Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 7, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 07-05-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 7, 1996

Intervenții ale domnilor deputați.  

Sedința a început la ora 8,47.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vice-președinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Emil Livius Nicolae Putin, secretari.

   

Domnul Marțian Dan:

Invităm pe toți colegii în aulă, pentru a putea începe lucrările Camerei Deputaților.

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Incepem lucrările ședinței Camerei Deputaților din ziua de 7 mai 1996. Mai întâi, câteva informații referitoare la participarea colegilor noștri la lucrările Camerei. Din 340 de deputați, si-au înregistrat prezența 215, sunt absenți 125. Din aceștia, 14 îndeplinesc diferite misiuni, care au fost aprobate în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților. Cvorumul de lucru este de 171 de deputați.

Ca de obicei, primele 50 de minute din această zi de marți sunt consacrate intervențiilor deputaților pe diferite probleme. Avem lista colegilor care au solicitat să ia cuvântul. Îi rugăm să ia cuvântul în limitele regulamentare cunoscute.

 
  Petre Țurlea - Intervenție referitoare la chestionarele, propunerile, interpelările găsite în casetele deputaților.

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea.

După dânsul va urma domnul Lazăr Lădariu.

   

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ați văzut și domniile voastre că, de la un timp, tot felul de organizații și instituții bizare ne bombardează cu chestionare, propuneri, interpelări, pe care le găsim în casetele noastre. Un astfel de material datează din 10 aprilie, dar l-am primit abia săptămâna trecută în casetă.

Deputații sunt luați la întrebări și amenințați că răspunsurile lor vor fi făcute publice și citez din documentul respectiv: "... vor constitui, de asemenea, materialul de bază pentru un studiu mai amplu, ce interesează analiștii structurilor europene la care România intenționează să adere".

Așadar, parlamentari, fiți atenți, că, dacă nu sunteți cuminți și nu răspundeți așa cum vor inițiatorii chestionarului, veți fi pârâți opiniei publice interne și apoi instituțiilor internaționale.

Chestionarul amintit este semnat, în numele unui grup de studii internaționale, de către domnul Gabriel Andreescu. Institutul aparține de Grupul de Dialog Social, în care s-au adunat cei ce se consideră crema intelectualității românești, elitiștii care strâmbă din nas cu dispreț în fața a tot ce este românesc.

Chestionarul consideră că cererea României de a introduce o referire la caducitatea Pactului Ribbentrop-Molotov în tratatele cu Rusia și Ucraina este neavenită și ar provoca o rămânere a României în afara structurilor euro-atlantice.

Se amintește parlamentarilor că 97% din populația României, conform ultimelor sondaje, dorește intrarea în NATO și că cererea de a se introduce în tratate referirea menționată ar fi astfel contrară aspirației acestor 97%.

Problema este pusă în mod evident tendențios: dacă 97% dintre români vor în NATO, cu siguranță că tot o mare majoritate a românilor vor o condamnare explicită a Pactului Ribbentrop-Molotov și o anulare a consecințelor lui.

În a doua parte a chestionarului se menționează drepturile minorităților maghiare din România, care, citez din documentul respectiv : "... au fost diminuate după Revoluție, și ar împiedica semnarea Tratatului cu Ungaria".

Deputații sunt chemați să accepte toate cererile UDMR-ului. În acest context, o să vă citesc un lucru, după părerea mea, foarte interesant, o hotărâre a Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite, chiar din perioada foarte recentă, din anul acesta. Deci: "... Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite a adoptat o hotărâre prin care limitează strict puterile Guvernului Federal în a promova susnumita discriminare pozitivă față de minorități. Instanța supremă americană a decis că programele de tratare preferențială a minorităților, lansate de-a lungul anilor de autoritățile federale contravin principiilor fundamentale ale Constituției Statelor Unite. Această discriminare pozitivă constituie, în multe cazuri, o discriminare reală față de celelalte categorii ale populației, egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor fiind suficientă pentru a oferi tuturor șanse egale".

La noi, însă după cum vedeți, se doresc, în continuare, drpturi speciale, drepturi colective, și la acțiunea pe această linie a UDMR-ului se asociază cu mare avânt și Grupul de Dialog Social.

Chestionarul la care am făcut referire - emanație a Grupului de Dialog Social, a lipsei de patriotism a majorității membrilor acestui grup elitist - ne atenționează asupra faptului că cel mai mare pericol pentru România vine din interiorul țării, de la o astfel de "coloană a cincea", care este principala piedică în calea solidarității românești la sfârșitul secolului XX.

Distinsa ziaristă Anca Florea, într-un admirabil volum publicat de curând sub titlul "Păstrați România întreagă", scria: "Elitiștii noștri, călcând într-o zi pe greblă și alegându-se cu un cucui, își vor aminti brusc de răzorul pe care pășesc, dar atunci când elitiștii noștri își vor da sema de răul pe care-l fac țării, s-ar putea să fie prea târziu și răul să nu mai poată fi îndreptat".

În Biblie, simbolul trădării erau cei 30 de arginți. Pentru elitiștii noștri, cei 30 de arginți au luat forma unor burse în occidentul atât de prețuit, forma unor sponsorizări date de Fundația Soros și așa mai departe.

S-ar putea ca, luând cei 30 de arginți, elitiștii noștri, în frunte cu semnatarul chestionarului, domnul Gabriel Andreescu să se simtă bineînsă, mai devreme sau mai târziu, neamul românesc îi va judeca și condamna moral pentru trădarea lor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Lazăr Lădariu - românii alungați în decembrie 1989 din județele Harghita, Covasna și Mureș.

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu - Grupul parlamentar al P.U.N.R.

După dânsul va urma domnul deputat Ioan Catarig.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La 25 aprilie, o delegație formată din membri ai Asociației românilor alungați în decembrie 1989 din județele Harghita, Covasna și Mureș lua drumul Bucureștilor.

Ce-i aducea pe acești blânzi ardeleni, ofensați de nepăsarea și indolența unora, în dealurile Cotrocenilor și Mitropoliei, să dea ochii cu domnii Iliescu și Năstase? Asemenea înaintemergătorilor români transilvăneni, care luau calea Vienei, pentru a se plânge de nedreptăți împăratului, de data aceasta, Valer Vodă, Traian Șuteu, Gabriela Coman, Dumitru Gherman veneau în capitala României să-și spună necazul. În decembrie ‘89, casele le-au fost devastate și, în actul de vandalism care a urmat, bunurile multora au fost distruse. Ei cer justificate daune, mai ales că cei care i-au păgubit sunt bine cunoscuți pentru "bravurile" lor.

Poate că n-am fi zăbovit asupra acestor fapte, pe care unii le vor "de demult", tocmai pentru a nu fi acuzați că răscolim răni, dacă o recentă crimă nu ar fi zguduit opinia publică românească, crimă petrecută, și de data aceasta, tocmai în acel perimetru al suferinței românilor, deseori umiliți în propria țară. Tânărul subofițer de poliție, Nicolae Ioan Bontaș, a fost omorât mișelește de o bandă de descreierați din Odorheiu Secuiesc, pe numele lor: Bereș Domby Mihalyk, Bereș Domby Zsolt, Kovacs Istvan, Molnar Laszlo Botand, Jakob Arpad și Deneș Levente, toți după chipul și asemănarea asasinilor din decembrie ‘89, de la Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Zetea și Dealu.

Un bun prieten și coleg, profesorul și publicistul Ilie Sandru, stabilit în Toplița Română, denumire contestată recent de un alt udemerist lovit cu leuca, amintea că și această crimă este o consecință directă a politicii dușmănoase a unor membri ai coloanei a cincea budapestane. Ciudată este străduința, demnă de cauze mai bune, de a ascunde adevărul gol-goluț.

Comunicatele duplicitare și fățarnice ale unor personalități din conducerea udemeristă, inclusiv a lui Santha Pal Vilmoș, președinte al Consiliului Județean Harghita, nu condamnă educația tinerilor maghiari în spiritul federalizării teritoriului Transilvaniei, separatismului, autonomizărilor, pentru, chipurile, "vindecarea rănilor Trianonului". Nu suflă o vorbă nici despre activitatea dușmănoasă, ostilă, antistatală a celor incitați de un Suto Andraș, Torgyan Jozsef, președinte al Partidului Micilor Agrarieri din Ungaria, Tokes Laszlo și de alții de teapa celor care strigau, cu ochii ieșiți din orbite, în decembrie ‘89 și martie ‘90: "Itt es most!" și scriau ceea ce doi ani a rămas în centrul Gheorghienilor: "Afară, români împuțiți!". Nici despre cei învățați, cu sârg, că România nu-i și țara lor!

Ei se revoltă însă că anumite ziare de limbă română au publicat "știri tendențioase și iresponsabile, care încearcă să atribuie un caracter etnic a cestui caz regretabil".

Regretabil este că, având orbul voit al găinilor, ei nu recunosc că tocmai caracterul etnic a stat la baza asasinării tânărului subofițer, a uciderii și alungării românilor, a incendierii locuințelor și distrugerii bunurilor lor în județele Harghita, Covasna și Mureș, și o știm prea bine! Noi am simțit-o pe pielea noastră!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Catarig - Intervenție referitoare la rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig, Grupul parlamentar al Democrației Sociale din România.

Va urma, după aceea la cuvânt, domnul deputat Barbu Pițigoi.

   

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Si în intervenția de azi vor aborda rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea, prin prisma doctrinei solidarității social-economice, pornind de la realitatea PIB-ului românesc, cel mai scăzut din zona geografică în care trăim.

Astfel, analiza eficienței economice a sumelor alocate amenajărilor hidroenergetice în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1994 arată următoarele: la 1 ianuarie 1990 erau amenajate centrale hidroelectrice, având o capacitate medie de producție de aproximativ 16 GWh/an, reprezentând 40% din sursele tehnice amenajabile ale României.

Producția efectivă realizată în perioada amintită a fost de 63.380 GWh, adică echivalentul a 16 milioane tone păcură, cu o medie anuală de 12.480 Gwh/an.

Producția efectivă a fost mai mică față de capacitatea medie de producție, datorită faptului că nu toate centralele puse în funcțiune aveau terminate toate lucrările de construcții, baraje și aducțiuni secundare și caracterul secetos al perioadei.

La l ianuarie 1990 erau în execuție 67 de centrale hidroelectrice în diferite stadii de construcție, care însumau o putere instalată de aproximativ 1.300 MW și o capacitate medie de producție de circa 3.500 Gwh/an.

Din centralele aflate în execuție în perioada amintită, s-au pus în funcțiune capacități noi de producție, însumând o putere instalată de 327 MW, respectiv o capacitate de producție la parametrii finali, inclusiv realizarea integrală a lucrărilor la centrale din amonte, de 613 Gwh/an.

Producția efectivă a acestor centrale în perioada celor 4 ani, ținând seama de termenele reale de punere în funcțiune, de exemplu grupurile puse în funcțiune în 1994 au numai câteva luni de funcționare, a fost de 1.218 Gwh, ceea ce reprezintă o economie de aproximativ 340 mii de tone de petrol.

Sumele cheltuite pentru realizarea de hidrocentrale în perioada respectivă au fost de aproximativ 664 milioane dolari S.U.A., ceea ce la paritatea de numai 2.000 de lei înseamnă 1.328 miliarde de lei. De remarcat că în această valoare intră, pe lângă sumele corespunzătoare a grupurilor puse în funcțiune în această perioadă, și o cotă cheltuită pentru centralele puse în funcțiune anterior, dar la care s-au mai executat anumite aducțiuni secundare și s-au finalizat lucrările la unele baraje, centrale care nu au fost puse în funcțiune, dar s-au cheltuit sume importante pentru finalizarea lor până în anul 2000.

Suma cheltuită în dolari S.U.A., arătată mai sus, a rezultat din convertirea sumelor în lei, cu valoarea medie a ratei de schimb din fiecare an al perioadei 1990-1994.

Tinând seama de suma de 664 milioane dolari S.U.A., respectiv 1.328 miliarde de lei, cheltuite pentru centrale hidroelectrice în perioada anilor 1990-1994 și de energia de circa 1.218 Gwh efectiv, produsă de grupurile puse în funcțiune în această perioadă, rezultă o investiție specifică de 1.090 lei pe KWh, respectiv un preț de cost de 27 lei/KWh.

Luând în considerare capacitățile medii de producție pe o durată totală de 5 ani, rezultă o producție de energie a grupurilor noi puse în funcțiune în perioada celor 4 ani de circa 3.068 GW, rezultând un preț de cost de circa 10,8 lei/KWh.

Pentru comparație, se menționează că prețul mediu de cost realizat de centrale hidroelectrice - RENEL în anul 1994 a fost de 6,9 lei/KWh, față de circa 52,3 lei/KWh, corespunzător centralelor termoelectrice de diferite tipuri.

Tinând seama de ponderea diferitelor tipuri de centrale - hidro - 24%, termo - 76%, a rezultat un preț mediu de cost, în 1994, de circa 40,2 lei/KWh, ceea ce a permis menținerea unui tarif mediu de vânzare de 70 lei/KWh, inclusiv taxa de dezvoltare.

De remarcat că menținerea acestui tarif coborât a fost posibilă datorită ponderii de 24% a producției centralelor hidroelectrice.

Din cele de mai sus, rezultă că prețul de cost corespunzător sumei cheltuite pentru sectorul hidro în cei 4 ani și producției efective realizate în această perioadă este de 27 lei/KWh, mult inferior prețului mediu de cost pe total RENEL, de circa 40,2 lei, realizat în anul 1994. Acest element justifică pe deplin suma alocată sectorului hidro în perioada 1990-1994.

De remarcat că, luând în considerare duratele normale de funcționare a capacităților de producție într-o perioadă de 5 ani, rezultă posibilitatea de a produce o energie de circa 3.068 GWh la un preț de 10,8 lei, față de 6,9 lei, cost de realizare în 1994.

Terminarea tuturor amenajărilor aflate la 31 decembrie 1994 în diferite stadii de execuție, unele din ele fiind puse total sau parțial în funcțiune, iar altele urmând a fi puse eșalonat în perioada 1995 - 2000, necesită fonduri de aproximativ 2.200 miliarde lei și aduc un spor al producției de energie de 3.120 Gwh. Prețul de cost al acestei energii este de 14-16 lei/KWh, deci cu mult sub prețul mediu de cost ce s-a realizat la RENEL în 1994.

În încheiere, se reamintește faptul că România este o țară a cărei balanță energetică se poate echilibra numai prin importul unor cantități mari de petrol și gaze, cu cheltuirea valutei corespunzătoare. De aceea, este util a face eforturi financiare pentru continuarea amenajării potențialului hidroenergetic în ritmul realizat în ultimii 40 de ani, adică 500 la 1.000 MW, într-o perioadă de 5 ani și în funcție de resursele financiare disponibile, bineînțeles.

De remarcat și faptul că potențialul hidroenergetic este regenerabil anual, se poate amenaja practic numai cu resurse interne și are un efect ecologic redus.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Barbu Pițigoi - Puterea judecătorească.

Are cuvântul domnul deputat Barbu Pițigoi - Grupul parlamentar al P.N.T.C.D. + P.E.R.

După dânsul va urma, apoi, la cuvânt, domnul deputat Victor Boștinaru.

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Una din instituțiile statului de drept este puterea judecătorească. Legea, oricât de bună ar fi ea, cu toate bunele intenții ale legiuitorului, nu-și atinge țelurile urmărite dacă cel ce este pus să o aplice nu o face cu simț de răspundere, corect, voluntar, cu imparțialitate, cu judecata limpede și în cunoștință de cauză.

Puterea judecătorească, aflată, cel puțin teoretic, pe poziție de egalitate cu puterea legislativă și cu puterea executivă, trebuie să aibă și posibilitățile de desfășurare a activităților specifice, în condiții comparabile cu cele ale celorlalte puteri ale statului sus-amintite.

Nu vreau să mă refer acum și aici la salarizarea judecătorilor și a personalului auxiliar, ori la inamovibilitatea magistraților. Aceste subiecte au fost și probabil vor mai fi dezbătute.

Condițiile de muncă ale celor ce lucrează în justiție trebuie să fie însă, dacă nu la nivelul celorlalte două instituții fundmentale ale statului amintite, dar ele trebuie să corespundă măcar normelor generale universal recunoscute ale locurilor de muncă specifice.

Recent, am vizitat localul Judecătoriei Tribunalului din orașul Pitești, o clădire relativ nouă, dar total improprie scopului căruia îi este destinată, cu toate că din proiect a fost gândită a fi folosită de instanțele judecătorești. Am văzut camere, mai exact cămări, de 2/3 m.p., în care lucrează 3-4 judecători, fiecare la masa lui, înfundați în maldăre de dosare, chinuit aranjate pe un fel de birou-miniatură.

Camerele, construite în stilul arhitecturii specifice epocii de aur, dincolo de infima suprafață, au un restrâns volum de aer, înălțimea lor nedepășind 2,25 m.

În camerele grefierilor, în marea lor majoritate femei, spații de aceleași dimensiuni, mobilate și dotate cu mașini de scris, înghesuite 4 persoane, la care se adaugă încă 4 judecători, care vin să dicteze hotărârile redactate, într-o hărmălaie de nedescris, amplificată de zgomotul mașinilor de scris.

Am văzut demisoluri, cu camere insalubre pentru dactilografe, iar accesul la arhivă este aproape impracticabil.

Sălile de ședință, mici și întunecoase, neaerisite și insuficiente ca număr, impun ședințe de judecată cu publicul în două schimburi. Pe când al treilea schimb?

Câtă diferență între această "modernă construcție" și Palatul Justiției, din același oraș, construit în alte vremuri, cu o circulație interioară definită de fluxul funcțional, cu săli de ședință spațioase, bine luminate natural, înalte, cu volum mare de aer, în care justiția se impune justițiabilului, care se simte pătruns de spiritul zeiței dreptății.

Dar, această clădire a primit o altă destinație, iar municipalitatea și reprezentanții locali ai puterii centrale nu se preocupă de această instituție a statului de drept, a cărei bună funcționare garantează existența sistemului nostru democratic.

Considerăm că a sosit momentul ca Guvernul, prin puterea de decizie de care dispune, Ministerul Justiției, căruia îi aparține Palatul Justiției din Pitești, și Departamentul Administrației Locale, care dirijează fondurile bugetare cheltuite în teritoriu pentru investiții, trebuie să ia măsurile ce se impun și să urgenteze pentru a reda justiției palatul ce-i aparține, iar municipiului amintit, folosind mai înțelept decât a făcut-o până acum, fondurile irosite în lucrări inutile, fonduri ce puteau să fie dirijate către construcții care să soluționeze necesarul de spațiu pentru justiția din orașul Pitești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Victor Boștinaru - Alegerile locale

Are cuvântul domnul deputat Victor Boștinaru - Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

După aceea, va urma la cuvânt domnul deputat Remus Opriș.

   

Domnul Victor Boștinaru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Distinși colegi,

La 2 și 16 iunie 1996, vor avea loc în România alegerile locale, menite să dezvolte procesul de reformă în domeniul administrației locale.

Constatăm cu regret că de la începutul campaniei electorale s-au produs incidente, precum cel de la Sascut, sau cel de la Cluj-Napoca, ce pot degenera în violențe. Au avut loc numeroase acte de intimidare a candidaților opoziției, s-au înregistrat spargeri ale sediilor unor partide politice, s-au înregistrat luări de poziție nedemocratice la adresa presei interne și internaționale.

Partidele parlamentare atașate valorilor democratice își reafirmă voința ca aceste alegeri să se desfășoare într-o atmosferă civilizată, fără violențe, fără tensiuni, la capătul campaniei urmând a fi alese programele și candidații cei mai apreciați de către cetățenii României.

În spiritul acestei voințe democratice, și cu dorința ca rezultatele alegerilor să fie corecte și recunoscute, propunem invitarea de către Parlamentul României, alături de alți observatori interni și internaționali, a unor reprezentanți ai Parlamentelor statelor europene, ai Parlamentului Europei, ai Consiliului Europei, ai Internaționalei Socialiste și a altor structuri similare la alegerile locale din România, cu atât mai mult cu cât ieri, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a preluat inițiativa colegului nostru Emil Roman ca o delegație O.S.C.E. să fie invitată pentru a observa alegerile din România.

În același timp, cerem Senatului României accelerarea dezbaterii Legii salarizării magistraților, care, conform tuturor informațiilor pe care le avem în acest moment din București, dar și din țară, devine o condiție a desfășurării alegerilor locale din România. Este o problemă de foarte mare importanță și de aceea, solicităm, inclusiv Biroului Permanent al Camerei Deputaților, să facă demersurile necesare pe lângă Biroul Permanent al Senatului ca, în cel mai scurt timp posibil, Legea salarizării magistraților să fie adoptată și medierea făcută. Altfel, mă tem că vom avea mari dificultăți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Remus Constantin Opriș - Reforma în domeniul ocrotirii sănătății.

Are cuvântul domnul deputat Remus Opriș - Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat și P.E.R.

După aceea, va urma domnul deputat George Stănescu.

   

Domnul Remus Constantin Opriș:

De multă vreme, corpul medical românesc, presa, unii oameni politici și chiar Ministerul Sănătății vorbesc de necesitatea inițierii unei autentice reforme în domeniul ocrotirii sănătății. Cheia de boltă a acestei reforme este unanim recunoscută că o constituie organizarea asigurărilor de sănătate, sub auspiciile Casei Asigurărilor Sociale de Sanătate sau ale caselor particulare de asigurări.

De aceeași părere este chiar partidul de guvernământ, care a promis țării că, până la sfârșitul acestui mandat, Guvernul va lăsa în urmă acest obiectiv realizat.

Este adevărat că, de aproape 2 ani, a trecut prin Senat și apoi prin Comisia de sănătate, iar în prezent prin Comisia de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, o propunere legislativă care avea ca obiectiv reorganizarea caselor de asigurări de sănătate după un model de organizare, de această dată, german.

Cei ce doresc această lege sunt cei mulți, cei conștienți că asistența medicală nu mai poate fi nici acoperitoare și nici competentă în fața solicitării prin modeste alocații bugetare.

Cei ce nu doresc această lege sunt puțini, dar sunt puternici, că sunt reprezentanți tot ai partidului de guvernământ, de această dată aflați la nivelul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, sau la Ministerul Finanțelor. Aceste ministere refuză să acorde avizul lor pentru una din cele mai importante legi pe care Parlamentul ar trebui să se grăbească să o rezolve. În schimb, absența legii nu împiedică Ministerul Sănătății să deruleze, pe bază de hotărâri de Guvern, așa numitul "experiment privitor la retribuția medicilor în raport cu punctaje obținute în urma consultațiilor efectuate". Experimentul a fost început sub acoperirea Legii nr. 79 din 1991, având ca sursă de finanțare împrumutul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare din 7 octombrie 1991. El ar fi trebuit să cuprindă 4 județe, iar întinderea în timp trebuia limitată, în concordanță cu legea, la 31 decembrie 1995. Extinderea prin hotărâre de Guvern de la 4 la 8 județe, apoi la 12 județe chiar, și continuarea încă a acestuia în prezent, nu face decât să pună acest demers în discordanță cu Constituția, care la art. 33 arată că Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală se face potrivit legii.

Intrucât țara are nevoie de o reformă sanitară autentică și nu de experimente de reformă, este neapărat necesar ca locul unor neinspirate hotărâri guvernamentale, să fie luat de Legea asigurărilor de sănătate.

Iată pentru ce, rog Biroul Permanent al Camerei Deputaților să impulsioneze la nivelul Comisiei de muncă și protecție socială finisarea raportului asupra acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Marton Arpad Francisc - CNA și Alegerile locale

Are cuvântul domnul deputat George Stănescu, din același grup parlamentar. Absentează, da?

Îl invit atunci la tribună pe domnul deputat Marton Arpad, din Grupul parlamentar al UDMR.

   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt sigur că nu vă miră faptul că uniunea noastră nu este mulțumită cu modul cum au fost modificate legile 69 și 70. Din această cauză am propus mai multe amendamente, la ambele legi, am intervenit la discuțiile în plen, am votat împotriva mai multor articole și, în ultima instanță, am sesizat Curtea Constituțională.

De data aceasta, nu mă voi referi la acele articole despre care am vorbit mult de la această tribună, ci doar la unul în care Parlamentul a încercat să traseze conturul unei campanii decente și eficiente. Iată însă că, viața o demonstrează, și în această strădanie a noastră, am dat greș.

Intențiile noastre au putut fi răstălmăcite, iar decizia nr. 2 a C.N.A. a și impus posturilor publice și particulare de radiodifuziune și televiziune câteva restricții care, aplicate, vor avea darul de a compromite campania. Astfel, interpretarea dată de către C.N.A. termenului de "maximă audiență" duce inevitabil la "minima audiență", pentru că toate posturile din țară vor emite, aproape concomitent, emisiuni compacte de o oră de campanie, care probabil vor fi urmărite de o parte neînsemnată a populației.

O altă invenție a C.N.A. este sublinierea a doar 3 articole din Constituție - 1, 4 și 13 - din care, o altă interpretare, la fel de "binevoitoare", ar putea deduce că în România campania în limba minorităților naționale este interzisă. Legea nu are o astfel de prevede. Mai mult, Constituția României, în art.6, dă posibilitate minorităților naționale de a-și exprima identitatea etnică și mă miră faptul că CNA uită de existența art.30 din Constituție care reglementează tocmai această latură a audiovizualului. Mă refer în primul rând la interdicția oricărei cenzuri, pe de o parte, iar pe de altă parte la acel alin.7 al art.30 care, printre altele, interzice, atât în campanie, cât și în viața de zi cu zi, posturilor naționale publice, private și celor teritoriale să dea cuvânt acelor persoane care uzează de metoda ațâțării populației pe criterii etnice.

Din păcate, și în această zi am avut două astfel de discursuri de la această tribună și din păcate toate posturile de radiodifuziune și televiziune dau curs unor asemenea discursuri electorale care, conform Legii audiovizualului, ar trebui să fie pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Vă mulțumesc.

Din sală:

Iar criminalii să scape !

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor, lista vorbitorilor care s-au înscris pentru a lua cuvânt în acest segment al lucrărilor noastre a fost epuizată.

 
Dezbateri asupra proiectului Legii telecomunicațiilor  

Am să îi rog pe domnii chestori să invite toți colegii în aulă pentru a putea să trecem la abordarea problemelor înscrise pe ordinea de zi a ședinței noastre.

Știți foarte bine că, cu puțin timp în urmă, distinsul nostru coleg, domnul deputat Dan Cristian Popovici a decedat. Mandatul pe care l-a avut, locul în Parlament României a rămas vacant.

Grupul parlamentar al partidului România Mare a prezentat toate formele în legătură cu validarea celui care, în conformitate cu prevederile legii electorale, este îndreptățit să ocupe acest loc devenit vacant.

Avem, deci, raportul comisiei de validare și v-aș propune să ascultăm acest raport. Pentru aceasta, însă, este nevoie, evident, ca toți colegii noștri care și-au înregistrat prezența pe liste să binevoiască să își ocupe locurile în aulă pentru a putea asculta acest raport.

Îi rog, de asemenea, pe domnii chestori care în această săptămână au obligații nemijlocit legate de desfășurarea lucrărilor în plen să invite toți deputații și toate colegele noastre deputate în aulă.

Doamnelor și domnilor deputați, intenționăm să supun dezbaterii plenului Camerei raportul Comisiei de validare referitor la locul devenit vacant în circumscripția electorală Argeș. Întrucât vedeți că în ceea ce privește prezența nu ne găsim în cea mai bună ipostază, vă propun să procedăm în felul următor: în jurul orei 11,00, așa cum am stabilit prin programul pe care l-am adoptat ieri, urmează să ne pronunțăm asupra a două proiecte de lege: unul privind amenajarea teritoriului, acel segment din problematica amenajării teritoriului care se referă la căile de comunicații și, de asemenea, la proiectul de Lege privind transportul pe căile ferate române.

Noi am discutat ambele proiecte săptămână trecută și a rămas doar să ne pronunțăm asupra lor. Fiind vorba de două legi organice este necesar să avem condiții de prezență corespunzătoare caracterului unor asemenea legi.

Astăzi, în jurul orei 11,00, vom proceda la votul asupra acestor două proiecte de lege. Rog grupurile parlamentare să își mobilizeze membrii pentru a putea întruni toate condițiile necesare în vederea pronunțării noastre asupra acestor proiecte de lege. Înainte de a supune votului aceste proiecte de lege, să ascultăm și raportul Comisiei de validare referitor la un mandat de deputat devenit vacant.

Vă rog să fiți de acord să procedăm în acest fel și, în consecință, pentru a nu pierde timpul până când unii dintre colegii noștri vor intra într-un tonus fizic care să le permită să fie prezenți nu doar pe listele de prezență, ci și în aulă, pentru a nu pierde timpul, să trecem la examinarea problemelor pe care le avem inscrise pe ordinea de zi. Conform acestei ordini de zi urmează să trecem la examinarea proiectului Legii telecomunicațiilor.

Dacă agreați propunerea pe care v-o fac în legătură cu momentul în care să ascultăm raportul Comisiei de validare, da ?

Din sală:

Da.

   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

În aceste împrejurări, trecem la examinarea proiectului Legii telecomunicațiilor. Participă la lucrările noastre domnul Ovidiu Ioan Muntean, ministrul comunicațiilor, și o seamă de factori de răspundere, experți, consilieri și oameni cu munci de răspundere din Ministerul Comunicațiilor. Vom trece, deci, la examinarea proiectului de lege.

Prima dată vom asculta punctul de vedere al inițiatorului și apoi opinia comisiei sesizate în fond în legătură cu acest proiect de lege, după care vor urma dezbaterile generale.

Rog grupurile parlamentare să își desemneze vorbitorii în cadrul dezbaterilor generale și să ne facă cunoscute numele acestora.

Domnule ministru, vă rog să poftiți la tribună, să ne prezentați considerentele, punctele de vedere și elementele de fundamentare ale acestui proiect de lege, în numele inițiatorului.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Cadrul structural instituțional și de reglementare a sectorului de telecomunicații din România a beneficiat, după anul 1990, de schimbări majore. Acestea sunt parte a unui proces evolutiv, destinat să asigure atât reforma sectorului de telecomunicații, cât și armonizarea treptată cu legislația și tendințele europene în domeniu.

În sectorul nostru se impune o lege modernă, care să guverneze sectorul de telecomunicații, asigurând premizele optime pentru dezvoltarea serviciilor, stabilitatea, transparența, corectitudinea, fermitatea dar și flexibilitatea procesului decizional, care sunt atribute obligatorii într-un sector cu o evoluție atât de rapidă.

Proiectul de lege prezentat este rezultatul unor ample analize ale fenomenelor și tendințelor apărute în domeniul telecomunicațiilor la scara internațională și în mod deosebit europeană, al colaborării strânse între experții Ministerului Comunicațiilor și cei ai unor firme de consultanță străine, de prestigiu, ai Comisiei Uniunii Europene și ai OECD.

S-a avut, totodată, în vedere o abordare realistă, adecvată situației generale și legislative actuale din România, evitându-se copierea unor legi străine, care ar fi putut duce la disfuncționalități importante.

Au fost analizate și se propun soluții care să asigure atât instrumentele și procedurile aplicabile în această perioadă de tranziție, cât și direcțiile corecte ale evoluției pe termen lung.

Datorită caracterului foarte tehnic, necesității asigurării compatibilității și integrării rețelelor și serviciilor de telecomunicații atât la nivel național, cât și internațional, precum și datorită rolului vital pentru dezvoltarea economică și socială și chiar pentru siguranța națională, activitățile de telecomunicații nu se pot desfășura decât în cadrul unui ansamblu de reglementări specifice.

Datorită celor menționate mai sus, liberalizarea activității de telecomunicații trebuie să fie însoțită de o creștere însemnată a volumului de reglementări și de caracterul dinamic al lor, această idee fiind confirmată și aplicată în toate țările.

Principiul fundamental în concepția noii legi este acela de a asigura baza legislativă a sectorului de telecomunicații, care să pună la dispoziție și pârghiile necesare pentru îndeplinirea strategiei unitare de modernizare și dezvoltare. Proiectul include pași majori, deja înfăptuiți după 1989. Este vorba, în primul rând, de separarea netă dintre activitatea de exploatare a rețelelor și serviciilor de telecomunicații, pe de o parte, și de activitatea de reglementare a domeniului, pe de altă partea.

În al doilea rând, este vorba de liberalizarea a numeroase servicii de telecomunicații, deci scoaterea lor de sub monopolul unui operator unic, în scopul introducerii privatizării și sistemului concurențial, cu beneficii clare asupra dezvoltării rapide, diversificării și calității oferite, atragerii altor resurse de investiții și, în final, în interesul nemijlocit al utilizatorilor.

Sunt menținute drepturi speciale rezervate operatorului public național numai pentru serviciile de bază, respectiv telefonie vocală și telegrafie cu infrastructura aferentă și numai pe perioade de timp limitate.

Aceasta situație, similară deja cu cea existentă în alte țări, reprezintă o etapă intermediară într-o politică pe termen lung, spre care converg, practic, toate țările europene, singura politică verificată la nivel internațional care poate asigura dezvoltarea, eficientizarea, diversificarea și competitivitatea în acest sector.

Este, de altfel, politica ce permite adaptarea treptată într-un termen rezonabil, la cadrul legislativ al Uniunii Europene care prevede liberalizarea totală a sectorului de telecomunicații în țările membre ale uniunii, în perioada 1998-2003. Din acest punct de vedere, proiectul este redactat astfel încât să permită aplicarea progresivă a măsurilor destinate să implementeze în România această politica europeană, pe măsura dezvoltării sistemelor noastre de telecomunicații și a evoluției legislației generale.

Proiectul de lege asigură continuitatea politicii de reformă în domeniul telecomunicațiilor, factor deosebit de important pentru credibilitatea acestei politici. El este structurat pe titluri și capitole, prezentând în titlul introductiv obiectivele generale ale legii, definițiile unor termeni specifici folosiți în cuprinsul acesteia, rolul reglementării în stimularea dezvoltării telecomunicațiilor, precum și prevederi distincte cu privire la garantarea confidențialitații comunicațiilor.

Proiectul cuprinde cadrul reglementării pieței serviciilor și rețelelor de telecomunicații prin licențe și autorizații. Licențele se acordă în cazurile în care concurența este limitată datorită condițiilor pieței sau spectrului radioelectric disponibil. Deci, operatorii rețelelor publice și furnizorii serviciilor de telecomunicații cu competiție limitată își vor desfășura activitatea pe baza unor licențe cu durata limitată în timp, conținând măsuri, drepturi și obligații pentru titulari. Această delimitare corespunde, de altfel, cu definiția utilizată în politica de telecomunicații a Comisiei Uniunii Europene. În acest proiect sunt cuprinse drepturile și condițiile de acces ale operatorilor de rețele publice și pe proprietățile publice sau private, precum și modul de aprobare a tarifelor pentru operatorii publici. Pentru serviciile și rețelele ce aparțin domeniului nerezervat, cum sunt rețelele independente destinate unor grupuri închise de utilizatori și pentru serviciile deschise liberei concurențe, autoritatea de reglementare eliberează autorizații. Ele se limitează, de regulă la condițiile tehnice, condiții privind interconectarea și, după caz, restricții privind utilizarea de secvențe radioelectrice.

Atribuțiile autorității de reglementare, care în fapt este Ministerul Comunicațiilor, sunt prezentate în texte distincte. Rolul major al autorității în coordonarea sectorului nu este legat de perioada de tranziție, ci reprezintă o necesitate pe termen lung. Proiectul prevede constituirea unui consiliu consultativ al telecomunicațiilor, în componența căruia intră reprezentanți ai participanților importanți la activitățile de telecomunicații și ai utilizatorilor. Consiliul face recomandări privind principiile politicii de dezvoltare și reglementare a sectorului, importanța sa determinând necesitatea instituirii prin lege.

În sfârșit, proiectul prevede răspunderile și sancțiunile pentru încălcarea dispozițiilor legii, realizându-se o coroborare cu legislația generală.

Dispozițiile finale și tranzitorii cuprind prevederi care creează condițiile trecerii de la situația existentă la cea statuată prin prezentul proiect, precum și colaborarea dintre Ministerul Comunicațiilor și alte organisme sau autorități publice în vederea asigurării continuității funcționării rețelelor și serviciilor de telecomunicații, precum și în dezvoltarea acestora.

Vă mulțumesc și vă rog să votați.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Rog acum pe domnul deputat Mihail Părăluță, președintele Comisiei pentru industrii și servicii să ne prezinte punctul de vedere al acestei comisii care a analizat în fond proiectul de lege.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru industrii și servicii a examinat și dezbătut proiectul de Lege privind telecomunicațiile, fiind sesizată în fond. S-a urmărit ca textul Legii telecomunicațiilor să fie corelat cu reforma generală a economiei și cu legislația europeană în domeniu.

Proiectul de lege supus dezbaterii plenului Camerei asigură baza legislativă sectorului de telecomunicații și abordarea unitară a acestui domeniu, în condițiile economiei de piață.

Comisia a consultat toate instituțiile statului care sunt implicate în aplicarea acestei legi și desfășoară activități convergente. Totodată, comisia a hotărât ca pentru telecomunicațiile speciale, având în vedere specificul activității, să existe un proiect de lege separat. Astfel, Legea telecomunicațiilor a fost pusă de acord cu proiectul Legii privind telecomunicațiile speciale care urmează, în curând, să fie pus în discuția plenului fiind avizat favorabil de comisie.

Menționam că comisia, după lungi dezbateri, a reușit să găsească un consens între toți factorii implicați direct sau indirect în această lege și să armonizeze divergențele care păreau la început de neîmpăcat.

Deci, noi am avizat favorabil acest proiect de lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Trecem la dezbateri generale.

A solicitat să participe la ele domnul deputat Nestor Călin, în numele grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat Român. Solicită, de asemenea, înscriere domnul deputat Eugen Nicolicea, din partea grupului parlamentar al PDSR. Dacă și celelalte grupuri parlamentare doresc să își spună opinia? Domnul Barbu Pițigoi, îl înscriu și pe dânsul. Dacă celelalte grupuri parlamentare doresc să participe, rog să ne comunice, pentru a putea înregistra toate solicitările.

Îl invit pe domnul deputat Nestor Călin, din partea grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat Român. Va urma domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
   

Domnul Călin Nestor:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Respectuos îngăduiți-mi să afirm de la bun început că telecomunicațiile în România au parcurs un progres impresionant și încă din anul 1980, cine pășea pe pământul Americii putea să se convingă că telefonul pe care îl are în față este același model cu telefonul pe care-l avea cetățeanul american . Erau atunci contractele cu firma ATT, dar aceste colaborări au continuat și cred că astăzi se poate vorbi de un progres în planul tehnicii mondiale, în consens cu tehnica contemporană. Chiar dacă s-a vorbit la un moment dat că investitorii străini ar întâmpina ceva dificultăți pentru că nu sunt telecomunicații pe gustul și pe pretențiile lor, cred că pe undeva s-a exagerat și s-a ajuns și la aspecte destul de calomnioase, pe care ar fi bine să le combatem la timp. Dar, nu a făcut-o ministerul, o facem noi acum. Nu am auzit nici un comunicat în acest sens, care să arate înainte de a conecta sistemul nostru bancar, care este interconectat la sistemul bancar internațional, să fi dat un comunicat și să fi pus lucrurile la punct atunci. Era datoria ministerului și era îndreptațit să o facă pentru că stăpânea o anumită capacitate tehnică.

Domnilor colegi,

Această lege, acest proiect vine să pună de acord ceea ce este semn de progres în legislația noastră cu o economie de piață cu ceea ce a fost reglementare în trecut în domeniul telecomunicațiilor, și după părerea mea două direcții trebuie respectate, pentru că două sunt aceste probleme noi: este problema licitațiilor și problema interceptării convorbirilor telefonice. Poate că problemele par prea restrânse, dar eu am să mă ocup numai de acestea.

Domnilor,

Problema licitațiilor, chiar dacă este reglementată în cuprinsul legii, nu cuprinde garanțiile și sancțiunile care ar trebui să existe pentru că numai în acest mod și prin aceste pârghii importante noi promovăm elementele economiei de piață și îi vom aduce pe cei care au capacitatea tehnică cea mai ridicată în telecomunicații și ei vor edifica infrastructura și tot ceea ce este necesar. Trebuie însă o licitație garantată, și cei care au această capacitate să reușească în fața autorității pe care a instituit-o ministerul.

Eu cred că simpla enunțare a modului că se licitează este insuficient. Aici trebuie instituită o licitație specială, completată cu anumite exigențe de ordin tehnic, cu anumite exigențe de ordin financiar.

În fine, merg la ultima problemă, interceptarea convorbirilor telefonice. Într-adevăr, este un capitol impresionant cu contravenții și cu sancțiuni. Noi pedepsim în legislația noastră, in Codul nostru Penal interceptarea convorbirilor telefonice, dar această interceptare are alte dimensiuni în prezent și pedeapsa de acolo, din Codul Penal, este nesemnificativă. Să ne gândim la interceptarea convorbirilor telefonice atunci când este afectată siguranța națională. Noi nu putem admite pedepsele din Codul Penal. Trebuie să instituim, la propunerea dumneavoastră, a Guvernului, alte sancțiuni mult mai severe, să avem garanția că acele infracțiuni vor fi reprimate la timp. De asemenea, interceptarea convorbirilor telefonice poate produce consecințe incalculabile și în domeniul comercial. O afacere de zeci de miliarde interceptată, folosită cu rea- credință, o informație economică obținută tot pe calea aceasta infracțională a interceptării convorbirilor telefonice poate avea consecințe incalculabile. Din această cauză zic eu că sancțiunile pe care dumneavoastră le-ați avut în vedere în Codul Penal și care după proiect ar rămâne, cred că sunt total insuficiente.

Inchei, făcând observația că și la capitolul "Contravenții" iarăși nu s-a lucrat juridic. Găsim aici, în lege, contravenții. Iată, de pildă, "distrugerea aparaturii din culpă". Dar asta este infracțiune, nu e contravenție! Din această cauză cred eu că sunt câteva articole care ar trebui revăzute în cursul dezbaterilor.

Pe ansamblu, este un proiect de lege pe care trebuie să îl votăm și care exprimă cu adevărat progresul pe care îl face România astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Eugen Nicolicea - Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. După dânsul va urma domnul deputat Barbu Pițigoi.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Într-o economie de piață, deținerea și transmiterea informațiilor într-un mod sigur și în timpul cel mai scurt este vitală. Există o corespondență biunivocă între reforma generală a economiei naționale și reforma sectorului de telecomunicații.

Prezentul proiect de Lege a telecomunicațiilor modifică cadrul structural instituțional și de reglementare al sectorului de telecomunicații, asigurând o armonizare cu legislația europeană în domeniu.

Aceste reglementări specifice se datorează necesității asigurării compatibilității și integrării rețelelor de servicii de telecomunicații, atât la nivel național, cât și internațional, precum și datorită rolului vital pentru dezvoltarea economică- socială și chiar pentru siguranța națională.

Unul dintre principiile fundamentale în concepția acestei legi este acela de a asigura baza legislativă a sectorului de telecomunicații, punând la dispoziție pârghiile necesare pentru o modernizare într-un mod unitar.

Ținând cont de faptul că am făcut pași importanți spre economia de piață este imperios necesar de a se liberaliza serviciile de telecomunicații, scoțându-le de sub monopolul operatorului unic și dând posibilitatea privatizării în domeniu. Acest fapt asigură o dezvoltare mai rapidă, creșterea calității ofertei într-un cadru concurențial și, totodată, atragerea unor resurse de investiții.

Comisia a analizat proiectul de lege adoptat de Senat, a adus unele modificări ce vizau corelarea cu Constituția și cu alte legi, precum și pentru o mai bună redactare.

Având în vedere importanța acestei legi, vă rog să votați proiectul de lege, cu modificările efectuate de comisie.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul Barbu Pițigoi, în numele Grupului parlamentar la PNTCD plus PER. Va urma apoi domnul deputat Antal István.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor invitați,

Telecomunicațiile privite ca serviciu public de interes general îndeplinesc o funcție particulară în organizarea societății în care evoluțiile actuale conduc la ajustări parțiale și transformări fundamentale ale mecanismelor statului, care, spre a se putea adapta la schimbările croite trebuie să ia în considerare mutațiile economice, internaționalizarea și concurența crescândă, complexificarea între toți actorii vieții sociale, economice și geopolitice, toate acestea, precum și eficiența sistemelor în funcțiune și, deci, a fiecăruia dintre componentele lor.

Legea pe care o examinăm astăzi trebuie să țină cont de rentabilitatea economică și de dereglările existente sau potențiale, căutând să reechilibreze raporturile dintre privilegiile funcționarului, relațiile salariale, interesele contradictorii ale salariaților și, în particular, cu cele ale utilizatorilor.

Ea - legea - trebuie să fie caracterizată în fundamentul său de continuitate, neutralitate și adaptabilitate. Ea trebuie să lămurească asupra ambiguității care domnește la noi, referitoare la sensul noțiunii de stat. Este vorba de statul autoritar moștenit sau despre statul de servicii publice, născut din Revoluție. Ea trebuie să țină cont de faptul că descentralizarea a întărit puterile și câmpurile de exercitare a numeroase colective teritoriale și de rolul pe care salariații și organizațiile lor sindicale, care se consideră singurele garante ale interesului general, îl exercită în domeniul telecomunicațiilor.

Legea pe care o examinăm răspunde acestor cerințe pe care le dezvoltă în 6 capitole în care, după generalități,regăsim Capitolul II, de reglementări ale activității de telecomunicații, cu 6 secțiuni: licențe, dreptul de acces în imobile, incinte și alte proprietăți, tarife, autorizații, protecția utilizatorilor și concurenței, interconectare și numerotare, capitolul de reglementări tehnice, Capitolul de autoritate de reglementare, răspunderi și sancțiuni, Dispoziții tranzitorii și finale.

Legea corespunde cerințelor actuale ale dezvoltării societății noastre și grupul nostru parlamentar o va vota, cu amendamentele adoptate, ce se vor prezenta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Antal István, Grupul parlamentar al UDMR. Va urma după aceea la cuvânt domnul deputat Petru Șteolea.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea prezentată pentru dezbatere încearcă să creeze o baza legislativă fermă sectorului de telecomunicații, asigurând și corelarea cu legislația europeană din domeniu, legislație aflată în evoluție dinamică. Desigur, această necesitate de corelare provine din specificul domeniului telecomunicațiilor, caracterizat printr-un înalt grad de interconectare și interdependență globală.

În cadrul discuțiilor purtate în comisie s-a prezentat și faptul că acest proiect de lege a fost analizat de autoritatea federală a telecomunicațiilor din Germania, care îl apreciază ca fiind compatibil cu legislația Uniunii Europene.

În opinia noastră, pasul cel mai hotărât făcut de prezenta lege este liberalizarea a numeroase servicii de telecomunicații, respectiv scoaterea lor de sub monopolul unui operator unic, în scopul privatizării și a introducerii concurenței.

La fel, prezintă un interes și separarea netă a activității de exploatare a rețelelor și serviciilor de telecomunicații de activitatea de reglementare. La acest capitol ne permitem prima observație, în ceea ce privește subordonarea autorității de reglementare.

În țările dezvoltate, de obicei, această autoritate este independentă, nefiind supusă Guvernului, în speță Ministerului Telecomunicațiilor.

Formulăm observații și în legătură cu problema utilizării ca probe, în procesul penal, a materialului rezultat din interceptarea comunicațiilor. Credem că nu Legea telecomunicațiilor este aceea care trebuie să reglementeze acest lucru, din moment ce există Codul de Procedură Penală, care prevede modul în care materialele provenite din interceptarea comunicațiilor pot fi folosite drept probe materiale, respectiv Codul Penal, care prevede sancțiuni pentru cei care violează secretul convorbirilor telefonice, în această categorie fiind incluse și convorbirile prin radiotelefonie, mesaje transmise prin sistemul de paging etc.

În altă ordine de idei, ne referim la principiile economiei de piață și anume contestăm competența exclusivă a autorității de reglementare în fixarea tarifelor, în condițiile în care liberalizarea menționată permite concurența.

Totodată, avem rețineri și în problema acordării licențelor, tot din cauza dependenței față de Guvern a autorității de reglementare, cauză din care pot preleva interese de un gen sau altul, subiectivisme cu privire la modul în care se acordă aceste licențe, pe de o parte; pe de altă parte, ar fi de dorit ca cota parte din sumele încasate pentru acordarea licențelor să revină bugetelor localităților pe raza cărora titularul de licență urmează să-și desfășoare activitatea.

În ceea ce privește anexele 1 și 2, care cuprind tarifele fixe pentru licențele date diferitelor tipuri de rețele de telecomunicații, considerăm că nu trebuie să facă obiectul legii, urmând ca acestea să fie stabilite în funcție de evoluția inflației și a posibilităților de dezvoltare și de investiție în acest domeniu.

În final, am dori ca prevederile art. 16 din proiect, propus a deveni art. 18 al legii, să fie foarte precis formulate, în concordanță cu art. 27 din Constituție, pentru a asigura dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Având în vedere cele prezentate, propunem să discutăm raportul și vom încerca pe parcursul dezbaterilor pe articole să argumentăm unele modificări care în concepția noastră sunt susceptibile de a îmbunătăți legea, în spiritul celor cuprinse în expunerea de față.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea, Grupul parlamentar al Partidul Unității Naționale Române.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Apreciem și subliniem rolul și specificul deosebit al sectorului de telecomunicații, alături de celelalte sectoare ale economiei naționale.

Datorită caracterului foarte tehnic, necesității asigurării compatibilității și integrării rețelelor și serviciilor de telecomunicații, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, precum și datorită rolului vital pentru dezvoltarea economică și socială și chiar pentru siguranța națională, activitățile de telecomunicații nu se pot desfășura decât în cadrul unui ansamblu de reglementări specifice. Și această lege - și subliniez acest lucru - realizează această acțiune.

Proiectul, după o analiză, include pași majori, deja înfăptuiți după 1989. Este vorba, în primul rând, de separarea netă între activitatea de exploatare a rețelelor și serviciilor de telecomunicații, pe de o parte, precum și activitatea de reglementare a domeniului, pe de altă parte.

Prima revine, evident, operatorilor și, în particular, unui operator public național, iar cea dea doua este rezervată organsimului de reglementări care este Ministerul Comunicațiilor, în mod normal și de drept stabilit prin această lege.

Apreciem, din punctul nostru de vedere, al PUNR-ului, că acest proiect de lege va fi, după adoptare, o lege modernă care să guverneze acest domeniu, asigurând premisele optime pentru dezvoltarea serviciilor, stabilitatea, transparența, corectitudinea și fermitatea, dar și flexibilitatea procesului decizional obligatoriu într-un sector cu o evoluție atât de rapidă.

Telecomunicațiile, dupa părerea noastră, au constituit, după 1989, într-adevăr un sector de activitate cu o evoluție rapidă și pe un drum al modernizării și perfecționării.

În concluzie, Partidul Unității Naționale Române apreciază că proiectul de lege asigură continuitatea politicii de reformă în domeniul telecomunicațiilor, factor deosebit de important pentru credibilitatea acestei politici a României în context european.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Stimați colegi,

Ați ascultat, deci, opiniile diferitelor grupuri parlamentare care au vrut să participe la dezbaterile generale ale acestui proiect de lege. Eu consult inițiatorul și comisia dacă, în raport de cele spuse aici, mai au de adăugat sau de făcut anumite precizări? Nu sunt.

Așa cum am ascultat cu toții luările de cuvânt, ele se caracterizează printr-o notă unificatoare, anume: toți vorbitorii s-au pronunțat pentru necesitatea adoptării proiectului de lege, ei au relevat o seamă de elemente de inovație în raport cu legislația actuală, formulând în unele intervenții ale domniilor lor și anumite probleme care, probabil, vor constitui obiectul unor amendamente.

În aceste împrejurări, cred că putem trece la dezbaterea concretă a proiectului de lege. Rog pe domnii chestori să invite colegii în aulă. Trecem, deci, la examinarea proiectului de lege.

În legătură cu titlul acestui proiect de lege, comisia noastră, care a analizat în fond, nu a avut nici un fel de sugestii în privința lui.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu sunt doritori.

Vă supun, deci, titlul, așa cum figurează el în proiectul de lege ce ne-a fost difuzat.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt?

A întrunit unanimitate de voturi exprimate și a fost adoptat titlul legii.

Cap. I - "Dispoziții generale"

N-au fost observații nici în legătură cu titlul acestui capitol. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun atunci votului titlul Capitolului I.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și titlul Capitolului I a fost adoptat în redactarea pe care o conține proiectul de lege.

Trecem la discutarea art. 1. În privința lui, comisia nu a avut nici un fel de sugestii, nici un fel de propuneri.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Deci, domnul deputat Nestor Călin intervine.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

O primă observație. Finalul articolului "... libera circulație a informațiilor prin emisia, transmisia...." în fine,"... sunt garantate prin lege..." Care lege? - că o să ne întrebe cineva. Eventual, pe noi juriștii, o să ne întrebe sigur. Și de-asta cred eu că formularea cea mai corectă este cea din Constituție, art. 3l: "Dreptul persoanei de avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit".

Deci, aș propune să înlocuim cuvintele "sunt garantate prin lege", cu: "nu poate fi îngrădit", pentru că legislația asta trebuie făurită, creată de acum încolo, aceea care să garanteze.

Eu cred că formularea din Constituție este cea mai judicioasă. Rog să se aibă în vedere și ministerul și...

Din sală:

Parcă erai bolnav...!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi,

Dacă dumneavoastră doriți să intrați în dialog într-un anumit punct de vedere, în privința căruia aveți reticențe sau opinii contrare, vă rog să o faceți în mod corespunzător, de la tribună, și, în general, în contextul procedurilor pe care noi le practicăm în derularea lucrărilor Camerei.

O să vă rog să-mi dați și în scris partea finală a acestui articol pe care dumneavoastră propuneți să o înlocuim.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol pe care îl examinăm? Nu mai dorește nimeni.

Atunci, rog punct de vedere al inițiatorului și al comisiei sesizate în fond.

Domnul deputat Nestor Călin propune ca partea finală, textul care urmează după virgulă, "...sunt garantate prin lege..." să fie înlocuit.

 
   

Domnul Nestor Călin:

"Nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii". Cu asta vreau să înlocuim.

 
   

Domnul Marțian Dan:

E o propunere, e un punct de vedere. Vă rog să manifestați tot respectul față de alte opinii. Evident, fiecare însă are libertatea de a delibera în legătură cu poziția pe care o adoptă.

Mai sunt alte intervenții în legătură cu acest articol? Nu.

Atunci, rog pe domnul ministru Ovidiu Ioan Muntean să ne spună opinia inițiatorului în legătură cu această propunere.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Am considerat că, chiar în art. 1 să nu începem cu o negație și de fapt acesta este scopul legii, de a garanta.

Aici, mai sus, articolul de fapt definește sistemul de telecomunicații, deci sistemul comunicațiilor.

 
   

Domnul Nestor Călin (din sală):

"... garantată prin prezenta lege..."

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Munten:

Da...." Prin prezenta lege".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine. Deci, "... sunt garantate prin prezenta lege..." Să adaugăm cuvântul "prezenta" și în sintagma...

Domnule Putin, vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Emil Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare rău că sunt nevoit să contrazic pe un coleg de grup parlamentar, dar nu numai această lege garantează niște drepturi fundamentale, ci Constituția și altele. Deci, acesta este un prim aspect, iar cel de-al doilea aspect, cu privire la propunere, mie mi se pare că"... sunt protejate" sau alte termene nu își au locul.

Acesta este un termen uzitat îndeobște atunci când să referă la niște drepturi, că trebuie să fie garantate.

Deci, v-aș ruga să rămână acest lucru.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine. Alte opinii, dacă mai sunt? Comisia? Mai dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Ioan Bivolaru. Mai dorește cineva?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

După părerea comisiei, colegul Nistor vine cu două inovații acum. În primul rând, stipularea din Constituție este foarte clară iar dumnealui vine și o contraface, spune că asigurăm sau garantăm prin lege. Deci, Constituția garantează, nu mai introducem o altă lege.

A două problemă este de intermediat. Deci, Constituția stabilește un principiu și noi acum trebuie să stabilim prin lege ce se garantează. Suntem exact într-o fază corectă.

Suntem de acord să se introducă "... prin această lege..." - să nu se înțeleagă că e vorba de Legea crescătorilor de animale.... (Discuții la prezidiu).

Se referă la această problemă strictă, care este în art. 1. Deci, lucrurile sunt clare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Chestiunea pe care o ridică unii dintre colegii noștri este următoarea, și Constituția garantează, și, în primul rând, ea este că să spunem, sursa fundamentală a garantării acestor elemente privind libera circulație a informațiilor etc, etc. Și, dacă scriem "... prin această lege" sau "prin prezenta lege..." evident că ne găsim pe un teren de restrângere a acestei norme.

Asta este o chestiune.

A doua problemă, o să-l rog pe domnul deputat Nestor Călin. Dânsul, deci, a propus așa: să fie suprimată partea finală "... sunt garantate prin lege..." să fie înlocuită cu: "... nu poate fi îngrădit". Asta spune dânsul.

Deci, intre aceste chestiuni trebuie să încercăm acum să introducem elementele clarificatoare necesare.

Domnule Ana, mai doriți să interveniți? Vă rog. Și domnul deputat Diaconescu, vă mențineți intenția de a interveni? Înțeleg că aveți de spus ceva.

Are cuvântul domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că acest prim articol nu se referă numai la probleme tehnice, ci, dacă lecturați prima propoziție, "...Libera circulație a informațiilor prin emisie..." este de domeniul constituțional și eu cred că ea - Constituția - este legea fundamentală la care se face trimitere de toate celelalte legi.

Or, forma în care inițial este prezentat proiectul de lege și acceptat de comisie, cred că este forma cea mai bună, fără nici o adăugire sau modificare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine.

Domnule Diaconescu, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Domnilor deputați,

Numai câteva cuvinte. A introduce în lege că cele de mai sus din art. 1, "sunt garantate prin prezenta lege," însemnează că dăm, așa cum a subliniat domnul președinte, o nuanță de la început restrictivă legii, ceea ce nu ne bucură pe nici unul.

Este foarte binevenită expresia "... sunt garantate prin lege..." pentru că aici se include și Constituția și tot sistemul de drept aplicabil materiei. Optez pentru formularea așa precum se citește în textul supus aprobării noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, prima dată va trebui să ne pronunțăm, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului, asupra textului pe care îl conține proiectul și la care a aderat și comisia și, după aceea, vom vedea dacă este cazul să mai supun votului dumneavoastră propunerea de amendare a părții finale, înaintată de domnul deputat Nestor Călin și de către ceilalți colegi.

Supun votului dumneavoastră textul art. 1, așa cum este el redactat în proiectul de lege și care are adeziunea comisiei ce a analizat în fond.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt?

Nu sunt abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi a fost adoptat textul art. 1 în redactarea din proiect și în acest fel a fost tranșată și soarta amendamentului domnului deputat Nestor Călin.

Trecem la discutarea art. 2. Și în privința acestuia comisia a aderat la soluția din proiect.

Dacă dorește cineva să intervină pe marginea acestui articol? Nu sunt doritori.

Vi-l supun atunci votului, în redactarea din proiect.

Cine este, vă rog, pentru adoptare. Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate în Cameră și a fost adoptat.

Trecem la examinarea art. 3. El este mai complex și în privința lui comisia a optat pentru soluțiile pe care le conține acest proiect de lege.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu art. 3 ? Nu sunt doritori.

Atunci vă supun aprobării alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Alin. 2. Vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost și el aprobat.

Alin. 3. Vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și alin. 3.

Vă rog să aveți bunăvoința să vă exprimați asupra art. 3 în integralitatea sa.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă?

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și textul art. 3.

Trecem la discutarea următorului articol, art. 4. Este structurat în mai multe alineate. Comisia, în general, a aderat la textul proiectului, cu excepția alin. 2, în privința căruia a introdus o anumită modificare, în partea finală a acelui alineat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul pe marginea art. 4?

Poftiți. Domnul deputat Costică Ciurtin dorește să intervină.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

O chestiune de formulare, la alin. 2. Pentru că se repetă noțiunea de autorizate, autorizări... Deci, " În scopul apărării siguranței naționale și aflării adevărului în cauzele penale cu consecințe deosebit de grave aflate în curs de urmărire penală sau în față instanțelor de judecată, comunicațiile pot fi interceptate de organele în drept, pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii".

Este mai bine decât să spunem "organe autorizate de lege pe baza autorizării..." Deci, se repetă acest cuvânt și cred că nu este bine, în cursul întocmirii acestei fraze. Deci, "...organele în drept, pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii". (Discuții la prezidiu).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Cred că mai bine "... organele abilitate..."

Are cuvântul domnul deputat Emil Putin.

 
   

Domnul Emil Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Părerea mea e că toate legile trebuie să fie corelate între ele. În Codul de Procedură Penală, și - de altfel - și în Legea siguranței, se stabilește dreptul de a autoriza numai Parchetului General. Dacă dăm o atribuție așa de mare, ca orice procuror din Parchet să poată să dea această autorizație, înseamnă pur și simplu că deschidem cutia Pandorei.

Eu aș ruga să corelăm acest alineat, propus în această lege specială, cu Legea siguranței naționale, și, de asemenea, și cu Codul de Procedură Penală, în sensul ca autorizația să poată să fie dată numai de procurori din Parchetul General.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai doreste cineva? Nu mai dorește nimeni?

Domnul deputat Francisc Tobă.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Propun să eliminăm partea finală, să spunem: "...comunicațiile pot fi interceptate în condițiile legii".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Tobă, dați formularea...

Mai dorește cineva să intervină.

Domnul deputat Gheorghe Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Pentru a nu exista repetiție, domnule președinte, stimați colegi, "pot fi interceptate de organele îndreptățite de lege, pe baza autorizării date de procuror" și evident că numai procurorul poate da această autorizare, nu oricine. Deci, pot fi interceptate de organele îndreptățite de lege, nu oricine și nu oricui îi este permis de lege . Și atunci evităm această repetiție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai dorește cineva să intervină?

Doamnelor și domnilor, propunerile care s-au făcut privesc partea aceasta finală și avem mai multe formule care au fost propuse.

Deci, "pot fi interceptate de organele în drept" în loc de "organele autorizate", ne propune domnul Ciurtin.

Domnul deputat Ana ne propune "de organele îndreptățite de lege" și după aceea textul să curgă "...pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii".

Aici iar sunt niște repetări care nu sunt deloc fericite.

A mai fost o propunere ca să scriem "pot fi interceptate de organele abilitate de lege - sau prin lege - pe baza aprobării motivate a procurorului, în condițiile legii".

În fine... nu în fine, pentru că mai este propunerea domnului deputat Ciurtin, care introduce o nuanță și o precizare. Deci, "pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii", avem noi aici. Dânsul ne propune să introducem "pe baza autorizării motivate a unui procuror din Parchetul General".

Este a doua propunere care privește partea finală a acestui alineat.

Și, în fine, domnul deputat Tobă propune ca toată partea această finală să sune astfel: "de organe autorizate de lege, pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii...etc".

Acestea sunt cele trei categorii mari de amendamente, care s-au propus în legătură cu alin.2.

Acum, rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu aceste sugestii de amendare a textului de la alin.2 al art.4.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Considerăm că textul inițial corespunde Legii siguranței naționale.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, înțeleg că dumneavoastră optați pentru formula din proiect, vă diferențiați de punctul de vedere pe care-l conține propunerea comisiei.

Rog acum punctul de vedere al comisiei în legătură cu aceste trei categorii de amendamente pe care le-am înregistrat în cadrul dezbaterilor din plen.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi suntem de acord numai cu schimbarea cuvântului "autorizate" cu "abilitate", pentru că înseamnă că presupune toate amendamentele făcute. Aceasta înseamnă abilitate, organul care are, conform legii, competențe în domeniul respectiv și propune în final, "abilitate de lege, pe baza autorizației motivate a procurorului", deci a Parchetului General. "În condițiile legii" nu mai are rost că se repetă lege de două ori și, deci, am putea elimina expresia acasta "în condițiile legii" de la sfârșit și ar rămâne "organe abilitate de lege, pe baza autorizației motivate a procurorului". În legi nu se dau detalii. Dacă este procurorul, este clar că numai procurorul are competența să dea derogare de la această lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat acest punct de vedere al domnului președinte Părăluță: "Comunicațiile pot fi interceptate de organele abilitate de lege, pe baza autorizării motivate a procurorului". Astfel se propune să sune partea finală.

Sunteți din partea comisiei?

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Nu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ați avut o dată cuvântul, nu discutăm de-o mie de ori unul și același amendament. Aveți amendamentul dumneavoastră, au avut și alții, am ascultat punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei. Nu mai reluăm discuția, domnule Ciurtin.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Păi are, domnule președinte, pentru că se introduc termeni care nu sunt conform cu legea.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog!

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult. Deci, nu autorizează Parchetul General, ci dă mandat și trebuie specificat că numai Parchetul General dă acest mandat, că nu poate veni orice procuror de la orice instanță să-mi dea mie posibilitatea să ascult sau să interceptez o convorbire telefonică.

Vă rog foarte mult să mergeți în concordanță cu Legea siguranței naționale și veți vedea acolo că numai Parchetul General dă mandat, nu dă autorizație, și nu orice procuror de la orice instanță poate să-mi dea mie asemenea autorizație sau mandat.

Deci, trebuie corelat cu celelalte legi, domnule președinte, nu vă supărați.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da sunt mai multe... Domnule Putin, vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Regret că nu am fost înțeles nici de reprezentantul Ministerului Telecomunicațiilor, nici de comisie. S-ar putea să adoptăm un lucru foarte grav și anume o încălcare flagrantă a unui drept elementar, și anume dreptul la identitatea probei. Vă dați seama ce înseamnă ca orice procuror, de la orice procuratură locală să poată să emită, vorba colegului, să capete autorizație și nu să dea mandat, pentru a fi interceptată o convorbire telefonică.

Consider că trebuie să fie coroborate prevederile acestei legi cu prevederile legii speciale a siguranței naționale și mai ales cu cele ale Codului de procedură penală, care prevede limitele atribuțiilor unui procuror. Aceste mandate se pot da, potrivit celor două legi, doar de Parchetul General, pentru că acesta se presupune că are o viziune de ansamblu și, de asemenea, că are o capacitate de a distinge dacă poate să dea această măsură sau nu.

V-aș ruga să corelăm proiectul acesta de lege și să înserăm, așa cum este propunerea făcută, și anume să fie dat mandatul numai de către Parchetul General.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Tobă, vă mai mențineți amendamentul? Vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Problema interceptărilor telefonice este reglementată în două legi: în Legea siguranței și în viitorul proiect de Lege al S.P.S.-ului. Facem vorbire la interceptări și acolo.

Formularea cu interceptarea în condițiile legii mi se pare acoperitoare, pentru că este foarte clar că nu are rost să detaliem aici în ce condiții se fac interceptările, pentru că sunt legi speciale care fac referire la acest procedeu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Nestor Călin, vă rog.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Sigur că nu este de dorit să ne contrazicem din motive subiective cu colegii de grup, dar când sunt argumente juridice e cu totul altceva.

Domnilor, textul, așa cum este propus de comisie și de inițiator, este bun. Codul de procedură penală - și eu pot să-l aduc în ședință - spune așa, că, cu autorizația procurorului, se permite interceptarea convorbirii; poate să fie procurorul de la Tecuci, de la Tulcea, nu se cere autorizarea Parchetului General. Ceea ce a spus colegul referitor la Legea siguranței naționale este o reglementare cu caracter special. Și atunci, când procurorul de la Curtea de Apel pornește urmărirea penală pentru infracțiuni privitoare la securitatea statului, atunci Parchetul General emite un mandat sau o autorizare specială, dar, cu caracter general, aceasta este prevederea din Codul de procedură penală - procurorul. Care procuror? Păi, trebuie să cunoaștem, și aceasta rog eu colegii să aibă în vedere, organizarea Parchetului. Dreptul de supraveghere superioară a legii îl are procurorul general, iar el dă acest drept tuturor procurorilor din subordine. Ori că stai de vorbă cu procurorul general ori cu un simplu procuror de la Tulcea sau de la Brăila, toți au aceleași drepturi și reprezintă supravegherea superioară a legii.

Domnilor colegi,

Eu zic să lăsăm, domnule președinte, textul de aici, pentru că așa cum a arătat și colegul de la P.U.N.R., se aplică și Legea siguranței naționale cu privire la atribuțiile Parchetului General, procurorului general, dar numai în mod special la acele infracțiuni împotriva securității statului. Pentru că nu putem, domnule președinte, este ceva imposibil, să-l încărcăm pe procurorul general să dea mii de autorizații... mai are timp să mai vină pe la Parlament, mai are timp de alte activități? Nu putem să-l lăsăm pe procurorul general să dea aceste autorizări la convorbiri telefonice, e problemă minoră. Dar gândiți-vă că sunt fel de fel de cetățeni care au impresia că sunt ascultați și ei vor face cereri nenumărate și stăruitoare la Parchetul General, chiar dacă procurorul general deleagă această atribuție a lui unor procurori adjuncți, tot este prea mult pentru Parchetul General.

Eu zic să lăsăm ceea ce este trecut în Codul de procedură penală și ceea ce avem în lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Putin, după care eu am să vă propun o anumită soluție de ieșire din această dispută.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Am impresia că distinsul meu coleg doar de dragul de-a face o polemică cu mine...

V-aș ruga să observați care sunt cauzele extreme, puse chiar și în acest text, în care poate să fie interceptată convorbirea: "...în scopul apărării naționale și apărării adevărului, în cauze penale cu consecințe deosebit de grave, aflate în curs de judecată sau în curs de urmărire penală". Deci, "deosebit de grave", or, la aceste cauze este firesc, fiindcă sunt cauze cu o frecvență mai rară, ca cel care este în drept să dea mandat să fie Parchetul General, respectiv un procuror din Parchetul General.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu propun următoarea ieșire din această dispută care, până la urmă va fi una a variațiilor pe aceeași temă. Să ne pronunțăm asupra alin.1, 3 și 4; în ceea ce privește alin.2 în privința căruia s-au făcut anumite propuneri de amendare, să dăm posibilitatea, în prima pauză, inițiatorului și autorilor de amendamente și comisiei să analizeze lucrurile, să vadă absolut toate corelările cu Legea siguranței naționale și după pauză să ne propună punctul de vedere la care s-a ajuns în urma unei aplecări speciale asupra părții finale a alin.2. Și rog, din acest punct de vedere, toți cei care au făcut propuneri, care vor să facă trimiteri la Legea siguranței naționale, la Codul de procedură penală și la alte documente, să participe la această discuție și vom asculta punctul de vedere care se va decanta în urma acestei analize.

Aceasta vă propun. Da?

Vă cer, în consecință, votul asupra alin.1, în redactarea pe care o conține proiectul de lege.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat textul alin.1.

Textul alin.3. De asemenea, se propune a fi îmbrățișată varianta din proiect. Nu au fost observații în legătură cu el.

Vă rog să vă pronunțați. Cine este pentru adoptarea alin.3, în redactarea respectivă? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul alin.3.

Textul alin.4, de asemenea, varianta din proiect.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptată și această propunere.

Rog comisia, împreună cu inițiatorul, să ia amendamentele colegilor noștri și să fie analizate. Îl rog și pe domnul deputat Ana să dea amendamentul domniei-sale și după pauză vom asculta punctul de vedere la care s-a ajuns.

În consecință, nu ne putem pronunța acum asupra art.4 în ansamblul său.

Trecem la examinarea art.5. Este alcătuit din trei alineate. În ce privește acest articol, comisia a îmbrățișat textul care figurează în proiectul de lege, așa cum l-a trimis inițiatorul.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu art.5? Nu sunt doritori.

Am să va rog atunci să fiți de acord să trecem la a ne pronunța asupra fiecăruia dintre cele trei alineate și apoi asupra articolului.

Cine este pentru adoptarea alin.1? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Supun votului dumneavoastră alin.2, în redactarea din proiect.

Cine este, vă rog, pentru a-l aproba? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și alin.2.

Trecem la examinarea alin.3. Vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivA? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat textul alin.3.

Vă rog acum să vă pronunțați asupra art.5, în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul art.5.

Trecem la discutarea art.6. În privința lui comisia ne propune, în Raport, o anumită precizare a textului privind introducerea unei sintagme. În rest, textul este identic cu cel pe care îl avem în proiectul de lege.

Dacă dorește cineva? Domnule Ciurtin, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

O chestiune de formulare. Nu cred că am mai întâlnit într-un alt proiect de lege o asemenea formulare. Se spune așa la art.6: "Rețelele și serviciile de comunicații speciale destinate intereselor guvernamentale, ordinii publice, siguranței și apărării naționale se reglementează printr-o altă lege". Nu este formularea cea fericită. Putem să spunem "printr-o lege specială" atunci, dar nu "printr-o altă lege". Formularea aceasta este inadecvată.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Putem să spunem "printr-o altă lege" sau "printr-o lege proprie".

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Sau "printr-o lege proprie", eventual.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este o chestiune pe care o ridică domnul deputat Ciurtin.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Petre Naidin.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Eu, în numele meu, cât și în numele colegilor din comisie, am considerat că este bine să eliminăm "prin altă lege" și să rămână "prin lege specială" și credem că și următorul alineat poate fi eliminat, pentru că această lege urmează exact după acest proiect de lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, dar va fi un gol atunci în această privință. Bun, am reținut propunerea dumneavoastră.

Deci, domnul Naidin are propunerea ca partea finală a tezei întâi să se reglementeze "prin lege specială". Aceasta este prima propunere care vizează modificarea părții finale a părții a întâia. Și dânsul propune, dacă am înțele eu, eliminarea tezei a doua, deci tot ceea ce urmează "...până la adoptarea acesteia, rețelele și serviciile de telecomunicații cu destinația sus-menționată se vor reglementa prin protocoale încheiate între părțile interesate, prin autoritatea de reglementare". Aceasta propune dânsul să fie eliminat.

Dacă mai sunt alte observații? - Nu.

Rog acum punctul de vedere al comisiei, al inițiatorului în legătură cu propunerile de amendare formulate în legătură cu art.6.

Inițiatorul prima dată, da? Vă rog, domnule ministru, poftiți la tribună.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Propunem să fie "prin lege proprie". Rețelele și serviciile de telecomunicații destinate intereselor guvernamentale, prezenta lege nu se referă la acestea.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este clar.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Iar al doilea text, cred că este bine măcar în partea finală să-l susținem, pentru că urmează ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vorbiți, vorbiți la microfon. Eu vă ascult, să știți, chiar dacă nu vorbiți cu fața la mine, nu-i o problemă, noi suntem aici câțiva, grosul colegilor, aula... și receptăm și noi împreună cu aula.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Da.

Al doilea text cred că trebuie menținut măcar în faza finală a legii, pentru că oricum cele două legi nu pot apare concomitent, chiar dacă sunt una după alta. Probabil că... după dezbaterile de aici, care pot să dureze, prezenta lege mai mult, cealaltă nu știm cât... și atunci apare un vid.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Naidin, vă rog să aveți în vedere faptul că acest articol reglementează o situație tranzitorie și funcționalitatea lui asta vizează.

Domnul deputat Francisc Tobă.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Această situație este reglementată la ora actuală printr-o hotărâre a C.S.A.T.-ului. Deci, știm foarte bine că prin Legea de organizare și funcționare a C.S.A.T.-ului dispozițiile sunt obligatorii în legătură cu problemele legate de singuranța națională. Aceste reglementări, la ora actuală, există, pe baza unei reglementări a Consiliului Superior de Apărare a Țării.

Deci, nu avem nici un vid și eliminarea mi se pare firească.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, sunteți pentru eliminarea tezei a doua, da?

Domnule Bivolaru, ați renunțat, da? Bun.

Domnule Olteanu, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

O simplă observație. Personal, sunt de acord cu menținerea tezei doi în actualul articol, pentru că, într-adevăr, reglementăm prin lege această situație tranzitorie, dar eu propun reamplasarea art.6 la Capitolul "Dispoziții tranzitorii", pentru că obiectul lui se regăsește la acel capitol, deci nu în locul pe care îl avem în proiect, la pct.6.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, am înțeles.

Dacă mai dorește cineva? Nu mai sunt alte intervenții.

Deci, am revenit la problemele noastre, așa lucrăm noi. Bine este atunci când se discută un anumit articol, o anumită taxă, anumite segmente de text să ne spunem părerile și după aceea ascultăm opinia inițiatorului dar, în fine, acestea sunt lucrurile care se petrec aici.

Deci, punctul de vedere care s-a conturat este acela ca la acest articol în ceea ce privește partea finală a tezei a întâia, să fie reglementată printr-o lege specială, propune domnul Naidin. Alții, mă rog, domnul Costică Ciurtin, printr-o lege proprie. Domnul deputat Tobă și domnul Naidin propun eliminarea tezei a doua. Domnul deputat Mihail Olteanu propune ca această problematică care este tratată în art.6 să fie trecută la capitolul referitor la dispoziții tranzitorii; nu-și găsește locul aici, în opinia dânsului.

Rog acum punctul de vedere al comisiei și al inițiatorului în legătură inclusiv cu această problemă, dacă prezervăm acest articol aici, în capitolul pe care îl analizăm, sau îl trecem în partea finală. Și dacă mai sunt de precizat anumite elemente referitoare la configurarea finală a acestui articol.

Comisia, vă rog. Domnul deputat Ioan Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Când am introdus prima dată sintagma "servicii de telecomunicații speciale" ne-am gâdit la titlul noii legi. Într-adevăr este mai important ca acest "special" să se refere la lege și suntem de acord să se prindă sintagma "printr-o lege specială", nu "lege proprie", cum s-a propus de inițiator și în condițiile acestea, pentru acuratețea frazei, renunțăm la sintagma "telecomunicații speciale" introdusă, față de textul inițial și atunci rămânem pe textul Senatului, dar se finalizează primul alineat "...se reglementează printr-o lege specială. Și atunci, acolo, noi am stabilit deja care este titlul legii respective, nu mai are importanță.

La teza a doua, suntem de acord cu eliminarea respectivă, acum, în această situație, pentru că oricum această teză nu poate constitui o reglementare în fața unei instanțe, de exemplu, pentru că aceste protocoale, pe care le-am spus noi aici, de fapt, nici nu pot avea loc, având în vedere că și colegul Tobă a specificat clar că există deja reglementări din partea Consiliului Superior care au acoperit această zonă. Deci, deja intră în contradicție cu ce s-a stabilit prin Consiliul Superior, care nu sunt protocoale, iar noi impunem protocoale aici.

Deci, pentru ca să se clarifice situația, suntem de acord cu eliminarea.

În legătura cu sediul materiei nu am ascultat opinia comisiei. Rămâne aici, da? Așa rezultă din ceea ce ați prezentat dumneavoastră.

Rog inițiatorul, dacă mai are elemente în plus, inclusiv în ceea ce privește această soluție pe care o sugerează comisia.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean (din banca guvernamentală):

Nu avem. Suntem de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Înțeleg, deci, că în privința sediului materiei art.6 acesta să fie aici, în segmentul acestui capitol pe care îl examinăm acum.

Doi. În ceea ce privește formularea lui, lucrurile să se prezinte astfel: Se suprimă, deci, de la teza întâi cuvântul "speciale", care este introdus în Raportul comisiei și în partea finală, textul să sune: "Se reglementează printr-o lege specială".

Iar în ceea ce privește teza a doua, comisia este de acord cu suprimarea ei, iar motivația care întemeiază această opțiune a comisiei ați ascultat-o, în legătură cu valoarea acestor protocoale și altele.

Înțeleg că și inițiatorul ar îmbrățișa această soluție. Da? - Bun.

Supun votului dumneavoastră, prima dată, propunerea de suprimare a cuvântului "speciale" - lucrăm, deci, pe textul comisiei - suprimăm cuvântul "speciale" de la rândul 2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

În partea finală a tezei întâi "se reglementează..." suprimăm "printr-o altă lege" și adoptăm "printr-o lege specială".

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare a părții finale a tezei întâi.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată această amendare a părții finale a tezeia întâi.

În legătură cu teza a doua comisia și inițiatorul sunt de acord ca ea să fie suprimată.

Vă supun votului această propunere.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat suprimarea tezei a doua din cuprinsul art.6.

Vă supun acum votului art.6, așa cum rezultă în urma însușirii câtorva amendamente de către Cameră.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și textul art.6.

 
Adoptarea raportului Comisiei de validare privind validarea mandatului de deputat al domnului Nicolae Leonăchescu, ales în circumscripția electorală nr.3 Argeș, pe listele Partidului România Mare  

Vă rog să fiți de acord acum să luăm în discuție Raportul Comisiei de validare privind validarea unui deputat în Circumscripția electorală Argeș. Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

După aceea va trebui să ne pronunțăm asupra celor două proiecte de legi pe care le-am discutat săptămâna trecută.

Invit pe domnii chestori să facă acest efort să-i roage pentru toți colegii noștri, care se găsesc în incintă, să poftească în aulă.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cine ne prezintă raportul Comisiei de validare, vă rog? (Vociferări)

Cine a fost mandat de către Comisia de validare să examineze această propunere?

   

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Domnul Roșca.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Roșca este aici? Domnule Răsvan Dobrescu, dumneavoastră mi se pare că sunteți vicepreședinte al comisiei și vă dau eu raportul acum, imediat. Poftiți!

 
   

Domnul Răsvan Dobrescu:

Raport al Comisiei de validare.

"Comisia de validare, întrunită în ședință, în ziua de 6 mai 1996, a luat în examinare validarea unui mandat de deputat în Circumscripția electorală nr.3 Argeș, devenit vacant ca urmare a decesului deputatului Dan Cristian Popovici, aparținând Grupului parlamentar al Partidului România Mare și a constatat următoarele: în conformitate cu dispozițiile articolului 66, alin.9 din Legea 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în caz de vacanță a mandatelor de deputați, aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă, până la data validării, partidele sau formațiunile politice, pe listele cărora au candidat supleanții, confirmă în scris că aparțin acestora.

Pe listele supleanților publicate în Monitorul Oficial partea I-a nr.257 din 1992, pentru Partidul România Mare, în Circumscripția electorală nr.3 Argeș figurează la prima poziție ca supleant domnul Nicolae Leonăchescu. Prin comunicarea aflată la dosarul de validare Partidul România Mare a confirmat în scris că supleantul respectiv aparține acestui partid pe lista căruia a candidat la alegerile din 27 septembrie 1992.

De asemenea, supleantul a declarat în scris că acceptă mandatul de deputat și a făcut dovada depunerii la președintele Camerei Deputaților a declarației prevăzute de art.68 alin.3 din Legea nr.68/1992.

Având în vedere cele menționate mai sus și reținând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Nicolae Leonăchescu, ales în Circumscripția electorală nr.3 Argeș.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc domnule deputat.

Ați ascultat deci, raportul Comisiei de validare. Dacă în legătură cu acesta dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare.

Cine este vă rog pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi deci, a fost aprobat raportul Comisiei de validare și dați-mi voie să adresez bun venit colegului nostru Nicolae Leonăchescu și să îi urăm succes în activitatea pe care urmează să o desfășoare având calitatea de deputat.

 
Legea privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national Secțiunea I - Căi de comunicație  

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă pentru a putea proceda la votul asupra celor două proiecte de legi.

Domnule Lepșa, vedeți și dumneavoastră colegii care sunt în aulă și rog liderii grupurilor parlamentare să invite pe colegii care, eventual, se găsesc în sediile pe care le au grupurile parlamentare în această clădire.

Rog pe toți colegii să își ocupe locurile!

Rog pe toți colegii să rămână în aulă, va trebui să procedăm la vot. Cred că a fost destulă lejeritate până acuma. Haideți, în ceea ce privește acest vot, totuși să ne încadrăm în anumite exigențe de disciplină. Vă rog foarte mult să vă ocupați locurile!

Deci, noi avem de exprimat votul final asupra proiectului de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea I-a Căi de comunicație. Este o lege cu caracter organic.

Al doilea proiect este cel care privește deci, Legea privind transportul pe Căile Ferate Române. Este de asemenea, o lege având caracter organic.

Mai întâi va trebui să stabilim procedeul de vot prin care să adoptăm aceste proiecte de legi.

Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Eu vă propun procedeul votului deschis.

Cine este vă rog pentru această modalitate de a vota cele două proiecte de legi? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat procedeul votului deschis pentru ambele proiecte de legi.

Rog încă o dată pe domnii chestori să invite toți colegii în aulă, pentru că imediat am să supun votului primul proiect de lege, cel care se referă la amenajarea teritoriului - Secțiunea I-a Căi de comunicație din cadrul acestei acțiuni de amenajare.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea I Căi de comunicație.

Cine este vă rog pentru adoptare? Rog să se numere.

Voturi pentru 230.

Voturi împotrivă vă rog. 4 voturi contra.

Abțineri vă rog. 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi și cu întrunirea condițiilor pentru adoptarea legilor organice a fost adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea I-a Căi de comunicație.

Lege privind transportul pe CFR.  

Trecem la votul asupra proiectului de Lege privind transportul pe Căile Ferate Române. Vi-l supun aprobării.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri vă rog. 5 abțineri.

Rezultă, dacă sunteți de acord să nu mai numărăm voturile, pentru că este absolut inutil.

La primul proiect de lege au votat 230 pentru, 4 contra și 6 abțineri. Deci, au participat la vot 240.

În ceea ce privește votul asupra celui de al doilea proiect de lege referitor la transportul pe Căile Ferate Române, au votat pentru 235, nici un vot contra și 5 abțineri.

În acest fel și acest proiect de lege a întrunit numărul de voturi cerut pentru adoptarea legilor organice de către Camerei Deputaților.

Am terminat și aceste chestiuni. Vă rog să fiți de acord să facem o pauză de o jumătate de oră.

Rog comisia, împreună cu inițiatorul și autorii de amendamente să examineze problema legată de alineatul 2 de la art.8, care a fost obiect de dezbateri mai aprinse.

Reluarea proiectului de Lege a telecomunicațiilor.  

- după pauză -

   

Domnul Marțian Dan:

Rog pe toți colegii să poftească în aulă, pentru a dezbate proiectul Legii telecomunicațiilor.

Rog și pe domnii chestori deci, să fie mai energici în a-și asuma răspunderile, pentru că, iată pauza noastră s-a prelungit destul de mult.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm deci dezbaterea proiectului de Lege privind telecomunicațiile. Vreau să rog comisia să ne spună dacă în legătură cu alineatul 2 de la art.4, împreună cu inițiatorii și autorii de amendamente dacă s-a găsit o soluție corespunzătoare, mă rog, pentru problemele care au fost ridicate în cadrul dezbaterii în plen. Domnul Părăluță, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi am avut o discuție în această pauză și am găsit o formulă acceptabilă, așa, în linii mari. "În scopul apărării siguranței naționale și aflării adevărului în cazurile penale deosebit de grave, aflate în curs de urmărire penală sau în fața instanțelor de judecată, comunicațiile pot fi interceptate de organe autorizate de lege, pe baza mandatului emis de un procuror abilitat de procurorul general".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. O să vă rog să mi-o dați și mie.

Dacă în legătură cu această chestiune care materializează, mă rog, gândirea și căutarea unei soluții de către comisie împreună cu inițiatorul și cu autorii mai sunt...

Da, vă rog domnule Nestor Călin.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Înainte de a mă pronunța asupra propunerii care s-a făcut, îngăduiți-mi - și cred că este bine să procedăm așa - să vedem care este reglementarea până în momentul de față a acestei instituții pe care o discutăm. Și am spus rândul trecut când mi s-a acordat cuvântul că am să vin cu Codul de Procedură Penală și în art.98 se prevăd următoarele: organul de cercetare penală, cu încuviințarea procurorului ori instanța de judecată, dacă interesul urmăririi penale sau al judecății cere.

Domnilor, criteriul pentru a se acorda autorizație, mandat pentru ascultarea convorbirii telefonice, criteriul este unul singur; atunci când interesul urmăririi penale o cere. Noi nu avem cauze mari și cauze mici în urmărirea penală. Toate trebuiesc tratate în mod egal. De ce să nu obțin eu aprobarea urmăririi telefonului în cadrul infracțiunii de viol? În cazul unei infracțiuni de vătămare corporală gravă? Când unei persoane i s-a scos un ochi, și-a pierdut un simț, un organ. Și de ce să fiu îndreptățit să iau numai în cazurile care s-au discutat aici, care prevăd siguranța națională și alte situații deosebit de grave? Ar însemna să facem o discriminare, nepermisă în cauzele noastre penale și care este contrazisă tocmai de textul nostru de lege.

Dar, în fond, eu sunt de acord cu adepții democrației de avangardă că trebuie să acordăm și să garantăm drepturile cetățeanului și libertatea lui și la convorbirile telefonice cu toate forțele noastre democratice. Dar pe cine apărăm noi, să instituim o asemenea restricție, pe infractori? Păi, merită ei așa ceva? Nu. Și atunci trebuie să respectăm și să aplicăm articolul 98. Toți infractorii, în toate cauzele penale, trebuie să suporte rigorile legii și să li se urmărească și să li se asculte convorbirea telefonică, pentru că aceasta duce la aflarea adevărului, nu la încălcarea libertății cetățeanului. Să nu meargă nimeni cu gândul că vreun procuror, poate o fi vreun caz, dar prea izolat, stă acuma să asculte convorbirile cetățeanului ca să-i încalce lui drepturile.

Eu cred că trebuie să avem încredere în procurorii pe care îi avem, pentru că și ei sunt primii care trebuie să respecte legea.

Eu rog, domnilor colegi, să aveți în vedere textul inițial care s-a propus, fără aceste limitări, pe care le consider de-a dreptul inadmisibile.

Deci, articolul 98, cu principiul pe care l-a instituit, vine să facă lumină în această cauză.

Eu vă rog domnule președinte și distinși colegi, să-l invităm să-și exprime un punct de vedere și pe domnul procuror Grigorie, care a lucrat cu aceste probleme, dânșii au acumulat și o vastă experiență în această materie. Sigur că infracțiunile acestea nu sunt multe. Eu cred că dacă domnul procuror vine la tribună, o să ne spună că au fost două, trei cazuri, sau poate mai multe, cine știe..., de interceptare nepermisă, nelegală, că situațiile de interceptare a convorbirilor telefonice în cazul unor infracțiuni sunt nenumărate și au dat rezultate foarte bune.

Vă mulțumesc pentru atenție și eu zic să votăm textul inițial.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnule Nestor Călin, dumneavoastră la comisie ați fost? Ați putut să vă apărați punctul de vedere? Nu, nu, la comisie, acum în pauză. Ați fost. Bun. Deci, v-ați expus și acolo ideile pe care le-ați reiterat aici în fața noastră, da?

 
   

Domnul Nestor Călin:

Da. Era și domnul ministru și comisia și am susținut cu cartea în mână, domnule președinte. Pentru cine se inspiră din alte principii care nu vrea să facă nici o trimitere la text de lege, eu zic să avem anumite rezerve. Să mergem după lege!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

Sigur că da, este o problemă extraordinar de importantă și cu implicații foarte multiple, încât evident că ea, prin însăși natura problemelor pe care trebuie să le soluționeze, incită la dezbateri, la..., mă rog, abordări din diferite părți.

Domnule Dejeu, doreați și dumneavoastră să interveniți pe marginea acestei propuneri de text, da? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Da, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu voi porni de la Constituție, că nu strică, cred, să o reamintim atunci când discutăm legi care trebuie să fie în spiritul Constituției. Și art.28 proclamă inviolabilitatea secretului comunicațiilor prin corespondență, inclusiv telefonice.

Trebuie să pornim neapărat de aici, dacă vrem să apărăm statul de drept. Dacă nu vrem și vrem să impietăm asupra acestui principiu, atunci putem face mai departe orice și să vedem până la ce limite. Sigur, chestiunea a fost tratată și în alte legi, de pildă în procedura penală; am acceptat ca mijloc de probă convorbirile telefonice, interceptarea lor în anumit cadru.

Am acceptat în Legea siguranței naționale, vorbesc despre legi care există, o restrângere a dreptului prevăzut de art.28 din Constituție.

Din sală:

...și 49.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Și pentru că discutăm acum această Lege a comunicațiilor și dacă vrem să adoptăm un text de principiu, trebuie, într-adevăr, să vedem până la ce punct se poate merge cu restrângerea dreptului prevăzut de art.28.

Acum, în textul care ni se propune, se face trimitere la Legea siguranței naționale. Aici nu sunt probleme, pentru că este deja o lege adoptată, nu ne-am propus să o modificăm în aceste discuții.

Mai departe, textul propus face trimitere la cauze penale cu consecințe deosebit de grave, aflate în curs de urmărire sau de judecată.

Am discutat în pauză această problemă și am ajuns la concluzia că această noțiune "cauze penale cu consecințe deosebit de grave", se limitează numai la infracțiunile patrimoniale, deci, adresate patrimoniului public sau privat care au consecințele deosebit de grave, definite de un articol 146, dacă nu mă înșel, din Codul Penal.

Și atunci s-a pus aici problema: bine, domnule, dar dacă cineva, să zicem, otrăvește un lac de acumulare din care se alimentează un oraș, sau poate alte infracțiuni foarte grave, omoruri deosebit de grave, în aceste cazuri să nu se dea posibilitatea descoperirii adevărului prin acest mijloc de probă? Sigur că problema rămâne. Și atunci restrângerea noțiunii prevăzute în text la cauze cu consecințe deosebit de grave, trebuie revizuită. Dar până unde se merge în enumerarea, care trebuie să fie limitativă, a infracțiunilor pentru care să se dea această abilitare este o problemă care, după părerea mea, nu poate fi tranșată aici și acum, fiindcă aceasta este o chestiune de apreciere a gradului de pericol social, cu implicații în viața noastră socială și ar trebui comisia, cu linițiatorul, cu un grup de specialiști să se aplece asupra textelor penale și să spună: este permisă interceptarea în cazul infracțiunilor: x, y, z ș.a.m.d.

Prin urmare, vrem să facem o treabă bună de așa manieră încât să se mențină și dispoziția de principiu a Constituției pe de o parte și pe de altă parte, să apărăm și societatea de factorii nocivi ai ei. De aceea, dumneavoastră, domnule președinte ați solicitat comisiei ca această problemă să fie rezolvată în această pauză. Sigur că s-a găsit o rezolvare. Rezolvarea, prin care aprecierea gradului de pericol social al infracțiunilor și nominalizarea infracțiunilor, la care să se dea cale liberă pentru interceptare să se facă de procuror, este periculoasă. De ce este periculoasă? Pentru că aprecierea procurorului poate fi subiectivă și procurorul poate veni și spune: socot o infracțiune în condiții anume săvârșite de, să zicem, lovituri cauzatoare de moarte, sau de vătămare gravă, compatibilă cu ideea de a furniza informații pe calea interceptării telefonice.

Deci, registrul de apreciere a procurorului, dacă nu este supervizat de nici un fel de restricție, poate merge de la infracțiuni care sunt tratate cu pedeapsă de la 5 ani închisoare, sau de la 3 ani închisoare, până la pedeapsa de detențiune pe viață.

Nu procurorul, prin urmare, trebuie sa facă această apreciere, pentru că intrăm într-o zonă de arbitrar posibil, ci aprecierea ar trebui să fie făcută de către noi și să spunem: da, în cazul infracțiunilor cutare, cutare și cutare, dar această nominalizare nu se poate face aici și acum. Pentru aceasta trebuiește puțin mai multă vreme, cred că s-ar putea tot în cursul dezbaterii acestui proiect de lege, peste o zi, două, această problemă să fie dezbătută și să se spună, într-adevăr, iată, socotim că infracțiunile din capitotul cutare, din titlul cutare, sunt compatibile pentru a intra în sfera aceasta. Altminteri, mă tem că, adoptând acum una dintre variantele care s-au și discutat aici în comisie, mă tem că ne găsim într-o situație în care dăm voie arbitrariului să impieteze asupra articolului 28 din Constituție privind principiul fundamental al democrației noastre și al statului de drept, privitor la inviolabilitatea secretului corespondenței și a comunicărilor telefonice, ca parte integrantă a libertății individului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Grigorie, oarecum s-a lansat, ca să spunem așa, o mănușă directă dumneavoastră să vă spuneți părerea. Dacă inițiatorul va dori să mai intervină cu elemente și judecăți noi, sigur că o să vă dau cuvântul după aceea.

Deci, din partea Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, domnul procuror Grigorie. Aveți cuvântul, domnule procuror.

 
   

Domnul Alexandru Grigorie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Problema ridicată este foarte importantă și trebuie găsită acea soluție de natură să nu contrazică alte legi publicate în materie, pe de o parte, iar, pe de altă parte, să nu se împiedice descoperirea adevărului. A fixa de la început un punct de vedere că procurorul ar putea să fie subiectiv, vă rog să mă iertați, nu accept acest punct de vedere, fiindcă în Constituția țării se precizează că în activitatea judiciară, procurorul apără interesele generale ale societății, drepturile și interesele cetățenilor.

Deci, prin Constituția țării noastre, procurorului i s-a dat o plenitudine de atribuțiuni, dar, în același timp, și o mare răspundere.

Și, pentru a găsi o modalitate de a vă prezenta cât mai concret punctul meu de vedere, îmi îngăduiți, de asemenea, să vă dau un exemplu. Acum două săptămâni de zile, autoritățile judiciare din Beirut, din Liban au cerut intervenția statului român pentru extrădarea unui cetățean libian care a ajuns în România. Pe de altă parte, autoritățile legislative canadiene au cerut și ele extrădarea cetățeanului libian. De ce? Pentru că din Beirut a plecat, într-un mod meșteșugit, o cantitate de 741 kg de hașiș, care a fost descoperită în Canada. Fiindcă această cantitate nu a ajuns în timpul preconizat, grupul de aproape 50 de infractori a intrat în panică și au început să se amenințe unul pe celălalt. Printr-o interceptare a unei convorbir, făcută de autoritățile canadiene, s-a putut descoperi vasul în care se găsea această cantitate de hașiș. Deci, cu aceasta, ce vreau să spun? Că a limita interceptarea convorbirilor telefonice numai la probleme legate de siguranța statului sau numai la probleme legate de infracțiuni cu consecințe deosebit de grave ar fi o greșeală.

Această interceptare, așa cum rezultă din Codul de procedură penală și din proiectul care a trecut pe la dumneavoastră de două ori, trebuie să fie făcută ori de câte ori este necesar pentru aflarea adevărului și poate servi ca mijloc de probă, dacă din conținutul convorbirii înregistrate rezultă fapte sau împejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului.

Dacă pentru organele noastre privind siguranța națională a statului există un câmp limitat de activități care constituie sarcina organelor Serviciului Român de Informații, în ceea ce privește activitatea ministerului care are această inițiativă legislativă, ea nu trebuie limitată numai la ceea ce privește siguranța națională a statului, fiindcă atunci celelalte probleme ale țării cum se rezolvă?, decât numai și numai prin relația dintre acest minister și Parchetul General și parchetele locale, până la nivelul unităților teritoriale. Și atunci, părerea mea este, fără a discuta prea mult, în interesul adevărului, trebuie să se dea posibilitatea interceptării convorbirilor telefonice, în condițiile prevăzute de lege. Repet, exact așa cum dumneavoastră ați acceptat prin dispoziția art.911 din Codul de procedură penală, care cred că, peste două săptămâni de zile, va ajunge la dumneavoastră, fiindcă deja este la Senat, unde urmează să fie votat în ansamblu. Deci, să nu facem această discriminare, fiindcă va fi de natură să aducă prejudicii grave actului de justiție și dați-ne posibilitatea să folosim și această probă, ca toate celelalte probe, atunci când este necesar pentru descoperirea adevărului.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aceasta ar fi, deci, reductibil la ideea ca să suprimăm "apărării siguranței naționale" și ar suna textul: "În scopul aflării adevărului, în cauza" etc., etc. și după aceea curge textul. Aceasta dacă am înțeles bine, da? Bun.

 
   

Domnul Marian Dumitriu (din sală):

"Și siguranței naționale".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, dânsul a făcut o pledoarie care merge spre ideea aflării adevărului în toate cauzele deosebit de grave, chiar dacă ele nu privesc nemijlocit siguranța națională.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Pledoaria este pentru toate cauzele, și pentru o calomnie.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este un punct de vedere, și dumneavoastră l-ați ascultat. Eu am vrut să văd cum ar suna textul în lumina argumentației pe care dânsul a dezvoltat-o în fața noastră.

Domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner dorește să intervină.

Vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Domnule procuror,

În luarea de cuvânt a domnului procuror cu cazul, cu exemplul pe care l-a dat, a venit cu o situație, cu un exemplu limită. Problema drogurilor este o chestiune limită. Într-adevăr, este o infracțiune deosebit de gravă și de periculoasă, și acest lucru este urmărit în întreaga lume, dar, eu am mai spus de mai multe ori, eu nu sunt jurist, dar atâtea lucruri știu și eu, că o lege trebuie să fie foarte precisă, pe când, din păcate, în multe cazuri, noi facem niște legi, aceasta și altele, deosebit de grave, în care, -nu este așa-?, textul dă permisiunea unei interpretări subiective uneori sau unei interpretări foarte largi, așa cum a spus domnul deputat Dejeu. Păi este greu ca, să zicem, să amânăm acest articol, să se întrunească, eventual, juriști și să se introducă la acest articol - care sunt cazurile care permit, -nu-i așa?-, ascultarea convorbirilor telefonice. Nu? Se înșiruie un număr de articole din Codul penal și cu aceasta am terminat! Dar, așa cum domnul procuror a venit și a spus, deci vrea să elimine: "siguranța națională" și, atunci, pur și simplu, pentru orice urmărire penală, pentru orice urmărire, pentru orice situație, se ascultă convorbirile. Și îmi pare tare rău, domnule procuror, dar oameni suntem, poate dumneavoastră nu, sunteți procuror la Parchetul General, dar alții, alt procuror poate să considere, așa cum s-a arătat, o cauză deosebit de gravă și care nu este. Ce înseamnă deosebit de gravă? Trebuie specificat, după părerea mea. Numai în felul acesta!

Eu propun, dacă dumneavoastră acceptați, ca acest articol să fie retrimis la comisie, eventual să aibă loc o întâlnire și cu juriștii sau cu Comisia juridică și să se prevadă - eu nu sunt jurist, nu cunosc Codul penal pe dinafară - și să se prevadă care infracțiuni, deci prevăzute de articolele cutare, cutare, cutare și cu aceasta am terminat. Dar nu veniți cu exemplul cu canadianul și cu libianul, când toată lumea este preocupată de chestiunea aceasta. Este un lucru deosebit de important, într-adevăr, este deosebit de grav, domnule procuror. Este deosebit de grav, dar se prevede de lege, pentru că, altfel, pentru orice infracțiune minoră, procurorul poate s-o considere, dintr-un motiv sau altul, deosebit de gravă. Și cea mai bună dovadă că este așa este faptul că, în cazuri deosebit de grave, se pun concluzii de eliberare condiționată a infractorilor, de trimitere a lor acasă, pe caz de boală etc., etc. Nu mai insist, că le cunoașteți și dumneavoastră aceste cazuri care nu au legătură cu legea, dar am dat un exemplu de cum pot fi interpretate niște texte de către procurori sau de către judecători, care oameni sunt, și, dacă nu sunt limitate de un text de lege precis, se creează sigur abuzuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Ovidiu Petrescu, după aceea va urma domnul deputat Dinu, după aceea domnul Putin, după aceea domnul Vintilescu și după aceea înțeleg că și domnul Antál și domnul Bivolaru.

Aveți cuvântul, domnule Ovidiu Petrescu.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este limpede că acest subiect este extrem de delicat. Este clar că soluția propusă de comisie, după o deliberare destul de scurtă, nu satisface pe foarte mulți dintre colegi noștri și că această discuție s-ar putea prelungi foarte mult.

Eu zic că, de principiu, am putea, având în vedere că este o lege destul de amplă, să mai lăsăm acest articol, să luăm o decizie mai târziu.

Ceea ce aș vrea să vă învederez ar fi următorul lucru. Eu nu cred că, în cuprinsul acestei legi, noi ar trebui să stabilim extraordinar de precis, de concret toate cazurile în care pot fi ascultate convorbirile telefonice.

Nu mi se pare normal ca într-o lege cum este Legea telecomunicațiilor, noi să stabilim niște prevederi care, în mod normal, trebuie să se regăsească în alte locuri. Eu consider că un cadru general despre libertățile și drepturile omului se găsește în Constituție, ceva mult mai precis referitor la modalitatea în care se pot face aceste interceptări este în Codul de procedură penală, se regăsesc prevederi în Legea siguranței naționale. Eu cred că nu este sediul materiei aici. Nu mi se pare deloc normal un asemenea loc.

Hai să ne gândim la faptul că o să dezbatem foarte curând Legea îmbunătățirilor funciare. Vom putea, prin această lege, de exemplu, legându-ne de un articol sau altul, să facem modificări semnificative în Legea apelor, care este deja aprobată? Discutând, să zicem, o lege despre urbanism, să modificăm substanțial Legea construcției, calității în construcții ș.a.m.d.?

Eu cred că această problemă trebuie lăsată în competența Codului de procedură penală, așa cum este el în varianta actuală, cum va fi modificat, în nici un caz aici. Aici ar fi trebuit să se amintească vag problema și să se spună că aceste interceptări se fac în condițiile legii, în condițiile unor legi unde această problemă este normal să fie reglementată, și nu aici, pentru că nu orice lege poate relua toate prevederile existente în legislația română, să le reitereze. Deci aceasta este propunerea mea de principiu, ca aici problema să fie doar atinsă și să se spună că aceste interceptări se pot face în condițiile specificate de lege și doar atât, iar problema de procedură ar fi să nu întindem foarte mult această discuție și să trecem peste acest articol, ca, eventual, să fie discutată o formă mai adecvată de către comisie.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ion Dinu. După dânsul va urma domnul deputat Emil Putin.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Stăteam în liniște și ascultam opiniile și forța de opinie a celor ce au luat cuvântul și, de unde, la început, vroiam să am numai ascultare, mi-am zis că pot să îndrăznesc să vă spun și onesta mea părere.

Într-adevăr, ca să mă exprim un pic mai lejer, se ceartă două principii mari: acela de a afla adevărul, care poate să conducă la consecințe cum nu se poate mai nefaste câteodată împotriva unui om, și acela de a păstra, într-adevăr, secretul scrisorilor. Dacă ne uităm la art.28 al Constituției, nu ne este ușor să concedăm în a accepta modificarea respectivă, care se propune. "Secretul scrisorilor, al telegramelor și al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legate de comunicare este inviolabil". Este o exprimare imperativă aparentă, pentru că, alături de proteguirea acestui secret, care nu trebuie să fie discreționară, avem cealaltă idee, pe care eu înclin să cred că dumneavoastră nu se poate să nu o acceptați. Să aflăm adevărul, pentru că, în raport de aflarea adevărului, ne dăm seama dacă se uneltește, într-adevăr, în mod deosebit de grav, împotriva siguranței naționale și atunci, punând cam în mod legitim, de prea multă vreme, o considerație și o apreciere deosebită pentru domnul procuror Grigorie, nu pot să am, să zic, acceptare pentru modificarea pe care o propune domnia sa. Dimpotrivă, eu pornesc de la ideea că "și"-ul conjunctiv este necesar, și atunci, din acest punct de vedere, fără să mă lungesc în a vă argumenta mai mult decât este necesar, îmi permit ca la textul propus, și îi mulțumesc domnului președinte, care a avut bunăvoința să-mi transmită textul, ca la textul acesta să vă propun și eu, spre apreciere, cu onestitate, desigur, oarecare modificare, prin adăugire. Deci, după părerea mea, ar însemna ca textul acestui articol, atât de mult discutat, legitim discutat mult, să sune astfel: "În scopul apărării siguranței naționale și aflării adevărului, în cauzele penale deosebit de grave aflate în curs de urmărire penală sau în fața instanței de judecată, comunicațiile - se spune aici, și în textul de lege pe care vi l-am citit din Constituție se vorbește de "convorbirile", nu "comunicațiile", deci trebuie să înlocuim cuvântul "comunicațiile" cu "convorbirile" - pot fi interceptate - comunicațiile, ele înseși, nu întotdeauna sunt interceptate, convorbirile ar trebui - de organe autorizate de lege, pe baza mandatului emis motivat - trebuie să avem motivarea, din clipa în care se emite mandatul - în raport de conținutul convorbirilor - de un procuror abilitat de procurorul general spre aceasta". Limităm în mod, de data aceasta, chiar imperativ numai pentru realitatea de a afla conținutul unor convorbiri care au semnificație deosebită.

Mulțumindu-vă că m-ați ascultat și, evident, domnului președinte, că a avut bunătatea să-mi dea textul propus de către comisie, vă rog să fiți binevoitori și să facem totul pentru a protegui cele două mari principii, atât al aflării adevărului, cât și al respectării siguranței noastre naționale. De aceea, mă raliez propunerii domnului secretar Petrescu, ca acest text, care a mai avut un destin care, -știți că l-a avut-, de a fi lăsat spre a fi reapreciat, să lăsăm comisia să aprecieze și, evident, în raport de votul dumneavoastră, pe care îl veți da astăzi, dacă să ne grăbim să-l votăm sau să mai așteptăm, pentru că s-ar putea ca timpul să rezolve ceea ce, de multe ori poate, mintea noastră nu poate rezolva cu promptitudine, ci în timp.

 
   

Domnul Marțian Dan :

Rugămintea mea este, acum, când aveți textul de referință propus de către comisie, să îmi dați și varianta dumneavoastră, cu modificările respective.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Emil Putin. După dânsul va urma domnul deputat Teodor Vintilescu.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am un deosebit respect pentru domnul procuror Grigorie, dar consider că, de data aceasta, pledoaria sa a fost pro domo pentru activitatea Procuraturii.

Eu îmi permit să fac două reflecții. Pe de o parte, referirea domniei sale la modificarea Codului de procedură penală încă nu este operantă. Acesta este un prim aspect. Deci nu știm cum vom adopta. În al doilea rând, țin să precizez că, la ora actuală, și consider că este foarte bine, mandatele pentru ascultare se dau numai de Parchetul General și este foarte bine acest lucru și ar trebui să și păstrăm această regulă.

În continuare, eu vreau să vă spun, referindu-mă la Ministerul Public, că acesta reprezintă interesele generale și apără ordinea de drept, dar și drepturile și libertățile cetățenești. Or, potrivit art.28, dreptul la secretul corespondenței este inviolabil. Potrivit art.49 din Constituție, acest drept poate fi restrâns, dar în anumite condiții, când este vorba de siguranța națională, când este vorba de apărarea ordinii, însă, în alin.2, se arată că restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, și nu poate atinge existența dreptului. Acesta este un principiu de la care noi nu trebuie să abdicăm. Trebuie să respectăm, în primul rând, prevederile Constituției, trebuie să respectăm, în primul rând, drepturile fundamentale. Or, pentru aceasta, restrângerea nu trebuie să fie făcută oricum, restrângerea nu poate să fie făcută în sensul de a se da mandatul oricărui procuror. Să nu uităm că sunt procurori tineri, să nu uităm că la procuraturile locale sunt niște proaspeți absolvenți. Or, să-i dai această responsabilitate unui astfel de tânăr și să nu cauți să restrângi și dreptul acestuia de a interveni, prin acordarea acestei atribuții de a da mandat numai Parchetului General, este o cale foarte mare. Eu tocmai de aceea v-aș ruga să aveți în vedere respectarea acestui principiu și apărării unor drepturi fundamentale ale cetățeanului, care pot să fie restrânse, dar numai în anumite condiții, condiții restrictive, care pot să fie exercitate doar de către o persoană competentă, care mi se pare că ar putea să fie din cadrul Parchetului General, așa cum și la ora actuală există. Și de aceea mie mi se pare că dacă trebuie să acceptăm un text, cel mai bun este cel care a fost propus, după consultări, de comisia de specialitate.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu. După domnia sa va urma domnul deputat Antal István.

 
   

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor invitați,

Domnule ministru,

În acest art.4, în alin.2, noi, care avem o experiență de viață și am trecut în această societate care a avut tenebre și care a avut spaimele cetățeanului nostru liber și care era dorit de către Winston Churchill să fie trezit noaptea numai de către poștaș, iacă, ajungem din nou la acea încurcătură, în care, în textul unei legi, să apară o noțiune, după mine, foarte fluu. Este vorba de a statua prin lege, pentru că am impresia că în legile pe care le construim noi - bune, zicem noi, rele și cu găuri foarte multe, zic alții - ar trebui să precizăm, în articole foarte multe, exact conținutul unei noțiuni. Din această cauză, când nouă ni se prezintă în text în consecințe deosebit de grave, domnilor colegi, gravul acesta merge de la o interpretare destul de minoră până la una de mare consistență. Mi-aș dori ca această comisie a noastră să preia această noțiune, pentru că de ea se leagă însăși sămânța acestui articol și să se statueze ce este grav și de unde începe această autoritate normală, pe care trebuie s-o avem printr-o lege, noi, ca stat, să ne apărăm de cea ce vine. De altfel, mie mi se pare că interceptarea acestor convorbiri telefonice este deja depășită, pentru că aparatura modernă, pe care o știți și dumneavoastră, este cea a undelor radio și care trec foarte repede prin pereți și poți să auzi tot ce dorești dumneata și tot felul, cum răsuflă cineva care vorbește. Vă rog, din această cauză, domnule președinte, să fiți amabil și să trimiteți la comisie pentru precizarea aceste situații de "grave". Noi trebuie să dăm conținutul acestei noțiuni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Antal István. După aceea va urma domnul deputat Ioan Bivolaru.

 
   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să revin la fraza menționată în expunerea mea odată cu dezbaterile generale și să-i mulțumesc domnului Petrescu că m-a sprijinit. Deci vă redau exact ceea ce la dezbaterile generale a reprezentat punctul grupului nostru, punctul de vedere al Grupului UDMR. Formulăm observații și în legătură cu problema utilizării ca probe în procesul penal, a materialului rezultat din interceptarea comunicațiilor.

Credem că nu Legea telecomunicațiilor este aceea care trebuie să reglementeze acest lucru, din moment ce există Codul de procedură penală, care prevede modul în care materialele provenite din interceptarea comunicațiilor pot fi folosite drept probe materiale, respectiv Codul penal, care prevede sancțiuni pentru cei care violează secretul convorbirilor telefonice, în această categorie fiind incluse și convorbirile prin radiotelefonie, mesajele trimise prin sistemul paging etc. Deci, având în vedere faptul că noi suntem cu problema în casă, cum ar veni, dacă dumneavoastră vă amintiți, nu demult a fost cazul Aiud, când în sediul Uniunii noastre s-au găsit acele instrumente cu care se ascultau convorbirile, și răspunsul dat la interpelarea din Senat nu a fost nici pe deplin acceptat. La fel, a fost un caz la Miercurea Ciuc, nu demult, o persoană fizică care, sub nici o formă, nu intra în cauzele acelea cu consecințe deosebit de grave, la care s-a referit și domnul Dejeu. Punctul nostru de vedere rămâne același. Deci sau lăsăm sintagma: "organe autorizate sau abilitate de lege" și atât, pentru că se reglementează în Legea nr.51 și în alte legi care sunt deja cunoscute sau, atunci, se face o retrimitere la comisie și cu cei vizați se stabilește foarte precis, se stabilesc acele cazuri în care..., cu referiri și la droguri, cum a reprezentat domnul procuror foarte justificat aici, dar atunci se precizează dacă se ajunge la concluzia că în această lege trebuie prevăzut expresis verbis acest lucru.

Și, pentru cultura mea generală, totuși, domnule ministru și, eventual, domnul Tobă, dacă puteți să-mi explicați, actualmente, cum se procedează, pentru că presupun că există un protocol între SRI sau dumneavoastră, pentru că în legea respectivă, deci în această lege nouă, o să fie prevăzut acest text sau nu o să fie prevăzut. Actualmente, cum se procedează?, pentru că v-am dat acele exemple în care noi suntem aceia care am pățit-o nu demult și aș fi curios, personal, dacă există ceva specific sau ceva special sau pe baza unui protocol, dacă, bineînțeles, nu este, nu ține de secretul de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Noi, în ședința din pauză, am mai stabilit un lucru pe care nu am putut să vi-l aducem la cunoștință imediat,și anume cei care au participat la această dezbatere au stabilit că este foarte important să definim, în cadrul acestei legi, care sunt cauzele penale deosebit de grave. În condițiile acestea, bineînțeles, urmând un generic în care să existe o enumerare, și colegii juriști și onorabilul domn Dejeu chiar s-ar oferit ca, în cadrul ultimei părți a acestei legi, la "Dispoziții finale", să introducem un nou alineat sau un nou articol, în care să facem referire concretă la acest aspect, fie că va exista posibilitatea enumerării acestor cauze, fie că se va face o precizare foarte clară unde vom găsi sediul materiei sau unde va fi plasat sediul acestei materii, prin această lege.

În consecință, propunerea comisiei este să trecem să votăm acest articol, să trecem de art.4, pentru că s-a menționat și în stenogramă, comisia a preluat această idee,urmând ca în finalul legii, la articolele finale, în "Dispozițiile finale" să prevedem exact sediul acestor observații pe care le-ați ridicat până acum și care sunt corecte.

Mai este o propunere, domnule președinte, care a rezultat în urma discuției din pauză, și anume, o renumerotare a alineatelor art. 4, pentru că nu sunt organic legate între ele, și anume, acest alin. 2 pe care îl discutăm acum să devină alin. 4. Deci, după 1, 3, 4 existent, 2 să vină 4, ultimul, adică o renumerotare în acest sens.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Aceasta se poate, nu va fi o chestiune, că pe fond trebuie să rezolvăm lucrurile și acolo este substanța unor abordări diferite și dificultăți în explorarea unor convergențe.

Mai mulți vorbitori care au intervenit pe marginea acestui text propus de către comisie au cerut să îl mai dăm spre analiză. Unii dintre colegii noștri sugerând, mă rog, și participarea unor reprezentanți ai Comisiei juridice, în general o analiză mai aplecată din perspective și unghiuri diferite și mai ales a implicațiilor pe care o soluție sau alta poate să le aibă, inclusiv incidență și convergență sau nonconvergență cu Constituția și alte elemente care au fost evocate. Poate că, într-adevăr, dată fiind natura acestei reglementări din alin. 2 și nevoia de a fi exacți, preciși, să nu poată fi folosit ca o sursă de abuzuri și din alte considerente, poate că nu este neindicat să îl mai dăm comisiei și inițiatorului să îl mai analizeze și noi să continuăm lucrul asupra acestui proiect de lege, dezbătând celelalte articole, din punctul în care ne-am oprit înainte de pauză. Și nu știu dacă din acest punct de vedere inițiatorul are elemente în plus, dar chestiunea ca atare, relativă la conținutul acestui alineat este una deosebit de serioasă, cu implicații asupra dreptului și libertății cetățenilor, asupra unor principii constituționale și nu ar trebui, cred, să ne grăbim. Din acest punct de vedere, probabil că va fi nevoie de o analiză mai cuprinzătoare a lucrurilor și ținând seama de faptul că nu unul, ci mai mulți dintre vorbitori au cerut o analiză suplimentară, eu cred că cel mai bine este să lăsăm textul acestui alineat încă în analiză, în examinare și noi să continuăm examinarea celorlalte articole. Și probabil că în cursul zilei de joi de dimineață, dacă vom avea timp, după această analiză făcută de către comisie, vom putea asculta soluția asupra căreia s-a căzut de acord. Așa că aș retrimite la comisie acest alin. 2.

Dacă agreați această manieră de a trata lucrurile? Sunt împotriviri? Nu sunt.

În aceste împrejurări, am să îl rog pe domnul președinte Părăluță să ia amendamentul comisiei, amendamentul propus de domnul Dinu, câteva elemente ale domnului Vintilescu și, evident, sper că se va ține seama și de celelalte idei care au fost exprimate.

Trecem atunci la examinarea art. 7. Este la punctul 16 din raportul comisiei. Vreți neapărat? Domnul deputat Antal István a adresat o întrebare domnului ministru, în legătură cu modul în care se face la ora actuală interceptarea. Sigur că se poate răspunde și la aceste chestiuni, dar, în această privință, răspunsul va fi unul de natură punctuală asupra unei anumite fațete a lucrurilor, nu asupra soluției noastre de ansamblu. Da, vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Îmi permit o precizare: deci modul cum este reglementat, nu modul cum se face, că desigur la aceasta nu o să primesc răspuns. Dacă este reglementat, aceasta a fost întrebarea și cum? Pe baza unui protocol sau altceva?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule ministru,

Ca să nu se creadă că ne ascundem după piersic, vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Îmi pare rău că, de fapt, ajuns în situația aceasta, Legea comunicațiilor se referă la comunicații și nu se referă la problemele care s-au ridicat aici, cu această ocazie să se rezolve problemele care nu s-au rezolvat. Deci, sistemul național de comunicații s-a pus la dispoziția țării pentru a rezolva unele probleme în anumite momente.

Deci, este Legea siguranței naționale care probabil că a dezbătut acestea foarte intens și se face conform Legii siguranței naționale. Altceva, ce pot să vă spun? O cunoașteți foarte bine!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Revenim la firul dezbaterilor noastre, deci art. 7.

În legătură cu acest articol, care este destul de voluminos, comisia nu a avut nici un fel de propuneri, nici un fel de sugestii...

Vă consult dacă dorește cineva dintre domniile voastre să ia cuvântul? Nu sunt.

Atunci, vă supun spre aprobare art. 7 în redactarea din proiect.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitatea voturilor exprimate în Camera Deputaților a fost adoptat art. 7. Și cu aceasta am epuizat problematica aferentă Capitolului I din proiectul de lege.

Trecem la Capitolul II. Titlul este "Reglementarea activităților de telecomunicații". Comisia nu a avut obiecții în legătură cu acest titlu.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu sunt doritori. Doriți să interveniți? Nu.

Supun votului acest titlu pentru Capitolul II pe care l-am citit.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi titlul Capitolului II.

Secțiunea 1. Se propune titlul "Licențe". Comisia a fost de acord cu această propunere.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt.

Vă supun votului, atunci titlul Secțiunii 1, cum figurează în proiect.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

Trecem la pct. 19 din raport. Se referă la art. 8, el are 2 alineate. Nici în privința uneia sau alteia din acestea nu au fost propuneri formulate de comisii.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat Dinu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți și stimați deputați.

Permiteți-mi o aducere aminte.

Domniile voastre ați confirmat propunerea făcută în cadrul art. 3, în care s-a vorbit de autoritatea de reglementare, atât la alin. 3, cât și la alin. 4.

Acum, tot o aducere aminte, după aceea, tot domniile voastre ați votat, ați validat propunerea art. 5. "Ministerul Comunicațiilor, ca organ de specialitate al administrației publice centrale este Autoritatea de reglementare prevăzută de prezenta lege".

Dacă am preciza ce se înțelege prin Autoritatea de reglementare în cele două alineate, dar în art. 5 am precizat că înțelegem Ministerul Comunicațiilor, nu este mai bine ca începând de la art. 5, la toate exprimările viitoare să folosim termenul de Ministerul Comunicațiilor? De ce să mai umblăm la autoritate de vreme ce am definit ce înseamnă ea? Înseamnă Ministerul Comunicațiilor pentru că altfel înseamnă că acest text la care am făcut eu referire la art. 5 votat de dumneavoastră rămâne fără aplicabilitate, fără semnificație. Vă rog să binevoiți să apreciați. A se înlocui peste tot unde vom întâlni exprimarea "autoritatea respectivă", adică "Autoritate de reglementare" să o înlocuim cu Ministerul Comunicațiilor.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Sunt anumite rațiuni. Știți că în decursul timpului au fost fluctuații, a fost Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, a fost Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor, alte chestiuni, și din acest punct de vedere s-a mers pe linia definirii autorității. Că această autoritate se va numi, concret, ca firmă altfel decât avem acum titulatura Ministerului Comunicațiilor, acesta este un lucru care se poate întâmpla și nu ne deranjează. Pe noi ne interesează să stabilim această autoritate de reglementare.

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală): :

Problema pe care o pun și care trebuie soluționată este dacă mai putem folosi după art. 5 termenul de "autoritate"? Sau trebuie, dimpotrivă "minister..."

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că în afară de titulatură noțiunea aceasta de "Autoritate de reglementare" este foarte importantă, pentru că ea este o dimensiune pe care este construită legea, alături de operatori și de celelalte lucruri.

Dar, în fine, să vedem dacă sunt, însă, și alte observații în legătură cu art. 8, cele două alineate ale lui? Nu sunt.

Atunci punctul de vedere al comisiei și al inițiatorului în legătură cu ... Doriți să interveniți? Domnul deputat Francisc Tobă.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Pe plan internațional este acest concept de "Autoritate de reglementare". M-am verificat cu domnul ministru și așa este folosit: "Autoritate de reglementare", deci nu minister, de aceea am inserat în continuare "Autoritatea de reglementare". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă inițiatorul și comisia mai dorește să intervină în legătură cu problema pe care a prezentat-o domnul deputat Dinu.

Domnule ministru,

Vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Susținem ca să rămână "autoritate de reglementare," pentru că sunt și alte țări în care nu există ministerul, deci alte țări europene în care nu există Ministerul Comunicațiilor. Și apoi, Ministerul Comunicațiilor, poate cu alt prilej se va contopi sau va fi altceva. Deci, "autoritatea de reglementare" să rămână.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă mai are? Domnul deputat Ioan Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Dumneavoastră ați făcut deja o primă parte a susținerii rămânerii pe "autoritate de reglementare," dar mai există încă una. Nu este obligatoriu ca pe parcursul acestei legi autoritatea de reglementare să rămână Ministerul Comunicațiilor. Deci, este foarte bine așa cum este "autoritatea de reglementare".

În mod firesc și normal, deci în mod normal ar fi fost ca acest articol care definește autoritatea în cazul nostru să nu fie art. 5, ci să fie un articol pe final "Dispoziții finale".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Dinu, vă mai mențineți propunerea în legătură cu...

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Bucuros că nu se spune organ, ci autoritatea, concedez pe jumătate. Iar în cealaltă jumătate, propunerea colegului ca art. 5 să fie trecut la urmă, îmi convine, sunt cu totul de acord. Deci, renunț la expresia, propunere ce am făcut, de a se înlocui peste tot autoritate cu Ministerul Comunicațiilor, pentru rațiunea arătată.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă supun votului art. 8, așa cum figurează el, sub aspectul conținutului și redactării în proiect.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat.

Trecem la examinarea art. 9. El are 4 alineate, nu au fost observații din partea comisiei în legătură cu acest articol.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun votului prima dată alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Alin. 2. Vi-l supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt. Și el a întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate și a fost adoptat.

Alin. 3. Vi-l supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și alin. 3.

Alin. 4, dacă sunt observații? Nu.

Vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și el a întrunit unanimitate de voturi și a fost aprobat.

Art. 9 în ansamblu. Vă rog să vă pronunțați asupra lui.

Cine este pentru a-l adopta? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și art. 9.

Trecem la examinarea art. 10. El este format din 5 alineate, comisia nu a avut nici un fel de sugestii în legătură cu conținutul și redactarea acestui articol.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun votului atunci alin. 1 în redactarea din proiect.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Alina. 2. Vi-l supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Doriți să interveniți? Bun. Eu am întrebat și la articolul în ansamblu și la diferite alineate, inclusiv la acesta. Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Deci, alin. 2, art. 10, da? Am sesizat bine.

Dacă vreți să observați, cu referire la discuția anterioară. Modul de atribuire a licențelor prin licitație sau prin încredințare directă se stabilește de Autoritatea de reglementare prin Ordin al ministrului comunicațiilor. Deci, practic am ajuns în situația ca Autoritatea de reglementare să emită ordin. Deci, nu știu dacă sesizați dumneavoastră ceea ce am vrut să vă spun, pentru că este aceeași, "ministrului comunicațiilor", pentru că nu știu dacă este o contradicție în această problemă, dacă mai este nevoie să emită prin ordinul ministrului? Pentru că este vorba de aceeași instituție și nu mai este necesar o dată să fie definit ca "autoritate" și o dată ca "ministrul comunicațiilor".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aceasta este observația dumneavoastră, "prin ordin al ministrului comunicațiilor"...Acesta este segmentul de text în privința căruia aveți anumite rezerve și cereți clarificări.

Domnul Ciurtin dorește, de asemenea, să intervină. Tot la acest alin. 2, da?

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

Cred că problema se poate rezolva foarte simplu. Deci, "se stabilește de Autoritatea de reglementare prin ordin". Să eliminăm "ministrul comunicațiilor" și atunci autoritatea în diversele sale forme, cine va fi, cum va fi, cum se va numi sau cum nu va fi... și atunci problema este foarte bine lămurită și fără... În capul autorității de reglementare există șeful și el dă... Deci, prin ordin și atunci rămâne ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Mă scuzați că prelungesc discuțiile, dar în orice caz ministrul comunicațiilor nu poate să mai figureze, s-a argumentat de ce. Că denumirea poate să se schimbe de la o guvernare la alta sau, eu știu, chiar în cadrul unei singure guvernări. Eu propun "ministrului de resort". Se va numi ministrul comunicațiilor, comunicațiilor și lucrărilor publice, cum a fost altădată, nu are importanță, ministrului de resort. Și atunci problema s-a rezolvat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ați reținut propunerea domnului deputat Zoner. Dacă mai dorește cineva să intervină?

Acum rog punctul de vedere al comisiei și al inițiatorului. Deci, "modul de atribuire a licențelor prin licitație sau prin încredințare directă se stabilește de Autoritatea de reglementare prin Ordinul ministrului comunicațiilor".

În legătură cu această chestiune este obiecția. A ridicat-o prima dată domnul deputat Antal István, după aceea domnul deputat Ciurtin a spus: "de autoritatea de reglementare prin ordin", atât. Poate că cel mai bine ar fi acolo să spunem: "prin ordin al conducătorului acesteia, al autorității", și în fine ați ascultat ultima opinie a domnului deputat Șerban Rădulescu-Zoner.

Rog acum inițiatorul și comisia să ne spună punctul de vedere în legătură cu aceste chestiuni care au fost puse în dezbatere.

Începe comisia? Domnule Tobă, în numele comisiei sau cu titlu personal?

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Cu titlu personal.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Cu titlu personal.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Eu propun de la "autoritatea de reglementare", punct și restul se elimină.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine, dar nu tot textul. Să se elimine aceasta: "prin ordin al ministrului"...

 
   

Domnul Francisc Tobă:

"...prin ordin al ministrului asigură o procedură obiectivă si transparentă..." Cine stabilește gradul de transparență? Adică într-un text de lege să folosim cuvântul "transparență" este relativ.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Totuși sunt câteva condiții acolo care sunt importante pentru spiritul acestei legi, știți? Și problema, mă rog, procedură obiectivă, transparentă,motivarea circumstanțelor pe care s-a bazat în cazul alegerii metodei încredințării directe și nu știu dacă ar fi bine să...

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Eu plec de la prezumția că așa se va face.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, dar mai bine să fie textul care să oblige, decât să avem o prezumție care după aceea nu se efectivizează, nu se realizează.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, obiectivitatea și transparența sunt concepte greu cuantificabile.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Sunt, dar în orice caz, trebuie să existe diferite ipostazieri ale acestor două caracteristici pe care să se bazeze acordarea.

Mai doriți să interveniți, domnule ... Domnul Bivolaru, în numele comisiei.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Problema aici este, într-adevăr, puțin mai complicată și îi mulțumim că s-a sesizat. Ordin, în orice caz nu poate să emită decât ministrul și prin Constituție.

Deci, nu există posibilitatea să facem un melanj din autoritate, care reglementează prin ordine. Deci, aceasta este exclus.

În al doilea rând, am dori ca aceste reglementări privind modul cum se face această licitație sau atribuire, mai bine zis, de licențe prin licitație sau prin acordare directă, să nu fie chiar o problemă conjuncturală, așa, de la interes la interes. Și atunci, părerea comisiei este ca să rămânem la latitudinea autorității. "Autoritatea respectivă." Fără "prin Ordin al ministrului". Să eliminăm "prin Ordin al ministrului".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Și în ceea ce privește partea finală, textul să rămână, da? Bun. Deci, segmentul acesta cere dânsul să fie eliminat: "prin Ordin al ministrului comunicațiilor".

Rog acum punctul de vedere și al inițiatorului.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Noi ne-am referit la cuvântul "ordin" datorită faptului că acesta se publică în Monitorul Oficial. Deci, poate să rămână "Ordin al ministrului de resort". Și am vrut neapărat să fie la nivel de ordin, pentru că ministrul mai poate face și precizări și alte elemente de decizie. Deci, să fie la cel mai înalt nivel, deci "de ordin".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, rog și comisia să reflecteze. Inițiatorul propune: "se stabilește de Autoritatea de reglementare, prin Ordin al ministrului de resort".

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Noi suntem exact pe soluția cealaltă!

 
   

Domnul Costică Ciurtin (din sală):

"Prin Ordin al conducătorului acesteia".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog. Ați văzut elementul care a fost invocat: ordin dă numai ministrul și există o rațiune că acest ordin se publică în Monitorul Oficial, există o publicitate în legătură cu el.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Comisia este de părere ca aceste acordări de licențe, modul cum se acordă aceste licențe, fie prin licitații, fie prin acordare directă, să se stabilească prin reglementări, pentru că aceste licențe se dau pe anumite zone, pe anumite tipuri de comunicație și așa mai departe. Dacă rămâne o problemă conjuncturală și de câte ori un domn ministru de la comunicații vrea el să dea licențele, nu știu cum, mai pe licitație sau mai pe direct și așa mai departe, este o problemă extrem de subiectivă și dorim ca, repet, să se reglementeze. Reglementările le elaborează Autoritatea de reglementare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dar cine este? Că autoritatea aceasta de reglementare, până la urmă, este o instituție depersonalizată și un fel de abstracție. Aici este toată treaba!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Înseamnă că în text deja este un pleonasm: autoritate și ministru.

Deci, nici nu ne putem juca...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Autoritatea este titlul generic cu care operăm...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Absolut. Întotdeauna când un ministru, care este capul autorității de reglementare, elaborează o reglementare, la această reglementare contribuie toate serviciile pe care le are în subordine, obligatoriu. Dar, un ministru poate să emită întotdeauna un ordin, dacă vrea, fără să consulte pe absolut nimeni.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Reamintesc încă o dată, pentru precizarea lucrurilor. Domnul Putin a spus: "se stabilește de Autoritatea de reglementare prin Ordin al conducătorului acesteia". S-a obiectat faptul că, totuși, ordinul, ca act cu o anumită putere în sistemul nostru de acte, mă rog, cu forță de a reglementa diferite aspecte, ține de calitatea de ministru. Nu sunt alte instituții, alte paliere care, mă rog, să opereze cu acest lucru, în sensul forței pe care îl are un ordin al ministrului, în virtutea reglementărilor noastre.

Și atunci s-a venit cu această adăugire: "se stabilește de Autoritatea de reglementare, prin Ordin al ministrului de resort". Aceasta a fost propunerea. Și eu vă rog, în acest sens, să găsim soluția care să fie coerentă cu întregul nostru sistem de diferite acte care pot interveni în derularea anumitor procese. Avem Constituție, avem legi de diferită natură, avem hotărâri ale Guvernului, avem ordine ale miniștrilor, în vederea executării diferitelor chestiuni care decurg din lege și din alte drepturi.

Din acest punct de vedere trebuie să găsim o soluție care să fie foarte exactă, operațională și care să nu fie în discordanță cu coerența acestui sistem care funcționează la ora actuală în România.

Rog, deci, și comisia și inițiatorul să aibă în vedere acest lucru și să ne spună, mă rog, pe care dintre soluții mergem? Bun.

În aceste împrejurări, problema a fost ridicată de către domnul deputat Antal István. Comisia propune, deci, să rămână doar atât: "se stabilește de Autoritatea de reglementare", restul textului care urmează, mai bine zis segmentul de text care urmează imediat, și anume: "prin Ordin al ministrului comunicațiilor" să fie suprimat. Restul textului rămâne. Aceasta este o soluție. Comisia pentru aceasta optează.

În ceea ce privește cealaltă soluție, căreia am înțeleles că îi este atașat și ministrul comunicațiilor este ca să fie suprimat: "al ministrului comunicațiilor" și înlocuit cu sintagma: "ministrului de resort".

Dacă sunteți de acord cu formula comisiei? Bun.

Însă vreau să vă spun următorul lucru: în aceste împrejurări, reglementarea respectivă nu mai are obligativitatea de a fi făcută publicității prin Monitorul Oficial. Și nu știu dacă este absolut dezirabilă această formulă.

Și nu știu dacă este absolut dezirabilă această formulă. Pentru că condiția de Ordin al ministrului presupune o publicitate prin actele oficiale ale statului în acele materiale în care sunt publicate actele oficiale ale statului.

Vă rog să interveniți. Și ăsta este Monitorul Oficial.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Sugestia mea este să se formuleze, deci finalul să fie "prin Ordin al conducătorului autorității". Și atunci este clar. Sau, o altă variantă, "prin ordin". Și asta impune, în conformitate cu reglementările actuale, că acel ordin, de cine este dat? De conducător. Cine este conducătorul? E ministrul sau, probabil, dacă e altă structură, e directorul general.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Șteolea, ați revenit la problema pusă de domnul Ciurtin.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Am simplificat-o.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, n-ați simplificat-o. Pentru că dacă este Ordin al ministrului, atunci intră în ierarhia actelor cu forță reglementatoare a unor procese și așa mai departe, care are coerență. Și, în afară de aceasta, obligativitatea neapărat a publicării în Monitorul Oficial. Vă rog foarte serios să cântărim împreună toate implicațiile uneia sau alteia dintre soluții.

Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

În primul rând suntem în materia acordării de licențe. Aceste acordări de licențe... nu există nicăieri obligativitatea să fie publicate în Monitorul Oficial, ca să fie treaba foarte clară. Deci, dacă sunt licențe acordate prin licitație, legea spune foarte clar că aceasta se face prin publicitatea de rigoare, iar dacă Ministerul Comunicațiilor, ca autoritate, și știe bine ca autoritate care este întreaga filieră de elaborare a unei reglementări. Hotărăște ca în anumite domenii, pe anumite circuite, în anumite zone ale țării să acorde aceste licențe prin atribuire directă, este o treabă personală, o treabă internă a ministerului, a autorității respective, și asta nu trebuie în mod obligatoriu dată publicității prin Monitorul Oficial. Este o chestie de reglementare. Toate reglementările pe care le elaborează Autoritatea de reglementare au același regim. Respectiv, după cum s-a observat aici, nu vor fi publicate în Monitorul Oficial, dacă nu vor fi publicate. Toate au același regim. Eu nu înțeleg de ce în acest caz să facem o procedură diferită.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Păi, se face. Știți de ce? Pentru că însăși reglementarea asta este puțin eclectică. Și probabil că trebuia, dacă rămânea în același alineat, trebuia să fie în două teze, pentru că, combină licitațile care au un regim foarte bine stabilit cu atribuirea directă. Și din cauza asta este. Toată partea a doua a textului acolo, dumneavoastră sau inițiatorul a consemnat niște lucruri care sunt importante pentru a avea posibilitatea judecării în cazul atribuirii directe. Și era bine dacă se mergea pe licitații și se specifica ceva și ce se întâmplă în cazul atribuirii directe. Nu s-a mers pe această chestie. Suntem în fața unei soluții puțin eclectice; combină două lucruri care sunt totuși diferite. Asta este toată problema.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Solicităm să lăsăm pentru discuție din nou în comisie cu inițiatorul.

Domnule Serban Rădulescu-Zoner, eu vă dau cuvântul, dar poate că ar fi bună sugestia, propunerea domnului Ioan Bivolaru. Dar, în fine ...

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Da, dar eu am vrut să subliniez că de fapt, acum am înțeles de ce nu se acceptă varianta propusă de mine: tocmai ca să nu fie publicată în Monitorul Oficial. Concluziile le trageți dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnule Ciurtin, vreți neapărat? (Domnul deputat Costică Ciurtin se îndreaptă spre tribună)

Eu zic s-o dăm la comisie, pentru ca împreună cu inițiatorul și pe baza diferitelor interogații pe care le-am pus cu toții aici să se caute o soluție.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte, mă iertați. Este chestiune de 15 secunde. Atunci, înseamnă că dumneavoastră trebuie să reveniți și la alin.1. Deci, și alin.l, și alin.2 trebuie reconsiderate, pentru că acolo spune: "Atribuirea licenței se face prin licitație sau încredințare directă". Venim la alin.2: "Modul de atribuire prin licitație sau atribuire directă ...." Și atunci, să stabilim o normă coerentă și bine gândită. Pentru că altfel, la alin.2, dacă îl modificăm, apare discrepanța între conținutul lui și alin.1. Deci este firesc. Deci, să fie o logică de reglementare normală a acestui articol.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Noi putem proceda în felul următor: să dăm alin.2 spre analiză. Dacă în urma analizei vor decurge consecințe asupra alin.1, vom vedea corespondențele care trebuie operate. Iar în ceea ce privește alin.3, alin.4, alin.5, evident că nu vom discuta acum aceste lucruri, dacă rămânem la soluția remiterii.

Vă consult însă pe dumneavoastră dacă în ceea ce privește celelalte alineate - 3, 4, 5, aveți observații? Pentru că analiza să se facă asupra articolului în ansamblu, nu doar asupra unui segment și fără a se lua în considerare eventualele obiecții la celelalte alineate? Nu sunt?

Atunci, dăm spre o evaluare la comisie, spre analiză articolul acesta, în primul rând alin.2, și, în funcție de acest lucru, dacă vor trebui făcute modificări și ele au incidență asupra acelor alineate, comisia ne va propune acest lucru. Da? Bun.

Trecem la următorul punct - 30; se referă la art.11. Alin.1 este nemodificat, alin.2, la fel și alin.3.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ion Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

La art.11, se vorbește despre faptul că licența este transmisibilă și se eliberează pe perioade variabile - 15, 10 sau 5 ani. Și teza ultimă din alin.1 are următoarea exprimare: "Licențele pot fi reînnoite sau revocate în condițiile legii". Este cu putință ca în intervalul de timp de 5 sau de 15 ani, să survină necesitatea nu unor reînnoiri sau revocări, ci a unor modificări, ca termen, ori ca nivel, dacă e zonal, dacă e local. Și dovadă că lucrurile stau așa este că la alin.3 din același art.11, se spune textual: "Condițiile prevăzute în licențe pot fi modificate", de data asta "prin acord" etc.

Și atunci, pentru a pune de acord ceea ce timpul poate să aducă - dumneavoastră știți câte revoluții, de-a dreptul, nu în sensul social, de mutații profund radicale se întâmplă, mai ales în lumea tehnicii. De ce să fim sclavii unor termene imperative de 15 ani, de 10 sau de 5 ani, numai ca reînnoire, sau ca revocare? când putem să le modificăm și legea s-o lăsăm bună în ceea ce este bun!

Deci atunci, permiteți-mi, după această explicare, pe care mi-am permis să v-o ofer, ca art.11, alin.1, în teza ultimă, cum spuneam, să aibă exprimarea: "Licențele pot fi reînnoite, revocate -am respectat textul- sau modificate (ca termen, ori nivel), în condițiile legii"". Pentru că pe urmă, precum arătam - și cu asta am terminat -, la alinul ultim, la alin.3, se vorbește exact de cuvântul "modificare", dar fără să spună în ce sens.

De aceea vă rog să binevoiți să apreciați, și în special pe autori îi rog să aibă bunăvoința să aprecieze dacă nu este mai util, mai bine venit, nu pentru că este o onestă pornire de la mine, ca opinie, să adăugăm cuvântul pe care l-am spus "modificate ca termen, ori nivel, în condițiile legii".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, însă aici este o problemă. Teza asta, ultimă, trebuie s-o transformăm în alineat. Nu putem să avem un alineat care are o parte de debut, după aia are câteva litere - 4 -, și, după aia o teză nouă, pus de fapt, un alin.2. Nu poate fi în cuprinsul unuia și aceluiași alineat două alineate.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte, nu pentru că vă stimez și pe dumneavoastră, ca persoană, și opiniile dumneavoastră, dar eu nu aveam de unde să cunosc că dumneavoastră, în raport de ceea ce propun eu, faceți modificarea. Eu sunt de acord să devină alineat, cu atât mai bine că marcăm în mod substanțial o idee.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, dar pentru consecvența noastră cu tehnica legislativă trebuie să ....

 
   

Domnul Ion Dinu:

Nu-i nevoie să-mi mai oferiți explicații. Sunt de acord cu dumneavoastră să nu rămână teză, cum ziceam eu, ci să devină alineat. Nu am opuneri.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu acest articol, alin.1? Dacă sunt la celelalte alineate observații? Nu sunt?

Atunci, eu aș ruga să vedeți, nu avem nicicum altă soluție decât teza a doua care figurează acum ca alineat, s-o validăm ca alineat. Și atunci, o să spunem: "Licențele menționate, de la alin1, pot fi reînnoite sau revocate, în condițiile legii" și vedem care va fi atitudinea inițiatorului și a comisiei față de propunerea de amendare făcută de domnul deputat Dinu. Și, evident, cu renumerotări pentru alin.2 și alin.3, dacă adoptăm soluția asta. Eu nu văd alta, pentru că vine un enunț al alineatului, vine lit.a), vine lit.b), vine lit.c); la sfârșitul lit.d) nu putem pune, pentru că se referă la toate aceste litere și atunci trebuie să transformăm această chestiune în alineat de sine stătător.

Comisia și inițiatiatorul, vă rog. Deci "Licențele pot fi reînnoite, revocate sau modificate în condițiile legii". Deci domnul Dinu adaugă această sintagmă "sau modificate". Evident, se suprimă "sau" din mijlocul acestei teze; "Licențele pot fi reînnoite, -se suprimă "sau" și se înlocuiește cu virgulă- revocate sau modificate în condițiile legii".

 
   

Domnul Ion Dinu:

Iertați-mă, dar aveți o omisiune, nu o speculez, care este prevăzută acolo: "ca termen, sau nivel". Pentru că preiau textul din articolul respectiv și alineatul respectiv. Or, mai înainte, la alin.1, acolo unde se vorbește de perioada de timp de 15 ani, se vorbește de nivel zonal sau local, deci trebuie făcută și referirea pe care o aveți în paranteză, iertați-mă.

Ca să evit repetarea cuvântului "sau", de două ori consecutiv, am pus "sau" într-o parte și "ori" în altă parte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci domnul Dinu propune ca această parte finală din alin.1 să sune astfelF: "Licențele pot fi reînnoite, revocate, -după care vine textul de completare al dânsului- sau modificate (ca termen, ori nivel), în condițiile legii". Asta este propunerea pe care o face dânsul. Partea finală, "în condițiile legii", evident că figurează în text.

Rog acum comisia să-și spună părerea și inițiatorul, în legătură cu problemele acestea care s-au ridicat referitoare la art.11, deci alin.1.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Comisia este de acord că poate constitui alineat de sine stătător. În al doilea rând, vreau să spun că "reînnoite" înseamnă că se pot și modifica. De aceea, poate fi și în plus cuvântul "modificate". A reînnoi o licență, inseamnă a o regândi în noile condiții. Deci, noi, atunci când am folosit noțiunea aceasta de "reînnoi", am avut în vedere și ideea că pot fi modificate.

Dacă se consideră că e mai bine să fie reînnoite, modificate sau revocate în condițiile legii, noi nu avem nimic împotrivă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul ce opinie are?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Deci: "Licențele pot fi modificate, reînnoite sau revocate, în condițiile legii", ca să-i dăm un caracter progresiv importanței acțiunilor.

Iar la alin.3 scrie: "Condițiile prevăzute în licență pot fi modificate"; deci scrie "condițiile".

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Eu doresc să mai fac o precizare. Mi-au sugerat-o colegii din comisie. Licența nu poate fi modificată, licența în sine, condițiile pot fi modificate. Și trebuie făcută; deci formularea este bună: "Licențele pot fi reînnoite, revocate în condițiile legii", iar problema pe care o propune domnul deputat Dinu - "Condițiile prevăzute în licențe pot fi modificate", dar licența în sine nu se modifică.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Și atunci, ar fi o teză nouă la acest alineat, da? cu "condițiile". Vă rog să-mi dați o formulare. (Comentarii)

Domnule Dinu, vă rog să vedeți alin.3, care oarecum rezolvă problema pe care dumneavoastră ați ridicat-o. În aceste împrejurări, am impresia că punctul de vedere spus de domnul Părăluță se reduce la .... am prezervat textul pe care-l avem aici, la alin.1, în partea asta finală.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Îmi dați cuvântul la replică, domnule președinte, la opinia dumneavoastră?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, sigur.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Eu nu speculez de circumstanță. Dar alin.3, despre care vorbiți domnia voastră, se referă în mod exact la modificările prin acord propuse între Autoritatea de reglementare și titularul de licențe, sau în situațiile prevăzute la art.5, alin.3. Dar, în alte situații, în situațiile care nu sunt urmare a acordului dintre Autoritatea de reglementare și titularul de licență, ci urmare acelor evoluții de care am marcat în mod exact că pot surveni, dată fiind dezvoltarea și mai ales tempo-ul, ritmul în care se realizează atâtea mutații colosale. Gândeam noi acum 15 ani că omul se va plimba pe Lună? Gândeam noi acum 4 ani sau 3 ani că omul studiază posibilitatea să stea să rămână o perioadă pe Venus, sau mai știu eu ce?! Nu sunt toate urmarea acestei forțe a tehnicii? De ce să nu anticipăm noi ceea ce poate veni? 15 ani! Păi, 15 ani ar fi o perioadă fantastică, în care se poate de-a dreptul revoluționa tehnica. (Rumoare)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Prima dată am să vă supun dumneavoastră propunerea ca să disjungem acest text de la alin.1 în două alineate. Cu alte cuvinte, alin.1 să fie enunțul de debut al lui și cele 4 litere aferente, iar alin.2 să fie teza din final: "Licențele pot fi reînnoite sau revocate în condițiile legii".

Supun votului prima dată textul de la alin.1, care se termină cu lit.d).

Cine este, vă rog, pentru adoptarea acestui tex? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Teza din finalul acestei părți să devină alin.2, în redactarea pe care o avem: "Licențele pot fi reînnoite sau revocate în condițiile legii". Este punctul de vedere al comisiei și al inițiatorului, da? Domnule Părăluță?

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Dar poate fi acceptată în discuție și teza mea .... (Rumoare)

 
   

Domnul Marțian Dan:

N-a fost acceptată. Sigur că, dacă nu va fi aprobată în această redactare acest text care se propune a deveni alin.3, o să luăm în considerare ceea ce propuneți dumneavoastră, domnule deputat Dinu, da?

Cine este pentru a avea alin.2, cu textul tezei finale din fostul alin.1 - "Licențele pot fi reînnoite sau renovate în condițiile legii? Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat textul alin.1, în această redactare și propunerea domnului deputat Dinu nu o mai supun votului.

Alin.2 numerotat inițial devine alin.3. N-au fost observații în legătură cu el.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Deci îi schimbăm doar numerotarea. Va deveni alin.3, textul rămâne cel pe care l-am avut în cadrul alin.2, în structura anterioară a proiectului.

Cine este pentru adoptarea acestui text și a acestor modificări în ceea ce privește renumerotarea? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată și această propunere privind textul și redactarea alin.3.

Alin.3 inițial devine 4, dacă îl vom aproba.

Dacă în legătură cu textul respectiv sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea de a fi numerotat al patrulea alineat și, evident, cu textul pe care-l conține proiectul.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere. Adoptat și acest text al alin.4.

Supun votului art.11 în ansamblu.

Cine este, vă rog , pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat și textul art.11.

Trecem la discutarea art.12. El este structurat în 3 alineate. În privința redactării conținutului, așezării acestor texte pe alineate, comisia nu a avut nici un fel de sugestii.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, dintre dumneavoastră?

Domnul Șteolea și domnul Francisc Tobă, da? Vă rog.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este vorba de o completare la art.12, lit.g). Ea a apărut și în urma unor discuții avute cu inițiatorul, legate de faptul că este necesară o corelare cu prevederile Legii nr.73/1995 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.

De fapt, este vorba de două aspecte: un aspect al introdu cerii sintagmei "de condiții deosebite". Prin modul în care a fost redactat, rezolvă numai chestiunea legată de starea de urgență, iar, dacă consultăm și art.62, vedem că, alături de starea de urgență sunt definite, între condițiile deosebite, în conformitate și cu legea pe care am amintit-o și starea de urgență, mobilizarea ori starea de război, precum și calamitățile. Acesta este primul aspect.

Al doilea aspect este acela de a fi pregătite, încă din timp de pace, deci în condiții normale, asigurarea serviciului în condiții deosebite. Și atunci, această lit.g), prevederea de aici ar trebui să sune în felul următor: "Modul în care titularul de licență trebuie să participe la serviciu pentru -și aici este modificarea- condiții deosebite, în conformitate cu prevederile art.62 și implicarea sa în luarea măsurilor în asemenea cazuri, măsurile ce pot fi impuse titularului de licență privind îndatoririle în cazul condițiilor deosebite și măsurile ce trebuie întreprinse în condiții normale pentru asigurarea serviciului în condiții deosebite".

Așa cum am spus, este o corelare cu art.62 și cu prevederile Legii nr.73/1995.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu acest articol? Discutăm observații, dacă sunt, și la alin.2 și la alin.3.

Domnul Tobă urma după domnul Șteolea. Tot la lit.g), da?

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Da.

Domnule președinte, consultându-mă cu membrii de comisie, care și-au însușit acest punct de vedere, avem o formulare mai sintetică și mai simplă decât cea prezentată. Dacă-mi permiteți s-o prezint?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

"Modul în care titularul de licență trebuie să participe la serviciu pentru condiții deosebite, implicarea sa în luarea măsurilor în asemenea cazuri, precum și măsurile ce trebuie întreprinse în situații normale pentru asigurarea serviciului și în condiții deosebite".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci o reformulare propune comisia. Ați ascultat-o. Sigur că o să mai revenim asupra acestor chestiuni.

Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu acest articol?

Domnul Ana. Vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că solicit o lămurire și din partea inițiatorului și din partea comisiei. La lit.i) se prevede modul de aplicare a regulilor sau normelor de contabilitate în scopul respectării prevederilor din prezenta lege.

Vreau să reamintesc că în România există o lege care reglementează unitar - Legea nr.82/1991 - cum se ține contabilitatea, care sunt principiile generale. Și această lege este singura care guvernează metode, principii, instrumente, mijloace de muncă - manuale sau computerizate - în conducerea evidenței contabile.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ceea ce înseamnă deci că cereți eliminarea textului de la lit.i), da?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Dacă nu-i necesar, n-are ce căuta aici.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da.

Dacă mai sunt și alte observații? Nu sunt?

Doamnelor și domnilor,

Avem două categorii de amendamente. Unu: în legătură cu lit.i) - evident că acest text nu prea își are legitimitatea de a exista, iar, dacă cumva, așa cum este el formulat, sunt elemente care ar impune anumite norme și reguli de contabilitate diferite, atunci inițiatorul trebuie să ne prezinte acestea, ca să putem judeca în cunoștință de cauză.

Doi: în legătură cu lit.g), s-au făcut două propuneri vizând reformularea acestui text. Eu am să le prezint din punct de vedere cronologic, ca ordine în care ele au fost prezentate.

Domnul deputat Petru Șteolea propune ca lit.g să sune astfel: "Modul în care titularul de licență trebuie să participe la serviciu pentru -și acum vine un text nou, un segment de text- condiții deosebite, în conformitate cu art.62 -și se termină partea asta nouă- și implicarea sa în luarea măsurilor în asemenea cazuri; măsurile ce pot fi impuse titularului de licență privind îndatoririle în cazul -iar urmează un segment de text nou- condițiilor deosebite și măsurilor ce trebuie întreprinse în condiții normale pentru asigurarea serviciului în condiții deosebite".

Asta este o propunere.

A doua vizează tot reformularea textului de la lit.g) și a fost înaintată de către domnul deputat Tobă și înțeleg că este și un punct de vedere al comisiei, nu numai unul personal, da? Și textul propus ar suna astfel: "Modul în care titularul de licență trebuie să participe la serviciu pentru condiții deosebite, implicarea sa în luarea măsurilor în asemenea cazuri, precum și măsurile ce trebuie întreprinse în situații normale pentru asigurarea serviciului și în condiții deosebite".

Aceasta este propunerea în ceea ce privește redactarea textului de la lit.g).

Întrucât comisia a optat pentru această formulă, evident că o să cer punctul de vedere al inițiatorului în legătură cu acest text, în legătură cu textul domnului Șteolea și, evident, că rămâne deschisă problema pe care ne-a semnalat-o domnul deputat Ana în legătură cu redactarea textului de la lit.i), pentru care cerem unele explicații și clarificări.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Referitor la pct.g), suntem de acord cu formularea comisiei și cred că între cele două formulări nu există contradicție sau nu adaugă nimic nou una față de cealaltă. Deci, este mai sintetic exprimată, după părerea noastră, părerea comisiei.

Referitor la lit.i), noi nu suntem în contradicție cu Legea contabilității, atât numai că dorim ca serviciile de bază să nu cumva să ajungă în situația de a subvenționa serviciile cu valoarea adăugată, care vor fi în cadrul licențelor, care vor putea să apară. Deci, atât, în rest nu văd să fim în contradicție cu Legea contabilității.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, domnule Ana, dacă în legătură cu această explicație pe care a dat-o inițiatorul, deci referitor la suportul care a inspirat acest text de la lit. i), dacă doriți să interveniți.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că Legea nr. 82 privind organizarea contabilității în România este imperativă, neutră și generală. Deci principiile stabilite în acea lege se aplică tuturor ramurilor fie că sunt ele economice, fie că sunt bugetare. Sunt principii. Orice lege care apare după acea lege vine să respecte acele principii. Deci, legea la care noi lucrăm astăzi trebuie să respecte acele principii.

Deci nu vine ea sau nu poate veni ea... fiindcă atunci trebuie să facem o trimitere în dispozitivul final al acestei legi, să abrogăm ceva din lege sau să completăm, nu văd cum, Legea nr.82.

În ceea ce privește însă impozitele indirecte la care distinsul ministru a făcut referire, ele sunt reglementate ca atare. Deci, TVA-ul este reglementat prin Ordonanța nr. 13 transformată în lege. Dacă sunt alte reglementări legate la impunerea fie directă sau indirectă a veniturilor, ele își găsesc reglementarea prin legi speciale. Deci, este clar, dacă vrem să introducem aici o idee legată de organizarea contabilității privind această subramură a economiei naționale, eu cred că trebuie să o subordonăm ideii generale stabilită ca principiu în legea de bază, Legea nr. 82.

 
   

Domnul Marțian Dan:

C’est à dire...

Și care este concluzia dumneavoastră?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Eu merg pe ideea eliminării.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Pe eliminare. Bun, dar trebuie să spuneți asta. Care este punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Comisia acceptă motivația domnului deputat Ana. Considerăm că nu strică cu nimic textul dacă eliminăm această prevedere, care este reglementată prin lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, dacă inițiatorul mai are elemente în plus de adăugat în legătură cu problema relativă la textul de la litera. i).

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Dar nu, cred că nici eu nu am putut să explic bine, nu este vorba de aplicarea Legii contabilității care este clară. Vrem de fapt, și aceasta este stipulat și în alte legi de telecomunicații din alte țări, ca veniturile de la serviciile de bază, care sunt ale regiilor să nu subvenționeze încrucișat serviciile cu valoare adăugată pentru care s-au dat licențe.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, noi am înțeles această exigență. Dar vă pun următoarea întrebare. Legea contabilității, astăzi, permite o asemenea mixtură?

Vă rog, poftiti, sau dacă dintre colaboratorii dumneavoastră care vor să intervină în legătură cu asta, vă rog să o faceți, ca să putem discuta problema cu toate implicantele ei, cu toate elementele ei.

Prezentați-vă, vă rog, să vă cunoască colegii, și să putem consemna în stenogramă.

 
   

Domnul Ion Matei:

Mă numesc Ion Matei și sunt consilier al ministrului, la Ministerul Comunicațiilor.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem de-a face cu o problemă specifică serviciilor de tele- comunicații și nu cu o problemă contabilă specifică. Și anume, se practică în general, ca în cadrul companiilor de telecomuncații care sunt abilitate, să se ofere atât servicii rezervate, adică sub monopol, dar și servicii supuse concurenței libere; se practică această modalitate de a umfla tarifele de la serviciile sub monopol care nu pot fi evitate, deci fiind serviciu unic sub monopol, omul trebuie să-l accepte și plătește tarifele. Cu aceste tarife are pârghii de-a dreptul fine să scadă costurile de la serviciile supuse liberei concurențe, creează astfel un dezechilibru pe piața acestor servicii, își permite să ofere servicii mai ieftine și câștigă piața. Or, acesta este un mod incorect și acesta este un principiu de bază, elaborat de Comisia Comunitătii Europene, așa se numea la acea dată, în 1987, în Cartea Verde care este cartea de căpătâi care a dus la restructurarea activității de telecomunicații în Europa, și se numește eliminarea subvențiilor încrucișate. Noi nu vrem să ne substituim Legii contabilitătii și modului de aplicare a acestei legi, ci vrem să urmărim prin intermediul aplicării contabilității la tarife să evităm ca această subvenționare încrucișată să poată apărea. Asta este totul. A elimina acest punct ne duce la postura că nu mai suntem în stare să impunem titularului de licență, să-i verificăm tarifele și modul cum le stabilește și el poate să facă tot ce am spus înainte. Acceptați acest dezechilibru pe piața concurențială, acceptăm eliminarea acelui punct.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, eu acum m-am apropiat puțin de a înțelege care este substratul acestui text. Dar nu ar fi oare mai bine să spunem așa: "Modul de aplicare a regulilor sau normelor de contabilitate, în conformitate cu Legea contabilității, se va face în așa fel încât să elimine subvențiile încrucișate"? Ca să știe lumea despre ce este vorba? Nu o chestie din asta: "Modul de aplicare a regulilor sau normelor de contabilitate în scopul respectării prevederilor din prezenta lege". Sunt atâtea prevederi în această lege, încât nu știm despre ce este vorba. Cu alte cuvinte vrem să mâncăm, dar ducem pe undeva după cap lingura ca să ajungem la gură și așa mai departe.

De ce să nu vizăm exact anumite chestiuni care trebuie avute în vedere atunci când anumite reglementări din Legea contabilității trebuie să reflecte o anumită problemă care este spinoasă, specifică aici și poate duce la deturnarea unor fenomene economice. Asta este toată problema.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Eu mulțumesc domnului consilier, textul respectiv este un text strict de specialitate. Mulțumim și domnului Ana. În momentul în care comisia a acceptat textul Senatului a considerat că aceste argumente ale dumnealor, ale inițiatorului, sunt suficiente, dar se pare că nu. Noi am prevăzut deja, deci, explicația domnului consilier ne arunca în zona stabilirii de tarife, deci să avem grijă, prin acest text, spun dumnealor, ca să nu avem tarife preferențiale sau tarife exagerate în anumite zone.

Autoritatea stabilește tarifele. Eu zic că este suficient ce s-a stabilit în cadrul art. 12, printre altele, deci, tarifele titularului de licență și așa mai departe.

Eu zic că este suficient, în consecință, eliminarea textului este binevenită și nu creează probleme. Nu cred eu că, și nici un coleg din comisie nu consideră că sunt niște probleme super speciale, superdeosebite în cadrul acestei activități a ministerului respectiv.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Este un punct de vedere al comisiei, care și ea optează pentru eliminare. Elementul de fundare a poziției comisiei a fost evocat, posibilitatea dumneavoastră de a interveni, atunci când se stabilesc tarifele și alte chestiuni.

Dacă în legătură cu această poziție și judecată, pe care o conține propunerea comisiei, mai aveți, în numele inițiatorului, de prezentat anumite lucruri?

Domnule consilier sau domnule ministru?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Da, de fapt, la art.35 este tratată mai pe larg aceasta. Dar am spus că dacă îl trecem aici, atunci putem să-l trecem în licență, practic. Și cu această ocazie, deci, cel care a primit licența știe bine ce trebuie să facă. Cam asta este.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Și ce facem, domnule ministru? Il eliminăm, îl menținem sau îl modificăm? Vă rog, spuneți-ne opinia.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Dacă se găsește alt text în care să fie stabilit în licență, că articolul 12 se referă clar la condițiile stabilite în licență.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte elemente de precizat?

Deci, domnul Ana cere eliminarea.

Comisia îmbrățișază această formulă.

În ceea ce privește ministerul, în calitate de inițiator, propune menținerea textului de la litera. i).

Mai sunt elemente de adăugat din partea comisiei sau a inițiatorului? Nu.

Prima dată, deci, am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu propunerea comisiei, dar prima dată să rezolvăm textul de la lit.g).

În legătură cu celelalte litere nu au fost observații, sugestii. Va trebui sa ne aplecăm asupra diferitelor intervenții ale colegilor noștri la cele două litere: g) și i).

Revenim la litera. g) și comisia și inițiatorul sunt de acord cu textul următor: "Modul în care titularul de licență trebuie să participe la serviciul pentru condiții deosebite, implicarea sa în luarea măsurilor în asemenea cazuri, precum și măsurile ce trebuie întreprinse în situații normale pentru asigurarea serviciului și în condiții deosebite". Astfel se propune să figureze textul literei g). El reia și o seamă de probleme care se găsesc și în amendamentul domnului Șteolea.

Vă supun aceasta redactare a textului de la litera g).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul de la litera g).

Revenim la textul de la lit. i). Și domnul Ana și comisia propun suprimarea lui, inițiatorul este pentru menținerea acestui text.

Vă supun votului prima dată propunerea de eliminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a adoptat propunerea de eliminare a textului de la lit. i).

În acest fel am epuizat problematica aferentă alin. 1. Vi-l supun votului în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul de la alineatul 1.

În legătură cu textul de la alineatul 2 nu au fost observații.

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul alineatului 2.

Alineatul 3 nu are observații. Prin urmare vă cer să vă pronunțați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat și textul alineatului 3.

Vă supun votului acum art. 12 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat textul art. 12.

Facem o pauză de jumătate de oră.

- după pauză-

 
   

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

Comisia a îmbrățișat formula din textul de lege al inițiatorului.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt.

Vă supun votului art.13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat art. 13.

Examinăm acum art. 14. El este alcătuit din 4 alineate, inclusiv un alineat ultimul, 4, pe care l-a propus comisia.

Dacă în legătură cu acest articol dorește cineva să ia cuvântul. Nu sunt doritori.

Vă supun votului atunci prima dată alineatul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin. 1.

Alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și alineatul 2.

Supun acum aprobării dumneavoastră alineatul 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abtinere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și acest alineat 3.

În legătură cu alineatul 4, dacă sunt ceva observații, de fapt reiau o problemă care era reglementată în anexa 1, în varianta proiectului.

Supun votului dumneavoastră conținutul și redactarea alineatului 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și textul alineatului 4.

Vă supun acum aprobării art. 14 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat și texctul art. 14.

Secțiunea a-II-a, aveți titlul pe care îl propune comisia, dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului titlul Secțiunii a II-a cum figurează în raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat titlul acestei secțiuni.

Trecem la textul art. 15, care este format dintr-un singur alineat.

Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt.

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt nici abțineri.

A fost aprobat și textul acestui articol.

Trecem la examinarea următorului art. 16.

Comisia are propuneri în ceea ce privește acest articol, în sensul că propune o redactare a alineatului 2; se propune ca art.16 alin.1 să devină art.18 cu textul nemodificat.

Alin.2, de asemenea, se propune să devină art. 18 cu alineatul respectiv, sub aspectul numerotării, cu un text pe care îl avem în raport. Iar în ceea ce privește alineatul 3 se menține textul nemodificat. Și, de asemenea, în ceea ce privește alineatul 4.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul pe marginea art. 16?

Nu sunt doritori? Dorește domnul Antal.

Vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul István Antal:

La art. 16 alin.4, încerc cu o reformulare a alineatului: "Instalarea liniilor de transmisie a suporților și punctelor terminale în, pe, sub sau deasupra proprietății, nu vor afecta dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilelor sau echipamentelor de telecomunicații instalate. În cazul necesității modificării definitive a utilizării unui teren și a imposibilității preluării prin cumpărarea acestuia, în cazurile prevăzute de Constituție, se aplică procedura de expropriere pentru cauze de utilitate publică cu dreaptă și prealabilă despăgubire, conform legii. Nu există caz de utilitate publică, atunci când traseul echipamentelor de telecomunicații poate fi modificat, astfel încât să nu mai fie nevoie de expropiere chiar dacă traseul ar deveni mai lung".

Deci, este o formulare destul de lungă, dar am solicitat cuvântul pentru a defini clar și fără echivoc situație în care se poate iniția procesul de expropiere în vederea evitării unor abuzuri în acest caz.

Vă dau, domnule președinte, exact așa cum este bătută de mine la mașină, pentru că este destul de lungă, ca să încercați să vedeți cum arată.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă rog să-mi dați.

Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu art.16, propus a deveni art. 18? Nu mai sunt alte observații? Bun.

În aceste împrejurări trecem la examinarea punctului 43, deci se propune ca art.16 să devină art. 18 cu cele 4 alineate pe care le avem și prima dată am să vă rog să vă pronunțați în legățură cu aceasta propunere de renumerotare.

Art.16 devine art.18, art.17 devine art.16 și art . 18 devine art.17.

Cine este pentru a aproba propunerea ca art. 16 să devină art.18 cu modificările și consecințele în ceea ce privește renumerotările la care m-am referit mai înainte? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt nici abțineri.

A fost aprobată această propunere cu unanimitate de voturi.

Vă rog să vă uitati acum asupra textului alineatului 1, pentru că am să-l supun votului. Nu am fost în legătură cu el în nici un fel de propunere de intervenție în redactarea textului.

Supun votului dumneavoastră alineatul 1 așa cum figurează el în proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat textul alineatului 1.

În ceea ce privește textul alineatului 2, avem redactarea pe care ne-o propune comisia prin raportul ce ne-a fost înaintat.

Dacă sunt observații în legătură cu aceasta propunere a comisiei? Nu sunt. Inițiatorul este de acord? Da.

Supun votului dumneavoastră textul alineatului 2, dacă îl vom aproba va deveni alin. 2 în cadrul art. 18.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și acest text.

Alineatul 3. Nu au fost obiecții în ceea ce privește textul acestui alineat. Vi-l supun, în consecință, aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat.

Acum, va trebui să luăm în discuție problema referitoare la redactarea alineatului 4 al acestui articol. Domnul deputat Antal Istvan propune ca formularea lui să fie următoarea:"Instalarea liniilor de transmisie a suporților și punctelor terminale în, pe, sub sau deasupra proprietății nu vor afecta dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilelor sau a echipamentelor de comunicații instalate. In cazul necesității modificării definitive a utilizării unui teren și a imposibilității preluării prin cumpărarea acestuia, în cazurile prevăzute de Constituție, se aplică procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică cu dreaptă și prelabilă despăgubire, conform legii. Nu există caz de utilitate publică atunci când traseul echipamentelor de telecomunciații poate fi modificat astfel incât să nu mai fie nevoie de expropriere, chiar dacă astfel traseul ar deveni mai lung".

Rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei, în legătură cu această propunere, privind amendarea redactării alin. 4 al art.16, propus a deveni art. 18.

Cine începe? Inițiatorul, comisia? Vă rog să vă uitați peste el, domnule Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Colegul Antal ne este prieten, dar să vedem, că a făcut aici un amendament foarte lung. Dumnealui, practic, de principiu, vrea să spulbere această noțiune de utilitate publică realizată de către cel care o utilizează în anumite situații, și anume când traseul respectiv poate fi modificat, încât să nu mai fie nevoie de expropriere. Până aici este destul de clar și de precis. Dar, finalitatea respectivă strică, "chiar dacă astfel traseul ar deveni mai lung". Adică putem face traseul și pe la Moscova și pe unde o fi că important este să stricăm această definire de utilitate publică.

Eu zic să renunțe la acest text, "chiar dacă astfel traseul" pentru că nici nu este bine formulat și strică textul respectiv. În rest, textul este acceptabil.

Deci, încă o dată, acest text, "nu există caz de utilitate publică, atunci când traseul echipamentelor de telecomunciații poate fi modificat astfel încât să nu mai fie nevoie de expropriere", este un text cuminte și de fapt ar putea să nici nu fie, că utilitatea publică astfel se și definește; de altfel, este o prevedere superfluă în tot acest text. Nici nu este nevoie de acest text. Dar partea finală a acestui text, "chiar dacă astfel traseul ar deveni mai lung" strică de tot și bunătatea textului care l-a făcut până acum.

Deci, părerea este că ar fi bine să nu se insiste pe această ultimă idee, ultimă teză din amendamentul respectiv.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Bine.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu este vorba de folosință, ci de a nu afecta dreptul de proprietate.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Am înțeles punctul de vedere. Deci, dumneavoastră spuneți ca doar teza ultimă să fie suprimată.

Domnule Petrescu,

Vă rog să interveniți și după aceea ascultăm și punctul de vedere al inițiatorului.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vedeți dumneavoastră, aici, când se spune: "Instalarea liniilor de transmisie, a suporților și punctelor terminale, în, pe sub sau deasupra proprietății nu va afecta dreptul de proprietate, sau alte drepturi reale", păi, le afectează, este imposibil să nu afecteze, pentru că dreptul de proprietate are mai multe dezmembrământe, cum să spun..., printre care și folosința, printre care, într-un fel, și dreptul de disposiție, dar, mă rog, ne oprim numai la folosință. Păi, cum să nu-i afecteze dreptul omului, când în terenul pe care-l are plasezi ditamai stâlpul sau nu știu ce... Este imposibil să nu-l afecteze. Că nu-i afectezi nuda proprietate, în sensul că proprietarul rămâne stăpân pe teren - asta este limpede, și mai ales să știți că în Dreptul civil, regula este că terenul este esențialul, el dă natura proprietății și asupra construcțiilor care se ridică, într-un mod legal sau mai puțin legal, pe teren, dar a spune "să nu-i lezeze dreptul de proprietate", nu se poate să nu-i lezeze, pentru că el îl are în folosință, este imposibil să-si mai exercite acest atribut - folosința exact în aceleași condiții ca și când nu ar fi nimic acolo.

Deci, mie nu mi se pare că poate fi acceptat.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da.

Rog acum pe domnul ministru, în numele inițiatorului, să ne spună opinia pe care o are.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Acum, chiar dacă mergem, ocolim pe la Moscova, tot afectăm pe cineva...

Deci, telecomunicațiile sunt prevăzute în Legea nr. 33 ca cele care pot apela la exproprierea pentru cauze de utilitate publică și nu văd de ce să prevedem în lege ca să respectăm Constituția, când știu că toată legislația este în acest spirit.

Aici, aici unde scrie "pe, sub", da, într-adevăr, este bună pentru noi.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, și atunci, care este... Ce acceptați din amendamentul acesta?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Referirea la Constituție nu are...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, referirea la Constituție, în partea finală a tezei a doua, da? Bun. Asta nu este acceptabilă, restul, de la teza întâi, este acceptabil?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, teza întâi sună așa: "Instalarea liniilor de transmisie, a suporților și punctelor terminale în, pe, sub sau deasupra proprietății nu vor afecta dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilelor sau echipamentelor de comunicații instalate".

Teza a doua: "În cazul necesității modificării definitive a utilizării unui teren și a imposibilității preluării prin cumpărare a acestuia, în cazurile prevăzute prin Constituție, se aplică procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, conform legii".

Pentru dumneavoastră nu este acceptabilă această adăugire "... în cazurile prevăzut de Constituție", da?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Nu am nimic..., poate să rămână, dar nu văd sensul. Toată legislația trebuie să respecte Constituția.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule ministru,

Vă rog eu să ne spuneți ce punct de vedere are inițiatorul, dacă are..., că aici se propune adăugire. Sunteți de acord, nu sunteți? Cu ce sunteți de acord, cu ce nu sunteți?

Noi aici lucrăm pe texte care înseamnă un cuvânt, o sintagmă, segmente de text și alte chestiuni... Trebuie să fim mai coerenți cu poziția pe care o avem într-o problemă sau alta...

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Da. Nu suntem de acord cu...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă nu se poate da răspuns, cereți timp, ca inițiatorul să analizeze, să-și poată defini opinia, pentru că, iată, comisia, potrivit punctului de vedere prezentat de către domnul Bivolaru, este de acord cu teza întâia, așa cum este formulată, cu teza a doua, așa cum este formulată, și cu eliminarea tezei a treia. În legătură cu asta, însă, vedeți, se ridică unele probleme, mai ales cu dimensiunea folosință din dreptul de proprietate și altele.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Da, păi, suntem de acord cu ce a spus comisia, deci cu textul propus de comisie, atât, mai puțin...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, "... în cazurile prevăzute de Constituție".

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

... Să se suprime această sintagmă, da?

Bun, și cu teza a treia?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Teza a treia...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu aveți de unde ști, pentru că nu știu dacă aveți textul. Îl aveți?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Nu, nu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

El sună așa: "Nu este caz de utilitate publică atunci când traseul echipamentelor de telecomunicații poate fi modificat, astfel încât să nu mai fie nevoie de expropriere, chiar dacă astfel traseul ar deveni mai lung".

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Da. Nu suntem de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu sunteți de acord... Aici aveți convergență cu punctul de v edere al comisiei. Bun.

Domnul Putin dorea să mai intervină.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mie mi se pare că acest text efectiv ar trebui eliminat. Pe de o parte, pentru că, așa cum spunea distinsul meu coleg, montarea unui stâlp sau ceva în genul acesta, afectează dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate este intangibil, nu-l putem împărți, nu putem să..., de asemenea, și componentele acestuia și drepturile reale, acelea nu pot să fie, eu știu... Trebuie în totalitate să fie păstrate, iar, mai departe, pentru toate cazurile care sunt expuse, există o lege - Legea exproprierii pentru cauzele de utilitate publică, care se referă exact la fiecare situație. Este specificat atunci că în cazul când nu se poate cumpăra, se ajunge la instanța judecătorească, care va face expertiza și așa mai departe și prin aceasta se dispune, chiar fără voia proprietarului, exproprierea terenului, respectiv a bunurilor sale, astfel încât eu consider că întreg acest text poate să fie eliminat, pentru că este specificat într-o altă lege specială, care privește exproprierea, iar primului alineat, pur și simplu nu-i văd rostul, pentru că dreptul de proprietate, repet, nu poate să fie...

 
   

Domnul Marțian Dan:

... Prima teză din cuprinsul acestui alineat.

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Rugămintea este să încercăm totuși să respectăm Regulamentul și colegii care..., nu vrem să fim rigizi, dar colegii care au amendamente substanțiale, să treacă întâi pe la comisie.

Vedeți, deja toată această tevatură cu amendamentul respectiv a luat foarte mult timp și ne-a și bulversat.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Evident că ia timp, însă știți foarte bine ce prevede Regulamentul... În mod excepțional se pot face amendamente și în plen... Din păcate, mă rog, excepția la noi tinde să devină regulă.

Comisia mai are...

Domnule Părăluță,

Mai aveți, pe fondul problemelor legate de acest alineat, de precizat anumite lucruri? Vă rog... Dacă vreți să vă uitați, textul să-l aveți în față...

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Nu, la problema pe care a ridicat-o domnul Petrescu...

Eu, ca economist, interpretez proprietatea în alt mod, nu ca juriștii. Eu când spun drept de proprietate, nu înseamnă dreptul de folosință, înseamnă dreptul general de proprietate, înseamnă că proprietarul rămâne în continuare în posesia pământului respectiv, chiar dacă rețeaua respectivă vine și-i pune 3 stâlpi pe teritoriul locului pe care-l are, deci, nu-i schimbă destinația locului. El rămâne proprietar, poate să-i dea anumite daune pentru asta, dar proprietarul rămâne proprietar, în continuare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

Domnul Vida.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Dreptul de proprietate cuprinde 3 elemente constitutive: dreptul de posesie, dreptul de folosință și dreptul de dispoziție. Asta au stabilit romanii cu 2.000 de ani în urmă...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrucât acesta este un amendament de fond, care, după părerea mea, necesită o analiză mai atentă, pentru că se introduc anumite lucruri chiar în prima teză, care sunt importante pentru judecarea acestei probleme supusă reglementării, iar după aceea, dreptul de expropriere pentru utilitate publică este oarecum recunoscut, dar după aceea, în ultima teză, practic este anihilat și nu mai poate exista, fiind vorba deci de o problemă de fond, eu trimit acest amendament, care a fost prezentat aici, în plen, comisiei, pentru ca împreună cu inițiatorul să analizeze această propunere, cu toate implicantele ei și vă rog să fiți de acord cu acest lucru și rămâne deci ca votul final asupra art. 16, propus a deveni art. 18, să se facă în funcție de concluzia la care va ajunge comisia, în urma analizei.

Trecem la următorul art. 17, care se propune să devină art. 16, textul este nemodificat în privința alin. 1, același lucru fiind valabil și pentru alin. 2. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori. Supun votului dumneavoastră, atunci, alin. 1, în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu se abține nimeni.

A fost aprobat textul alin. 1.

Alineatul 2. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră, în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art. 17, propus a deveni art. 16 în ansamblul lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi art. 17.

Articolul 18, se propune a deveni art. 17. În legătură cu alin. 1 aveți textul pe care ni-l propune comisia. Alineatul 2 de la acest articol se propune să fie menținut în redactarea din proiect, lucru valabil și pentru alin. 3. Dacă dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Gheorghe Ana, vă rog.

Nu, nu. Veniți aici, vă rog, nu rupem cutumele parlamentare, trebuie să vă audă toți colegii, trebuie să consemnăm în stenogramă...

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Mă întreb ce ne făceam pe vremuri, când în Parlament nu erau instalate microfoane?

Din sală:

Tot de la tribună se vorbea!

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Tot de aici... Dar fără microfon...

Eu vă propun, domnule președinte și stimați colegi, ca alin. 1 al art. 18 să aibă aceeași destinație ca alin. 4 al art. 16. Dacă sunteți de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Adică, să le trimitem la comisie?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Să-l amânăm...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Să-l amânăm.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Până ce se definitivează textul alin. 4 de la art. 16. Dacă sunteți de acord...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da.

Alte opinii?

Domnul Ciurtin. Vă rog... Poftiți la tribună.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

O singură observație am la acest alin. 1, la rândul 4 de jos în sus, deci, "... suprafața de teren afectată, posibilitatea acordării unor eventuale despăgubiri".

Eu aș recomanda și inițiatorului, și comisiei, să elimine "eventuale". Este o problemă aleatorie, dacă vrea despăgubește, dacă nu - nu, dar este dreptul de folosință, încadrat în dreptul general de proprietate, și atunci, "... suprafața de teren afectată, posibilitatea acordării unor despăgubiri...", nu "eventuale", că atunci nu mai este exercitat dreptul de proprietate în integralitatea sa. Deci, "eventuale" să fie eliminat de acolo.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alte observații?

Domnul deputat Ion Dinu. Vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți și stimați colegi,

Ați remarcat recomandarea domnului Ana de a se trimite acest text la comisie, invocându-se rațiunea care, mă rog, a condus la recomandarea făcută de domnul președinte de ședință, de a se trimite la comisie.

Norma din art. 16 alin. 4 este o normă de fond, și propunerea domnului președinte vizează analizarea în profunzime a unor reglementări privind substanța lucrului, substanța activității. Fără să am dezacorduri, că am toată stima pentru domnul Ana, la art. 18 alin. 1 nu se vorbește de o realitate care angajează discutarea fondului. Dacă la art. 16 se vorbește de instalare de linii de transmisii și altceva, aici se vorbește de modalitatea prin care, în absența acordului dat, se va ajunge la transmiterea unor notificăari, în care se va specifica... Este o normă de ordin procesual, nu este o normă de drept substanțial. Deci, vorbim precum se vorbea cu mii de ani în urmă: ubi adem ratio ibidem jus - unde este aceeași rațiune este același drept, aceeași modalitate juridică de reglementare, or, aici nu este aceeași rațiune, sunt două norme - una substanțială de drept pozitiv și alta de ordin procesual.

De aceea, cu toată deferența și cu toată stima ce o am pentru domnul Ana, nu achiesez la opinia domniei sale.

În ceea ce privește înlăturarea propusă, de a se da deoparte cuvântul "eventuale" despăgubiri, cuvântul "eventuale" este binevenit, pentru că se pot face despăgubiri atunci când se lezează, materialmente discutând, fondul respectiv, sau fără despăgubiri, atunci când nu afectează cu nimic esența dreptului de proprietate, cu atributele sale, de care vorbea domnul coleg de la UDMR. Adică, eu cred - sigur, cu onestă părere că "eventualele" despăgubiri sunt o treabă relativă. Noi nu putem înlătura "eventuale", că atunci înseamnă că în loc să aven "eventualități" o să avem "certitudini".

Cu ambele propuneri, eu sunt împotrivă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este clar punctul dumneavoastră de vedere.

Mai dorește cineva să intervină?

Deci, recapitulăm foarte pe scurt: domnul Ana propune să fie lăsat la o parte, eu cred că nu trebuie să procedăm așa, ci să ne pronunțăm asupra textului pe care-l avem și dacă, în urma soluțiilor care vor fi adoptate în legătură cu alineatul pe care noi l-am trimis spre analiză de la articolul fost 16 vor decurge consecințe asupra acestui articol sau altora, mai la vale, evident că comisia ne va spune unde trebuie să facem corespundențele necesare. Dar, cred că-l putem adopta.

În legătură cu eliminarea cuvântului "eventuale", ați ascultat opiniile, și ale domnului Dinu, și o să rog...

Mai aveți de adăugat ceva?

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Cer scuze. Colegul mi-a atras atenția că l-am atribuit ca făcând parte din UDMR. Nu era nici o tristețe, pentru că și pentru o formație, și pentru alta, eu de totdeauna am toată considerația.

Îl rog să primească scuze, pentru că, mă rog, în volbura aceasta de exprimare, v-am făcut udemerist, dar nu este ceva lipsit de onorabilitate. (Rumoare)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun. Mai sunt alte intervenții?

Rog acum punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei, în legătură cu cele două propuneri.

Comisia începe, sau inițiatorul?

Domnule profesor Părăluță, vă rog să interveniți dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi considerăm că articolul în cauză nu are nici o legătură cu articolul pe care a rămas să-l reexaminăm. De aceea, suntem împotriva propunerii de eliminare, a domnului Ana.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, de amânare a luării deciziei.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

... De amânare a deciziei, dar eu cred că putem să luăm o decizie acum și sunt de acord cu ceea ce spunea domnul Dinu, că nu trebuie eliminat nici cuvântul "eventual", pentru că are semnificația lui și locul cuvenit în textul elaborat împreună cu inițiatorul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului, dacă aveți anumite precizări de făcut?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei și să menținem textul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. De acord deci cu punctul de vedere al comisiei, care se materializează în următoarele două elemente:

1) Textul alin. 1 poate fi aprobat, și aceasta este sugestia:

2) Să nu fie eliminat cuvântul "eventuale" din segmentul de text: "... acordării unor eventuale despăgubiri".

Vă rog acum pe dumneavoastră să vă pronunțati. Prima dată, din punct de vedere procedural, trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Costică Ciurtin, de eliminare a cuvântului "eventuale".

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este, vă rog, pentru? Da, vă rog să numărați. (Comentarii în sală)

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Atunci, ce am făcut, domnule președinte? Numărați numai voturile contra!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Poftim? Nu, dar vreau să văd câte sunt pentru... Nu-i nimic, care sunt aici și votează pentru amendamentul domnului Ciurtin, rog să-și exprime opțiunea.

Cine este pentru? Nu-i nimic, nu sunt... Sunt 17 voturi pentru, deci este clar că nu este întrunită majoritatea pentru amendamentul...

 
   

Domnul Costică Ciurtin (din sală):

Atunci, cer cvorumul!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Cereți-l în condițiile Regulamentului!

Asta în primul rând.

În al doilea rând, atunci vă rog să cereți să vină toți colegii dumneavoastră în sală!

Nu putem merge pe criterii de selectivitate... Stiți?

Bun. Eu nu am nimic împotrivă, putem să cerem cvorum. Putem face și un apel nominal și alte chestiuni, dar dumneavoastră nu vă puteți împăca cu ideea că lucrăm în aceste condiții printr-un acord tacit... Când nu vă convine ceva, numai atunci să cereți cvorum... Ori lucrăm atunci tot timpul cu cvorumul de lucru, pe care l-am anunțat, ori nu...

Poftiți. Aveți cuvântul, domnule deputat, nu vă împiedică nimeni să vă exprimați opinia.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

În sesiunea aceasta nu am cerut niciodată cvorumul, domnule președinte, dar este o chestiune de fond. Eu vă spun așa, adică, rămâne la latitudinea acestui minister să vină să-mi traverseze terenul pe unde vrea el și să nu-mi facă despăgubirti. "Eventual" dacă poate... Dacă poate să mă despăgubească - bine, dacă nu - nu. Păi, dar, ce-i asta? Atunci am încălcat Constituția, dreptul de proprietate. Păi, dar nu se poate... Cum adică? Este o chestiune aleatorie: dacă vrea - bine, dacă nu - nu. "Eventual"... Păi ce-i acesta "eventual" într-un conținut de lege? Dar, nu se poate așa ceva...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, este o interpretare pe care o dați dumneavoastrăși această interpretare a întrunit 17 voturi pentru.

 
   

Domnul Costică Ciurtin (din sală):

Câte sunt împotrivă?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Amandamentul n-a fost însușit.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui?

Dacă este cineva împotrivă?

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Acuma nu numărați?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Pentru că n-am numărat în general..., când este evidentă situația...

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Cum este evidentă?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este evidentă, domnule Ciumara.

Sunt 13 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Sunt două abțineri.

Vă rog...

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Poate dați curs solicitării să trimitem la comisie articolul, pentru că este inadmisibil să numărați voturile pentru sau contra , după cum vreți dumneavoastră să iasă votul... Totuși, este o problemă serioasă, de fond. Dacă vreți să ne facem că nu vedem ce este în sală, măcar trimiteți la comisie și vor medita și dânșii mai mult asupra propunerii, dar nu dirijați votul după cum vreți dumneavoastră - pentru sau contra, ca să iasă cum vă place... că atimci nu mai stăm degeaba aici...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ciumara,

În primul rând, deci: nu dirijez. În al doilea rând, aici este vorba de următorul lucru asupra căruia cred că am convenit: nu sunt motive la ora actuală să trimitem la comisie. Dacă în urma examinării alin. 4 de la fostul art. 16 vor decurge consecințe asupra redactării acestui text, comisia ne va spune, dar este foarte posibil ca, comisia, analizând art. 16 alin. 4, așa cum figurează el, să vină cu textul care-l avem astăzi. Din acest punct de vedere, eu nu pot, probabilistic vorbind, să exclud această posibilitate.

În aceste împrejurări, evident că textele vor fi absolut compatibile.

Nu vor fi compatibile, comisia ne va spune, dacă noi vom adopta soluția comisiei, ea are incidență asupra articolului cutare alineatul cutare, asupra articolului cutare alinetul cutare.

Deci, în legătură cu trimiterea la comisie, mie mi se pare că lucrurile sunt clare.

În ceea ce privește a doua problemă, privind, mă rog, propunerea domnului Ciurtin, aici nu v-ați exprimat, dânsul s-a exprimat și, mă rog, a prezentat lucrurile.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Eu am ridicat o problemă procedurală, domnule președinte...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Poftim!

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

V-am rugat să numărați sau numai pentru, sau numai contra. Dacă ați numărat la un articol pentru și după aceea contra, în funcție de cum vă convine rezultatul, este incorect din punct de vedere procedural.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Dacă vreți să numărăm voturile pentru, eu nu am nimic împotrivă și... asta însă duce la verificarea cvorumului și la consecințele care decurg de aici.

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Eu nu pot să face acest lucru, că nu sunt șef de grup parlamentar...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu. O voi face eu. O voi face eu de data aceasta.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Eu v-am rugat rugat să vă faceți datoria ca președinte, să respectați Regulamentul Camerei Deputaților, nu de alta...

 
   

Domnul Marțian Dan:

O să o fac eu, pentru că dumneavoastră sunteți foarte bătăioși în ceea ce privește anumite chestiuni. Când este vorba însă ca o situație existentă în aulă să o consemnăm și să o atestăm documentar, acolo nu mai sunteți de acord. Ei, atunci am eu dreptul să cer acest lucru...

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Nu, domnule președinte.

Conform Regulamentului Camerei Deputaților, eu nu pot să cer treaba asta..., că nu sunt șef de grup.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine. Am înțeles.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

... Dar dumneavoastră, conform Regulamentului, ca președinte, trebuie să conduceți corect. Asta v-am cerut. Aplicați Regulamentul numai...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Este clar. Lăsați-mă să trag eu concluziile necesare.

Cine este pentru adoptarea alin. 1 al art. 18, propus să devină art. 17, în redactarea din proiect? Rog să se numere. Cine este pentru? Sunt 59 voturi pentru.

Impotrivă, vă rog? Sunt 10 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Sunt 13 abțineri.

Deci, sunt 59 voturi pentru, 10 contra și 13 abțineri, este clar cvorumul nu este întrunit.

Rog pe domnul secretar Petrescu să aducă listele, catalogul și să se facă apelul nominal. Ce să facem? Trebuie să ne asumăm toate consecințele.

(Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu face apelul nominal pentru stabilirea cvorumului.)

 
   

Domnul Marțian Dan:

O să rog pe domnul secretar Ovidiu Petrescu să facă efort să numere să vedem care sunt prezenți.

Aș vrea să vă mai spus că, în conformitate cu prevederile art. 125, "Deputații sunt obligați să fie prezenți la lucrările Camerei și să se înscrie pe lista de prezență ținută de unul din secretari.

Deputatul care nu pote lua parte la ședință, din motive independente de voința sa, va trebui să anunțe din timp Biroul prmanent, menționând cauzele care îl impiedică să participe".

În conformitate cu această prevedere, vă rog să fiți de acord să socotim că intră în spiritul acestei reglementări unele cazuri, și anume: astăzi, mai multe comisii, și anume Comisia de cultură, Comisia social-economică și Comisia de învățământ, Comisia consiliului pentru minorități își ține ședințe și la acestea participă următorii colegi: Ștefan Tcaciuc, Rușid Feuzia, Feric Emeric, Gvozdenovici Slavomir, Ivanciov Carol Matei, Răducanu Gheorghe și Varujan Vosganian. Aceste lucruri au fost notificate Biroului Permanent.

De asemenea, intră în prevederile acestui alin. 2 de la art. 125 și situația unor colegi de-ai noștri care participă, începând cu ora 14,30, la lucrările comisiei de mediere privind proiectul de Lege privind integrarea sistemului asigurărilor sociale și pensiilor cineaștilor în sistemul asigurărilor sociale de stat. Este vorba de următorii colegi: Sălcudeanu Petre, Stan Vasile, Marcu Grigore, Ivănescu Paula, Diaconescu Daniel Mircea, Bălan Corneliu, Kerekes Károly.

Aceștia, vă rog, să îi considerăm că participă la unele activități care îi impiedică să fie prezenți în aulă, la lucrările Camerei, și noi acum vom stabili dacă ne găsim în cvorumul legal, și anume vom verifica exact câți au răspuns la apelul nominal și la aceștia adăugăm cei 14 deputați pe care i-am anunțat de dimineață când am prezentat situația prezenței că au primit diferite alte însărcinări. La aceștia mai adaugăm cei 7 membri ai comisiei de mediere la proiectul de lege menționat și, de asemenea, cei 7 membri ai Grupului parlamentar al minorităților naționale, altele decât cea maghiară.

Dacă cei prezenți în sală, împreună cu cele trei categorii de oameni care participă la alte activități, în conformitate cu diferite prevederi ale Regulamentului nostru, ne dau cvorumul respectiv, sigur că atunci putem continua lucrările. Dacă nu, eu voi fi nevoit să suspend, să dau un termen pe care am să-l fixez, în conformitate cu prevederile art. 128 din Regulamentul Camerei Deputaților. Ce se întâmplă atunci când se verifică cvorumul? Acolo se spune: "In timpul ședințelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere președintelui Camerei verificarea întrunirii cvorumului, iar președintele va proceda la verificarea acestuia. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele Camerei suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor. Secretarii vor informa ulterior Camera despre cauzele lipsei deputaților care nu și-au anunțat absența." O să fixăm o dată și în legătură cu această prevedere, care până acum nu s-a aplicat. Și, atunci, dacă, într-adevăr, vrem să lucrăm, și este firesc să lucrăm în coordonatele Regulamentului, nu ne putem raporta de manieră selectivă la diferitele lui prevederi.

Deci, în urma apelului nominal sunt prezenți 179 deputați. Cvorumul este întrunit. Evident că sunt absenți colegi incluși în cele trei categorii pe care vi le-am menționat. Oricum, condițiile de a lucra în consonanță cu prevederile Regulamentului sunt întrunite. Revenim, în aceste condiții. Sunt deci absenți 162, sunt prezenți 179 pe baza apelului nominal făcut de către domnul secretar Ovidiu Petrescu. Sper să nu mai avem poticneli pe aceste chestiuni și să putem lucra în așa fel încât să folosim cât mai productiv timpul pe care îl avem la dispoziție.

Stimați colegi,

Mulți dintre dumneavoastră nu cunoașteți, a fost o discuție în legătură cu art. 18 alin. 1 din proiectul de lege, propus a deveni art. 17 alin. 1, și anume în legătură cu eliminarea cuvantului "eventuale". Cred că toți dintre dumneavoastră aveți textul la îndemână. Propunerea a fost făcută de către domnul deputat Costică Ciurtin. Textul sună așa:" În absența acordului dat în temeiul art. 17, titularul de licență va transmite proprietarilor o notificare scrisă în care se va specifica: locul de desfășurare a activității, metodele de lucru, suprafața de teren afectată, posibilitatea acordării unor eventuale -și se propune suprimarea acestui cuvânt de către domnul Ciurtin- despăgubiri și dreptul de contestare a notificării în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia la autoritatea de reglementare."

Nici inițiatorul și nici comisia nu a fost de acord cu eliminarea cuvântului "eventuale". Nu este nici un impas, dar, dacă vreți să faceți o precizare, vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi ne-am consultat așa între noi, am ajuns la concluzia că pentru a ieși din această situație care s-a creat să renunțăm la noțiunea de "eventuale" și textul va fi așa: "Suprafața de teren afectată (în loc de " posibilitatea" să spunem "obligația") acordării unor despăgubiri în cazul în care se justifică". Adică scoatem "eliminarea"...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Acel segment de text care sună acum în redactarea comisiei "posibilitatea acordării unor eventuale despăgubiri" să fie inlocuit cu "obligația acordării..." cum ați spus?!

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

..."în cazul în care se justifică..." că poate să fie o anchetă care nu se justifică nici un fel de despăgubire. Nu trebuie să eliminăm o asemenea posibilitate. Și atunci dispare cuvântul controversat "eventuale" și în loc de posibilitatea apare... Unii colegi juriști au spus că "posibilitatea" nu este un teremen juridic și am spus atunci "obligația".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, segmentul de text "posibilitatea acordării unor eventuale despăgubiri" să fie înlocuit cu următorul text "obligația acordării de despăgubiri în cazul în care se justifică", da, și după aceea textul curge "... și dreptul de contestare a notificării în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia, la autoritatea de reglementare" ("acesteia", deci, acolo trebuie intervenit și corectat).

Rog acum inițiatorul să ne spună care este opinia în legătură cu soluția pe care a propus-o domnul președinte Părăluță.

Inițiatorul? Da. Deci, inițiatorul agreează propunerea comisiei. Este vorba de inlocuirea segmentului de text pe care l-am citit de câteva ori, nu-l mai reiau, iar textul alternativ care se propune sună: "Obligația acordării de despăgubiri în cazurile în care se justifică..." și după aceea curge textul, după conjuncție, până la sfârșit, așa cum îl avem.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare a textului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat această amendare a textului la alin. 1.

Vă supun acum textul alin. 1 în ansamblul lui.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost aprobat acest alineat cu majoritatea voturilor.

În legătură cu alin 2 nu au fost intervenții înainte. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Termenul "audiere", juridic este consacrat martorilor. Martorii se audiază și părțile se ascultă. Dacă luați un cod de procedură civilă găsiți această exprimare. E rațiunea care mă îndeamnă să propun a se înlocui cuvintele "după audierea ambelor părți" cu "după ascultarea ambelor părți."

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt și alte observații? Bun. Chestiunea este de natură semantică. În text avem "după audierea", domnul Dinu ne propune "după ascultarea ambelor părți".

Dacă în legătură cu această propunere de amendare dorește comisia sau inițiatorul să intervină? De acord? După "ascultarea". Bine. Vă rog atunci să vă uitați la rândul 3, acolo se propune înlocuirea cuvantului "audierea" cu "ascultarea".

Cine este, vă rog, pentru adoptarea acestei propuneri de amendare?

Împotrivă, vă rog? 1 vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat amendamentul.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 în întregime.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul alin. 2.

În legătură cu textul alin. 3 dacă sunt doritori să intervină? Nu sunt.

Îl supun votului așa cum figurează el în proiect.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Vă supun votului art. 18 în ansamblu, propus a deveni art. 17.

Cine este, vă rog, pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul art. 18, devenit art. 17.

Trecem la discutarea art. 19. El nu are decât un singur alineat. Comisia a aderat la redactarea pe care o conține proiectul.

Dacă sunt observații?

Domnule Dinu, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți și colegi,

Am de făcut o mică rectificare. La art. 19 găsim exprimarea "instalarea, intreținerea, inlocuirea sau mutarea liniilor de transmisie și a punctelor terminale nu vor cauza nici o schimbare de destinației..." E de "destinație", a scăpat un "i" în plus și e rațiunea care mă îndeamnă să propun ca în loc de "destinație", de "folosință" să propun "a destinației de folosință". Prea imediat două "d"-uri. Asta este prima propunere.

A două propunere. Încălcarea acestor activități, despre care vorbește alin.1, trebuie să aibă o normă sancționatoare ca să putem avea convingerea că se respectă într-adevăr. Și, atunci, după acest alin. 1 propun un alin. 2: "Nerespectarea acestor prevederi impune acordarea de despăgubiri valorice corespunzătoare - să zicem așa - pagubei încercate. Și, reiau exprimarea, n-avem garanția că nu se va trece peste aceste recomandări, or, în clipa în care se știe ce urmează, cei care lucrează acolo și răspund personal, până la urmă vor fi mai atenți să nu cășuneze tot felul de afectări de pagube.

Deci, la alin. 2 propun acest text.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Dinu, vă rog să ni-l dați. Rog comisia și inițiatorul să analizeze.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Cer scuze, nu sunt chiar heroglife, dar ce să fac, scriind mai repede, scriu mai urât decât de obicei....

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații în legătură cu art. 19 ? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor,

Dacă am reținut eu bine, în rândul 3, nici o schimbare. Acolo urmează "de destinație, de folosință a proprietății". Domnul deputat Dinu propune "nici o schimbare a destinației". Deci, înlocuirea prepoziției cu acest articol și restul textului rămâne neschimbat în ceea ce privește art. 19, care propune dânsul, să fie totuși alcătuit din două alineate.

Primul este cel pe care-l avem în față și pe care îl discutăm, al doilea este textul propus de dânsul.

Dacă în legătură cu prima chestiune, comisia sau inițiatorul dorește să ne spună punctul de vedere și, de asemenea, în legătură cu sugestia de a introduce un alineat nou cu textul care a fost citit.

În legătură cu prima propunere: "Nu vor cauza nici o schimbare de destinație, de folosință..." Sunt prea multe "de" într-adevăr și este supărător. Se poate adopta formula "nici o schimbare a destinației de folosință a proprietății".

Supun votului această primă propunere.

Cine este pentru aprobarea ei? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

Rog acum în legătură cu sugestia de a introduce un alineat nou să ne spuneți opinia comisiei și după aceea o să rog și inițiatorul să se pronunțe.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

La art. 23 alin. 2 este stipulată o astfel de prevedere. Aș ruga pe onorabilul domn Dinu să vadă acest lucru și cred că prevederea pe care o propune dumnealui încarcă foarte mult textul acestei secțiuni din lege.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul? Care articol ați spus domnule...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

23 alin. 2.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alin. 2, numai că alin. 2 se propune să fie eliminat.

Așa propuneți, sau e o eroare...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stați puțin! Interesant că aveți dreptate. Aveți dreptate...

Atunci, să renunțăm la această propunere a comisiei ca să respectăm doleanța domnului Dinu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

...și să rămână atunci alin. 2 la art. 23....

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

...să rămână alin. 2 în varianta Senatului, și de abia nu o să mai avem discuții cu Senatul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Eu mulțumesc colegului pentru că s-a retranșat, dar s-a grăbit ca o mireasă adineauri...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu-i nimica, cum să spun, viteza de reacție câteodată are și merite.

Inițiatorul dacă dorește? Domnule ministru, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Textul de la 23, alin. 1 propus de comisie cred că cuprinde ce s-a cerut.

Deci, textul de la alin. 1 art.23, propus de dumneavoastră.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Dinu, vă rog, deci, să va uitați la art. 23 alin. 1. Domnul ministru socotește că este acoperitor pentru problema pe care ați ridicat-o.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Eu îl rog pe domnul ministru - înțeleg că este o suprasolicitare și sigur că sunt de acord că mai putem și greși... însă obiectul prevederii de la art. 19, la care am propus și un alineat, se referă la "instalarea, intreținerea, inlocuirea, sau mutarea liniilor de transmisie", adică, într-un cuvânt, sau la atributul de folosire al proprietății. Deci nu se vorbește propriu-zis de dreptul de proprietate. Se vorbește de unul dintre cele trei drepturi, și anume de dreptul de folosință. Atunci când la art. 23, este rugat domnul ministru să observe, el se referă la intrarea pe proprietate, în vederea efectuării unor lucrări de instalare. Aici noi vorbim nu de intrarea, noi vorbim de o activitate de alt ordin, de instalare, de întreținere, de înlocuire, de folosire, nu afectăm proprietatea propriu-zisă, ci manifestăm numai acele activități anume.

Deci, obiectul care este reglementat în art. 19 este cu totul diferit de ceea ce reglementează art. 23. Dovadă că lucrurile stau așa este că în alin. 2 se stăruie pe ideea "proprietarii sau deținătorii bunurilor afectate de titularul de licență, în condițiile alin. 1, au dreptul la o despăgubire".

Deci este cu totul o altă reglementare. Acum dacă a scăpat această nuanță, e adevărat că e un pic mai subtilă, n-am nici o vină.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul președinte Părăluță are cuvântul în numele comisiei care a analizat în fond.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi considerăm acum (m-am consultat cu câțiva din colegii mei) că alin. 2 de la art. 23 la care noi am propus eliminarea, este mai bine formulat și conține exact și ideea domnului Dinu.

Deci, noi renunțăm la ideea de eliminare, ca acest alineat să fie introdus în alineatul pe care îl propune domnul Dinu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Inițiatorul? De acord.

În aceste împrejurări, domnule deputat Dinu, mai insistați să supun votului dumneavoastră textul introducerii unui alineat nou la art. 19 ?

 
   

Domnul Ion Dinu (din sală):

Mai renunț și eu, dacă se poate...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă mulțumesc pentru spirit de conciliere.

Supun votului dumneavoastră art. 19 așa cum este el redactat, cu mica amendare de natură redacțională, pe care am aprobat-o mai înainte.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Trecem la art. 20. Este, de asemenea, alcătuit dintr-un singur alineat. Comisia n-a avut propuneri, observații, obiecții în legătură cu acest text. Dacă dorește cineva? Nu sunt doritori.

Vi-l supun votului așa cum figurează el în proiectul de lege.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și art. 20.

Art. 21, alcătuit din două alineate. În privință alin. 1 a intervenit, dar numai pentru probleme de corelare. Cel puțin asta deduc eu din textul pe care îl avem în fată.

Dacă sunt observații în legătură cu acest articol? Nu sunt.

Vă supun prima dată aprobării textul alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Alin. 2. Vi-l supun spre aprobare.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt.

A fost aprobat și acest alineat.

Art. 21 în ansamblu.

Cine este pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Art. 22. Comisia a îmbrățișat textul acestui articol așa cum figurează în proiectul de lege.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun aprobării acest text.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul art. 22.

Trecem la art. 23. Avem propunere privind anumite elemente de redactare pe care le conține raportul comisiei la alin. 1 și înțeleg că, în ceea ce privește alin. 2, comisia revine și nu mai cere eliminarea lui, iar pentru alin. 3 aveți textul propus de comisie în raportul care ne-a fost difuzat.

Dacă sunt observații în legătură cu acest articol? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 1 în redactarea pe care o conține raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Consider că s-a retras propunerea de eliminare din partea comisiei și vă supun votului textul alin. 2, care figurează în proiectul de lege.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul acestui alineat.

Vă supun votului acum textul alin. 3 așa cum l-a redactat comisia.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și el în unanimitatea sufragiilor exprimate.

Vă supun votului art. 23, în ansamblu.

Cine este pentru aprobare? Mulțumesc

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și acest articol.

Secțiunea a III-a - Tarife.

Dacă sunt observații în legătură cu titlul ei?

 
   

Domnul Antal István:

Aș avea o propunere, ca să nu mai avem discuții în comisie.

La art. 16, alin. 4, s-a propus că să fie rediscutat în comisie. Eu am avut un amendament și aș dori să vă spun că dacă se introduce cuvântul "sub", atunci practic rămâne așa cum a stabilit comisia. Deci, textul comisiei este corect. Ca să nu mai avem discuții în comisie pe mai departe și atunci Secțiunea a III-a s-a votat în întregime. Poate să fie votat și art. 18, eventual, unde au fost discuții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să vă uitați la fostul art. 16 alin. 4 : "Instalarea liniilor de transmisie, a suporților și punctelor terminale în, pe, sub, sau deasupra..." Se adaugă "sub" după "pe". Evident că, după "pe" se pune virgulă. Întreb comisia dacă agreează această propunere și, de asemenea, inițiatorul.

Aprobat. Comisia este de acord. Inițiatorul? Bun.

Supun votului această propunere de amendare, deci la alin. 4 al fostului art. 16. Cred că nu mai trebuie să atrag atenția care este pasajul din text unde vine. Deci, "în, pe (se pune virgulă și se adaugă) sub..." și după aceea textul curge "...sau deasupra..."

Supun votului dumneavoastră această propunere de adăugare.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc

Împotrivă, vă rog? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat acest amendament și, în aceste împrejurări, putem supune votului dumneavoastră și alin. 4 al art. 16 propus a deveni art. 18.

Cine este, vă rog, pentru aprobarea acestui alineat? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt votur împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și vă cer acum să vă pronunțați asupra art. 16 în ansamblu, propus a deveni art. 18.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat. Și atunci am finalizat, într-adevăr, textul aferent Secțiunii a II-a.

Trecem la Secțiunea a III-a - "Tarife".

În legătură cu titlul ei dacă sunt observații? Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este, va rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem la art.24. Domnul deputat Mircea Ciumara dorește. Vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Nu sună românește " furnizarea serviciilor", poate "prestarea serviciilor". Primul cuvânt poate s-ar schimba, să fie uzual; se furnizează numai mărfuri, numai obiecte, nu servicii.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Deci, "prestarea", propuneți dumneavoastră. Este o chestiune de natură redacțională și de semantică cât mai exactă a cuvântului.

Sunt alte observații în legătură cu acest articol?

Nu vreau să influențez, dar eu cred că poate fi aprobată propunerea domnului Ciumara - "prestarea".

Vă rog!

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Noi avem trecut în literatura de specialitate, mai nou, "furnizarea serviciilor", este termenul care este folosit cel mai des.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Comisia.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

...Asigurarea. După opinia noastră poate să rămână și "furnizarea"... Da, furnizarea energiei electrice, nu ne deranjează, furnizarea unui serviciu. Eu cred că se poate folosi. Eu nu am ținut cont întotdeauna de terminologia aceasta.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Cazimir nu-i pe-aici?

Domnul deputat Ioan Bivolaru are acum cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Trebuie să ținem cont că este vorba de secțiunea tarife, deci este problema că se tarifează; ce tarifăm? Furnizarea, asigurarea sau prestarea de servicii? Aceasta este filozofia.

De regulă, noi ne-am obișnuit, în termeni uzuali, că prestarea de servicii are un tarif, ca să nu avansăm chiar așa de repede la literatura de specialitate.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Până la urmă nu prestarea are tarif, ci serviciul, ca atare, el are. Că este prestarea, furnizarea, eu vă propun să nu zăbovim prea mult. Se poate accepta și "prestarea".

Inițiatorul, mai aveți? Poftiți.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean (din loja guvernamentală):

Furnizarea de servicii se apropie mai mult de producția de servicii.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine.

Domnule Ciumara, în aceste împrejurări, întrucât, mă rog, văd că sunt împotriviri, supun prima dată votului...

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

Problema tarifelor o avem noi ca economiști, nu ca ingineri, da?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să dați cuvântul unui istoric imparțial, care să-și asume rolul lui Solomon. Poftiți!

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Nu chiar!

Domnule președinte,

Acum deveniți "bancuros" cumva. Dar, în sfârșit...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ca să întrețin o disponibilitate de lucru.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Să eliminăm, atunci, de acolo "furnizarea" și spunem "serviciile" ș.a.m.d. și am terminat. Deci, nu mai există nici o nedumerire. Nu? Deci, fără "furnizare" și spunem "Serviciile" și continuă, facem doar acordul gramatical. Nu?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. "Serviciile și accesul la rețeaua de telecomunicații se efectuează în schimbul perceperii..." etc. Da? Să nu zică Senatul că noi n-avem nici o contribuție și la acest articol. Da? Bun.

Vă supun votului această propunere a domnului Ciurtin.

Cine este, vă rog, pentru?

Împotrivă, vă rog. Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Deci, alin.1 l-am aprobat în această formă.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Am ceva de propus, domnule președinte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Tot la alin.1?

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Nu, la alin.3.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, interveniți!

 
   

Domnul Ion Dinu:

De vreme ce am rămas la "serviciilor", trebuie să dăm și aici deoparte cuvântul "furnizate" și este "Acoperirea costurilor, serviciilor pe termen lung, specific...", nu "furnizate", că "furnizate" l-am dat deoparte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Noi am recoltat aici o propunere de amendare a alin.3. Dacă aveți la 2 puteți interveni, nu-i nici o problemă.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Cred că exprimarea "orientate pe costuri" ar trebui s-o înlocuim cu "bazate pe costuri", pentru că costurile sunt cele care fundamentează tariful.

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

"Corelate cu costurile"... Acesta este un limbaj păsăresc!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai dorește cineva să intervină în legătură cu alin.2?

Care este punctul de vedere? Am înțeles că domnul Tobă a intervenit cu titlu personal, nu în numele comisiei.

Comisia și inițiatorul dacă doresc să intervină? În locul cuvântului "orientate" să fie "bazate pe...". Aceasta a propus. Îmbrățișați ? - Da.

Inițiatorul ce punct de vedere are?

Vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean (din loja guvernamentală):

"Orientate".

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Dacă inițiatorul face referire la faptul că tarifele sunt orientate în raport cu costurile, este un aspect al problemei. Dacă tarifele le realizăm bazându-ne pe costurile reale, este un alt punct de vedere.

Vă rog frumos să vă exprimați, că altminteri spunem "orientate în raport de costuri" și atunci este formularea...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dar dacă am spune "și orientate conform costurilor"?

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

În raport cu costurile, domnule președinte.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Păi evident; "și orientate pe costuri", într-adevăr nu-i românește.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

"...orientate pe costuri" nu este corect, pentru că tariful trebuie să acopere costurile, el nu poate fi mai mic decât costul. Aceasta este ideea pe care trebuie s-o avem în vedere.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Și dacă scriem "orientate în funcție de costuri", ce se întâmplă?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Da, "în funcție de costuri".

Când spui "orientate în funcție de costuri" eu înțeleg că se poate întâmpla să fie și sub cost.

Or, ideea noastră a fost aici că toate tarifele la serviciile de telecomunicații trebuie să acopere integral costurile.

 
   

Domnul Mircea Ciumara(din bancă):

În raport cu costurile sau proporțional.

 
   

Domnul Marțian Dan:

"Orientate potrivit costurilor", nu, "pe baza" a propus domnul Tobă și văd că sunt așa... "orientate potrivit costurilor" nu merge sau "în raport", eu am spus "în funcție" sau "în raport cu costurile".

Vă rog, prezentați-vă.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Sunt Mașut Maria, consilier juridic.

Deci, "orientate pe costuri" înseamnă tocmai că nu reprezintă exact costurile, pentru că costurile în telecomunicații sunt enorm de mari. Abonamentul telefonic este, într-un fel, subvenționat din alte servicii de telecomunicații. Deci, "orientat pe costuri", aceasta înseamnă că nu reprezintă exact costurile. Cu aproximație, în general reprezintă costurile. Se poate înlocui cuvântul "orientate", dar vă rog să mă înțelegeți că nu este vorba exact...

Și, dacă îmi permiteți, la alin.1, eu susțin "furnizarea". Dacă nu acceptați, să spunem atunci "serviciile de telecomunicații și accesul la...", pentru că deja ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Așa și este "serviciile și accesul la rețeaua de telecomunicații..."

 
   

Doamna Maria Mașut:

Nu, "serviciile de telecomunicații și accesul la rețea", sunt două noțiuni.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, să adăugăm "telecomunicații", propuneți dumneavoastră, după "serviciile", da?

 
   

Doamna Maria Mașut:

Da, că sunt două noțiuni. Rețeaua este una și serviciul este alta.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Eu cred că poate fi aprobată această sintagmă "serviciile de telecomunicații" și după aceea "accesul", la alin.1.

Comisia?

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din banca comisiei):

Da, sigur.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, de acord.

Supun votului această propunere de amendare a alin.1.

Cine este, vă rog, pentru ? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această amendare la alin.1.

Revenim la alin.2. Dacă rămânem cu această formula "orientate pe costuri" sau, mă rog, domnul Tobă...

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

"Determinate de costuri".

 
   

Domnul Marțian Dan:

"Orientate în funcție de costuri".

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Este o activitate spațială, " orientarea". Suntem pe text de lege. Haideți să revenim la o vorbire românească.

Deci, mi se pare normal să spunem ori că "sunt bazate", ori că sunt corelate" cu costurile. "Corelate", dacă sunteți de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Poate că putem merge pe formula aceasta, "să fie nediscriminatorii și corelate cu costurile". Da?

Comisia îmbrățișează? - Da.

Inițiatorul? - Da.

Supun votului această modificare "și corelate cu costurile".

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere și considerăm că ne-am pronunțat prin aceasta și asupra alin.2.

În legătură cu alin.3 n-au fost nici un fel de sugestii.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

La alin.3, aceeași înlocuire.

 
   

Domnul Marțian Dan:

A, pardon, era în legătură cu furnizarea, a avut domnul Dinu.

Deci, la lit.a - "acoperirea costurilor și serviciilor furnizate pe termen lung, specific domeniului...", deci în legătură cu "furnizate".

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Noi deja am stabilit la alin.1 "Serviciile de telecomunicații se efectuează în schimbul unei taxe..." și atunci să spunem și în cazul acesta "efectuate".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Și atunci este "...efectuate pe termen lung, specific domeniului", da?

Foaie verde foi de băț/ Dacă n-ai de lucru, fă-ți!

Cam pe aici suntem.

În fine, vă supun votului următoarea formulă: "acoperirea costurilor serviciilor efectuate pe termen lung, specific domeniului".

Supun votului această propunere a domnului deputat Bivolaru.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat amendamentul la lit.a.

Dacă în legătură cu textele de la celelalte litere mai sunt observații? La alin.4? Când ajungem acolo, acum trebuie să finalizăm lucrul legat de acest alineat. Nu sunt alte observații în legătură cu alin.3, da?

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Eu sunt economist, dumneavoastră sunteți profesor și puteți să mă corectați.

"Neincluderea în tarife suplimentare, ca rezultat...", ce înseamnă asta? Este vorba să nu aibă niște tarife de monopol, majorate, exagerate, da? De asta-i vorba, dar nu sună românește, iertați-mă! "neincluderea în tarife suplimentare, ca rezultat" al abuzului, lipsește ceva aici.

Vă rog frumos, inițiatorul, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Se zice așa: "La stabilirea tarifului se va avea în vedere neincluderea în tarife a ...

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean (din bancă):

"...a unor sume suplimentare, ca rezultat al..."

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, "...neincluderea în tarife a unor sume suplimentare, ca rezultat al abuzului de poziție dominantă pe piață, cu excepția cazurilor justificate de obiectivele menționate la art.3".

Domnule Părăluță, mergem pe această formulă? "...neincluderea în tarife a unor sume suplimentare, ca rezultat..."etc.etc.?

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din bancă):

Da, da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Inițiatorul îmbrătișează?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean( din bancă):

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Supun votului această propunere de completare a textului, acolo, la partea unde este "...neincluderea în tarife", după care să se adauge "a unor sume suplimentare", restul textului curge.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată această propunere.

Mai sunt alte observații în legătură cu literele de la alin.3? Nu sunt.

Vă supun votului alin.3.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem la alin.4. Aici a vrut să intervină domnul deputat Nestor Călin. Vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

La art.62 pct.2 ați prevăzut că autoritatea competentă veghează foarte sever la nediscriminări. Deci, cred eu că ar trebui să excludem pct.4, fiindcă am mai prevăzut odată situația aceasta.

Dar am și alt motiv pentru care solicit eliminarea.

Domnilor, ca să folosim termenul acesta "Tarifele sunt nediscriminatorii dacă nici un utilizator nu este privilegiat", eu cred că am introduce o restrângere extraordinar de mare a noțiunii de "discriminare". Eu vă pot indica tratate de drept destul de vaste, unde se vorbește de discriminare în sens mult mai larg. Și atunci, eu cred că nu trebuie trecut așa. Dar, având în vedere totuși că și în alte țări există situații privilegiate, sunt orfani, sunt urmași ai celor din Revoluție, sunt persoane poate mai puțin favorizate cărora am putea, în viitoare acte normative, să le facilităm unele tarife mai mici. Nu înseamnă că am încălca legea.

Acum, textul se termină în felul următor. Zice: "Nediscriminările(...) decât în cazuri justificate de obiectivele prevăzute în art.3". Ei, aceasta este dificultatea cea mai mare, pe care o creează textul, pentru că vorbind despre cazuri justificate, imediat, odată restrângem sfera dar după aceea o lărgim - "cazuri justificate". Sunt patru cazuri justificate. Și ca să nu dăm prea mult de lucru celor care vor aplica această lege, să le dăm un exemplu pozitiv în claritate de redactare a legii, eu vă propun să fiți de acord cu elimuinarea textului, cu precizarea, încă odată, că în alin 62 pct.2 s-a prevăzut odată asta.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt și alte observații în legătură cu alin.4, pe care-l discutăm? Nu sunt.

Atunci, rog opinia inițiatorului, a comisiei în legătură cu propunerea formulată de colegul nostru, domnul deputat Nestor Călin.

Bun. Inițiatorul.

 
   

Domnul Ion Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ideea care a guvernat acest alineat a fost că în telecomunicații există clase diferite de utilizatori. Aceste clase diferite de utilizatori permit practicarea de tarife diferențiate, dar în cadrul clasei de utilizatori este anormal să se practice diferențieri de genul: agenți economici privați, agenți economici de stat. Deci, aceasta vrem să evităm. Abonat din mediul rural, abonat din mediul urban, iarăși vrem să evităm.

Deci, ideea că tarifele sunt nediscriminatorii atunci când nici un utilizator nu este privilegiat...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Unice pe clasă.

 
   

Domnul Ion Matei:

Exact. Deci, dacă adoptăm o formulare cu care toată lumea este de acord, dar să nu scăpăm din vedere acest aspect, să nu creăm discriminări în interiorul unei clase de utilizatori, atunci este perfect.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Și atunci, care ar fi textul pe care-l propuneți sau să rămână?

 
   

Domnul Ion Matei:

Noi propunem să rămână textul acesta. Cine propune altă formulare, să facă formularea, o vom discuta și vom pica la compromis.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi, cel puțin o parte dintre noi, împărtășim ideea aceasta că în loc de "nediscriminatorii", să se scrie "unice pe clasă", care este mai pe înțelesul tuturor. Adică să înlocuim cuvântul cu "unice pe clasă" că, în fond, tradus, aceasta înseamnă.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule profesor, textul acesta, din punctul de vedere al teoriei economice, este exact "optimul pareto" și tarife... Dacă avem asemenea realizare superbă din punct de vedere teoretic este păcat s-o schimbați, fiindcă cine va hotârî care sunt clasele, ele se pot schimba de la o zi la alta; poate să fie o clasă membrii PDSR, membrii PNȚ, da? Cine hotărăște? Eu zic să lăsați textul așa fiindcă este suficient pentru a orienta pe un drum bun.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ciurtin. Domnule Dinu, și dumneavoastră tot la acesta doriți să interveniți, da? După domnul Ciurtin.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

Eu spun că textul este bun, pentru că domnul coleg Nestor Călin nu s-a uitat bine la conținutul legii. Aici este vorba de servicii, iar domnul Nestor vorbește de art.62, unde este vorba de licențe, acolo se face referire la art.12, care prevede licențele, aici sunt serviciile, deci, nu-i totunda art.12 alin.1 lit.d cu art.3, care este prevăzut aici. Domnule Nestor, nu aveți dreptate! Păi 62, pct.2 dar dumneavoastră nu vedeți că acolo este art.12,alin.1, lit.d, care face referire la licențe? Alin.4 face referire la art.3, care este cu totul altceva. Dumneavoastră nu ați corelat bine.

Eu spun ca textul să rămână așa cum este formulat de inițiator.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, am reținut opinia dumneavoastră.

Domnul deputat Ion Dinu are cuvântul.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Și eu sunt de ideea păstrării textului, pentru că se face referire la anumite de categorii care sunt într-adevăr privilegiate, or, nu putem să modificăm niște dispoziții legale, care conferă niște avantaje unor cetățeni, sunt oamenii decorați cu niște ordine, sunt veteranii de război, sunt alții care, pe niște legi speciale constituie aparent o discriminare, dar nu, nu este nici un privilegiu, este o atenție acordată de stat, în puterea legii care s-a votat.

Deci, stărui și eu să menținem textul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Așa cum figurează el.

Domnul deputat Ioan Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Suntem în zona legii unde protecția socială se vrea să fie foarte puternică. În condițiile acestea, în acest text se dorește ca nediscriminarea în tarife să funcționeze pentru același tip de utilizatori. Și eu zic că felul cum este formulat textul este destul de ambiguu și nu lasă să se înțeleagă foarte clar ce se vrea, mai ales că este și o dublă negație aici, în textul respectiv.

Și v-aș propune ca textul acesta să se revadă, în felul următor: "Tarifele sunt nediscriminatorii pentru aceeași clasă de utilizatori".

Dacă aveți cumva alt punct de vedere, domnii inițiatori, vă rog să ne explicați, în rest, ce s-a dorit cu acest text, dacă ați dorit cumva altceva, pentru că nici comisia n-a înțeles mai mult de atât.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Bivolaru, vă rog să mi-l dați scris.

Doamnelor și domnilor deputați, mai dorește cineva să intervină în legătură cu această problemă?

Suntem în următoarea situație: mai mulți vorbitori se pronunță pentru menținerea textului, așa cum figurează el în Raportul comisiei.

În al doilea rând ... (Discuții și râsete în sală)

Vă rog foarte mult, eu înțeleg că acolo se discută lucruri foarte picante dar rog să fie o picanterie micro, nu macro, la nivelul aulei.

Deci, unii dintre colegi sunt pentru menținerea alin.4, așa cum figurează el în Raportul comisiei.

Doi. Domnul deputat Părăluță propunea ca să modificăm "Tarifele sunt unice pe clasă" și după aceea curge tot textul, care începe "...dacă nici un utilizator..." etc.,etc. Aceasta este o propunere.

Și a doua propunere, domnul deputat Ioan Bivolaru susține următorul text: "Tarifele sunt nediscriminatorii pentru aceeași clasă de utilizatori..." și restul textului curge mai departe, nu? ..."dacă nici un utilizator nu este privilegiat, cu excepția unor..." Da?

Domnule Dinu, eu, deocamdată fac aici o muncă eminamente obiectivă sau obiectivistă, în sensul că înregistrez propuneri. Ce se întâmplă în legătură cu una, cu alta, vom aștepta punctul de vedere al inițiatorului, al comisiei și după aceea, sigur, și noi vom tranșa prin vot.

Acestea au fost problemele care au rezultat din discuțiile pe marginea acesteui articol.

Acum, rog opinia inițiatorului și a comisiei. Mie îmi este indiferent cu care începem.

Domnule Părăluță, vreți să veniți dumneavoastră la microfon, în numele comisiei?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi, sigur că suntem în primul rând cu textul așa cum a fost formulat. Noi am considerat, când am analizat această problemă în comisie, că este destul de clar, dar din discuțiile de aici, se pare că apar anumite neclarități.

De aceea, suntem de acord cu propunerea domnului Bivolaru - "Tarifele sunt nediscriminatorii la aceeași categorie de utilizatori", nu "clasă", "categorie".

 
   

Domnul Marțian Dan:

"... la aceeași categorie de utilizatori", da?

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Da. Ar fi mai explicit, cred eu, dacă am băga această chestiune, pentru oricine citește legea - "la aceeași categorie", nu "clasă", pentru că și asta poate să dea anumite confuzii, ci "categorie".

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

Formula aceasta are cu totul altă semnificație.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Atunci, textul ar suna așa: "Tarifele sunt nediscriminatorii la aceeași clasă de utilizatori, cu excepția unor cazuri justificate de obiectivele prevăzute în art.3", nu? Pentru că, partea aceea, "dacă nici un utilizator nu este privilegiat", este un non sens.

Atunci, așa ar suna: "Tarifele sunt nediscriminatorii la aceeași categorie de utilizatori, cu excepția unor cazuri justificate de obiectivele prevăzute în art.3".

Vă rog să interveniți. Doamna Mașut.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Deci textul pe care-l discutăm completează, de fapt, alin.2 de la art.24, unde amintește că tarifele sunt nediscriminatorii. Și opinia noastră este că am putea elimina aceasta, să nu fie două negații și ca să nu fie nici ambiguu textul, la alin.4: "Tarifele sunt nediscriminatorii, cu excepția unor cazuri justificate de..." și atunci...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Tarifele sunt nediscriminatorii, cu excepția unor cazuri justificate de obiectivele prevăzute în art.3.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Exact. Deci, regula este că sunt nediscriminatorii și excepția este prevăzută de art.3.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, dar vă deranjează formula aceasta "sunt nediscriminatorii la aceeași categorie de utilizatori". Vă rog, vă rog. (Se adresează doamnei Maria Mașut pentru a vorbi la microfon). Acolo vă rog, acolo.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Iertați-mă! Deci, în literatura de specialitate, nu există noțiunea de clasă sau de categorie, doar dacă o definim noi acum. Deci, dacă îi spunem categorie, parcă merge mai bine decât clasă, dar, părerea mea este că ar fi bine să eliminăm textul ca să nu fie confuzie.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul Ciumara, vă rog să poftiți la tribună.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

La alineatul 2 ni se spune să nu fie discriminatorii. Și alineatul 3 ne spune ce înseamnă aceea discriminatoriu, da? Deci, noi degeaba am aprobat să fie nediscriminatorii. De ce mai este nevoie să mai aprobăm și la 3 atunci? Deci, ceea ce discutăm acum este de fapt definiția termenului discriminatoriu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Introduce excepția aceea. Toată treaba este dacă partea finală: "cu excepția unor cazuri justificate etc.", dacă o menținem, o prezervăm sau nu. Aceasta cred eu că aduce în economie...

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, excepția trebuie, fiindcă acolo sunt interese majore, de interes național și internațional la excepțiile acestea, trebuie menținute.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Sunt superioare simplilor utilizatori.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Și atunci dumneavoastră parcă vă apropiați de punctul de vedere ultim al inițiatorului, da? Tarifele sunt nediscriminatorii, cu excepția unor cazuri justificate de obiectivele prevăzute în articolul 3, da?

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Păi, atunci ce rost mai are alineatul 2, domnule președinte? (Vociferări)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Poftim?

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Se repetă... La art.24 alin.2 spune așa: autoritatea de reglementare urmărește ca tarifele supuse aprobării să fie nediscriminatorii și după aceea vin din nou la alin.3 și spun iarăși nediscriminatorii.

Deci, eu susțin să rămână așa cum este acum în text, fiindcă dă definiția discriminatoriului.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Și să rămână textul așa cum este?

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Da, așa cum este. Aceasta este o definiție ce avem noi aici, la punctul c).

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul Ciumara deci socoate că alin.4 poate fi eliminat.

Domnul Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Pornind de la raționamentul domnului Ciumara, ca orice raționament, este un șir de judecăți.

Domnia sa propune mai întâi să observăm că este reglementat deja în alin.2. Alin.2 vorbește de a fi nediscriminatorii și orientate pe costuri. Deci, elementul care se are în seamă este costul.

La articolul pe care noi îl discutăm acum se vorbește de cazurile justificate, de obiectivele prevăzute în art.3. Este cu totul altă categorie. Deci, noi nu putem spune că prin art.24 alin.2, teza confratelui Ciumara, este reglementată problema, pentru că se referă la cu totul altceva, la costuri, atunci când aicea se referă la existența unor anume categori. Eu mi-am permis să fac referiri adineauri, deci este cu totul, cu totul altceva.

Textul, așa cum este formulat la propunerea doamnei consilier juridic, este un text bine venit. El se simplifică. Tarifele sunt nediscriminatorii, cu excepția unor cazuri justificate de obiectivele prevăzute în art.3. Este un text pe care îl înțelege toată lumea. Aceasta este prima cerință a unei dispoziții legale, să nu nască semne de întrebare, ce a vrut să zică legiuitorul. Este foarte clar, foarte simplu.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte opinii? Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Totuși, inițiatorul rămâne obligat să explice ce a vrut cu acest alineat, pentru că prevederile articolului 3 sunt prevederi de ordin general care vizează satisfacerea unor solicitări, în caz de eficiență economică, de calitate, o infrastructură armonizată la nivel național, respectarea principiului serviciului universal ș.a.m.d. Și, în condițiile acestea, dumneavoastră vreți să le exceptați de la "nediscriminatoriu". Adică, vedeți deja, părerea mea o spun și fac această declarație în nume propriu, domnule președinte, eu nu sunt de acord cu acest sistem al dumneavoastră, pe care-l propuneți acum în această lege. Această lege, într-adevăr, după cum ați specificat dumneavoastră la un moment dat, ea trebuie, în anumite activități, să câștige mai mult, în altele mai puțin, dar în ce privește principiul serviciului universal, nu trebuie să se introducă decât principiul nediscriminatoriu și nu excepție. Nu trebuie să devină acest lucru o excepție de la nediscriminatoriu, la tarif nediscriminatoriu. Eu personal nu sunt de acord cu acest sistem.

Eu propun eliminarea alineatului 4.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă uitați la acest alineat: "tarifele sunt nediscriminatorii" și urmează după aceea un text: "dacă nici un utilizator nu este privilegiat". Aceasta este traducerea, într-o altă formulare, a nediscriminării. Și aici este un text tautologic. După aceea vine: "cu excepția unor cazuri justificate de obiectivele prevăzute la art.3".

Deci, textul corect, vorbind din punct de vedere gramatical și redacțional, ar trebui să fie: "Tarifele sunt nediscriminatorii, cu excepția unor cazuri justificate de obiectivele prevăzute în art.3". Așa este corect.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Sigur că da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Ca redactare. Și eu mă mențin deocamdată la acest plan.

A doua problemă este cealaltă, care s-a deschis, și anume: dacă are legitimitate de existență acest alineat sau nu. Sunt anumite lucruri care răzbat și din ultima luare de cuvânt a domnului deputat Ion Bivolaru.

Rog, în consecință, inițiatorul să ne spună punctul de vedere în legătură cu această chestiune și după aceea, dacă va fi nevoie, intervenție din partea comisiei de asemenea.

Deci, domnul consilier Vasile Marin, da?

 
   

Domnul Ion Matei:

Nu, Ion Matei.

 
   

Domnul Marțian Dan:

A..., Ion Matei, pardon! Scuzați!

 
   

Domnul Ion Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că în situația în care renunțăm la acest alineat, ne vom găsi în postura că pentru invalizi, pentru văduve de război și alte clase care se constituie, și este normal să se constituie în clase privilegiate, nu vom mai putea aproba tarife mai mici, pentru că ar însemna să-i discriminăm față de ceilalți. Vă rog să luați în considerare acest aspect.

După aceea aș vrea să aduc discuția la chestiunea serviciului universal. Serviciul universal este o povară, nu este un avantaj. Și serviciul universal ne obligă să impunem companiei ca în mediul rural, unde traficul este scăzut, unde veniturile sunt scăzute, din diverse motivații, nu are rost să vă rețin acum atenția cu ea, să instaleze linii telefonice și să presteze tarife similare cu cele din mediul urban, unde mediul de afaceri este cu totul altul și creează necesitatea de telecomunicații la alt nivel. În momentul acesta, eu nu voi putea introduce incitații economice pentru operatorul de telecomunicații dacă liberalizez serviciul și nu-i voi putea permite să ia tarife mai mici din mediul rural ca să-l determine în ideea unor principii de economie de piață pe membrul mediului rural să vorbească mai mult, pentru că, de fapt, aceasta este subtilitatea. Îți dă mai ieftin, dar după aceea, ușor, ușor îți creează necesitatea și așa apelezi la serviciu mai des și de fapt câștigă... pentru că faci trafic mai mult, nu pentru că îți impune tarife prohibitive pe care, la un moment dat, le poți controla.

Deci, noi susținem totuși ideea că ar trebui să spunem: tarife nediscriminatorii, cu excepția acelor clase generale de la art.3, care impun crearea unor astfel de discriminări.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt diverse clase care pot fi discriminate. (Vociferări)

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Care clase? Citiți art.3! La art.3 nu este nici un handicapat. Vă rog frumos!

 
   

Domnul Ion Matei:

Nu este. Așa este, aveți dreptate, dar este clar că nu voi putea aplica tarife nediscriminatorii, nu? În nici un fel.

 
   

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Deci, excepție art.3.

 
   

Domnul Ion Matei:

Gândiți-vă că dispare. Deci, dispare... Nu se mai face referire la art.3, ăsta a dispărut, acest alineat. Deci nu mai judec lucrurile de discriminare a tarifelor, în funcție de art.3. Voi judeca că nu se mai aplică discriminări. Foarte simplu. Cred că exercițiul meu logic are substanță.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Dacă mai dorește comisia?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Înseamnă că noi trebuie să votăm astăzi în cunoștință de cauză acest articol.

După cele spuse de domnul Ion Matei, ar însemna cam în felul următor, vizând art.3. dacă vrem să avem aceste tarife nediscriminatorii, este bine să ne mulțumim cu puțin, adică serviciile să fie de proastă calitate, dacă s-ar putea să avem centrală sau telefon din acela cu manivelă să ne vină răspunsul când s-ar putea și cu centrale din acelea pe roți ș.a.m.d. Un exemplu, pentru că dacă dorim exact ce prevede art.3, dorim eficiență economică în activitatea respectivă, dorim calitate, dorim, mă rog, telecomunicații armonizate la nivel național, dorim serviciu universal ș.a.m.d. nu mai putem să apelăm la tarife nediscriminiatorii. Acolo fiecare își pune tariful lui, funcție de treburile acestea. Mie mi se pare foarte ciudată și pentru că este foarte ciudată de aceea am propus să se elimine acest lucru, pentru că avem și deja într-o altă zonă discutată problema nediscriminării, nu este foarte clar.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Aceasta este o problemă, dar noi avem câteva legi care, într-adevăr, dau niște reduceri, mergând 50% ș.a.m.d. Ce facem?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Acelea sunt facilități.

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei):

Nu este reglementat aici.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu este de reglementat, dar prin chestiunea aceasta, cei care lucrează nemijlocit în acest domeniu pot să spună: domnule, pe mine nu mă interesează, eu am legea mea organică și o aplic, iar legea mea organică îmi spune că tarifele sunt nediscriminatorii. Rien de plus, înțelegeți?! Și atunci ce facem cu aceste categori, care tot prin legi ale noastre...

 
   

Domnul Mihail Olteanu:

Diferența trebuie subvenționată prin Secretariatul de Handicapați, prin...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, bine. Domnul Olteanu spune că diferența trebuie subvenționată, în cazul handicapaților, în cazul invalizilor și veteranilor de război, celor care au anumite drepturi în virtutea Legii 42, să fie compensată de la diferitele departamente care au în preocupările lor problematicile legate de aceste categori. Eu cred că totuși ar trebui să ne aplecăm foarte serios asupra acestei chestiuni.

Domnule Părăluță, dacă comisia are vreun punct de vedere sau trimitem spre examinare tot alineatul 4 al acestui articol 24.

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei):

Trebuie să-l mai examinăm.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Să-l mai examinăm.

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei):

Poate ce a spus domnul consilier aici, sunt niște elemente care nu sunt cuprinse.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Având în vedere deci,... Vroiați să interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Câutiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Alineatul 4 face parte din art.24. Eu am să-mi permit să vin înapoi, domnule președinte.

Toată încurcătura s-a produs de la prevederea alineatului 2, care spune că autoritatea de reglementare urmărește ca tarifele supuse aprobării conform articolului 12, și indică alin.1, litera d), să fie nediscriminatorii, deci face precizare precisă, și orientate pe costuri . Și venim mai departe aici la alin.4 și spune. Deci, aici se referă... Acolo s-a referit clar și când vom merge la art.12 vom vedea ce înseamnă, iar aici la alin.4 tarifele sunt nediscriminatorii, dacă nici un utilizator nu este privilegiat, cu excepția unor cazuri justificate.

La alineatul care mi-am permis să-l citez înainte, domnule președinte, mergând la art.12, vedem că este vorba despre furnizori în principal, în conceptul articolului 12 - și pentru că apare și în țara noastră acea concurență loială de care tot mereu vorbim și vrem să apară, să ducă la scăderea acestor treburi, spune clar: domnule, nu putem la unul un tarif mai mare și la unu un tarif mai mic, pentru că și în România va apare, probabil, două rețele, una de stat, una particulară. Așa înțeleg eu din ce am citit, din textul articolului 12 al acestui alineat, și alineatului 4. Mă rog, nu sunt în specialitate, scuzați-mi intervenția!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că alineatul 2 statuează norma generală, ceea ce se aplică. În raport cu aceasta, alineatul 4 introduce niște excepții, trimițând la art.3. Sigur că noi putem vedea dacă sunt acceptabile sau nu, dar sensul acesta este. Totuși, sunt anumite situații în care au o anumită legitimitate unele excepții.

Eu vă propun să fiți de acord cu ideea ca art.4 să constituie obiect de analiză în comisie, împreună cu inițiatorul.

Mai doriți totuși să interveniți?

 
   

Domnul Ion Dinu:

Da, domnule președinte, confirmându-vă în sensul că norma din alin.2 este o normă de recomandare, să fie nediscriminatorii și orientate pe costuri, atunci când norma din alin.4 este o normă de dispoziție, nu sunt supuse... exact cum glăsuiește textul, sunt nediscriminatorii. Aici nu se mai face recomandare. Aici este hotărât.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnule Tobă, doriți să mai interveniți? Și domnul deputat Gheorghe Ana, după care va trebui să ne oprim.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Poate că acest alineat 4 ar trebui să-l reformulăm, în sensul ca să instituim starea de excepție, de care discutam adineauri, adică să spunem că: fac excepție, să spunem clar că fac excepție de la aceste tarife, acele tarife aplicate în condițiile prevazute de lege. Care lege? Sunt mai multe legi care prevăd persoanele care beneficiază în condițiile legii de reducere. La handicapați, spre exemplu.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Dar nu numai la ei...

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Acum veniți și ne spuneți că nu vă dăm noi instrumentul necesar ca să facem protecție socială și acum veniți și spuneți că nu este bine. Păi, hotărâți-vă domnilor!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gheorghe Ana are cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că este cea mai fericită idee de a amâna definitivarea acestui articol, remițându-l comisiei și inițiatorului să mediteze mai profund asupra lui. Cu această ocazie, vă rog să aveți în vedere cele două părți, deci atât inițiatorul, cât și comisia, că art.24 trebuie să aibă în vedere nu numai poziția de monopol a celui care furnizează aceste servicii, ci trebuie să aibă în vedere partenerul, utilizatorul, cel care beneficiază de aceste servicii.

În acest context este clar că în economia alineatului 1 sau în economia ultimului alineat trebuie, după părerea mea, să apară textul în text, noțiunea de baze contractuale sau de contract și am să mă justific de ce. Atât înainte de 1989, cât și după 1989, aceste servicii au fost exceptate chiar de la acceptul plătitorului, ele decontându-se în sistemul bancar până în 1989, pe măsură ce erau depuse spre încasare, urmând - așa erau normele metodologice ale băncii la aceea vreme - ca eventualele divergențe, eventualele pretenții ale plătitorului, să fie rezolvate ulterior fie pe cale amiabilă cu prestatorul, cel care a facturat, deci, poșta, cum era la vremea respectivă, sau pe calea arbitrajului.

Deci nu există o prestare de serviciu, facută de un prestator, în van sau în vid. O face cu o destinație precisă, fie că i se adresează unui utilizator persoană fizică, fie că i se adresează unui utilizator persoană juridică. Între cele două părți trebuie încheiat acest contract, în clauzele căruia se stabilesc obligații de ambele părți. Și, domnule președinte, aici, după părerea mea, în acest contract poate să fie reglementată sau reglementate și înlesnirile acordate de lege, de Legea 44 privind veteranii și văduvele de război, de Legea 42 privind revoluționarii și urmașii... ș.a.m.d. sau de alte categori de contribuabili care... sau cărora prin legi li s-au stabilit aceste înlesniri.

Deci, rugămintea mea și pentru inițiator și pentru comisie este să aibă în vedere că între cei doi, cele două părți, trebuie încheiat acest contract civil, un contract consensual fără de care nu prea văd cum să existe raporturi.

Deci, așa cum este textul, observați dumneavoastră că se menține concepția de monopol a celui care furnizează, impunând în același timp tarife care se încadrează în costuri, evident, și toate celelalte. Eu zic că tindem totuși către ceea ce vrem să fie o democrație și în sfera economică.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, eu îmi mențin propunerea de a trimite la comisie să analizeze alineatul 4 cu toate implicantele lui și vă rog să fiți de acord cu aceasta. Am înțeles că și domnul Părăluță agreează această idee, de altfel a și sugerat-o, la un moment dat al dezbaterilor noastre.

Deci, la comisie, spre analiză împreună cu inițiatorul, și rămâne de văzut dacă, mă rog, alineatul 5 îl dezbatem acum sau îl lăsăm în suspensie, în funcție de soluția la alineatul 4, că se face aici o trimitere.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Sau și de prevederi ale art.25.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă rog să fiți de acord deci să socotim că... și așa s-au petrecut lucrurile, nu că socotim noi, am adoptat alineatul 1, alineatul 2 și alineatul 3. Rămâne să avem punctul de vedere la alineatul 4 al comisiei și al inițiatorilor și, în funcție de aceasta, vom discuta și alineatul 5, da?

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Tot atunci?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Evident, tot atunci, da.

Deci rămâne să luăm decizie în legătură cu aceste ultime două alineate după analiză, respectiv 4 și 5, și asupra articolului în ansamblu.

Trecem la punctul următor. Se referă la art.25, el are patru alineate, comisia a fost de acord cu textele din proiect. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Mai ales dumneavoastră stimați oaspeți și stimați colegi,

Articolul 24 alineatul 5, de o manieră subtilă se referă la, inclusiv mărirea modificărilor permise tarifelor de telecomunicații, adică se pregătește, cu alte cuvinte, o bază legală pentru a se realiza majorarea de tarife în telecomunicații, aceasta la alineatul 5 care l-am trimis pentru apreciere și-l vom rediscuta.

Articolul 25 alineatul 1 preia esența din alineatul 5 al articolului 24 și vorbește de "Tarifele percepute de titularii de licență pentru serviciile de telecomunicații de bază se aprobă de către autoritatea de reglementare (respectiv ministerul, că așa este) cu avizul autorității guvernamentale cu atribuții în domeniul prețurilor și tarifelor".

Putem să discutăm noi cuantumul tarifelor ce se vor majora înainte de a avea reglementat articolul 24 alineatul 5, care are ca prevedere mărirea modificărilor permise tarifelor de telecomunicații. Spuneam la început că, aparent, este o subtilitate, haideți să zicem juridică, dar ea are o finalitate - majorarea tarifelor de telecomunicații.

Nu putem însă să tolerăm ca articolul 25 să-l discutăm acum, alineatul 1, până când nu avem o soluționare a articolului 24, alineatele 4 și 5. Eu așa gândesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alte opininii? Nu sunt alte opinii, alți doritori să intervină în dezbateri.

Punctul de vedere al inițiatorilor și al comisiei în legătură cu problema ridicată de domnul deputat Ion Dinu.

Domnul deputat Mihail Părăluță, președintele comisiei.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Noi considerăm că rezervele care le-a făcut domnul deputat Dinu nu vizează articolul 25. Articolul 25 spune clar: "Tarifele percepute de titularii de licență (deci, nu mărimea lor) pentru serviciile de telecomunicații de bază se aprobă de către autoritatea de reaglementare, cu avizul autorităților guvernamentale cu atribuții în domeniul prețurilor și tarifelor".

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

...a prețurilor și tarifelor.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Este o altă problemă aceasta.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

... nu este legată...

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Autoritatea trebuie să aibă acest drept de a aproba tarifele celor care le acordă licență. Ar însemna atunci că cei care primesc licența poate să stabilească tariful așa cum îl vor ei, dacă autoritatea nu mai are nici o compentență în acest domeniu.

Deci, este vorba de o competență a autorității de a stabili tariful și de a nu lăsa ca aceste tarife să le stabilească pe bază de monopol orice utilizator al serviciilor respective.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Este vorba de altceva aici: este vorba de alineatul 5 de la articolul 24.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Inițiatorul?

Din loja inițiatorului:

Suntem de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Domnule Dinu, mai insistați asupra ideii de a amâna? Și mie mi se pare că aici este vorba, mai degrabă, de o procedură, de o metodologie, decât de niveluri și de alte chestiuni, de mecanisme.

 
   

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Eu m-am exprimat foarte exact: a fost o pregătire de teren pentru majorare... O voi repeta când vine înapoi pentru 4 și 5. Este pregătire de teren.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bine. Inițiatorul, ce opinie aveți? că totuși domnul Dinu stăruie în propunerea pe care a făcut-o.

Din loja inițiatorului:

Ne menținem.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă mențineți punctul de vedere deci, care este similar cu cel al comisiei. Bun.

În aceste împrejurări, nu ne rămâne decât să ne pronunțăm asupra alineatelor acestui articol.

În legătură cu alineatul 1 n-au fost observații, decât ale domnului deputat Dinu, care este însă de deschidere mai largă.

Cine este pentru adoptarea lui în redactarea din raport? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat alineatul 1.

Alineatul 2 . N-au fost observații în legătură cu el. Dorește cineva să ia cuvântul? Nu. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă vă rog? Nimeni nu este împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Alineatul 3. Dorește cineva să ia cuvântul? Nu. Îl supun votului în redactarea pe care o conține raportul comisiei.

Cine este vă rog pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

La alineatul 4, în partea finală, este o greșeală de imprimare, nu este "titulatul" ci "titularul". În rest, alte observații n-au fost. Dorește cineva totuși să ia cuvântul? Nu. Supun votului alineatul 4 cu corectarea respectivă, pe care am menționat-o.

Cine este vă rog pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și alineatul 4.

Vă supun votului art.25, în integralitatea lui.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat și art.25.

Trecem la secțiunea a patra. Titlul ei este "Autorizații". Sunt observații în legătură cu titlul? Nu sunt. Vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat titlul secțiunii a patra.

Trecem la discutarea art.26. Are și el 3 alineate. Comisia nu a avut nici un fel de propuneri, sugestii, în raport cu textul pe care îl conține proiectul de lege.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul pe marginea acestui articol? Nu sunt doritori.

Supun votului, atunci, alin.1.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Evident, acolo, la rândul 2 trebuie să facem "numai în baza unei autorități emise".

Supun votului alin.1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat.

La alin.2, dacă sunt observații? Nu. Îl supun votului în redactarea din raport.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Și alin.2 a fost aprobat.

Alin.3 - sunt observații? Nu. Îl supun votului în redactarea din raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit și el unanimitatea voturilor exprimate și a fost aprobat.

Art.26, în ansamblu. Vă rog să vă pronunțați asupra lui.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat.

Trecem la examinarea art.27 organizat, de asemenea, în două alineate. Comisia nu a avut, în privința lui, nici un fel de propuneri.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Supun votului dumneavoastră, atunci, alin.1 al articolului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat.

Alin.2 îl supun aprobării.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat și alin.2.

Vă supun votului art.27 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Art.28, care este organizat în 3 alineate. Dacă dorește cineva să intervină pe marginea acestui articol? Nu sunt doritori.

Vă supun votului alin.1.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, și alin.1 a fost aprobat.

Alin.2 - dacă sunt observații? Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Și el a întrunit unanimitatea voturilor exprimate și a fost adoptat.

Alin.3 - dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Îl supun votului în redactarea propusă în raport.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

La lit.b, rândul 2, vom avea nu "reșelelor", ci "rețelelor". Va trebui să facem corectura, dar nu este o problemă de fond.

Vă supun votului art.28 în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și art.28.

Trecem la discutarea art.29. Dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat Nestor Călin, doriți să interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Prima problemă: autorizația nu se revocă; se retrage sau se anulează.

Sunteți de acord, doamnă consilier, domnule ministru?

Și a doua problemă: să creăm și o cale de atac, o plângere undeva. S-a retras autorizația, să aibă posibilitatea, fostul beneficiar, să facă contestație. Sunteți de acord?

Dacă urmează, atunci în legătură cu termenul acesta revocat, dacă vreți să-l modificăm? Dacă sunteți de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Și dumneavoastră propuneți să poată fi retrasă, da? Parțial sau total.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Am reținut. Și întrebarea, mă rog, sper ca să fi fost și ea luată în seamă de către inițiator.

Alte observații dacă sunt? Nu sunt.

Rog inițiatorul să-și spună opinia în legătură cu cele două lucruri pe care le-a ridicat domnul deputat Nestor Călin.

Doamnă Mașut, vă rog să poftiți.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Deci noțiunea de revocare este prevăzută și în cazul licenței. Deci am adoptat-o deja. Vrem să revenim asupra ei, putem reveni, ea se regăsește și la sancțiuni, ca sancțiune în cazul comiterii unei contravenții. Deci revocarea licenței, revin asupra ei.

Așa am găsit noțiunea tot în legislația noastră. Deci, dacă vreți, trebuie modificat textul peste tot...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci sensul...

 
   

Doamna Maria Mașut:

...sau îl adoptăm și modificăm peste tot.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Doamna Mașut, deci, ne atrage atenția asupra faptului că trebuie să avem unitate terminologică, conceptuală a legii. Aceasta este obiecția pentru care dânsa, mă rog, nu îmbrățișează propunerea dumneavoastră.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Iar contestația împotriva autorizației este prevăzută la alt capitol, unde se subordonează Contenciosului administrativ. Deci avem Legea 29...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Nestor Călin, ascultând aceste câteva precizări, vă mai mențineți propunerea?

 
   

Domnul Nestor Călin:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vi-o mențineți. Bun. Autorizația poate fi nu "revocată", ci "retrasă", după care vine precizarea "parțial sau total, de către autoritatea ..." etc. Aceasta este propunerea, deci, înlocuirea cuvântului "revocată" cu "retrasă".

Cine este, vă rog, pentru? 15 voturi pentru. Deci insuficient.

Supun votului alin.1 în redactarea pe care o avem în raport.

Cine este, vă rog, pentru?

Împotrivă, vă rog ? Un vot împotrivă.

Abțineri dacă sunt? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat alin.1.

Alin.2 nu a constituit obiect de dezbatere. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Art.29, în ansamblu, vă rog să vă pronunțați în legătură cu el.

Cine este pentru a-l adopta? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Una.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art.29.

Trecem la discutare art.30. El are trei alineate, două se regăsesc și în varianta din proiect, alin.3 este introdus de către comisie și îl aveți acolo, face trimitere la un segment din Anexa nr.2.

Domnul Dinu, deci, și domnul Antál, da?

 
   

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

La art.30, alin.1, găsim următoarea exprimare: "Autorizația se eliberează în baza unei taxe care se face venit la bugetul de stat". Nu este rău. "Cuantumul taxelor de autorizație este prevăzut în Anexa nr.2 la prezenta lege". M-am dus și la Anexa nr.2 la prezenta lege și am văzut scris: Anexa nr.2: nemodificat, rețele de comunicații independente, 10 milioane la naționale, 3 milioane la zonale și 1 milion la cele locale. Și acum, în mod deosebit, vă subliniez: "Servicii de telecomunicații liberalizate, destinate publicului". Adică vrea să însemne că cineva vrea să-și instaleze un post telefonic. Se mută de undeva, într-un alt oraș, unde vrea să aibă telefon. Naționale sunt 1 milion și zonale sunt 500.000 de lei.

Cum să tălmăcesc eu...

(Din sală: Autorizație!)

 
   

Domnul Ion Dinu:

Da, da, știu, știu, nu abonament, nu instalare.

Deci, ca să-ți dea autorizația de instalare, că pe urmă, pe baza autorizației, îți taie instalația, nu? Cam așa înțeleg.

Deci, iertați-mă, o lege trebuie alcătuită în așa fel, încât oricine s-o înțeleagă. Nu am făcut pe prostul!

Eu spun că textul, așa cum este, art.30, alin.1 trimite la un text din anexă și textul acesta poate fi tălmăcit, cum remarcați și dumneavoastră, într-un fel diferit.

Eu vreau să mi se explice pe limbajul foarte exact. Cineva solicită autorizare de instalat un post telefonic, că nu are. Ce taxă plătește?

(Din loja inițiatorului: de care telefon?)

Telefon în rețeaua din București, de pildă. La Anexa nr.2...

(Rumoare)

Nu, vreau să am o explicație, că mă întreabă lumea, cum întreabă pe fiecare deputat, în zona din care sunt deputați.

Ce să înțeleg eu, că aud că s-a discutat cu autorizația și plata de taxe pentru autorizații telefonice. Ce să înțeleg eu prin această Anexa nr.2? Cine plătește și când... milionul, 3 milioane sau 10 milioane?

 
   

Domnul Ioan Ovidiu Muntean (din loja inițiatorului):

Citiți art.27, este operatorul...

 
   

Doamna Maria Mașut (din loja inițiatorului):

Este vorba de operatorul, nu de utilizatorul...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog să-l lăsați să-și ducă până la capăt nelămuririle și după aceea vă rog să-i răspundeți.

 
   

Domnul Ion Dinu:

Am vrut să fiu lămurit nu numai pentru mine, dar și pentru alții. Rog inițiatorul să explice în mod exact pentru ce se plătesc aceste taxe.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Antál, vă rog să interveniți. După aceea domnul Ciurtin.

 
   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am un amendament la acest articol, care se referă la altă problemă, și anume aș dori ca, după prima frază: "Autorizația se eliberează în baza unei taxe care se face venit la bugetul de stat" să se introducă în continuare "sau la bugetele locale, după caz". Și încerc să fac trimitere la art.9 și la art.11 din prezenta lege și la Legea monopolurilor de stat, unde s-a prevăzut acest lucru foarte clar. Deci, în art.9, la alin.2 din prezenta lege, este prevăzut că autoritatea de reglementare poate limita licența unui furnizor de servicii de telecomunicații sau a unui operator public, pentru anumite regiuni, orașe sau linii de telecomunicații.

La art.11 sunt patru cazuri de acordare pentru diferite situații unde, la lit.d, se prevede și pentru local și oraș, dacă rețin bine și, practic, la art.14, unde s-au prevăzut acele tarife destul de mari pentru acordare de licență, și acolo ar fi trebuit să se prevadă că, din această sumă, o parte revine și pentru autoritățile locale.

Din moment ce la legea votată acum câteva zile cu privire la monopolurile de stat, unde am discutat de acele monopoluri, am acceptat ideea ca o parte din acele sume care s-au plătit pentru acordarea de licențe, mă rog, în alte cazuri, după caz, o parte să rămână la autoritătile locale. Atunci, aici, după opinia mea, chiar la aceste cazuri care se prezintă în Anexa nr.2, când este vorba de "locale" sau "zonale", deci "rețele de comunicații locale sau zonale" și "servicii de telecomunicații liberalizate zonale sau locale", există un interes și pentru organele locale, pentru că la realizarea acelor lucrări, intervin și organele locale. Altfel, la un moment dat, un operator care a câștigat licența și a plătit o sumă considerabilă... dacă organul local nu este interesat, poate să blocheze începerea lucrărilor și nu sunt sume chiar așa de mari și m-am gândit la această sintagmă "după caz" și m-am referit exact la Anexa nr.2, pozițiile 3 din cele două cazuri, când este vorba de niște posturi locale, ca atunci, din această sumă să revină, efectiv, consiliilor locale. Mă rog, nu știu în ce măsură Legea 27, care fixează și stabilește taxele pentru organele locale, dacă reglementează acest lucru sau este necesar ca în această lege să fie trecută și această sintagmă.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Deci, la sfârșitul tezei întâi dumneavoastră propuneți să se adauge "sau la bugetele locale". Da?

Dacă mai dorește cineva să intervină în legătură cu art.30, alin.1 sau în legătură cu alin.2?

Domnul Ciurtin solicitase mai înainte. Îl invit pe dânsul la tribună. După aceea înțeleg că mai vrea domnul Bivolaru.

Poftiți, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Îmi pare rău pentru domnul Dinu, dar nu susțin ideea dânsului, nici nu vreau să sugerez eu răspunsul, dar, dacă ne uităm bine la capitolul celălalt, este vorba de autorizație de licență, deci nu pentru instalarea unui telefon. Deci Anexa nr.2 la aceasta se referă. Dar o simplă, aș spune, formulare gramaticală, la alin.9, art.30: "Valoarea taxelor prevăzute în Anexa nr.2 va putea fi modificată prin Hotărâre de Guvern", nu "prin Hotărârea Guvernului", "prin Hotărâre de Guvern, în funcție de evoluția indicelui de prețuri".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu "Hotărâre de Guvern", "Hotărâre a Guvernului"; trebuie despărțit.

 
   

Domnul Costică Ciurtin:

Sau "Hotărâre a Guvernului", dar "Hotărârea Guvernului" nu este bine.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu, este clar că nu e bine. "Hotărâre a Guvernului" și vă propun să operăm aceasta fără să mai supunem la vot. Da, aveți dreptate.

Domnule Bivolaru, vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Aș ruga inițiatorul să-mi explice, înainte de a face observația, la alin.2, la art.30, se constituie sumele necesare pentru cheltuielile privind controalele, care sunt din tarife percepute de la titularii de autorizație. Considerați că aceste tarife sunt taxele de mai sus, de la alin.1 sau sunt taxele de mai sus, de la alin.1 sau sunt cu totul altceva?

Din loja inițiatorului:

Sunt diferite.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Sunt diferite. Facem undeva trimitere la aceste tarife în textul legii? Despre ce tarife este vorba, privind titularii de autorizații? Deci eliberăm autorizații, pe baza unor taxe, verificăm dacă autorizațiile se respectă, dar cheltuielile legate de aceste verificări sunt din sumele percepute de la titularii de autoriații. Dacă puteți să ne dați o explicație.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă rog, atunci, să poftiți și să ne spuneți punctul de vedere, în primul rând răspunsul la chestiunile formulate de domnul Bivolaru, doi - propunerea domnului Antal István, de întregire a părții finale a tezei întâi din cuprinsul alin.1.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Deci art.26 din text definește cine este autorizat. Deci este autorizat operatorul independent sau furnizorul, nu utilizatorul. Deci am stabilit domeniul. Nu trebuie trecut altceva, aceasta este o taxă, taxa fiind prevăzută de lege, se varsă la bugetul statului. Sigur că noi nu ne putem opune dacă vreți ca ea să fie vărsată bugetelor locale. Aceeași taxă se percepe atât pentru licențiere, cât și pentru autorizare și urmează același regim.

Cu privire la aceste tarife de care vorbea domnul deputat Bivolaru, este vorba de un tarif de gestionare a spectrului, care este perceput de Inspectoratul General al Comunicațiilor, o să-l găsim un text, spre sfârșitul legii, care preia o parte din atribuțiunile autorității de reglementare pentru acoperirea practică a gestionării spectrului. Deci el face controlul pe teren al autorizației, nu face ministerul. Deci vom găsi în lege această instituție, Inspectoratul General al Comunicațiilor.

 
   

Domnul Ion Bivolaru (din loja comisiei):

Dar de ce ați făcut aici această trimitere, jos, în legătură cu aceste tarife?

 
   

Doamna Maria Mașut:

Se aprobă conform prevederilor art.25, adică se aprobă de autoritatea de reglementare, cu viza autorității guvernamentale, care are atribuțiune în acest sens. Deci și aceste tarife urmează un anume regim, pentru că sunt percepute de o regie autonomă. Din această cauză am făcut referire. Sunt tarife, și nu taxe. Deci sunt două noțiuni: este o taxă de autorizare, cum m-aș autoriza să devin taximetrist, așa mă autorizez să devin operator de servicii de telecomunicații, și un tarif pe o prestație de verificare a gestiunii spectrului, pe care o percepe o regie autonomă.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Păi aceasta este problema, eu zic, că la art.25...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da, poftiți acum, domnule.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Art.25, la care se face trimitere, se referă la cu totul alte probleme. Aceasta este, aici discutăm despre tarife percepute de la titularii de autorizație și dincolo este vorba despre tarife percepute de la titularii de licență.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Este vorba doar de procedura de aprobare.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Păi atunci să fim clari că...

 
   

Doamna Maria Mașut:

Da, stați să...

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, faceți dumneavoastră modificarea.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Deci putem spune: "Aceste tarife se aprobă potrivit aceleiași proceduri de la art.25".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule Vida, vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Textul de la alin.2 este confuz. Eu propun ca mâine, în cadrul Comisia pentru buget, finanțe și bănci, să găsim un text adecvat pentru această problemă, fiindcă, dacă Inspectoratul General are statut de regie autonomă, înseamnă că întocmește un buget de venituri și cheltuieli, iar, dacă cheltuielile nu sunt acoperite din venituri, diferența se acoperă de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice nr.10/1991.

Vă rog să ne lăsați să găsim un text mai adecvat, pentru că în această formă este confuz textul.

 
   

Domnul Marțian Dan:

La alin.2.

Rog acum comisia, dacă în legătură cu problema ridicată de domnul deputat Antál dorește să se pronunțe, și anume modificarea pății finale de la teza 1, prin adăugarea "sau la bugetele locale".

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Din câte cunoaștem noi, telecomunicațiile sunt serviciu public de interes general și toate taxele de la serviciile publice de interes general merg la buget. Din câte știu eu, așa este reglementat și prin Legea finanțelor. Deci nu există o prevedere legală, care să prevadă posibilitatea ca o parte din aceste venituri din taxe să fie transferată la bugetele locale.

A doua - eu sunt de acord cu propunerea de aici, a domnului Vida ca, Comisia pentru buget, finanțe și bănci să examineze acest paragraf și, dacă găsește o formulă mai corespunzătoare, mai adecvată realității, s-o prezinte joi dimineața.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, deci, în legătură cu alin.1, modificarea în sensul întregirii părții finale, aș ruga și pe colegii din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dacă sunt domnul Ana sau altcineva, să ne spună și opinia dânșilor.

Domnul Vida.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Vreau să fac o precizare cu privire la natura tarifelor și taxelor. Legea 27, pe care am modificat-o și am aprobat-o în anul trecut, este cadrul juridic care reglementează impozitele, taxele și tarifele locale, dar în ceea ce privește precizarea pe care a făcut-o domnul președinte, că toate serviciile și tarifele percepute pentru serviciile prestate constituie un venit pentru bugetul central al statului, în baza Legii finanțelor publice, nu stă în picioare.

Sunt două categorii de servicii: sunt servicii publice care au un caracter centralizat și care funcționează în teritorii, prin organele teritoriale arondate și sunt servicii publice care funcționează sub tutela autorităților publice locale de stat. Eu propun ca și acest alineat să-l lăsați pe seama Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, ca să-și dea o părere de specialitate adecvată.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu vă propun să nu irosim timpul și art.30, cu alin.1, 2 să-l dăm la comisie, pentru analiză.

În aceste împrejurări, evident că ne putem pronunța asupra alin.3, dar cred că mai bine este atunci când o să discutăm acest articol. Da? Și atunci luăm această măsură de trimis la comisie.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

La Comisia de finanțe, nu la noi. Eu mi-am spus părerea.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Eu vă propun următorul lucru; să-l trimitem la comisie care, împreună cu biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și cu inițiatorul, să analizeze și să ne facă o propunere, iar biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci va ști cum să procedeze, pe cine să desemneze, ca să puteți lucra împreună. Aceasta vă propun să fie soluția, că, altfel, se produce o difuzie a răspunderii către două comisii. Rămâne mai departe titularul analizei în fond a acestui proiect de lege Comisia pentru industrii și servicii.

Rog pe domnul Ana și pe domnul Vida, care sunt în conducerea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, mâine de dimineață să vă înțelegeți cum procedați, dar titularul, responsabilul pentru analiza în fond a acestui proiect rămâne, pentru noi, comisia sesizată în fond. Da?

Secțiunea a 5 a. Avem o propunere privind modificarea titlului și se pare că este justificată. Dacă aveți observații în legătură cu titlul secțiunii? Nu sunt? Domnul Viorel Munteanu dorește.

Vă rog să poftiți, domnule deputat, la tribună.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mi se pare impropriu ca în această lege să se reglementeze concurența, când noi avem deja o lege a concurenței; domeniul în care se aplică această lege se spune că este domeniul tuturor produselor și prestărilor de servicii, cu excepția pieței muncii și a pieței de capital, care au alte reglementări, deci nu au ce căuta reglementări în ceea ce privește protecția concurenței în această lege. Deci normal este numai protecția utilizatorilor. Deci vă spun că avem o lege cadru privind protecția concurenței, este în concordanță cu legislația europeană, deci Secțiunea a 5 a și toată secțiunea în continuare nu se poate referi decât la protecția utilizatorilor.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este un punct de vedere pe care îl reținem.

Domnul deputat Nestor Călin.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Domnule președinte,

Cred că titlul este oarecum neterminat, ca redactare. Prin Legea nr. 12/1990 deja s-au consacrat termenii de "concurență loială" și "concurență neloială". Așa că, oricum nu este de un singur fel concurența aceasta, așa cum este trecută în titlu. Deci, să spunem "protecția utilizatorilor și protecția concurenței loiale", că ar fi un termen absolut consacat și pe care l-am mai întâlnit. Deci, să adăugăm "loiale". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan:

S-a reținut și propunerea dumneavoastră, deci menținerea titlului din varianta din proiect, adăugând doar protecției loiale, acest determinativ, această precizare "loială".

Dacă sunt și alte observații?

Rog acum inițiatorul și comisia să se pronunțe în legătură cu opiniile exprimate pe marginea titlului acestei secțiuni. O să o notăm, însă, Secțiunea a-5-a cu cifre arabe, așa cum am făcut la celelalte, nu cu cifre romane.

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Observația domnului deputat Nestor Călin nu stă în picioare, pentru că, așa cum spunea domnul deputat Munteanu, noi avem o lege a concurenței, nu spunem Legea concurenței loiale, deși în text se referă la Legea concurenței loiale. Deci, "concurență" conține în sine și sensul acesta de loial, că de aceea este concurență. Concurența noi o înțelegem numai loială, nu neloială.

Deci, titlul de la noi este pus în concordanță cu titlul Legii concurenței.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, dar domnul Viorel Munteanu a mai ridicat o problemă, și anume ca titlul să fie doar "Protecția utilizatorilor", deci un fel de referire să se facă la problemele concurenței, socotind că legea privind protecția concurenței este acoperitoare și pentru acest domeniu.

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei):

Suntem de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

De acord cu aceasta? Și eliminarea sintagmei "și a concurenței" și rămâne "protecția utilizatorilor", da? Bun. Este un punct de vedere. Să vedem.

Domnule Nestor Călin, mai interveniți, vă rog și după aceea ascultăm din partea inițiatorilor.

 
   

Domnul Nestor Călin:

Dacă sunteți de acord ca termenul acesta să fie eliminat, sigur că este bine, dar dacă lăsăm termenul "concurență", că deocamdată noi discutăm pe ce este aici în text, trebuie obligatoriu să adăugăm "neloiale". Numai în ipoteza aceasta am cerut eu să adăugăm "neloiale". Dacă le eliminăm, sigur că avem Legea nr. 12.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul? Opinia inițiatorului?

 
   

Doamna Maria Mașut:

Opinia noastră este de menținere a textului propus de comisie, "protecția utilizatorilor și a concurenței". Este adevărat că există Legea concurenței, pe care ați adoptat-o de curând, dar este vorba de niște elemente de concurență în domeniul acesta tehnic, concret, al Serviciului de Telecomunicații. Deci facem referire numai la aceste texte. Și veți vedea că în art. 37 chiar ne referim la Legea concurenței.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul deputat Viorel Munteanu mai dorește să intervină.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Îmi pare rău, noi, Legea aceasta a concurenței am discutat-o atâta timp și acolo există prevederi în cazul...deci, există Consiliul concurenților și Oficiul concurenței. Unul este subordonat Guvernului, iar altul este autoritatea autonomă. Iar acolo spune de fiecare: "ministerele interesate vor desemna pentru persoane autorizate, specialiști pentru fiecare domeniu..." că așa facem protecția concurenței la ... veniți mâine, la fiecare. Nu, domnule, este o lege cadru de protecție a concurenței la toate produsele, serviciile și tot ce ține de concurență. Nu putem la fiecare să dăm atribuții. Deci, cel care răspunde de concurență, că altfel facem peste tot...

Și mai există prevederi însemnate în continuare, în tot acest capitol, care trebuie eliminate, pentru că țin efectiv de atribuțiile Consiliului concurenței și ale Oficiului pentru protecția concurenței. Deci, nu are ce căuta aici. Ei iau specialiști de la dumneavoastră, de la diverse ministere, unde se manifestă concurența; concurența se manifestă în ansamblul economiei naționale, nu numai în telecomunicații, și o să spună: domnule, nu avem specialiști la transporturi, băgăm și acolo un organism care să controleze, să facă protecția concurenței în transport. Nu se poate!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Munteanu, poate că fiind vorba de incidența pe care titlul sau schimbarea titlului o are asupra unor articole următoare, poate ne spuneți câteva lucruri în legătură cu acele părți pe care socotiți că ar trebui să le suprimăm, în virtutea a ceea ce ați spus.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

La fiecare articol am propuneri.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aveți propuneri. Bun.

Rog încă o dată comisia și inițiatorul să ne spună dacă mai au de adăugat ceva în legătură cu această problemă care a rezultat în urma ...

Domnule Părăluță, dacă aveți vreo opinie în legătură cu problema această? Sigur, noi suntem spre partea finală a lucrărilor ...

 
   

Domnul Mihail Părăluță:

Reținerile domnului deputat Munteanu sunt justificate și într-adevăr nu în toate legile am văzut protecția concurenței.

Deci, eu cred că noi am putea rezolva această problemă în felul următor: secțiunea să fie "Protecția utilizatorilor", fără "a concurenței" și dacă în text sunt anumite incidențe cu Legea concurenței, să le scoatem. Eu nu cunosc ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Aceasta este o opinie, ca să spunem așa, pe care ați prezentat-o.

Să vedem, totuși, inițiatorul.

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean (din loja Guvernului):

Suntem de acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Sunteți de acord? Bun.

Atunci, se propune din titlu suprimarea acestui segment: "și a concurenței". Titlul rămâne: "Protecția utilizatorilor".

Supun votului dumneavoastă acest titlu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat titlul.

Trecem la discutarea art. 31, organizat în două alineate.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text?

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Înițiatorul dacă ține foarte mult la această sintagmă: "contractelor tip"? Consider că ar trebui mers, că prezintă modelele contractelor pe care le încheie cu utilizatorii. De ce contracte tip?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este o întrebare.

Sunt alte elemente în legătură cu art. 31 pe care doriți să le discutați? Nu.

Vă rog sărăspundeți la problema ridicată... Poftim?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean (din loja Guvernului):

Nu ținem în mod deosebit.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu țineți. Poate să fie, deci: "prezintă modelele contractelor pe care le încheie cu utilizatorii" etc. Da? Se suprimă "tip", da?

Supun votului dumneavoastă această propunere cu care este de acord și inițiatorul.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această chestiune.

Alin. 1 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

În legătură cu alin. 2 nu s-au făcut observații.

Vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Vă supun votului art. 31 în întregul său.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem la discutarea art. 32 alcătuit dintr-un singur alineat. Comisia aderă la textul din proiect.

Dacă dorește cineva să intervină?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Aceeași observație ca și la titlu, după "tip".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Se elimină și de aici: "în contractele tip".

Având în vedere că am luat o decizie anterior, vă supun votului suprimarea acestui cuvânt "tip". Rămâne "în contractele dintre titularii de licențe și beneficiari" etc.

Cine este, vă rog, pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată propunerea.

Alte observații nu sunt.

Vă supun votului art. 32.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Trecem la discutarea art. 33, de asemenea alcătuit dintr-un singur alineat. În antepenultimul rând va trebui înlocuit acolo: "acest lucru", probabil, "reprezintă un suport pentru ofertă", nu "acest lucru". Da? Bun.

Dacă sunt observații? Aceasta este o mică răutate pe marginea necorectării textelor.

Dacă sunt, însă, observații în legătură cu fondul sau redactarea acestui articol? Nu sunt.

Vi-l supun votului, atunci, așa cum figurează în proiect.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest articol cu unanimitate de sufragii.

Trecem la discutarea art. 34, organizat, structurat în două alineate.

Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt.

Vă supun votului alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Unanimitate de voturi a întrunit și acest alineat și a fost adoptat.

Dacă sunt observații în legătură cu alin. 2? Nu sunt.

Vi-l supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și alin. 2.

Vă supun acum art. 34 în ansamblu.

Cine este pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Art. 35. Dacă sunt observații în legătură cu cele 3 alineate ale lui, comisia nefăcând nici un fel de sugestii sau propunere referitoare la textul acestui articol? Nu sunt.

Vă supun votului, atunci, alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Alin. 2.

Vă rog să vă pronunțați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și el.

Alin. 3. Dacă sunt observații în legătură cu acest alineat? Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Vă supun votului art. 35.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt.

A fost aprobat.

Vreau să vă consult dacă sunteți de acord să mai examinăm 3 articole pe care le conține această secțiune sau ne oprim aici? Eu vă propun să examinăm aceste 3 articole, ca să terminăm materia acestei secțiuni.

Art. 36, alin. 1 este nemodificat, alin. 2 este reformulat, alin. 3 rămâne așa cum îl avem în proiect.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Două articole sunt, nu trei.

Domnule Tobă, vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

La art. 36 alin. 2, după ce m-am consultat și cu membrii comisiei ...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Alin. 2, da?

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Vă rog.

 
   

Domnul Francisc Tobă:

Sunt de acord să revenim la formularea inițiatorului care este o formulare imperativă, spre deosebire de introducerea: "în cazul în care" - de către comisie - "care este mai puțin imperativă".

Și inițiatorul și membrii comisiei au fost de acord că formularea inițială este imperativă. Adică "autoritatea va cere".

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă mulțumesc.

Altcineva, dacă mai dorește să intervină?

Domnul deputat Viorel Munteanu.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Art. 36, așa cum este formulat el, aproape că reproduce un articol din Legea concurenței care, printre atributele respective sunt și ale Oficiului pentru protecția concurenței. Deci, eu nu zic că pot să-i avertizeze, dar singurul care este desemnat, conform legii, de a lua măsuri contra și să le ceară ce să facă este Consiliul concurenței sau Oficiul pentru protecția concurenței.

Deci, partea: "autoritatea de reglementare va solicita renegocierea" trebuie eliminată și se poate înlocui în felul următor: "autoritatea de reglementare va solicita autorităților competente în materie de concurență luarea măsurilor corespunzătoare". Deci, aceasta este în conformitate cu Legea concurenței.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Aceasta este partea finală a alin. 1...

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Partea finală.

 
   

Domnul Marțian Dan:

O să vă rog să-mi dați.

Alte observații dacă mai aveți? Nu.

Vă rog să-mi dați aceasta și dacă mai sunt alte observații? Nu sunt.

Punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei?

Domnul Viorel Munteanu propune să modificăm partea finală a alin. 1, domnul Tobă propune ca în ceea ce privește alin. 2, să rămână forma din proiect.

Comisia? Domnule Părăluță? Dacă doriți și aveți amabilitatea să ne spuneți opinia comisiei în legătură cu cele două probleme? Până atunci ascultăm punctul de vedere al inițiatorului.

Are cuvântul doamna Mașut.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Cu privire la art. 36 alin. 1, suntem de acord cu ceea ce a spus domnul deputat Munteanu, cu precizarea că ultima propoziție din alineat să rămână textul și să se adauge formularea dumnealui. Deci, "autoritatea de reglementare va solicita renegocierea contractului și va sesiza"... Nu?

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Are dreptul să ceară...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă rog să puneți de acord cu domnul Munteanu acest text privind partea finală a alin. 1, da? Înțeleg că pe fond sunteți de acord.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Atunci, vă rog, negociați textul.

 
   

Doamna Maria Mașut:

Suntem de acord cu revenirea la textul inițial.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Domnule Părăluță, doreați să interveniți?

 
   

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei):

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

De acord. Bun.

Atunci, vă rog, până când avem textul relativ la partea finală a alin. 1, să ne pronunțăm asupra alin. 2 al art. 36, în redactarea din text, nu modificarea la începutul alineatului pe care a făcut-o comisia.

Supun votului dumneavoastă această propunere.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată și odată cu aceasta am epuizat problemele alin. 2.

Alin. 3. Vi-l supun aprobării așa cum figurează el în proiect, propunere cu care a fost de acord și comisia.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea alin. 3 în respectiva redactare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin. 3.

Rog să ne spuneți, să ne aduceți la cunoștință propunerea privind partea finală a alin. 1.

Până când se negociază textul .... Îl avem. Domnule Munteanu, vă rog să îl prezentați.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Deci: "autoritatea de reglementare va sesiza organele abilitate de lege privind concurența, care vor lua măsurile corespunzătoare". Nu, "vor sesiza"...

 
   

Domnul Marțian Dan:

"...vor sesiza organele abilitate de lege privind concurența pentru luarea măsurilor corespunzătoare".

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Această prevedere este destul de bine la art. 37 alin. 2. Și atunci eliminăm ce a propus domnul Munteanu și avem art. 37 alin. 2.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Păi nu, dar la art. 37...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Aceasta antrenează eliminarea întregii teze a doua, pentru că dacă nu finalizăm partea finală...

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Eliminăm teza a doua de la ... Formularea era: "vor sesiza organele competente pentru luarea măsurilor corespunzătoare", conform legii. Iar la art. 37 eliminăm de tot, art. 37 poate să lipsească.

Deci, în primul rând că prevederile prezentului capitol se completează, nu are treabă deci, pentru că domeniul concurenței acționează, se elimină și alin.2 pentru că cei care fac investigații, cei care sunt în drept îi cheamă, îi anchetează, îi judecă, este Consiliul concurenței și oficiul... Deci, cel care anchetează este Oficiul pentru protecția concurenței care este în subordinea Guvernului și cel care îi judecă și ia deciziile, organul abilitate de a lua decizii, nu numai de a renegocia contractele, poate efectiv să le interzică accesul pe piață, să-i scoată afară. Poate să interzică fuziuni. Cu atât mai multe, deci, din acestea.

Deci, eu vă propun să adăugăm aici ... art. 37 dispare.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Rog comisia și inițiatorul să asculte următoarea redactare a tezei a doua, și domnul Munteanu: "În cazul în care respectivul titular de licență sau furnizor de servicii de telecomunicații se folosește de poziția sa dominantă pentru a practica discriminări între competitorii săi, autoritatea de reglementare va sesiza organele abilitate de lege privind concurența, în vederea luării măsurilor ce se impun". Da?

Punctul de vedere al comisiei? De acord.

Inițiatorul? De acord.

Supun votului dumneavoastă această amendare de la teza a doua a alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Amendamentul a întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate, a fost aprobat.

Vă supun votului alin. 1 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat.

Vă rog să vă pronunțați asupra art. 36 în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Se elimină și alin. 2 de la art. 36. Art. 36 are două alineate, noi am modificat...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun, dumneavoastră nu erați. În legătură cu art. 36 domnul Tobă a propus să rămană alin. 2, dar în redactarea din proiect, nu cea propusă cu modificarea la început...

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Trebuie eliminat, pentru că...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Prevederea de la alin. 2 repetă tot așa un articol din Legea concurenței, spune că: "în caz că alte persoane interesate...", deci nu numai că sesizează autoritatea de reglementare, care este Ministerul Comunicațiilor, lucrul acesta pot să-l sesizeze și alte persoane interesate direct la Consiliul concurenței sau la Oficiul pentru protecția concurenței. Nu este nevoie, pentru că există prevederea din lege care dă dreptul oricui să facă lucrul acesta. Deci trebuie eliminat art. 36 alin. 2.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei? De acord.

Inițiatorul? De acord.

Supun votului dumneavoastă eliminarea alin. 2 de la art. 36.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată propunerea, alin. 3 devine alin. 2.

Ne pronunțăm atunci asupra acestui articol, așa cum rezultă el în urma însușirii unor amendamente. Și alin.3?

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Deci, alin. 3 spune așa: "Autoritatea de reglementare poate lua măsuri temporare..." Nu poate să ia măsuri, pentru că acela care ia măsuri este Consiliul concurenței el hotărăște.

Deci, trebuie eliminat.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Bun. Comisia este de acord. Și inițiatorul?

Supun votului eliminarea și atunci vom vedea ce este.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Atunci art. 36 rămâne doar în varianta din alin. 1 cu modificarea în partea finală a tezei a doua.

În legătură cu art. 37, dacă dorește cineva să intervină?

 
   

Domnul Viorel Munteanu:

Eliminarea.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Dumneavoastră ați propus eliminarea.

Punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Comisia este de acord.

Inițiatorul?

 
   

Domnul Ovidiu Ioan Muntean (din loja Guvernului):

De acord.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Supun votului propunerea de eliminare a art. 37.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitatea voturilor exprimate a fost aprobată propunerea de eliminare.

Vă rog să fiți de acord să ne oprim aici. Mâine este activitate în comisie, vom continua dezbaterea acestui proiect de lege joi dimineață, la ora 8,30.

 
Anunțarea depunerii moțiunii în legătură cu FMI  

Aș vrea să vă mai spun un lucru, înainte de a părăsi lucrările.

S-a primit o moțiune din partea domnului vicepreședinte Rațiu, simplă, în legătură cu modul în care s-au dus la îndeplinire anumite prevederi ale Acordului încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internațional.

Știți foarte bine că, în conformitate cu prevederile art. 145 din Regulamentul Camerei Deputaților, 142 și în continuare, moțiunile, chiar cele simple, țin de anumite compentențe ale președintelui Camerei Deputaților. Și atunci noi vom înainta președintelui Camerei Deputaților acest text și în legătură cu el se vor face anunțurile respective, eventual în cursul zilei de joi dimineață. Da? Vă rog să țineți cont de faptul că s-a depus această moțiune și să urmeze, după aceea, procedura care este prescrisă de articolele care reglementează aspectele legate de depunerea moțiunilor și, în funcție de concluzia la care va ajunge președintele Camerei Deputaților, se va face punerea în tema respectivă în cursul zilei de joi.

Ședința s-a încheiat la ora 18,12.

     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 13 avril 2021, 5:34
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro