Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 29, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 29-04-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 29, 1996

9. Răspunsuri ale membrilor Guvernului la interpelări adresate de către deputați

Domnul Marțian Dan:

................................................

Sunt mai mulți colegi de-ai noștri care au dorit să participe la această activitate a Camerei Deputaților din ziua de astăzi și, de asemenea, în partea finală, vor fi deputați care vor adresa interpelări.

La lucrările noastre participă domnul ministru Iulian Mincu, din partea Ministerului Sănătății, domnul Florin Stadiu, secretar de stat la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, domnul Gheorghe Raicu, secretar de stat din partea Ministerului Finanțelor, domnul Liviu Maior, ministrul Invățământului, domnul Aurel Novac, ministrul Transporturilor, domnul Marian Sârbu, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, domnul Vifor Ioniță, secretar de stat la Ministerul Industriilor, domnul Petre Ninosu, ministru pentru relațiile cu Parlamentul.

Incepem. Domnul deputat Kerekes Károly a adresat o întrebare Ministerului Finanțelor, referitoare la problema timbrelor fiscale în municipiul Tg.Mures.

Domnul secretar de stat Gheorghe Raicu va răspunde la această întrebare a domnului deputat Kerekes Károly.

Domnul Gheorghe Raicu:

Din păcate, întrebarea domnului deputat reflectă realitatea. Nu este vorba numai de județul Mureș. Este o problemă pe întreaga țară.

Pot să vă dau cel mult unele explicații. S-au ridicat, s-au schimbat valorile, s-a făcut de fapt o nouă machetă, s-a instituit o comisie care va aproba această licitație, pentru că ni se cere și o nouă licitație, deoarece între timp a expirat și contractul cu Fabrica de timbre. A fost un concurs nefericit de împrejurări care a afectat procedura administrativă, în special licitația și hotărârea asupra unității care va fabrica în continuare aceste valori, care de acum sunt destul de mari (adică un timbru din acesta fiscal va avea o valoare foarte mare, aproape egală cu cea a bancnotei); în schimb, în ceea ce privește unitățile CEC în mod administrativ, colegial, dacă vreți, am luat legătura cu CEC-ul și ni s-a asigurat că taxele de timbru sub orice sumă sunt primite la unitățile CEC.

Am fost și noi sesizați dinainte cu acea limită minimă de 500 de lei. Le-am explicat că, din nefericire, avem și noi taxe de 400 de lei și pentru 100 de lei nu are rost să nu primeasca oamenii și să le elibereze chitanțe. Deci, din punct de vedere al CEC-ului este rezolvată problema. Rămâne ca comisia de licitație să decidă în final cine va tipări aceste timbre, cunoscând că macheta și toate aprobările și toate lucrările sunt făcute.

Este o împrejurare nefericită pentru care ne cerem scuze în fața dumneavoastră și în fața tuturor cetățenilor.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Kerekes dorește, deci, să intervină în legătură cu răspunsul primit.

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul pertinent și mulțumesc pentru asigurarea că veți rezolva această problemă. Eu țin cont de acest lucru și vă promit că, întorcându-mă acasă, la Tg.Mureș, am să verific dacă ghișeele CEC aplică dispoziția dumneavoastră, și în cazul în care nu aplică exact așa cum ați spus dumneavoastră, să fie cu iertare, am să vă sesizez din nou.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Raicu (din loja Guvernului):

Domnul vicepreședinte Andreescu este cel care a dispus din partea CEC-ului să se primească.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Sergiu Rizescu a adresat o întrebare domnului ministru Iulian Mincu, referitoare la situația Secției externe Mozăceni a Spitalului Costești, care a fost desființată în 1994.

Domnule ministru, vă rog să poftiți la tribună, să răspundeți domnului deputat.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea domnului Sergiu Rizescu, deputat PNTCD, este în legătură cu Secția externă Mozăceni a Spitalului Costești, care a fost desființată în 1994 pentru a se intemeia în locul ei un centru de sănătate.

Aș vrea să vă spun că centrele de sănătate rurală se fac nu prin donatori de la Banca Mondială, ci prin credite ale Băncii Mondiale, conform Legii nr. 79 din 1991.

În ceea ce privește județul Argeș, a propus inițial 5 centre de sănătate rurală. Din aceste 5 centre de sănătate rurală au fost nominalizate de Direcția Sanitară și acceptate de Banca Mondială trei - Rucăr, Domnești și Mozăceni. În întreaga țară sunt 95 de centre de sănătate aprobate de Banca Mondială. Aș vrea să vă spun că, în conformitate cu doleanțele Băncii Mondiale, sau cu ceea ce spune Banca Mondială, care a acordat creditul pentru dotarea acestor centre de sănătate,ele vor fi dotate în momentul în care ele vor fi apte să organizeze asistența de urgență în județele respective.

În ceea ce privește cele trei centre de sănătate, au rezolvat până în prezent intre 0 și 24 la sută din ceea ce este cerut de Banca Mondială. Vreau să rețineți că, în prezent, se ține la Ministerul Sănătății licitația aprobată de către Banca Mondială, sau se va ține foarte curând de către Banca Mondială, pentru dotarea fiecărui centru cu aparatură de sănătate, în valoare de 250.000 de dolari pentru fiecare centru, dar numai pentru aparatură, nu pentru clădirea centrului.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc.

Dacă domnul deputat Sergiu Rizescu dorește să intervină? Nu. Deci, domnul deputat socotește că este satisfăcător răspunsul pe care l-a primit. Nu dorește să comenteze.

În consecință, va urma răspunsul dat de către domnul secretar de stat, Florin Stadiu, domnului deputat Ioan Catarig, la o problemă care are ca temă vânatul interzis în Bistrița-Năsăud, un aspect la care a cerut să se răspundă și, în al doilea rând, amenajarea hidrotehnica a râului Someșul Mare.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Florin Stadiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La prima întrebare: în ce măsură populația județului Bistrița beneficiază în urma acțiunilor de vânare a animalelor protejate de pe cuprinsul acestui județ ?

1. Animalele strict protejate nu se vânează, deci, de ele nu poate beneficia nimeni.

2. În prezent, în cazul vânătorilor de menținere a efectivelor optime, care să răspundă cerințelor ecologice ale ecosistemului, populația poate beneficia doar de despăgubirile pe care le poate lua de la administratorii fondurilor de vânătoare pentru pagubele produse - și cam atât.

În ce privește viitorul, este legea care a fost discutată de dumneavoastră, Legea privind fondul cinegetic, care, pe lângă ce v-am spus înainte, populația, în special, deci, deținătorii de terenuri care intră în fondurile de vânătoare, vor primi 25 la sută din tarifele care sunt prevăzute pentru vânarea acestor animale, vânări de selecție și de menținere a efectivelor, repet, și care urmează să fie date deținătorului de teren în anumitul fond de vânătoare de către administratorul fondului.

În măsura în care dumneavoastră sau Senatul veți schimba legea atunci vor avea și alte beneficii.

Mai este, de asemenea, un sistem de beneficii, numai în măsura în care se practică asigurarea respectivă pentru daunele care provoacă aceste vânători.

În ce privește subiectul doi, întrebarea a doua, amenajarea hidroenergetică a râului Someșul Mare, o să vă rog să-mi permiteți să mă pronunț numai din punctul de vedere al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, urmând ca din punctul de vedere al energiei, colegul de la energie să vă spună, să vă completeze.

Vă mărturisesc, dacă doriți, pot să vă spun despre ce este vorba. Amenajarea hidrotehnică a râului Someș este o lucrare complexă care are un număr de 27 de acumulări, un volum acumulat de circa 485 de milioane. Realizarea lucrării ar costa, în prețuri - 1995, circa 7000 de miliarde. Lăsând deoparte efortul economic, din punct de vedere al gospodăririi apelor și al protecției mediului, lucrarea presupune un impact deosebit asupra mediului. Este vorba de, efectiv, deranjarea ecosistemelor cursurilor de apă și a ecosistemelor în general pe zona respectivă, exproprieri de circa o mie și ceva de hectare - nu am cifra exactă - pot să v-o dau, care necesită un efort deosebit și care nu pot fi promovate, din punctul nostru de vedere, foarte rapid, sau dacă vreți, plastic, ca să mă exprim, "bătând din palme".

Numai acordul de mediu, în conjunctura Legii mediului, pe care dumneavoastră ați aprobat-o, durează cam 175 de zile la ora actuală. Lucrarea poate fi rentabilă în momentul în care va fi necesar să se facă așa ceva. Repet, din punctul de vedere al gospodăririi apelor și al mediului, ea are un impact deosebit. Spre exemplu, din tot volumul de 465 milioane de metri cubi, numai 20 de milioane servesc pentru apărarea de inundații și doar 10 milioane servesc pentru alimentări cu apă. În rest, toată lucrarea este pur energetică. În aceste condiții, îmi este foarte greu la ora actuală să vă spun când, cum, și în ce fel se va putea promova din punctul nostru de vedere o astfel de lucrare, pentru că studiile noastre arată că lucrările, altele decât în aceste soluții, pentru alimentări cu apă și pentru combaterea inundațiilor, sunt mult mai ieftine.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat Catarig dorește să se folosească de dreptul la replică. Nu dorește.

În aceste condiții, trecem la răspunsul care urmează să fie dat tot unei întrebări adresată de către domnul deputat Ioan Catarig, Ministerului Învățământului, și anume în legătură cu reinstiționalizarea Școlii Normale din Năsăud.

Pentru răspuns la această problemă, la această întrebare, are cuvântul domnul secretar de stat Romulus Pop.

Domnul Romulus Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cele 10 clase cu profil pedagogic din Năsăud, funcționează în momentul de față în cadrul Liceului "George Coșbuc". Ministerul Învățământului a întocmit documentația pentru realizarea unei investiții în municipiul Năsăud, cu 16 săli de clasă, sală de sport și cantină, edificiu care umează să găzduiască Liceul Pedagogic ca unitate de sine stătătoare.

Reinstituționalizarea ca unitate de sine stătătoare a acestui liceu depinde de finalizarea acestei investiții.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat Ioan Catarig dorește să uzeze de dreptul la replică? Nu dorește.

Îl invit pe domnul ministru Aurel Novac să răspundă la o întrebare a domnului deputat Viorel Burlacu, care este formulată astfel: "Se cunoaște existența unei solicitări oficiale a unui grup de inițiativă de la Galați pentru preluarea unor nave maritime în administrarea unor societăți din marele oraș pe Dunărea maritimă?"

Domnul Aurel Novac:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am să trec direct la răspuns. Dumneavoastră ați enunțat deja interpelarea. Flota maritimă de transport a României a fost administrată înainte de 1990 de Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime "NAVROM", cu sediul la Constanța. Această întreprindere care a avut o secție cu sediul la Galați a fost reorganizată, potrivit prevederilor Hotărârii nr. 494 din 1990, în trei întreprinderi specializate: "PETROMIN", "ROMLINE" și "NAVROM" - toate cu sediul în Constanța.

Potrivit Legii nr. 15 din 1990, Guvernul României a probat prin Hotărâre de Guvern, transformarea acestor întreprinderi în societăți comerciale cu capital de stat. În scopul eficientizării acestor societăți comerciale, repunerii în funcțiune a navelor cu mari deficiențe ale echipamentelor s-a recurs la atragerea capitalului privat autohton sau străin prin realizarea unor contracte specifice shipping-ului.

Aceste asocieri s-au făcut în spiritul Codului Comercial Român, după analizarea ofertelor unor societăți interesate, selecționându-se ofertele cele mai avantoajoase pentru cele trei companii amintite, indiferent de sediul ofertantului.

După transferarea capitalului acestor societăți la Fondul Proprietății de Stat și la Fondul Proprietății Private Transilvania, Ministerul Transporturilor nu a mai fost implicat în realizarea asocierilor companiilor de navigație.

Din informațiile pe care le-am primit de la cele trei companii de navigație din Constanța rezultă că acestea nu au în ultimii ani cunoștință de ofertă a vreunui grup de inițiativă din Galați de a prelua nave maritime în administrarea unor societăți comerciale cu sediul în acest mare oraș de pe Dunărea maritimă.

De altfel, în Galați își are sediul cea mai mare companie de transport fluvial de pe întreaga Dunăre, companie care dispune de 53 de unități propulsate și 438 de unități nepropulsate.

De asemenea, în Galați își au sediul și alte companii de transport fluvial cu capital privat, dintre care se pot menționa "TRANSEUROPA" și "DUNAROM".

În privința degajării Dunării de sloiurile de gheață ce se formează în timpul iernii, trebuie cunoscut faptul că Ministerul Transporturilor dispune de unități specializate, organizate, care au intervenit cu nave specializate și au reușit într-un timp relativ scurt, în această ultimă iarnă foarte grea, să asigure condiții de navigație corespunzătoare sezonului.

Revenind la fondul întrebării, pot răspunde că cele trei companii de navigație, respectiv "NAVROM", "PETROMIN" și "ROMLINE", cu sediul la Constanța, își exprimă în continuare întreaga disponibilitate pentru colaborare cu societățile comerciale din orice port al țării, pe baze legale, în limita parcului disponibil și, bineînțeles, în condițiile avantajului economic.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat Burlacu dorește să comenteze, să uzeze de dreptul la replică, pe marginea răspunsului primit din partea domnului ministru Aurel Novac.

Nu dorește, consideră, deci, că răspunsul satisface problemele pe care le-a formulat în întrebarea adresată.

Urmează să ascultăm răspunsul domnului secretar de stat Marian Sârbu, domnului deputat Gheorghe Tarna, la o întrebare formulată de domnia sa, referitoare la șomeri, la problematica lor.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu întrebarea-interpelarea domnului deputat Gheorghe Tarna, care se referă la numărul de șomeri la această dată comparativ cu anii anteriori și cu ceea ce s-a întreprins pentru creșterea ajutorului de șomaj, doresc să arăt următoarele: mai întâi aș dori să fac precizarea că dezvoltarea continuă a sectorului privat a determinat reducerea continuă a numărului de șomeri și a ratei șomajului, astfel încât, față de luna martie 1994, când s-a înregistrat nivelul și intensitatea maximă a fenomenului, cu 1.291.000 de șomeri, ceea ce a corespuns unei rate a șomajului de 11,3 la sută din populația activă, în prezent, valorile acestui indicator înscriu numai 980.000 de șomeri, corespunzător unei rate a șomajului de 8,7 la sută.

Cu toate că în baza compețentelor pe care le are Ministerul Muncii și Protecției Sociale poate contribui numai indirect, prin efectul reglementărilor specifice, la crearea de noi locuri de muncă, prin măsurile pro-active conținute de actele normative inițiate considerăm că a contribuit într-o măsură importantă la atenuarea șomajului. Astfel, reglementarea de orientare pro-activă, stipulată în Legea nr. 1/1991 și republicată în 1994, care oferă posibilitatea creditării din fondul pentru plata ajutorului de șomaj a înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii, a favorizat crearea a peste 15.000 de noi locuri de muncă atribuite șomerilor numai în anul 1995.

Doresc să precizez că fondurile destinate creditării, care în anul 1995 au înregistrat circa 150 de miliarde, au fost orientate cu precădere în județele care sistematic au înscris valori ale ratei șomajului superioare mediei pe țară și care fac obiectul unui program special de măsuri pentru combaterea șomajului. Potrivit acelorași reglementări, cuantumul alocației de sprijin, indemnizație care se acordă persoanelor aflate în șomaj de peste 9 luni, a crescut de la 40 la 60 la sută din salariul minim pe economie.

Pentru facilitarea încadrării în muncă a persoanelor aflate în șomaj, în baza și în limitele competențelor noastre, prin organele teritoriale subordonate am acționat pentru adaptarea calificării șomerilor la cerințele impuse de noua piață a muncii. În acest scop, în anul 1995, din fondul pentru plata ajutorului de șomaj s-au cheltuit peste 1,5 miliarde lei, cu pregătirea unui număr de 32.000 de persoane, cărora li s-au oferit astfel șanse sporite de reîncadrare în muncă.

Subliniem încă odată, dată fiind evoluția trecută și previzibilă a șomajului, reglementările care fac obiectul unui nou proiect de lege pentru protecția socială a șomerilor, în curs de definitivare, au, de asemenea, un caracter pro-activ, urmărind cu precădere activizarea persoanelor aflate în șomaj prin măsuri fiscale și de stimulare materială a agenților economici care creează locuri de muncă ce vor fi destinate categoriilor vulnerabile: tineri, femei, persoane singure care îngrijesc copii minori, șomeri de lungă durată și neindemnizați.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat Tarna dorește să intervină pe marginea răspunsului, să comenteze, să exprime anumite opinii, atitudini?

Da. Domnul Tarna are cuvântul.

Domnul Gheorghe Tarna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a studia situația șomerilor am luat ca eșantion de lucru județul Ialomița și am constatat următoarele: categoria cea mai expusă la șomaj o reprezintă femeile, în procent de 58. Categoria de vârstă cea mai vulnerabilă este între 16-30 de ani. Indiferent de vârstă, cei cu studii inferioare, și anume muncitorii, reprezintă peste 98 la sută din totalul șomerilor.

Contrar promisiunilor făcute, privind crearea unor noi locuri de muncă, numărul șomerilor este în creștere în județul de care aminteam. Ajutorul de șomaj, luând în calcul inflația, reprezintă o sumă simbolică, cu care nu se poate supraviețui. Extinzând la nivel de țară cele constatate în județul Ialomița, se poate concluziona că situația prezentată de dumneavoastră este nefondată, iar pentru creșterea ajutorului de șomaj și pentru asigurarea de noi locuri de muncă nu s-a făcut mare lucru până în prezent.

Dumneavoastră ați prezentat un material teoretic, un material de principiu, sigur, dar el nu reflectă realitatea.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnule secretar de stat, mai aveți de adăugat anumite lucruri? Vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să adaug la ceea ce am spus adineauri decât faptul că cifrele prezentate în material nu sunt deloc teoretice. Ele reprezintă, chiar dacă este greu de acceptat, realitatea foarte clară din toate județele și aș vrea să vă spun, domnule deputat, că nici în județul Ialomița șomajul nu este în creștere. În toate județele, șomajul în ultima perioadă este în scădere și el urmează, dacă vreți, cursul ratei șomajului de la nivelul întregii țări.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul secretar de stat Ioniță Vifor, pentru a răspunde la două întrebări pe care le-a formulat domnul deputat Ioan Catarig. Prima reia problema reamenajării hidroenergetice a râului Someșul Mare; a două se referă la unele aspecte privind transformarea Centrului Național de Cercetare a Industriei Ușoare într-un centru de prelucrare a laptelui - spune dânsul aici.

Dumneavoastră aveți, însă, întrebările mult mai extins și mai precis formulate decât redarea asta schematică pe care o am eu, aici, la îndemână.

Domnul Ioniță Vifor:

Deci, la prima întrebare mi-a ușurat mult sarcina domnul secretar de stat Stadiu și am înțeles că răspunsul a fost mulțumitor.

Vreau numai să punctez că în urma acestei interpelări specialiștii din Ministerul Industriilor s-au întâlnit cu domnul deputat Ioan Catarig și au căzut la un consens privind posibilitățile financiare actuale de a derula o astfel de investiție importantă. Noi, nu ca Minister al Industriei, nu putem să nu spunem că și Someșul Mare trebuie integrat într-o amenajarea hidrotehnică, dar în momentul de față resursele financiare de abia ne permit ca în următorii 10-20 de ani, zic eu, sau până în anul 2020 să închidem măcar cele pe care le-am început deja.

Dacă la aceast răspuns....

Domnul Marțian Dan:

Nu-i nimic, răspundeți și la cealaltă, și dacă va avea intenția să intervină...

Domnul Ioniță Vifor:

La cealaltă întrebare, vă spun sincer, eu am un răspuns pregătit.Întrebarea este adresată tot Ministerului Industriilor. În momentul în care, mă rog, s-a petrecut acea închiriere de la Centrul de Cercetări Textile, deci nu de Cercetare a Industriei Ușoare, era deja o AGA acolo, nu Ministerul Industriilor hotăra.

Dar, am făcut investigațiile necesare - probabil că FPS-ul știe mai bine despre ce este vorba - și am înțeles că în acest centru de cercetări textile, prin reorganizări succesive și restrângeri de activități au devenit disponibile o serie întreagă de clădiri, dintre care un parter plus două etaje, care au fost închiriate unei firme de comercializat și produs înghețată, am înțeles, și pentru care se ia chirie importantă și cu care actualul institut își poate desfășura unele activități. Spațiul a fost disponibil deoarece în 1990 investiția era numai în parte terminată și mai necesita pentru dotare ulterioară circa 2 milioane de dolari, bani care nu mai puteau fi găsiți în acea fază, nu îi mai investea nimeni, și prin restructurările care au avut loc în sectorul respectiv își pierduse și importanța acea investiție preconizată în anii 1987-1988.

Asta este ce pot eu răspunde la această interpelare.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat Ioan Catarig dorește să uzeze de dreptul la replică și să facă unele comentarii, aprecieri pe marginea răspunsurilor primite? Nu doriți.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 21 avril 2021, 2:25
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro