Lazăr Lădariu
Lazăr Lădariu
Sittings of the Chamber of Deputies of April 29, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 29-04-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 29, 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.12 Lazăr Lădariu - amară consemnare a agresiunii împotriva ziariștilor iugoslavi;

Domnul Ion Diaconescu:

În continuare, are cuvântul domnul Lazăr Lădariu, PUNR.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Învățând lecția Walter Lipman, conform căreia gazetăria nu e o meserie pentru fricoși, mânat de gestul colegial al sincerității și prețuirii reciproce, al obiectivității și solidarității, de la înalta tribună a Parlamentului României am pledat pentru apărarea colegilor ajunși la necaz, considerând că orice tentativă de îngrădire a accesului la informație, indiferent sub ce formă, a libertății de opinie este o dovadă clară de limitare a drepturilor omului stabilite printr-o cartă fundamentală. Ca gazetar implicat cu întreaga responsabilitate, cu toate riscurile asumate în viața cetății, îndreptățit și de cei 37 de ani dăruiți slujirii adevărului, consider că e de datoria mea să mă alătur Federației Internaționale a Ziariștilor, să protestez împotriva barbariei bombardării, cu toate asigurările scrise că NATO nu va produce victime în rândul ziariștilor, a cartierului general al Radioteleviziunii publice sârbe și a celui mai mare emițător din Belgrad. Prin lovirea turnului de transmisie și raderea celor două etaje superioare ale clădirii, cei care fac mare caz azi tocmai de libertatea presei și de valorile fundamentale ale democrației, dar vorbesc de suveranitatea limitată, au aplicat cea mai cumplită formă de cenzură. Nu știu dacă cumva mai marii lumii și ai clipei au avut curajul să privească imaginea de la fața locului în urma bombardamentului asupra Radioteleviziunii iugoslave în noaptea de joi spre vineri. Iar dacă au făcut-o cumva și nu au schimbat imediat canalul cu aceeași indiferență cu care este strivită o insectă, ce au simțit? Și ce au spus în sinea lor văzându-i pe colegii noștri scoși de sub dărâmături morți, studiouri făcute praf, urmărind declarațiile celor aflați acolo, aproape de clipa morții, salvările aflate într-un dute-vino, sirenele urlând, lupta echipelor de prim-ajutor cu molozuri și cu blocurile de ciment, flăcările, țipetele răniților, casetele și benzile ajunse prin copacii din jur? Au simțit adepții doctrinei Brejnev, ei care vor să stăpânească azi lumea indiferent de mijloace, ce înseamnă groaza, durerea, disperarea? Dar revolta celor loviți? Dar blestemul lor? Stranie coincidență, în timp ce prin fața ochilor noștri se derulau imagini terifiante, de coșmar, la Washington, soldați reprezentând fiecare țară, spre încântarea celor care au pus la cale această execuție nemiloasă a unei țări, defilau cu steagurile națiunilor unite ale NATO într-o alternanță cu vasele de război, cu portavioanele și avioanele purtătoare și aducătoare de moarte. O singură întrebare adresăm celor inconștienți și iresponsabili, distanți de suferința umană reală: s-au rugat lui Dumnezeu să-i ierte pentru că au aprobat zborul, bombardarea și uciderea colegilor noștri ziariști? Unde, într-o lume civilizată și tolerantă, s-a mai pomenit așa ceva? Nici la bombardarea Bagdadului nu s-a întâmplat așa ceva. Pe atunci CNN transmitea fără griji, sub lovituri aeriene. Astfel, a fost posibilă alături de crimă și agresiune, izolarea omului de informația necesară, de un drept prevăzut în legislația internațională. Așadar, după pierderile de vieți omenești, după distrugerea unei țări, a venit și rândul ziariștilor. Criminalii și-au mai încărcat încă o dată sufletul cu un păcat. Dumnezeu să-i ierte! Sârbii, cu siguranță, nu-i vor uita și nici ierta.

Vă mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 3 ao?t 2020, 23:30
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro