Leonida Lari-Iorga
Leonida Lari-Iorga
Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 04-05-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.8 Leonida Lari Iorga - reconsiderări critice ale unor momente din relațiile Basarabiei și Bucovinei cu țara;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Leonida Lari. Se pregătește domnul deputat Valentin Iliescu.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Vă rog să-mi acordați 1 minut și jumătate în plus.

Stimați colegi,

Vineri, 30 aprilie, la o universitate din București, a avut loc primul Congres al studenților din Basarabia și Bucovina, congres cu repere fundamentale: limbă, istoria românească, reintegrare spirituală și teritorială.

Au venit reprezentanți a mii de studenți basarabeni și bucovineni din toate județele României, au venit reprezentanți de la Președinție și Guvern, lideri ai mișcării de eliberare și de întregire națională din Basarabia și Bucovina, precum domnii Druc, Ungureanu, Mâtca și alții. Ai putea spune că s-au întâlnit câteva generații de luptători pentru cauza națională, refugiații de după 1940, repatriații de pe timpul războiului din Transnistria și tinerii ajunși la studii în țara mamă, după 1989.

Pentru noi, cei trecuți prin foc și sabie, conform versului martirului poet Dumitru Matcovschi, acest eveniment, organizat cu mare responsabilitate de tinerii lideri ai Ligii studenților, domnii Petre Zegrea și Ion Rață, a fost ca un semn de atenție și grijă din partea instituțiilor statului român, dar mi s-a părut cel puțin ciudat, dacă nu întristător, faptul că nu a fost prezent nici un post de radio sau televiziune, ca și cum am fi primit un dar dat pe sub mânecă prin boscheți. Nici o informație nicăieri, pentru nimeni! De cine ne temem, fraților, pentru a ne spune durerile noastre, care țin de zeci de ani, pentru a obloji, cât de cât, rănile noastre, care nu se vor cicatriza decât în clipa când se va produce reîntregirea teritoriilor românești.

Am spus și o mai repet: dar eroul național Ilie Ilașcu de ce nu s-a temut să-și recunoască apartenența de neam, de România și să spună, din cușca de la Tiraspol. "Vă iubesc, popor român!" Da, se vede liber, fără nici o ochiană, că la Chișinău, uite așa, sub două juguri, și cel comunist, și cel colonial, totuși, cei care au venit triumfători, pe tancurile sovietice, au fost demult spulberați de la putere, iar la București, cu mare regret, tanchiștii sovietici, alde Silviu Brucan și alții, încă ne învață minte, ba mai cutează să pună și note politicienilor români, făcându-se a uita trecutul lor mizerabil. Cică suntem un neam de proști, decretează, cu emfază, aceste fosile bolșevice, netrecându-le, cel puțin prin stomac, dacă nu au cap, că mănâncă pâinea acestui neam deloc de nătărăi, ci, pur și simplu, de creștini care rabdă și iartă, de șaptezeci de ori câte șapte, precum scrie Biblia.

Exact cum a fost mediatizată, mai bine zis tăinuită, în țară, mișcarea de eliberare națională din Basarabia, cu apogeul în 1989, la fel a fost tăinuit, de ochii lumii, și acest congres. Aveai senzația că nu știu cui și nu se știe de ce îi era frică sau jenă să se prezinte, în fața societății românești, cu niște copii bastarzi, fără de țară, deși copiii basarabeni și bucovineni sunt smeriți, modești, poate ceva mai îngândurați ca alții, în drama și disperarea lor. Și acești copii, vreau să zic, au avut niște alocuțiuni, pur și simplu, excelente. Uite o frază memorabilă din pledoaria tânărului bucovinean Zegrea: "Pe noi nu trebuie să ne despartă râurile: Prutul și Nistrul trebuie să fie, pentru noi, aceleași râuri cum sunt Oltul, Argeșul, Tisa, și nu hotare de țară".

Uneori, mă bate gândul că poate anume această nedorită mediatizare a unor acte de curaj deosebit a dus la formarea unor mentalități agresive ale populației românești față de românii basarabeni și bucovineni. Toată lumea, de exemplu, știa că o mână de intelectuali din Basarabia, în frunte cu Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Ion Vatamanu, Lida Istrate, Mihai Cimpoi, Ion Hadârcă, în câțiva ani de zile de rezistență și luptă pe viață și pe moarte, au obținut ceea ce nu puteau să obțină oștiri întregi: și limbă română, și grafie latină, și istoria românilor, și însemne naționale, ba chiar și satisfacerea stagiului militar pe teritoriul Republicii Moldova. Ei și?! O parte a populației de aici, pe toți românii veniți în patrie din zonele ocupate și semiocupate, din "comuniști", "kaghebiști", chiar și "ruși" nu-i mai scot. La ce să mergem mai departe, dacă până și un ziarist notoriu și destul de bine informat, ca Ion Cristoiu, în 1992 - 1993, când am fost nevoită să vin în România, fiindcă eram vânată în Basarabia, că le cam stricasem niște socoteli colonizatorilor, nu a stat mult pe gânduri și a publicat, în "Evenimentul zilei", patru editoriale la rând, în care m-a numit, cu spume la gură, "diversiune politică", "bolșevică", "slujitoare imperială". Halal slujitoare imperială, când, în chiar inima imperiului, am avut dure cuvântări pe problema națională, referitoare la Basarabia ca parte integrantă a României. Ce mai diversiune, când eram vânată de KGB, pentru că am cutezat să aduc primul ziar cu grafie latină din Țările Baltice. Ca orice om rănit pe nedrept, mi-am zis să-l dau în judecată, dar m-a oprit gândul: dar ce au să spună chinuiții români basarabeni, că Leonida ne chema la unire cu frații români, iar acum se judecă cu ei?! L-am lăsat pe Cristoiu în plata Domnului, ca să nu aduc prejudicii cauzei naționale, iar acum mă uit la acești copii triști, că la fel sunt loviți cu nepotrivite cuvinte, numai de aceea că vin din partea de est a României, care sunt tratați...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit 5 minute!

Doamna Leonida Iorga Lari:

... cu aceeași ... Închei acum. ...cu aceeași neatenție a mijloacelor de informare în masă, numai de aceea că un cutărică mai mic se teme de un cutare mai mare. Și zic: pe noi, acea mână de intelectuali, ne-ați înjurat și ne-ați batjocorit cum v-a venit la gură, dar nu o să vă permitem să fie, la fel, nedreptățiți și copiii noștri. Și precum i-am spus și domnului poet și patriot, bun român Adrian Păunescu, la Antena 1, în ce privește agenturile și agenții străini din Basarabia și România, vă spun și dumneavoastră: imaginați-vă două sfere, una mică, Basarabia, și alta mare, România. Și acum să ne punem un pic logica la contribuție: unde își trimit serviciile, să zicem, CIA, KGB, Mossad, cei mai buni, cei mai pregătiți, cei mai instruiți agenți, în Basarabia sau în România?! Bineînțeles că în România! Așa că, fraților...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

6 minute!

Doamna Leonida Iorga Lari:

Gata, închei!

Așa că, fraților, însușiți un simplu adevăr: în Basarabia se află numai coada balaurului, care se zvârcolește, mai provocând vărsări de sânge, ca cea din Transnistria, de exemplu, ori în România e creierul balaurului, care colcăie cu toți străinii și vânduții autohtoni, căutând mereu să îndepărteze clipa de grație divină a neamului românesc, reîntregirea.

Unii analiști... Gata, închei!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnă, vă rog să încheiați, că mai au de vorbit 6 persoane, 6 colegi de ai noștri. Le luați timpul! Dumneavoastră le folosiți timpul lor!

Doamna Leonida Iorga Lari:

Acum închei.

Unii analiști politici spun că am ratat momentul reîntregirii după 1990, din cauza nesincronizării în trăire, provocate de distanțele între Chișinău și București. Bine, dar primul Congres al studenților din Basarabia și Bucovina a avut loc în chiar buricul târgului și tot nu ne-am sincronizat! E pur și simplu altceva la mijloc. Există, în centrul țării, o frică atavică față de hidra imperială, care îi îngheață la cuvânt și la faptă, îi îngheață pe unii din politicienii noștri, să caute soluții, prin intermediul organismelor internaționale, întru aducerea acasă a acestor teritorii. Bucureștiul are nevoie de o profundă românizare! Cei de la marginile țării încearcă să-i ajute, prin faptă, nu numai prin cuvânt!

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnă, o să vă rog ca, pe viitor, să vă structurați materialele, în așa fel încât să vă încadrați în 3 minute, pentru că vom introduce, în curând, un aparat tehnic, aici, care va tăia microfonul singur.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 4 ao?t 2020, 0:49
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro