Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 14, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 14-05-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 14, 1996

2. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii telecomunicațiilor

Domnul Marțian Dan:

................................................

Am să rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă, pentru că vom trece la examinarea proiectului de Lege al telecomunicațiilor.

Rog și Comisia pentru industrii și servicii să-și ocupe locul, pentru a putea continua examinarea proiectului de Lege privind telecomunicațiile.

Rog pe domnii pe chestori să poftească în aulă și să invite și pe toți ceilalți colegi.

Domnule Stoica, vă rog să-i invitați pe toți colegii în aulă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm dezbaterea proiectului de Lege privind telecomunicațiile. Așa cum vă amintiți au fost discuții destul de ample, prelungite și contradictorii cu privire la art. 4 alin. 2 care se referă la acele cazuri în care pot fi încredințate interceptările convorbirilor telefonice și procedurile care trebuie urmate în asemenea împrejurări, astfel încât să nu se poată ajunge la abuzuri și la o seamă de aspecte de neadmis în ceea ce privește drepturile și libertățile cetățenilor.

În urma discuțiilor pe care le-am purtat în cursul zilei de joi am căzut de acord ca inițiatorul, împreună cu comisia care a sesizat în fond și Comisia juridică, de disciplină și imunități, ținând seama de o seamă de opinii și considerente evocate în cadrul dezbaterilor din acea zi, să reanalizeze redactarea, conținutul, fondul soluției în această problemă și să ne prezinte punctul de vedere.

Vă rog să vă pregătiți să revenim la art. 4 alin. 2 și rog Comisia pentru industrii și servicii care a analizat în fond proiectul de lege, să ne prezinte opinia la care s-a ajuns în urma examinării în comun a problemei menționate, cu Comisia juridică, de disciplină și imunități.

O să vă pedepsesc puțin ca să vă constrâng să rămâneți mai mult la lucrări în cursul zilei de astăzi. O să anunț, nu vă faceți probleme.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Bivolaru din partea Comisiei pentru industrii și servicii.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri, în prezența colegilor de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, a reprezentanților de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, reprezentantul din partea Parchetului General, domnul procuror Grigorie, s-a analizat din nou textul și s-a căzut de acord că textul realizat după prima retragere a comisiei de acum câteva zile întrunește cele mai multe adeziuni din partea celor care au avut obiecțiuni de făcut, s-a lucrat pe acest text cu câteva modificări și vi se prezintă textul final al acestei discuții cu care au fost de acord toți colegii participanți la această discuție.

Art. 4 alin. 2 va trebui să sune așa: "Convorbirile sau comunicările efectuate prin orice mijloace de telecomunicații pot fi interceptate numai în cazurile prevăzute de lege de către organele abilitate de lege, pe baza actului de autorizare emis de un procuror, desemnat de Procurorul general al României sau, după caz de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel".

În susținerea acestui text s-a venit cu următoarele considerente: în primul rând, operatorul de telecomunicații trebuie să aibă o acoperire în ceea ce privește dreptul și obligația de a înregistra aceste convorbiri. El nu trebuie să aibă dreptul de a analiza care sunt cauzele care au dus la impunerea unei astfel de situații, el trebuie să primească doar o autorizare. În ceea ce privește textul respectiv, el se referă în mod strict la activitatea de telecomunicații. Deci, nu putem ieși din cadrul acestei activități, nu putem ieși din cadrul acestei legi.

Ar trebui să specificăm, pentru că, pentru o unitate de vederi, în ceea ce privește cine îi oferă acest drept de a intercepta sau cine îi oferă autorizarea respectivă, ar trebui să specificăm că această autorizare o primește din partea unui procuror.

În Codul de Procedură Penală sunt stabilite mai multe modalități de lucru în acest sens, în acest domeniu.

De asemenea, în Legea privind siguranța națională a României, la art. 13 se stipulează cu claritate, care sunt toate situațiile în care se impun aceste obiective, respectiv înregistrări de convorbiri sau de comunicări.

Tot în acest art. 13 se stipulează în legea respectivă că actul de autorizare se emite la cererea organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, de către procurori anume desemnați de Procurorul general al României, text care a fost votat de Camera Deputaților.

În Legea poliției este stabilit, la art. 17 că "pentru combaterea crimei organizate și a infracțiunilor grave, în interesul urmăririi penale Poliția poate solicita Parchetului competent interceptarea convorbirilor telefonice și deschiderea corespondenței de către organe abilitate potrivit Legii nr. 51 din 1991".

În consecință, s-a stabilit că în acest text trebuie să introducem și cine emite aceste autorizații și am stabilit la nivelul acestei comisii că această autorizare se emite de către un procuror desemnat, fie de Procurorul general al României, în cazurile stabilite de către Legea siguranței naționale sau, după caz, în cazurile celelalte stabilite de Legea poliției și de Codul de Procedură Penală, de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel.

Comisia consideră că toate aceste elemente sunt suficiente pentru a reglementa cu destulă claritate această intervenție a operatorului de telecomunicații și autorizarea acestui operator care trebuie să fie foarte clară. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat textul pe care îl propune comisia care a analizat în fond. El are și acordul Comisiei juridice, de disciplină și imunități ai cărei membri au participat la examinarea lui.

Domnule Călin Nestor, înainte de a supune la vot propunerile comisiei și ale inițiatorului...

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Domnul Marțian Dan:

...să-i dăm cuvântul domnului Călin Nestor.

Domnul Nestor Călin:

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Faptul că în amendamentul în forma care vi s-a prezentat sunt enunțate încă o dată cazurile în care pot fi interceptate convorbirile telefonice, nu înseamnă decât o repetare a textelor de lege care deja permite această interpretare. Prin urmare, un lucru făcut de două ori. Dacă Legea siguranței naționale permite, în anumite situații, interceptarea convorbirilor telefonice, dacă anumite legi speciale permit iarăși interceptarea, de ce era nevoie de un amendament să mai spunem noi acum, a doua oară că se permite în cazurile respective? Și să se eludeze exact ceea ce este esențial. Și am rugat și eu stăruitor să se țină seama de art. 98 din Codul de Procedură Penală, lucru de care nu s-a ținut cont, stimați colegi. Pentru acest motiv eu am să votez și împotriva acestui amendament. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Dumneavoastră ați ascultat câteva dintre elementele de motivare care au stat la baza elaborării acestui text. Domnul deputat Bivolaru, în numele Comisiei pentru industrii și servicii vi l-a citit.

Vă consult dacă înainte de a vi-l supune aprobării mai este cazul să-i dau citire sau nu?

Voci din sală:

Nu.

Domnul Marțian Dan:

Nu. Bun.

Atunci, vă supun votului textul alin. 2 al art. 4, așa cum l-a prezentat domnul deputat Ioan Bivolaru.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin. 2 al art. 4.

În acest fel, noi am finalizat, în general problematica specifică acestui art. 4 și vi-l pot supune aprobării.

Cine este pentru adoptarea art. 4 din proiectul de lege pe care îl discutăm? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat art. 4.

În legătură cu textul art. 7, în care, așa cum vedeți fiecare dintre dumneavoastră răsfoind textul proiectului de lege, noi avem o seamă de definiții, o seamă de categorii cu care se operează în această lege.

Există două propuneri: de a completa acest text prin introducerea literelor p) și r).

Rog comisia să ne prezinte prima dată propunerile cu privire la textul de la litera p). Și inițiatorul are o propunere în legătură cu introducerea unei litere noi r) și vom asculta, sper, și opinia inițiatorului privind textul acestei litere.

Aveți cuvântul, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Dacă inițiatorul face mereu surprize...

Domnul Marțian Dan:

Nu, că nu este o problemă...

Domnul Ioan Bivolaru:

În cadrul art. 7 s-au introdus o serie de definiții care vor să introducă reglementări precise în ceea ce privește utilizarea acestora pe tot parcursul legii.

Din dezbaterile care au avut loc ieri, în comisia respectivă, s-a ajuns la concluzia că și această sintagmă: "categorie de utilizatori" trebuie introdusă, la rândul ei ca definiție în art. 7 la o nouă poziție, litera p), pentru a nu se introduce confuzii, pentru a nu se trata diferențiat sau a nu se interpreta diferențiat de către cei care folosesc această lege.

Această "categorie de utilizatori" se definește prin "clienți care prezintă aceleași caracteristici de trafic și aceleași solicitări de utilizare a unui serviciu de telecomunicații".

Deci, pentru a exclude orice interpretare, care deja a avut loc în cursul dezbaterilor respective, a fost nevoie să introducem această nouă categorie la art. 7.

Rog Camera Deputaților să fie de acord cu această introducere.

Domnul Marțian Dan:

Deci, textul propus l-ați ascultat: "categorie de utilizatori: clienții care prezintă aceleași caracteristici de trafic și aceleași solicitări de utilizare a unui serviciu de telecomunicații".

Dacă în legătură cu această propunere a comisiei sesizate în fond sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea de a introduce o literă nouă p) cu textul citit mai înainte.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea propunerii? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată cu unanimitate de sufragii textul literei p), introducerea literei p), textul aferent ei.

În legătură cu propunerea inițiatorului de a completa, cu o nouă literă r), rog să se intervină. Domnul consilier Ion Matei.

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am solicitat introducerea acestei noi definiții pentru a evita următoarea confuzie:...

Domnul Marțian Dan:

Dar spuneți în ce constă textul propus pentru litera r), ca toți colegii să poată ști pe ce temă dialogăm.

Domnul Ion Matei:

Pentru litera r) propunem definiția: "zonă", deci noțiune utilizată pe parcursul legii, deci: "zonă: domeniu geografic".

De ce solicităm această precizare? Pentru că pe parcursul legii, în mai multe locuri se face referire la "zonă". În telecomunicații, în structura ierarhică a unei rețele naționale există acest termen specific "zonă", care desemnează un segment al acestei structuri ierarhice. Pentru a nu crea confuzie cu "zonă", pe care specialiștii de telecomunicații îl interpretează în sensul în care am spus, cu sensul pe care îl urmărește, de fapt, legea, ca zona să fie un domeniu geografic, solicităm această precizare.

În acest sens, mai am de adăugat că pe lista de amendamente pe care o aveți, la poziția 11...

Domnul Marțian Dan:

Bun. Când ajungem acolo, domnule Matei. Deocamdată să lămurim problema legată de introducerea unei litere noi, în completare, care definește zona. Deci, "zonă: domeniu geografic".

Dacă în legătură cu această propunere sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea de introducere a unei litere noi r) cu următorul conținut: "zonă: domeniu geografic".

Cine este, vă rog, pentru?

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, să-i spunem "spațiu geografic", decât "domeniu geografic"; poate sună mai românește "spațiu geografic". Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul? Nu are o obiecție de fond, poate fi acceptată.

Supun votului această propunere, cu rectificarea sugerată de domnul deputat Francisc Tobă.

Cine este pentru introducerea acestei litere și textul corespunzător ei? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat și textul de la litera r).

Supun votului dumneavoastă acum art. 7 așa cum a rezultat în urma însușirii celor două amendamente.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul art. 7.

În urma examinării unor aspecte în cadrul comisiei sunt unele probleme legate de art. 14 alin. 2.

Îl invit pe domnul deputat Ioan Bivolaru să ne prezinte opinia care s-a conturat în urma acestei examinări.

Domnul Ioan Bivolaru:

S-a stabilit la art. 14 alin. 1 că licențele se eliberează în baza unei taxe care se fac venit la bugetul de stat. La alin. 2 s-a precizat că, contribuțiile financiare suplimentare obținute pentru licențele acordate prin licitație se fac, de asemenea, venit la bugetul de stat. Despre acest alineat este vorba. Inițiatorul a ridicat în cadrul comisiei obiecțiuni în legătură cu acest alineat, solicitând să fie eliminat, deoarece nu este definită categoria de contribuție financiară suplimentară în cadrul legii. Domnul Ana cred că dă din cap, este de acord. Colegul nostru Ana consimte la această idee.

Deci, propunerea este să se elimine acest text.

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea referitoare la eliminarea alin. 2 din cuprinsul art. 14? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastă propunerea de eliminare a alin. 2 cu textul pe care vi l-a citit domnul deputat Ioan Bivolaru.

Cine este, vă rog, pentru eliminarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată această propunere. Evident că noi va trebui să operăm unele modificări în ceea ce privește fostele alin. 3 și 4, care vor deveni alin. 2 și respectiv 3.

Cu această remarcă, vă supun votului art. 14 în urma modificărilor pe care le-am operat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și art. 14.

Vă rog acum să vă uitați în textele dumneavoastră. Noi,la art. 16 alin. 4 am acceptat o amendare a textului, în virtutea unei propuneri pe care a făcut-o domnul deputat Antal István, și anume: "instalarea liniilor de transmisie a suporților și punctelor terminale în b)", am adăugat după aceea "sub sau deasupra proprietății, nu va afecta dreptul etc.". Am introdus această particulă "sub".

În virtutea acestui lucru, se propune ca la art. 15 mai spre partea finală a acestui articol să introducem și acolo respectiva particulă: "în b),..." adăugăm "sub" și textul curge așa cum îl aveți: "sau deasupra proprietății"; pentru o concordanță cu ceea ce am operat noi la art. 16 alin. 4.

Și vă rog să vă pronunțați în legătură cu această propunere pe care o face inițiatorul.

Poftim, domnule Nestor Călin, aveți cuvântul.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Sigur că propunerea vine să sublinieze interesul mare pe care îl avem și noi deputații și toți pentru dreptul de proprietate, numai că în Codul Civil, începând cu art. 610, 612 din Codul Civil avem servituțile și servituțile acestea sunt obligatorii, legate de dreptul de proprietate. Dacă eu nu am ieșire din Parlament am un drept de servitute, trebuie să ies chiar dacă nu am acces la o ieșire principală, dreptul mi-l dă legea, Codul Civil. Cam așa se întâmplă și aici. Dacă serviciul, ministerul are nevoie și trebuie să aibă o cale de acces către instalațiile lui, trece și pe proprietatea pe care vrem noi să o apărăm și pe care Codul Civil o apără. De aceea, eu sunt totuși împotriva acestui amendament, cu trimitere la textele la care m-am referit, art. 612 și următoarele.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Dejeu, aveți cuvântul.

Domnul Gavril Dejeu:

Îmi pare rău, trebuie să exprim un punct de vedere contrar. Noi avem lege care stabilește drepturile de servitute între imobile, dar dacă serviciul nostru de telecomunicații are un stâlp la care vrea să aibă acces pe terenul meu nu poate invoca terenul vecin sau terenul meu ca drept de servitute. Trebuie să prevadă această obligație în lege pentru că servituțile sunt sarcini între două imobile, fie învecinate, fie distanțate. Nu este cazul aici. Este necesar textul, evident.

Domnul Marțian Dan:

Da. Și ține și de coerența noastră în ceea ce privește legiferarea, este o problemă pe care noi am examinat-o într-un anumit punct și atunci nu au fost decelate toate corespondențele care trebuie asigurate. E firesc, deci.

Vă supun votului propunerea de completare cu particula "sub" a textului, spre partea finală. Deci: "folosite pentru furnizarea de servicii de telecomunicații în p)," se adaugă "sub" și după aceea curge textul: "sau deasupra proprietății, după caz, numai în condițiile prezentei legi".

Supun votului dumneavoastă această propunere de amendare.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea ei? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată această propunere de amendare.

Vă supun votului acum art. 15 în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat art. 15.

Art. 16 alin. 1. Este o situație identică și vă rog, dacă aveți amabilitatea să vă uitați la alin. 1 al art. 16, rândul 5 de jos numărând. Acolo avem, de asemenea"p)," adăugăm "sub sau deasupra proprietății". Exact o modificare de genul celei pe care am decis-o data trecută și în legătură cu care am operat amendarea și la art. 15.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri .

A fost aprobată această propunere.

Supun votului dumneavoastră art.16, care a suferit această modificare la alin.1.

Cine este, vă rog , pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abtineri.

A fost aprobat art.16, cu modificarea pe care am operat-o.

În urma examinării în comisie, cu participarea inițiatorului, avem o anumită sugestie în legătură cu art.24, alin.4 și am să-l rog pe domnul deputat Ioan Bivolaru, în numele comisiei, să ne prezinte problema care a rezultat din analiza acestei chestiuni.

Domnul Ioan Bivolaru:

Când s-a discutat data trecută acest alineat, care se referă la tarifele nediscriminatorii, textul a fost returnat la comisie, s-a discutat pe el și s-a găsit un text mai simplificator, a fost propus dumneavoastră, s-a votat și pe bună dreptate inițiatorul a făcut observația ieri că acest text nu are adresant, adică este eliptic; este un text eliptic. Adică tarifele sunt nediscriminatorii, am votat noi, pentru același tip de serviciu, dar nu ne-am referit în text în mod clar, expres, pentru ce categorie de utilizatori este nediscriminator și a venit propunerea ca să completăm în continuare "pentru același tip de serviciu de telecomunicații" - și aici se face completarea: "furnizat aceleiași categorii de utilizatori".

Aceasta este amendarea acestui text, pentru a-l face complet și destul de explicit.

Îi rog pe colegii de Cameră să accepte această adăugire.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ion Dinu dorește să intervină. Are cuvântul.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Să nu mă certați pentru o mică exigență.

Textul sună așa: "Tarifele sunt nediscriminatorii pentru același ...." cu "i" la urmă. Nu-i corect, ca exprimare românească: "acelaș" fără "i", că se referă la tip; "acelaș" - fără "i".

Mai departe: "...tip de servicii de telecomunicații". Nu e pentru prima dată când "de"-ul acesta, nu știu, parcă are o obsesie cel care alcătuiește rapoartele.

Propun deci: "acelaș tip", fără "i" la "același"; "... de servicii în telecomunicații", ca să nu fie "... tip de servicii de telecomunicații"; "... în telecomunicații".

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este o problemă discutabilă. Sigur că la "același" aveți dreptate, nu trebuie cu "i".

Domnule Bivolaru, vă rog să interveniți, dacă mai aveți de făcut unele precizări.

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, avem și noi dactilografele noastre: "tip de serviciu", nu "de servicii" - ca să intrăm în normal.

Și această categorie "serviciu de telecomunicații" este deja definită în cadrul legii. Deci să rămânem consecvenți: nu "în telecomunicații" că este o activitate specifică telecomunicațiilor. Deci deranjează "de"-ul din față; "același tip de serviciu de telecomunicații". Este un mic deranj, dar să-l acceptăm.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Îl rog și pe domnul Dinu să fie de acord să luăm în considerare, evident, prima observație a dânsului de natură gramaticală; "același tip de serviciu de telecomunicații" - este această repetare a prepoziției, dar, mă rog, nu avem ce să facem. Este o noțiune pe care deja am și definit-o acolo, la art.7.

Se propune deci să fie întregit textul pe care noi l-am adoptat, cu următoarea precizare: "... furnizat aceleiași categorii de utilizatori".

Supun votului dumneavoastră propunerea de completare a alin.4 al părții finale, cu textul citit.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri .

A fost aprobată această propunere.

Evident că, în aceste împrejurări, va trebui să vă cer consimțământul pentru art.24, așa cum rezultă el în urma însușirii acestui amendament.

Cine este pentru adoptarea acestui artico? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere de amendare.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte, înainte de a trece la punctul următor, vă rog să-mi permiteți ca foarte pe scurt să fac o precizare în legătură cu art.56.

Domnul Marțian Dan:

Imediat. Stați că mai avem puțin până acolo. Mai avem o problemă și după aceea vă dau cuvântul. Rețin solicitarea dumneavoastră.

Am să vă rog să vă uitați la art.29. Aici noi trebuie să operăm o corelare cu ceea ce avem la art.13, și anume o modificare pe care noi am introdus-o în urma dezbaterilor în plen. Este vorba de partea de început a art.13. El sună așa: "Licența poate fi retrasă parțial sau total," - și am mai completat cu următorul text: "temporar sau definitiv, de către autoritatea de reglementare ..." și restul textului rămâne cum îl avem în articol.

Deci, am adăugat această precizare: "temporar sau definitiv".

Din moment ce am operat această modificare la art.13, pentru corelare și pentru coerența legii, va trebui să facem același lucru și la art.29: "Autorizația poate fi retrasă parțial sau total, " - după care să introducem textul: "temporar sau definitiv, de către autoritatea de reglementare ..." etc., etc. Aceasta deci pentru corespondențele necesare și pentru unitatea terminologică și conceptuală în ceea ce privește reglementarea diferitelor accepte pe parcursul legii, diferitelor situații, diferitelor elemente reglementatorii.

Supun votului dumneavoastră această propunere a inițiatorului de a opera corelarea cu art.13 și la art.29, în locul pe care l-am menționat.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

Vă rog să vă pronunțați asupra art.29, în ansamblu, cu luarea în considerare a amendării pe care am introdus-o.

Cine este pentru adoptarea acestui articol? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere la acest articol, art.29, și înainte de a reveni la art.63, pe care noi l-am discutat în partea finală, domnul deputat Gavril Dejeu dorește să intervină în legătură cu art.56. Vă rog să luați cuvântul, să ne spuneți despre ce este vorba.

Domnul Gavril Dejeu:

O examinare mai atentă a art.56, alin.3, astfel cum deja a fost aprobat de Cameră, duce la constatarea că se încalcă art.21 din Constituție. Și anume, este vorba despre îngrădirea exercitării dreptului accesului la justiție, despre care vorbește art.21 din Constituție. Or, aici, la art.56, alin.3, se spune: "Acțiunea în justiție nu va fi primită dacă nu se face dovada introducerii reclamației în termen". Trebuie să subliniem că este vorba de o reclamație în sfera administrativă a problemei. Cu alte cuvinte, solicitatorul, cel care este vătămat, este invitat să recurgă la organele administrative pentru a-i rezolva plângerea și, dacă nu se rezolvă acolo problema, este invitat la justiție. Dar condiționarea accesului la justiție de rezolvarea sau de înaintarea în termen a unei reclamații este neconstituțională, este inadmisibilă. Nu poți bloca accesul la justiție a unui cetățean, numai pentru faptul că el nu s-a plâns în fază administrativă. Nimeni nu ne dă dreptul la acest lucru, și vă rog să-mi permiteți să citesc art.21: "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime".

Alin.2: "Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept". Cu atât mai vârtos - o decizie administrativă.

Cu alte cuvinte, condiționarea cetățeanului în accesul la justiție de introducerea unei reclamații în fază administrativă este inadmisibilă.

Rog să se mențină reglementarea cu privire la această reclamație până la acest alineat, pentru că ea este necesară și utilă. Pentru că este posibil ca în fază administrativă, pertractându-se problemele între cetățean și unitate, să se rezolve problema de așa manieră, încât să nu fie nevoit să apeleze la justiție. Dar, dacă nu se rezolvă sau dacă cetățeanul nu a fost diligent să-și introducă o reclamație în termen, în cale administrativă, nu i se poate bloca accesul la justiție.

Și atunci, propun să reveniți la acest text, prin eliminarea alin.3 al art.56.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ion Dinu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Confratele, deopotrivă prieten, Dejeu m-a stârnit. Domnia sa, de principiu, are dreptate. Dar toată treaba este ce putem spune despre acest alin.3 al art.56? Și îmi permit să vă rog să binevoiți să aveți atenția pe care o aveți de obicei.

Acțiunea în justiție, după o definiție pe care-mi permit să o dau, este dreptul în mișcare. Socot că am un drept, îl pun în mișcare pe calea acțiunii în justiție. Corespondentul legal este cererea de chemare în judecată. Nicăieri procedura civilă nu spune: acțiunea va fi primită; spune: cererea; cererea. Deci, este o primă subliniere.

A doua subliniere. Sigur că unii oameni spun: nu mi-a primit cererea. Dar termenul consacrat este" nu mi-a admis, sau mi-a respins cererea.

Confratele și prietenul Dejeu are dreptate, că textul acesta poate să fie interpretat ca o prohibiție, ceea ce nu este acceptat constituțional .

De aceea, ținând seama de marele adevăr rămas de milenii, "Omnis definitio pericula est" - "Orice definiție e periculoasă", trebuie să fim foarte atenți când vorbim: "Acțiunea nu va fi primită dacă nu se face dovada introducerii reclamației în termen".

Și atunci, eu, la rândul meu, îmi iau și eu îndrăzneala să propun: "Cererea nu va fi admisă dacă nu se face dovada introducerii reclamației în termen". Per a contrario, ea va fi respinsă de instanță, ca tardivă.

Acțiunea, fără discuție că trebuie să fie primită. Deci, termenul, așa cum s-a subliniat, este impropriu. "Acțiunea nu va fi admisă dacă nu se face dovada introducerii în termen". Și, dintr-un alt punct de vedere, este superfluă, pentru că, în clipa în care judecătorul vede că este tardivitate, respinge ca tardiv.

Deci, dacă este să fim foarte exigenți - și nu e rău că suntem foarte exigenți, ca de obicei, de altfel, -, acțiunea nu va fi admisă, dacă nu se face dovada introducerii reclamației în termen.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Nestor Călin are acum cuvântul în legătură cu problema ce o discutăm.

Domnul Nestor Călin:

Vă mulțumesc.

Domnilor, într-adevăr, vechea procedură arbitrală prevedea obligatoriu reclamația administrativă și de această reclamație administrativă erau legate două instituții foarte serioase: punerea în întârziere și începerea procedurii de judecată. După părerea mea, chiar cu acest text care s-a propus, nu ar fi vorba de o împiedicare a accesului la justiție. Sunt multe cerințe ca o acțiune să fie primită; să faci dovada prejudiciului într-o acțiune civilă. Ce, asta înseamnă că nu ai acces la justiție?! Ți se taie acest acces, îți este interzis?! Nu. Este o cerință formală. Trebuie să faci dovada prejudiciului, trebuie să faci mai multe dovezi, să produci foarte multe acte. Și eu cred că ceea ce s-a trecut ca amendament nu face altceva decât să ducă la o bună administrare a actului de justiție, pentru că toți ne plângem de întârzieri foarte mari și iată că acum, când ministerul, cu ordinea și disciplina pe care le-o cunoaștem, dorește să răspundă la reclamația administrativă, noi, sigur că aproape inoportun, invocăm această interzicere și oprire la accesul la justiție.

Domnilor, eu cred că această reclamație administrativă nu este o interdicție, ci una din căile formale de promovare a acțiunii respective.

Vă mulțumesc și eu cred că trebuie votat.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule Dejeu. Aveți cuvântul.

Domnul Gavril Dejeu:

Îmi pare rău că trebuie să vă plictisesc probabil cu un exercițiu de logică juridică, în urma intervenției domnului Dinu. Nu este vorba numai despre semnificația gramaticală sau semantică a termenului de "acțiune", sau "cerere". Este o enormă diferență între ele. Acțiunea civilă, cum este definită în doctrina și în literatura juridică, este întreaga operațiune, pornind cu dreptul de a te adresa justiției și până când justiția se pronunță în tot acest evantai de probleme ale intervenției între cetățean și justiție se face în cursul acestei acțiuni. Cererea este momentul introductiv al unei acțiuni în justiție. Dar legea se referă la dreptul de a te adresa justiției, dreptul de a acționa, dreptul de a promova această acțiune în întregul ei. Și acest drept este interzis de către textul la care m-am referit eu.

A se spune ce cere domnul coleg este total inadmisibil. Adică cum, noi să dăm indicații justiției, când să admită și când să respingă o cerere? "Cererea va fi respinsă dacă....." Cum?! Nu este posibil. Noi, Legislativul, să spunem tribunalului: respingeți cererea, dacă nu îndeplinește cutare condiții. Ăsta este dreptul suveran al unei instanțe de judecată de a se pronunța asupra admisibilității sau respingerii unei acțiuni. Nu ne putem noi amesteca acolo. Ar însemna deteriorarea raporturilor dintre puteri.

Deci, rog să se rețină și aș ruga să-și spună cuvântul și inițiatorul și comisia că aici este problema încălcării unui drept elementar de acces al cetățeanului la justiție printr-o barieră administrativă, care nu este admisibilă.

Domnul Ion Dinu:

N-am ce face. Am dreptul la replică!

Domnul Marțian Dan:

Da, domnule Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Să mă iertați că vă reamintesc. Se spunea: "Gramatici certant" și "Juristi certant".

Eu stărui pe idee și acum n-am la mine, la indemână procedura civilă. Făgăduiesc că mă voi duce după aceasta procedură și v-o aduc. Nicăieri în procedura civilă nu găsiți cuvântul: "Acțiunea se introduce ...", "Acțiunea va fi primită...", "Acțiunea va fi admisă ...", "Acțiunea va fi respinsă ...". Găsiți numai cuvântul "cererea". Asta o s-o demonstrez fără posibilitate de îndoială.

Și atunci, dacă e să fim foarte exigenți, ar trebui chiar la alin.2, "Termenul pentru introducererea cererii" nu "acțiunii", că acțiunea nu se introduce. Acțiunea v-am spus ce este: reflectarea dreptului, suportul, reazemul, garanția că nu faci un abuz. Ai dreptul, ai acțiunea; și mijlocul legal este cererea.

Deci, cer acum ca și la alin.2 cuvântul "acțiune" să se modifice, introducându-se "cererea" și la alin.3: "Cererea nu va fi admisă dacă nu se face dovada introducerii reclamației în termen".

Încă o dată spun: eu stimez opinia domnului Dejeu, dar asta nu înseamnă că mă obligă pe mine, ca și pe fiecare dintre dumneavoastră, să nu avem părere. Câte minți, atâtea sensuri, și câte sensuri, atâtea păreri. Părerea mea este că trebuie rectificat și la alin.2 și la alin.3. Juristi certant.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Rog acum punctul de vedere al comisiei și al inițiatorului. Sunt deci două soluții: cea pe care o sugerează domnul deputat Dejeu, constând în suprimarea în întregul lui, alin.3, și a doua propunere, a domnului Dinu, care optează pentru menținerea alineatului cu două modificări: "acțiunea" să fie înlocuită cu "cererea" și primită cu formula "admisă".

Domnul Ioan Bivolaru:

Parafrazându-l pe colegul Dinu, aș spune, fără să spun că "Câți avocați, atâtea păreri".

Domnul Marțian Dan:

Asta încă nu e rău. E o formulă mai .... Se zice că sunt doi juriști și trei păreri.

Domnul Ioan Bivolaru:

Mai rău ...

Părerea comisiei este ca textul să rămână integral cum deja este votat de Cameră. Poate doar termenul "acțiunea" cu "cererea", o să rugăm inițiatorul să se pronunțe asupra acestui lucru.

Ce se întâmplă? Orice reclamație trebuie rezolvată în primul rând într-un cadru administrativ. În condițiile în care rezolvarea în cadrul administrativ nu se face sau nu dă câștig de cauză, sau reclamantul este nemulțumit, bineânțeles că urmează instanța. A introduce sau mai bine zis a scoate obligația de a trece prin rezolvarea administrativă întâi și a intra direct în instanță, este o regulă care poate fi admisă fără să încălcăm prevederile Constituției și nu este singurul caz. Avem exemple suficiente în care este o astfel de reglementare. Se încearcă sau se obligă, mai bine zis, întâi, la rezolvarea în administrativ, pentru că intenția de a intra direct pe instanță cu orice reclamație, cu orice nemulțumire, ar deveni o regulă generală. Acțiunea, deci, trebuie să se realizeze în urma demonstrării că s-a încercat pe cale administrativă să se rezolve ceva, pentru a nu scoate organele administrative din acest circuit. Deci, să nu fie luat acest text ca o restrângere a unui drept, ci este o obligație care trebuie respectată, care este impusă de societate și această obligație se pare că este destul de rezonabilă.

În consecință, comisia susține ca acest text să rămână în continuare.

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul? Doamna Maria Mașut.

Doamna Maria Mașut:

Domnilor deputați,

Această lege, fiind a telecomunicațiilor, vizează un anume domeniu specific, cum este calea ferată, cum sunt serviciile poștale și telecomunicațiile, care au înainte de procedura judiciară o procedură administrativă. Textul din lege a fost inspirat din Decretul nr.167/1958, care prevede procedura reclamației administrative și termene reduse, adică derogatorii de la dreptul civil general.

Din această cauză veți observa că și în alin.2 al art.56 există un termen de excepție.

Ideea noastră a fost pentru operativitatea soluționării cererii și pentru readucerea la situația normală a serviciului de telecomunicații, de a se face totul în mod operativ, adică atât soluționarea pe calea administrativă a reclamației, cât și acționarea condiționată de soluționarea reclamației administrative.

În această situație, am introdus în text prevederea alin.3 ca o sancțiune pentru cel care nu și-a îndeplinit atribuțiunea administrativă. Sigur că din punct de vedere al Constituției sunt de acord cu juriștii Camerei, că pare la prima vedere o interdicție.

Aș completa textul cu sugestia domnului deputat Dinu, înlocuind "acțiunea" cu "cererea" și aș menține punctul de vedere al comisiei.

Dacă dumneavoastră găsiți altă soluție, v-am spus care este ideea noastră. Deci, pe această idee, dacă găsiți o altă formulare, noi o acceptăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Am ascultat și punctul de vedere al...

Domnul Grigorie. Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Alexandru Grigorie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest text de lege suscită într-adevăr discuții și mai ales în rândul domnilor deputați juriști. Explicațiile pe care au încercat să le dea sunt suficiente pentru a trage o anumită concluzie.

În literatura juridică se folosește foarte des termenul de "acțiuni în justiție". Acesta este un termen general.

Când este vorba de a chema pe cineva în judecată, termenul adecvat este "cerere de chemare în judecată. Și atunci, explicația corectă este aceea că noțiunea de acțiune" trebuie înlocuită cu noțiunea de cerere. Și această modificare trebuie s-o suporte și alin.2 de la art.56, în care se spune "termenul pentru introducerea acțiunii..."; "termenul pentru introducerea cererii", pentru că se referă la un act concret, legat de o anumită încălcare a legii, în raporturile dintre două părți. Dar acum, referindu-mă la alin.3: "Acțiunea nu va fi primită dacă nu se face dovada introducerii reclamației în termen". Dintr-o dată, ne putem da seama că este vorba de o imixtiune de puteri. Nu se poate ca printr-un text de lege, așa cum este Legea comunicațiilor, să i se dea o dispoziție instanței de judecată, care are puterea ei. Este o plenitudine de jurisdicție. Cel care, potrivit legii, are dreptul să aprecieze dacă o cerere este introdusă sau nu în termen, este numai autoritatea de judecată, deci numai judecătorul sau magistratul. A fixa noi o asemenea obligație judecătorului, repet, este un abuz de putere. Și atunci, textul de lege, alin.2, este acoperitor pe cale de soluționare administrativă a acelei proceduri. Dar, de vreme ce acea procedură pe cale administrativă este rezolvată, acum nu putem noi s-o întindem și să-i spunem și judecătorului ce să facă. Pentru că introducerea în termen sau nu în termen a unei cereri se rezolvă de către judecător, în condițiile prevăzute de lege, cu procedura prevăzută de Codul de procedură civilă .

Repet: a menține acest text de lege înseamnă a ne amesteca, a intra în atribuțiile unei alte puteri, ceea ce este inadmisibil.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. În legătură cu textul acestui alin.3, domnul deputat Dejeu a cerut suprimarea acestui alineat. Alți vorbitori s-au pronunțat pentru menținerea lui; înlocuit cuvântul "acțiunea" cu "cererea". Și evident că....

Domnul Ion Dinu (din sală):

Și la alin.2....

Domnul Marțian Dan:

Bun. O să discutăm treaba aceea, pentru că este, se pare, un consens destul de larg în ceea ce privește alin.2, partea de început, "Termenul pentru introducerea acțiunii ..." avem noi în textul adoptat și se propune înlocuirea "acțiunii" cu cuvântul "cererii".

În această privință, de amendare a termenului, a noțiunii, a sensului etc. există consens în legătură cu alineatul 2.

În legațură cu alineatul 2 însă, opiniile continuă să fie mai departe împărțite. Mai sunt din partea inițiatorului sau din partea comisiei anumite precizări de făcut înainte de a supune votului? Nu.

Doamnelor și domnilor,

Vă supun propunerea de eliminare a alineatului 3, pentru care a pledat domnul deputat Dejeu, și de asemenea ultima intervenție a domnului procuror Alexandru Grigorie, care a mers tot pe linia care dă gândire și judecată lucrurilor, pe care a prezentat-o în fața noastră domnul deputat Gavril Dejeu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Deci, majoritatea celor prezenți s-au pronunțat pentru eliminarea alineatului 3.

Acum revenim la alineatul 2 și sugestia domnului deputat Ion Dinu de înlocuire a cuvântului "acțiunii" cu "cererii", care a întrunit și adeziunile inițiatorului și altor vorbitori, v-o supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat această amendare. Este evident că articolul 56 a suferit două modificări și vi-l supun votului, așa cum rezultă el în urma amendamentului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat.

Acum trecem la discutarea art.63. Noi am purtat un număr de discuții pe marginea lui joia trecută și comisia a propus anumite soluții pentru acest articol. Rog din partea comisiei să ne prezinte sugestiile pe care le are în urma examinării diferitelor aspecte referitoare la acest articol.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Articolul 63, care are deja 3 alineate, a suscitat interesul și în urma discuțiilor s-a hotărât întoarcerea la comisie pentru revederea unor puncte de vedere.

În urma discuțiilor de ieri s-a găsit o formulă de compromis, s-au lămurit unele lucruri de principiu, credem noi că mai bine, și s-a reașezat articolul 63 care din 3 alineate, acum va avea 4, introducându-se o nouă teză la alineatul 4, considerându-se că este absolut necesară.

În primul alineat, textul este cel care este publicat în acest document primit de dumneavoastră la casete, și anume: "Licențele pentru rețelele operatorilor publici care furnizează serviciile de telecomunicații de bază, se eliberează regiilor autonome în cauză în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Aceste licențe se vor acorda prin încredințare directă, fără plata taxelor prevăzute în Anexa nr. 1, și pe o perioadă de 5 ani prin derogare de la prevederile art.11. Acest alineat conține mai multe teze care doresc să reglementeze această acordare a licențelor pentru operatorii publici care furnizează serviciile de telecomuncații de bază și se stipulează în acest alineat cu claritate că licențele se vor acorda prin încredințare directă. În textul inițial, textul era mai ambiguu, se face precizarea că există o facilitate, în cazul acesta acordat regiilor pentru perioada respectivă de 5 ani, de a nu plăti taxele respective, pentru a menține la cote mai reduse aceste taxe în ce privește serviciile de telecomunicații oferite de către acești agenți, respectiv regiile autonome în cauză. Este primul alineat, după aceea celelalte alineate, dacă considerați, le discutăm ...

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă rog să ni le prezentați, ca să ne putem forma o imagine de ansamblu asupra art.63 și, după aceea, sigur că pe alineate vom examina, dar colegii trebuie să fie puși în temă cu acest articol în integralitatea lui.

Domnul Ioan Bivolaru:

Alineatul 2, de fapt, preia teza, nu are nici o modificare, decât o reașezare structurală. Teza este preluată integral, și anume că în cazul în care regiile autonome care fac obiectul prevederilor alineatului 1, adică care au aceste servicii, dacă acestea se restructurează în societăți comerciale cu capital majoritar de stat, în acest caz, licențele eliberate sunt transmisibile noilor societăți. Este vorba de acele licențe care s-au acordat pe o perioadă de 5 ani, în primul alineat.

La art.63 alin.3, textul rămâne nemodificat. Se introduce un alineat 4 prin care se cere ca licențele și autorizațiile eliberate anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi reînnoite, în condițiile acestei legi, de către autoritatea de reglementare în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii. Această prevedere era scăpată și trebuia să existe o reglementare pentru cazul când aceste licențe și autorizații deja au fost eliberate până la apariția legii respective și s-a convenit că această reglementare își are sediul în acest articol.

Aceasta este propunerea comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, ați ascultat deci, alineatul 1 este reformulat, alineatul 2 este un alineat nou și el sună: "În cazul în care regii autonome care fac obiectul prevederilor alineastului 1 se restructurează în societăți comerciale cu capital majoritar de stat, licențele eliberate sunt transmisibile noilor societăți".

Alineatul 2 din text, pe care îl aveți dumneavoastră în raport, devine alineatul 3 cu textul în redactarea pe care o conține proiectul. Iar în ceea ce privește alineatul 3 el devine alin.4, cu o anumită intervenție în redactarea lui, sunând: "Licențele și autorizațiile eliberate anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi reînnoite, în condițiile legii de către autoritatea de reglementare, în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii".

Aceasta este deci structurarea articolului 63.

Domnule deputat Dinu vă rog acum să interveniți, dacă aveți observații.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți ,

Stimați colegi,

Modificarea constă în faptul că teza ultimă din articolul 63, care figura în proiect, a devenit și prin modificare alineatul 2. Se spune așa:"În cazul în care regiile autonome care fac obiectul prevederilor alineatului 1 se restructurează în societăți comerciale cu capital majoritar de stat, licențele eliberate sunt transmibile noilor societăți". Remarc un lucru. S-a preluat teza ultimă , cum spuneam, din art.1, dar s-a eliminat textul numai după modificarea corespunzătoare a prevederilor din licențe. Eu socot că textul acesta, condițional era un text binevenit. Îmi pare rău că nu este domnul procuror... A da, domnul procuror Grigorie este atent.

Deci, cu ocazia restructurării ca alcătuire făcându-se în teza ultimă din alin. 1 alin. 2, s-a eliberat din textul inițial exprimarea "numai după după modificarea corespunzătoare a prevederilor din licență". Condiționarea aceasta este binevenită, pentru că în situația în care este vorba de regii autonome care fac obiectul prevederilor se restructurează, licențele sunt transmisibile, dar cu condiția ca să facă modificările corespunzătoare în licențe. Deci, textul care s-a eliminat este o apreciere subiectivă, este adevărat, era un text necesar.

Vă rog să apreciați, dacă nu este bine să-l reintroducem la sfârșitul alineatului 2, așa cum a fost propus de comisie.

Domnul Marțian Dan:

Da. Dacă mai dorește cineva? Domnul deputat Francisc Tobă.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Cred că observația făcută de domnul coleg, distinsul nostru coleg, de fapt o regăsim în textul alineatului 4, unde se specifică: "aceste licențe vor fi reînnoite în condițiile legii". Este valabil și pentru regiile autonome și pentru cele care devin cu capital majoritar... Deci, toate licențele, inclusiv acestea, vor fi reînnoite în condițiile legii, ceea ce înseamnă că și condițiile de licență vor fi actualizate, să spun așa.

Domnul Marțian Dan:

Da. Dacă sunt alte observații în legătură cu acest articol.

Inițiatorul? Vă rog, comunicați-ne opinia. Domnul consilier Ion Matei are cuvântul.

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați, suntem de acord cu opinia domnului deputat Tobă. Considerăm că este superfluu să menționăm după modificarea corespunzătoare. Sigur că va fi o modificare corespunzătoare la această transmisibilitate. Se schimbă numele titularului: din ROMTELECOM-RA, cum era, vine ROMTELECOM-SA, dar asta nu înseamnă că se vor schimba condițiile de bază ale licenței și asta oricum nu trebuie schimbate. Deci, este superfluă și reînnoirea licenței dă dreptul să se schimbe ceea ce trebuie să se schimbe, nu mai mult.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor deputați, am să vă citesc textul alineatului 1 al art.63 în privința căruia am să vă rog să vă pronunțați. "Licențele pentru rețelele operatorilor publici care furnizează serviciul de telecomunciații de bază se eliberează regiilor autonome în cauză în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aceste licențe se vor acorda prin încredințarea directă, fără plata taxelor prevăzute în Anexa nr. 1, și pe o perioadă de 5 ani, prin derogarea de la prevederile art. 11". Aceasta este redactarea alineatului 1.

V-o supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A întrunit unanimitate de voturi și a fost adoptat.

Alin.2 preia teza a doua cum figura alin.1 și are următorul text: "În cazul în care regiile autonome care fac obiectul prevederilor alineatului 1 se restructurează în societăți comerciale cu capital majoritar de stat, licențele eliberate sunt transmisibile noilor societăți". Aici a fost propunerea domnului Dinu, eventual de a prelua o parte din teza a doua de la alin.1, ați ascultat și intervenția domnului deputat Tobă și corelarea pe care a cerut s-o facem în legătură cu alineatul 4, și ultima intervenție din partea inițiatorului.

Vă supun votului dumneavoastră alin.2 al textului în redactarea pe care am citit-o puțin mai înainte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul alin.2 propus de către comisie și inițiator.

Alin.3 se propune să aibă textul alineatului 2 din proiect fără nici un fel de modificare. Îl aveți fiecare dintre dumneavoastră în fața ochilor, vă rog să vă pronunțați asupra lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi textul alin. 2. El devine alin. 3.

Și în fine, textul alin. 4 are următoarea redactare: "Licențele și autorizațiile eliberate anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi reînnoite în condițiile legii, de către autoritatea de reglementare, în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii".

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat și textul alin. 4.

Vă supun votului acum art.63 în ansamblu.

Inițiatorul sau domnul Grigore mai dorea.

Domnul Alexandru Grigorie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am crezut că data trecută s-au reluat în discuție două texte de lege. Și anume, este vorba de art.54, care spune că "Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz". Textul este incomplet, fiindcă elimină exprimarea "comite răspunderea materială" și atunci, ținând seama de ordinea crescândă a gravității faptelor, textul de lege ar trebui sa sune astfel: "Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară", care este forma cea mai ușoară de răspundere, "răspunderea materială", care este mai gravă, răspunderea civilă, răspunderea contravențională", care este și mai gravă, "sau penală, după caz". Deci, introducând ceea ce s-a omis și stabilind această gradație ne înscriem exact în dispozițiunile legale. Vă rog, dacă credeți să acest mod de a elabora acest text cu completarea respectivă, după care cu înăduința dumneavoastră voi reveni și la art.57.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deocamdată trebuie să finalizăm lucrurile legate de art.63.

Mai sunt alte observații în legătură cu art.63? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.63, așa cum rezultă el din propunerile însușite ale comisiei și initiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A întrunit unanimitate de voturi și a fost aprobat.

Vă propun acum să discutăm art. 64, după care vom reveni la problemele pe care le-a ridicat domnul procuror Grigorie.

Are cuvântul comisia, pentru că, în urma examinării problemelor legate de acest proiect de lege, sunt unele sugestii în legătură cu art. 64.

Domnul Bivolaru are cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

In art.64 se dorește să se reglementeze o teză, și anume liberalizarea în acest domeniu. Este stabilit în art.63, votat mai înainte de noi, că aceste licențe se acordă pentru o perioadă de 5 ani. Deci, dreptul de exclusivitate cade în sarcina acestor regii sau eventual, dacă se transformă în societăți comerciale, mai departe, pentru o perioadă de 5 ani.

Dorim totuși să încercăm, pe baza unor reglementări primite în unele acorduri la care deja România este parte, în acest interval de 5 ani să realizăm o liberalizare în acest domeniu. Și s-a căzut de acord, în acest interval, liberalizarea să înceapă cu furnizarea de servicii de telecomunicații în mediul rural.

Acest art.64 alin.1 reglementează o astfel de teză care are următorul conținut, și rugămintea este să urmăriți dacă sunteți amabili, că față de ceea ce vi s-a transmis la casetă există o propunere de modificare și a acestui text, pentru că există acolo în text o repetare: "Pe perioada păstrării drepturilor exclusive rezervate pentru furnizarea serviciilor de telecomunicații de bază, acestea se pot liberaliza numai pentru mediul, rural în condițiile legii". Acesta este textul pe care comisia, astăzi, vi-l propune.

Repet textul: "Pe perioada păstrării drepturilor exclusive rezervate pentru furnizarea serviciilor de telecomunciații de bază, acestea se pot liberaliza numai pentru mediul rural în condițiile legii".

Domnul Marțian Dan:

Domnule dputat, vă rog să aduceți la cunoștință faptul că propuneți ca acest articol să aibă două alineate și să ne prezentați lucrurile legate și de alineatul 2 al articolului pe care îl discutăm, da? Acum, ca să ne putem forma o imagine despre art. 64.

Domnul Ioan Bivolaru:

Al doilea alineat, aveți dreptate, domnule președinte, și vă rog să fiu scuzat, pentru că în lista respectivă nu este menționat alineatul 2 decât ca text.

Al doilea alineat este următorul: "Atribuirea licențelor pentru astfel de operatori de rețele și furnizori de servicii se va efectua pe bază de licitație". Deci, această liberalizare, bineînțeles se va face în condițiile de liciație, nu de atribuire directă de licitație a licențelor.

Domnul Marțian Dan:

Da, doamnelor și domnilor deputați, chestiunea este următoarea. Articolul 64 are la noi un singur alineat. Comisia ne propune o reformulare a alineatului 1 și domnul deputat Bivolaru v-a prezentat și după aceea domnul Bivolaru propune un alineat 2, pentru că aici este teza a doua, este la punctul 10 în raportul supllimentar. Vă rog, domnule Bivolaru prezentați și alineatul 2 ca sa poată forma colegii noștri o imagine generală despre acest articol și după aceea vedem care sunt eventualele observații, sugestii în legătură cu el.

Aveți cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Deci, în legătura cu teza de atribuire a licențelor pentru astfel de rețele pe bază de licitație, se continuă în alineatul 2 de fapt, al acestui articol la poziția 10 că licențele acestea vor fi limitate în prima variantă sau în prima parte a acestei liberalizări. La punctul a) "numai pentru localități rurale sau puncte izolate în care serviciile de telecomunicații de bază lipsesc sau sunt necorespunzătoare", și la punctul b) al alineatului, "numai pentru perioada în care se păstrează drepturile exclusive rezervate". Este vorba de drepturile exclusive ale regiilor sau ale societăților eventual, care iau naștere pe baza restructurării acestor regii. Este o dorință de a intra în această zonă de atragere a investitorilor, în această perioadă de 5 ani, în zona serviciilor de telecomunciații.

Domnul Marțian Dan:

Da, și vă mai propun eu o sugestie. Aveți partea finală, "aceste licențe pot fi reînnoite în condițiile prezentei legi," să devină alin.3, nu poate fi teză cum este aici, și să suprimăm cuvântul, particula "aceste" și să spunem: " licențele pot fi reînnoite în condițiile prezentei legi", și să devină alineatul 3. Asta este pentru a respecta tehnica legislativă, da? Cu suprimarea cuvântului "aceste" și punem la forma articulată : "licențele pot fi reînnoite în condițiile prezentei legi", va fi alineat 3.

Domnule Dinu, aveți cuvântul.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Să știți că este o modificare structurală și cu angajarea unor consecințe, de aceea permiteți-mi să arăt. Dacă în textul care a trecut pe la Senat, și care era corespunzător inițiativei Guvernului, s-a adoptat art.64, în Camera Deputaților, datorită strădaniei comisiei, să vină cu o restrcturare. De unde în art.64, care avea numai un alineat, și acum va avea 2 alineate, se vorbea de concesionare, și noi știm ce înseamnă concesionare, în art.64, în propunerea comisiei, se vorbește de a liberaliza, ori a concesiona este un termen care limitează o anume activitate din punct de vedere juridic. Noțiunea de a liberaliza este cu mult mai largă. Liberalizez și în cadrul concesiunii și în cadrul altor activități.

Cu alte cuvinte, pe de o parte se lărgește posibilitatea de a se acorda furnizarea unor astfel de serviciu prin liberalizare, ceea ce nu este rău, iar pe de altă parte se modifică din nou textul care a trecut prin Senat și care vorbea și de "rețele aferente", și eu cred că aceste rețele aferente sunt necesare, nu știu inițiatorul dacă s-a gândit la utilitatea adăugirii și a "rețelelor aferente", după aceea prevederea "locală sau zonală, în condițiile legii" este modificată cu exprimarea "numai pentru mediul rural".

Deci, avem pe de o parte "extindere prin liberalizare", avem pe de altă parte o "diminuare prin înlăturarea rețelelor aferente" și avem pe de altă parte o și mai marcată diminuare prin limitarea la "mediul rural" în condițiile legii.

Nu putem să limităm numai la mediul rural, pentru că furnizarea acestor servicii de telecomunicații, mai ales, privește mediul urban. Pe de o parte.

Pe de altă parte, vedeți dumneavoastră, în textul care s-a propus de initiator, și eu nu speculez exprimarea domniilor lor, se vorbește la art.64 despre "drepturile exclusive rezervate pentru furnizarea serviciilor de comunicații... Se poate liberaliza, frunizarea dumneavoastră de servicii, numai pentru "mediul rural în condițiile legii".

La alineatul 2 mai apare, în afară de "localități rurale", despre care v-am vorbit, și "puncte izolate". Deci, dacă la alineatul 1 limitează la localități rurale în alineatul 2, aceeași comisie adaugă sau "puncte izolate". Dacă are în vedere și punctele acesteia izolate, atunci neîndoielnic alineatul 1 trebuie să sune în exprimarea aceleași comisii, așa, adică astfel de servicii pentru autoritățile rurale sau puncte izolate, să cădem de acord. Eu stărui însă să observați că textul venit de la Senat, la inițiativa Guvernului, era un text care angaja posibilitatea de activități mai largi, chit că dincolo se spune liberalizare. Concesionarea în condițiile respective ale legii nu apare ca ceva care să fie neconvenabil. Eu cred că, dimpotrivă, textul care a trecut prin Senat este un text mai convenabil, pentru că dacă este adevărat că restrânge, pe de altă parte lărgește, lăsând aplicabilitatea în zonal și în local.

Vă rog sa binevoiți asă observați toate aceste observații pe care mi-am îngăduit să le fac.

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte observații?

Atunci, rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu elementele pe care le-a evocat în fața noastră domnul deputat Dinu.

Domnul consilier Ion Matei are cuvântul.

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să încep prin a face referire la un document pe care dumneavoastră probabil că îl cunoașteti foarte bine și se cheamă Strategia națională de pregătire a aderării la Uniunea Europeană.

Nu este cazul să vă reamintesc că acest document a întrunit adeziunea largă a unor formațiuni politice, a Guvernului, a Președinției și a fost adoptat ca atare și este parte a Acordului României de asociere la Uniunea Europeană.

Am să vă citez o frază din segmentul care se numește "Strategia de pregătire a aderării la Uniunea Europeană în sectorul de poștă și telecomunicații" și care este parte integrantă a acelei strategii naționale, deci adoptată de Guvern. Printre măsurile care sunt afișate în acest document că au fost propuse se spune: "în plus s-a prevăzut, pentru piața națională, introducerea unor măsuri de liberalizare a serviciilor și rețelelor telefonice publice în mediul rural și alte zone slab deservite. Aceasta va permite atât diversificarea resurselor de susținere a dezvoltării rețelei telefonice, cât și acumularea unui minim de experiență practică privind viitorul mediu concurențial". Textul care, este adevărat, a trecut pe la Senat , prevede concesionarea, dar concesionarea este un simplu transfer de monopol, nu implică concurența. Concesionăm anumite zone cuiva. Și cum? Prin Uniunea Europeană în sectorul de poștă și telecomunicații și care este parte integrantă a acelei strategii naționale. Deci, "... adoptată de Guvern".

Printre măsurile care sunt afișate în acest document, că au fost propuse, se spune: "În plus, s-a prevăzut pentru piața națională, introducerea unor măsuri de liberalizare a serviciilor și rețelelor telefonice publice în mediul rural și în alte zone slab deservite. Aceasta va permite atât diversificarea resurselor de susținere a dezvoltării rețelei telefonice, cât și acumularea unui minim de experiență practică privind viitorul mediu concurențial".

Textul care, este adevărat, a trecut pe la Senat, prevede "concesionare", dar concesionarea este un simplu transfer de monopol. Nu implică concurența. Concesionăm anumite zone cuiva și cum? Prin excluderea ROMTELECOM-ului din acele zone?

Pe de o parte, i-am dat drepturi exclusive, rezervate, pentru serviciul telefonic, pe de altă parte, la arbitrariul autorității de reglementare, subminez aceste drepturi exclusive prin concesionare.

Este o inconsecvență. Atunci, termenul care este cel mai potrivit și care este în acord cu strategia națională, care face parte integrantă din acordul nostru de asociere la Uniunea Europeană este cel de "liberalizare". Este termenul folosit de directivele Uniunii Europene, care sunt, cum să spun, linii directoare pentru legislația țărilor care vor să..., care sunt membre ale Uniunii, sau vor să devină membre ale Uniunii.

Deci, este clar că termenul de "liberalizare" este cel adecvat.

Mai departe. De ce numai în mediul rural? Dacă am da monopolul pe 5 ani ROMTELECOM-ului, și am dat acest termen de grație ca să devină o companie, dintr-o regie autonomă să devină o companie de telecomunicații, competitivă, păi nu-l mai subminăm în urban, îl lăsăm să-și dezvolte rețeaua. În schimb, este clar că el nu-și poate susține cu fondurile actuale universalitatea serviciului și sunt zone din rural în care nu poate investi. Liberalizăm în mediul rural și atragem astfel potențiali operatori, care vor voi să investească în România cu adevărat și să aibă aici o bază de discuție, când se va liberaliza serviciul telefonic și să se poată extinde, deci, vrem să-i atragem în zonele în care ne doare și în care nu putem să facem serviciul telefonic, deci, numai în mediul rural. Trebuie să fim consecvenți cu exclusivitatea drepturilor rezervate, dacă le-am acordat pe termen de 5 ani, atunci să fim consecvenți și să-i lăsăm aceste drepturi exclusive pe termen de 5 ani.

Referitor la "puncte izolate", noi am crezut că mediul rural acoperă îndeobște localități ale acestui mediu, că sunt comune, sate și așa mai departe și eventuale puncte izolate, pe care este greu să le introducem la mediul urban, dacă împărțim în mediul rural și în mediul urban tot ce poate fi numit domeniul unei țări și aceste puncte izolate sunt cu duiumul pe cuprinsul țarii, sunt cabane, sunt hoteluri, sunt I.A.S.-uri, sunt... mă iertați, nu știu, alte instituții izolate, răspândite pe teritoriul țării și acestea sunt în suferință cu serviciul telefonic, și ele pot fi înglobate în acești noi operatori de telecomunicații.

Relativ la rețele și faptul că am fi omis liberalizarea rețelelor, păi teza a doua de la alin. 1 spune clar: "... Atribuirea licențelor pentru astfel de operatori de rețele și furnizori de servicii se va efectua pe bază de licitație". Deci, eu le dau dreptul, pe bază de licitație, noilor operatori din mediul rural să-și construiască rețele, deci să devină operatori de rețele și să furnizeze serviciul telefonic. Nu-i împiedică nimeni... Ideea pe care o urmărim este ca ei să investească, să construiască aceste rețele și să furnizeze serviciul telefonic acolo, unde, deocamdată, compania națională nu poate susține dezvoltarea.

Cred că am acoperit toate aspectele și vă rugăm să luați în considerare textul așa cum l-am propus și l-am pus de acord cu Comisia de industrii și servicii și, în final, aș vrea să spunem că suntem perfect de acord cu ultima modificare pe care a anunțat-o domnul deputat Bivolaru, în prima teză a alin. 1, pentru a evita acea supărătoare repetare.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat deci, punctul de vedere al inițiatorului.

Dacă comisia mai are ceva de spus?

Domnul deputat Bivolaru...

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Această teză, care, într-un fel l-a supărat pe colegul Dinu, trebuie luată în sensul pozitiv, și anume, că noi am hotărât față de varianta Senatului să depășim concesionarea și să intrăm exact în reglementările respectivei... a tratatului respectiv, care este făcut... directivele acestea ale Uniunii Europene, cu "liberalizarea în zona rurală, mai slab dezvoltată din punct de vedere al rețelelor de telecomunicații". Textual am preluat această teză din aceste reglementări și le-am tradus în lege. Nu cred că ni se poate face o imputație, mai ales că aseară aici se discuta cu totul altceva și se făceau alte imputații Guvernului, că este rezervat, că nu are inițiative în liberalizare și așa mai departe.

Comisia roagă foarte mult să acceptați aceste teze, care sunt conforme cu aceste reglementări europene, cred eu...

Domnul Marțian Dan:

Da.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat, deci, opiniile și câteva considerente de susținere a textelor propuse pentru art. 64.

Va fi deci un articol care va a vea 3 alineate. Alineatul 1 va suna astfel: "Pe perioada păstrării drepturilor exclusive rezervate pentru furnizarea serviciilor de telecomunicații de bază, acestea se pot liberaliza numai pentru mediul rural, în condițiile legii. Atribuirea licențelor pentru astfel de operatori de rețele și furnizori de servicii se va efectua pe bază de licitație". Supun votului dumneavoastră această redactare a art. 64 alin. 1.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul alin. 1.

Textul alin. 2 sună astfel: "Licențele care fac obiectul alin. 1 vor fi limitate:

a) Numai pentru localități rurale sau puncte izolate, în care servicii de telecomunicații de bază lipsesc sau sunt necorespunzătoare"

b) Numai pe perioada în care se păstrează drepturi exclusive rezervate".

Aceasta este redactarea propusă pentru textul alin. 2.

Supun votului dumneavoastră această redactare, acest text.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat și textul alin. 2.

Textul alin. 3 se propune să sune astfel: "Licențele pot fi reînnoite în condițiile prezentei legi".

Cine este pentru, vă rog, pentru adoptarea textului alin. 3? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul alin. 3.

Supun votului dumneavoastră art. 64 în ansamblu.

Cine este pentru, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul art. 64.

Trecem la art. 65. Doriți să interveniți în legătură cu el, da? Bun, dar deocamdată să terminăm... Nu-i nimic, să vedem...

Domnul deputat Tobă Francisc dorește să intervină în legătură cu textul art. 65.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Imi permit să propun, înaintea art. 65, pentru cursivitatea legii, un articol nou, care cred că reglementează o situație deosebită care este la ora actuală, și anume, faptul că există instituții care, în partaj, dețin proprietăți ale statului și cel care administrează proprietatea, cât și cel care vrea să utilizeze, de exemplu, ei ca operatori de telecomunicații, fiind agenți cu capital majoritar de stat, se ajunge în situația delicată ca ROMTELECOM să plătească, de exemplu, Direcției de drumuri sau RENEL-ului, amândoi fiind cu capital majoritar de stat, și să se ajungă la prețuri deosebit de mari, motiv pentru care eu aș propune un articol nou, și vă rog să-mi permiteți să-i dau citire: "Prin Hotărâre de Guvern sau acord interministerial, se vor stabili condiții specifice de folosire de către operatorii de telecomunicații a proprietății aparținând agenților economici cu capital de stat". Este vorba de stâlpi, de zona adiacentă a drumurilor naționale și așa mai departe.

Domnul Marțian Dan:

Deci, ați ascultat propunerea domnului deputat Francisc Tobă, și anume ca după art. 64 să se introducă un articol nou, având următoarea redactare: "Prin Hotărâre de Guvern sau acord interministerial, se vor stabili condiții specifice de folosire de către operatorii de telecomunicații a proprietății aparținând agenților economici cu capital de stat".

Vreau să ascultăm punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul consilier Ion Matei are cuvântul.

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Situația într-adevăr așa este. În momentul de față două regii autonome nu reușesc să se înțeleagă asupra unor taxe de utilizare a unor proprietăți ale statului și, practic, dezvoltarea Regiei ROMTELECOM poate fi sine die întârziată și anume: Administrația Națională a Drumurilor, care, prin lege, are drept de administrare a proprietății terenului într-o distanță de 6 m. de la axul drumului, nu dă voie ROMTELECOM-ului să îngroape fibra optică, atenție, la un metru și jumătate adâncime, deci, după ce a trecut de solul de un metru, fără plata unor taxe și pretinde pentru acest lucru niște taxe exorbitante. Aceste taxe s-ar răsfrânge în costuri, și, de fapt, în tarife și ROMTELECOM-ul încearcă să negocieze. Sunt două regii autonome. Negociază, și, de fapt, nu ajung la un acord.

Soluția pe care noi o solicităm este ca două ministere, dacă nu două ministere, Guvernul, să hotărască cum să se utilizeze în partaj această proprietate a statului și să aibă posibilitatea de a debloca procesul acesta de negociere.

Suntem de acord cu acest articol și vă mulțumim pentru înțelegere.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă dorește să intervină?

Domnul deputat Ioan Bivolaru are cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, nu suntem de acord ca aceste reglementări să se stabilească la o înțelegere. Nu înțelegem cine arbitrează această înțelegere - prin Hotărâre de Guvern, sau prin acord interministerial?

Deci, în primul rând, comisia propune ca aceste reglementări să fie stabilite strict prin Hotărâre de Guvern.

În rest, comisia este de acord cu textul.

Domnul Marțian Dan:

Eu înțeleg următorul lucru: dacă sunt două regii, care, mă rog, nu reușesc să se concilieze, atunci ministerele de care ele sunt legate, pot, printr-un acord interministerial, să rezolve acest diferend. Dacă nici acest lucru nu este posibil, rămâne instanța - Guvernul, Hotărârea de Guvern.

Din punctul acesta de vedere, formula pe care o propune domnul Tobă mi se pare mai elastică.

Dacă rămâne prin Hotărâre de Guvern, evident că, în aceste împrejurări, toate aceste lucruri vor trebui să constituie obiect de preocupare și de reglementare din partea Guvernului.

Dacă mai sunt alte elemente?

Domnul Ioan Bivolaru:

Rețelele de telecomunicații sunt extrem de complexe și aparțin multor instituții ale statului, nu este vorba că o să ajungem prea des la stabilirea unor acorduri între două ministere. Este bine, ca de la început, Guvernul să-și spună punctul de vedere, ca să rezolve problema de principiu pe global.

Domnul Marțian Dan:

Asta da, numai că, dacă acestea sunt numeroase, Guvernul va fi încărcat cu mai multe chestii de acest lucru și o rezolvare mai rapidă va fi amânată.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă aparent, la nivelul regiilor, unde acționar unic este statul, lucrurile sunt mai simple, textul din lege nu poate, după părerea mea să fie extins și la societățile comerciale. Din câte am înțeles, în economia textului este pusă și noțiunea aceasta, de "societăți comerciale".

Din sală:

Care au capital majoritar de stat...

Domnul Gheorghe Ana:

Păi, chiar dacă este vorba de capital majoritar de stat, înseamnă că acel majoritar...

Domnul Marțian Dan:

Nu este, domnule... Nu este vorba de capital majoritar aici. Se spune așa: "... aparținând agenților economici cu capital de stat".

Este clar că este în exclusivitate cu capital de stat.

Domnul Gheorghe Ana:

Sigur că da.

Domnul Marțian Dan:

Așa cum este formulat textul. Nu, cum este formulat textul de către... "... prin hotărâre de Guvern, sau acord interministerial se vor stabili condiții specifice de folosire de către operatorii de telecomunicații, a proprietății aparținând agenților economici cu capital de stat". Acesta este textul pe care l-a citit domnul Tobă.

Domnul Gheorghe Ana:

Dacă este așa, este acoperitor, fiindcă, implicit te referi la capitalul integral al statului. Deci, el este acționar unic, nu? La regii... fiindcă în zona societăților comerciale nu este același lucru.

Domnul Marțian Dan:

Da.

Mai sunt observații?

Inițiatorul dacă mai are de precizat ceva?

Deci, comisia, mai aveți observații? Nu mai aveți.

Eu am citit textul mai înainte, nu știu dacă este cazul... Ințeleg că comisia ar fi de acord cu următoarea redactare: "Prin Hotărâre de Guvern, se vor stabili condiții specifice de folosire de către operatorii de telecomunicații a proprietății aparținând agenților economici cu capital de stat". Se elimină, deci, față de textul propus de domnul deputat Francisc Tobă, următorul segment: "... sau acord interministerial". Deci, "...prin Hotărâre de Guvern sau acord interministerial se vor stabili..." Segmentul acesta "... sau acord interministerial", domnul deputat Bivolaru propune să-l suprimăm. Inițiatorul, însă, aderă la punctul de vedere pe care-l exprimă textul redactat și înaintat de către domnul Francisc Tobă.

Vă rog acum pe dumneavoastră să vă pronunțați.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a cuvintelor: "... sau acord interministerial", din textul citit de domnul deputat Tobă.

Cine este pentru? Sunt 4 voturi pentru. Este clar, deci, că nu a întrunit majoritatea.

Supun votului dumneavoastră textul, așa cum l-a prezentat domnul deputat Francisc Tobă.

Cine este pentru aprobarea lui?

Impotrivă, vă rog? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat textul art. 641.

Trecem la art. 65. Dacă sunt observații în legătură cu el?

Domnul deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Intr-adevăr, Decretul 167 apare în 1958 și reglementează prescripția extinctivă, adică se stinge un drept la acțiune, prin trecerea timpului.

Dar, din 1958 și până astăzi, în 1996, sunt aproape 40 de ani, au mai venit și alte acte normative care se referă la prescripție și atunci întrebarea care o pun eu, și rog inițiatorul să aibă amabilitatea să reflecteze, dacă ne putem limita numai la Decretul 167/1958, sau putem adăuga și alte prevederi privind prescripția? "... și alte prevederi". Pentru că au survenit, neîndoielnic, dacă vreți pot să le înșir, că sunt o serie întreagă de norme de prescripție speciale - 167 era o dispoziție de ordin general, nu de ordin special.

Domnul Marțian Dan:

Deci...

Domnul Ion Dinu (din sală):

Deci, "... și alte prevederi privind prescripția extinctivă"!

Vă mulțumesc!

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Poate să scriem așa: "... dispoziții referitoare la prescripția dreptului la acțiune, din prezenta lege se întregesc cu prevederile Decretului nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă și alte prevederi în materie și se aplică în mod corespunzător". Da? Așa ar putea fi luat în considerare, sigur, deocamdată este chestiunea de a găsi formularea redacțională. Vom vedea dacă pe fond și pe conținut lucrurile sunt acceptabile sau nu.

Rog, în această privință, să-si prezinte opinia inițiatorul și comisia.

Doamna Maria Mașut.

Doamna Maria Mașut:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Suntem de acord cu această completare, pentru că noi am avut în intenție să precizăm existența prescripției extinctive, de aceea am invocat textul.

Nu ne opunem pentru completarea acestuia.

Domnul Marțian Dan:

Comisia? De acord.

Deci, după "... privind prescripția extinctivă" să adăugăm următorul text: "... și alte prevederi în materie și se aplică în mod corespunzător".

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare la art. 65.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat acest amendament.

Supun votului dumneavoastră art. 65, așa cum rezultă el în urma dezbaterilor.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem la discutarea art. 66. El are două alineate. În ceea ce privește conținutul și redactarea acestui articol, comisia nu a avut obiecții sau sugestii. Dacă dumneavoastră doriți să interveniți? Nu sunt doritori. Supun votului dumneavoastră alin. 1 al art. 66.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiului exprimat alin. 1.

Supun votului dumneavoastră alin. 2.

Cine este pentru, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul acestui alineat.

Trecem la Anexa nr. 1. Ea rămâne în forma pe care a adoptat-o și Senatul, cu excepția eliminării textului: "... valoarea textelor din prezenta anexă va putea fi modificată prin Hotărârea Guvernului, în funcție de evoluția indicelui prețurilor și tarifelor din economie". Aceasta este o precizare în partea finală a anexei, noi am transformat asta într-un alineat la art. 14 și, evident, că nu-și mai are rațiunea de a figura aici.

Dacă în afară de această observație și sugestie, pe care o conține raportul comisiei, mai sunt și alte observații în legătură cu Anexa 1? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră prima dată eliminarea textului din partea finală, pe care l-am citit mai înainte.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată.

Supun acum votului dumneavoastră celelalte poziții din anexă. Mai întreb, încă o dată, dacă sunt observații? Nu sunt. În consecință, am să supun votului dumneavoastră punctul 1, 2, 3, 4 și 5 din anexă: "... și tarifele aferente respectivelor poziții".

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată deci, Anexa nr. 1, cu unanimitatea voturilor exprimate.

În ceea ce privește Anexa nr. 2, avem unele propuneri în ceea ce privește textul. Bunăoară, la pct. 1, paranteza "... cu excepția rețelelor tip VSAD", se propune, mă rog, ca acest text din paranteză să fie suprimat.

La pct. 2 este o modificare: "... serviciile de telecomunicații liberalizate, destinate publicului" se propune să fie redactat, iar în ceea ce privește pct. 3, el rămâne nemodificat și se elimină și aici o precizare de genul celei care am avut-o la anexa anterioară, fiind reglementată în textul art. 30 alin. 3 nou, care l-a introdus comisia.

Acestea sunt observațiile. Da?

Dorește cineva să intervină în legătură cu Anexa nr. 2? Nu.

Atunci, vă rog să vă pronunțați asupra modificării de la pct. 1 și anume, suprimarea parantezei și textului inclus în paranteză.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

La pct. 2, aveți textul modificat de către comisie, prin raport.

Doriți să interveniți? Vă rog să poftiți la tribună atunci.

Domnul consilier Ion Matei are cuvântul.

Domnul Ion Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Imi cer scuze că suntem în dezacord cu comisia, dar noi am vrea să rămână textul care a fost aprobat la Senat. De ce? Pentru că se referă la servicii cu valoare adăugată.

În momentul de față, liberalizate pot să fie și serviciile de bază în mediul rural și pentru acelea se percep și alte taxe . Dacă punem sintagma "liberalizate" aici, vom avea un conflict cu Anexa 1, în care sunt taxe pentru serviciile de telecomunicații de bază, care, și acelea sunt liberalizate în mediul rural. Ideea este că serviciile cu valoare adăugată sunt altele decât cele de bază și, sigur că ele sunt liberalizate, dar "cu valoare adăugată" este sintagma potrivită pentru această clasă de servicii.

În consecință, vă rugăm să păstrăm așa cum era textul inițial - "servicii cu valoare adăugată destinate publicului".

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă dorește să ne prezinte rațiunile care au stat la baza propunerii pe care ne-a făcut-o? De acord cu punctul de vedere al inițiatorului? Bun. Atunci, vă supun votului pct. 2, în redactarea din anexă, însușită și de către Senat.

Cine este vă rog,pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul de la pct. 2.

La pct. 3 nu a avut nici un fel de sugestie sau obiecție din partea comisiei, vi-l supun votului așa cum figurează el în proiectul de lege.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Se propune eliminarea textului din partea finală, aveți această propunere în raport, rațiunile țin de faptul că această precizare este inclusă la art. 30 alin. 3, nou.

Supun votului propunerea comisiei, de eliminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată și această propunere.

Vă supun votului Anexa nr. 2, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și Anexa nr. 2 a fost aprobată.

Acum, domnul deputat Bivolaru mi-a spus că în ceea ce privește pct. 11 din raportul suplimentar, el nu mai este de actualitate?

Din partea comisiei:

A fost tranșat.

Domnul Marțian Dan:

Domnul procuror Alexandru Grigorie voia să ne prezinte o anumită opinie în legătură cu unul sau două articole, vă rog să interveniți acum și să vedem care este punctul de vedere al inițiatorului, apoi al comisiei.

Domnul Alexandru Grigorie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunderea juridică are mai multe forme: răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională și penală. În textul art. 54, s-a prevăzut: "Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz." S-a omis răspunderea materială, care este cea mai importantă măsură pe care poate să o ia un conducător față de salariați.

Al doilea aspect, ordinea de așezare a acestor răspunderi nu este cea corectă. Ea este gradată: "răspundere disciplinară, materială, civilă, contravențională (din câte cunoașteți, se ia și măsura arestării) sau penală, după caz". Acesta este textul pe care înțeleg să vi-l propun dumneavoastră.

Domnul Marțian Dan:

Rog comisia și inițiatorul, dacă au observații în legătură cu această problemă, să intervină.

Doamna consilieră Maria Mașut.

Doamna Maria Mașut:

Sigur că există răspundere materială și ea derivă din raporturile de muncă. Netrecând-o aici, nu înseamnă că ea nu există, pleacă din raporturile între salariați și agentul economic.

Dar nu deranjează dacă o punem, rămâne la aprecierea dumneavoastră.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Exprimarea de "răspundere civilă" include prin ea însăși "răspunderea materială". Deci, în clipa în care s-a prevăzut angajarea răspunderii civile, evident că se angajează și răspunderea materială. Într-un fapt penal, ai o "răspundere penală" și o "răspundere civilă", care este pe latura materială.

Deci textul, -cu toată considerația pe care o am pentru domnul Grigorie, așa cum a fost propus, fără cuvântul "materială", cuprinde această răspundere în exprimarea "răspunderea civilă".

Domnul Marțian Dan:

Comisia?

Domnul Ioan Bivolaru:

Rugămintea este, având în vedere, că nu sunt probleme de fond, ca textele votate să rămână așa cum sunt.

Domnul Marțian Dan:

Bine, rămâne atunci așa cum este textul.

Mai aveați, domnule Grigorie?

Domnul Alexandru Grigorie:

La art. 57. În toate legile speciale, formularea a fost în modul următor: "Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât potrivit legii penale să constituie infracțiuni", textul care s-a prezentat este următorul: "Constituie contravențiii, în măsura în care potrivit legii penale nu constituie infracțiuni, următoarele fapte". Textul acesta este criticabil și, așa cum am arătat, textele din celelalte legi speciale au conținut textul așa cum l-am prezentat inițial.

De ce? Pentru că una și aceeași faptă poate să fie apreciată de organul de la întreprindere ca o contravenție, iar dacă aceeași cauză ajunge la procuror, ea poate să constituie infracțiune. Aceasta este rațiunea pentru care, prin toate legile noastre speciale, s-a prevăzut formularea pe care v-am prezentat-o.

Să vă dau și un alt exemplu: săvârșirea infracțiunii "contrară bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice", acele fapte de huliganism; lucrătorul de poliție sau polițistul, când constată o asemenea faptă, ia imediat măsura reținerii aceluia care a săvârșit-o, el este trimis la instanță, se judecă și i se aplică 1-6 luni închisoare contravențională. Dacă procurorul apreciază că aceeași faptă este infracțiune, atunci el este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 din Codul Penal și ceea ce a executat acolo se scade din pedeapsa care i s-a aplicat.

Rugămintea noastră este ca, în funcție de toate legile pe care le-ați adoptat până acum, să se spună așa: "Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții - fiindcă altfel dau naștere la discuții - încât potrivit legii penale să constituie infracțiuni."

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Dacă în legătură cu această propunere pe care a formulat-o domnul procuror Grigorie, comisia și inițiatorul doresc să-și spună opinia?

Are cuvântul doamna Maria Mașut, în numele inițiatorului.

Doamna Maria Mașut:

Ne menținem formulara din text, pentru că ea răspunde intențiilor noastre, înșirăm care fapte constituie contravenții.

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu am vrea, pe această cale, să introducem o cutumă în Parlament, ca asemenea amendamente să vină pe un astfel de drum, trebuia să se discute ori cu comisia ori cu inițiatorul și dumnealor să ridice această problemă.

Deci, de acord cu inițiatorul.

Domnul Marțian Dan:

Aici este vorba de o formulare care trebuie să fie cât mai coerentă și mai conformă cu modul de tratare a acestor chestiuni și în alte legi, nu e o modificare care ar răsturna sensul.

Domnul Ion Dinu (din sală):

Și este binevenită propunerea domnului Grigorie!

Domnul Marțian Dan:

Iar faptul că se face aici, fără să se schimbe sensul, doar pentru ca redactarea să fie cât mai adecvată, nu cred că este un lucru care trebuie să ne surprindă atât de mult.

Dacă mai sunt și alte observații? Nu mai sunt.

Având în vedere pozițiile comisiei și inițiatorului, evident că nu am să pot supune votului dumneavoastră această părere și, în acest fel, am terminat discutarea proiectului de lege. Este, se pare, o lege organică și va trebui să o votăm în condiții de cvorum corespunzător pentru adoptarea unor astfel de legi, ceea ce nu cred eu că este o măsură exagerată de prudență, ci exprimă convergențele largi care s-au manifestat pe parcursul dezbaterii acestui proiect de lege.

Eu am să fac apel la liderii grupurilor parlamentare, să invite toți colegii în aulă, vom vedea dacă după pauză avem condiții să ne pronunțăm asupra legii în ansamblul ei, și dacă nu, evident că votul final urmează să aibă loc la o dată ulterioară, probabil de azi într-o săptămână.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 11 avril 2021, 12:22
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro