Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 25, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 25-04-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 25, 1996

Dezbateri la proiectul de lege asupra aprobării Planului de amenajare a teritoriului național, căi de comunicații

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Rațiu, vicepresedintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Konya Hamar Alexandru , secretari.

 

Domnul Ion Rațiu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar ședința de astăzi a Camerei Deputaților deschisă, anunțându-vă că din totalul celor 340 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 225; 115 deputați sunt absenți și 17 deputați participă la alte acțiuni parlamentare.

Deci, cvorumul de lucru este de 171, el fiind intrunit, potrivit art.128.

Înainte de a intra în ordina de zi, domnul deputat Marinescu dorește să ia cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu inima cernită de durere vreau să vă anunț decesul colegului nostru, Dan Cristian Popovici, cel care a fost președintele Comisiei pentru agricultură.

Nu este nevoie să vi-l prezint. Dumneavoastră știți cu câtă pasiune și ardoare a muncit pentru finalizarea unor legi în agricultură.

V-aș ruga, în memoria celui care a fost Dan Cristian Popovici, să păstrăm un minut de reculegeare.

(Se păstrează momentul de reculegere)

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Intrăm în ordinea de zi și urmează a fi luate în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru această săptămână.

Rog Comisia pentru amenajarea teritoriului să ia loc în lojă.

Domnul Ciumara nu este aici ? Cine conduce comisia ? Dumneavoastră ? (adresare domnului Mircea Mihai Munteanu, care a luat loc în loja rezervată comisiei)

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din loja comisiei):

Eu reprezint comisia.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Perfect. E în regulă.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național.

Dacă din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul.

 
 

Domnul Crișan Popescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit programului Guvernului de restructurare și dezvoltare economică, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajare a Teritoriului are și sarcina stabilirii obiectivelor planului de amenajare a teritoriului național ca suport al dezvoltării complexe a teritoriului.

Impreună cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și alte ministere, cu consultarea consiliilor județene, ministerul nostru a inițiat elaborarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea I - Căi de comunicație -, ca primă secțiune prioritară.

În conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor, Planul de amenajare a teritoriului național se aprobă prin lege.

Secțiunea "Căi de comunicație" este parte determinantă și prioritară a amenajării teritoriului național, stabilirea strategiei de dezvoltare a infrastructurii majore de interes național, reprezentând o cerință esențială a politicii generale de dezvoltare economico-socială a țării.

Pentru fundamentarea proiectului de lege s-au finanțat studii și cercetări, elaborate într-o abordare pluridisciplinară, cu participarea unor unități specializate în domeniu.

Studiile și cercetările elaborate au urmărit obiective fundamentale legate de integrarea în rețeaua europeană, ameliorarea deservirii interioare a teritoriului, dezvoltarea rețelei existente, reliefând multiple disfuncționalități ale rețelelor căilor de comunicații. Căile de comunicație din România sunt tributare în privința funcționării, a densității globale, a calității și siguranței circulației sau a gestionării lor în raport cu situația unor țări din Europa.

Secțiunea care se prezintă astăzi aprobării dumneavoastră cuprinde comunicațiile pe sol, căi ferate, drumuri, pe apă, căi navigabile pe mare, Dunăre, în aer, căi aeriene, care definesc bazele unei rețele naționale de căi de comunicații ca atare.

Propunerile de dezvoltare prezentate în lege s-au făcut distinct în hărți anexe la lege ce cuprind, în principal: dezvoltarea rețelei de căi rutiere, dezvoltarea rețelei de căi feroviare, dezvoltrea rețelei de căi navigabile, dezvoltarea rețelei de căi aeriene.

Legea recunoaște, de asemenea, lucrările prevăzute drept cauză de utilitate publică și instituie obligtivitatea preluării acestora în concepția de amenajare a teritoriului județelor, municipiilor, orașelor sau comunelor. În acest sens, legea instituie obligativitatea pentru autoritățile administrației publice centrale și locale de a coopera pentru asigurarea aplicării prevederilor legii, având în vedere impactul important al dezvoltării căilor de comunicație asupra amenajării și dezvoltării teritoriilor traversate și deservite de aceste căi, corelarea inițiativelor și politicilor duse de către stat cu proiectele, inițiativele și consultarea colectivităților teritoriale respective, măsuri de rezervare a terenurilor afectate căilor de comunicație, de ocupare și scoatere din producție agricolă și silvică și prevederea acestor măsuri în planurile de afectare a solurilor sau a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului.

Se estimează că efortul financiar care se derulează pe termen scurt, mediu sau lung, în perspectiva anilor 2005-2010 în funcție de prioritățile ce se vor stabili, este de 135 mii miliarde lei, în prețuri ianuarie 1994, din care: pentru dezvoltarea rețelei de căi rutiere 34 mii miliarde lei, pentru dezvoltarea rețelei de căi feroviare 30 mii miliarde lei, pentru dezvoltarea rețelei de căi navigabile 29 mii miliarde lei. Costurile prezentate sunt estimative, ele arătând dimensiunea efortului financiar ce se derulează în timp ca punct de pornire. Costurile pot fi mult diferite față de cele prezentate în funcție de unele dificultăți majore legate de teren sau de diversitatea mare a lucrărilor. Valorile reale se pot stabili numai în urma unor studii de fezabilitate pentru fiecare lucrare în parte.

Căile de comunicație ce se prezintă aprobării dumneavoastră au fost racordate cu interesele cunoscute ale țărilor învecinate și cu orientările Uniunii Europene pentru dezvoltarea politicii de transporturi și căi de comunicații.

Pentru aducerea la îndeplinire a sistemului de comunicații paneuropean, Conferința paneuropeană a stabilit 3 etape de finalizare: pe termen scurt, mediu și lung, din care, într-o primă etapă de circa 5 ani, fiecare țară urmează a-și stabili acțiuni de integrare graduală, legat de întocmirea de studii, de proiecte de fezabilitate, de impact asupra mediului, de stabilirea cadrului de rețele majore, pregătirea exproprierilor, facilități de trecere a frontierei.

Dezvoltarea rețelei de căi de comunicație pe apă, sol, aer este în corelare și cu acțiunile la care România este semnatară, cum ar fi: programul TEM privind rețeaua de autostrăzi nord-sud sau programul de coridoare de căi ferate TER, programe sub egida Comisiei economice pentru Europa, Comisiei Europene și a Programului de dezvoltare a Națiunilor Unite.

Se menționează că este pentru prima oară în țara noastră când se prezintă o abordare globală, unitară și coerentă a dezvoltării rețelelor majore de căi de comunicații, în contextul integrator al amenajării teritoriului.

Este o acțiune cu valoare economică, în sensul unui suport investițional, cu valoare politică, sub aspectul contribuției la unitatea și apărarea națională, dar și cu valoare socială, legată de facilitățile de trecere a frontierelor și asigurarea confortului transportului, în contextul integrării europene, pentru cetățeanul român, până mai ieri, obstrucționat și foarte umilit în deplasările sale în afara granițelor.

Precizăm că prevederile prezentei legi sunt în conformitate cu Acordul european de asociere între România pe de o parte și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 și ratificat de Parlament României prin Legea nr.20/1993.

Astfel, potrivit art.83 din Acordul european, se menționează că părțile vor dezvolta și întări cooperarea între ele, astfel încât să dea posibilitatea României să restructureze și să modernizeze transportul și să faciliteze tranzitul comunitar prin România pe căi rutiere, feroviare,pe căi navigabile interioare și transportul combinat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Din partea Comisiei, sesizate în fond, pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, are cuvântul domnul deputat Mircea Mihai Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Temeiul juridic al acestui act legislativ, pe care urmează să îl dezbatem, se cuprinde în prevederile Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, conform cărora se cere ca planul de amenajare a teritoriului național să fie aprobat prin lege.

Prezentul proiect de lege, cel care se referă la căile de comunicații și care constituie Secțiunea I a Planului de amenajare a teritoriului, așa cum ni s-a prezentat de către domnul ministru, se referă la căile de comunicație pe sol, pe apă și din aer și are în vedere perspectiva dezvoltării acestor căi de comunicație pentru următoarea perioadă de timp care se întinde, teoretic, până la nivelul deceniului prim din mileniul ce urmează.

Este rodul unei activități complexe între mai multe ministere interesate, ca inițiatori, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerul Agriculturii și Alimentației și ceea ce este de remarcat și o colaborare strânsă cu consiliile județene.

Acest lucru, eu mi-am permis ca să îl și verific nu numai în județul pe care îl reprezint, județul Prahova, dar am avut prilejul să constat, prin gura reprezentanților autorizați ai acestor organisme județene, că s-a produs această colaborare cu inițiatorul guvernamenatal.

Vă pot preciza că Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut cu rigurozitate propunerile făcute de inițiator și, în raportul pe care îl aveți și pe baza căruia cred că se vor continua discuțiile, apar cuprinse o sumedenie de amendamente pe care comisia și le-a însușit, precum și unele amendamente pe care comisia de specialitate a apreciat că nu este potrivit să fie acceptate.

Vă pot spune că discuțiile noastre care au avut un caracter serios și care s-au bazat în permanență pe buna colaborare cu echipa de specialiști a ministerului de resort au condus la niște concluzii care sunt realiste, atâta vreme cât se poate considera realist faptul că efortul financiar este apreciabil și ați auzit adineaori, estimat la nivelul valorii leului de acum, e vorba de peste 135 mii miliarde lei. Sigur, această uriașă sumă se eșalonează în decursul anilor ce urmează de acum până în 2010, dar, oricum, reprezintă un efort financiar important și este esențial ca să se găsească în bugetele ce vor urma resursele cuvenite pentru ca această frumoasă perspectivă, conturată prin acest proiect de lege și detaliată în multele studii de fezabilitate care vor decurge după aprobarea planului de amenajare, să poată fi transformată în realitate.

Este de reținut că principala premiză pe care am avut-o în vedere noi, comisia, a constituit-o respectarea acordurilor care au fost încheiate între țara noastră și alte state din vecinătate sau chiar mai de departe, având în vedere necesitatea de a se include cu prioritate în planul de amenajare lucrările care permit comunicarea pe traseele, pe coridoarele prioritare de transport, convenite în cadrul conferințelor europene de transporturi, astfel încât să fie asigurată o bună legătură între Europa centrală și de Est cu restul Europei și, de asemenea, o echilibrată dezvoltare în interiorul țării din acest punct de vedere.

Rostul, în fond, al acestui act legislativ îl reprezintă asigurarea temeiului juridic pentru lucrările ce vor urma, în sensul că se recunoaște că lucrările prevăzute prin acest plan de amenajare devin cauză de utilitate publică de interes național și, în al doilea rând, ca să se includă cu prioritate aceste lucrări în programele de investiții ale ordonatorilor principali de credite, bineînțeles, în condițiile legii, pe bază de studii de fezabilitate și proiecte, așa cum le pretinde legislația în vigoare sau viitoare.

În concluzie, Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și protecția mediului vă roagă să fiți de acord cu prevederile proiectului în baza raportului pe care ea l-a întocmit, cu amendamentele pe care ea și le-a însușit și este datoare să vă informeze că ieri a apărut, la cererea Guvernului, necesitatea unui raport suplimentar care a fost acceptat și formulat de comisie, pentru prevederea unui punct care cere ca programarea execuției lucrărilor, prevăzute în prezenta lege să fie stabilită de Guvern, dar aprobate de Parlament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul deputat Nestor Călin.

 
 

Domnul Călin Nestor:

Domnilor colegi,

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Legea, desigur, este atât de importantă, mai ales sub aspectul laturii tehnice, încât nici nu avem curajul să intrăm în amănunte, dar, sub aspectul respectării Constituției, sub aspectul respectării Legii 33, legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică, cred că ministerul nu a întreprins nimic și nici nu se vede în proiectul de lege că ar avea intenția să respecte legea amintită.

Domnilor,

Art.4 spune că ocuparea terenurilor și scoaterea din producție agricolă și silvică se fac potrivit legii.

Dați-mi voie să vă spun că noțiunea aceasta de ocupare a terenurilor nu este o noțiune juridică. Noi nu avem în dreptul nostru noțiunea aceasta de ocupare, care sunt efectele juridice care se produc. Ori este vorba de expropriere pentru cauză de utilitate publică, ori ne oprim la orice operațiune privind dreptul de proprietate.

Dar cred eu că era important ca ministerul să aibă în vedere această lege pentru că prin legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, și nenumărate vor fi cauzele și situațiile când va trebui să aplicați această lege, se plătesc despăgubiri. Modul în care vor fi plătite aceste despăgubiri, că intenționați să le treceți în bugetul de stat, în planul dumneavoastră de investiții, nu prea rezultă din lege și este foarte important să știm care va fi ordonatorul de credite care va scrie că se plătește despăgubire cetățeanului caruia i s-a luat un ha de pământ ca să se facă aeroportul de la Galați.

Domnilor colegi,

Din legea pe care noi am adoptat-o, Legea 33, rezultă clar că se face o documentație, că se evaluează despăgubirile și că există și un drept de contestație al cetățeanului care, mergând în instanță, poate să ajungă la o evaluare corectă, exactă a despăgubirii la care are dreptul. Și atunci, dacă această prevedere a unei legi, care vine să se aplice concomitent cu legea aceasta, nu s-a avut în vedere la acest proiect, eu zic că s-a greșit și este timp să se îndrepte această greșeală.

Eu mă gândesc tot la celeritatea executării acestor lucrări, pentru că dumneavoastră, în lucrările mari pe care le aveți, de interes național, nu puteți să așteptați, dintr-o anumită neglijență, până se face documentația și primește despăgubiri cetățeanul, persoană fizică.

Repet, art.4 nu este cuprinzător și nu respectă nici Constituția. Noțiunea aceasta de ocupare a terenurilor și scoaterea din producție agricolă, iertați-mă, era în trecut când se dădea decret pentru fiecare teren scos din circuitul civil. Atunci, așa era, dar acum va trebui să respectăm Legea nr.33.

Eu vă rog să o aveți în vedere.

Ce vreau să vă reamintesc este că la Conferința paneuropeană și în Tratatul privind Acordul european se vorbește despre pregătirea exproprierilor, în Acordul european care face parte din dreptul nostru intern. Dar dumneavoastră, în lege, ați prevăzut așa ceva ? Nu ați prevăzut. Deci, este contrar Acodului european pe care nu ați vrut să-l aveți în vedere.

Domnilor colegi,

A vorbit domnul ministru adjunct de propunerile pe care le fac consiliile județene. Eu cred că este foarte important, mai ales când este vorba de căile rutiere, dar nu se vede în lege că este obligatoriu să își spună și ei cuvântul și este foarte important să aflăm ce știe județul. Poate că știe mai mult decât ministerul, pentru că centralismul acesta s-a văzut că nu este prea bun.

Domnilor,

O ultimă problemă, dacă îmi îngăduiți. Sigur că aceste lucrări trebuie să se execute și de agenți economici români și de agenți străini, dar trebuie să instituim un criteriu serios și care să înlăture alte multe abuzuri care s-au făcut. Trebuie să introducem ca un prim criteriu performanțele tehnice și financiare pe care le are agentul economic, fie intern, fie extern, pentru că numai așa vom avea șosele bune, căi ferate bune - ele sunt și acum foarte bune, e adevărat - (râsete în sală), dar criteriile de performanță tehnică nu trebuie să lipsească și atunci când se fac licitații, când se fac documentații, agentul trebuie să se prezinte cu cartea lui de vizită.

Eu vă rog și pe dumneavoastră și pe inițiator să aveți în vedere aceste observații pe care am îndrăznit să vi le prezint.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Ion Bold are cuvântul.

 
 

Domnul Ion Bold:

Mulțumesc domnule presedinte,

Doamnelor și domnilor,

În sfârșit, după aproape 6 ani, vedem primul plan de dezvoltare teritorială, așa cum ar fi fost necesar să fie încă în urmă cu 5 ani prezentat, pentru a ști încotro ne îndreptăm. Dar, dacă nici acum nu avem încă legea amenajării teritoriului, sigur că speranțele sunt destul de reduse.

Să revenim la subiectul nostru.

Doamnelor și domnilor,

Prin realizarea primei probleme din cadrul sistematizării teritoriale a rețelei de căi de comunicații, de fapt, se realizează acea integrare, pe care o dorim cu toții, în sistemul european.

În primul rând ea are o semnificație deosebită pentru rețeaua de autostrăzi, care este primul sistem care integrează cu adevărat, în circuitul european, România, de fapt, prin legătura pe care o face în Vest. O principală autostradă va face legătura de la Arad-Timișoara-Lugoj-Caransebeș-Craiova-Calafat și până în Cipru, iar cea de a doua Arad-Deva -Valea Oltului și, mergând în continuare pe autostradă, până la Constanța și Mangalia și, în continuare, până la Istambul, deci, sunt principalele căi de realizare a integrării noastre europene. Dar rămâne la acest lucru de făcut o completare esențială, și anume: noi avem, ca structură teritorială obligatorie față de dezvoltarea noastră economică, ceea ce trebuie să realizăm în interior. Față de aceste legături transversale, noi trebuie să avem două autostrăzi, care întotdeauna au avut rolul esențial, indiferent de clasificarea pe care am dat-o drumurilor respective - autostrada de Est și autostrada de Vest. Cu aceasta ne apropiem de subiectul nostru pe care vrem să îl punem în discuție. Deci, față de sistemul care a fost prezentat de către proiectant și care dumneavoastră vă este cunoscut, apare un lucru esențial: că a fost prevăzută ca drum expres și nu ca autostradă, autostrada de Vest. Este o neînțelegere a problemei, pentru că legătura între Belgrad și Ungaria, în teritoriul nostru, trebuie să se facă prin această autostradă. Așa ar arăta pentru viitor o rețea normală de circulație care să asigure o mai bună integrare europeană a României. (se arată sălii o hartă) . La aceasta noi venim și cu sursele, așa cum ne-am obișnuit de la discutarea bugetului. Observați în acest proiect pe care l-ați primit și dumneavoastră că sunt unele lucruri care sunt puse în plus. Discuția am avut-o și la comisie. Autostrada de la pct.14 - care comite și o ilegalitate - nu a fost prezentată Guvernului ca variantă și nu a fost prevăzută nici în proiectul inițial. Deci, eliminarea acestei autostrăzi care pornește de la Nădlac aceasta în formă de V, Nădlac-Lugoj-Deva, cu două poduri construite peste Mureș, fără să aibă vreun sens, fără să preia un circuit principal, ea ar fi suficientă prin nerealizarea ei, neprevederea ei; cei 80 km sunt suficienți pentru a realiza autostrada de Vest dintre Timișoara și Oradea. Deci, costurile ar putea fi realizate din plin.

În același timp, domnilor, a fost menționat aici, în mod deosebit, acordul județelor.. Este o neînțelegere a actualului Minister al Amenajării Teritoriului și Lucrărilor Publice. Dumnealor înțeleg în felul următor, și este o abatere foarte gravă de la normele legislative, că o părere exprimată negativ sau pozitiv, pentru dumnealor, se cheamă că au obținut acordul.

De la județul Arad nu au obținut acordul pentru varianta pe care o consideră dumnealor și nu îl vor obține niciodată, pentru că înseamnă 40 km pe cele mai fertile terenuri, legătura Arad-Nădlac.

Noi susținem, întrucât proiectele anterioare au permis modernizarea celei mai frumoase treceri și legături cu Ungaria, pentru care am și perfectat acordul cu județul vecin, ca legătura să se facă Arad-Turnu sau Arad-Curtici și nu Arad-Nădlac.

Voi interveni, cu permisiunea dumneavoastră la discutarea pe articole, la anexa nr.1.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva ? Din moment ce nu mai dorește nimeni să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Incepem cu titlul: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național.- Secțiunea I, Căi de comunicație.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Art.1. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Art.2. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abțineri ? Nici una.

Unanimitate.

Art.3. Vă rog să notați că avem aici pct.1 și pct.2. Aș sugera că ar trebui luate împreună pentru că este o inversare de alineate.

Dar să luăm pct.1 de la alin.2. Cuvintele "și se aprobă de Parlament" trebuie incluse.

Cine este pentru acest....

Vă rog.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am anumite rețineri, și vreau să mărturisesc acest lucru, în legătură cu propunerea de amendare pe care o face comisia.

Deci, alin.2 al articolului pe care îl discutăm, sună așa: "Programarea execuției lucrărilor prevăzute în prezenta lege se stabilește de Guvern" și după aceea se propune completarea cu următorul segment de text: "și se aprobă de Parlament".

Sigur că eu înțeleg anumite rațiuni după care s-au condus colegii noștrii în comisie, însă vă spun sincer că am rezerve dacă această soluție este una bună și, mai ales, dacă este viabilă.

Și, aș vrea să mărturisesc faptul că nu discut această chestiune din perspectiva actualului Guvern. Discut problema aceasta în principiu. Cred că toată lumea e de acord că acest program vizând rețelele de comunicații în România, de drumuri, nu este o chestiune care privește câțiva ani. Este o chestiune care se va întinde pe parcursul unui număr mare de ani și, probabil, cel puțin două-trei decenii.

Din punctul ăsta de vedere, deci, trebuie să ne dezbrăcăm, ca să spunem așa, de o anumită viziune partizană în legătură cu această chestiune, pe care ar putea-o induce, mă rog, Guvernul actual. Însă, mie se pare că din moment ce noi acceptăm acest proiect de lege, cu rețelele de drumuri de diferite naturi, pe care el le conține, din moment ce noi vom avea - vorbesc de Parlament, nu neapărat noi, când vorbesc "noi" am în vedere instituția din care facem parte - din moment ce noi, deci, Parlamentul, vom avea posibilitatea, în configurația pe care o va cunoaște el, să discute bugetul, proiectul de buget în fiecare an, iar proiectul de buget va fi suportul realizării acestor prevederi, mie mi se pare că nu este justificat să mai cerem o aprobare a Parlamentului în legătură cu aceste chestiuni.

De ce? Iată această lege. Este elaborată în 1994. A fost înaintată deci aproape acum doi ani la Parlament. Acum o discutăm. Există din acest punct de vedere o seamă de dificultăți în legătură cu posibilitatea de a găsi timpul pentru o dezbatere operativă, la timp, care să nu producă perturbări în realizarea diferitelor probleme.

În al doilea rând, există tendința, destul de pronunțată, de a stabili noi și noi obligații pentru Parlament, multe dintre ele ținând de relațiile dintre puterea executivă și puterea legislativă, în așa fel încât Parlamentul își anexează noi și noi parcele de competență, dar pe care nu le realizează. Nu le realizează nici în ceea ce privește acele obligații care sunt prevăzute în Constituție. Noi am discutat, de exemplu, la birourile permanente, marți, în legătură cu examinarea proiectelor de legi privind execuția bugetară pe anul 1992-1993-1994 etc. Există riscul ca actualul Parlament să-și încheie activitatea fără ca să discute măcar unul din proiectele de legi referitoare la execuția bugetului și acordarea descărcării pe anumiți ani, care sunt deja relativ îndepărtați de noi.

Aș vrea să mai spun, de asemenea, că avem competență în legătură cu adoptarea programului de privatizare și acest lucru nu a fost realizat nici anul trecut, nu este realizat nici până în prezent.

Avem obligație în legătură cu anumite rapoarte, care trebuie examinate în baza unor obligații pentru diferitele instituții. Niciodată nu a fost discutat raportul de activitatate cu privire la politica monetară a dobânzilor și așa mai departe a Băncii Naționale. Și eu aș putea lungi această listă.

Riscăm în aceste împrejurări să cădem într-o anumită logică perversă, în care să stabilim noi sarcini, competențe pentru Parlament, dar pe care el, în virtutea nevoilor de legiferare care constituie substanța activității sale, nu le va putea onora. Dar, asta va antrena asupra unor programe de acest gen, un șir de consecințe negative.

Iată de ce, eu personal am rezerve în legătură cu această propunere de amendare și cred că Parlamentul are suficiente instrumente de control. Avem legea, să cerem să fie respectată, îndeplinită. Dacă va fi nevoie, cerem un raport expres pe o anumită temă, avem posibilitatea de intervenție și de control prin configurarea bugetului de stat în fiecare an și există alte mijloace care ne stau la dispoziție.

Iată de ce am rezerve față de acest amendament.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Munteanu. Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnul vicepreședinte Marțian Dan a făcut o critică a eficienței Parlamentului, pe care cel puțin parțial o consider justificată și de fapt a subliniat că n-ar trebui ca Parlamentul să se încarce și cu alte misiuni, care ar fi inutile și care ar contribui în continuare la lipsa de timp pe care ar avea la dispoziție instituția principală a statului în a rezolva ceea ce ar trebui cu prioritate să rezolve.

Dar, probabil că n-am fost suficient de explicit în afirmația mea de la intervenția anterioară, spunând cu claritate ceea ce încerc să fac acum, din nou, că ieri, comisia a examinat exact această problemă și anume: pornind de la argumentul că este greoaie, o astfel de procedură care ar însemna aprobarea fiecărei lucrări importante de investiții în materie de comunicație, cel puțin,- pentru că la această secțiune ne referim acum, și ar fi inutil de vreme ce prin legea bugetului de stat, în anexele corespunzătoare sunt cuprinse și lucrări de comunicație - comisia, ieri, a acceptat ca textul alin. 2 de la art. 3 să sune în varianta inițială: "Programarea execuției lucrărilor prevăzute în prezenta lege, se stabilește de Guvern".

Deci, comisia de specialitate a revenit, dacă vreți, la textul ei, și a acceptat această idee. Eu am spus-o, dar probabil că am spus-o insuficient de limpede.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Nestor Călin are cuvântul.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Propunerea domnului vicepreședinte Dan Marțian este absolut legală și, dacă îmi permiteți, ea este inspirată din Legea 50/1991, Legea sistematizării și amenajării teritoriului, pentru că prin această lege, noi, Parlamentul, aprobăm planul de amenajare. Deci, dacă îl aprobăm odată planul, ce rost are să mai aprobăm și ceea ce am pus la alineatul 2? Deci, se impune această eliminare privind Parlamentul. Să rămână numai Guvernul.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Comisia este de acord să se elimine aceasta.

Nu mai este nevoie să pun la vot decât doar eliminarea amendamentului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi acest amendament a fost eliminat.

Domnul Nestor Călin.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

S-ar putea să fie singurul amendament la această lege, chiar din partea tuturor colegilor. Eu aș ruga să fiți de acord să adugăm după art. 3, un ultim alineat, și anume: "Lucrările vor fi executate în funcție de performanțele tehnice și financiare ale agenților economici interesați".

Domnilor,

N-am să dezvolt această teză care o cuprinde alineatul meu, dar vedem toți că se execută lucrări de pavare, șosele, drumuri. După câteva săptămâni nu mai sunt bune, apar gropi. Agentul economic n-a fost corect. El n-a fost selecționat după criterii de performanță tehnică, ci după alte criterii pe care noi, Parlamentul, nu trebuie să le acceptăm.

Dar, nu trebuie să plec de la tribună până a nu vă da un exemplu de la Galați. S-a făcut ceea ce nu este obiectul ministerului care este prezent aici, de activitate, s-a făcut o cale ferată uzinală. La Uzina "EFOR". A făcut-o un particular. După ce s-au cheltuit 3 miliarde de lei, a trebuit să vină tot întreprinderea de căi ferate Galați, ICCF-ul, fostul ICCF, și să facă lucrarea de la capăt. O lucrare bună. Ei, asta ne spune nouă foarte mult.

De aceea, criteriul pe care am îndrăznit să vi-l prezint, eu zic să rămână literă de lege.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că orice tronson, fie că este vorba de șosea, fie că este vorba de un terasament de cale ferată, va putea fi realizat în viitor fie printr-o societate privată fie printr-o societate publică, fie prin intermediul unui consorțiu, deci, ceea ce se poate chema o concesionare. Modalitățile de concesionare sigur că sunt cele stabilite și reglementate prin lege. Felul cum se adjudecă execuția efectivă a operei, respectiv a investiției, este detaliată în cele mai mici amănunte în caietul de sarcini, care stabilește obligații ferme pentru antreprenori sau pentru grupul de antrepriză.

Abaterea de la aceste detalii de execuție și de la elementele de deviz - deci, la partea tehnică de proiectare a lucrării, constituie o abatere de la contractul consensual care se analizează, se soluționează pe cale juridică, iar partea vătămată evident că va fi despăgubită.

Evident că, de la început, trebuie să acceptăm obiecțiunile distinsului nostru coleg, că ceea ce se întâmplă cu execuția lucrărilor de reparații generale sau a cârpelilor pe care le vedem, nu este în regulă, că aceștia nu sunt altceva decât bani cheltuiți degeaba. Și, sigur, nu intru în detalii tehnice fiindcă nici nu sunt eu cel chemat și cel priceput să spun că - știu eu - materialul, liantul, pregătirea patului, drumului și așa mai departe nu se fac respectându-se toate normele tehnice.

Dar, revin și spun că formularea cerută în plus de distinsul nostru coleg vine în contradicție cu toate prevederile care sunt încă în vigoare în legătură cu adjudecarea, cu concesionarea și cu executarea unei lucrări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul în legătură cu amendamentul domnului deputat Nestor Călin?

Mulțumesc, domnule ministru.

 
 

Domnul Crișan Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că da, nemulțumirile prezentate aici de către domnul deputat cu privire la calitatea execuției unor lucrări sunt justificate.

Proiectul de lege care se prezintă însă dumneavoastră este o lege-cadru, este o schemă generală de amenajare a teritoriului național. Ea stabilește obligațiile pentru fazele următoare, pentru toți actorii care participă la derularea unui asemenea demers de scurtă, medie și, în mod deosebit, de lungă durată, obligații care să poată să asigure realizarea acestor lucrări, fixând ulterior traseele efective pe considerente economice, funcție de sursele financiare și așa mai departe.

Chestiunea, însă, ridicată de domnul deputat se referă la calitatea unor lucrări. Ea este reglementată deja prin Legea calității în construcții, nr. 10/1995, pe care dumneavoastră ați votat-o și, care, are ca o componentă esențială, să spunem, recepția lucrărilor, modul în care se licitează lucrările, concesionarea lucrărilor, de asemenea, care sunt reglementate prin alte acte normative.

Deci, așa cum a spus domnul deputat dinaintea luării mele de cuvânt, sigur că da, sunt o serie de acte care reglementează în amănunt această chestiune. L-aș ruga pe domnul deputat totuși să separe această motivație sau această dorință de a introduce într-o lege-cadru o asemenea chestiune care este, totuși, reglementată.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul Munteanu, din partea comisiei.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Grija domnului deputat pentru calitatea lucrărilor de construcții este absolut justificată și este probată de ceea ce constatăm fiecare, specialiști fiind sau nespecialiști. Însă, rămâne într-adevăr de răspuns la întrebarea dacă această lege, care este o lege-cadru, o lege de ansamblu, poate că să conțină un asemenea paragraf, care este - într-adevăr - o atenționare asupra unui detaliu de execuție. Mă tem că argumentele expuse de domnul ministru sunt corecte și că un asemenea paragraf, un asemenea alineat își are rostul în reglementările are detaliază, de fapt, execuția lucrărilor de construcții.

Din acest punct de vedere cred că nu ar fi prea unitar actul legislativ dacă am introduce o prevedere justă care se referă însă la o problemă de detaliu a execuției, într-un proiect de lege care, de fapt, nu încearcă decât să creioneze cadrul dezvoltării ulterioare a căilor de comunicație de acum în 20 de ani.

Mulțumesc

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Nestor Călin: "Lucrările vor fi executate în funcție de performanțele tehnice și financiare ale agenților economici interesați"

Cine este pentru? Vă rog, să numărați.

11 voturi. Insuficient pentru a fi adoptat.

Acum, cred că este problema aceasta de inversare. Trebuie să tratăm întâi pct. 2 și pe urmă vom decide asupra inversării.

Pct.2 din raport, art. 3 alin. 3.

Mai dorește cineva? Nimeni.

Deci, aprobăm inversarea. Alin. 3 devine acum alin. 2 al art. 3. Da? E clar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate s-a aprobat.

Aprobăm acum articolele cum au fost amendate. Întâi art.3 amendat.

Cine este pentru? Mulțumesc

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

La art. 4, domnule Olteanu, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Mi se pare normal, dat fiind precizarea de la art. 2 că aceste lucrări sunt de interes național și constituie cauză de utilitate publică, să prevedem la finalul art. 4 și un text de gardă prin care să prevenim eliberarea de autorizații de construcții definitive de către consiliile comunale, orășenești sau județene. Ceea în mod sigur va duce la urmărirea de unii cetățeni a unor câștiguri, poate, necuvenite sau în mod sigur necuvenite.

Din aceste motive, vă voi propune un alineat care va avea nr. 4 în cadrul art. 4 :"Pe terenurile rezervate dezvoltarii căilor de comunicație stabilite prin documentațiile de amenajare a teritoriului, se interzice autorizarea executării construcțiilor definitive"

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Antal István are cuvântul.

 
 

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Aș dori să vă atrag atenția la art. 4, alin. 1 asupra obligativității respectării celor prevăzute în acest proiect de lege, în această lege.

Deci, "prevederile planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I - ,căi de comunicații, sunt obligatorii și se aplică în amenajarea teritoriilor, județelor, municipiilor, orașelor, sau comunelor, după caz."

De la acest microfon, domnul Nestor Călin și antevorbitorul dinaintea dumnealui s-au referit la unele neconcordanțe între programele de dezvoltare de perspectivă ale județelor întocmite pe plan local și cele prevăzute de organele centrale și s-a făcut referire la Nădlac, deci problema respectivă a autostrăzii și eu v-aș atrage atenția că și în cadrul județului nostru, județul Harghita, care la fel ca toate celelalte județe și-a întocmit propriul plan de dezvoltare pentru integrarea în infrastructurile europene și plan care a fost întocmit ulterior depunerii acestui proiect de lege, și în care sunt prevăzute alte trasee pentru realizarea infrastructurii, în raport cu ceea ce se regăsește în proiect de lege la anexa 1, unde voi interveni cu propunerile respective.

Dar, aș dori să acceptați introducerea unui alineat nou, după primul alineat, cu referire la această problemă pentru că pe parcurs pot apare unele interese sau interese locale care să solicite mici abateri de la traseele bătute în cuie în anexa 1. Dacă rămâne această frază, deci, rămâne obligativitatea, atunci, practic, peste 5-10 ani, probabil, pentru că acest program nu se poate realiza de azi pe mâine, atunci consiliile locale sau organele județene vor fi nevoite să respecte întocmai o prevedere, care, din multe puncte de vedere nu le-ar conveni.

Amendamentul meu concret, sună în felul următor, ca un alineat nou. Deci, ca un alineat nou:"Abateri de la traseele prevăzute în prezenta lege, pe teritoriul unui județ, se realizează pe bază de Hotărâre de Guvern, la solicitarea fundamentată a organelor competente din județ".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Nestor Călin. Vă rog.

 
 

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Ingăduiți-mi o primă observație la amendamentul domnului deputat Olteanu și care s-a gândit în mod judicios la o chestiune de ordin practic. Să nu lăsăm cetățenii să-și facă edificii-construcții definitive, (provizorii, tot Legea 50 le reglementează). Este foarte bine să procedăm așa, dar zic eu că nu și-ar găsi locul un amendament în această lege. De ce? Pentru că potrivit Legii 50, noi dăm de fiecare dată lege privind execuția lucrărilor. În momentul în care dăm lege pentru execuția lucrărilor, atunci devine de actualitate problema construcției definitive sau provizorie, că legea aia tot o dăm, când se face lucrarea respectivă. Eu zic că legea prevede pentru viitor. Așa spune și Constituția. Atunci, în momentul în care vom da această lege, să introducem și alineatul care îl propune domnul Olteanu și care este bun.

Domnilor,

Și eu vreau să propun un amendament și el este inspirat din acordul internațional, acordul european și din Conferința paneuropeană pe care a invocat-o domnul secretar de stat privind executarea acestor lucrări de interes și de utilitate publică.

Domnilor,

Să adăugăm așa pentru că trebuie să respectăm proprietatea, să-și găsească în cuprinsul legii, în corpul legii, un text, să se vadă că noi respectăm proprietatea în țara românească. Și, deci, alineatul următor la art. 4 să fie următorul:"Exproprierea pentru cauză de utilitate publică se va face în condițiile legii". Dar, domnul Olteanu sau alți colegi vor spune: "Da, dar avem o lege!" - Legea 33 și nu mai este nevoie să trecem aici. Da, dar legea pe care o dăm acum este o lege specială, iar Legea 33 este dreptul comun, și dacă eu printr-o lege specială am făcut o reglementare specială, acea reglementare se aplică, nu dreptul comun.

De aceea, este imperativ necesar să inserăm în cuprinsul art. 4, la urmă, desigur, problema aceasta pentru expropriere, pentru cauză de utilitate publică. Mai ales că, în cuprinsul articolului, se face o referire tot cu caracter special, ceea ce exclude orice alte posibilități de aplicare a legii exproprierii pentru cauze de utilitate publică. De ce? Pentru că s-a trecut așa: "Ocuparea terenurilor și scoaterea din producția agricolă și silvică se fac potrivit legii...", de unde s-ar înțelege că numai în aceste situații și cu referire precisă la producția silvică și agricolă se fac scoateri din teren, din circuitul civil sau ocuparea lor. Or, pe noi, ne interesează și aplicarea Legii 33.

Vă rog, domnule președinte, să propuneți plenului votarea acestui amendament.

Mulțumesc

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Da, domnul Olteanu, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Chiar ieri aveam în comisia juridică, la Legea minelor, o discuție vizavi de Legea de expropriere pe utilitate publică.

Eu doresc să-i amintesc colegului Nestor Călin (dacă este un pic atent) că s-ar putea să nu intervină instanța judecătorească pentru expropriere, să nu ajungem la proces în instanță. S-ar putea ca parțile în cauză să se înțeleagă, cetățeanul să accepte dezdăunarea sau plata, să spunem, a suprafeței respective de teren și nu mai e nevoie de hotărâre judecătorească definitivă pentru expropriere pe utilitate publică. Este un aspect.

Referitor la amendamentul propus de mine, eu sunt convins că în momentul în care aceste schițe și planuri vor ajunge la nivel județean, la nivel orășenesc sau comunal, pentru că vrând-nevrând fiecare comunitate locală va fi consultată de ministerul de resort și de cei care execută proiectul acestor lucrări magistrale, ca să le spunem așa, deci vor fi consultate că nu se poate altfel, în momentul ăsta se vor găsi cetățeni care vor cauta pe toate căile să achiziționeze aceste terenuri, în ideea de a construi ceva și, peste un an, peste doi, peste trei, să fie o sursă poate necunoscută sau de neimaginat de venituri, la ora la care stăm de vorbă, pentru persoanele în cauză.

Din acest motiv, cred și mi se pare corect să obligăm prin acest text autoritățile locale, să nu emită autorizații de construcții definitive.

Vă mulțumesc foarte mult. Deci, consider că locul lui este în acest proiect de lege și nu într-o lege care va veni nu știm când.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, din partea inițiatorului.

 
 

Domnul Crișan Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să iau în ordine amendamentele propuse și am să fac referire la ele exprimând un punct de vedere.

În legătură cu propunerea prezentată de domnul deputat, de amendamentul ca "pe terenurile rezervate dezvoltarii căilor de comunicație, stabilite prin documentație de amenajarea teritoriului, se interzice autorizarea executării construcțiilor definitive", mi se pare că este o propunere foarte corectă, mai ales că orice fel de construcții care se realizează într-un scop sau altul devin bun al națiunii, bun al țării și este păcat ca o valoare deja realizată să poată să fie aruncată, să spunem, după ce s-a realizat o lucrare.

Lucrările prevăzute în planul de amenajare a teritoriului național se pot realiza probabil peste 20, peste 30 de ani, o parte din ele. Este un lanț lung. Idea de a prezerva aceste culoare, să spunem, însăși prin a opri realizarea cu aceste culoare a unor construcții definitive, este cu atât mai benefică și corespunzătoare din toate punctele de vedere.

Așa că susținem propunerea prezentată aici ca amendamentul respectiv să fie inclus la art. 4, ca un nou alineat.

În legătură cu propunerea prezentată de domnul deputat din județul Harghita, aș vrea să-l asigur că prin sistemul de avizare, care este deja stabilit prin lege, există un parteneriat real între consiliile județene, chiar și unele consilii locale, cu autoritățile centrale - să spunem - care sunt abilitate de lege pentru ca să emită avize. Avizul conform sau avizul care se obține la un moment dat are exact acest rol, să îmbrace, pe de o parte, interesele naționale, să le aducă în teritoriu și, în același timp, să le coordoneze cu interesele care sunt locale sau cu posibilitățile reale fizice de realizare a acestor interese, în cazul nostru, a căilor de comunicații.

O asemenea prevedere ar trebui să fie foarte atent studiată ca să poată fi introdusă în lege, mai ales că ea este prevăzută deja într-un sistem care funcționează în momentul de față din anul 1991; nu s-a ridicat niciodată vreo problemă în legătură cu acest sistem.

Și aș vrea, ca urmare a acestei propuneri, să răspund și la o altă, mă rog, observație făcută de către un domn deputat, că parteneriatul cu județele, pe parcursul a circa doi ani de zile, cât s-a elaborat această secțiune a Planului de amenajare a teritoriului național, a fost un parteneriat real de competență, de consultare și a obținut - să spunem - acordul consiliilor județene, al specialiștilor, în mod deosebit, din acest teritoriu.

Deci, să nu aibă impresia că cineva sau autoritatea centrală îndrituită în acest domeniu a separat, să spunem, această obligație, de a-l întreba pe cel pe teritoriul căruia se realizează, să spunem, aceste lucrări, care aduc modificări structurale în teritoriu.

Deci, vă propun să nu fiți de acord sau, cel puțin, noi nu suntem de acord cu propunerea prezentată de domnul Antal, pentru că ea se regăsește în actele normative în vigoare și, respectiv, în mecanisemele care funcționează, repet, din anul 1991.

În legătură cu propunerea prezentată de domnul deputat Nestor Călin că exproprierea se face în baza legii, aș vrea să spun că tot eu am fost cel care, în numele Guvernului, am susținut în fața plenului Camerei Deputaților acest proiect de lege - Legea exproprierii pentru cauze de utilitate publică, care a avut, să spunem, două perioade: o perioadă când datorită faptului că nu s-a întrunit cvorumul a picat, în anul 1993; după aceea a fost reluată, și poate că a fost mai bine, pentru că s-a mai adăugat experința dobândită pe parcurs și legea a fost adoptată de către dumneavoastră, respectiv de către Parlamentul României. În lege se spune foarte clar că exproprierea se face pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire și al doilea principiu, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, aprobate potrivit legii.

Deci, iată, acesta este Planul de amenajare al teritoriului național, i se respectă, deci, o condiție prevăzută de lege, și nu are rost ca în acest plan, care este cerut prin Legea exproprierii, să mai spun că exproprierea se face în baza legii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Munteanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Luându-le în aceeași ordine în care le-a analizat și domnul ministru, amendamentele colegilor noștri, trebuie să spun că acest amendament pe care l-a propus domnul Olteanu este judicios și din punct de vedere al comisiei și este foarte bine să încercăm să introducem în textul legii propunerea domniei-sale, ca alin.4 la art.4. Poate că or să fie oarecari dificultăți în ceea ce privește emiterea de către autoritățile locale a acestor interdicții, dar, odată cuprinse în lege, o să le dăm intrumentul juridic necesar.

Deci, comisia este de acord cu propunerea de amenament formulată de colegul nostru, domnul Olteanu.

În ceea ce privește amendamentul propus de domnul Antal trebuie să confirm din nou că, cel puțin la nivelul cunoașterii mele, și vă asigur că aceasta s-a petrecut în județul de unde provin, în Prahova, a existat o consultare susținută a consiliului județean, a autorităților competente județene atunci când s-a croit proiectul de lege pe care-l dezbatem acum. Mă refer la anexe, la partea tehnică a proiectului repectiv.

Sigur că da, având în vedere că planul de amenajare se referă la o durată de câteva decenii, la urma urmelor, pot interveni o mulțime de modificări, de corecturi de trasee, ne referim la căi de comunicație. Mie mi se pare că este subînțeles că toate aceste mici corecturi, le-am zis mici, raportate la dimensiunea problemei, vor trebui operate și vor fi operate din inițiativa autorităților locale. Dar mi se pare o exagerare să introducem un articol formulat așa cum l-a formulat domnia-sa, pentru că principiul neapărat rămâne, doar este cuprins în lege. S-ar putea ca domnul deputat să renunțe la dorința dumnealui de-a introduce acest articol.

Referitor la sugestia domnului deputat Călin, ca să se expliciteze și faptul că exproprierea pentru cauză de utilitate publică trebuie precizată în cadrul unui alineat separat, pentru a fi totuși consecvenți cu modul de formulare a articolului 4 și al legii, în ansamblu, îl rog pe domnul deputat să fie de acord, pentru că, în principiu, nu este nici un rău dacă explicităm și această idee, alături de ocuparea terenurilor și scoaterea din producția agricolă, ca în cadrul alin.3 al art.4 să începem prin: "Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, ocuparea terenurilor și scoaterea din producția agricolă și silvică se fac potrivit legii". Adăugăm, pentru argumentația pe care a spus-o dumnealui, că este vorba de o lege specială, această referire și la exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Doriți cuvântul, da? Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Alexandru Simionovici:

Amendamentul colegului Olteanu este bun, dar opinez că trebuie detaliat. Sunt de acord că amplasamentele viitoarelor lucrări de amenajare a teritoriului țării trebuie prezervate într-un anumit mod, dar nu putem bloca sau restrânge dreptul de proprietate de pe terenurile respective. Dacă eu am un teren acolo, un loc de casă, și vreau să-mi fac o casă, prin acest amendament voi fi blocat, pentru că nu am dreptul să ridic construcții definitive.

Deci, într-adevăr să se aibă în vedere să nu se amplaseze lucrări de investiții costisitoare, marii industrii, obiective militare sau altceva de genul acesta, dar nu o casă, cu atât mai mult cu cât prevederile acestui plan de amenajare sunt aleatorii, se pot produce sau nu, se pot întâmpla peste 10 sau peste 50 de ani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, domnule Antal, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte de comisie, îmi pare rău că trebuie să vă contrazic, pentru că în cazul de față, în speță județul Harghita, nu s-a făcut această consultare și vă atrag atenția a nu se confunda prefectura cu consiliul județean. Poate s-a făcut cu prefectura, dar nu consiliul județean, pentru că eu am predat amendamentul respectiv din timp, nu s-a luat în considerare nici în cadrul comisiei. Practic, am să mă refer la Anexa 1, la două trasee care sunt bătute în cuie în programul respectiv, la care m-am referit, în programul de integrare, și am să vă citesc textual ce se solicită. Deci, eu am sesizat plenul Camerei că ar fi de dorit ca să apară un alineat sau o frază care poate peste 10 sau poate peste 15 ani o să dea posibilitatea modificării acelui traseu printr-o simplă Hotărâre de Guvern și nu prin modificarea legii, că dacă apare în lege obligativitatea expresis-verbis, atunci este foarte greu ca să schimbi un traseu chiar de 10-20 km., - vă repet din nou - poate apare această necesitate peste 10-15 ani și este nevoie atunci de o modificare a legii. La acest lucru m-am referit.

Eu nu îmi retrag amendamentul, am să încerc, totuși am două amendamente la aceste trasee, și am să vă citesc atunci exact din program solicitarea consiliului județean, ca să sesizați și dumneavoastră că este o realitate în ceea ce am încercat să vă expun.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Inițiatorul, vă rog, domnul secretar de stat Popescu Crișan.

 
 

Domnul Crișan Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare rău că domnul deputat a insistat și a spus să nu facem confuzie cu prefectura ș.a.m.d. Aici este un dosar care a fost pus la dispoziția comisiei, și afirmațiile făcute de domnul deputat, care reprezintă comisia, s-au bazat pe fapte reale și aceasta se numește consultarea județelor. Vă pot pune la dispoziție, să vedeți ce a spus Consiliul județean Harghita cu privire la Planul de amenajare a teritoriului național, în 10.11.1993 ș.a.m.d.

 
 

Domnul Antal István (de lângă vorbitor):

În 1993 și acum suntem în 1996.

 
 

Domnul Crișan Popescu:

Dar, iertați-mă, consiliul județean a fost format în 1992, domnule deputat; e același consiliu județean, iertați-mă, dar asta este altceva; adresa din 10.11.93. Vă rog să vă uitați, dacă sunteți interesat, vă punem la dispoziție informațiile necesare cu privire la demersurile făcute de consiliul județean.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva?

Atunci, avem trei amendamente. Le luăm pe rând.

Întâi amendamentul domnului deputat Olteanu. Îl citesc: "Pe terenurile rezervate dezvoltării căilor de comunicație stabilite prin documentațiile de amenajare a teritoriului se interzice autorizarea executării construcțiilor definitive".

Atât comisia, cât și inițiatorul sunt de acord cu acest amendament să devină alineat nou.

Supun această propunere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi acest nou alineat este inclus în art.4.

Acum, în ceea ce privește amendamentul domnului deputat Antal István. Îl citesc: "Abateri de la traseele prevăzute în prezenta lege pe teritoriul unui județ se realizează pe bază de Hotărâre de Guvern, la solicitarea fundamentată a organelor competente din județ".

Nici comisia și nici inițiatorul n-au fost de acord cu această propunere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 10 voturi pentru. Insuficient pentru a fi adoptat.

Trecem la amendamentul nr.3 al domnului deputat Nestor Călin, care este de acord cu sugestia reamendării ultimului alin. din art.4, propus de către comisie.

Alin.3 începe cu cuvintele: "Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, ocuparea terenurilor...ș.a.m.d.

Deci, domnul deputat este de acord cu comisia și inițiatorul este de acord cu aceeași propunere.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate, acest alineat a fost adoptat în noua formulare.

Acum, supun votului dumneavoastră întregul art.4 amendat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.4 a fost adoptat.

Art.5. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Art.6. Aici avem eliminare.

Supun votului dumneavoastră această eliminare a art.6.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate acest art.6 a fost eliminat.

Trecem la anexe și le luăm pe puncte.

Pct.5 din Raport. Dorește cineva? Nu.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.4, anexă, se introduce o poziție nouă, cu următorul traseu: Cluj-Dej-Bistrița-Suceava-Botoșani-Ștefănești.

Dorește cineva? Nu.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Din partea inițiatorului, vă rog.

 
 

Domnul Cristea Popa:

Dacă îmi permiteți, la amendamentele care vor fi prezentate, Ministerul Transporturilor ar dori câteva precizări.

În marea majoritate a amendamentelor pe care domnul președinte le va supune, Ministerul Transporturilor este de acord dar avem câteva poziții la care am dori să ... sau pe măsură ce le prezentați.

Deci, la pct.4, Ministerul Transporturilor este de acord cu prevederea unei autostrăzi spre Cluj-Dej-Bistrița-Suceava-Botoșani, sau autostradă.

Pe măsură ce se prezintă voi mai interveni.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Deci, supun votului dumneavoastră pct.4 din Raport.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Pct.5 din Raport. Nu-l mai citesc, da? Dorește cineva?

Vă rog, domnule Jurcă.

 
 

Domnul Teodor Jurcă:

La pct.1, Anexa nr.I la amendamente respise există o propunere, aceea ca autostrada Nădlac-Arad ș.a.m.d., să nu treacă pe la Nădlac ci să treacă pe la Curtici sau Turnu. Să se găsească o soluție.

Rugăm să ne permiteți să venim cu câteva argumente în acest sens.

Mai întâi de toate este vorba de lungimea traseului. Lungimea traseului este cu peste 50 km mai mare, în ipoteza în care s-ar face devierea acestui traseu spre Lugoj. Acum se zice că noi, arădanii, sau arădenii, vrem să tragem focul la oala noastră și să nu dăm posibilitate și altora să trăiască. Din contră! Noi nu avem nimic împotrivă ca să se construiască și cealaltă autostradă, și anume autostrada de Vest. Așa cum spunea domnul deputat Bold, este vorba de transformarea, în perspectivă, nu mâine, nici poimâine, a drumului expres Timișoara-Arad-Oradea ș.a.m.d., într-o nouă autostradă - autostrada de Vest și ea să vină, deci, de la Belgrad, ba, mai mult, tot în perspectivă, autostrada de Sud.

Și-acum, vă rog să-mi permiteți să continui cu argumentele noastre. Noi am dori Curticiul să devină zonă liberă. O dată cu trecerea autostrăzii pe la Curtici, prin această zonă, vom avea atât un trafic feroviar cât și unul rutier - autostrada.

Apoi, am evita construcția a două poduri peste Mureș. Știm cu toții că un pod peste Mureș este extraordinar de scump. Noi, de patru ani, ne tot târguim, ne chinuim să ajungem la o soluție pentru a construi podul de cale ferată peste Mureș, la Arad, deoarece cei care au circulat pe acolo știu că trenul circulă cu sub 5 km/oră, pentru că oricând se poate prăbuși un astfel de pod și de patru ani nu găsim o soluție ca să înlocuim acest pod.

Deci, aici s-ar cere două poduri.

Apoi, s-ar scoate din circuitul agricol suprafețele cele mai fertile din județ: Nădlac, Pecica ș.a.m.d. și sunt irigate subteran.

Mai departe. Traseul propus de noi trece printr-o zonă de dealuri line, care sunt domeniu public și nu trebuie făcute prea multe exproprieri.

Alt argument: pe traseul propus de noi există materiale de construcție foarte, foarte aproape. Trecem pe lângă carierele de piatră, nisip etc.

Alt argument: traseul propus de noi va fi și o foarte frumoasă zonă turistică. Se trece printr-o zonă nepopulată și cu dealuri line, cu păduri foarte frumoase, fapt pentru care credem că am putea câștiga și în frumusețe.

Fapt pentru care eu am venit să susțin amendamentul domnului Bold.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog să-mi dați amendamentul, domnule deputat.

 
 

Domnul Teodor Jurcă:

Este amendament respins la autostrăzi.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

La anexe, da, la pct.6 de la anexe. Nu, Anexa nr.I, pct.1, aceasta discutăm în momentul de față. Am aprobat amendamentul pentru includerea traseului Cluj-Dej-Bistrița-Suceava-Botoșani-Ștefănești, l-am aprobat, da?

Acum, ați venit dumneavoastră cu acesta.

Pct.2. Cine dorește. Vă rog.

 
 

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Stimate domnule președinte,

Stimați domni miștri,

Stimați colegi,

La Anexa nr.I, pct.2 "Drumuri expres", propun să se introducă o poziție nouă, și anume 2.22 - Drobeta-Turnu Severin-Orșova-Moldova Nouă-Baziaș-Socol, cu următoarea motivație: posibilitatea continuării fluxului din țara noastră spre Belgrad, Zagreb și mai departe spre Italia, Austria, Elveția, Franța, Germania - de la Belgrad existând autostradă mai departe - legând în felul acesta Europa de Vest cu Europa Centrală și de Est, astfel legăturile rutiere s-ar scurta cu cca.1000 km, de partea românească nefiind nevoie de traversarea Dunării ci numai a unui râu mic, Nera, cu participarea României și R.F.Iugoslavia.

Sublineim că recent s-a parafat și Tratatul de colaborare între România și R.F.Iugoslavia, din acesta reieșind necesitatea de noi căi de comunicație necesare pentru dezvoltarea relațiilor economice atât cu R.F.Iugoslavia cât și cu celelalte republici din spațiul fost iugoslav.

Și permiteți-mi să mai adaug o frază.

Deci, înainte de a veni cu această propunere, cu acest amendament, m-am consultat și cu reprezentanții celor două ministere, m-am consultat și cu comisia de specialitate, promițându-mi-se sprijinul în acest sens; m-am consultat, și este foarte important, cu colegii din județele din zonă și, mai mult decât atât, această propunere este și a domnului Penescu Victor, deputat PDSR de Mehedinți, Vasile Popovici, deputat PAC de Timiș, Emil Boroș, deputat P.D. Timiș, Daniel Frunzescu, PDS Sibiu, doamna Cojocaru, deputat PDSR, județul Olt. Sunt convins că colegii din județele respective și ceilalți veți înțelege importanța strategică, din mai multe puncte de vedere, a acestei rute.

Mulțumesc foarte frumos!

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă propun să soluționăm întâi autostrăzile și pe urmă să trecem la drumuri.

Avem din partea domnului deputat Jurcă un amendament pe care vi l-a prezentat, care a fost deja prezentat și respins la comisie, este în Anexă, pct.6, amendamentele respinse.

Îl supun din nou votului dumneavoastră.

Inițiatorul, vă rog.

 
 

Domnul Cristea Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește problema autostrăzilor și punctului de trececere de la Nădlac, acest punct este stabilit și în programul TEM și la înțelegere cu partea ungară. Deci, trecerea de la Nădlac este în înțelegere, în întregul program TEM, nu numai între noi și unguri, ci și cu participanții la programul TEM, care este mult mai vast.

Apariția unor înțelegeri locale la Curtici nu a fost încă legiferat în programul TEM și propunerea județului Arad nu poate fi pusă într-un plan de dezvoltare națională, fiind o înțelegere locală. Ca autostradă, afirmația făcută inițial de domnul deputat că aceasta a fost întotdeauna și că Deva-Lugoj-Nădlac nu a existat și că a fost pusă ulterior, nu este corectă, deoarece autostrada, întotdeauna, în programul TEM și în ceea ce s-a discutat mereu și pe culoarele internaționale, a fost cea care leagă Deva-Lugoj-Nădlac, iar la cererea județului s-a pus și autostrada Deva-Arad-Nădlac.

Prezentarea dânsului că această autostradă în munții Zarandului trece printr-o zonă nepopulată, printr-o zonă pitorească arată, de la început, caracterul puțin local al acestei autostrăzi și nicidecum un caracter național, fiindcă o autostradă care nu mai are legătură cu localitățile, nu poate să atragă trafic.

Deci, traficul care s-ar atrage de această autostradă până la Deva, cu el rămânem până la ieșirea din țară, pe când pe cealaltă autostradă are posibilitatea să treacă traficul din toate județele limitrofe.

Noi am fost de acord cu dânșii să o punem ca traseu și această autostradă, dar nu suntem de acord să o scoatem pe cealaltă și să rămânem numai cu aceasta. Rămân amândouă puse și în traficul și eficiența economică vor arăta care din ele se va face prioritar.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc. Domnul coleg, domnul deputat Bold. La ce punct, domnule deputat? Este foarte bine ca să știm, că altfel ne încurcăm.

 
 

Domnul Ion Bold:

La punctul 1.6.

Domnule președinte, pentru că este necesar în toate împrejurările să exprimăm de la această tribună adevărul și numai adevărul, ministrul nu are acest obicei. În dosarul pe care îl aveți în față scrie avizul negativ al Consiliului județean Arad. Arătați-l adunării! Nu informați și dezinformați adunarea, cum nu aveți dreptul să faceți! Este incorect ce faceți!

Domnilor deputați,

Domnule președinte,

Este în interesul nostru să sprijinim varianta de a face legătura Arad-Curtici sau Turnu, pentru că în dezvoltarea pe care ați stabilit-o până acum dumneavoastră, în alocarea investițiilor care le-ați făcut până acum, 30 de miliarde au fost investite la Arad pentru punctul de frontieră Turnu. Deci, este un punct de frontieră modernizat cu 6 linii de acces. Profităm de o investiție pe care a făcut-o societatea ca atare pentru stabilirea acestei legături, una.

A doua chestiune: prefectul nostru și cu prefectul județului vecin au perfectat toate aceste relații, și autostrada din Ungaria va intra în România pe la Turnu. Acesta este adevărul acum.

Ultimul argument - pentru 50 de km în plus la această autostradă Arad-Nădlac, nu veți obține acordul niciodată de la Arad, indiferent cine va fi prefect sau cine va fi în consiliul județean. De ce? Este cea mai mare investiție în lucrări de irigații făcută în județul Arad, toată este irigare cu conducte sub presiune și totul este amenajat și funcționează ca la carte; este singura zonă model, nu o să scoatem acuma din circuitul agricol atâtea sute de hectare.

Vă mulțumesc.

Iar, domnule președinte, pentru punctul 1.14 mențin aceeași idee de eliminare.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Munteanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din loja comisiei):

După domnul vicepreședinte.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Dan Marțian.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că discutăm rețeaua aceasta a căilor de comunicații și poate, câteodată, trecem ușor peste ceea ce s-a spus aici referitor la zecile de mii de miliarde care implică cheltuirea realizării diferitelor linii, diferitelor autostrăzi, a diferitelor drumuri cu viteze mari, expres etc. Eu vreau să-i vă întreb pe colegii noștri de la Arad care optează foarte mult pentru chestiunea aceasta: în contextul resurselor pe care le avem și care sunt cele cunoscute, în contextul în care vor fi nevoi de modernizare a întregii economii, nu numai a rețelei căilor de comunicații, nu trebuie să luăm în considerare investițiile care se fac pentru punctul de trecere a frontierei de la Nădlac și care sunt în plină desfășurare și care sunt foarte consistente?

În al doilea rând, nu trebuie să luăm în considerare și felul în care se structurează rețeaua căilor de comunicații și planul pe care-l are Ungaria în această privință, pentru ca să găsim corespondențele cele mai potrivite?

Sigur că problema referitoare la irigații, la sistemul de irigații, este o problemă foarte serioasă, dar eu cred că această chestiune se poate rezolva din punct de vedere tehnic fără ca să aducă prejudiciile corespunzătoare, dar rămâne această mare problemă, investim miliarde de lei în punctul de modernizare a trecerii frontierei de la Nădlac. De ce mai facem atunci acest lucru? Noi nu trebuie să privim lucrurile în corelațiile lor și gestiunea resurselor să pornească de la această situație?

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Amendamentul pe care-l comentăm acum a fost prezentat în comisie de domnul deputat Bold și mai adineauri a fost susținut și de domnul deputat Jurcă.

Nu trebuie să pierdem din vedere că în materie de amenajare a teritoriului, de căi de comunicație există o mulțime de variante posibile, cu avantaje și dezavantaje, care pot ispiti nu numai pe specialiști, nu numai pe ingineri, dar și pe cei care sunt mai puțin ingineri, dar trebuie să reținem că, comisia sesizată în fond a avut drept criteriu, drept premiză majoră faptul că legătura dintre Ungaria și România se face prin punctul de la Nădlac. Și aceasta a determinat de fapt hotărârea de respingere a amendamentului propus, care se referea la o legătură prin Curtici.

Aceasta este justificarea pentru care Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a respins acest amendament.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Da. Mai dorește cineva? Vă rog domnule deputat!

Domnul deputat, Jurcă aveți cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Jurcă:

Domnilor colegi,

Stimați invitați,

Vă rugăm să ne credeți că nu este vorba de un orgoliu sau de o ambiție a noastră. Dacă v-ați uita pe hartă, ați observa că traseul pe care-l alegem noi este aproape în linie dreaptă.

Se zice că de ce să nu folosim Nădlacul ci să folosim Turnul? Și de ce s-a pus problema Nădlacului inițial? Pentru faptul că Turnul nu a existat. El este acum în lucru, este aproape terminat, iar Nădlacul spre Arad va fi un drum rapid și acesta se va folosi mai ales pentru transport de persoane, deci, micul trafic, și acesta trece prin Arad. Noi vrem să evităm intrarea în Arad a mijloacelor de transport grele și să le ducem la distanță de Arad, iar cât privește acel traseu, să nu vă imaginați cumva că acolo este ca și ... mai știu eu, în junglă sau pământuri părăsite de lume pe traseul acesta.

Nu, domnilor. Știți foarte bine că partea aceasta a țării este o parte bine populată, bine dezvoltată din punct de vedere economic, însă traseul ales de către noi a fost acela care să nu implice trecerea prin diverse localități ca să nu stricăm fluența circulației, fapt pentru care eu vă rog să analizați fără a intra în conflict nici cu cele două ministere, pentru că vreau să spun de aici de la această tribună că noi suntem în general foarte mulțumiți de colaborarea pe care am avut-o atât cu Ministerul Transporturilor, cât și cu MLPAT-ul și am dori ca și în continuare să avem o bună conlucrare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Deci, avem opinia inițiatorului, a comisiei și avem acest amendament al domnului Bold și Jurcă.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor Jurcă-Bold.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

16 voturi pentru, insuficient pentru a fi adoptat.

Mai aveți alte amendamente la punctul 1, vorbim numai de autostrăzi, ca să fim...

Vă rog, domnul deputat Vintilescu are cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul ministru de externe Meleșcanu ne-a spus în nenumărate rânduri că această frontieră de apus a țării noastre, în ceea ce privește Ungaria nu putem să o privim ca pe un șvaițer, adică tot îi facem găuri, găuri.

Ceea ce vreau să ridic ca problemă în fața dumneavoastră este aspectul acesta al Banatului, care nu are nici o ieșire, dar absolut nici o ieșire directă către Europa.

Am să vă rog să mă urmăriți cu această idee.

Mureșul este acel râu care ne împiedică întotdeauna să trecem venind de la București. În zona noastră, a Banatului, podurile care unesc Banatul de județul Arad sunt poduri depășite de vreme, acolo trebuie să se facă niște construcții uriașe. Noi am spus că această autostradă care văd că ajunge la Timișoara și o cârmește în jos către Moravița, în loc să meargă în sus către Viena, adică e vorba de ieșirea în vechiul Cenad al Banatului care are în vecinătate Beba Veche, drumul spre Iugoslavia, adică Novisadul și Trieste, la această încrucișare este Cenadul, Szeghed, Viena. Aici nu există pod. Deci, dintr-o dată lucrurile își capătă o însemnătate până și prin investiții. Din această cauză eu vă rog pe dumneavoastră să mă susțineți, pentru că această autostradă care vine de la Turnu Severin la Lugoj, - la Lùgoj, cum spun bănățenii, - la Timișoara să aibă această bretea care este prin Sânnicolaul Mare-Cenad, Cenad, care iese în vecinătate de 6 km de Beba Veche. Deci, două puncte de ieșire: unul în Iugoslavia și altul în Ungaria. Și acest drum, vă spun, nu are nevoie de pod, deci nu trecem la arădeni.

Aceasta este dorința timișorenilor, adică a Timișoarei, a economiei Banatului și a Țării Românești, de ieșire directă în Europa. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc. Inițiatorul, doriți să luați cuvântul?

 
 

Domnul Teodor Jurcă:

Vă rog să mă iertați. Eu, vă rog frumos, n-am putut să apelez la un președinte de grup, dar uitați-vă dumneavoastră, eu consider că votul nu exprimă opinia Camerei Deputaților. Câți deputați suntem în sală? Trageți dumneavoastră concluzia dacă acesta se cheamă vot.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat, trebuie să fie un lider de grup parlamentar care să ceară cvorumul.

 
 

Domnul Teodor Jurcă (din sală):

Eu știam că este autoritatea dumneavoastră.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Cristea Popa:

Deci, ceea ce a spus domnul deputat, autostrada pe care o privim acuma intrând din exterior este Nădlac, trece pe lângă Timișoara, coboară la Turnu Severin spre Craiova, București. Această autostradă și acest traseu fac parte și din programul TEM, însușit de toate țările participante la programul TEM. De la București are legătură la Giurgiu și merge în jos Bulgaria - Turcia, are legătură spre Constanța și prin RO-RO, mai departe spre Turcia. Deci, este autostradă prevăzută în programul TEM, deci, traseul Nădlac pe lângă Timișoara, Lugoj, Turnu Severin, Craiova, București și respectiv Giurgiu, Constanța face parte din programul TEM, însușit de toate țările participante.

Nodul, așa cum se cere, și punctul de frontieră la Cenad, la ora actuală este un punct de frontieră pietonal. Se va dezvolta o trecere pe Drumul Național nr.6, dar nu cu caracter de autostradă, se va face pe drumuri naționale.

Noi nu trebuie să excludem că țara, de fapt, va fi deservită interior de cei 14.561 de km de drumuri naționale, de cei 31.000 de km de drumuri județene, de cei aproape 29.000 de km de drumuri comunale. Deci, interior, vom fi deserviți de rețeaua aceasta care susține din punct de vedere rutier circulația în interiorul țării.

Aceste propuneri de autostrăzi și de drumuri expres nu fac decât să lege în interior mai bine unele localități, dar să avem ieșire spre exterior.

Nu vă propunem altceva decât niște direcții care sunt discutate la diferite foruri internaționale, și aceste propuneri sunt discutate și în programul TEM și în culoarele discutate la Creta, deci, sunt propuse în consecință. Deci, Cenadul va fi punct de frontieră, dar pe Drumul Național 6.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Vintilescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Sigur că dumneavoastră aveți dreptate, dar vreau să vă amintesc lucrul următor: există o autostradă până la Szeghed.

Deci, ungurii au creat această autostradă care merge în Iugoslavia și care, vă spun încă o dată, atingefoarte bune o ieșire din Țara Românească, din Banat către ei. Treaba cu Nădlacul o cunosc foarte bine, este un... și cu Turnul, dar Turnul, nu vă mai spun, că până când să ajungem la el, am călcat mereu pe niște dale care nu erau sigure; s-au chinuit, l-au făcut cum l-au făcut, dar interesul nostru este de a ieși. Interesul mai este și european. Eu cunosc o explicație dată de americanii de la Budapesta și care și-au dorit să existe această cale de transmitere rapidă către Orientul de Mijloc a rezervelor lor alimentare, care expirau sau erau animale vii care trebuie să treacă cu viteză prin țara noastră pentru acest Orient de Mijloc. Variante sunt destule, însă eu vă spun, această economie a Timișului este jugulată de trecerea peste Mureș. Nu se poate! Este ceva neînțelept, zic eu. Și atunci două puncte de frontieră care trebuiesc ținute bine; cel de la Nădlac care reprezintă, de-a lungul Carpaților, intrarea în Țara Românească, și cel din Banat, care scurtează și după aceea iese în Iugoslavia și în Bulgaria prin punctele pe care le vreți dumneavoastră.

Eu v-am prezentat-o, ca dumneavoastră să gândiți. Adevărul nu este în buzunarul meu, însă situația Banatului este strâmtorată, pentru că nu are cale de ieșire rapidă și directă către două țări care au trasee: unul - Trieste și altul - Budapesta-Viena.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Ana. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În afara distinșilor colegi care compun comisia permanentă de specialitate, sigur, noi, cei care suntem chemați aici să ne dăm votul și să stabilim prin lege ce și cât trebuie făcut, suntem în necunoștință de cauză.

Eu doresc să fiu convins ca atunci când votez, am garanția că organele guvernamentale, în toate tratativele pe care le-au purtat până acum cu forurile internaționale, au avut în vedere în primul rând să ne propună aici dezvoltarea rețelei de căi rutiere în contextul rețelei trans-europene. Deci, nu pot să creez acum, aici, în aula Parlamentului, o altă rețea decât cea care mă leagă efectiv de investiția ce se are în vedere în Europa. Acesta este un aspect.

Distinșii reprezentanți ai guvernului, cred că ar fi bine să ne informeze că din punct de vedere tehnic, în Europa s-a introdus și este pe cale să se generalizeze un alt sistem de circulație și anume: transportul greu să nu mai circule și să strice șoselele, ci el să fie preluat de la intrarea în țară, ridicat pe platformele de material rulant al CFR-ului și scos într-un terminal, de unde, la fel, este preluat și dus până la destinație.

Autostrăzile nu le construim în exclusivitate pentru a servi transportul auto greu, ci în mod deosebit pentru transportul ușor și pentru transportul intern. Deci, și această parte tehnică cred că trebuie să o avem în vedere. De ce trebuie să o avem în vedere? Fiindcă aici ne referim și la ușurarea efortului investițional în ceea ce privește construirea unor poduri cu altă marjă de rezistență atunci când punem problema transportului greu și cu altă marjă de rezistență atunci când punem problema unui transport obișnuit.

Deci, aceste două aspecte, după părerea mea, trebuie spuse aici foarte clar. Proiectul de lege prezentat de Executiv și însușit cu amendamentele comisiei, mă gândesc că este proiectul de lege care răspunde acestor întrebări majore.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mai dorește cineva?

Deci, nu mai avem nici un amendament în ceea ce privește autostrăzile.

Am aprobat amendamentul sugerat de către comisie, la punctul 1 - Străzi. Acuma...

 
 

Domnul Teodor Vintilescu (din sală):

Nu, nu, ultimul de aici.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Doriți să luați cuvântul? Da, vă rog.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Dacă v-ați plicitisit, vă rog să mă ascultați totuși. Cam slabă rezistență aveți!

Eu aș zice că această autostradă gândită: Deva-Lugoj-Nădlac nu este benefică pentru Timișoara. Aceasta este zona de respiro, este o zonă frumosă de deal, o autostradă este aceea care va polua tot ce există în această zonă.

Deci, Timișoara, care are către sud, către Turnu Severin autostradă, către nord-Arad, către vest, dacă se reușește, este Belgradul în jos și după aceea Cenadul, deci, este încorsetată.

Eu aș spune că aceasta este o șosea foarte frumoasă, este o șosea care are diversități de relief, ea este după aceea una care angajează, sigur, niște lucrări uriașe pentru treaba aceasta, sunt serpentine, sunt două obstacole de trecut acolo, dar rămâne cealaltă, în care se stinge ceva, din ceva liniștit și pașnic pentru acest teren din jurul Timișoarei. Poate că ar fi bine să ne gândim cât este de utilă sau nu aceasta.

Deci, eu aș propune eliminarea acestui punct 1.14 - Deva-Lugoj-Nădlac.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Popovici, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Vasile Popovici:

Și eu sunt deputat de Timiș și acest punct de vedere mi se pare extrem de bizar ca un reprezentant al unui județ să nu susțină modernizarea rețelei rutiere în județul pe care pretinde că îl reprezintă.

Nu pot să mă raliez în nici un fel acestui punct de vedere.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mai dorește cineva? Da, domnule Vintilescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Vreau să răspund domnului deputat Popovici că pe lumea aceasta omul mai trebuie să trăiască și în liniște și cu un plămân curat.

Deci, este bine să ne gândim și la această zonă depoluată, pentru că de la Timișoara la autostrada Arad și mai departe sunt 50 de km, cine vrea să fugă, pentru el 50 de km nu reprezintă nimic. Pe când aici sunt 173 de km, ieșind prin Ilia, până la autostradă, acolo sunt 92. Deci, este o zonă pe care noi o facem..., este o șosea foarte frumoasă, este o șosea plăcută, este o șosea, care, zic eu că n-ar trebui să o integrăm într-un sistem supramodern de poluare.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Dorește domnul deputat Stănescu să ia cuvântul? Nu!

Nu mai dorește nimeni? Inițiatorul? Domnule secretar de stat, doriți să luați cuvântul?

Este vorba de eliminarea punctului 1.14, deci șoseaua care să devină autostradă: Deva-Lugoj-Nădlac.

 
 

Domnul Crișan Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să încerc să fixez totuși încrederea domnului deputat care și-a exprimat niște dubii în legătură cu integrarea europeană a acestor culoare pan..., a acestor trasee, să spunem, de autostrăzi, care le pune. Probabil că în expunerea pe care am avut-o la început, nedorind să intru în amănunte, ca să nu fie prea mult timp consumat, n-am precizat că în țara noastră sunt două coridoare pan-europene, unul este așa-numitul coridor 4, din direcția: Berlin-Praga-Bratislava-Budapesta-Arad și de la Arad cu două ramificații pe teritoriul României și anume: Arad-Timișoara-Craiova, spre Sofia-Salonic și Istanbul respectiv și a doua ramificație: Arad-Sibiu-Pitești-București-Constanța.

Al doilea coridor, așa-numitul coridor 9 vine de la Helsinki, trece prin Sant Petersburg-Kiev-Chișinău-Iași-București, după aceea Plovdiv, coridor care întâlnește coridorul 8 din Tirana și Varna.

Acestea sunt cele două coridoare, care sunt coridoare pan-europene și pentru care Comunitatea Euoropeană este interesată să fie realizate.

În legătură cu disputa: Nădlac-Curtici, colegul meu, domnul Popa, care reprezintă Institutul de Proiectare Transporturi Auto, Navale și Aeriene, cred că a explicat suficient și a adus suficiente argumente pentru susținerea acestui punct. Acest punct nu este întâmplător și nu se poate face numai, știu eu, dorind să se facă acolo, trebuie foarte bine argumentat și fundamentat. Însă pentru că domnul deputat Bold a intervenit într-un mod care zic eu că nu-i face onoare, nu am să-i răspund cu aceeași replică domnului deputat care a avut aceeași atitudine și în Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a Camerei Deputaților, dar atunci, președintele acelei comisii a intervenit și l-a rugat să fie..., să respecte procedura care se impune într-o asemenea chestiune. Interesele sunt naționale și nu trebuie să intre niște păreri personale sau atitudini personale față de cineva.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Bold, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Bold:

Domnule ministru, vă rog o singură replică corectă. Prezentați dosarul cu avizul negativ al Consiliului județean Arad și să dovediți că sunteți incorecți.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Da. Cred că nu este cazul să intrăm într-o polemică. Am avut cele două puncte de vedere, încheiem discuția aici.

Deci, dacă nu mai sunt alte propuneri, vorbim de pct.1, de la 1 la 14.

Da? Mai dorește cineva? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest pct.1, cum a fost amendat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.1 a fost adoptat, așa cum a fost amendat.

Acum trecem la pct.2 "Drumuri expres".

Domnule Slavomir, dumneavoastră ați vorbit puțin intempestiv. Vă rog să repetați intervenția dumneavoastră.

 
 

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Să repet încă o dată, cu scuzele de rigoare. Deci, vreau să subliniez, în fața dumneavoastră, înainte de a expune foarte scurt, că m-am consultat cu marea majoritate a colegilor din cele trei județe: Mehedinți, Timiș, Caraș-Severin și, mai mult decât atât, și cu mai mulți colegi din județele limitrofe acestora. M-am consultat și cu cele două, împreună cu cei care semnează acest amendament, această propunere și cu reprezentanții celor două ministere și cu comisia de specialitate și vin, deci repet propunerea, la Anexa nr.1, pct.2 "Drumuri expres", să se introducă o poziție nouă, 22 - Drobeta Tr.Severin - Orșova - Moldova Nouă - Baziaș - Socol. Motivația: posibilitatea continuării fluxului din țara noastră spre Belgrad - Zagreb și mai departe spre Italia, Austria, Elveția, Franța, Germania, legând, în acest fel, Europa de Vest cu Europa Centrală și de Est. Astfel, legăturile rutiere s-ar scurta cu circa 1.000 de kilometri, pe partea românească nefiind nevoie de traversarea Dunării, numai a unui râu foarte mic, Nera, cu participarea României și a R.F.Iugoslavia, la acest pod mic.

Subliniem că recent s-a parafat și Tratatul de colaborare între România și R.F.Iugoslavia, din acesta reieșind necesitatea de noi căi de comunicație necesare pentru dezvoltarea relațiilor economice, atât cu R.F.Iugoslavia, cât și cu celelalte republici din spațiul fost iugoslav.

În speranța că veți înțelege că este strategic, din punct de vedere național, consider că veți sprijini acest amendament semnat de domnul Penescu - PDSR Mehedinți, domnul Vasile Popovici - PAC Timiș, domnul Sturza-Cornel Popovici - PNȚCD Caraș-Severin, domnul Emil Boroș - PD Timiș, doamna Cojocaru - PDSR Olt, domnul Frunzescu - PDSR Sibiu și am fost trimis, oral, să vin să expun aceasta de foarte mulți colegi.

Mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Tot la punctul 2, da?

Vă rog. Domnul Antal Istvan.

 
 

Domnul Antal Istvan:

Cu permisiunea dumneavoastră, am la pct.206 un prim amendament.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din loja comisiei):

La amendamente respinse!

 
 

Domnul Antal Istvan:

Exact, foarte corect. Și, totodată, dacă îmi permite domnul ministru, era bine dacă am fi avut un panou aici, mai mare, cu harta țării și cu totul, pentru că s-ar fi priceput mai bine unele probleme, cele referitoare la drumuri paneuropene și așa mai departe. Era mult mai simplu de explicat.

Deci, la pct.206, am avut un amendament în comisie, prin care am solicitat, la dorința Consiliului județean, ca traseul drumului expres Roman - Piatra Neamț - Tg.Mureș, care este, practic, un racord la autostradă, de la Gheorghieni, să nu treacă prin Cheile Bicaz, ci să treacă prin Toplița și Borsec. Aceasta este solicitarea, practic. La acest lucru m-am referit și atunci când am propus, la art.4, acel alineat. Și am să vă citesc din pag.15 a acelui program al Consiliului județean, care s-a întocmit în 1995, în toată țara, pentru integrare europeană, și nu în 1993. În 1993 cineva o fi semnat ceva, eu nu cunosc, domnule ministru, dar în 1995, în acest program, expresis verbis, scrie următorul lucru: "Este necesară includerea cu prioritate în programele naționale de amenajare a următoarelor obiective: drum expres - Sovata - Gheorghieni - Toplița - Borsec - Tg.Neamț, care va asigura fluiditatea legăturii rutiere între Transilvania și Moldova". Se propune, de fapt, o modificare a traseului drumului expres cuprins în planul de amenajare a teritoriului național cu ruta Roman - Piatra Neamț - Bicaz - Gheorghieni - Sovata - Tg.Mureș, pe considerentul că zona Lacul Roșu și Cheile Bicazului este rezervație naturală și drumul existent are declinități între 17 și 18 grade în serpentine, precum și pentru valorificarea mai bună a potențialului zonei Toplița - Borsec. Deci aceasta este prevăzut și eu vă rog și rog toți colegii și comisia ca să fie de acord, pentru că, dacă a trecut cineva vreodată prin Cheile Bicazului, chiar dacă nu este specialist, nu știu, întâmplător eu sunt inginer, poate o să primesc explicația de rigoare, cum se va construi acolo acel drum expres, în momentul când și solicitarea județului și interesul județului, și practica, și realizarea este mult mai simplă pe acel traseu Toplița - Borsec?

Mă rog, poate și cei de specialitate și cei de resort se mai răzgândesc și o să fie de acord cu propunerea mea.

Mai am un amendament, ca să nu mai revin, pentru că vine la pct.223, tot la 2, practic, dar o să fie acum pct.223, pentru că antevorbitorul meu deja a propus un nou pct.22, și care se referă la următorul: tot drum expres Brașov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Gheorghieni, care ar asigura accesibilitatea rapidă la aeroportul propus a se realiza în zona Brașovului și ar înlesni circulația spre zonele de sud ale țării. Lucrarea nu este cuprinsă în programul național de amenajare și, având în vedere că numai 6 capitale de județ, respectiv Botoșani, Baia Mare, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Târgoviște și Alexandria, nu sunt prevăzute cu acces la drumurile expres, se solicită legarea acestora de rețeaua de drumuri rapide prevăzute. Deci, revin din nou la acea idee a modificării, a posibilității de modificare a acelui art.4, ca la fundamentările foarte bine întemeiate de organele de resort din județ să aibă această posibilitate, pentru că eu consider că nici colegii mei din aceste 6 municipii menționate nu prea sunt de acord cu faptul ca acest proiect de lege sau această lege bătută în cuie de acum încolo să nu ne mai permită ca reședința de județ să aibă o posibilitate de acces la autostrăzi, printr-o legare de 20 - 30 de kilometri sau 50 de kilometri cu un drum expres.

Deci, amendamentul meu, practic, este formulat în felul următor, deci Anexa nr.1, alin.2, pct. 223: "Introducerea traseului la drumul expres Brașov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Gheorghieni", dar, în amendamentul prezentat comisiei și comisia a respins amendamentul, a sunat în felul următor, alineatul nou: "Municipiile reședință de județ Botoșani, Baia Mare, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Alexandria, Vaslui să fie legate prin drumuri expres la autostrăzi".

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Luați cuvântul, domnule deputat. Este în legătură cu ...

 
 

Domnul Victor Penescu:

În legătură cu propunerea făcută de colegul Gvozdenovici, referitor la poziția 22 din Anexa nr.1, pct.2 "Drumuri exprese", aș fi vrut să vă comunic că ne alăturăm mai mulți colegi acestei propuneri, care, în parte, este și realizată, pentru că ea nu începe de la Tr.Severin, începe de la Orșova, iar porțiunea de la Orșova până la Szvinica este deja, oarecum, rezolvată și atunci nu ar mai necesita decât corecturi și aducerea la standardele necesare fluentă a circulației pe actuala cale de comunicație. Faptul că distanța pe această rută este mai mică cu circa 1.000 km a României, față de unele capitale europene, nu face decât să ne avantajeze din punct de vedere economic. Doresc, însă, să scot în evidență și un alt aspect al avantajului ce ar fi adus țării prin amenajarea acestui tronson, și anume acela al turismului. Zona ce este străbătută de această șosea poate rivaliza oricând cu marile zone turistice montane ale Europei, prin formele de relief ce le prezintă, iar imediata apropiere a cursului fluviului Dunărea o face de-a dreptul inegalabilă pentru practicarea turismului și, de ce să nu spunem, și a sportului alpin și chiar și nautic, motiv pentru care susțin și eu propunerea făcută de colegul Gvozdenovici.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Stănescu, da, tot la acest punct?

 
 

Domnul George Stănescu:

Da, la "Drumuri expres".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați oaspeți,

Eu susțin ideea colegului Gvozdenovici și pe cea, de fapt acum, susținută de domnul deputat Penescu.

Cunosc zona destul de bine. Fiind, să spun, timișorean, de multe ori am fost pe acele drumuri și, într-adevăr, ca drum expres, ar fi de o importanță deosebită pentru scurgerea unei părți a traficului, care ar descărca, într-un fel, să spunem, viitoarea autostradă care va trece prin Tr.Severin - Lugoj - Timișoara.

Am venit la această tribună, de fapt, ca să reiau propunerea pe care încerca s-o facă domnul Vintilescu, însă cu pretenții mai modeste, de data aceasta eu, socotind că domnul ministru sau cine a vorbit aici, în legătură cu un traseu care să lege România, prin Ungaria, de Austria, deci pe drumul național 6, fără a avea pretenția, cum au avut-o unii colegi, că nu am da asemenea avize pentru dezvoltarea, pentru amenajarea, pentru modernizarea acelui drum național.

Eu socotesc că drumul național 6, transformat în drum expres, ar avea o importanță deosebită nu numai pentru noi, nu numai pentru economia județelor de acolo, ci pentru întreaga țară, având în vedere că face parte, să spun, din planurile strategice ale altor organisme în care noi am vrea să pătrundem cât de repede.

Un avantaj mare, domnule ministru, este acela că Mureșul este la o distanță mai mare de noi și, deci, nu ar implica nici un fel de investiții în plus din partea română, iar Ungaria a venit deja în întâmpinarea, să spun, solicitării și a noastră.Avem unele înțelegeri locale acolo ca legătura să se facă de la Cenad - Kiss - Szombor spre Ungaria și legătura ar scurta cu foarte mult, dacă sunteți amabili să mă ascultați, dacă s-ar face legătura și prin această parte, să spun, cu Ungaria. Ar scurta drumul spre Viena, spre celelalte țări din Europa, cu minimum 100 km și, deci, cu cheltuieli puține. Este vorba de drumul expres care să lege, să spun, de-acum, Cenadul cu punctul de întâlnire la Timișoara al autostrăzii care vine dinspre Arad.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnul deputat Vintilescu dorește.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Am să pledez, împreună cu domnul Stănescu, cu privire la necesitatea acestui drum expres, dacă nu am reușit să-l facem autostradă. Cenadul este locul unde noi putem să ieșim în Europa, din județul Timiș. Este vorba de 6-le acesta, pentru că... Nu, domnule secretar, dumneavoastră ați pus un monopol acolo, la Arad, cu treaba aceea cu Nădlac, cu Turnu, cu mai știu eu, cu Curtici, cu o grămadă, dar noi nu avem și, atunci, economicește, trebuie să ieșim. De ce, domnilor? Pentru că nu se construiește nici un pod peste Mureș. Aceasta este foarte important. Aceasta este o veche șosea austro-ungară și este făcută șosea ca lumea, cu terasament, cum trebuie. Ieșirea este nu numai că ajungi la Cenad, dar imediat la stânga, nici nu sunt 6 km, Beba Veche și te vâră la sârbi, intri în Iugoslavia și, de aici, domnilor, calea Novi Sad-ului înseamnă Trieste. Deci o dată avem Trieste și o dată avem Viena, tocmai aici unde lumea zice că nu are așa de mare importanță.

Vă rog să rețineți și măcar acum să votați cu noi, că, până acum, văd că nu prea.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Bivolaru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu drumurile acelea expres, am venit, să zic așa, în urma intervenției colegului Antal Istvan. Dumnealui face propunerea că pe traseul Roman - Piatra Neamț - Tg.Mureș ar trebui realizată o deviere, susține domnia-sa, pe traseul Bicaz - Borsec - Toplița - Gheorghieni, eventual. Ca să definim un drum expres, acesta înseamnă viteză sporită, acesta înseamnă, și nu în ultimul rând, și traseele cele mai scurte posibil. Ca locuitor din zonă, țin să spun că nu m-aș încumeta pe un drum expres legat pe traseul, de exemplu, Bicaz - Borsec - Toplița, sub nici o formă. De asemenea, aici, în cazul de față, în propunerea Ministerului Transporturilor, consider că Ministerul Transporturilor nu a ținut cont de o tradiție, doar dacă, cumva, are gânduri deosebite în ceea ce privește tronsonul Bicaz - Gheorghieni. În actualul traseu, cel puțin 6 luni pe an nu se poate circula în mod normal. Aceasta este o realitate. De regulă, drumurile noastre exprese din zonă sunt pe traseul Roman - Bacău - Oituz și Miercurea Ciuc. Acestea sunt lucrurile care sunt realitate la ora aceasta.

În consecință, singurul lucru care poate să ne scoată din impas este dacă Ministerul Transporturilor acceptă ca variantă în această situație ca pe traseul de cale ferată Bicaz - Gheorghieni să realizăm în paralel, cam pe același traseu, și tronsonul Bicaz - Gheorghieni, drum expres și, în condițiile acestea, rămâne, într-adevăr, în zona unui drum expres, în ce privește definiția respectivă, ca drumul cel mai scurt și drumul pe care se pot dezvolta viteze superioare. Altfel, introducem în această definiție a drumului expres tronsonul Bicaz, de exemplu, Gheorghieni, în mod formal. Nu va fi niciodată un drum în mod real expres, pe toată distanța anului.

În consecință, rog Ministerul Transporturilor să răspundă acum acestei variante ca pe tronsonul Bicaz - Gheorghieni să realizăm cele două variante, și anume varianta de cale ferată paralel cu varianta de drum expres.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mai dorește cineva? Nu. Atunci să le luăm la rând.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Vă rog.

 
 

Domnul Cristian Popa:

Am înțeles, în primul rând, că problema autostrăzilor se depășise, se terminase. Văd că, totuși, se reia.

Vreau, încă o dată, să precizez că, pe lângă ce a spus domnul secretar de stat Crișan Popescu, în programul TEN, și publicat din 1991 la Varșovia, culoarele TEN în țara noastră sunt următoarele: deci Nădlac - Timișoara - Lugoj, așa cum v-am spus, Turnu Severin - Craiova - București - Constanța - Giurgiu și mai avem un culoar de la Borș, pe Cluj - Oradea, deci la Cluj, pe urmă de la Cluj - Alba Iulia - Sibiu - Pitești - București, care leagă,deci și legătură între ele prin Timișoara - Lugoj - Deva, până la Sebeș. Deci acestea sunt programe și trasee discutate cu toate țările participante, sunt în programul TEN, respectiv Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Austria, România, Iugoslavia, Turcia, Albania, Grecia, deci sunt discutate și acestea sunt trasee aprobate în programul DN pe teritoriul țării noastre.

Nu putem veni acum..., au fost propuneri să excludem o bucată de autostradă care este deja aprobată în programul DN de toate aceste țări și nu mai revin la programul de autostrăzi, că am înțeles că am trecut de el.

La drumuri expres, față de amendamentele propuse în cadrul comisiei, sunt de acord cu toate drumurile propuse în cadrul celor admise de dânșii. La propunerea făcută astăzi de cei care au prezentat, cu precizarea că drumul Turnu Severin - Orșova este autostradă, nu are rost să venim cu un drum expres pe autostradă. Suntem de acord cu un drum expres de la Orșova - Moldova Nouă - Baziaș - Socol, deci nu de la Turnu Severin. Nu putem repeta Turnu Severin acesta cu un drum expres nou.

Ridicările care s-au făcut, vreau să vă precizez încă o dată, drumurile expres nu vor fi pe drumurile naționale actuale. Drumul expres, prin excelență, va fi un drum nou ca și autostrăzile, vor fi drumuri noi, pe trasee noi create. Drumul expres are caracterul aproape de autostradă, în sensul că poate fi cu două, patru benzi de circulație, evită localitățile, este cu destinație mai mult și specific mecanică, deci nu trec pe el căruțe, ci are intrări controlate în aceste drumuri expres, deci intrări controlate. Deci el nu urmărește actualele drumuri, așa cum le cunoaștem, va fi un traseu nou. Că va fi, cum a propus dânsul, pe lângă calea ferată, aceasta se va face prin studii de detaliu, așa cum s-a propus în continuare.

Deci propunerile care s-au făcut și respinse de comisie când s-au discutat, pe la Târgu Mureș, pe la Borsec, pe la acestea, făceau ca drumul expres pe care noi l-am propus să lege, oarecum, mai bine zona Tg.Mureș cu Moldova, apropia deja de autostrada pe care am aprobat-o sus, deci nu putem să venim cu drum expres aproape de autostrada pe care am aprobat-o pe traseul Cluj - Bistrița - Suceava. Deci rămânem cu drum expres pe traseul cel mai drept, Tg.Mureș - Piatra Neamț - Roman, urmând ca acest traseu să fie studiat în afara actualului și DN-ul rămâne, DN-urile naționale județene rămân în funcțiune pe traseele lor. Acesta va fi un traseu nou de drum.

Deci aceasta am avut să spun. Suntem de acord, deci, cu propunerea pe care au făcut-o dânșii, dar de la Orșova.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Ca să înțeleg bine, sunteți de acord cu propunerea domnului deputat Antal?

 
 

Domnul Cristian Popa:

Orșova este autostradă. Cum merg de la Orșova mai departe, deci să tăiem Turnu Severin și de la Orșova...

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Sunteți de acord, deci.

Atunci, domnul deputat Munteanu pentru comisie.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia sesizată în fond, analizând, așa, în fugă, cum s-a putut, propunerile de amendare de la acest punct, este de acord cu propunerea făcută de grupul de deputați al căror purtător de cuvânt a fost domnul deputat Gvozdenovici, cu corectura pe care a precizat-o adineauri domnul director Popa, și anume introducerea la pct.2 din Anexa nr.1 "Drumuri exprese" a poziției noi, 22, ca subpunct, pare-se, Orșova - Moldova Nouă - Buziaș - Socol.

La celelalte sugestii, argumentele au fost expuse de domnul director Popa și ele au fost, de fapt, analizate în comisie, la timpul potrivit, argumentele fiind cele care au fost prezentate. Este adevărat că a mai intervenit și amendamentul susținut de doi dintre deputați ai județului Timiș, asupra căruia nu am înțeles dacă inițiatorul, prin specialistul, domnul director Popa, s-a exprimat în mod explicit. Ar trebui ca să o spună în mod explicit și să ne dăm seama dacă, într-adevăr, se cuvine să transformăm în drum expres traseul pe care l-au propus domniile lor.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule secretar de stat, doriți să luați cuvântul în această chestiune? Sunteți de acord? Nu sunteți de acord.

 
 

Domnul Cristian Popa:

Cred că m-am exprimat destul de clar. Ceea ce a propus comisia suntem de acord cu toate și ce s-a propus astăzi, respectiv Orșova ... Nimic altceva.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Drobeta - Turnu Severin - Moldova Nouă...

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Dacă înțeleg bine, domnul director Popa poate nu a explicitat, însă rămâne valabil, atunci, argumentul de fond, și anume că punctele de trecere a frontierei sunt cele convenite cu partenerii exteriori, dacă așa se pune problema. Într-adevăr, Cenad nu există ca punct de trecere convenit cu ceilalți partneri. Pentru acest motiv, se consideră că drumul expres nu are rost ca să conducă la punctul de trecere Cenad. Nu? Acesta este argumentul? Bun.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Vintilescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Ce nu înseamnă pentru dumneavoastră nu există înțelegere și convenție, pentru că acolo este deschis acest punct de frontieră și a fost deschis nu permanent, dar pe perioade, după aceste discuții, care au pornit acum 5 ani de zile, cu partenerii noștri maghiari.

Este o lipsă de profesionalism, prin care dumneavoastră izolați, pur și simplu, acest Banat de a ieși în Ungaria sau în Iugoslavia în partea de nord a județului. Nu înțeleg care sunt argumentele. Nu am înțeles. Acolo ce este un drumuleț, care se duce încoace și încolo?!

Nu se poate lucrul acesta, domnule. Aceasta este o greșeală foarte mare. S-a circulat în Europa de când există Banatul, există aceste drumuri făcute în Imperiul Austro-Ungar. Dar de ce le-au făcut? Pentru ce?

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule Vintilescu, n-ați spus acest lucru în amendament. Vă rog. (Discuții)

Atunci, acest amendament ar fi ultimul, domnule deputat Vintilescu. E un nou amendament, pe care îl punem ultimul, da?

 
 

Domnul Teodor Vintilescu (din sală):

Cum doriți!

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Perfect.

Atunci, să luăm punctul 2, "Drumuri expres", amendamentele în ordinea prezentată.

Pct. 2.05.

Cine este pentru? Vă rog să semnalați votul dumneavoastră. Este amendamentul propus de către comisie. Vă rog să vă uitați la documentele din fața dumneavoastră. Toată lumea este de acord și inițiatorul și comisia sunt de acord, da? Sunteți de acord. Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate pct. 2.05 a fost adoptat.

Acum, la pct. 2.06 avem amendamentul domnului deputat Antal István. Comisia nu este de acord, inițiatorul nu este de acord.

Supun votului dumneavoastă acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 10 voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptat.

Avem în raport, dacă vă uitați, pct. 6 din anexă, raport. Da? Se propune poz. 2.17. Ați văzut? Sunteți de acord.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate acest punct a fost adoptat.

Pct. 7 din raportul anexă, este vorba de traseul Slobozia-Hârșova-Tulcea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi și acest punct a fost adoptat.

Pct. 2.19. Citesc :"Oradea-Valea lui Mihai-Carei-Satu Mare", ca să fie clar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate de voturi s-a adoptat.

Pct. 2.20: "Turnu Măgurele-Roșiorii de Vede-Costești-Pitești".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate.

Pct. 2.21: "Turnu Măgurele-Alexandria-București".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate s-a adoptat și acest punct.

Și acum avem propunerea mai multor deputați, formulată de domnul Slavomir Gvozdenovici, da? E clar ce votăm, da? Și comisia este de acord și inițiatorul este de acord.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate de voturi și acest punct a fost adoptat.

Și acum avem pct. 2.23., pe traseul Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc-Gheorghieni.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Cu 16 voturi pentru, insuficient pentru a fi adoptat ...

Avem amendamentul propus de către domnul deputat Vintilescu: "Drum expres Timișoara-Sânicolaul Mare-Cenad-Szeghedin".

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 15 voturi pentru, insuficient pentru a fi adoptat.

Cu aceasta, am terminat punctul 2.

Domnule Antal István, doriți să luați cuvântul? Vă rog, cu mare plăcere.

 
 

Domnul Antal István:

Mă scuzați pentru o nouă intervenție, dar m-am referit la posibilitatea legării celor 6 municiipii reședințe de județ la Drumuri rapide, autostrăzi și am impresia că nu s-a recepționat în mod corect. Deci, efectiv, sunt numai 6 municipii din totalul celor existente care, practic, nu sunt legate de aceste drumuri de autostrăzi sau nu trec drumuri expres prin aceste municipii, totuși, sunt reședințe de județ. Este un trafic destul de mare, o posibilitate de ieșire de pe autostrăzi.

Vă spun, eu am propus acest lucru și v-am explicat că era amendamentul respins în comisie. Și acest amendament exista, și acest lucru s-a respins.

De exemplu, la Botoșani, uitați-vă pe hartă, trece la 40-50 Km de reședința de județ...

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Antal, vă rog să mă ascultați. Sunt de acord și vă dau posibilitatea să avem pledoaria dumneavoastră. E normal și o apreciem. Dar acest punct deja a fost votat.

 
 

Domnul Antal István:

Mă rog, nu s-a făcut o referire la această propunere ...

 
 

Domnul Ion Rațiu:

S-a făcut! Domnule deputat, îmi pare foarte rău, ați făcut un amendament pe care l-am supus votului Camerei Deputaților și nu a întrunit votul.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Amendamentul s-a referit numai la un singur traseu și acum am revenit, pentru că nu s-a acceptat ...

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mai aveți un traseu. Care?

 
 

Domnul Antal István:

Aș dori, totuși, să am o explicație din partea comisiei cu privire la aceste 6 municipii care sunt și reședință de județ: dacă dumnealor au reflectat și nu consideră, totuși, că ar fi trebuit să ia in considerare și acest punct de vedere.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Comisia? Din partea inițiatorului, doriți să luați cuvântul, domnule secretar de stat?

Din partea comisiei, domnule Munteanu, doriți să luați cuvântul în această problemă ridicată de domnul deputat Antal István? Vă rog.

Vă rog, domnule secretar de stat. Domnul Mihăilescu, da?

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Însăși din comisie s-a ridicat din nou problema acestui drum expres.

A fost punctul de vedere predat de MLPAT, în care s-a arătat că toate aceste municipii de care a vorbit domnul deputat sunt legate de drumuri naționale și care sunt în stare suficient de bună și nu neapărat toate municipiile de județ trebuie să aibă pe lângă ele autostradă sau drumuri exprese.

Pe acest considerent, comisia a analizat punctul de vedere al MLPAT-ului, al Ministerul Transporturilor și dânșii au hotărât să nu fie pus și să rămână deservit de drumuri exprese.

În ceea ce privește Botoșaniul, la pct. 1 s-a admis că va fi autostradă de la Cluj, Bistrița, Suceava, până la Ștefănești, trecând prin Botoșani. Deci, acesta s-a admis. Nu știu de ce se mai ridică?

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule.

Vă rog, domnule deputat Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Eu nu fac, domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi, decât să confirm ceea ce afirma domnul director Popa.

Poate că unii dintre dumneavoastră sunteți derutați de alura hărții care este parte integrantă din anexă, așa cum a fost ea prezentată la proiectul inițial, unde, într-adevăr, nu apare îngroșată, conform legendei, si porțiunea cuprinsă între Suceava, Botoșani și ieșirea prin Ștefănești.

S-a admis în cadrul comisiei și acesta este un amendament acceptat de acum de dumneavoastră, pentru că a fost propus de comisie ca atare.

În ceea ce privește cele 6 reședințe de județ, argumentul care a fost însușit de comisie este că rețeaua rutieră de drumuri naționale care leagă aceste municipii, aceste localități este suficientă pentru satisfacerea traficului de la aceste localități, la rețeaua de drumuri rapide.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Antal, doriți să supun acest amendament sau îl retrageți? Îl retrageți, da?

Atunci, supun votului dumneavoastă pct. 2, de la subpunctul 01 până la 22. 23 nu a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nimeni.

Cu majoritate de voturi și pct. 2 a fost adoptat.

Acum trecem la pct. 3.

Dorește cineva? Da.

Domnul Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

La pct. 3 se face referire și la categoria în ceea ce privește prevederile liniei ferate simple.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Poduri.

Suntem tot la drumuri.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Mă scuzați, deci nu Anexa nr. III.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Suntem la pct 3 "Poduri noi" după "Drumuri expres".

Dorește cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Unanimitate.

Acum am terminat toate aceste autostrăzi, drumuri expres și poduri și supun anexa în întregime votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi s-a adoptat. Bun.

Cred că ne oprim aici. Sunteți de acord? Da.

 
Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru săptămâna 29-30 aprilie 1998

Atunci, să luăm programul și ordinea de zi.

Ordinea de zi pentru săptămâna viitoare.

Dorește cineva? Nimeni.

Programul. Dorește cineva? O secundă numai. Să vă clarific situația, miercuri, 1 mai, se va decide luni dacă se va lucra sau nu. Nu știm încă poziția Guvernului.

Dorește cineva să ia cuvântul în ceea ce privește ordinea de zi? Programul de lucru? Nu.

În cazul acesta, supun votului dumneavoastă programul de lucru.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Cu unanimitate de voturi programul de lucru pe săptămâna viitoare a fost aprobat.

Cu aceasta, doamnelor și domnilor deputați, ordinea de zi s-a aprobat.

La revedere!

Ședința s-a încheiat la ora 11,46.

   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 22 avril 2021, 2:42
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro