază subiectiv, nu este o condiție care ar putea să intre în condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a ocupa o funcție publică.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, doriți să luați cuvântul?

Domnul secetar de stat Flavius Baias. După care dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi pare rău, nu putem fi de acord cu acest amendament, cu eliminarea. Argumentele au fost mai înainte aduse chiar de domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul deputat Emil Popescu.

Aș aduce în plus argumente de precedent legislativ, existente în sistemul nostru legislativ.

De exemplu, în Legea de organizare judecătorească există un text similar. Și în legea de organizare a altor profesii, pe care nu le mai enumăr acum, nici nu mi le aduc aminte pe toate, există texte similare.

Prin urmare, eu cred că este un text care trebuie să rămână, pentru că, așa cum spunteam, el nu este inutil, ci se completează în raport cu celelalte texte care precizează condițiile pentru a deveni funcționar public.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Facem acest efort de a dialoga, pentru a se lămuri o dată problemele.

Da, este adevărat, pot să fie candidați la calitatea de funcționar și unii care sunt bolnavi, care suferă de diferite afecțiuni care sunt oculte. Ba, încă, dacă vă aduceți aminte, există o carte, un fel de "livre de poche", intitulată "Acești bolnavi care ne guvernează".

Prin urmare, barajul a început .... (Rumoare, râsete) ..... Nu, nu, nu râdeți cu asta! Barajul a început demult. Era vorba de marii șefi de... Barajul a început demult și s-a descoperit că este foarte important ca anumite persoane, care ocupă un loc în viața publică, să fie cenzurate la intrare, deci înainte de a dobândi calitatea, cu privire la starea sănătății, inclusiv ficatul, inclusiv nu știu ce, care poate să-i provoace crize. Inclusiv la unii care fac spume la gură, niște crize de-alea, comițiale. Mă refer la... știți... nu știu cine. Inclusiv la... nu știu cine. Fel de fel de paiațe, de-astea, demente care, în clipa în care pun mâna pe putere, încep să facă nu știu ce.

Și, prin urmare, absența acestui examen a dus la multe nenorociri în viața societăților. Cu timpul, legiuitorii au început să devină mai înțelepți și să introducă astfel de texte. Asta este rațiunea primului text.

Al doilea text vizează ipoteza probabilă. Pierderea discernământului pe parcurs. Că dacă intră în baraj la început, asta intră în controlul, ca să zic așa, de bază, în controlul primar, inițial. Dar, pe parcurs, se poate întâmpla nu știu ce. Cele două litere acționează. Ori că se întâmplă că pierde discernământul pe parcurs, ori că nu-l are la intrare, unul din cele două texte îl elimină. Absența oricăruia dinte cele două texte nu mai acoperă toate împrejurările. Aici este toată discuția.

Și vine un timp, de pildă când omul are o dramă în familie, a fost foarte bun funcționar cu cotiere 10 ani, în al unsprezecelea an a înnebunit și nu vrea să recunoască. Are o formă obsesivă de paranoia care-i foarte delicată și discretă, dar care-și lasă amprenta pe lucrările, pe ce face el și pe relațiile cu colegii.

Prin urmare, serviciul ăla public este afectat.

Deci, vă explicăm de ce se introduc astfel de norme. Absența lor ar fi păgubitoare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dejeu, după care domnul deputat Mogoș.

Domnul Gavril Dejeu:

Erau ceva probleme de discutat și cu privire la lit.d), dar fără importanță în ce privește promovarea textului.

În ce privește, însă, lit.e), se ridică o problemă: ce înțelege comisia sau inițiatorul prin "stare de sănătate" și ce va înțelege medicul, de pildă, care este chemat să emită un certificat medical? Care sunt criteriile și limitele, ca să spunem așa, înlăuntrul cărora va da un aviz favorabil, sau, dimpotrivă, va respinge o astfel de cerere? Pentru că, din nefericire, starea de anormalitate în privința sănătății este la o cotă destul de ridicată.

Ce va zice medicul? Pentru cineva, de pildă, care are un ulcer duodenal, va spune "Nu este apt să satisfacă serviciul de funcționar public"?

Prin urmare, acest text trebuie amendat. Acest text trebuie cenzurat în sensul ideii ca starea de sănătate să-i permită exercitarea funcției de funcționar public.

Deci, să se găsească într-o astfel de stare de sănătate încât să-i permită exercitarea funcției. În acest fel cred că trebuie redactat textul. El nu trebuie eliminat, pentru că, într-adevăr, nu numai la funcționarii publici, și în multe alte domenii este nevoie de organisme sănătoase pentru a presta anumite munci. Dar trebuie cenzurat, clarificat, limpezit pentru ca să nu se facă abuzuri în această privință.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți un amendament concret, un text concret pentru acest lucru? Ca să avem o bază de discuție, nu numai teoretică.

Domnul Gavril Dejeu:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Domnul Gavril Dejeu:

"Să se găsească într-o stare de sănătate care să-i permită exercitarea funcției de funcționar public".

Și aceasta să fie apreciată în mod corespunzător de către medic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

O să vă rog să scrieți textul pe un formular de amendamente.

Domnul deputat Mogoș. Urmează domnul deputat Berciu și domnul deputat Stan, în ordinea în care v-ați înscris. Vă rog.

Domnul Ion Mogoș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să precizez din capul locului că această dispoziție din art.6 lit.d)...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: vorbiți în microfoane.

Domnul Ion Mogoș:

Trebuie să mă aplec cam mult. În fața dumneavoastră, oricând.

Acest text ar trebui să rămână cuprins în dispozițiile art.6 din lege. Numai că aș propune o completare a lui. Pentru că se va pune problema la un moment dat: cum faci dovada stării de sănătate care să fie cuprinsă în dosarul personal? Pentru că una este să vii cu o adeverință medicală de la orice circumscripție sanitară și să se ateste o stare de sănătate normală; este cu totul altceva să vii de la o instituție specializată în mod exclusiv, dacă vreți, pe această problemă, fie la nivel central și cu răsfrângere teritorială. Și, o altă modalitate pe care aș propune-o eu, în sensul că este apt din punct de vedere medical, stabilit printr-o expertiză. Expertiză care nu-i nevoie neapărat să se ridice la nivelul expertizelor obișnuite, ci al unei comisii formate din câțiva specialiști: internist, chirurg, psihiatru, care să ateste starea de sănătate a funcționarului public respectiv.

Încât, varianta pe care o propun este cu completarea formulării inițiale cu: "stabilit prin expertiză".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, amendamentul să-l scrieți pe un formular-tip. Formularele se găsesc la domnul secretar Kovács.

Domnul deputat Berciu. Urmează domnul deputat Stan și pe urmă domnul deputat Liviu Bujor.

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Spre a exclude situații într-adevăr îngrozitoare, la care se referea domnul deputat Popescu, aș dori să specificăm cam în modul următor: "să aibă o stare de sănătate corespunzătoare funcției respective, certificată prin examenul psihologic stabilit de către o comisie alcătuită din minimum trei medici psihiatri".

În nici un caz, un simplu examen care atestă starea de sănătate pe linia respectivă, efectuată de către un singur medic psihiatru. Asta e comisia: din trei medici psihiatri care pot să hotărască asupra acestui lucru extrem de delicat, dar foarte important.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. O să vă rog să aduceți textul aici.

Domnul deputat Stan și urmează domnul deputat Liviu Bujor.

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că la acest alineat exagerăm, pentru că orice nou angajat este obligat la angajare să-și aducă certificatul medical.

Așa cum este trecut acest alineat, se subînțelege că pentru un funcționar public trebuie condiții speciale. De exemplu, cum sunt aviatorii de pe reactoare: trebuie să aibă tensiunea 12 cu 7, văzul bun și reacții rapide.

Deci, după părerea mea, acest alineat nu trebuie, și dacă-l excludem, nu se întâmplă nimic.

Poate să-mi spună cineva că dacă un funcționar public are tensiunea 17 cu 10 nu este un bun funcționar public? Sau dacă un funcționar este șchiop, nu poate să presteze în foarte bune condițiuni această activitate?

Deci, propun eliminarea acestui alineat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Liviu Bujor. Urmează domnul deputat Pop Leon.

Domnul Liviu Bujor:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Îmi manifest cu vehemență insatisfacția față de faptul că la art.6 lit.d), noi am început să punem deja în discuție noțiuni consacrate în dreptul civil, și anume, capacitate de exercițiu. Noi nu suntem aici în Parlament, pe această lege a funcționarilor publici, să discutăm ce este aceea capacitatea de exercițiu sau nu. Ea este statuată. Ca atare, nu trebuie să ne temem de ea.

În privința art.6 lit.e), eu vă propun să rămână în forma care este. Și am să vă spun de ce. Unul dinte antevorbitorii mei spunea că la angajare se completează o fișă medicală.

Ei, bine, domnilor, în această fișă medicală se trec toate datele într-un control medical complex. Noi trebuie să recunoaștem că medicii sunt abilitați. Dacă punem sub semnul întrebării capacitatea medicilor de a întocmi o fișă medicală care se depune pentru angajare, atacăm iarăși și domeniul sanitar, considerăm că nici acesta nu are capacitatea necesară.

Aș vrea să vă dau câteva cazuri. Acest funcționar public, până la urmă, Dumnezeu să mă ierte, nu este Dracu gol! Să ne închipuim că cineva lucrează la registratură. Dacă el vine cu o fișă medicală și are dioptrii plus 8, este firesc că nu este apt din punct de vedere medical să ocupe această funcție. După cum, dacă un om care va trebui să acorde audiențe suferă de hipoacuzie sau de surditate completă, iarăși nu este apt din punct de vedere medical. Așa încât, la lit.d) să lăsăm dreptul civil să-și spună cuvântul, așa cum și l-a spus, iar la lit.e) să păstrăm textul așa cum este el și să avem încredere în corpul nostru medical.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pop Leon.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne confruntăm cu o problemă care, după părerea mea, este mai simplă decât modul de a o aborda.

Ce facem noi? Vrem să birocratizăm, să centralizăm această activitate acum, în loc să mergem spre simplificare, să-i fie cât mai lesne unui om să ocupe o funcție, vrem, nu vrem, trebuie să-l trimitem în capitala de județ sau în capitala țării ca să facă aceste expertize și examene complexe.

Cineva spunea că trebuie să facă parte din aceste comisii cel puțin trei psihiatri. În afară de orașele-capitală de județ, nici acelea toate, nu există orașe cu trei psihiatri. Nici orașele-capitală de județ nu au toate. Punem omul pe drumuri pentru un examen de genul acesta, când, foarte simplu, acea fișă medicală care și astăzi este operantă, se completează, acolo își pune avizul sau viza fiecare medic de specialitate, oculist, stomatolog, examenul radiologic și altele de genul acesta.

Părerea mea este că trebuie simplificate aceste treburi. Sunt astăzi oameni care ar putea, din punct de vedere al pensionării, să treacă în alt grad, pentru că le este greu să vină la București, unde este singura comisie, renunță la pensie, la majorarea pensiei. Și punem acum alți oameni în aceeași situație, când știm cât de ruginit și blocat este sistemul ăsta al nostru, mai facem încă o comisie, din 5 sau 6 persoane, să facă o examinare. El se înscrie astăzi pentru concursul de funcționar public și probabil că la anu’ o să-i vină rândul, că atunci vin 5 psihiatri sau 5 medici se adună în această comisie.

Sunt pentru simplificarea la maximum. Suntem o societate care trebuie să mergem operativ, cu multă celeritate de acum înainte. Dacă din nou ne blocăm cu fel de fel de formalisme și birocrație, vom muri.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioniță.

Domnul Nicu Ioniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi face impresia că purtăm o discuție care nu-și are rostul.

Ca medic, spun lucrul acesta pentru că, practic, ceea ce discutăm noi... Este suficientă fișa medicală, care are înglobat în ea examen clinic de specialitate și paraclinic. Așa se operează și cred că tot așa trebuie operat și în situația de față. Iei un grup de medici care semnează pe specialitate și răspund. Și este și examenul paraclinic.

Deci, nu știu de ce purtăm această discuție, când lucrurile sunt foarte simple.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kovács.

Rog, dacă sunt persoane care nu sunt deputați și se află în sală, să părăsească sala. Rog deputații, în schimb, să nu facă același lucru.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vizavi de această condiție inserată aici, respectiv a aptitudinii din punct de vedere medical, eu cred că avem o tendință, cel puțin o tendință ușoară de a exagera anumite realități.

Din acest punct de vedere, eu sunt de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Stan, respectiv de a elimina acestă prevedere, și am venit la microfon doar să aduc câteva argumente în plus.

Oricum, în legislația muncii, deci în dispozițiile generale privind legislația muncii există suficiente prevederi care implică și aptitudinea din punct de vedere medical, dar este vorba de o aptitudine generală.

În același timp, există domenii unde se impune o anumită sănătate, anumite condiții de ordin medical. A devenit deja cunoscut acel argument: ca să fii pilot, trebuie să ai o sănătate brici, trebuie să ai o tensiune în anumite limite.

În cazul funcționarilor publici, nu se impun asemenea condiții suplimentare de sănătate. Vizavi de argumentele care s-au adus aici, că ce se întâmplă cu cineva care are ulcer? Păi, dacă are cineva ulcer, poate să fie din cauza aceasta funcționar public, nu este un impediment.

Dacă cineva are o problemă de vedere, păi, există ochelari de corecție. Nu este un domeniu în care el să aibă nevoie de o acuitate a văzului de o asemenea manieră încât să-l excluzi de la posibilitatea de a accede într-o asemenea funcție.

S-a pus problema: ei, și dacă cineva nu aude bine? Păi, suntem la sfârșitul secolului XX, în ultimul an din secolul XX. Există aparate care reglementează, care ajustează asemenea situații.

Pe de altă parte, eu totuși aș atrage atenția onoratului plen că, impunând asemenea condiții și ajungând până acolo încât să se propună un examen realizat de o comisie formată din trei psihiatri, riscăm să cădem în aria ridicolului în ceea ce privește condițiile care s-ar impune pentru ocuparea unei funcții publice.

Deci, din acest punct de vedere, eu cred că dacă analizăm celelalte litere de la art.6, condițiile care sunt puse sunt absolut suficiente fără această prevedere de la lit.e), care, dacă este eliminată, repet, încă o dată, în legislația muncii în această linie există suficiente reglementări de ordin general care, practic, ne dau garanția că, de fapt, cei care se vor angaja în funcții publice, ei vor trebui să fie persoane sănătoase, dar în limitele medii, normale, obișnuite. Nu este cazul ca să se pună condiții speciale.

Deci, eu cred că propunerea de eliminare este judicioasă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte, argumentele care au fost aduse în decursul dezbaterilor mă determină să renunț la propunerea de eliminare a lit.e), dar cred că o formulare asemănătoare cu cea pe care a propus-o domnul deputat Dejeu este de dorit, adică să aibă o stare de sănătate care să-i permită exercitarea unei funcții publice.

Vreau să reamintesc să suntem la articolul care reglementează niște probleme juridice, nu niște probleme medicale. Deci, toate discuțiile legate de experți psihici, fișe medicale și așa mai departe, sunt oarecum superflue.

Noi aici discutăm posibilitatea de acces la o funcție publică, astfel încât ea să nu fie îngrădită în nici un fel.

Deci, sunt de acord ceea ce spuneau colegii care au reamintit că menținerea acestei sintagme "apt din punct de vedere medical" poate să transforme o comisie care ar reglementa posibilitatea de acces, într-un cenzor care să nu-i mai dea voie niciodată să participe la concurs. Poate să îi spună: "Domnule, ești apt din punct de vedere medical, dar ești inapt din punct de vedere al funcției publice". Și atunci, cred că o formulare asemănătoare cu cea propusă de domnul Dejeu este de dorit.

În legătură cu argumentația domnului Emil Popescu, legat de acea carte "Acei bolnavii care ne conduc", vreau să-i reamintesc că acea carte se referă nu la funcționarii publici, ci la persoanele alese sau numite în funcții publice.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan.

Există, până în prezent, mai multe păreri la această lit.e), între care și punctul de vedere privind excluderea.

O să vedem, după ce o să ia cuvântul toți cei care au ceva de spus aici, să vedem exact cum supunem la vot și care ar fi soluția de compromis.

Vă rog.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Eu cred că clauza care figurează la această literă trebuie să rămână, este ceva firesc. Toată chestiunea este legată de felul în care noi o formulăm și ce accepțiune îi dăm.

Ținând seamă de unele idei exprimate și de domnul Dejeu și de alții, eu vă propun următoarea redactare a textului de la lit.e): "are o stare de sănătate corespunzătoare exercitării unei funcții publice, atestată pe bază de examen medical".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să pregătiți textul.

Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Eu însușesc întru totul amendamentul domnului profesor Dan Marțian, cu o mică corecție: "...corespunzătoare funcției pentru care candidează".

Deci, nu funcției, în general, sau calității de funcționar, în general. Exigențele variază în funcție de natura funcției.

Vă rog frumos, nu vă pripiți!

De pildă, eu fac o paralelă: ori de câte ori se discută în materie de circulație publică, se disting, cât privește examenele medicale, toți conducătorii auto sunt supuși, dar, pentru ca să iei gradul I – anumite exigențe, gradul II – alte exigențe, ca să conduci un tractor – alte exigențe și așa mai departe; pentru ca să conduci un tramvai – alte exigențe.

Prin urmare, aduceți-vă aminte, dragii mei colegi, că vă întâlniți pe la arhive sau pe la registraturi cu câte o funcționară sau un funcționar din ăla, nervos toată ziua. Toată ziua îi tună și-i fulgeră și oamenii nu se înțeleg cu el. Omul ăsta n-are ce căuta acolo. Oamenii trebuie să fie selectați: omul potrivit, la locul potrivit.

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Nu la încadrare! Poate pe parcurs.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Iertați-mă, doamnă, chiar de la angajare se poate ști. E adevărat că defectele, recte viciile ascunse, les vices cachés, apar pe parcurs, dar trebuie să existe un baraj de la început, un minimum de condiții.

Prin urmare, se poate întâmpla, de pildă, ca nea Grigore să fie bun funcționar la primăria din comună, dar să nu fie la fel de bun funcționar pentru exigențele în materie, eu știu, de județ sau de Guvern, sau nu știu unde, la o instituție mai importantă, unde sunt anumite activități, anumite operațiuni.

De aceea, aspectul acela de care vorbea domnul Kovács nu trebuie neglijat. Sigur că eu iau în serios ce spune domnul Kovács și în general tot ce spun colegii noștri. Noi suntem atenți și discutăm chiar și în contradictoriu, pentru a stabili o normă înțeleaptă, dar lucrurile stau cam așa: că, pe măsură ce raporturile vieții sociale se diversifică, și funcționarul este din ce în ce mai asaltat cu o sumedenie de norme și cu exigențele populației, când este vorba de prestații și mai ales de lucrul cu publicul, noi trebuie să așezăm acolo niște persoane, nu obișnuite, ci persoane adecvate la locul respectiv de muncă.

Prin urmare, toată lumea trebuie să aibă discernământ, dar nu toată lumea lucrează ca funcționar. Și omul de pe ogor, care lucrează nu știu unde în curte, sau care târâie camionul și duce legume, și ăla trebuie să aibă discernământ. Dar el nu poate să aibă și calitatea de funcționar.

S-ar putea, de pildă, ca bunul mers al serviciului să nu fie compatibil cu o masă de 10 ori pe zi, cum cere un medic, pentru o anumită boală. La ora 10,00 se duce să mănânce. La ora 11,00, iar se duce să mănânce. La ora 12,00, iar se duce să mănânce. Zice: așa mi-a prescris medicul.

Prin urmare, treburile acestea trebuie bine gândite și, pe măsură ce societățile se modernizează, exigențele legii în materie de serviciu public și prestația unui funcționar cresc. Asta este explicația pentru care se introduc aceste texte.

De aceea, amendamentul domnului profesor Dan Marțian mi se pare că este foarte bun, dar cu această mică corecție, corespunzătoare funcției pentru care candidează.

Iată, de pildă, există oameni care sunt foarte buni în calitate de executanți. Nu sunt buni atunci când se pune problema să conducă. Și atunci, trebuie să existe o comisie care să stabilească asta.

De ce se fac testări în Occident cu privire la posturi? Pentru că "omul potrivit, la locul potrivit". Relația asta se realizează prin test. Testul verifică în ce măsură el corespunde exact la funcția aia, nu în general, ca persoană fizică.

De aceea, eu vă rog respectuos, să votăm amendamentul domnului profesor și eu cred că dânsul este de acord cu ideea de a introduce. Îl rog să precizeze asta.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

De acord.

Dacă domnul profesor e de acord, acesta este textul pe care vă rog să-l votați: "Este aptă, corespunde din punct de vedere medical funcției pentru care candidează".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să fac decât o intervenție de o jumătate de minut, și anume aceea că, după părerea mea, exemplele date de distinsul meu coleg parlamentar de județ, domnul Popescu, nu sunt tocmai cele mai fericite. Și spun acest lucru pentru că, dacă am lua în considerare exemplele date de domnia sa, atunci îmi pun întrebarea în ce parte s-ar încadra momentele în care domnia-sa tună și fulgeră de la această tribună, iar alte ori este un foarte bun coleg. nu cred eu că momentele de nervozitate manifestate la un moment dat pot fi o piedică în calea exercitării unei funcții publice sau mai degrabă la angajarea unui funcționar public.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Berciu mai dorea să ia cuvântul.

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

starea de sănătate spusă într-o lege e foarte puțin clară și precisă. De exemplu, s-au adus aici niște amănunte că ar fi șchiop sau, mă rog, n-ar auzi bine. Vreau să vă mai spun un singur lucru, nu la asta se referă! Eu încă o dată fac apel la dumneavoastră. Comportamentul funcționarului public din România a fost foarte criticat de toate mediile românești sau străine. Dacă nu încercăm ca funcționarii publici să aibă un comportament decent, corect, și acest lucru nu se poate pune în evidență decât printr-un examen psihologic, numai printr-un examen psihologic...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doctore, nu e așa!.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, păstrați liniștea în sală. (Vociferări în sală.)

Domnul Ion Berciu:

Păi, vedeți, deja examenul psihologic începe să fie absolut obligatoriu la o sferă mai largă. Nu e nici o problemă.

Examenul psihologic, credeți-mă, este singurul care, într-adevăr, poate să dea o notă clară și precisă asupra cuiva care intră în relație cu cetățenii. De foarte multe ori se spune: ce guvernare, ce stat, ce organizare statală există undeva unde funcționarii publici se comportă incorect. Cetățeanul nu vorbește cu parlamentarii foarte mult sau cu primarii sau cu guvernanții, vorbește foarte mult cu funcționarii publici. Acolo e tangența. Gândiți-vă la un singur lucru. Toată lumea cred că s-a ciocnit de funcționarii publici care pur și simplu i-a bruftuluit. Vă rog foarte mult, țin foarte mult la acest lucru, dacă veți înțelege că indiferent dacă e șchiop sau surd, parțial, evident, poate să îndeplinească calități psihologice, atunci poate să fie funcționar public. Funcționar public e o funcție foarte importantă. Încă o dată mă refer la ea. Vă rog să aveți puțin înclinație spre gândul acesta al comportamentului funcționarului public, nu asupra unor deficiențe fizice la care s-a făcut referire absolut, am impresia, în sens diversionist.

Vreau să vă mai spun un alt lucru, iarăși foarte important.

Legat de acest paragraf, dacă o să mergem absolut pe ideea că avem funcționarii aceștia publici, mergem cu ei mai departe, se pune problema examenului periodic la funcționarul public. De ce funcționarul public din vest e într-un anumit comportament. E, pentru că trece un examen psihologic, de asta vă spun. Or, noi trebuie să facem ceva și pe această linie.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Personal nu împărtășesc opinia colegului meu de partid și de Cameră, Berciu, fiindcă și în Ocident și unde vreți, funcționarii publici sunt nepoliticoși. Eu așa am întâlnit peste tot, dar nu contează asta. Sunt foarte multe munci de funcționari publici. Unii au contact cu publicul și trebuie să fie politicoși, alții nu au contact și pot să fie nevăzători, șchiopi și cum doriți dumneavoastră.

De aceea, eu sunt de acord cu amendamentul domnului Dan Marțian, să spună: "unei funcții publice." Adică funcției publice în cauză, nu pentru toate, fiindcă la una ai nevoie să fie un bodyguard vânjos ca să pună la punct pe nu știu ce năzdrăvani, și la alta poate să fie un infirm, care poate să stea numai pe scaun. Deci să nu generalizăm pentru toți funcționarii aceleași condiții, ci condiții conform funcției specifice.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Decuseară.

Domnul Jean Decuseară:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule, eu aș propune în atenția distinșilor colegi precizarea pe care a făcut-o domnul deputat Sârbu. Noi discutăm aici la un capitol în care există niște precizări juridice, nu precizări strict medicale. Sunt diverse categorii de funcționari publici, la care diversele grade de sănătate sunt așa cum sunt ele. Trebuie apreciate cum cere munca pe care trebuie s-o presteze. Nu pot să-mi însușesc neapărat ideea că trebuie să facem un examen psihologic fiecărui funcționar public. Mi se pare absurd. Nu pot, în schimb, să-mi însușesc ideea că oricine dorește să fie funcționar public poate să fie neapărat funcționar public. Și atunci, aș supune atenției colegilor noștri și dumneavoastră, domnule președinte, să discutăm forma în care exact au fost redactate aceste articole care rezolvă - atât e), cât și d)-, rezolvă două situații. Trebuie să acceptăm că este posibil ca o persoană care s-a angajat, aptă perfect pentru a exercita o muncă, după o perioadă de timp, 5, 7, 2 ... nu contează câți ani, dintr-un motiv sau altul nu poate să mai exercite această funcție. Există acest alineat care prevede foarte clar posibilitatea să constatăm momentul în care nu mai corespunde sarcinii pentru care a fost angajat.

De asemenea, există alineatul care prevede faptul că pentru fiecare funcționar public, în funcție de munca pe care o va presta, trebuie să existe un control de atestare medicală. Din punct de vedere juridic, eu zic că problema acoperă complet capitolul și aș lăsa redactarea exact așa cum este ea. Nu are nici un rost să facem speculații pe această linie și să mergem mai departe că, știu eu, să transformăm... sigur, și un șofer este funcționar public, dacă este șofer la salvare, dar trebuie să ținem seamă de faptul că noi obligăm populația unei zone să aibă neapărat dreptul la un serviciu corespunzător. Adică nu putem să obligăm populația să primească servicii necorespunzătoare. Deci există o responsabilitate mare în momentul în care numim un funcționar public. Această responsabilitate este acoperită prin ceea ce se discută acum, și deci propun să nu mai schimbăm nici într-un fel, să lăsăm exact redactarea așa cum este ea pentru cele două alineate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Dacă mai sunt intervenții?

Domnul Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu aș fi intervenit, dar prea mult se discută despre anumite discriminări.

Păi, doamnelor și domnilor, orice concurs este o discriminare, este o discriminare între cei care fac față și cei care pică. Este clar! Și în momentul în care fixezi regulile jocului, regulile concursului, fixezi care sunt aceste reguli. Eu nu am auzit de nimeni văitându-se că, de exemplu, ca să obții permisul de conducere trebuie să treci un text psihologic. Nu văd de ce nu ar putea trece un astfel de text orice funcționar înainte de a accede la concurs.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Cred că un concurs este, de fapt, o selecție, și nu o discriminare. Dar, acum să ne întoarcem. Dacă mai e cineva care dorește să ia cuvântul? Nu.

Avem mai multe puncte de vedere. Primul dintre ele, privind excluderea, vreau să știu dacă domnul deputat Stan își menține amendamentul. Este aici, domnul deputat Stan? (Domnii deputați din PDSR: Da, și-l menține.) Și-l menține? Bun.

Atunci, înainte de a trece la o concluzie, o să dau cuvântul inițiatorului și pe urmă comisiilor.

Vă rog, domnule secretar de stat Flavius Baias.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum am spus și mai înainte, suntem împotriva eliminării textului, deci împotriva amendamentului care propune acest lucru. În privința amendamentelor, în urma consultărilor cu comisia și cu ceilalți reprezentanți ai departamentelor care au contribuit la redactarea textelor am ajuns la concluzia că amendamentul propus de domnul profesor, domnul deputat Dan Marțian, poate fi primit.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisiile? Cine ia cuvântul? Sunteți de acord? Comisiile primesc amendamentul comun, făcut de domnii deputați Dan Marțian și Emil Popescu.

În acest caz, totuși, menținându-se acest amendament de excludere, îl supun primul la vot, conform regulamentului.

Deci pentru excludere, voturi pentru? 5 voturi pentru. Insuficiente, nici nu mai supun pe celelalte la vot.

Este amendamentul domnului deputat Berciu. Îl mențineți sau îl retrageți?

Domnul Ion Berciu:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl mențineți pentru dumneavoastră. Pentru că a fost făcut înainte, îl supun la vot.

Acest amendament n-a fost primit nici de inițiatori, nici de comisii.

Voturi pentru? Un vot pentru. A fost și acesta respins.

Amendamentul domnului deputat Dejeu.

Domnule deputat Dejeu, acceptați formularea făcută? Este, în principiu, similar. Propunerea de text făcută de domnii deputați Dan Marțian și Emil Popescu, care e foarte apropiată de cea propusă de dumneavoastră, este e): "are o stare de sănătate corespunzătoare funcției pentru care candidează, atestată pe bază de examen medical de specialitate". Acest amendament a fost primit și de ințiator și de comisie, vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu două voturi împotrivă și o abținere, în mare majoritate a fost adoptat acest amendament.

Trecem la lit. f), nr. crt.7 din raport. Intervenții? Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Lit.f) cred eu că are o formulare improprie pentru stabilirea unor condiții de admisibilitate în corpul acesta al funcționarilor publici, din următoarele motive.

Și după expunerea motivelor, voi propune și un amendament. La lit.f) se spune că: "are o conduită civică și morală corespunzătoare exigențelor funcției publice pe care urmează să o ocupe". Dacă ținem cont că în România au existat mai multe legi prin care s-au adoptat statute ale funcționarilor publici, în nici una dintre aceste legi nu găsim această condiție de admisibilitate în corpul funcționarilor publici, de a avea o conduită civică și morală corespunzătoare funcției. Această formulare poate să inducă o notă de subiectivism extrem în aprecierea candidaților la ocuparea unei funcții publice. De exemplu, în legea din 1923 la Cap. II – "Condiții generale de admisibilitate în funcțiuni" – se spune următorul lucru: "Funcționarii publici, fără desoebire de sex, trebuie să fie cetățeni români majoritari, de 21 de ani împliniți, să fie apți pentru serviciu din punct de vedere al sănătății și să nu fi suferit vreo condamnațiune infamantă". Nu se pomenește nicăieri de o moralitate corespunzătoare exigențelor funcției publice.

Și, acum să vă dau un exemplu concret. Să presupunem că avem un candidat care solicită să fie admis în corpul funcționarilor publici și care trăiește în concubinaj cu cineva. Din punctul de vedere al moralei e clar că în această chestiune el nu îndeplinește, să zicem, condițiile corespunzătoare exigențelor funcției publice. Din punct de vedere legal, concubinajul este o stare acceptată. Aș putea să vă mai dau exemple și din Legea din 1946, din Statutul funcționarilor publici.

Eu cred că dacă dorim să menținem un text în această lege, referitor la conduita cetățenească, înțelegând prin aceasta achitarea de obligațiile cetățenești pe care trebuie să le respecte fiecare candidat la o funcție publică, atunci trebuie să adoptăm următoarea formulare la pct.f): "are o conduită civică corectă", corectitudinea însemnând respectarea obligațiilor cetățenești legale. Nu putem să prejudecăm asupra unui candidat, în funcție de moralitatea acestuia. Am și un alt exemplu aici. Am purtat discuții nenumărate pe tema homosexualității. Se presupunem că la o funcție publică apare un candidat homosexual. Ce trebuie să facă cel care examinează respectivul candidat? Principiul din start să nu-l admită pentru.... deși întrunește, are toate celelalte calități, întrunește toate celelalte condiții necesare admisibilității în corpul funcționarilor publici, datorită faptului că este homosexualitate, deși noi am dezincriminat homosexualitatea, datorită faptului că este homosexual și deși am dezincriminat-o, noi trebuie să ... sau cel care face respectiva examinare trebuie să-l respingă.

Pentru aceste motive, domnule președinte, vă propun formularea din amendamentul pe care vi l-am citit.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă aveți amendamentul scris, o să vă rog să-l depuneți.

Domnul deputat Mogoș.

Domnul Ion Mogoș:

Respectul meu pentru domnul secretar de stat Baias este justificat în foarte multe ocazii, mai puțin în susținerea acestui alineat. Nu cred că există o redactare mai comunistă decât aceasta care e prevăzută în art.6 lit.f) din proiectul de lege. Ba, încerc să-mi corectez, cred că mai trebuia adăugat: "civică, etică și morală". Și atunci, era complet! Încât propun excluderea, scoaterea acestui alineat din textul legii, pentru că, așa cum spunea și colegul meu antevorbitor de la acest microfon, aprecierea nu poate fi cuantificată, este oricând dominată de subiectivism, iar dacă unul din examinatori sau din cei din comisie află el că acel candidat se ceartă cu vecinul de alături, iată că oricând poate să invoce o atitudine mai puțin civică și câte și câte alte exemple care pot surveni în asemenea situație, încât propunerea mea este de eliminare a acestui text.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea și se pregătește domnul deputat Ciumara. (Adresându-se domnului Ciumara.) Îmi pare rău era înscris înainte. Păstrez ordinea exactă.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt întru totul de acord cu domnul deputat Mogoș. Cred că cel care a făcut această formulare sau a propus-o s-a inspirat din anumite angajamente pe care, dacă țin eu minte, prin 1983-1985 le semnam pe la serviciu, referitor la moralitatea pe care trebuie s-o prezentăm în îndeplinirea funcțiilor - de la portar, revizor, până la director. Și cred că trebuie să îl eliminăm și dintr-un motiv foarte concret, dacă în cazul sănătății unui cetățean există o autoritate, este greu să-mi imaginez care este autoritatea care poate decide că un cetățean este moral, imoral sau are sau nu un comportament civic.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Le reamintesc colegilor că înainte se numeau "criterii moral politice". Și asta însemna atunci să nu ai rude în străinătate, să nu fi fost divorțat și să nu fi făcut altă politică. O asemenea formulă este inadmisibilă și încalcă un principiu elementar de drept, un om care nu este condamnat printr-o hotărăre judecătorească, îl condamnă nu știu ce șef de birou din nu știu ce instituție. Rugămintea mea să fie eliminat acest text care este realmente total inadmisibil.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Vreau să întăresc cele ce au spus colegii mei, pentru că dacă ne uităm la toate cele nouă litere care reglementează condițiile de acces la această funcție, la funcția publică, cea introdusă la lit.f) este singura condiție de natură subiectivă. Toate celelalte pot fi măsurate, există reglementări care pot să măsoare, care pot să verifice, vă reamintesc: cetățenie, limbă română, vârstă etc. Această introducere "cu conduită civică și morală" este în mod evident o dorință de a introduce un criteriu subiectiv este, așa cum spuneau colegii mei, o posibilitate de a spune: "Nu te pot primi la concursul acesta pentru că ai avut o conduită civcă mai puțin corectă, în sensul că, uite, ai trecut pe lângă mine astăzi pe hol și nu m-ai salutat". Deci susțin eliminarea, fără nici un fel de rezervă, pentru că se introduce un criteriu absolut subiectiv.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat Emil Popescu.

Domnul deputat Dejeu după aceea.

Vorbiți în numele comisiei sau în nume propriu?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, al comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci să-i ascultați pe toți colegii, cred că e mai bine să-i ascultăm pe toți cei care au ceva de spus.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Colegul nostru are parțial dreptate, domnule președinte. Am discutat și cu domnul secretar de stat și am ajuns la următoarea concluzie: că nu pot să existe grade diferite de morală și de conduită, după cum e funcția. Aici suntem într-o situație complet diferită. Când e vorba de exigențele în materie de sănătate e una, când e vorba de conduita bună, civică și morală, ea trebuie să se rezume la o normă generală și abstractă. Iată, de pildă, cineva este certăreț, cineva este scandalagiu în cartier. Cineva este cum este, dau exemple, are o comportare..., bea mereu de stinge și vine și puțin cu chef. Toate astea sunt nevinovate la nivelul unui cetățean de pe stradă, dar ele sunt, eu știu, reprobabile când e vorba de un funcționar. El trebuie să manifeste o bună conduită. De aceea, eu vă propun în raport și cu exigențele unor legi anterioare, următoarea exprimare care să dea satisfacție și colegului nostru: are o bună conduită civică și morală. "Are o bună conduită civică și morală" - atât, și asta este o formulare pe care o acceptă și Ministerul de Justiție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Am venit la microfon ca să mă declar de acord cu eliminarea textului, dar cu o precizare.

N-aș dori ca din luările de cuvânt pe marginea acestui punct din articol să se tragă cumva concluzia că renunțăm la condițiile de moralitate și de conduită civică a funcționarilor publici. Nu se poate constitui o condiție ab initio dintr-o apreciere subiectivă făcută de cineva pentru că aceasta nu se mai face printr-un examen sau, știu eu, printr-o soluție care să ne ofere niște parametri de apreciere preciși, așa cum era în cazul celorlalte puncte. Dar nu înseamnă că pe parcursul exercitării funcției de funcționar public, dacă cineva dă dovadă de comportament imoral sau de atitudine care frizează conduita civică, nu poate fi pus sub etichetă și nu poate chiar demis. Acestea însă sunt probleme care revin spre apreciere celor care au răspunderea supravegherii modului în care funcționarii își exercită datoria. Atât aș dori, să nu se creadă și să nu se lase impresia că prin eliminarea textului, Parlamentul renunță la ideea că funcționarul public trebuie să fie cinstit, corect, civic și moral.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din capul locului eu am spus că sunt pentru propunerea de eliminare, și numai în cazul în care această propunere nu trece, vă rog să supuneți la vot amendamentul meu, pentru că... și argumentez încă o dată, nu e vorba de ceea ce spunea domnul Emil Popescu aici, de a da satisfacție, am spus că prin amendamentul pe care l-am propus e cât de cât cuantificabilă conduita cetățenească, în sensul respectării obligațiilor legale. Dacă e vorba de a introduce formularea, "are o conduită civică și morală" - introducem din nou subiectivismul în apreciere și e clar că se vor putea găsi întotdeauna diverse opreliști de pus în calea candidaților, acceptând această formulare: "are conduită civică și morală", pentru că asta, în fond, înseamnă tot corespunzătoare aceluia care îl examinează pe candidatul la funcția publică. Deci eu sunt pentru eliminare și numai în cazul în care nu va trece această propunere de eliminare, vă rog să supuneți la vot propunerea mea, inclusiv amendată, dacă e posibil.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheciu. Apoi domnul deputat Bujor.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

O notă de subiectivism, o cotă puternică de subiectivism va apare și la pct.i) în aprecierea candidaților față de felul cum s-au prezentat la concurs sau la examen. Cred că trebuie păstrată într-o anumită formă intenția inițiatorului, cuprinsă aici la pct.f), și trebuie să lăsăm comisiilor dreptul de a aprecia candidații, nu numai în funcție de parametrii obiectivi, dar și de anumite date subiective, care pot fi chiar de notorietate publică, mai ales în colectivitățile mici. Și atunci, ținând seama și de faptul că este vorba de niște calități morale, în ultimă instanță, care trebuie să fie aceleași, indiferent de nivelul funcției, v-aș propune formularea: "are o conduită publică demnă de exigențele funcției". O conduită publică, pentru că acel candidat nu trebuie să fie un alcoolic și un scandalagiu, indiferent dacă va fi arhivar sau secretar de primărie. El trebuie să aibă o conduită publică corectă și cred că aceasta ar putea fi o formulare care să ocolească dificultățile sintagmei: "conduită civică și morală".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bujor.

Domnul Liviu Bujor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pe argumente de drept comparat, vreau să vă spun că pentru funcția publică din Europa Occidentală etica include, în general, imparțialitatea în exercitarea serviciului public și rezistența la corupție.

De aceea, eu v-aș propune să reformulăm lit.f), în sensul următor: "imparțialitate în exercitarea funcției publice și rezistența la corupție".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

După câte știu eu, toată lumea clamează necesitatea constituirii unui corp de funcționari publici care să constituie, într-un fel, un corp de elită de la care se așteaptă rezolvarea diverselor probleme cu care se confruntă societatea românească mai de mult și mai de curând. Or, din acest punct de vedere, cred că trebuie menținute, dacă vrem să ne luăm în serios propriile noastre opțiuni, cred că trebuie menținute sub o formă sau alta, rămâne de văzut, dacă sub forma existentă în text sau sub forma unor amendamente, cerința unei conduite civice și morale corespunzătoare exigențelor funcției publice pe care urmează s-o ocupe, ceea ce permite și o diferențiere a acestor exigențe. Iar în ceea ce privește argumentul că nu sunt cuantificabile aceste exigențe, stimați colegi, atunci o să avem foarte mult de scos din legea asta. Mi-aș permite să vă reamintesc pentru cei care ați citit-o, că la un moment dat, este prevăzută obligația ca funcționarul public să-și îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine etc. etc. funcția. Păi, astea totuși nu sunt cuantificabile.

Din acest punct de vedere dacă se vine cu argumentul subiectivismului, nici măcar acesta nu mi se pare chiar așa de lepădat, nu știu de ce asociem întotdeauna subiectivismul numai cu subiectivismul în jos, subiectivismul negativ. Poate că într-adevăr există și subiectivisme pozitive pentru societate, cele care într-adevăr se prevalează de această prevedere pentru ca să ceară un minimum de respect pentru conduita civică și morală. De altfel, cred că toată lumea face caz în zilele acestea de un personaj care a scos pistolul și a tras în parcare împotriva unuia care nu-i plăcea. Mă rog. Respectivul era persoană aleasă, ceea ce pe undeva era ceva și mai grav, dar aș vrea să vă întreb: nu este opozabil eventual unui candidat la o funcție de funcționar public precedentul, dacă ar exista, că în reglementarea raporturilor interpersonale a scos pistolul și a tras, fie și la picioare? Deci, din acest punct de vedere, opinez că, totuși, o prevedere de aceste gen trebuie menținută, mai ales că angajările nu sunt rezultatul numai al subiectivismului angajatorului.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Afrăsinei. Urmează domnul deputat Lazăr Lădariu. Apoi, domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să ne aplecăm cu mai multă exigență asupra prevederilor acestui articol și să ne gândim că el este formulat pentru a crea posibilitatea participării la un concurs pentru o persoană publică, pentru o persoană care dorește să îndeplinească o funcție publică. Deci, nu cred eu că în momentul concursului se poate cuantifica rezistența la exercitarea funcției, spre exemplu, cum era o propunere făcută anterior, sau rezistența la corupție. Adică mie mi se pare că totuși venim cu niște propuneri care sunt pe undeva pe lângă ceea ce vrea să rezolve art.6. Iată de ce, cred eu, că dacă nu eliminarea acestui alineat, totuși să ne gândim la o formulă foarte simplă și este aceea care o propusese domnul Dumitru Buzatu anterior. Consider că și formularea aceasta nu poate fi cuantificată. Totuși, consider că ar trebui să încetăm, să întrerupem discuțiile și s-au formulat deja foarte multe amendamente, domnule președinte, și cred că la început propuneți eliminarea și apoi, dacă la eliminare colegii nu vor fi de acord, vom merge pe propunerile făcute.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este de la sine înțeles că o conduită morală necesară, adecvată funcționarului public se impune. Să nu uităm sintagma folosită "funcționar public". Nu știu de ce unii dintre noi se sperie într-atât de anumite cuvinte și de anumite sintagme. Eu consider că formularea este corectă. Și să nu trecem cu gândul tocmai în altă parte. Sunt sigur că nu vor fi acceptați funcționari publici decât oameni care sunt cinstiți, corecți, morali. Iar prejudecățile în acest fel, de la sine se înțelege că sunt păgubitoare. Ce te faci însă în situațiile în care s-ar putea să nimerească un funcționar public cu darul beției, să spunem, sau cu alte năravuri, se poate, totul este posibil. În aceste situații este greu, foarte greu să mai îndrepți lucrurile.

În final, aș vrea să atrag atenția că această modalitate, să-i spunem "fără opreliști", ar putea conduce la ideea că totul este posibil și să ne trezim cu mari surprize în cazul unor oameni care au trecut prin niște concursuri.

Vă mulțumesc. Formularea este corectă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Urmează domnul deputat Chiliman.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Eu nu voiam să vin deși am și eu amendamente și sunt trecute, am dovada că am depus aceste amendamente. Dar, deoarece e atâta discuție, după părerea mea, într-adevăr, nu își are locul aici această prevedere și aș veni cu o propunere pe care o putem gândi până atunci că mai este până la articolul respectiv, la "îndatoririle funcționarului public", acolo da, dar acum? Astea sunt condiții prealabile. Păi, asta nu se poate! vine unul că e bețiv sau că e nu știu ce. Și nu se poate stabili.

Prin urmare, eu propun eliminarea de aici, dar să nu uităm prevederea respectivă și să gândească, evident, în primul rând comisia și s-o introducem la "îndatoririle funcționarului public".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu îmi dau cuvântul pentru că vroiam să propun același lucru. Văd că nu mai dorește nimeni să ia cuvântul. Excluderea a fost propusă de aici unde sunt "condițiile pentru ocuparea funcției", deci la angajarea pe o asemenea funcție, și s-au făcut mai multe propuneri de eliminare simplă și o altă propunere de eliminare și introducere la un capitol de îndatoriri ale funcționarului public. Și, ca atare, eu cred că ar trebui să ascultăm punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul secretar de stat Flavius Baias. Vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Cred că în hotărârea care se va lua trebuie avute în vedere câteva premise de la care nu se poate face abstracție.

În primul rând, cu tot respectul față de cei la a căror idee am să mă refer acum, trebuie să declar aici că și personal și în calitate de reprezentant al inițiatorului, cred sincer că morala, etica, echitatea, civismul nu sunt valori proprii perioadei la care ne referim într-un anume fel, respectiv perioadei de, dacă-mi dați voie, vă rog frumos, domnule președinte, proprii perioadei comuniste, așa cum s-a spus aici. (Rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Flavius Baias:

Cel puțin cu acest argument cred că propunerea de eliminare a textului nu poate fi primită. A doua premisă la care vreau să fac referire este aceea a naturii textelor care se discută. S-a spus aici că sunt texte care sunt condiții pentru intrarea în corpul funcționarilor publici sau că sunt condiții generale pentru orice funcționar public care a dobândit această poziție. Dacă ne raportăm la textul art.69 din lege care prevede condițiile cerute pentru participarea la concurs, deci pentru intrarea în profesie, vom constata prin interpretarea coroborată a acestor texte că, de fapt, condițiile de la art.6 sunt condiții pe care un funcționar public trebuie să le îndeplinească pe tot parcursul exercitării funcției sale, pentru că cele de la art.69, sau art.69 în formularea dată de comisie, face trimitere cu anumite excepții, dacă se va citi textul se va vedea, la art.6.

Ajungând acum la fondul problemei, nouă ni se pare că textul trebuie menținut. Este adevărat că s-au făcut aici mai multe propuneri și acestea pot fi discutate, fie că partea lui finală trebuie eliminată, fie că textul nu și-ar avea locul aici, ci la "îndatoririle funcționarului public".

Ideea pentru care pledăm este aceea a menținerii textului și, aș îndrăzni să spun, a menținerii textului chiar în această poziție în preambulul legii, la începutul legii, vă rog să mă iertați, pentru că în acest fel se dă forța pe care trebuie să o aibă ideea moralității, ideea eticii profesionale pe care trebuie să o respecte orice funcționar public. Și aceasta, ca să închei referindu-mă la începutul luării mele de cuvânt, nu este o valoare indusă într-o anumită perioadă, este o valoare perenă. Este o valoare la care se referă astăzi, sau care constituie astăzi un punct de preocupare extremă pentru toți specialiștii care tratează, care se ocupă de problema funcționarului public. Nu vreau să plictisesc plenul, însă pot să spun că, spre exemplu, în dreptul francez și în teoria dreptului administrativ francez, se afirmă că funcționarul public trebuie să dea dovada unui comportament adecvat din punct de vedere etic, moral, care variază după funcția și rangul său în ierarhia administrativă.

În afară de aceasta, așa cum spuneam mai înainte, eu cred că această valoare trebuie să reprezinte din toate punctele de vedere și în toate momentele, preocuparea și a noastră, a dumneavoastră, vă rog să mă iertați, a legiuitorului, a noastră, ca inițiator, iar cât privește momentul la care trebuie apreciată, cu atât mai mult trebuie apreciată la momentul intrării în funcția, în poziția de funcționar public, cu atât mai mult, pentru ca respectarea ei să fie asigurată pe tot parcursul exercitării funcției.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisiile. Domnul deputat Mânea. Vă rog.

Domnul Radu Mânea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a vorbit de la acest microfon referitor la alineatul în cauză despre homosexuali, lesbiene, bețivi, scandalagii și alte categorii de oropsiți ai sorții. (Rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, păstrați liniștea în sală.

Domnul Radu Mânea:

Textul, de fapt, nu se referă la aceștia. Se referă la cinstea, la corectitudinea, la imparțialitatea și nu în ultimul rând la respectul față de cetățean și de comunitate a celor care vor să se încadreze într-un serviciu public. S-a mai spus că în legislația românească nu există un precedent în această direcție. Doresc să vă aduc la cunoștință faptul că în codul funcționarilor publici publicat în Monitorul Oficial din 8 iunie 1940, partea I, dispoziții aplicabile tuturor funcționarilor publici, "Dispoziții generale", art.3, alin.e) face următoarea precizare: "pentru a fi numit în funcțiune candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condițiuni: lit.e) să fi avut întotdeauna purtare bună..." și dacă purtarea aceasta bună nu se referă la cinste, corectitudine, morală ș.a.m.d, vă întreb, la ce anume se referă?

În altă ordine de idei, mai nou, în 1991, prin Hotărârea de Guvern nr.667/23 septembrie 1991, la art.3 din hotărârea care face trimitere la unele măsuri pentru asigurarea prestigiului social al funcționarilor publici, se face următoarea precizare: "prin întregul lor comportament, funcționarii publici trebuie să arate demn de considerația și încrederea pe care o impune poziția lor oficială, să se abțină de la orice acte de natură să compromită prestigiul funcției pe care o dețin. În acest scop este interzis funcționarilor publici..." și se precizează interdicțiile. În aceste condiții, noi considerăm vis-a-vis de propunerile de amendamente care s-au formulat aici, trebuie ca plenul să decidă, dar nicidecum în sensul eliminării din text a acestei precizări.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Am senzația că vorbim același lucru dar pe planuri diferite. Nu cred că cineva a venit la acest microfon ca să spună că un funcționar public nu trebuie să fie moral, cinstit ș.a.m.d. Au venit colegi și mă număr printre ei care au spus că nu vedem cum într-un sistem de selecție poate fi introdusă o asemenea condiție și absolut sunt de acord cu domnul Zoner care spune să meargă la "îndatoriri", pentru că la "îndatoriri" știm cine apreciază. Apreciază șefii direcți, colegii care-l văd cum vine la serviciu. Sigur, eu am spus că mă duce cu gândul la o anumită epocă și, ca o glumă, putem păstra acest alineat dacă spunem "ca să dovedească că este, vine cu trei recomandări de la vecini", când intrai într-un defunct partid, când mergeau cei de la partid și întrebau vecinii.

Ideea în sine este corectă, revin. Problema este că noi avem în față un om care vine prima oară în fața unei comisii pe care nimeni nu-l cunoaște și care poate fi acuzat sau nu de faptul că este sau nu moral. Poate că există și o oarecare, dar n-aș vrea să fac un proces de intenție, grijă față de un sistem de preselecție, ca la nou înființatul sistem de preselecție la licitații, care în ultimele luni, este foarte folosit pe scară largă. Facem licitație, participă toată lumea după o preselecție. Preselectează o echipă trei oameni.

cred că trebuie să ne raliem la poziția domnului Zoner, să nu cerem hârtiuțe de la vecini dacă comportarea este sau nu este bună și să fim de acord că trebuie mutat, eliminat de aici acest articol și mutat la "îndatoriri", "funcționarul public trebuie să fie cinstit, moral" ș.a.m.d.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că nu pot fi de acord cu poziția domnului deputat Mitrea. Domnul Mitrea vine și spune așa: "domnule, să trecem textul respectiv la "îndatoriri" și să vedem pe parcursul îndeplinirii funcției publice care este comportamentul funcționarului public". Or, textul de la art.6 face referire la condițiile de acces în funcția publică. Bineânțeles că accesul în funcția publică va fi prioritar pentru cei care lucrează în momentul de față în funcțiile, în serviciile publice. Bineânțeles că acești oameni sunt cunoscuți sau este cunoscut comportamentul lor sau, eu știu, activitatea lor în serviciul public respectiv. Bineânțeles că, eu știu, în condiția în care se elimină textul de aici, el chiar dacă este, așa cum se spunea mai devreme, bețiv, scandalagiu sau are alte apucături de-astea neconforme cu demnitatea de funcționar public, va putea fi eliminat din start, încă de la examenul sau concursul care permite accesul în funcția publică.

A elimina textul de aici și a-l trimite la îndatoriri, ar însemna să-i acceptăm prin comisiile de încadrare sau de promovare în serviciul public pe toți, urmând ca după aceea să facem curățenie în serviciile publice. Eu cred că această curățenie ar trebui făcută de la încadrarea în serviciul public și de la susținerea concursului sau examenului pentru promovarea în funcția publică respectivă.

Vă mulțumesc. Propun menținerea textului la art.6.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Chiliman. (Domnul președinte merge la microfonul de la tribună.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Suntem la Capitolul "Dispoziții generale". Această frază din preambulul art.6, "poate ocupa o funcție publică persoana care…" spune de fapt că per a contrario, persoana care nu îndeplinește aceste lucruri, nu poate ocupa. Și așa cum e redactat acest preambul, rezultă că de fapt este o condiție de acces în profesie. Or, aici, de fapt, în "Dispoziții generale" cred că ar trebui să spună altfel: "că funcționarul public trebuie pe parcursul exercitării acestei profesii să îndeplinească următoarele condiții," și atunci, schimbând preambulul, poate să rămână aici și lit.f). Altminteri, există clar această confuzie, că de fapt e o condiție de acces această condiție de la lit.f), cu condiția civică și morală, lucru care este foarte greu de cuantificat în momentul de față când știm foarte bine că vine cineva să se angajeze într-o funcție publică și venind acolo nu există niște referate, niște referințe care să le ia de la fostul loc de muncă sau astea se dau cum se dau și mai există și alte criterii care pot să influențeze, algoritme sau alte asemenea lucruri.

Ca atare, eu cred că dacă schimbăm preambului aici, și o să rog inițiatorul să vadă dacă putem schimba preambulul, să lăsăm la "Dispoziții generale" și această chestiune, eventual, reformulată, mie mi-a plăcut mai mult formularea făcută de domnul deputat Gheciu, în ceea ce privește acest punct f), însă să schimbăm preambulul. În felul acesta se elimină această incertitudine cum că aici de fapt se spune că cei care acced în această profesie de funcționar public trebuie să îndeplinească și aceste condiții care, practic, nu pot fi cuantificate și nu pot să fie verificate la intrarea în profesie.

Deci, eu aș propune să schimbăm preambulul și să spunem că "pe durata exercitării funcției, funcționarul public trebuie să îndeplinească următoarele condiții:". Și atunci automat se elimină acest semn de întrebare la lit.f).

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că lungim foarte mult aceste discuții din cauza unei confuzii care se face. Este confuzia dintre nevoia unei conduite civice și morale corecte în exercitarea funcției de către cel care ocupă, care intră în corpul funcționarilor publici, și condițiile obiective necesare pentru ocuparea funcției respective. Deci, aceasta este o condiție preliminară în funcție de care un cetățean poate să aibă sau să nu aibă acces la examenul respectiv. Ceea ce spune domnul deputat Mânea este total neadevărat, pentru că în corpul legii spunem că "actualii funcționari vor intra fără concurs", deci cei pe care-i cunoaștem vor intra, practic, fără concurs, indiferent care este conduita lor civică și morală, urmând ca dacă nu-și îndeplinesc îndatoririle dând dovadă de o conduită civică și morală corectă, să fie dați afară. Pe când pentru cei care se prezintă acum pentru prima oară la examen nu avem de unde, decât așa cum spunea domnul Mitrea, pe baza celor trei recomandări.

Eu cred că la art.6, domnul Chiliman, îmi cer scuze pentru... ținând cont de respectul pe care-l am pentru domnul președinte, dar îmi cer scuze, totuși, cred că face o confuzie între condițiile acestea preliminare pentru a fi admis la concursul pentru ocuparea unui post de funcționar public și obligațiile care revin funcționarului public care sunt reglementate în cuprinsul legii. Deci, eu cred că putem foarte bine să rezolvăm această problemă de la art.6 dacă vom adopta principiul unei obiectivități cât mai mari în ceea ce privește condițiile de acces la funcția publică.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În fine. Da. Inițiatorul și comisiile, ca să trecem la vot. Sunt mai multe păreri aici. Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să protestez în raport cu caracterul oarecum speculativ în care reprezentantul inițiatorului a încercat să interpreteze argumentele colegilor noștri care...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O secundă vă rog. Am rugămintea ca să fiți atenți la ce să vorbește ca să puteți să și răspundeți după aceea.

Vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Vroiam să protestez față de caracterul speculativ pe care domnul secretar de stat a încercat să-l introducă în discuție în raport de elementele pe care le-au adus colegii noștri care au argumentat și au solicitat eliminarea. Referitor la etică, echitate, dumnealui vorbea despre faptul că aceste categorii nu sunt specifice numai unei anumite perioade și încerca să atragă atenția că acei colegi care au argumentat în acest fel comit o greșeală. Dumnealor nu s-au referit la faptul...vreau să-i spun colegului nostru, domnul Baias, că dumnealor nu s-au referit la faptul că echitatea, cinstea, nu sunt principii morale pe care ar trebui să le păstrăm și astăzi. Ideea era că în acea perioadă datorită introducerii unor astfel de criterii, au existat foarte mulți, au ajuns foarte mulți funcționari publici din categoria Emil Bobu, ca să spun așa.

ideea este de a nu introduce texte și criterii care să împiedice accesul la funcția publică a adevăraților specialiști, pe de o parte. Pe de altă parte, în legătură cu ceea ce a spus colegul nostru, domnul Gheciu, în legătură cu conduita publică. Este iarăși, după părerea mea, un criteriu mult mai subiectiv, aș spune, decât cel introdus anterior, pentru că e ca și cum am spune că pentru ceea ce face un cetățean din punct de vedere public și există chiar o definiție legală din punct de vedere al caracterului public al unor acțiuni, este compatibil cu funcția publică. În schimb, după ce a plecat de la serviciu și ceea ce face în intimitate sau mai știu eu unde, n-ar mai fi criterii de acces la funcția publică. Dau un singur exemplu pe care, eu știu, prin care aș vrea să nu fiu de acord cu ceea ce ați propus, domnule deputat Gheciu. Vorbea domnul președinte Constantinescu acum două-trei săptămâni de posibilitatea impozitării bogăției afișate. Adică, cu alte cuvinte, ceea ce este afișat, poate fi taxat, iar ceea ce nu, ascuns, nu mai este nevoie să fie taxat. Același lucru este și în ceea ce privește propunerea dumneavoastră legată de conduita publică.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Avem mai multe puncte de vedere la lit. f). Doresc să știu punctul de vedere al inițiatorului, după care comisiile să-și spună și ele punctul de vedere și trecem la vot.

Vă dau mai întâi cuvântul dumneavoastră, pentru procedură.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Ați invocat aici părerea comisiei și s-a creat o confuzie, pentru că, de câte ori ia cuvântul domnul Radu Mânea ni se avansează părerea comisiei, or, dânsul vorbește în calitatea sa de deputat. Pentru că nu cred că e abilitat de cineva să vorbească în numele comisiei, întrucât comisia ține ședințe acum pe tema amendamentelor depuse în plenul Camerei Deputaților. Vă rog, acum, să rezolvați situația aceasta, dacă se poate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Există un raport al comisiilor, făcut în baza unor ședințe, care bănuiesc că s-au desfășurat în mod corect. Ca atare, părerea comisiei este acest raport.

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Dar este vorba de niște propuneri, nu de raport!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Baias.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vă rog să îmi îngăduiți ca, înainte de a exprima încă o dată punctul nostru de vedere, să fac, și subliniez, cu toată deferența necesară o precizare: nu am dorit să am o poziție speculativă, nu am dorit să am o poziție jignitoare la adresa nimănui. Mie mi s-a părut că, prin ceea ce am spus, am pledat pentru perenitatea unor valori. Dar n-am putut, în momentul în care s-a afirmat de la acest microfon, că ideea de civism, de morală și de etică induce imediat ideea că reglementarea ar fi comunistă (pentru că aceasta am înțeles eu că s-a spus), să nu afirm că asemenea valori nu sunt valori proprii perioadei comuniste. Și, cu aceasta, îmi cer iertare, dacă am fost ofensator la adresa cuiva și, cel puțin din punctul meu de vedere, aș vrea să vă rog să îl considerați ca un subiect închis.

Pe fondul problemelor, nu fac altceva decât să reiterez argumentele pe care le-am adus mai înainte, argumente pe baza cărora noi susținem textul așa cum a fost formulat și cum, de altfel, a fost însușit și de comisie cu prilejul dezbaterilor. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiiilor? Domnul deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că domnului Buzatu, pe care îl simpatizez, de altfel, foarte mult... Cred că nu vă place barba mea...! Dar am susținut raportul, în numele comisiei, în calitate e vicepreședinte al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. De aceasta, dacă dumneavoastră nu ați avut cunoștință, luați cunoștință acum și vă rog ca data viitoare să nu mai interveniți pe aceleași chestiuni și tonalități. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Dar ați vorbit în nume propriu, nu ca să susțineți raportul comisiei!

Domnul Radu Mânea:

Am susținut punctul de vedere, stimate coleg, și nu alt punct de vedere!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

De acord cu punctul de vedere al comisiei!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputată Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Am vrut să fiu de acord numai cu ultima propoziție, ca să spun așa, a domnului deputat Mânea, domnul vicepreședinte al Comisiei de administrație publică, pentru că domnia sa a exprimat de la acest microfon, puțin mai devreme, nu numai punctul de vedere al comisiei, ci și punctul de vedere al domniei sale vizavi de intervențiile colegilor și amendamentele propuse. Ca atare, dacă dorea să exprime punctul de vedere al comisiei, în sală ne aflăm cel puțin o treime din membrii acesteia, deci putea să ne consulte. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Ținând cont de dezbaterile acestea aprinse, de toate argumentele care au fost aduse și de nevoia de a face oarece progres în dezbaterea acestui proiect de lege, mi-aș modifica puțin amendamentul, să vedem, poate, forma nouă pe care o voi propune ar da satisfacție atât inițiatorului, cât și colegilor care au luat cuvântul pe parcursul acestei dezbateri. Deci, aș completa amendamentul, spunând că "are o conduită civică și morală corectă", pentru că eu nu pot să admit că cineva "are o conduită morală corespunzătoare" funcției pe care urmează să o ocupe, că nu există o morală a funcției respective. Morala e un cadru general al valorilor, nu există "morala funcției de secretar general de prefectură..."

V-aș ruga, dacă și comisia ar fi de acord, să acceptați amendamentul în forma ultimă pe care am propus-o.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ajunge, am făcut o sumă de discuții, am făcut o propunere mai înainte, pe care o mențin: "are o bună conduită civică și morală", punct! Și aceasta acoperă tot. Nu are rost să introducem nici un cuvânt în plus. Nu fiindcă spun eu aceste cuvinte, ați văzut că legea din ’40 și spunea: "Are o purtare bună."

Acum, dacă vrem să devenim sâcâitori, putem să începem: ce e aia "bună"? Opusul celei rele. Ce e aia "comportare rea"? Începem să decelăm și nu mai avem nici un criteriu.

Eu spun că acest text trebuie să îl vedem ca un text cu forță, în principal, de persuasiune, care va determina, va propulsa, în principiu, o preselecție făcută de însuși candidat, care, dacă se știe cu niște muște pe căciulă, nu mai vine. În al doilea rând, o conduită bună în interiorul acelui serviciu, în care oamenii trebuie să știe că trebuie să aibă o conduită civică și morală.

Unul este, de pildă, un mare fustangiu, toată ziua, dimineața și după-masa, se ia de colege. Noi am avut un astfel de coleg în avocatură, și nu îi spun numele, toată ziua le ciupea și le făcea și le dregea și asta crea niște situații. V-am dat exemple, care pot să vi se pară, luate la o analiză... Și ce făcea, domnule, o mângâia puțin, ce e cu asta?!

Am avut procese în care apărea că domnul doctor, șef de clinică, la fel făcea. Și venea și spunea o martoră: Da de ce, n-a pupat-o numai pe aia, mă pupă și pe mine! I-am spus: Dar soțul dumitale știe? Ei, nu i-am spus... Vedeți?

Chestia asta, dacă stăm și o discutăm, până la urmă, ajungem la ceva fără sfârșit... "Are o bună conduită civică și morală" și, cu asta, am spus tot!

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Nu ar fi mai bine: "Conduită civică și morală corectă"?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu am nimic împotrivă! "Are o conduită civică și morală corectă."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lădariu, după care urmează domnul deputat Ciumara.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu am obiceiul să revin la microfon, dar consider că propunerea domnului deputat Emil Popescu este acoperitoare. "O bună conduită civică și morală corectă".

Doamnelor și domnilor,

Eu îmi justific orice afirmație a mea. Așa cum ne prezentăm la această oră, nu putem să ne lăudăm că am făcut un pas, moara noastră, a Camerei Deputaților, merge în gol, fără discuție! Să nu uităm că ceea ce se permite unui cetățean al României nu îi este permis unui funcționar public, acesta este un adevăr.

Apoi, cinstea, corectitudinea, moralitatea constituie cheia și pentru intrarea în profesie și pentru menținerea în profesie, să fie clar și acest lucru. Acestea nu sunt valori, așa cum s-a spus aici, comuniste, ele sunt valori general umane. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Există funcții publice foarte tentante și în momentul în care se organizează un concurs, unii dintre candidați vor provoca scandaluri, calomnii în presa locală, în diferite medii. Neputând să câștige concursul profesional, competent, îl câștigă în acest mod. Și, după ce trece concursul, se dovedește că a fost o calomnie ordinară, dar, deja, omul a fost scos din concurs. Asta mă preocupă pe mine.

Ideea în sine este foarte bună, dar vom genera calomnierea unor oameni buni, exact în săptămâna dinainte de concurs. De aceea, mi se pare normal să fim foarte vigilenți, să nu generăm niște scandaluri publice enorme.

De asemenea, eu îi propun domnului Mânea să-și ia niște patine cu rotile și să umple prin sală, la ceilalți membri ai comisiei, ca să-i consulte. Pentru că, dacă ei nu stau în lojă, cum poate să-i consulte? Deci, cei care sunt membri ai comisiei și nu stau acolo, nu pot revendica că nu au fost consultați.

Însă rugămintea mea este să propuneți un text în care să nu generăm calomnierea oamenilor. Fiindcă știu, din experiența mea, că se poate face foarte bine acest lucru. Același individ se apucă și dă informații la toate organele – pe la Interne, pe unde vrea el - fiindcă vrea să câștige postul. Promovăm calomniile. Aici este reținerea mea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Cum se vede, se cheltuiește foarte mult timp cu texte care, în formă, sunt simple, în fond, sunt destul de complicate. Eu imaginez două situații concrete. Situația în care cineva, de pildă, de la Iași, se prezintă la examen pentru a intra funcționar la Timișoara și cei care sunt chemați să se pronunțe au date atât de minimale despre viața și conduita candidatului. Sunt ei în situația de a face o apreciere corectă, ca o condiție de stopare a intrării omului în funcție? Este evident că nu.

Per a contrario sau într-o situație echivalentă, după ce funcționarul a intrat în funcție și urmează o zi, două, o săptămână, un an, oamenii răspunzători pentru a verifica atitudinea și conduita funcționarului au, de această dată, posibilitatea să-l cunoască, în deplină cunoștință de cauză pe om. Au, în același timp, și obligația de a veghea asupra conduitei acestuia.

Eu vreau să vă spun că această cerință care se discută acum, aici, trebuie să fie gândită și privită la nivelul comportamentului general în societate și nu numai pentru funcționarul public. De aceea, socot că a impune condiția în faza inițială poate da naștere la abuzuri și la mari subiectivisme. De aceea am fost pentru eliminarea textului.

Eventual, în această lege, să gândim, să includem un text, pentru ca, pe parcursul exercitării funcției, să impunem condiția aceasta a moralității și conduitei civice. Asta-i altceva! Dar, ca o condiție de intrare ab initio, cred că este prea subiectivă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu și, după aceasta, trecem la voturi.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău, din nou, că trebuie să fac o discuție și cu privire la cele spuse de colegul nostru Dejeu, pe care îl apreciez atât de mult. Ambele momente trebuie să fie examinate și prinse în lege. Candidatul trebuie să îndeplinească, în principiu, a priori, toate condițiile: atât la intrare, cât și pe parcurs.

Colegul nostru Dejeu are dreptate, e posibil, candidatul numărul 13 să se afle în situația că nu nu știe nimic comisia despre el. E în regulă! E prezumat că e un om corect și că are o atitudine civică și morală corectă. Dar e posibil, în viața reală, să existe deja unele antecedente: de exemplu, a fost obligat să aducă un cazier, l-a adus și acolo apar niște reabilitări; nu știu cine află despre el și vine să facă o sesizare la comisie; sau el este angajat la întreprinderea vecină, de unde i s-au dat papucii nu știu pentru ce motive și se află..., de la portar... Și, atunci, comisia îl întreabă.

Deci, deși colegul nostru are dreptate la nivelul chestiunilor concrete, la nivel general, principiul trebuie să funcționeze. Dacă, în ultimul moment al examinării, comisia află ceva, îl întreabă pe nea cutare: Domnule, este adevărat că aseară te-ai certat și ai făcut scandal în piața publică?

Eu mai dau, încă o dată, un exemplu, cu un avocat, care, înainte de a fi avocat, era judecător (nu vreau să-i spun numele, dar sunt sigur că vi-l amintiți), care, pentru că nu era numit avocat, s-a dus gol în Piața Elefterie și a făcut un fel de protest, care a fost, evident, ieșit din normal sau din comun și rezultatul a fost că a fost numit avocat. Colegii mei de pe acolo poate că știu despre cine este vorba și pot să confirme.

Ei, dacă, de pildă, omul nostru se duce în Piața Elefterie cu popoul gol și încearcă să obțină în felul acesta numirea, acesta nu este un om normal. Și, deci, am de la început un antecedent, apropo de colegul meu... Unde este domnul Dejeu?

Rugămintea mea este să menținem selecția, atât la intrare, cât și pe parcurs. V-am dat exemple! Dacă din 10 candidați, am niște antecedente la 1 sau la 2, le invoc; nu le am, candidatul trece și își dă în petec pe parcurs! Așadar, sitele trebuie să funcționeze - cele două filtre: atât la intrare, cât și pe parcurs. Nu văd nici un fel de contradicție în această soluție.

Altceva ar fi, de pildă, când s-ar cere neapărat să se facă nu știu ce investigații și verificări, ca pe timpul securității, și să spunem: Punem pe cineva să facă și să dreagă!

Eu, însă, vreau să vă spun altceva, și îl rog pe domnul coleg Dejeu să fie foarte atent, fiindcă, de data aceasta, e vorba de ceva din profesie. Și în legea franceză și astăzi, la noi, în materie de avocați, ca să fii numit avocat, se face un raport prealabil și se duce un nea Cutare, inspector din barou și verifică: în cartier (dacă are); la sediu (dacă are); la nevastă (dacă are) ce-i cu el și dacă se bucură de o bună reputație. Prin urmare, iată că, en avant, în prealabil, deci, apriori, se folosește acest procedeu, care este foarte bun.

De ce? Fiindcă s-a constatat că avem avocați (erau vreo 2-3), care se duceau și vindeau în piață fructe, legume și semințe și făceau speculații. Și li s-a spus: Domnule, calitatea de avocat este incompatibilă cu astfel de o activitate după-amiază. Sau, altul avea 300 de oi și făcea brânză și făcea nu știu ce speculații, pentru asta a făcut și pușcărie! (Eu dau exemple din această profesie, fiindcă o cunosc mai bine.)

De aceea, selecția, la început cât și pe parcurs, trebuie să existe prin cele două texte. Și dacă nu am nimic împotriva candidatului, la activul lui, în ziua când îl examinez, e în regulă, a trecut. A reușit să treacă! El își va da în petec peste 1 an, 1 lună sau 2 și, atunci, îi aplicăm celălalt text. Și, cu aceasta am terminat, vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mogoș.

Domnul Ion Mogoș:

Domnule președinte,

Domnul deputat președinte al Comisiei juridice, Emil Popescu, nu poate pune la îndoială nici o clipă admirația și dragostea pe care i le port, dar toate exemplele negative care s-au dat în legătură cu responsabilitatea funcționarului public le transferă în corpul avocaților. Maestre, iertați-mă, dar tot ce ați spus dumneavoastră vizează avocații și aceștia nu intră în categoria funcționarilor publici. Ați venit cu exemple dintre cele mai năstrușnice, care, poate, au și un sâmbure de adevăr, însă eu vreau să vă spun doar atât: îmi mențin opinia, conform căreia acest alineat trebuie să dispară din lege.

Pentru că, altminteri, un singur exemplu vreau să vă dau. Ce ar însemna, la un moment dat (pentru că ăștia suntem noi, românii), zeci de anonime care pot apare la un moment dat, pentru că nu plac barba, ochii sau ținuta unuia dintre noi, care candidează sau își păstrează o anumită poziție în societate, cu un statut de funcționar public? Ei, gândiți-vă dumneavoastră cam în ce măsură și în ce cascade putem accepta toată bârfa, toate neajunsurile pe care le apreciază societatea în legătură cu cineva într-un chip subiectiv și care se pot transmite. La un moment dat, se poate spune ceva de genul: Nu se poate, aici sunt prea multe intervenții, prea multe întâmpinări de soiul acesta, ceva trebuie să fie real...

Verificarea aceasta se face într-un chip obiectiv? Se impune numaidecât, în condițiile date? Și exemplele pot continua la nesfârșit.

Eu îmi mențin opinia, pentru că, altfel, se lasă posibilitatea, categoric, unui subiectivism clar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog, dacă sunt persoane care nu sunt deputați, să părăsească incinta salii, conform regulamentului nostru!

Cred că s-au spus cam toate lucrurile care erau de spus despre acest articol. Îi mai dau cuvântul domnului deputat Buzatu, după care trecem la vot.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu aș fi intervenit aici dacă o seamnă dintre colegii noștri, prin intervențiile lor, nu ar semăna din nou confuzia în legătură cu cele discutate, după ce am ajuns la un punct de vedere admis de majoritatea membrilor Camerei Deputaților. Și îmi pare foarte rău pentru reputația dlui deputat Mogoș, de avocat, care nu cunoaște un procedeu simplu de argumentare: prin analogie!

Domnul Emil Popescu a folosit acest procedeu, de a argumenta prin analogie, pentru a arăta, în mod principial, care sunt condițiile de admisibilitate într-un anumit corp, fie el al avocaților, al funcționarilor publici sau al altor funcționari. Or, domnia sa a luat mot a mot chestiunea aceasta și eu cred că trebuie să fim mai atenți la explicațiile care se dau de la această tribună. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Așa e!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Avem mai multe punctele de vedere și am ajuns la momentul votului. S-a făcut propunerea de eliminare a acestui text f) de la art. 6 și este prima care trebuie supusă la vot. Cu această propunere nu este de acord nici inițiatorul și nu sunt de acord nici cele două comisii.

Deci, vă supun spre aprobare eliminarea lit. f).

Voturi pentru? Vă rog să numărați!

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Cred că se observă majoritatea!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și domnii secretari spun că marea majoritate este pentru eliminare.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 29 june 2022, 19:45
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro