Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-10-2022
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 27-09-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 1999

8. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Luăm în continuare în discuție dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

În acest sens, are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin, pentru a dezvolta în intervalul de 3 minute interpelarea ce a fost adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Urmează domnul deputat Vitcu.

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea pe care o voi dezvolta se adresează atât domnului Radu Sârbu, președintele Fondului Proprietății de Stat București, cât și domnului Alexandru Athanasiu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

În luna februarie a acestui an, Societatea Comercială Helios S.A. Aleșd a fost vândută de FPS București într-o atmosferă de totală confidențialitate, spun reprezentanții FPS Bihor.

La 7 iulie 1999, unui număr de circa 80 de persoane – subingineri, economiști, muncitori calificați și necalificați – le-a încetat contractul de muncă la S.C. Helios S.A. Aleșd, sub motivul restructurării societății.

Foștii angajați nu cunosc criteriile care au stat la baza epurărilor din fabrică, cine este noul patron al fabricii, clauzele contractului de vânzare-cumpărare și, mai ales, prevederile acestuia privind protecția socială a viitorilor șomeri sau disponibilizați.

Cei 80 de foști angajați sunt, în marea lor majoritate, persoane în prag de pensionare pentru limită de vârstă, suferinde de boli profesionale.

În aceste condiții, foștii angajați în discuție au refuzat să semneze deciziile de plecare în șomaj, inclusiv primirea la domiciliu, trimise prin poștă, a cărților de muncă vizate, culmea!, de Camera de Muncă Aleșd – Filiala DMPS Bihor.

Conducerea S.C. Helios Aleșd, în loc să obțină drepturile bănești pentru disponibilizarea celor vizați, acestea urmând a fi achitate, potrivit legii, fie de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, fie de noul patron, a preferat trecerea în șomaj a angajaților.

Situația materială a celor 80 de foști lucrători este disperată; ei sunt într-o postură inedită - chiar la nivelul muritorilor de foame din România condusă de CDR. Altfel spus, nu sunt nici disponibilizați, nici șomeri. Nu au primit nici un ban când au fost aruncați în stradă de noul și misteriosul patron, dar nici nu au vreo șansă să primească vreun ajutor bănesc de aici înainte pentru cei 20 – 30 de ani neîntrerupți, munciți în fabrică.

Mai precizăm în încheiere că, după unele informații apărute în presa din Oradea, acum câteva săptămâni a fost văzut la S.C. Helios Aleșd, sosind incognito, domnul ministru al finanțelor, Decebal Traian Remeș. Oare domnia sa este adevăratul patron al fabricii, care stă în spatele patronului oficial, domnul Dan Vasile, patronul PROFILMED Negrești Oaș, bunul său amic cunoscut și recunoscut?

Solicit răspunsuri clare în plenul Camerei Deputaților și în scris la toate întrebările puse mai sus, lămurirea situației sociale a lucrătorilor și a modului misterios de privatizare a întreprinderii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Fondului Proprietății de Stat, la interpelarea pe care ați făcut-o, răspunde domnul vicepreședinte Victor Eros.

Domnul Victor Eros:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Privatizarea Societății Comerciale Helios S.A. Aleșd, județul Bihor, s-a efectuat din aprilie 1998 și s-a finalizat în acest an, deoarece societatea prezenta o situație economico-financiară destul de deteriorată, motiv pentru care ofertanții s-au retras rând pe rând.

În final, s-a reușit privatizarea prin cumpărarea societății Helios de către Societatea Comercială PROFILMED S.A. Negrești Oaș, jud. Satu Mare, care a achiziționat întreg pachetul de acțiuni pus în vânzare.

Am depus un răspuns în scris cu celelalte amănute, ca să nu depășesc timpul acord de către domnul președinte.

În ceea ce privește problema de fond, problema cea mai dureroasă de la ora actuală, care este reducerea numărului de personal, ca urmare a disponibilizării acelor 80 de persoane care se încadrează de altfel într-o prevedere a contractului unde se stipula disponibilizarea a 97 de persoane. Din păcate, datorită repetatelor modificări de legislație, situația acestor 80 de persoane este absolut neclară.

Din punctul nostru de vedere, la timpul respectiv, când am întocmit contractul, situația lor era clar㠖 li se cuveneau plățile compensatorii pe baza cererilor depuse la FPS, cu avizul nostru și așa mai departe.

Ca urmare, însă, a apariției Ordonanței de urgență nr.98, la societățile private se permite reducerea personalului, numai dacă acestea au înregistrat pierderi în ultimul an de activitate, adică reducere cu plăți compensatorii.

Deoarece societatea cumpărătoare a Societății Helios a achitat toate obligațiile față de Fondul Proprietății de Stat, față de stat, conform graficului, și a înregistrat și profit, prevederile acestei ordonanțe nu pot fi aplicate.

Ceea ce pot să fac este să iau legătura cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și să vedem dacă există o posibilitate din partea lor, ca să acordăm și acestor persoane plățile compensatorii.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Are cuvântul, pentru dezvoltarea interpelării, domnul deputat Mihai Vitcu, iar pentru prezentarea răspunsului, din partea Departamentului pentru Protecția Copilului, domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Mihai Vitcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului secretar de stat al Departamentului pentru Protecția Copilului, domnul Cristian Tăbăcaru.

Situația centrelor de plasament este binecunoscută, datorită numeroaselor sesizări venite din întreaga țară, precum și din relatările mass-media din ultimele luni.

Faptul că majoritatea centrelor de plasament au ajuns în situația de a nu mai asigura hrana copiilor, îmbrăcămintea, încălțămintea, rechizitele, cu datorii de sute de milioane la furnizorii de apă, și când spun acest lucru mă refer la județul Suceava, la cele 7 centre de plasament, cu restanțe de 3 - 4 luni la plata salariilor, era normal ca Departamentul pentru Protecția Copilului să se autosesizeze și să găsească o rezolvare urgentă a situației.

Răspunsul care s-a dat, cum că toate problemele menționate sunt de competența administrației locale, nu satisface și mai ales nu rezolvă situațiile care privesc existența fizică a unor copii.

Întrebăm pe domnul secretar de stat dacă, datorită experienței triste din acest an, a determinat departamentul ce-l coordonează să modifice legislația în vigoare privind finanțarea centrelor de plasament.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Departamentului pentru Protecția Copilului, domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru.

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Experiența tristă din acest an și chiar și din anul anterior ne-a arătat două lucruri importante: în primul rând că descentralizarea poate aduce rezultate remarcabile în domeniul protecției drepturilor copilului, dar, în condițiile în care autoritățile locale, în fapt, sau autoritățile județene nu au resurse suficiente, respectarea principiilor subsidiarității, în sensul intervenției autorităților administrației publice centrale, este absolut necesară, este imperios necesară.

Din păcate, nici Parlamentul nu a aprobat la votarea Legii bugetului cerințele Departamentului pentru Protecția Copilului, și nici Executivul nu a găsit în continuare resurse bugetare pentru a interveni, fapt ce a însemnat de fapt adâncirea crizei la nivelul direcțiilor județene pentru protecția drepturilor copilului.

Al doilea element pe care l-am reținut în urma acestor primi doi ani este faptul că, din păcate, nu există colaborare între administrațiile publice locale.

În acest sens, deși există prevederi foarte clare în domeniu, foarte puține autorități locale, și mă refer la autorități municipale, orășenești și comunale, se consideră responsabile în vreun fel și se implică în a ameliora soarta copiilor aflați în dificultate care provin din comunitatea pe care o reprezintă.

Această lipsă de interes și spirit civic este cu atât mai nefirească cu cât în marea majoritate a cazurilor intervențiile pe care le-ar avea de susținut nu sunt costisitoare, arareori necesitând cheltuieli importante.

Avându-se în vedere cele două elemente, și pe baza analizei din teren și a rezultatelor oferite de sistemul de monitorizare al departamentului, Departamentul pentru Protecția Copilului a inițiat în luna iulie anul curent, cu aprobarea primului-ministru, un proiect de act normativ privind atât colaborarea între diferitele autorități locale în acest domeniu, deci în ceea ce privește protecția copilului, cât și modul de intervenție al Departamentului pentru Protecția Copilului, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în situații de criză sau prin programe de dezvoltare și de reformă de interes național.

În primul caz, în ceea ce privește colaborarea dintre autoritățile administrației publice locale, este prevăzut, în proiectul de act normativ, modul în care autoritățile administrațiilor publice municipale, orășenești și comunale ar putea interveni pentru susținerea copilului aflat în dificultate, protejat de către Comisiile pentru protecția copilului în cuantum și în ce mod și, de asemenea, modul în care aceste autorități ar putea interveni pentru prevenirea situațiilor de criză.

De asemenea, în ceea ce privește intervenția Departamentului, sunt date elementele care definesc programele de interes național, modul lor de aprobare și de cheltuire a fondului.

Proiectul a fost înaintat celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, chiar s-a întors la Departament, cu observații din partea Ministerului Finanțelor. Este, în continuare, în discuție.

Suntem convinși că o dată cu interesul crescut pe care această problematică l-a căpătat în ultima lună de zile, vom reuși să promovăm acest act normativ și, de asemenea, să identificăm noi resurse pentru ca nu doar... s㠖 cum spuneți dumneavoastr㠖 considerăm că este o problemă a administrției publice locale, ci să și putem interveni de la nivel central.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Stimați colegi,

Aș dori să anunț pe unii dintre dumneavoastră că din partea Guvernului se solicită reprogrmarea răspunsurilor orale, după cum urmează:

- Departamentul pentru Administrația Publică Locală, pentru domnul deputat Gheorghe Ionescu;

- Ministerul Industriei și Comerțului, pentru domnul deputat Anghel Stanciu;

- Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, pentru domnii deputați Gheorghe Ana, Marian Ianculescu, Traian Sabău;

- Primul-ministru, pentru doamna deputat Daniela Bartoș, domnul deputat Vasile Mândroviceanu, domnul deputat Petru Bejinariu, doamna deputat Viorica Afrăsinei;

- Ministerul Afacerilor Externe, pentru domnul deputat Nicolae Ionescu.

Deci, acestea vor fi reprogramate în săptămâna următoare.

Continuăm dezvoltarea interpelărilor. (Domnul deputat Anghel Stanciu solicită cuvântul, pentru o chestiune de procedură).

Păi, aici nu sunt chestiuni de procedură. Ce anume poate să fie de procedură, aici, domnule deputat?

Poftiți.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chestiunea de procedură este următoarea: interpelarea noastră vizează atât Ministerul Industriei și Comerțului, prin prisma faptului că Electrocentrale-Iași se găsește pe verticală în subordinea acestui minister, dar vizează și Ministerul Finanțelor, prin faptul că o serie de subvenții, circa 100 de miliarde de lei, nu au fost acordate la timp.

Am înțeles că din partea Ministerulu Finanțelor, deci, pe partea aferentă finanțării, ar fi un răspuns.

Deci, este o interpelare care vizează două aspecte și două ministere. Unul din ministere a cerut ca discuțiile să se poarte săptămâna viitoate, celălalt este prezent. Poate am avea răspunsul de la Ministerul Finanțelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, o să vă dăm, sigur că da, când vă vine rândul.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul deputat Vitcu are o nedumerire, față de ceea ce s-a prezentat din partea Departamentului pentru Protecția Copilului.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule secretar de stat,

În legătură cu interpelarea pe care am prezentat-o și în legătură cu răspunsul pe care l-am primit, eu pot să îmi exprim speranța că prin acțiunile pe care le întreprindeți, poate se va găsi și o rezolvare a acestei probleme cu privire la protecția copilului.

Oamenii din teritoriu întreabă: cum se împacă situația de la Departamentul dumneavoastră, și anume cele două funcții pe care le dețineți – de secretar de stat al Departamentului pentru Protecția Copilului și de președinte al Comitetului Român pentru Adopții?

Și, o a doua problemă: dacă situația centrelor de plasament este dată în seama administrațiilor locale, fără a se asigura și fondurile necesare, știut fiind că, de regulă, județele sărace au și cele mai multe centre de plasament, ce rost mai are acest Departament pentru Protecția Copilului?

Sunt întrebări pe care și le pun oamenii din teritoriu, și asupra cărora, mă rog, puteți da un răspuns acum sau mai târziu, dar, modul de rezolvare a protecției sociale a copiilor cu nevoi speciale s-a dovedit, din păcate, în această perioadă la care vă referiți, un experiment nereușit, deși această problemă este un criteriu de aderare la Comunitatea Europeană, pentru țara noastră.

Repet: îmi exprim speranța că se va rezolva într-un timp foarte, foarte scurt situația acestor centre de plasament, pentru că se apropie iarna și situația este mai mult decât tragică.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Ministerului Finanțelor este prezent cineva aici?

Sunteți prezent. Da. Bun.

Ați vrut să îmi spuneți ceva, domnule...

Puteți, dar aici nu putem să purtăm un dialog... Se dezvoltă interpelarea, se răspunde și dânsul..., dacă este necesar, o să vă răspundă după aceea în scris. Puteți să-i solicitați răspunsul și în scris.

Din partea Ministerului Finanțelor, atunci, la interpelarea făcută de domnul deputat Ana Gheorghe, pe care-l invit să o dezvolte, și care are ca obiect impunerea conform Ordonanței de urgență nr. 85/1997.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Distinși invitați,

Până la adoptarea noilor reglementări privind impunerea veniturilor persoanelor fizice, cunoașteți că ne-am preocupat să aducem toată legislația la zi și, astfel, prin Ordonanța nr. 85, am stabilit un cadru unitar - și spunem, pentru etapa asta destul de coerent - privind impunerea veniturilor și activităților prestate de persoanele fizice.

Actul institutor – așa cum cunoașteți – a fost Ordonanța nr. 85, transformată în lege, aprobată prin lege, ea devenind astfel Legea nr. 246 din 1998, care a avut și are încă drept obiect reglementarea unitară în această materie.

Ordonanța la care mă refer, precum și scrisoarea de răspuns adresată de Ministerul Finanțelor unor petiționari din municipiul Petroșani, arată fără echivoc că "Persoanele care desfășoară exclusiv activitate de comerț în punctele volante, și alte categorii de prestatori, se supun plății unui impozit forfetar trimestrial, stabilit prin hotărâre a Consiliului județean sau a Consiliului general al municipiului București " - articolul 10 din Ordonanță.

Consiliul județean din Hunedoara nu a impus aceste categorii de prestatori de servicii la impozitul forfetar la care m-am referit.

Ca urmare, Direcția generală a finanțelor publice și a controlului financiar de stat Hunedoara comunică acestor petiționari că, "Întrucât Consiliul județean Hunedoara nu a stabilit până la această dat㠖 era 11 mai 1999 – impozitul forfetar trimestrial pe care trebuiau să-l plătească comercianții ambulanți, aceștia urmeză să fie impuși la venitul realizat.", conform art. 5 din aceeași Ordonanță.

Mai mult, Administrația Financiară din Petroșani le impune acestor ambulanți să conducă evidența contabilă conform Legii nr. 82, dispoziție ce, de altfel, contravine art. 30 alin. 3 din aceeași ordonanță.

Evident că în această situație, când autoritatea investită prin lege să instituie impozite nu le așează, datorită superficialității, a necunoașterii legislației sau a competențelor ce i-au fost conferite, comercianții ambulanți la care ne referim, neluați în seamă de autorități, ar trebui să se considere exonerați de orice obligații față de bugetele locale.

Îmi fac datoria să reamintesc că toate aceste venituri sunt venituri care se adună, se mobilizează la bugetele locale.

În această materie, Ministerul Finanțelor și-a precizat corect, într-un răspuns anterior, poziția, poziție care n-a fost luată în considerare nici de Direcția generală a finanțelor publice și, evident, nici de administrație.

În această situație, dacă autoritățile județene nu sunt interesate în depistarea materiilor impozabile, în evaluarea și așezarea impozitelor, se mai impun măsuri de echilibrare, prin transfer de la bugetul de stat?

Autoritatea centrală specializat㠖 Ministerul Finanțelor – mai poate fi avută în vedere ca instituție de reglementare și de sinteză în materie fiscală?

Iată, acestea sunt problemele pe care le ridică niște răspunsuri evazive sau care eludează legea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Finanțelor, înțeleg că va prezenta răspunsul domnul consilier Marius Popescu.

Vă rog să poftiți, domnule consilier.

Urmează domnul deputat Anghel Stanciu.

Poftiți, domnule consilier.

Domnul Marius Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Ana, relevăm următoarele: potrivit art. 10 din Ordonanța de urgență nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, modificată și aprobtă prin Legea nr. 246/1998, impunerea comercianților ambulanți și a celor din punctele volante se face pe bază forfetară.

Impozitul forfetar trimestrial se stabilește prin hotărârea Consiliilor județene și a Consiliului general al municipiului București, pe baza propunerilor direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat și a municipiului București.

Față de aceste prevederi, Consiliul județen Hunedoara a hotărât să nu impună comercianții ambulanți și pe cei ce activează în punctele volante pe bază forfetară, generând astfel nemulțumiri în rândul acestora.

Pentru soluționarea problemei, Ministerul Finanțelor a sesizat Departamentul pentru Administrație Publică Locală, prin Adresa nr. 210.975 din data de 25 iunie 1999, transmițând, totodată și materialul prezentat de grupul contribuabililor din Valea Jiului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, pentru a dezvolta interpelarea: "Rezolvarea problemelor la sistemul de termoficare din Iași".

Domnule deputat,

Vă rog să vă rezumați la cele trei minute.

Avem foarte mulți colegi care așteaptă să intervină.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În municipiul Iași va fi oprită, în 20 septembrie anul curent, furnizarea agentului termic, deoarece Sucursala Electrocentrale Iași nu va mai asigura curentul electric necesar producerii acestuia.

Cauza o constituie faptul că Regia Autonomă Termoficare este în imposibilitatea de a-și achita datoriile restante, în pofida numeroaselor intervenții pentru primirea fondurilor prevăzute ca subvenții în bugetul de stat.

Demersurile nu au avut nici un rezultat, dimpotrivă, R.A. Termoficare căpătând penalități.

La ora actuală, CET Iași are de primit circa 224 miliarde lei, din care circa 188 miliarde lei de la Regia de Temoficare.

La rândul său, Regia de Termoficare nu a primit suma de peste 29 miliarde lei, constituind subvenție de la bugetul de stat pe anul 1998, iar în 1999 nu a primit peste 25 miliarde lei – subvenție de la bugetul local.

La aceasta se adaugă atât suma aferentă tichetelor valorice, cât și o subvenție de la stat, restantă, în valoare de peste 23 miliarde lei.

Concluzionând, rezultă că obligațiile statului se cifrează la aproape 1.100 miliarde lei, pentru care Regia Autonomă de Termoficare este penalizată și, implicit, sunt penalizați ieșenii.

În consecință, supunem atenției dumneavoastră această situație, spre a interveni pentru deblocarea fondurilor restante la subvenția de stat pe anul 1998, achitarea restanțelor pe anul 1999, cât și contravaloarea bonurilor valorice.

Totodată, vă adresăm rugămintea, domnilor miniștri, să se ia de urgență măsuri, atât cât timpul mai permite, ca să se asigure stocurile de combustibil necesare pentru încălzirea locuințelor în perioada de iarnă.

Solicităm acestea, cu atât mai mult cu cât starea de igienă și confort a populației din Iași se degradează tot mai mult, ceea ce a condus la apariția epidemiei de meningită și a altor numeroase boli, putându-se ajunge și la importante forme de protest social, greu de stăpânit.

De aceea, vă solicităm, domnilor miniștri Radu Berceanu și Decebal Traian Remeș, intervenția imediată pentru rezolvarea promptă a problemelor existente în termoficarea municipiului Iași, cu atât mai mult cu cât agentul termic este un produs secundar al Electrocentrale Iași.

Cu încrederea soluționării acestor probleme, care sunt cauzate și de ministerele pe care le conduceți, vă asigurăm de alesele noastre sentimente.

Cu mulțumiri,

Deputat P.R.M. de Iași, Anghel Stanciu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Să dăm cuvântul domnului consilier Marius Popescu, din partea Ministerului Finanțelor, pentru a vă da răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

Domnul Marius Popescu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, relevăm următoarele: prin Ordonanța de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, nr. 140 din anul curent, aprobată în ședința Guvernului României din 23 septembrie anul curent, s-a prevăzut suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe salariu, la județul Iași, cu 90.381 milioane lei, din care 22.595 milioane lei pentru bugetul propriu al Consiliului județean și 67.786 milioane lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Totodată, conform art. 45 din aceeași ordonanță, obligațiile de plată datorate și neachitate, ale regiiilor autonome, societăților comerciale și serviciilor publice de interes local furnizoare de energie termică pentru populație sau prestatoare de servicii de transport urban în comun, de călători, stabilite în condițiile legii, înregistrate la data de 30 septembrie anul curent către Compania Națională de Electricitate – CONEL, Societatea Națională de Gaze Naturale – ROMGAZ S.A. și Societatea Națională a Petrolului – PETROM S.A. se sting la nivelul sumelor datorate la aceeași dată de bugetele locale pentru subvențiile aferente energiei termice livrată populației și pentru transportul în comun, în limitele maxime prevăzute în Anexa nr. 16.

Pentru județul Iași, această limită maximă reprezintă 145.408 milioane lei.

Cu aceeași sumă se sting și obligațiile de plată către bugetul de stat ale Companiei Naționale de Electricitate – CONEL, Societății Naționale de Gaze Naturale – ROMGAZ S.A. și Societății Naționale a Petrolului –PETROM S.A.

În aplicarea acestor prevederi, Ministerul Finanțelor este autorizat să elaboreze precizări metodologice.

Referitor la asigurarea stocurilor de combustibil necesare în perioada sezonului rece pentru încălzirea locuințelor, menționăm că, potrivit art. 29 alin.2 din Legea finanțelor publice locale, nr. 189/1998, ordonatorii de credite pot efectua plăți în avans de până la 30%, pentru anumite categorii de cheltuieli, în condițiile dispozițiilor legale.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule consilier.

Domnul deputat Radu Mazăre.

Dumneavoastră ați adresat o interpelare Ministerului Finanțelor, pe probleme economice legate de fiscalitate.

Vă rog, domnule deputat, în cadrul celor trei minute, să dezvoltați interpelarea. Repet ceea ce am spus: depășim timpul pentru ceilalți colegi.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Eu o adresasem primului-ministru, dar, probabil, domnia sa a considerat de cuviință să răspundă Ministerul Finanțelor.

Așadar, domnule președinte, domnule prim-ministru, încă de când eram în școală, am învățat că "portul este plămânul țării" și, chiar dacă poate fi catalogată drept comunistă, comparația este reală.

Peste 70% din comerțul exterior al României se desfășoară prin porturile maritime.

Doresc să vă prezint câteva date comparative despre traficul maritim în porturile Constanța, Mangalia și Midia. Față de 1996, anul acesta traficul a scăzut cu 33%, importul cu 35%, exportul cu 24%, iar tranzitul mărfurilor cu 50%. România a exportat cu 64% mai puține cereale, îngrășăminte și produse chimice cu 92%, iar produse petroliere finite cu 50%.

Domnule prim-ministru,

Coaliția pe care o reprezentați a venit la guvernare cu un program radical de reformă. Se spunea că este musai să se restructureze, să se lichideze și să se falimenteze fel și fel de întreprinderi. Perfect. Dar în loc s-a pus ceva?

Cifrele pe care vi le-m prezentat, domnilor, sunt atât de dramatice, încât am putea spune că reprezintă economia unei țări aflate în stare de război. Și încă ceva: majoritatea exporturilor o reprezintă materia primă. Defrișăm păduri și trimitem în străinătate bușteni, asemenea unei țări africane subdezvoltate.

Eu nu știu ce fel de statistici aveți la îndemână sau ce consilieri economici, dar, conform datelor prezentate, în țară nu se mai mișcă nimic. Întreprinderile de stat au fost lichidate, iar cele particulare sufocate. Degeaba măriți fiscalitatea, pentru că nu mai aveți de la cine lua. Prin măsurile adoptate până acum, ați paralizat economia.

Aveți, cumva, în vedere o altă politică fiscală și economică, sau veți continua în același mod?

Aceasta era interpelarea adresată.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

La interpelarea dumneavoastră, Ministerul Finanțelor este reprezentat de domnul consilier Marius Popescu.

Vă rog, domnule consilier, să vă încadrați în timpul ce vă este afectat.

Domnul Marius Popescu:

Interpelarea domnului deputat Mazăre, referitoare la evoluția importului-exportului de produse nu intră în sfera de activitate a Ministerului Finanțelor. Sunt probleme care se urmăresc la Ministerul Industriei și Comerțului.

Referitor la politica fiscală, deși în interpelare nu se face nici o precizare, cam în ce sens ar urma să se aplice această politică fiscală, pot să transmit domnului deputat că Ministerul Finanțelor nu intenționează în perioada următoare să modifice legislația în domeniul impozitelor și taxelor, în sensul majorării acestor impozite și taxe.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule consilier.

Domnule deputat,

Există o altă procedură la interpelări, nu ne găsim în procedura întrebărilor, unde se pot face reveniri.

Deci, dumneavoastră ați făcut interpelarea, primiți răspunsul în scris. (Domnul deputat Radu Mazăre intenționează să vorbească la microfon.)

Domnul Radu Ștefan Mazăre (din sală):

Fac interpelări de când a început sesiunea parlamentară!

Știu că am dreptul la replică!

Domnul Acsinte Gaspar:

Dumneavoastră aveți dreptul la replică atunci când adresați întrebări,vă rog să mai revedeți procedura parlamentară, și nu în cadrul interpelărilor. (Domnul deputat Radu Mazăre insistă.)

Nu știu cine v-a dat, dar am să vă dau procedura cu privire la dezvoltarea întrebărilor, dar nu acum, domnule deputat, ci mâine. Mâine am să vă dau procedura.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu, pentru a dezvolta interpelarea pe care a adresat-o Ministerului Tineretului și Sportului, referitoare la situația Sălii polivalente din Craiova.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sala polivalentă din Craiova, unul dintre cele mai importante obiective sportive ale municipiului, cu o capacitate de 2.900 de locuri, a funcționat în perioada 1978-1994, când un incendiu devastator a distrus structura de rezistență și a afectat profund structura perimetrală din beton armat, pe care aceasta era rezemată.

Pentru refacerea acestui obiectiv, Direcția pentru tineret și sport a județului Dolj, în septembrie 1995 a întocmit un studiu de fezabilitate, acesta stând la baza elaborării temei de proiectare pentru licitația de proiectare.

În luna iunie 1996, Ministerul Tineretului și Sportului a avizat studiul de fezabilitate a Sălii polivalente și l-a înaintat Comisiei interministeriale, în vederea aprobării, și s-a materializat prin Hotărârea nr.1.177 a Guvernului, din 18 noiembrie 1996, prin care s-au aprobt indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții, refacerea și modernizarea Sălii polivalente, cu 4.000 locuri.

Refacerea Sălii polivalente a însemnat expertize, studii, proiecte, avize, dezafectare, pregătire de construcție și începerea construcției, prin reutilizarea părții de structură neafectată de incendiu, efortul fiind susținut din bugetul de stat.

Aceste lucrări de construcții au început în decembrie 1997, termenul de execuție fiind de 36 de luni.

Stadiul actual al lucrărilor executate este de 11,6 miliarde lei, din care s-au decontat 5,9 miliarde lei.

În anul 1999 nu s-au acordat fonduri pentru continuarea lucrărilor, ceea ce duce la oprirea investiției și conservarea lucrărilor la stadiul actual.

Domnule ministru,

Activitatea sportivă în Craiova, la data actuală, este foarte slabă, iar în ultimile zile a apărut și fotbalul, or să retrogradeze ambele echipe, așa că oamenii din Craiova, locuitorii, n-au unde să se mai ducă să vadă o activitate sportivă, iar întreceri sportive organizate la nivel național și internațional se desfășoară în alte orașe, la distanțe de 60 și 120 km., respectiv Slatina, Vâlcea, Tg. Jiu.

Direcția de tineret și sport a județului Dolj a trimis la dumneavoastră o informare privind situația reală a acestui obiectiv și sumele solicitate pentru anul 1999.

Vă rugăm, domnule ministru, să precizați poziția dumneavoastră față de acest obiectiv, având în vedere că județul Dolj este un județ care a dat țării multe valori sportive.

Să cred că la ministrul de la Ministerul Tineretului și Sportului nu există interes pentru activitatea sportivă din județul Dolj? Probabil că interesul domniei sale este în mod special pentru județul Tulcea.

Anexat vă trimit materialul întocmit de D.J.T.S. Dolj, cu soluția de rezolvare, existent deja la dumneavoastră.

Deci, aceasta a fost interpelarea și rog pe reprezentantul ministerului să spună ce gândește: poate face ceva în anul acesta sau intră în bugetul pe anul viitor?

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Reprezentatul Ministerului Tineretului a ieșit puțin din sală, dar probabil că trebuie să revină și o să vă dea răspunsul în scris.

Continuăm activitatea. Trecem la răspunsurile pe care Ministerul Agriculturii și Alimentației urmează să le dea domnului deputat Mihai Nicolescu.

Vă rog să veniți, să vă dezvoltați interpelarea.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitți,

Interpelarea se adresează Ministerului Agriculturii, domnului ministru Ioan Mureșan, și pornește de la situația actuală a lucrărilor agricole care sunt mult rămase în urmă, și în mod deosebit ne referim la lucrările de recoltare a plantelor premergătoare pentru culturile de toamnă, la eliberarea terenurilor de producția secundară și resturi vegetale. Sunt suprafețe mici arate și cu lucrări de pregătire a patului germinativ, de asemenea, destul de reduse, cantități mici de îngrășăminte folosite până în prezent pentru fertilizarea de bază a culturilor ce se vor însămânța în această toamnă, cu referire în mod deosebit la grâu, orz, orzoaică și plantele furajere.

Din situația operativă, rezultă o cantitate de grâu pentru sămânță obținută în acest an, de circa 80.000 tone, cantitate cu totul insuficientă pentru a realiza o suprafață normală de semănat.

Pornind de la această stare de lucruri, vă rugăm respectuos, cuprindea interpelarea, și rugăm ministerul, pe domnul ministru, să clarifice câteva aspecte legate de obiectul interpelării, și anume: ce suprafețe de grâu, orz, orzoaică se vor semăna în această toamnă și cât din acestea au fost arate până la zi? De asemenea, legat de lucrările de pregătire a patului germinativ. Și în al doilea rând, cum se preconizează asigurarea semințelor necesare înființării culturilor pentru speciile amintite?

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Agriculturii, răspunsul la interpelare îl va da domnul secretar de stat Ștefan Pete.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Groza.

Domnul Ștefan Pete:

Mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea domnului deputat Mihai Nicolescu, voi răspunde foarte pe scurt.

Suprafața totală propusă a fi însămânțată în toamna anului 1999, la cele trei culturi principale, la grâu, secară, orz și orzoaică de toamnă, la grâu și secară - 1.600.000 de hectare, la orz - 232.000 și la orzoaică de toamnă - 37.000. Am și pentru rapiță, legume, semințe și plante de nutrețuri, vi le dau în scris.

Referitor la suprafața arată în vederea însămânțării, la data de 23.09, avem ultimele date, pe care vi le prezint. Aceasta reprezintă 50% din suprafața planificată, deci în data de 23, și aveți și în structură, în ceea ce privește sectorul de stat și sectorul privat.

În legătură cu asigurarea semințelor necesare înființării culturilor, Ministerul Agriculturii a întocmit balanța acestor semințe și rezultă un deficit de 45.000 de tone de semințe de grâu, 8.400 de orz și 2.000 de orzoaică. Structura o aveți prezentată, deci balanța, în scris.

Ceea ce vreau să accentuez este că sămânța certificată pentru grâu este de 148.000 de tone, care se află la SEMROM, COMCEREAL, ROMCEREAL, inclusiv stocul nostru, al Ministerului Agriculturii, de 18.200 de tone; la producător, mai există sămânță care urmează să fie semănată. Față de necesarul de 450.000 de tone de sămânță de grâu, se asigură 404.000 tone. Deci deficitul este, după cum v-am spus, de 45.000 de tone, care se asigură din import.

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dați răspunsul scris domnului deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Groza, dacă este în sală. Dacă nu este în sală, urmează domnul deputat Petre Naidin. Dânsul urmează să dezvolte interpelarea referitoare la contractul de asociere al AGROINDUSTRIALA Călărași și AGROINDUSTRIALA Sărulești.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Este o aplicație, domnule președinte, ceea ce lansez eu către Guvern și, respectiv, Ministerul Agriculturii, pentru a detalia, împreună, modalitatea de asociere în participațiune, concept recunoscut de Codul comercial, dar care în timpurile acestea se aplică prost, adică năravuri vechi la timpuri noi.

Cunosc că ministrul agriculturii, domnul Mureșan, a lansat această temă, prin ordin, în această primăvară, că IAS-urile, deci societățile agricole se pot asocia în participațiune, după care a revenit indecis, ca, după aceea, această modalitate s-o regăsim în proiectul de lege care se află acum, la Senat. O singură condiție este că a stimulat, deja, SRL-urile să se asocieze în participațiune cu societățile noastre agricole, dar noi am legiferat altfel decât se așteptau ei, în sensul că nu se pot transforma aceste contracte în contracte de leasing imobiliar, cu clauze irevocabile de vânzare, așa cum se întâmplă cu spațiile comerciale, conform Legii nr.99 din acest an.

Pe această temă, pentru județul meu, cu aplicare și la cele două IAS-uri, doresc să știu cu ce rezultate economico-financiare s-au încheiat aceste asocieri în participațiune, ținând cont că, conform conceptului, asociere în participațiune înseamnă și profit, înseamnă și pierdere. Sper să nu fie pentru societățile noastre, deci să nu fie pierderi.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ștefan Pete, pentru a prezenta răspunsul la interpelarea domnului deputat Naidin.

Se pregătește domnul deputat Victor Neagu.

Domnul Ștefan Pete:

Ministerul Agriculturii, într-adevăr, de multe ori a constatat, în nenumărate rânduri chiar, încălcarea legislației în vigoare privind încheierea contractelor de asociere în participațiune. Din acest motiv, pentru remedierea acestei situații, ministerul a emis o circulară încă din 30 martie din acest an, prin care s-a dispus ca adunările generale ale acționarilor și consiliul de administrație să schimbe conducerea unităților, conducerea acelor societăți comerciale care au restanță la plată față de locatori, față de acționari, care nu au respectat legile în vigoare. S-a revenit, cu o altă circulară, încă din 17 august, în care ministerul a dispus categoric încetarea efectelor juridice ale contractelor de asociere în participațiune având ca obiect exploatarea suprafețelor de teren agricol care este domeniu public sau domeniu privat al statului.

Pentru continuarea exploatării eficiente a terenurilor, ministerul a creat posibilitatea ca, în cazul societăților comerciale care dețin în administrație terenuri agricole, să poată prezenta, la aceste societăți, cei care doresc să exploateze, cerere de concesionare, și Ministerul Agriculturii, în conformitate cu legile în vigoare, analizează și este sau nu de acord cu acest lucru.

Aceste măsuri s-au adoptat de către minister deoarece în vederea privatizării fostelor IAS-uri se intenționează identificarea și delimitarea suprafețelor de teren agricol - domeniu public, domeniu privat al statului, protecția intereselor locatorilor și al acționarilor, continuarea procesului de restructurare a dreptului de proprietate a fondului funciar ș.a.m.d.

În ceea ce privește situația contractelor de asociere încheiate între societățile comerciale foste IAS-uri din județul Călărași și diverse firme particulare, menționăm că Ministerul Agriculturii nu dispune încă de listele actualizate referitoare la acest tip de contracte, acestea fiind în evidența FPS-ului. În acest moment, se fac demersuri pentru preluarea acestor liste în baza proprie de date, deci ca să fie la Ministerul Agriculturii.

Contractele de asociere au fost aprobate de către direcțiile teritoriale județene, respectiv de Fondul Proprietății de Stat, în conformitate cu atribuțiile acestora și pe baza datelor ce sunt emise de reprezentanții FPS-ului, în adunare generală.

Evidența actualizată a listelor, inclusiv a celor două societăți pe care le-ați enumerat dumneavoastră aici, deocamdată se află în posesia FPS-ului. În momentul în care le vom primi, o să vă putem da și aceste date.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Victor Neagu, pentru a dezvolta interpelarea: "Balanța necesar - consum la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr și măsuri de valorificare a producției la aceste culturi".

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Victor Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este cunoscut faptul că agricultura, la ora actuală, străbate o criză profundă, o criză structurală, economico-financiară și de producție. În ultimul timp, producțiile agricole au scăzut la limite îngrijorătoare, producția animalieră a scăzut și ea, a fost decimată prin lichidarea complexelor de porci și păsări, ceea ce a deschis cale liberă României la importuri de carne, lapte, zahăr, făinoase, legume și altele.

Însușirea programului ASAL a creat un vid legislativ, s-au abrogat o serie de legi, cum ar fi Legea nr.83/1993, Legea nr.20/1996, iar fondurile pentru campaniile agricole, pentru semințe, pentru valorificare au fost acordate de multe ori post factum și au fost ineficiente. Au apărut și acte normative care au defavorizat sectorul alimentar românesc, politici vamale eronate, favorizante chiar. De aceea, ne întrebăm, astăzi, alături de cei foști 40.000 de specialiști, dintre care au mai rămas circa 25.000, restul lucrând în comerț și în orice altceva, fie sunt lăsați la dispoziția organelor locale, ceea ce a arătat o oarecare indiferență și, dacă vreți, anul acesta, leptospiroza, meningita virală, conjunctivita sunt unele dintre manifestările acestor forme de lipsă a specialiștilor.

Astfel încât, domnule ministru, suntem îngrijorați: campania agricolă este declanșată, știm că nu este motorină în țară, știm că o serie de unități, fostele IAS-uri, cercetările, institutele, sunt scoase de la utilizarea cupoanelor pentru motorină. Ne întrebăm, deci, firesc, la ora actuală, care este balanța la produsele importante, grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, balanța necesar - consum, și ce a întreprins ministerul, până la ora actuală, sau ce va întreprinde în toamna aceasta, pentru o valorificare corectă a acestor produse.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră va fi dat de domnul secretar de stat Ștefan Pete.

Vă rog, domnule secretar.

Se pregătește domnul deputat Ion Munteanu.

Domnul Ștefan Pete:

Eu voi puncta doar. Răspunsul este destul de lung, așa că eu voi puncta câteva probleme de fond.

Aș vrea să vă spun, prima dată, despre balanța grâului, că, în acest an, producția totală, de 4,6 milioane tone de grâu, este suficientă pentru a asigura consumul intern până la recolta nouă.

Este adevărat că, față de anul trecut, s-a cultivat cu 16% mai puțină suprafață și că producția obținută a fost cu 10% mai mică, dar accentuez că, cu toate acestea, o să vedeți din balanță, se asigură necesarul.

La producția de porumb se preconizează o producție totală de 9.900.000 tone, deci aproape 10.000.000 de tone de porumb, care, față de anul trecut, este mai mică, ca suprafață, cu 2,2%, dar producția medie este ceva mai mare, astfel că producția obținută a crescut cu ceva. Deci, cu 17% avem o producție medie mai bună, în acest an, se preconizează, la porumb, decât în anul anterior. Aici o să avem și un surplus de produs, deci avem disponibil și pentru export.

La floarea-soarelui, vreau să vă spun că producția ce s-a estimat a se obține în acest an este mai mare, comparativ cu anul precedent, aceasta ca urmare a faptului că producția a fost contractată din timp de către fabricile producătoare de ulei. La această cultură, consumul intern este asigurat în întregime și există și o mică disponibilitate pentru a se exporta.

Situația nu este favorabilă la sfecla de zahăr, unde suprafața planificată nu a fost realizată din start, iar suprafața, vizavi de anul trecut, a fost însămânțată doar în proporție de 41%, deci 65.000 de hectare, comparativ cu 114.000. Deci producția de sfeclă nu acoperă, în totalitate, necesarul intern de consum al producției de zahăr, deci pentru fabricile de zahăr. Fabricile de mult practică, știm foarte bine, acea procedură de a importa zahăr brut, așa că diferența, de data aceasta, se va completa cu prelucrarea zahărului brut, vizavi de producția de zahăr din sfeclă.

Sunt enumerate, în răspunsul nostru, mai multe măsuri care au fost întreprinse de Ministerul Agriculturii pentru valorificarea producției, și aici aș enumera doar câteva, deci Ordonanța privind aprobarea primei de 200 de lei la grâu, Ordonanța privind aprobarea primei de export la grâu și la porumb, Hotărârea de Guvern care a modificat la 22% taxa pe valoarea adăugată pentru importul zahărului brut, unde taxa a fost zero, Hotărârea de Guvern, tot din acest an, care a modificat majorarea taxei vamale de la 25 la 45% la importul de zahăr brut și, nu în ultimă instanță, proiectul de Ordonanță care ar reglementa acordarea primei de 300 de lei, primă la grâu pentru producătorii agricoli, pentru grâu de panificație.

Am și situația exporturilor, vi le prezint în scris.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Ion Munteanu, pentru a dezvolta interpelarea: "Activitatea de privatizare a IAS-urilor".

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ion Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii și are ca obiect următorul lucru. În perioada următoare, societățile comerciale cu capital majoritar de stat, fostele IAS-uri, urmează să fie privatizate. Pentru a nu se distruge aceste exploatații agricole până în momentul privatizării, această structură agricolă trebuie să funcționeze, menținând integritatea patrimonială, parcurgând, organizatoric și tehnic, fluxurile tehnologice. Pornind de la această necesitate, vă rog să clarificați câteva aspecte legate de obiectul interpelării: ce măsuri concrete urmează a se lua, în perioada premergătoare privatizării, pentru menținerea integrității patrimoniului acestor unități; care este politica concretă a Ministerului Agriculturii și Alimentației și actele normative emise pentru desfășurarea, în condiții normale, a campaniei de toamnă în aceste societăți, știut fiind că, în marea lor majoritate, sunt blocate financiar.

Rog ca răspunsurile să se comunice în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Ștefan Pete, aveți cuvântul pentru a răspunde la interpelare, așa cum a solicitat domnul deputat, în formă scrisă și orală.

Domnul Ștefan Pete:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am răspunsul și în scris.

Societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat din agricultură știți foarte bine că au provenit din fostele IAS-uri. Din punct de vedere patrimonial, Ministerul Agriculturii administrează terenurile agricole aparținând domeniului public al statului și terenurile din domeniul privat. Aici se află institutele de cercetări, stațiunile și unitățile de învățământ agricol, respectiv companiile și societățile naționale.

În perioada premergătoare privatizării societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri agricole, ministerul a dispus, în teritorii, prin direcțiile noastre, următoarele măsuri: în primul rând, concesionare, prin negociere directă cu societățile care dețin în administrare terenuri, în conformitate cu Legea nr.99 privind accelerarea reformei economice, a suprafețelor de teren agricol strict necesare realizării obiectului lor de activitate, toate acestea după avizarea documentației justificative, la situația economico-financiară existentă. Conform prevederilor art.5 din Hotărârea nr.517, care se referă la delimitarea suprafețelor de terenuri, Ministerul Agriculturii, în calitate de concedent, va exercita, în numele statului, prerogativele dreptului de proprietate asupra acestor terenuri care aparțin domeniului public și privat. După aceea, s-a dispus concesionarea prin licitație publică, în conformitate cu Legea nr.219, a suprafețelor de teren agricol deținute de societățile comerciale aflate în faliment. S-a dispus concesionarea prin licitație publică a terenurilor agricole deținute în administrarea societăților care nu pot asigura exploatarea în condiții de eficiență economică. Totodată, s-a dispus schimbarea conducerii acelor societăți care au restanțe la plată vizavi de locatori și acționari sau care nu au administrat în mod corect patrimoniul societăților, punerea la dispoziția persoanelor îndreptățite, deci a locatorilor, a terenurilor cuvenite legal, care sunt delimitate în sole compacte, anularea anumitor contracte de asociere în participațiune, care au avut obiect de exploatare a suprafețelor și a fost interzisă, încă de la începutul anului 1998, divizarea societăților comerciale din agricultură, fără avizul prealabil al ministerului.

De asemenea, în scopul urgentării procesului de privatizare, se lucrează, împreună cu FPS-ul, și se va înființa o subcomisie de concesionare, în care vor fi cooptați și specialiști din Ministerului Agriculturii și din Fondul Proprietății de Stat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Traian Sabău, pentru a dezvolta interpelarea: "Executarea de lucrări de consolidare a versantului de pe malul stâng al barajului Brădișor, județul Vâlcea, care a afectat siguranța circulației pe drumul național Brezoi – Voineasa".

Aveți cuvântul.

Domnul Traian Sabău:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor și domnului ministru Traian Băsescu, este punctiformă și ea se referă la faptul că Administrația Națională a Drumurilor a dat dovadă de superficialitate și lipsă de răspundere față de situația gravă creată pe Drumul Național 7-A Brezoi – Voineasa și, totodată, prin modul cum au abordat această problemă atât din punct de vedere al proiectării, cât și din punct de vedere al execuției și alegerii constructorilor.

Vreau să vă aduc la cunoștință, domnule ministru, pe această cale, că ebulmentul creat pe D.N.7 la kilometrul 47 pune în pericol stabilitatea barajului, siguranța circulației și chiar o rețea de 110 kilovolți Ciunget – Sibiu, care, bineînțeles, are niște consecințe foarte grave. Din punct de vedere social, ea pune în situația izolării unor localități din amonte de barajul Brădișor, lipsindu-i de asistență medicală, de aprovizionare și chiar întreruperea activității unor instituții sau societăți comerciale și cu specific turistic, și cu specific industrial. Tratarea cu superficialitate, așa cum s-a făcut, a acestei probleme poate conduce la accidente umane, prin suprinderea în timpul circulației a mijoacelor particulare sau a mijoacelor de transport în comun.

Bineînțeles că una dintre problemele deosebite, tot din punct de vedere tehnic, este faptul că, prin neluarea de măsuri la consolidarea acestui ebulment, poate duce la instabilitatea barajului, prin afectarea versantului stâng, în care este încastrat barajul, fapt ce poate conduce la niște catastrofe, prin ruperea acestuia și, bineînțeles, prin spălarea, din aval, a tuturor localităților.

Cred că, prin această interpelare, Ministerul Transporturilor va putea mobiliza Administrația Națională a Drumurilor să dea dovadă de seriozitate și să trateze această problemă, întrucât ea se întinde pe parcursul a mai multor ani și nu s-au luat măsuri de punere în siguranță a circulației pe acest drum.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Transporturilor, răspunsul, la această interpelare, va fi dat de domnul secretar de stat Adrian Marinescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Sabău Traian, putem să vă spunem următoarele. Barajul Brădișor, județul Vâlcea, situat pe Valea Lotrului, la kilometrul 17 plus 600 pe D.N.7-A, a fost construit de către Ministerul Energiei Electrice în anii '70 - '80. Varianta de ocolire a actualului D.N.7-A, executată de către Ministerul Energiei Electrice, a fost preluată de către Ministerul Transporturilor și clasificată ca drum național după circa 4 ani de zile de tergiversări, adică în anul 1988, datorate, în primul rând, neexecutării, de către Ministerul Energiei Electrice, a lucrărilor de consolidare ale versanților, precum și a lucrărilor de colectare, dirijare și evacuare a apelor meteorice de pe versanți.

Ceea ce s-a întâmplat anul acesta, în perioada 6 martie – 13 august, reprezintă tocmai consecința faptului că nu au fost executate aceste lucrări de către constructorul barajului. De fiecare dată, Administrația Națională a Drumurilor a luat măsuri urgente de îndepărtare a materialelor provenite din alunecările de pe versanți. În acest sens, districtul Voineasa, aflat la 30 km de baraj, a fost dotat cu utilaje și mijloace de transport, pentru a putea interveni rapid la fiecare ploaie torențială.

Dacă stabilitatea versanților pune în pericol barajul, beneficiarul acestuia și cei care au proiectat și executat lucrarea trebuie să rezolve problemele de stabilitate, și nu administratorul drumului, care l-a preluat în exploatare neavând nici o responsabilitate privind stabilitatea întregii zone, ci numai asigurarea fluenței circulației rutiere.

Vă rugăm să vă adresați celor ce, așa cum spuneți, au abordat problema atât din punct de vedere al proiectării, cât și din cel al execuției și al alegerii constructorului barajului și drumului de pe coronament.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Baban.

Dumneavoastră aveți să dezvoltați interpelarea: "Repararea drumului din șoseaua Botoșani – Dorohoi către Memorialul Mihai Eminescu".

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Stefan Baban:

Deci, în anul 2000, la 15 ianuarie, se împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu.

În comuna Mihai Eminescu sunt două puncte importante, la care nu se poate ajunge, din cauza stării deplorabile a drumului de acces de la șoseaua Botoșani – Dorohoi la Memorialul "Mihai Eminescu" din Ipotești și la Lacul cu nuferi.

Rog pe domnul ministru Traian Băsescu să găsească soluții pentru repararea acestui drum. Aceasta e una.

Și mai am una către învățământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiți.

Domnul Ștefan Baban:

A doua se referă la o rugăminte către domnul ministru Andrei Marga, și obiectul interpelării este următorul. După cum bine știți, județul Botoșani, din cauza epidemiei de meningită, a dat startul, în anul școlar 1999 - 2000, mai târziu cu două săptămâni. La școală, elevii au nevoie și de manuale care, la această oră, nu se găsesc în librării. O parte din școli dețin manuale vechi de 4 – 5 ani, pe care le dau elevilor. Unele din aceste manuale sunt într-o stare deplorabilă și există pericolul ca elevii să-și mai transmită și ceva boli, cu această ocazie.

Când se vor găsi manuale școlare ediția 1999, la vânzare, în librării, domnule ministru Andrei Marga? Sper că nu la sărbătorile de iarnă, având în vedere că elevii din clasa a XII-a au de susținut și examenul de bacalaureat și cel de admitere în facultăți.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, pentru răspuns la prima interpelare, domnul secretar de stat Adrian Marinescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Ștefan Baban, Drumul Național D.N.29 P Botoșani – Dorohoi, în lungime de 6,150 km, se prezintă în condiții bune. Drumurile care se desprind din drumul național și duc la Casa memorială și la Lacul cu nuferi sunt în administrarea Consiliului județean Botoșani și se prezintă în stare necorespunzătoare. Lungimea totală este de 5,7 km și se compune din: drumul comunal 62, în lungime de 2,3 km, cu lățimea de 6 m; drumul comunal 61, în lungime de 2,3 km, cu lățimea tot de 6 m și ulița sau drumul forestier, în lungime de 1,1 km, cu lățimea de 3,50 m, care se află într-o stare avansată de degradare.

Conform legislației în vigoare, obligația întreținerii și refacerii acestor drumuri comunale revine Consiliului județean Botoșani, care a primit, prin Fondul special al drumurilor, cota care îi revine. Noi înțelegem că suma care a fost repartizată Consiliului județean Botoșani nu este suficientă. Eu, chiar sâmbătă, am fost la Stânca-Kostești, cu ocazia inaugurării punctului de trecere a frontierei, iar un director de la Administrația Drumurilor a fost la Ipotești și a văzut despre ce e vorba.

Eu am speranța că, în funcție și de sumele care se vor mai recupera pentru Fondul special al drumurilor de la datornicii pe care îi avem, rafinăriile, constructorii de automobile, domnul ministru Traian Băsescu, care este ordonatorul acestui fond, va manifesta înțelegere pentru această situație și sper eu că se vor găsi sumele necesare, circa 1,5 – 2 miliarde, pentru, să zicem, suplimentarea Fondului la Consiliul județean, pentru a se putea reface măcar drumul principal până la Casa memorială, în această fază, pentru că, dacă facem ceva foarte superficial, imediat, după trecerea iernii, înseamnă că se va distruge. Măcar să-l facem în condiții acceptabile, până la Casa memorială. Deci eu sper, astăzi și mâine domnul ministru nu este aici, o să-i expun problema și sper să se aprobe această suplimentare de sumă, pentru a se putea reface drumul până la Casa memorială.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, o să primiți răspunsul în scris, da? Domnule deputat Baban, aveți o interpelare și către Ministerul Educației? Vă rog să v-o prezentați. Ați prezentat-o? Bun, deci, le-ați prezentat pe amândouă. Atunci, din partea Ministerului Educației Naționale, domnul secretar de stat Mircea Fronescu. Vă rog să luați cuvântul, domnule.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Problema manualelor școlare este una dintre prioritățile Ministerului Educației Naționale și, în acest sens, se fac permanent eforturi pentru asigurarea pentru toți elevii a manualelor școlare.

Referitor la problema ridicată de domnul deputat Ștefan Baban, vă informăm că o delegație formată din reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și Inspectoratului școlar județean Botoșani a vizitat mai multe unități școlare din acest județ, precum și depozitul de carte școlară al inspectoratului școlar.

În urma controlului efectuat și din nota informativă remisă de către inspectoratul școlar, rezultă că, în majoritatea unităților de învățământ din județ, există manuale școlare, așa cum s-a văzut și din controlul în clase, iar în celelalte unități, manualele vor fi asigurate în cel mai scurt timp posibil, prin procesul de recartare care se desfășoară în prezent.

În esență, pentru că dumneavoastră vă referiți mai ales la clasele a XII-a, vă pot informa numai că au existat probleme pentru manualele claselor X-XII datorită deciziei Editurii didactice și pedagogice, de altfel singura în competiție, de a opri editarea de manuale, neanunțând în timp util ministerul nostru și făcând ca manualele destinate vânzării către elevi să nu ajungă în cantități suficiente în punctele de difuzare, adică s-au distribuit, mai bine spus, doar manualele existente în stoc.

Prin negocieri s-a stabilit să se realizeze un contract de asociere cu alte edituri care vor produce aceste manuale și vă pot informa că majoritatea au ieșit, sunt scoase din tipar și, deci, urmează să ajungă în timpul cel mai scurt la elevi.

Apreciem interesul manifestat de domnia voastră pentru problemele cu care se confruntă învățământul românesc și vă asigurăm de întreaga noastră cooperare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Ionescu. Dânsul urmează să dezvolte interpelarea: "Poziția Ministerului Educației Naționale față de inițiativele UDMR-ului de a înființa institute de învățământ superior numai cu limba de predare maghiară".

Aveți cuvântul, domnule deputat, în intervalul de trei minute.

Domnul Nicolae Ionescu:

Am timp. Vă mulțumesc. Nici nu va fi nevoie, aștept răspunsul mai detaliat al domnului ministru secretar de stat.

Domnule președinte,

Permiteți-mi întâi să remarc că, din nou, se introduce o practică, nu mă refer la domnul ministru, dânsul tot este secretar de stat, miniștrii nici nu mai vin aici; mai nou, trimit consilierii; nici un secretar de stat, trimit consilierii; nu la mine, dar am văzut la ceilalți colegi. Eu rog conducerea Camerei să facă demersurile necesare pentru a intra într-o stare de normalitate.

Pentru domnul ministru care reprezintă MEN-ul, aș dori acum, în prezent, astăzi, în ultimul ceas, să cunosc poziția oficială a acestuia față de pretențiile, acțiunile tot mai insistente și neavenite ale UDMR-ului de a înființa și organiza institute de învățământ superior numai cu limba de predare maghiară, vehiculându-se că se primesc niște fonduri primite de la Budapesta, sume de 2 miliarde sau mai mult.

De asemenea, aș vrea să știu unde se preconizează înființarea acestora. Aș mai dori să aflăm în ce fază se află demersurile UDMR de înființare a unor universități cu limba de predare numai în maghiară.

Deci, în acest moment, care este această situație?

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Mircea Fronescu, vă rog să răspundeți la interpelarea domnului deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule deputat Nicolae Ionescu, până în prezent, Ministerul Educației Naționale nu a primit nici o solicitare din partea vreunei organizații de a înființa, cu fonduri primite din partea Ungariei, instituții de învățământ superior în care limba de predare este numai maghiara. Acest fapt a fost menționat și în Adresa Ministerului Educației Naționale nr.860 din 15 septembrie 1999. Ca urmare, Ministerul Educației Naționale nu are date în ce privește localitatea în care ar urma să se înființeze o astfel de instituție.

Ministerul Educației Naționale subliniază că înființarea unei instituții de învățământ superior se realizează prin procedurile legale cuprinse în Legea nr.88/1993, modificată și completată prin Legea nr.144 din 1999. Totodată, conform Legii nr.151 din 1999, deci, proaspăt votată, privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36 din 1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului, nr.84 din 1995, limbile de predare în instituțiile de învățământ multiculturale se stabilesc în cadrul legii de înființare. Dar, repet ideea, noi nu avem până în prezent nici o solicitare de înființare a așa ceva. Ceea ce spuneați domnia voastră, despre demersurile de înființare a unei fundații pro universitate "Partium", asta-i cu totul altceva, deci, nu are caracter de instituție de învățământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu pentru a dezvolta interpelarea adresată Băncii Naționale și care are ca obiect problemele BANKCOOP-ului. Aveți cuvântul, domnule deputat, în limita celor trei minute.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte, cred că va fi mai scurt.

Din luna mai 1999, BANKCOOP, filiala Rădăuți nu mai face plăți, iar fondul de risc este blocat, se spune pe la noi, de către guvernatorul Băncii Naționale. Depunătorii din municipiu și din zonă, din luna mai și până în prezent, mereu solicită sumele depuse sau sume parțiale din depozitele lor și nu primesc bani. Cei mai mulți depunători sunt pensionari, oameni cu venituri mici sau fără venituri, atrași de BANKCOOP pentru dobânzile mai mari la vremea depunerii sumelor. Între timp, acești oameni s-au îmbolnăvit, în familiile lor s-au adunat diverse datorii, ba chiar și decese, și foarte mulți au ajuns în situații disperate.

Acum, se adună grupuri de câte 10-100 de oameni și fac tot felul de tabele în timpul nopții și așteaptă la ușile băncii pentru a primi banii, atât de greu adunați de ei și depuși pentru vremuri și mai grele.

Situația a devenit extrem de tensionată și poate căpăta forme nedorite. Ei ni s-au adresat nouă și vă rog să mă credeți că m-a impresionat grupul de oameni care ni s-a adresat nouă și autorităților locale și așteaptă un răspuns cât de cât optimist din partea domniilor voastre. Și anume, care este răspunsul la întrebarea: să se precizeze când vor primi sumele de bani, fie măcar și cele garantate, toți depunătorii din municipiu și zona Rădăuți.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Băncii Naționale, viceguvernatorul, domnul Mihai Bogza. Aveți cuvântul, domnule viceguvernator, pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu.

Domnul Mihai Bogza:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Situația descrisă de dumneavoastră este reală. Incapacitatea de plată a BANKCOOP-ului a devenit notorie de câteva luni bune și, într-adevăr, posibilitatea pentru ca persoanele fizice să-și recupereze sumele depuse la BANKCOOP stă în restituirea acestor sume de către Fondul de garantare a depozitelor, fond de garantare care acoperă sume depuse de persoane fizice în limita a 46,3 milioane lei. La aceasta se referă acea exprimare privind fondul de risc, evaluat la circa 45 milioane, cu o condiție, ca banca să fie declarată în mod oficial în faliment, respectiv de către justiție, nu de către Banca Națională.

De ce nu a fost declarată banca în faliment până acum? Din câteva motive. Întâi și întâi, banca se află acum în tratative relativ avansate cu o bancă de investiții "Credit Suisse First Boston", o societate recunoscută pe plan internațional, pentru ca aceasta să-i găsească noi investitori, noi acționari; deci, banca să fie vândută unor firme străine, unor alte bănci străine.

În momentul de față, negocierile cu acești consultanți financiari sunt foarte avansate. Memorandumul de prezentare a băncii a fost deja întocmit, a fost deja difuzat, se așteaptă reacția din partea potențialilor investitori. Sigur că noi, Banca Națională, nu vom amâna la nesfârșit luarea unei decizii. Dacă vedem că acest proces se perpetuează și nu se finalizează până la urmă sau nu sunt șanse suficient de mari să se finalizeze, noi vom lua decizia normală și naturală de a anunța falimentul băncii. Dar am apreciat noi că dacă am lua această decizie prea devreme, respectiv înainte de a aștepta un semn clar că aceste tratative merg într-o anumită direcție, am fi vulnerabil din două puncte de vedere, întâi și întâi pentru că oamenii, prin vinderea aceste bănci unui investitor puternic, și-ar putea recupera toate sumele de la bancă și ar pierde una dintre speranțe, majoritatea știu deja acest lucu, aceste tratative au fost anunțate de bancă prin niște comunicate pe care le pune, cel puțin aici, în București, tot timpul în vitrinele sale. Și, în al doilea rând, ne temem, bazat pe experiența în trecut pe care Banca Națională a avut-o și cu Credit Bank și cu Dacia Felix, că falimentul nu ar putea fi oficializat de justiție, deci, că noi am merge în justiție și totuși justiția ar refuza să recunoască realitatea acestui faliment, cum, încă o dată s-a întâmplat cu niște cazuri care sunt notorii.

De aceea, noi am amânat luarea unei decizii privind falimentarea acestei bănci, noi vă putem spune acum că am dat un ultimatum băncii, adică am dat un termen până la care așteptăm ca acest proces să se finalizeze. Nu am putut face acest termen public, pentru că banca ne-ar fi acuzat, pe bună dreptate, că îi slăbim poziția în negocieri, dar vă putem spune că acesta nu este de ordinul lunilor, ci de ordinul săptămânilor. V-o spun acuma, pentru că nu este presa de față.

Deci, această decizie nu va fi foarte mult întârziată, după care, sigur, mai departe totul va fi... fie că se finalizează în mod corespunzător, adică printr-un investitor străin, fie că se finalizează printr-un faliment. Mai departe procesul va trece în mâna justiției, și dacă se va finaliza printr-un faliment, există deja un exemplu, cu Banca "Albina", în care deponenții și-au recuperat într-un timp relativ rezonabil, numai trei luni, sumele depuse la bancă.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Intrăm în domeniul justiției. Are cuvântul domnul deputat Haralambie Irimescu pentru a-și dezvolta interpelarea, sesizarea domnului Terente Vasile din Bacău. Poftiți, domnule deputat.

Domnul Haralambie Irimescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Stimați colegi,

Dezvoltarea interpelării pe care am adresat-o săptămâna precedentă se adresază ministrului justiției. Perioada în care dumneavoastră conducți Ministerul de Justiție s-a făcut remarcată printr-o impresionantă serie de inițiative, prezentate în fața Camerelor legiuitoare, solicitând și obținând importante modificări ale sistemului de organizare judecătorească, ale statutului juridic al magistraților și, nu în ultimul rând, modificări de substanță ale celor mai importante coduri juridice. Măsurile luate de dumneavoastră nu numai că nu au determinat un reviriment al procesului justițiar, ci dimpotrivă, la toate nivelurile acestuia sunt înregistrate soluții și decizii ce contrariază întreaga societate și care țin capul de afiș al tuturor mijloacelor de informare.

Datorită calității pe care o dețin în Parlamentul României am primit numeroase sesizări din partea cetățenilor, pe care, în continuare, le-am adresat instituțiilor abilitate.

Din păcate, în multe rânduri am fost surprins neplăcut să constat că împotriva uzanțelor, dar și a obligațiilor profesionale ce le reveneau, au mandatat chiar instituția pe care solicitam să o analizeze să-mi răspundă, sau am primit răspunsuri formale și cu întârziere.

La data de 11 septembrie 1999, am primit o sesizare din partea domnului Terente Vasile din Bacău, prin care eram informat că, în luna septembrie 1998, v-a înmânat o plângere penală, formulată împotriva unor magistrați din Bacău. Până la data de mai sus nu a primit de la autoritățile judiciare nici un răspuns în legătură cu soluționarea acestei cauze, în afara unui răspuns din partea Direcției pentru coordonarea strategiilor de prevenire și combatere a corupției și a criminalității, înregistrat la nr.2739/MB din 20.X.1998, prin care i se făcea cunoscut că: "Memoriul dumneavoastră a fost trimis pentru competentă soluționare la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție". Care este stadiul cercetărilor și ce măsuri au fost întreprinse în vederea soluționării plângerii penale după un an de la înmânare?

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Gheorghe Mocuța, vă rog să interveniți pentru a prezenta răspunsul ministerului la interpelarea domnului deputat.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Domnule deputat Irimescu, la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților la 21.IX.1999, referitoare la stadiul cercetărilor și măsurilor luate pentru soluționarea plângerii domnului Terente Vasile din Bacău, am cerut Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție datele necesare formulării unui răspuns și sunt în măsură să vă comunic următoarele.

Prin plângerea adresată Ministerului Justiției, Terente Vasile a criticat actele de urmărire penală, efectuate de procurorul Opriș Octavian în Dosarul 232P/1997 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, precum și concluziile procurorului de ședință și deciziile luate de magistratul judecător pe parcursul cercetării judecătorești în care au fost făcute cercetări împotriva mai multor inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna avutului privat, prevăzută de art. 208 și 209 lit.a), e) și g) din Codul penal.

Pe parcursul urmăririi penale, cercetările au fost efectuate și față de inculpatul Terente Vasile pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, comisă de inculpatul Moșoni Laszlo György, constând în aceea că la data de 20-21 martie 1997 a ajutat la sustragerea meselor de biliard din barul Ambasador din Bacău, transportând cu mașina sa pe inculpați la locul faptei.

Prin rechizitorul din 16 mai 1997, procurorul Opriș Octavian a dispus trimiterea în judecată a celor 10 inculpați. Urmare a cererii formulate de inculpați, cauza a fost strămutată de Curtea Supremă de Justiție la Tribunalul Prahova, unde formează obiectul Dosarului 2077/1998. Această din urmă instanță, prin Sentința penală nr.190 din 1999, a dispus restituirea dosarului în vederea completării cercetărilor la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău. Împotriva acestei hotărâri, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, cât și o parte din inculpați au formulat apel, astfel încât, prin încheierea de ședință din 20 septembrie 1999, dosarul a fost înaintat, spre a se pronunța asupra cererilor, Curții de Apel Prahova, care încă nu a fixat termen de judecată.

Ținând seama, pe de o parte, că aspectele sesizate de Terente Vasile au fost însușite de instanțele de judecată cu ocazia cercetării judecătorești, având drept consecință o hotărâre de restituire a cauzei în vederea completării urmăririi penale, și că, pe de altă parte, nu se poate reține în sarcina magistraților săvârșirea vreunei fapte cu caracter penal, cu atât mai mult cu cât, până în prezent, nu s-a pronunțat încă o hotărâre judecătorească, prin Rezoluția 2085/7069 din 1998, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Secția anticorupție, urmărire penală și criminalistică, a dispus, în temeiul art.275 și 278 din Codul de procedură penală, respingerea plângerii formulate de petiționar împotriva magistraților Stranciuc Viorel, Macovei Valeriu, Dobrescu Voica, Opriș Octavian, Magheru Margareta și Vorniceasa Ioan.

În speranța că răspunsul nostru va găsi înțelegerea necesară, vă rog să primiți asigurarea considerației noastre.

Un exemplar al răspunsului l-am predat secretariatului Camerei Deputaților.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu, pentru a prezenta și dezvolta interpelarea: "Acțiuni ale procurorului Fălticeanu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul județean Neamț".

Domnul Viorel Burlacu:

Interpelarea mea este adresată, domnule președinte de ședință, domnului Valeriu Stoica, ministrul justiției, și se referă la faptul că în ziua de luni, 30 august, la Parchetul de pe lângă Tribunalul județean Neamț a avut loc o audiere neobișnuită. În fața procurorului Fălticeanu s-au prezentat redactorul șef și editorialistul săptămânalului de atitudine "Telegraful", directorul grupului de presă care editează publicația și un colaborator extern, nimeni altul decât directorul Filialei județene a Arhivelor Statului. Împotriva lor, un salariat al Muzeului de Istorie, Emmanuel Nadler, cunoscut și ca ziarist, sub numele de Emil Nicolae, formulase o acuzație fără precedent pe meleagurile nemțene, propagandă naționalist-șovină. Reclamații au fost convocați la Parchet, prin telefon, fără a primi vreo înștiințare scrisă. Au fost audiați în prezența reclamantului, fără asistență din partea unui avocat.

Procurorul Fălticeanu a mers mai departe și le-a sugerat redactorului șef și editorialistului ce să scrie în declarație. Neoficial am aflat că acuzația a căzut repede. Ziariștii nu făcuseră altceva decât să-i reamintească reclamantului că se ferește să semneze cu numele real. O simplă pastilă, una acidă, dar atât, iar directorul Arhivelor Statului, filiala Neamț, care publicase un serial despre legionarii din Neamț, nu făcuse altceva decât să aleagă fragmente dintr-o lucrare științifică - teza sa de doctorat. Pe scurt, nici urmă de propagandă naționalist-șovină.

Dar, domnule ministru, spuneți-mi și mie ce lege și ce norme de procedură îi permit procurorului Fălticineanu să ancheteze niște oameni în felul scandalos în care a făcut-o? Ce misiune de intimidare a îndeplinit procurorul de i-a făcut pe reclamați să refuze a comenta oficial pățania lor? Nu sunt avocatul ziariștilor și nici al directorului Arhivelor Neamț. Ziariștii, după cum știu eu, au alte preferințe politice decât PRM, unul dintre ei fiind chiar liberal convins din 1990 încoace.

Mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră, ce pot păți niște simpli cetățeni care sunt audiați la Parchetul nemțean, dacă ziariștilor și directorului arhivelor li se poate aplica un tratament "a la Fălticeanu"?

Cu speranța că procurorul, în lipsa ministrului, va da explicațiile cuvenite, vă reamintesc că, în repetate rânduri, v-ați declarat ferm în favoarea libertății de expresie și împotriva abuzurilor îndreptate împotriva presei.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să luați cuvântul pentru a răspunde la interpelarea ce v-a fost adresată de domnul deputat Viorel Burlacu.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră prin care calificați ca abuzivă și intimidantă activitatea domnului procuror Ion Fălticeanu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, cu prilejul efectuării cercetărilor prealabile începerii urmăririi penale în cazul directorului general al Grupului de presă TLM, a redactorului șef al săptămânalului "Telegraful", a unui ziarist de la același săptămânal și al directorului filialei județului Neamț a Arhivelor Naționale, vă aduc la cunoștință următoarele, după răspunsul primit de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Cazul concret citat de dumneavoastră a făcut, într-adevăr, obiectul lucrărilor dosarului penal 540P/99 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț. Din informarea prim-procurorului acestui parchet, rezultă că, la data de 24 august 1999, ziaristul Nadler Emmanuel, care publică sub pseudonimul literar Emil Nicolae, a depus un denunț scris pentru săvârșirea infracțiunii de propagandă naționalist-șovină, prevăzută de art.317 din Codul penal, împotriva lui Petru C.Frăsilă, Traian Socea, Constantin Viorel Cosma, toți de la Grupul de presă TLM Neamț și Gheorghe Radu, directorul filialei județului Neamț a Arhivelor Naționale.

Acuzațiile reclamantului vizau faptul că, în mai multe numere ale săptămânalului nemțean "Telegraful", au apărut unele materiale apreciate de acesta ca având un conținut antisemit, de care, în opinia sa, se fac vinovate cele patru persoane mai sus menționate.

Cercetările prealabile în acest caz s-au efectuat de către domnul procuror Ion Fălticeanu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, căruia i-a revenit competența, conform prevederilor art.27.1 lit.a) din Codul de procedură penală.

Pe baza probelor administrate în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale, din Rezoluția nr.540P/99 din 9 septembrie 1999, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de toate persoanele reclamate pentru infracțiunile prevăzute de art.317 și 206 din Codul penal, apreciindu-se că nu rezultă existența unor elemente constitutive ale infracțiunii de propagandă naționalist-șovină, iar în prezența infracțiunii de calomnie, pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângere prealabilă, partea vătămată, Nadler Emanuel, a declarat că nu înțelege să facă acestă plângere.

Aspectele invocate de dumneavoastră, că procurorul ar fi încălcat în timpul efectuării cercetărilor anumite reguli de bază procesual penale privind modul de citare a persoanelor reclamate, garantarea dreptului de apărare și modul de ascultare a acestora, nu se confirmă.

Astfel, potrivit art.175 alin.1 din Codul de procedură penală, "Chemarea unei persoane în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată se poate face și prin notă telefonică sau telegrafică", nu numai prin citație scrisă.

De asemenea, audierile efectuate în ziua de 30.VIII/1999 la sediul organului de urmărire penală s-au realizat cu respectarea prevederilor art.70 alin.2 și 3 Cod procedură penală, în sensul că persoanelor reclamate li s-a adus la cunoștință, în mod legal, motivul chemării și conținutul denunțului formulat de Nadler Emanuel, după care, fiecare a dat o declarație scrisă personal, pentru a-și exprima punctul de vedere în legătură cu învinuirea adusă.

Înainte de începerea audierilor, procurorul le-a pus în vedere persoanelor reclamate că, în conformitate cu prevederile art.171 alin.1 din Codul de procedură penală, au dreptul să fie asistate de apărător, dar acestea, negăsindu-și în totalitate vinovăția, au apreciat că își pot formula singure apărările. Numirea unui apărător din oficiu nu a fost necesară, deoarece nici una din cele patru persoane reclamate nu se aflau în vreuna din situațiile prevăzute de textul art.171 alin.2 privind asistența obligatorie.

Nu a rezultat nici faptul că procurorul ar fi sugerat vreuneia dintre persoanele reclamate să facă anumite precizări, completări sau rectificări în declarații cu prilejul audierii acestora.

În concluzie, verificările au pus în evidență faptul că domnul procuror Fălticeanu nu a avut un comportament abuziv cu prilejul cercetărilor în cazul citat, respectând drepturile și garanțiile procesual penale, stabilite prin lege.

De asemenea, consider că în contextul dat, etichetarea activității procurorului ca o misiune de intimidare nu are nici un suport real, acesta realizându-și doar atribuțiile de a efectua urmărirea penală, în condițiile prevăzute de lege.

Vă menționăm că un exemplar al acestui răspuns l-am înaintat și Secretariatului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Ședința din această după-amiază se încheie la ora 19,48.

Mâine dimineață, Camera Deputaților își începe activitatea la ora 8,30. În prima parte vor avea loc intervențiile deputaților pe diferite declarații politice, iar începând de la ora 10,00 se va lua în dezbatere moțiunea inițiată de Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, moțiune care și-a găsit sprijin și din partea altor grupuri parlamentare.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora l9,50.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 5 octombrie 2022, 11:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro