Nicolae Bud
Nicolae Bud
Sittings of the Chamber of Deputies of April 29, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 29-04-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 29, 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.5 Nicolae Bud - exprimarea unor gânduri și sentimente legate de poziția României în contextul internațional actual;

Domnul Ion Diaconescu:

................................................

În continuare, are cuvântul domnul Nicolae Bud din Grupul parlamentar al PUNR.

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă înscriu între cei care săptămâna trecută au votat împotriva solicitării de survol a teritoriului românesc de către avioanele NATO. A vorbit în mine atunci adeptul ideii că România își are locul în Uniunea Europeană și în cadrul Alianței Nord Atlantice. A vorbit și a prelevat în gestul meu convingerea că cererea ce ne-a fost adresată nouă susține elemente nedorite și repulsive. Zborul avioanelor NATO peste sate și orașe românești implică în acest caz măsuri și efecte devastatoare cu aplicație nu la o persoană vinovată de măsuri politice și militare de neacceptat, ci la o țară, la un popor întreg al cărui viitor și, ceea ce emoțional este poate și mai greu de suportat, al cărui trecut au fost scoase la mezat și împinsă la pierzanie.

Zice cine dorește orice, n-am să mă las convins că actelor de cruzime ale unui conducător, și ele măsurate exact și cu bună credință, pot fi luate ca punct de plecare pentru a călca cu buldozerul peste trupul unui popor, oricare ar fi el, pentru aceasta să omori fie și prin imprudență și a provoca răni adânci în trupul unei țări expusă de istorie la asemenea încercări. Îmi este limpede că România a ales în mod înțelept să-și aleagă ca vector al existenței modelul occidental. De aici pot decurge în mod firesc avantaje și strâmtorări. Noi am început-o pe dos, cu inconvenientele. Înainte de a dobândi credite trebuie să plătim dobânzi, asta nu scuză cu nimic pe cei care s-au grăbit, în numele nostru, să considere legitimă operațiile fără explicitare juridică și să ne convingă de pierderi colaterale ca fiind un fel de bonificație de inteligență și caritate.

Teama pe care eu unul o am, și anume să dai din neatenție un deget și abia astfel poți fi obligat să dai toată mâna, nu este doar a mea. Se lucrează cu noi "cu zăhărelul" și s-ar putea să ne dumirim că poate fi și mai rău. Guvernul, obișnuit cu ordonanțele de urgență, s-a grăbit să-și difuzeze propriul punct de sprijin pentru survolul avioanelor NATO înainte ca Parlamentul să apucăm a spune ce gândim.

Domnul președinte Emil Constantinescu nu și-a pus o secundă problema să răspundă cu privire la solicitarea făcută de Washington doar după ce consultă organele constituționale de decizie ale țării. Mă întreb și eu cu voce tare dacă acum câțiva ani ar fi cerut Casei Albe să ne dea clauza, ce i-ar fi răspuns la telefon președintele SUA. I-ar fi spus, bănuiesc, că el ne dorește binele, dar răspunsul trebuie așteptat de la Congres. L-am văzut cu toții într-o emisiune televizată pe domnul președinte Emil Constantinescu asigurându-ne în mod hotărât că va merge la Washington pentru a vorbi despre independența și suveranitatea României. Era discursul în replică la termenele numeroase și calificate exprimate public care consideră că prin astfel de cedări necondiționate și neînsoțite de garanții ar putea avea de suferit securitatea națională, suveranitatea țării.

Am aflat noi, cei de aici, odată cu noi întreaga lume că NATO are în vedere o reactivare a funestei doctrine brejneviste a suveranității limitate. Sigur, pe alte considerente. Sigur, alții sunt acum judecătorii, dar cu ce schimbă aceasta dramele legate de consecințe? Dacă președintele Havel, aflat între participanții de vază la Reuniunea de la Washington, și-o fi amintit sau nu de șocul teoriei lui Brejnev, probată plenar pe străzile "orașului de aur" în august 1968, este treaba lui de lider politic adulat de scriitori apreciați și de cetățean al unei țări invadate, care are încă în auz mersul șenilelor pe bulevardele orașului Praga. Pe mine unul mă înfioară gândul că atât cât îmi va fi dat să trăiesc va trebui să accept, ca cetățean trăitor într-o democrație adevărată, cum îmi place să cred, că va trebui să accept ideea că oricând poate intra cineva peste mine în toiul nopții, pentru a-mi face nechemat ordine în casă. Lumea se schimbă și trebuie să se schimbe. Dar ține ea cont și cât de repede reușim să ne schimbăm și noi?

România n-a fost nici de această dată invitată în camera de oaspeți cu drepturi depline a NATO. Ni s-a repetat refrenul cunoscut folosit pe vremuri la poșta redacției: deocamdată nu. Gustul amar al refuzului poate fi îndulcit doar cu constatarea că ușa nu ne-a fost închisă. Sper din tot sufletul că acest semieșec să nu capete în glasul nimănui accente de semisucces. Sper să ne ținem cumpătul să privim adevărul în față și să continuăm să credem în steaua noastră norocoasă. Oricând va veni ea. Să dea Cel de Sus să fie bine! Deocamdată cunoaștem că am început-o prost.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 3 ao?t 2020, 15:14
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro