|
Domnul Aurel Știrbu: Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Pentru a înțelege conținutul Deciziei Curții Constituționale și al raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, vă rog să-mi permiteți să spun câteva cuvinte introductive, ca să fiți în cunoștință de cauză în complexitatea totală a acestei decizii. Cunoașteți cu toții că prin Legea nr.53/1991, la art.21 alin.1 și alin.2 se precizează dreptul parlamentarilor la o diurnă de ședință. Înainte i s-a spus indemnizație de ședință, apoi diurnă de ședință, pe lângă diurna de deplasare. Nu s-a perceput impozit la această diurnă o perioadă, mi se pare, de un an și jumătate. Apoi, Curtea de Conturi, care înainte a dat aviz favorabil sub acest aspect, a executat un control și a ajuns la concluzia că, întrucât în art.21, alin.1 și alin.2 nu se precizează dacă această diurnă este scutită sau nu de impozit, a zis că, nefiind prevăzut în mod expres scutire de impozit, este supusă impozitării. Și a făcut un material pe care l-a prezentat conducerii Camerei și bineânțeles și Senatului, prin care a stabilit ca să se perceapă impozit și pe această diurnă de ședință. Drept urmare, au fost luate măsuri și s-a perceput impozit de la data respectivă, pare-mi-se, aproape de la data respectivă. Apoi, sigur, s-a gândit totuși și s-a făcut o Lege de interpretare a art.21, în sensul de a se da o anumită interpretare că această diurnă de ședință nu ar fi supusă impozitării. Această lege de interpretare, votată și de Cameră și de Senat, a fost contestată la Curtea Constituțională de Curtea Supremă de Justiție, pe motiv că ea ar fi neconstituțională. Avize favorabile în acest sens au dat și Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Guvernul. Curtea Constituțională a luat în dezbatere sesizarea Curții Supreme de Justiție și a ajuns la concluzia că această lege de interpretare încalcă prevederi esențiale din Constituție, motivând, în esență - nu vreau să dezvolt, pentru că aveți în raport - că această diurnă se deosebește de diurna de deplasare. Ea este acordată pentru activitate concretă, adică pentru participarea parlamentarilor la ședință în plen și în comisii. Și, ca atare, ar avea același regim juridic ca și indemnizația de bază. În plus, se fac anumite trimiteri la prevederile Constituției, în sensul că orice venituri regulate sunt supuse impozitării și, prin urmare, și sub aspectul echității față de alte instituții care au asemenea indemnizații sau diurne, indiferent cum sunt denumite, ele sunt supuse impozitării. Fapt pentru care Curtea Constituțională a considerat că această lege de interpretare este neconstituțională. Comisia juridică, de disciplină și imunități a analizat cu mult timp în urmă această Decizie a Curții Constituționale și cu unanimitate de voturi a ajuns la concluzia că Decizia Curții Constituționale este întemeiată și noi suntem obligați să ne supunem acestor reguli generale constituționale și să plătim impozit pentru această diurnă de ședință. Repet, a fost votat acest punct de vedere al comisiei, cu unanimitate de voturi, de către membrii prezenți la ședința respectivă. Prin urmare, comisia recomandă Camerei Deputaților să fie de acord cu Decizia Curții Constituționale, în sensul ca și noi să plătim impozit pe această diurnă de ședință. Cum însă art.145 din Constituție nu reglementează modul de aprobare a unei decizii a Curții Constituționale, ci, dimpotrivă, articolul pe care l-am citat reglementază modul de respingere a excepției de neconstituționbalitate. Și dacă se obține un vot cu două treimi din numărul parlamentarilor - Cameră și Senat -, excepția declarată de Curte, adică neconstituționalitatea, se respinge și legea rămâne așa cum este în întregul său. Prin urmare, noi recomandăm - Comisia juridică, de disciplină și imunități - să nu votăm această lege și să fim de acord cu excepția de neconstituționalitate. Vă mulțumesc.
|
