Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 6, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 06-04-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 6, 1999

14. Prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Și, acum, cu voia dumneavoastră, dacă domnul Baias nu a ajuns... și nu-l văd, dar nici pe domnul Sturza Popovici, pe adrisant, nu-l văd..., trecem la interpelări și îi dăm cuvântul doamnei Daniela Bartoș. Urmează domnul Dan Matei Agaton, se pregătește domnul Șerban Mihăilescu.

Doamna Daniela Bartoș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am de făcut două interpelări.

O interpelare care este în domeniul meu de activitate și se adresează domnului Hajdu Gabor, ministrul sănătății:

În prezent, nu este pentru nimeni un secret faptul că tuberculoza, boala condițiilor precare socio-economice, face ravagii în țara noastră. În această situație, este obligatoriu ca în rețeaua sanitară să existe un număr suficient de paturi specifice, în care bolnavii să poată fi internați și tratați în condiții de strictă supraveghere. În realitate, însă, paturile destinate tuberculozei și specialiștii ftiziologi sunt sub necesitățile momentului și ale viitorului imediat!

În condițiile menționate, ne putem întrebarea legitimă cum își poate permite Ministerul Sănătății să renunțe la un număr de 40 de paturi de spitalizare destinate bolnavilor cu tuberculoză în secția exterioară a Spitalului din Miercurea Ciuc? Conform Hotărârii de Guvern publicată în Monitorul Oficial din 23 martie, această clădire a fost dată în folosință gratuită pe o perioadă de 49 de ani pentru a fi folosită ca sediu pentru Episcopul auxiliar romano-catolic din Miercurea Ciuc.

Vă rugăm, în acest sens, să ne precizați care au fost criteriile care au stat la baza acestei acțiuni, aparent ilogice, și care este rolul ministrului pentru minoritățile naționale, domnul Ekstein Kovacs, care contrasemnează această hotărâre de Guvern, și în ce calitate face acest lucru?

A doua interpelare se adresează domnului președinte al FPS Radu Sârbu și se referă la o problemă foarte mult discutată, de multe ori adusă în Parlament și care a rămas și până acum fără rezolvare și anume:

Societatea PROMEX Brăila, societate cu capital de stat, se află într-o situație economică dezastruoasă de mai mulți ani. Din acest motiv, această societate a fost trecută pe lista pentru lichidare. Deoarece s-a făcut o ofertă pentru cumpărarea unității, în urmă cu un an, s-a trecut la privatizarea PROMEX-ului. La ora actuală, datoriile acumulate de PROMEX depășesc capitalul social al acesteia, iar societatea este total nerentabilă, neexistând comenzi care să-i ofere minima supraviețuire economică.

Rugăm factorii răspunzători din F.P.S. să ne comunice de ce nu s-a analizat oferta depusă pentru cumpărarea unității, în condițiile în care nu mai există altă ofertă.

Se consideră că în condițiile actuale este mai util ca o întreprindere de talia PROMEX-ului "să vegeteze", fiind doar o consumatoare de bani pentru conservare, în loc de a fi vândută unui investitor autohton, care și-a arătat disponibilitatea de a revigora întreprinderea, în așa fel încât aceasta să devină viabilă?

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Dan Matei-Agathon.

Se pregătește domnul Mihăilescu Șerban.

Domnul Dan Matei-Agathon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am două interpelări, dar orele fiind înaintate, am să încerc să nu pun la încercare răbdarea proverbială a domnului președinte de ședință și să le prezint cât se poate de succint.

Domnul Vasile Lupu:

Regulamentul prevede prezentarea pe scurt.

Domnul Dan Matei-Agathon:

Domnule președinte,

Vă rog să declanșați cronometrul. Sper să mă încadrez.

Prima interpelare o adresez domnului Andrei Gabriel Pleșu, ministru de externe, și se referă la câteva blocaje pe care le-am constatat în relațiile cu Republica Moldova.

Analiștii politici consideră, fără excepție, că relațiile României cu Republica Moldova trebuie să se afle în centrul preocupărilor factorilor decizionali ai politicii externe române.

Fără îndoială, timpul podurilor de flori și al declaraților entuziaste a trecut și ar trebui să devenim pragmatici și eficienți în consolidarea unor relații pe care le dorim speciale în plan politic, social și cultural.

Din păcate, evoluția lor din ultima perioadă creează preocupări și neliniști firești și, fără a epuiza subiectul, aș enumera câteva dintre ele: blocajul negocierilor privind Tratatul de bază, cu dificultăți până și la conținutul titlului, care apare când "Tratat de fraternitate", când "Tratat de prietenie", când "Tratat de bună vecinătate"; absența, absolut nejustificată, a unui ambasador român la Chișinău; o anumită lipsă de preocupare a autorităților noastre pentru soluționarea situației patriotului român Ilie Ilașcu; ratarea unor obiective economice comune, cum ar fi înființarea a 2.000 de societăți mixte, peste toată gafa inacceptabilă a diplomației noastre, care a permis ca noul prim ministru al Republicii Moldova, domnul Sturza, să nu fie felicitat, la numirea sa, de nici un reprezentant al autorităților române.

Iată de ce, solicit domnului ministru de externe să intervină cu autoritatea domniei sale pentru a depăși aceste blocaje și să prezinte o strategie pe termen mediu și lung, privind relațiile, sperăm cât mai apropiate, ale României cu Republica Moldova.

A doua interpelare o adresez domnului Vlad Roșca, șef Departament Administrație Publică Locală și ea se referă, în principal, la problemele plajelor de pe litoralul Mării Negre.

Analiștii consideră, fără discuție, că turismul ar trebui să fie o prioritate națională pentru România. Pregătirea sezonului estival pentru litoral, care reprezintă una din principalele atracții turistice românești, impune din partea agenților economici, dar și autorităților publice locale, eforturi importante materiale, umane și conceptuale.

Consiliul Județean Constanța, desemnat administrator al plajelor turistice, a hotărât, în conformitate cu normele metodologice privind aplicarea Hotărârii nr. 107 din 1996 a Guvernului, să administreze prin forțe proprii și în asociere în participațiune, lucrări de amenajare turistică vizând, în principal: spații pentru salvamar, dușuri, instalații sanitare, umbrele solare, locuri de joacă pentru copii.

Spre surprinderea specialiștilor din turism, a agenților economici, a organizațiilor profesionale, patronale și sindicale, domnul prefect Pârjol Marian a atacat în contencios Hotărârea Consiliului Județean Constanța, blocând astfel, în mod nejustificat, lucrările de amenajare turistică a plajelor litoralului românesc.

Ratarea imimentă a a sezonului estival ar compromite, poate definitiv, șansele de redresare ale turismului. Cred că domnul prefect ar trebui să înțeleagă că plajele nu se împart după celebrul algoritm politic, ci se clasifică în funcție de dotări și criterii internaționale de confort turistic.

Iată de ce solicit domnului Vlad Roșca o intervenție energică și hotărâtă, pentru a stopa aceste abuzuri și a permite începerea imediată a lucrărilor de dotare și amenajare a plajelor, așteptate de agențiile de turism și de turiștii români și străini.

Nu pot să nu constat, însă, că deja au început să apară efectele previzibile, de altfel, ale desființării Ministerului Turismului.

Domnule președinte,

Pentru că, deși vă mărturisesc, sunt extrem de curios cam cum arată adjuncții secretarilor generali adjuncți din Ministerul Afacerilor Externe, ca și din Departamentul pentru Administrație Publică Locală, prefer totuși să primesc răspunsul în scris la cele două interpelări.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Mihăilescu Șerban.

Se pregătește domnul Remus Opriș.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte,

Îmi permiteți să vă prezint cele două interpelări foarte pe scurt.

Prima interpelare se referă la un fapt deosebit de grav în ceea ce privește țara noastră. Așa cum era de așteptat, agresiunea NATO asupra Iugoslaviei dă lovituri foarte puternice și României. Este vorba de distrugerea a două poduri la Novi Sad, care au un efect economic deosebit, în sensul că întreaga flotă fluvială românească, și este cea mai mare de pe Dunăre, este obligată să tragă la mal pe o perioadă nedefinită.

Interpelarea are ca scop scoaterea din somnul mediatic a Guvernului, astfel încât să adopte o poziție clară în aceste chestiuni. ce se va întâmpla cu cele 6.000 unități ale flotei românești? Ce se va întâmpla cu cei 5.000 de oameni, care se pare că vor fi trecuți în șomaj în zilele următoare? Ce se va întâmpla cu comisia Dunării, care are reglementări într-un anume punct? solicit un punct de vedere al Guvernului pentru această chestiune.

Vă mulțumesc.

Atât despre problema legată de Dunăre.

O a doua interpelare are un..., este așa, puțin mai hazoasă, să zic, într-un anume fel.

La Botoșani, în urmă cu 3 săptămâni, poliția municipiului a declanșat un control ginecologic, la peste 2.000 de femei, între 18 și 60 de ani - eleve, pensionare, funcționare, tot ce le-a căzut în mână, motivând prin căutarea a două autoare de pruncucideri. Această chestiune a creat o mare indignare și o mare supărare asupra procedurii în această problemă.

Am așteptat, împreună cu colegii mei din Județul Botoșani, 3-4 săptămâni de la acest incident, pentru că Ministerul de Interne avea bunul obicei să se autosesizeze când erau chestiuni din acestea care frizau bunul simț. N-a făcut-o. Așa că-l rog pe domnul ministru Constantin Dudu Ionescu să-și exprime un punct de vedere asupra acestei acțiuni și, cu această ocazie, îi pun la dispoziție și copii după presa locală în perioada respectivă.

Vă mulțumesc.

Voci din partea stângă:

Și, cu ce rezultat? Le-au prins?

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Nu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Remus Opriș nu este. Domnul Nicolae Leonăchescu. Se pregătește domnul Vasile Stan.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Traian Băsescu.

În ziua de 12 decembrie 1998, presa a anunțat că a fost lansat la apă, de către Șantierul Naval Tulcea, cargoul multifuncțional de 15.000 tdw, cu denumirea "Stroești-Argeș", cea mai mare navă construită acolo. De atunci, tăcerea s-a așternut peste această navă, nu-i mai cunoaștem traiectoria. Încercările noastre de a afla date despre sus-numitul cargou au eșuat, lovindu-se de zidul indiferenței.

Solicit domnului Traian Băsescu, ministrul transporturilor, să ne spună ce soartă a avut nava "Stroești-Argeș" și dacă astăzi se află în exploatare?

Este vorba de 12 decembrie 1988. Rectific.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Vasile Stan nu-i prezent? Nu. Domnul Nicolae Groza este? Nu este. Domnul Pavel Vasile este. Se pregătește domnul Gheorghe Ana.

Domnul Vasile Pavel:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu două interpelări, prima adresată președintelui Curții de Conturi a României, îmi pare că nu mai este același președinte, domnul Bogdan.

Obiectul acestei interpelări...

Domnul Vasile Lupu:

Dar, domnule deputat, întrebările și interpelările se adresează membrilor Guvernului. Pe președintele Curții de Conturi n-o să-l vedeți niciodată aici răspunzând la interpelări.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Da, dar având în vedere că este subordonată Parlamentului...

Domnul Vasile Pavel:

Bine. Atunci o să-i trimit o scrisoare.

A doua interpelare este adresată domnului ministru al justiției, Valeriu Stoica.

Prin Hotărârea nr. 53 din 1998 a Parlamentului României, publicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 29 decembrie 1998, s-a aprobat raportul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare a Camerei Deputaților și al Comisiei economice a Senatului, cu privire la ancheta desfășurată la Fondurile Proprietății Private.

Având în vedere neregulile și ilegalitățile constatate de Comisia parlamentară de anchetă la Fondul Proprietății Private II "Moldova", Parlamentul României a hotărât, art. 4: "În vederea stabilirii răspunderii privind neregulile constatate în activitatea F.P.P. II "Moldova", va fi sesizat Parchetul de pe lângă curtea Supremă de Justiție".

Întrebare: având în vedere sesizarea Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție de către Parlamentul României, vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeți dacă Parchetul a început cercetările și în ce fază se află cazul semnalat.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Ana. Se pregătește domnul Radu Mazăre.

Este prezent domnul Radu Mazăre? Prezent? Da.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea se adresează Guvernului României, într-o chestiune de politică internă.

Preambulul interpelării ne transpune în atmosfera Văii Jiului și a altor bazine miniere, unde, ca urmare a punerii în aplicare a ordonanțelor Guvernului României, transformate în lege, s-a ajuns la crearea unei serioase armate de disponibilizați, care încă nu își găsesc locul în societatea românească.

Deși prin cadrul juridic s-au creat, de aproape un an, posibilități de investire cu înlesniri fiscale în zone defavorizate, până în prezent nu s-a constatat canalizarea sau coagularea intereselor întreprinzătorilor în Valea Jiului sau în alte zone miniere.

De neînțeles este faptul că, acolo, în Valea Jiului, nu este cunoscut un centru care să informeze, să îndrume sau să consilieze pe eventualii temerari investitori, chiar dacă, formal, există diverse agenții, fundații, consorții etc., care se ocupă sau ar trebui să se ocupe de această problematică.

La fel de neînțeleasă apare, însă, și poziția unora dintre autoritățile publice locale, care, în limita competențelor și autorității date de lege, ar trebui să se implice în problematica dezvoltării economico-sociale a localităților.

În această stare de lucruri, Guvernul României consideră că și-a terminat misiunea odată cu elaborarea Ordonanței privind zonele defavorizate?

Dacă s-a considerat și se consideră încă implicat, ce intenții are Guvernul României în legătură cu alternativele economice din Valea Jiului?

Este necesar ca personalul disponibilizat și familiile acestuia să intre în greva foamei, sau să inițieze alte măsuri de protest, neresimțind protecția statului ai căror cetățeni sunt?

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mazăre. Se pregătește domnul Marian Ianculescu.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru de finanțe, Decebal Traian Remeș.

În dimineața zilei de 1 aprilie 1999, peste 67 de comisari ai Gărzii Financiare Centrale București, împreună cu comisari ai Gărziii Financiare Constanța, în frunte cu comisarul general al Gărzii Financiare din România, Ion Tomescu, au declanșat un grav abuz, fără precedent în țară, controlând toate societățile unde sunt acționari proprietarii cotidianului zonal "Telegraf" și ai postului de radio și televiziune "Neptun". A doua zi, o altă cohortă de comisari au tăbărât pe cel de-al doilea cotidian al Constanței, "Cuget liber". La aceeași oră, zecile de comisari au năvălit în sediul firmelor și la punctele de lucru, intimidând salariații, proferând injurii, ba chiar, de multe ori, bruscându-i. Există filmări doveditoare.

Precizăm că ultimul control al Gărzii Financiare asupra activităților de comerț cu amănuntul și difuzare de presă a fost realizat și încheiat în 23 decembrie 1998, negăsindu-se încălcări ale legii, conform procesului-verbal.

Comisarii și-au motivat acțiunea concertată, comparabilă cu cea a miliției ceaușiste, pe existența unei sesizări, pe care au refuzat să o pună la dispoziție. De fapt, întreaga acțiune este una politică și a fost orchestrată de Partidul Democrat.

Cotidianul "Telegraf", Televiziunea "SOTI-Neptun" și, mai apoi, cotidianul "Cuget liber" au dezvăluit în nenumărate rânduri ilegalitățile și activitățile oneroase ale următorilor: Traian Băsescu, ministrul transporturilor, membru P.D.; Stelian Duțu, președintele Consiliului Local Județean Constanța, membru P.D.; Gheorghe Mihăeș, primarul Constanței, membru P.D.; Dumitru Lungu, viceprimar al Constanței, membru P.D. și alții.

Ținând cont că domnul Ion Tomescu, șeful Gărzii Financiare din Constanța a fost numit de Guvern la propunerea P.D., în baza algoritmului, motivația acțiunii este evidentă.

Domnule ministru,

Anexez prezentei interpelări adresa înaintată Gărzii Financiare, în care sunt relevate încălcările flagrante ale Ordonanței de funcționare nr. 817/1998 și gravele abuzuri comise de comisarii acestei instituții.

În condițiile în care țara geme sub apăsarea economiei subterane - contrabandă, evaziune fiscală, vânzări subevaluate, considerăm că acest control al zecilor de comisari are un singur substrat: dorința de răzbunare a Partidului Democrat și suntem revoltați că o instituție a statului este folosită pe post de poliție politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Marian Ianculescu. Se pregătește domnul Dobre Traian.

Stimați colegi,

Mai pe scurt, vă rog, că vor mai rămâne pe săptămâna cealaltă alți colegi, dacă...

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimți colegi,

interpelarea mea se adresează domnului ministru Noica - ministrul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și are ca obiect înființarea distribuției gaze naturale în Județul Teleorman.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 1998, a fost alocată special pentru acest obiectiv de investiții suma de 22 miliarde lei. Din aceasta s-au cheltuit efectiv numai 14 miliarde lei și solicităm o verificare: ce destinație au luat restul de 8 miliarde lei, care erau destinați tot pentru înființare distribuție gaze naturale în Județul Teleorman?

Îmi permit, domnule președinte, să dezvolt interpelarea în ședința de data viitoare, care face obiectul răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Traian Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi care ați avut răbdarea să mai rămâneți,

Am să adresez o interpelare domnului Radu Sârbu, președintele F.P.S.-ului. De fapt, este o revenire la interpelarea mea din 24 februarie 1999, în care arătam o serie de nereguli cu privire la privatizarea TEPRO-Iași, fosta "Metalurgica"-Iași.

Răspunsul care mi se dă este probabil dat de unul din cei 15.000 de specialiști și aș vrea să arăt din el doar o singură frază: "La data la care a avut loc încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, societatea înregistra datorii de circa 200,9 miliarde lei, din care numai circa 153,4 miliarde lei au fost acoperite cu stocuri, semifabricate și produse în curs de execuție". A adunat boii și cu vacile la un loc... Ăștia sunt specialiștii care dau răspunsuri.

De fapt, și astăzi am văzut că continuă discreditarea acestei instituții parlamentare, prin scrisori-răspunsuri semnate de secretari de stat, citite de consilieri și așa mai departe.

Vreau să atrag atenția că TEPRO-Iași este unică în economia românească prin ceea ce face, după cum știți și dumneavoastră foarte bine, domnule președinte, că trăiți împreună cu mine la Iași, știți foarte bine că, în ultima vreme, mișcările muncitorești de la TEPRO sunt deosebit de vehemente și aș vrea să vă aduc la cunoștință, ca să rămână în istoria Parlamentului, că această privatizare s-a făcut împotriva intereselor României și ale poporului român, datorită faptului că astăzi patronul ceh dirijează contractele "Metalurgicei"-Iași, în afara țării, în schimbul produselor de calitate introduce rebuturile de la fabrica cehă.

Vreau să vă aduc aminte că această privatizare s-a făcut doar cu 3 miliarde lei, numai stocurile de produse finite erau de 22.000 tone, echivalentul a ceea ce-mi răspunde acest mare specialist, care semnează pentru Alin Georgiu, deci nici măcar un director executiv nu semnează un răspuns la o întrebare adresată de un parlamentar, aceste stocuri fiind în valoare de 153,4.

Vreau să vă aduc aminte că "Metalurgica"-Iași era o perlă a industriei românești, care anul trecut a adus în bugetul statului - și care specialiști din Ministerul Finanțelor, jenant pentru ei, confundau cheltuielile între ele, plângând bugetul de stat, această întreprindere a adus anul trecut 30 miliarde lei la bugetul statului, beneficii.

Deci, în aceste condiții, ca și alte privatizări, și TEPRO este o greșeală pentru privatizare.

Este inadmisibil să scădem, cu bună știință, producția unor întreprinderi, în așa fel încât să le ducem sub pragul de rentabilitate, și să le facem "găuri negre" pentru a fi privatizate în condiții de jaf.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Bejinariu Petru. Se pregătește domnul Tabără Valeriu. Nu este domnul Tabără.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Culturii, respectiv domnului ministru Ion Caramitru.

Două fraze din argumentație și apoi interpelarea.

Pentru "Anul Eminescu", credem că la Cernăuți trebuie reînălțat monumentul poetului național. Administrația regională a fost de acord cu amplasarea, dar nu are asigurate fondurile necesare. La 21 martie, în București, a fost dezvelit monumentul lui Sevcenko. Aceasta ne dă nădejde că se va dezveli, se va reînălța și monumentul lui Mihai Eminescu în Cernăuți.

Interpelarea: vă rog, domnule ministru Ion Caramitru, să precizați care sunt demersurile Ministerului Culturii pentru executarea monumentului lui Eminescu și pentru înălțarea lui la Cernăuți?

Dacă va fi folosită macheta sculptorului Dumitru Gorșcovschi din Cernăuți și dacă monumentul se va executa în România, așa cum s-a promis de către autoritățile române?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Deci, domnul Tabără Valeriu nu este. Domnul Mihai Drecin.

Se pregătește domnul Ionescu Nicolae.

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Andrei Pleșu, ministru de externe.

Într-un recent interviu oferit ziarului "Adevărul", domnul Andrei Pleșu, șeful diplomației românești afirmă: "Eu am apreciat intrarea S.U.A. în Vietnam și am deplâns ieșirea ei de acolo. M-am opus intrării U.R.S.S. în Afganistan. Nu-mi dau seama cum, la 10 ani de la Revoluție, în România apar atât de multe opțiuni panslaviste".

Desigur, acest pasaj din declarația ministrului de externe al României a fost înserat într-un interviu mai amplu, ocazionat de analiza atitudinii diplomației române față de dureroasele realități din Iugoslavia.

După știința mea, la vremea respectivă, S.U.A. se implica în războiul din Vietnam, iar U.R.S.S. în cel din Afganistan, la cererea unor guverne pro-american, în cazul Vietnamului de Sud, respectiv, pro-sovietic în cazul Kabulului, alese legal de respectivele popoare.

Ne întrebăm și cerem părerea domnului ministru Pleșu: intervenția armată a S.U.A. în Iugoslavia a fost solicitată de Guvernul legal de la Belgrad?

Domnul ministru Pleșu cântărește evenimentele politice mai vechi sau mai recente după propriile interese, sau după interesele României?

Oare panslavismul de astăzi al românilor - formulare totuși prea categorică, după părerea noastră, nu este urmarea gafei enorme a jandarmului mondial, S.U.A., de a ataca un stat suveran și independent?

În aceste condiții, marea masă a cetățenilor, nu o anumită elită internaționalistă de orientare vest-europeană, prin simpatia față de sârbii eroi și martiri, nu-și exprimă regretul și teama că destinul omenirii a încăput în mâinile unei singure mari puteri?

În căutarea echilibrului mondial din anii 1964-1985, românii nu au dreptul să fie puțin panslaviști și pro-chinezi?

Solicit, domnule președinte, răspuns oral și în scris, numai din partea titularului Ministerului de Externe.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Deci, urmează domnul Ionescu Nicolae.

Se pregătește domnul Șteolea Petru.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este pentru domnul Radu Vasile, prim ministru al Guvernului sau un ministru care-l înlocuiește, pentru domnul Andrei Marga, ministrul educației și învățământului, pentru domnul Gheorghe Anghelescu, ministru secretar de stat și pentru domnul Nicolae Noica, ministrul lucrărilor publice. este și o revenire la un subiect discutat și în vechea legislatură, în 1995, se pare.

Atunci a fost cazul fermei Liceului agricol Curtea de Argeș, donație a Reginei Elisabeta, din 1924; o parte din teren, circa 14 hectare, a fost înstrăinată, fiind împroprietăriți o serie de oameni, care nu stăpâniseră niciodată acel pământ, de către primarul pedeserist. Cazul a fost prezentat și la televiziunea națională, sub titlul "Zidul", emisiune care, ca și ancheta, s-a blocat brusc, în 1996.

Liceul a dat în judecată Comisia de fond funciar și a câștigat, prin hotărâre definitivă, în anul 1998.

Ilegal, însă, pe aceste terenuri, cu o plantație de meri distrusă, în extravilan, au fost construite multe vile aparținând unor oficialități ai municipiului, sau unor noi și prosperi oameni de afaceri.

Venind la putere, fosta opoziție, actuala putere, nu aplică hotărârea judecătorească și nu mai face nici o referire la gravele ilegalități din 1994-1995, nu a reparat nedreptățile făcând să triumfe legea, conform principiului că "Nimeni nu e mai presus de lege", ci, într-un spirit creștin-democrat, în haine noi, a trecut recent să facă ilegalități și abuzuri la care mă voi referi.

Interpelarea mea se referă la abuzul săvârșit de Guvernul Radu Vasile, care, prin Hotărârea de Guvern nr.152/5.03.99, a aprobat transmiterea, din administrarea MEN, în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte a suprafeței de aproximativ 2.000 de mp de la Grupul școlar agricol "Constantin Dobrescu" Argeș, unitate școlară, în folosul Episcopiei Argeșului și Muscelului.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să luați act de intervenția motivată a acestei unități școlare, conform adresei nr.278/23.03.99, să reveniți asupra acestei Hotărâri nr.152, reieșind că se diminuează patrimoniul unității, reprezentând o grădină botanică împrejmuită, bază materială indispensabilă pentru o școală horticolă, aflată în posesie din 1941 și care nu a fost desființată nici de regimul comunist.

Vă rog să rețineți protestul meu, ca profesor al acestei școli între 1968 - 1996, al colectivului unității școlare, cu o vechime și tradiție de aproape 80 de ani, deci înființată în 1920, bazat pe anexele din care rezultă modul de dobândire și sumele achitate pentru clădiri și terenuri, în 1941, '43, '45 și '48.

Episcopia deține un parc imens, despărțit de școală printr-un zid vechi de 100 de ani, care acum se vrea dărâmat, dar acolo se poate construi orice, e parcul mare, se strică și imaginea, impetuozitatea străvechii mânăstiri a lui Neagoe Basarab, datând din 1517, care va trece în plan secundar. De aceea cer o analiză pertinentă a acestui caz și o aprobare a Comisiei Monumentelor Istorice din România.

Din unele răspunsuri anterioare, rezultă că a fost o hotărâre luată în pripă, ca foarte multe, nefundamentată pe o documentație și o analiză competentă. Se pare – și aproape sigur e așa – că se pune carul în fața boilor. Se ia pământul și apoi se va vedea, îmi răspunde mie un consilier, apoi se va vedea dacă se poate construi, conform normelor, biserica. Dacă nu se va ridica biserica, ce se va întâmpla cu pământul?, dacă nu se rezolvă această problemă, printr-o analiză competentă acolo! Deci Guvernul a luat hotărâri fără nici un fel de susținere. Cred că se va ajunge la o situație foarte delicată. Răspunsul s-ar putea să-l dea cei care lucrează acolo și cei care învață acolo.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și, bineînțeles, oral, dar să-l dea cine trebuie. Eu cred că nu mai poate să vină, din nou, nu știu ce consilier, aici. Să vină cine trebuie și să nu mai ia hotărâri din acestea, care, a doua zi, se dovedesc că nu au avut nici un fel de analiză și bază.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă reamintesc că aici se prezintă numai obiectul interpelării. Interpelarea o dezvoltați în prezența ministrului. Este timp irosit.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al industriei și comerțului, Radu Berceanu. Obiectul său este însușirea, promovarea și aprobarea de către Guvernul României a programului de restructurare sectorială a siderurgiei din țara noastră.

această interpelare pleacă, de la două chestiuni: de la faptul că unitățile economice, respectiv combinatele siderurgice din România, majoritatea și-au elaborat strategia proprie de restructurare, iar accesul lor la fondul de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului pentru modernizare, investiții noi, retehnologizarea capacităților de producție care rămân în funcțiune este blocat, tocmai datorită faptului că Ministerul Industriei și, respectiv, Guvernul României nu a promovat și aprobat acest program de restructurare sectorială a siderurgiei. Sunt exemplele concrete, între care se numără și cazul Societății comerciale "Siderurgica" SA, deci Combinatul siderurgic de la Hunedoara.

Solicit răspuns oral și scris.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Raicu Romulus, dar, vă repet, numai obiectul interpelării, că, altfel, suspend ședința. Se pregătește domnul Petre Naidin.

Domnul Raicu Romulus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Radu Vasile, prim-ministru al Guvernului. Obiectul interpelării...

Domnul Vasile Lupu:

Îl întrebați cum se simte cu sănătatea?!

Domnul Romulus Raicu:

Nu-i nimic, noi îi dorim însănătoșire grabnică, să vină să răspundă la interpelări.

Obiectul interpelării, așadar, se referă la situația Uzinei de apă grea ROMAG Drobeta-Turnu Severin.

În urma vizitei pe care dumneavoastră ați efectuat-o, domnule prim-ministru, la Uzina de apă grea, în toamna anului 1998 și a Hotărârii de Guvern prin care se prevedea includerea în bugetul de stat pe anul 1999 a sumei de 577 de miliarde lei pentru asigurarea producției de apă grea, angajații de la ROMAG au sperat că activitatea la această unitate nu va mai fi pusă sub semnul întrebării și în 1999. Din nefericire, în bugetul pe 1999, cei care trebuiau să includă suma de 577 de miliarde lei nu au făcut-o, iar Hotărârea de Guvern nr.13 din 4 martie, care prevedea preluarea unei cantități de 150 tone de apă grea, la Administrația Națională a Rezervelor de Stat, nu a fost urmată, nici până acum, de o altă hotărâre de Guvern, prin care să fie alocate fondurile necesare cumpărării cantității respective.

În ședințele de Guvern din 24 și 31 martie, nu s-a adoptat o hotărâre de Guvern...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Romulus Raicu, nu intrați în istorie. Vorbiți cu primul-ministru?! Unde e primul-ministru?! Spuneți obiectul interpelării și lăsați dezvoltarea pe ședința următoare. Ne apucă ziua aici!

Domnul Romulus Raicu:

Bun. Finalul, domnule președinte.

în cele din urmă, domnule prim-ministru, problema care se pune este aceea a unei opțiuni clare...

Domnul Vasile Lupu:

Unde-i primul-ministru?!

Domnul Romulus Raicu:

... a actualei puteri. Vrea, Guvernul actual, să oprească producția de apă grea și să stopeze programul nuclear al României? Și doresc, domnule prim-ministru, un răspuns clar din partea dumneavoastră, personal, pentru că ROMAG nu este o uzină oarecare, iar Guvernul trebuie să-și asume răspunderea pentru soarta acestui combinat.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Petre Naidin. Urmează doamna Afrăsinei Viorica. Și nu mai vorbiți cu miniștrii care nu sunt aici! Obiectul interpelării.

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte, ca la regulament, ca la carte. Interpelarea mea se adresează Guvernului, privind modul de aplicare a Legii nr.165/1998 privind constituirea, la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației, a fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Așa, aceasta merge.

Doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnul Radu Sârbu, președintele Consiliului de administrație al Fondului Proprietății de Stat. Ea vizează o interpelare mai veche, reluarea unei interpelări mai vechi, și anume aceea privind privatizarea Societății PROLACOM SA Botoșani, prin care am solicitat verificarea nu, mai ales, a modului cum s-a privatizat societatea, ci a efectelor produse în urma acestei privatizări.

Având în vedere că răspunsul pe care l-am primit de la domnul președinte al Consiliului de administrație al Fondului Proprietății de Stat vizează numai modul cum s-a produs privatizarea și, doar, în final, se menționează faptul că în sarcina Fondului Proprietății de Stat rămâne verificarea, prin Direcția de postprivatizare, a îndeplinirii și întocmirii clauzelor contractuale la termenele stabilite, revin asupra interpelării și menționez că interpelarea mea se adresează tocmai la acest ultim alineat, și anume la verificarea efectelor produse, care sunt dezastruoase, în urma privatizării. Așadar, rog să se facă această verificare, acest control și doresc să primesc, de la această tribună, răspunsul.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă doresc răspunsuri cât mai precise, cât mai clare.

Mulțumesc.

Suspendăm ședința. Reluăm lucrările mâine, la 8,30, cu programul de intervenții și apoi dezbaterile în plen.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 20,05.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 1 october 2022, 16:38
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro