Alexandru-Octavi Stănescu
Alexandru-Octavi Stănescu
Sittings of the Chamber of Deputies of November 9, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 09-11-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 9, 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.4 Alexandru Octavi Stănescu - intervenție referitoare la situația din cercetarea și energetica nucleară;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Domnul deputat Sandu Stănescu. Doamna deputat Leonida Lari este aici? Nu. Ilie Neacșu? Nu. Ion Sonea? Este. Deci, urmează domnul deputat Ion Sonea.

Domnul Alexandru-Octavi Stănescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se referă la situația din cercetarea și energetica nucleară.

Asistăm în ultimii ani la fenomenul dezintegrării accelerate a infrastructurii industriale nucleare. În actualul proces de tranziție spre o economie de piață consolidată și de privatizare a actualei industrii românești, fără a pune condiții de conservare a capabilității producției nucleare, a întreprinderilor sau a capacităților aferente, ce sunt achiziționate de investitori dubioși externi sau locali, apare necesară elaborarea unui program energetic național. Acesta vizează atât exploatarea în condiții de securitate și profit a Unității nr. 1 de la Cernavodă, finalizarea investițiilor aflate în diferite faze la Unitățile 2, 3 și 4, cât și menținerea în stare de operativitate a orizontalei specifice sectorului.

Toate acestea au în vedere asigurarea securității energetice pe termen lung a României, cât și participarea în condiții de eficiență la inelul energetic al Mării Negre, sursă vitală pentru apariția și dezvoltarea unor activități economice în țările costiere, finanțarea urmând a fi realizată de către țările participante la Tratatul de cooperare economică în bazinul Mării Negre.

Infrastructura industrială nucleară autohtonă, evaluată la peste 6 miliarde dolari, concentrată la aproximativ 200 de agenți economici, purtătoare de tehnologii originale și de vârf, testate și autorizate, încă nu se poate adapta, așa cum doresc unii specialiști, unei reconversii în alte activități economice.

Descalificarea din ce în ce mai accentuată a specialiștilor și a personalului utilizat poate fi ireversibilă și păguboasă, stagnarea investițiilor nucleare ducând la diminuarea drastică a potențialului de cercetare – dezvoltare, generând efecte dezintegratoare în progresie geometrică.

România are privilegiul de a mai avea în activitate un institut de cercetări nucleare, entități economice pentru fabricarea combustibilului nuclear, pentru producerea apei grele, pentru materii prime și materiale specifice, cât și orizontala aferentă.

Ca urmare a reorientării activităților de cercetare – dezvoltare nucleară, determinată de racordarea la schimbările mediului economic actual și de modificarea cadrului legislativ și instituțional din țară, au rămas în profilul de activitate și responsabilitățile Institutului de Cercetări Nucleare Pitești, următoarele: suportul tehnic pentru funcționarea Unității nr.1, furnizarea de echipamente și servicii specifice pentru Unitatea nr.2, menținerea unei capabilități tehnice și științifice românești pentru funcționarea reactorului de timp Candu, precum și rezolvarea unor fenomene particulare, care apar odată cu îmbătrânirea reactoarelor.

Cu o finanțare din ce în ce mai precară, uneori sub limita existenței fizice, o foarte mare parte din obiectivele specifice cercetării–dezvoltării nucleare, asumate prin documente internaționale și responsabilitatea statului, devin activități întâmplătoare, fără a putea fi monitorizate eficient.

Câteva exemple: tratarea și condiționarea deșeurilor radioactive, securitatea depozitului final de combustibili uzați, monitorizarea radioactivității și contaminării performanțelor combustibilului nuclear în timpul exploatării, suportul tehnic pentru conversia reactorului Triga, producția de radioizotopi industriali și medicali, funcționarea unor laboratoare de metrologie autorizate și exemplele pot continua.

Desele modificări în structura organizatorică și organigramică din anii 1997, 1998 conduc la necesitatea reautorizării unor unități nucleare, notificări la Agenția pentru Energia Atomică de la Viena, privind zonele de bilanț ale materialelor fizionabile și radioactive, apariția unor probleme de protecție fizică, a lipsei unei coordonări responsabile, a dispariției motivării specialiștilor și exodul acestora spre institutele de profil similare din America și Canada, la conflicte de muncă repetate și nesoluționate, la diminuarea până la excludere a efectelor favorabile a unor aplicații ce intră în concurență la nivel internațional și, nu în ultimul rând, la costuri suplimentare majore imputabile.

Legea bugetului de stat pe anul 1999, inclusiv prima rectificare a acestuia nu au luat în seamă necesitățile de ordin financiar ale acestui sector, pentru desfășurarea în siguranță a activităților, generând deficite de finanțare alarmante: minus 85 de miliarde la Institutul de cercetări nucleare, minus 60 de miliarde la producția de uraniu, minus 120 miliarde la producția de apă grea, minus 10 miliarde la protecția mediului, minus 200 de miliarde la progresia investiției la Unitatea nr.2 de la Cernavodă.

În contrast cu tratamentul iresponsabil, necivilizat și inuman al guvernării, în raport cu comunitatea științifică și tehnică, a cărei competență constituie segmente din averea publică, formele de manifestare ale protestului acestei comunități dovedesc, alături de responsabilitate, prin neabandonarea instalațiilor, neliniște și chiar teamă față de tratamentul adoptat. O astfel de abordare constituie dovada certă a unei lucidități extreme și a unei dorințe obsesive pentru a simți povara lui "a fi" și nu a lui "a avea".

Domnilor guvernanți, încercați să găsiți soluții, dacă puteți, pentru un minim de finanțare decentă a activităților nucleare, ce reprezintă avere publică și interes național strategic, cunoscând fiind că furt din avuția națională este și incompetența, nepăsarea și neglijența.

Mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 12 ao?t 2020, 1:49
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro