Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 14, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 14-05-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 14, 1996

4. Dezbaterea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale.  

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă ocupați locurile, continuăm lucrările Camerei Deputaților.

Vreau să vă reamintesc faptul că astăzi, la ora 16,00 fix, se va găsi la Camera Deputaților, pentru a se adresa plenului celor două Camere, președintele Poloniei, Aleksander Kwasniewski. În aceste împrejurări, noi va trebui să întrerupem lucrările noastre în jurul orei 15,15, cel târziu 15,20, trebuie făcute anumite aranjamente, luate măsuri pentru primirea în mod corespunzător a înaltului oaspete polonez.

În continuare, avem două alternative de lucru: să lucrăm neîntrerupt până la ora 15,15 sau, dacă dumneavoastră veți considera prea istovitoare această alternativă, putem face în jurul orei 13,50 o pauză de 10-15 minute, după care să continuăm până la ora 15,15-15,20, cel târziu. Care alternativă credeți că este mai dezirabilă?

Din sală:

Fără pauză!

Domnul Marțian Dan:

Atunci am să rog ca, împreună, să facem un efort să valorificăm cât mai bine timpul pe care îl avem la dispoziție. Adresez rugămintea exponenților grupurilor parlamentare să insiste pentru a-i invita pe toți colegii noștri la ora 16,00, să facem o primire corespunzătoare oaspetelui polonez, să participe la această parte finală a lucrărilor noastre de astăzi.

Vă propun, din rațiuni care țin de folosirea corespunzătoare a timpului, să trecem la examinarea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, iar problema referitoare la votul final asupra Legii telecomunicațiilor să o rezolvăm într-o ședință ulterioară. Dacă agreați acest lucru? (Cei prezenți sunt de acord.)

Fiind vorba de o propunere legislativă, îl rog pe domnul deputat Francisc Tobă, unul dintre cei care au semnat-o, să ne prezinte elementele de la care a pornit, sensul reglementărilor pe care le conține legea și să se refere la celelalte aspecte care prezintă interes pentru pătrunderea sensului acestei legi, a soluțiilor pe care le conține și să ne ofere și celelalte informații care sunt utile pentru o dezbatere cât mai în cunoștință de cauză a proiectului de lege.

După aceea, voi ruga Comisia pentru industrii și servicii, care a analizat în fond proiectul de lege, să ne comunice punctul de vedere la care a ajuns și rog grupurile parlamentare care doresc să participe la dezbaterea generală să notifice acest lucru, cu specificarea numelui celui care va vorbi la domnul secretar Konya Alexandru.

Domnule Tobă, aveți cuvântul!

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Necesitatea acestei inițiative legislative este determinată, pe de o parte, de prevederile art. 117 din Constituția României, potrivt căruia instituțiile din sistemul național de apărare se constituie și își desfășoară activitatea în baza unor legi organice și, pe de altă parte, de faptul că la ora actuală Serviciul de Telecomunicații Speciale funcționează în subordinea și coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Telecomunicațiile speciale fac parte din sistemele de comunicare prin fir, radio, medii optice sau alte medii electromagnetice destinate exclusiv asigurării legăturilor de telecomunicații clare sau cifrate,în țară și străinătate, pentru autoritățile statului român. De asemenea, telecomunicațiile speciale fac parte din categoria telecomunicațiilor de stat, prevăzute la pct. 1014 din Anexa Constituției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 76/8 mai 1993.

Serviciul de Telecomunicații Speciale trebuie să asigure, prin modul de organizare și funcționare, o protecție eficientă a rețelelor de administrare, cât și confidențialitatea comunicațiilor. Proiectul stipulează controlul Parlamentului României, prin comisia de specialitate, și coordonarea activității de către Cconsiliul Suprem de Apărare a Țării, care aprobă structura, efectivele și regulamentul de organizare și funcționare.

Îmi permit să vă rețin atenția în mod deosebit asupra prevederilor proiectului referitoare la faptul că penetrarea, întreruperea funcționării ori distrugerea rețelelor de telecomunicații speciale constituie atentante la siguranța națională.

În pofida faptului că proiectul de lege a fost înaintat Comisiei pentru industrii și servicii, doresc astăzi și acum să-mi exprim satisfacția și gratitudinea pentru modul colegial, dar exigent, cu care membrii comisiei au dezbătut inițiativa noastră.

Considerând că în activitatea fiecărui parlamentar inițiativa noastră constituie un moment de maturitate și profesionalism, având convingerea că împreună cu dumneavoastră, astăzi și aici, vom identifica soluțiile optime, vă rog, onorați colegi, să acceptați a vă supune analizei și deciziei inițiativa legislativă referitoare la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Rog acum, din partea Comisiei pentru industrii și servicii, să ni se prezinte punctul de vedere. Are cuvântul în acest sens domnul Mihail Părăluță, președintele comisiei amintite.

Domnul Mihail Părăluță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în fond pentru dezbaterea și avizarea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale. Având în vedere importanța strategică, deosebită a acestei inițiative legislative, comisia a solicitat opinia instituțiilor care intră în sfera de aplicare a acestei legi: Guvernul, Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Pază și Protecție, Serviciul de Telecomunicații Speciale. Pe această bază, comisia a examinat propunerile și amendamentele prezentate de aceste instituții, precum și avizele primite de la comisiile permanente sesizate.

În prezența inițiatorilor propunerii legislative și a autorilor amendamentelor prezentate, comisia a constatat că propunerea legislativă este necesară și oportună în această perioadă de tranziție.

Întrucât la majoritatea articolelor din textul inițial al propunerii legislative au fost prezentate amendamente în divergență din partea celor șapte instituții invitate, comisia a reușit să le armonizeze și să găsească formulări acceptabile pentru toți, astfel că inițiativa legislativă se prezintă într-o variantă nouă, acceptabilă pentru toate părțile implicate.

În aceste condiții, comisia a hotărât să se acorde aviz favorabil, cu amendamentele consemnate în anexă.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a da cuvântul vorbitorilor în cadrul dezbaterilor generale, vreau să vă aduc la cunoștință că la examinarea acestei propuneri legislative participă din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale, domnii Tiberiu Lopatiță, directorul serviciului, și Dan Florescu, consilier juridic.

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin, din partea Grupului parlamentar al PDSR, după aceea va urma domnul deputat Ioan Sântu.

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu rigurozitate și răbdare, colegii noștri au venit cu o inițiativă legislativă interesantă, pentru că se acoperă un segment legislativ și de restructurare a unui sector deosebit și de mare sensibilitate, redefinirea cadrului structural instituțional fiind chiar o necesitate.

Serviciile prestate prin telecomunicațiile speciale trebuie să fie caracterizate prin transparență și flexibilitate, pentru a nu mai chinui pe cineva cu îndoieli și insomnii. Adică, este de apreciat faptul că:

1. Se elimină orice suspiciune referitoare la obiectul de activitate, și prin controlul parlamentar se pot susține financiar strategiile de modernizare și compatibilizare cu telecomunicațiile publice.

2, Se reliefează importanța realizării unui organism clar definit prin lege, care asigură telecomunicațiile instituțiilor publice de mare importanță în orice situație, normală sau anormală, de funcționalitate a societății românești.

Răspunsurile date la necesitățile calității ofertei, prin atingerea altor nivele ale indicatorilor de performanță tehnici și economici în activitatea acestui tip de operator și în sensul protejării prin modulare-demodulare a utilizatorilor, nu pot fi decât de apreciat. Aceasta mă determină a recomanda de a urmări dezbaterile asupra acestei inițiative legislative demnă de apreciere.

Grupul parlamentar PDSR o sprijină.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Sântu, din partea Grupului parlamentar al PUNR, va urma după aceea domnul deputat Antal István.

Domnul Ioan Teodor Sântu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că din expunerea de motive a reieșit clar că ne aflăm în fața unei legi deosebit de necesare și că oportunitatea apariției ei nu ar trebui pusă în discuție.

În ultimii ani, s-au făcut o serie de speculații vizavi de structura și obiectul de activitate al acestei instituții. Apariția acestei legi și controlul parlamentar se constituie ca un pas firesc și necesar în procesul de exercitare a controlului societății civile asupra instituțiilor din sistemul național de apărare. Apreciem efortul colegilor noștri care au inițiat legea, lege pe care o considerăm bine structurată, menită să definească locul și rolul acestei instituții.

În consecință, Grupul parlamentar al PUNR susține acest proiect de lege și îl va vota.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Antal István, în numele Grupului parlamentar al UDMR.

Dacă și celelalte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbaterile generale, rugăm să ne facă cunoscut acest lucru.

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere faptul că propunerea legislativă inițială a fost amendată de nu mai puțin de șapte instituții, așa cum vi s-a prezentat în raport, după cum urmează: Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale, în urma amendamentelor prezentându-se la dezbateri acest proiect inițial, modificat în proporție de aproape 90% față de textul de la început, pe de o parte; pe de altă parte, că art. 2 al propunerii legislative inițiale a rămas nemodificat, enunțând că: "Activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale este controlată de Parlament, prin Comisiile pentru probleme de apărare, ordine publică și siguranță națională", ca membru al Comisiei pentru industrii și servicii, comisie care practic a corelat modificările prezentate de instituțiile menționate, ca un mediator - pentru că, conform art. 1: "Serviciul de Telecomunicații are structură militară și este parte componentă a sistemului național de apărare", aștept cu interes desfășurarea dezbaterilor generale, sperând că într-adevăr cei direct vizați, inclusiv comisia abilitată pentru control, au întocmit un material complet, care nu necesită multe modificări în plen.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nestor Călin, din partea Grupului parlamentar al PSDR.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Și noi suntem de acord cu toate aprecierile care s-au făcut la acest proiect de lege, dar îndrăznesc să ridic o problemă. O pun, desigur, în primul rând, în atenția inițiatorilor, și această problemă se referă la stema serviciului de Telecomunicații Speciale.

În alte legi, pe care noi le-am dat și pe care le-am votat, am creat interdicția că nimeni, nici partidele politice, nici în campania electorală, nici administrația publică nu are dreptul să folosească însemnele drapelului național, culorile, să le combine și, de asemenea, nu poate să vină cu elemente grafice din stema țării. Or, această interdicție, care deja cred că există ca instituție în legislația noastră, nu este respectată, după părerea mea, în sigla pe care și-a ales-o Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Din sală:

E armata!

Domnul Nestor Călin:

Nu e autoritate publică! Așa poate și administrația unui județ să vină cu elemente..., să ia jumătate din stema țării...

De altfel, chiar este o regulă în grafică: nu ai voie să folosești elemente care au existat deja.

(I se prezintă o altă siglă.)

Dacă este această siglă, e cu totul altceva, dar sigla inițială este cea pe care ne-ați prezentat-o dumneavoastră, aceasta rămâne să o discutăm, pentru că acum o vedem, dar eu zic că tot greșită este, pentru că ați pus culorile din drapel, interdicția tot nu ați respectat-o.

Domnilor,

Eu am publicat niște lucrări grafice în sute de mii de exemplare, se respectă cel puțin o regulă: să nu se repete, ca în caricaturile lui Ion Barbu din ziarul "Ziua", în caricatura de ieri, seamănă polițistul și cu cel de astăzi și va semăna și cu cel de mâine, de poimâine... Nu se procedează așa, creăm elemente de unicat, aceasta este prima cerință a graficii, și chiar la o siglă.

Vă rog să țineți seama și dumneavoastră, inițiatorul, de acest lucru.

Nu mă mai refer la alte aspecte din lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Marțian:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Vom vedea când ajungem la punctul respectiv.

Dacă inițiatorii mai au ceva de adăugat sau comisia. Nu mai au. În aceste imprejurări socotim că dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege s-au încheiat. Așa cum ați ascultat, comisia care a analizat în fond, respectiv Comisia pentru industrie și servicii a ajuns la concluzia că propunerea legislativă poate fi dezbătută cu luarea în considerare a amendamentelor pe care le-a formulat în raport.

Trecem la discutarea concretă a proiectului de lege. Prima dată va trebui să examinăm titlul. Comisia nu a avut obiecții sau sugestii în legătură cu titlul legii, îmbrățișând propunerea din inițiativa legislativă.

Sunt observații în ceea ce privește titlul acestui proiect de lege ? Nu sunt. Vi-l supun votului așa cum figurează el în propunerea legislativă.

Cine este,vă rog, pentru adoptare ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A întrunit unanimitatea voturilor exprimate în Cameră și a fost aprobat.

Cap.I se propune să poarte titlul "Dispoziții generale".

Dacă în legătură cu titlul cap.I sunt observații ? Nu sunt.

Vă supun votului, așa cum figurează el în propunerea legislativă.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat și titlul cap.I.

Trecem la examinarea art.1. El este format din 4 alineate.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol ? Nu sunt doritori.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 al art.1.

Cine este pentru adoptare ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin.1 al articolului cu același număr.

Domnul Barbu Pițigoi (din bancă):

Varianta comisiei ?

Domnul Marțian Dan:

Evident, varianta comisiei care conține o seamă de amendări în raport cu propunerea legislativă.

În ceea ce privește alin.2, de asemenea, comisia a intervenit serios în redactarea acestui text.

Dacă sunt observații în legătură cu acest alineat ? Nu sunt.

Vă supun votului textul alin.2, în varianta propusă de comisie.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat textul alin.2.

Dacă în legătură cu textul alin.3 dorește cineva ?

Domnul deputat Ștefan Cazimir și, după aceea, domnul Neculai Grigoraș.

Domnul Ștefan Cazimir:

Am impresia că s-a strecurat o greșeală, și anume, în rândul penultim prepoziția "prin" pare să figureze acolo în locul prepoziției "pentru". "acestea fiind exceptate de la regimul licențelor și autorizațiilor, prevăzut pentru telecomunicațiile publice" și nu "prin telecomunicațiile publice".

Domnul Marțian Dan:

Domnul Neculai Grigoraș.

Domnul Neculai Grigoraș (din sală):

Aceeași problemă.

Domnul Marțian Dan:

Consult inițiatorii și comisia, mai ales comisia, pentru că ea a venit cu redactarea acestui text, dacă acceptă observația formulată de domnul deputat Ștefan Cazimir, care pare a fi judicioasă.

Domnul Mihail Părăluță:

Noi propunem să fie trecut acolo: "în legea telecomunicațiilor" pentru că legea a trecut prin Parlament, ea a trecut și prin Senat. La lege se referă.

Domnul Neculai Grigoraș (din bancă) :

E prevăzut în telecomunicațiile speciale.

Domnul Mihail Părăluță:

Nu, dar e prevăzut în lege, în Legea telecomunicațiilor.

Domnul Alexandru Nicolae (din loja inițiatorului):

Regimul licitațiilor.

Domnul Mihail Părăluță:

Regimul licitațiilor este cel prevăzut în Legea telecomunicațiilor, nu în această lege.

Domnul Marțian Dan:

Deci, prevăzut în Legea telecomunicațiilor.

Domnul Mihail Nică (din loja inițiatorului):

Publice !

Domnul Marțian Dan:

Poftim ?

Domnul Mihail Părăluță (din loja comisiei) :

Nu, Legea telecomunicațiilor, atât.

Domnul Mihail Nică (din loja inițiatorului) :

Publice !

Domnul Marțian Dan:

Rog inițiatorii. Inițiatorii dacă doresc să intervină.

Domnul Francisc Tobă:

Agreăm soluția, întrucât și pe parcursul textului de lege veți constata că ne-am pus de acord cu Legea telecomunicațiilor și este binevenită precizarea.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Și atunci sunteți de acord cu opinia comisiei "prevăzute în Legea telecomunicațiilor", da? Bun, se poate merge și pe această formulă când noi menționăm însă o anumită lege, în mod expres, se obișnuiește să se treacă și numărul ei, ceea ce evident noi nu putem face aici. Dar, poate că până când discutăm noi, va discuta Senatul, și la mediere se va putea, eventual, avea în vedere.

Deci, partea finală a textului de la alin.3, comisia propune să fie înlocuită, și anume, următorul segment: "prin telecomunicațiile publice" să fie înlocuit "în Legea telecomunicațiilor". Atunci, textul va această modificare în partea finală.

Vă supun votului propunerea de amendare.

Cine este,vă rog, pentru adoptare ?

Dacă sunt voturi împotrivă ? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată propunerea de amendare la alin.3.

Supun votului acum alineatul, în ansamblu.

Cine este,vă rog, pentru adoptare ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat și alin.3.

Alin.4 este reformulat de către comisie.

Dacă sunt observații în legătură cu el ? Nu sunt observații.

Vă supun votului textul alin.4, în redactarea propusă de către comisie.

Cine este,vă rog, pentru adoptare ? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat textul alin.4;.

Vă consult dacă sunt eventual alte observații în legătură cu acest articol ? Nu sunt..

Il supun votului, în ansamblu.

Cine este pentru adoptare ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

A fost aprobat textul art.1.

Trecem la examinarea art.2. Comisia care a analizat în fond propunerea legislativă a fost de acord cu textul înaintat de către inițiatori.

Dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Da.

Vă rog, domnule deputat Ștefan Cazimir să poftiți la tribună.

Domnul Ștefan Cazimir:

Nu știu cum se numește comisia de la Senat, dar a noastră nu se numește Comisie pentru probleme de apărare, ordine publică și siguranță națională, ci Comisie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Dacă, cumva, denumirea celei de la Senat este diferită, atunci trebuie găsită o formulă care să le evoce pe amândouă, iar dacă este identică cu a noastră atunci, oricum, termenul de probleme trebuie eliminat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ștefan Cazimir, veniți vă rog puțin pentru că am fost sabotat de către domnul Gavra și nu am putut înregistra propunerea dumneavoastră.

Domnul Ioan Gavra (din sală) :

Dar domnul Cazimir este obișnuit să fie sabotat tot timpul.

(discuție la masa prezidiului cu domnul Ștefan Cazimir).

Domnul Marțian Dan:

Domnii inițiatori dacă ne pot aduce niște clarificări, pentru că, realmente, eu nu am la mine regulamentul Senatului și nu știu exact dacă denumirea comisiilor este identică sau nu și atunci putem da o formulă acoperitoare și pentru noi și pentru Senat, dacă sunt deosebiri în titulatura comisiilor.

Domnul Francisc Tobă:

Știu că există deosebiri ca și titulatură și atunci am putea să inserăm "prin comisia de specialitate. Există diferență între modul în care suntem noi definiți și ei.

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că, în pofida observației făcute de domnul deputat Ștefan Cazimir, am putea lăsa formula : "pentru probleme de apărare, ordine publică, siguranță națională" tocmai pentru că există niște deosebiri și introducem chestiunea aceasta "privind problemele", ceea ce, evident, poate să conțină elemente de diferențiere în titulatură, insă materia este aceasta, și anume: apărare, ordine publică, siguranță națională.

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Se pare că formula pe care ați propus-o dumneavoastră este cea mai apropiată de formula pe care o gândim și noi. Ziceam: "prin comisiile cu atribuții în probleme de apărare, ordine publică și siguranță națională" dar poate să fie și :"prin comisiile cu probleme de apărare ș.a.m.d.

Domnul Dan Marțian:

"Prin comisiile pentru probleme de apărare, ordine publică, siguranță națională".

Domnul Francisc Tobă (din loja comisiei):

Textul inițial.

Domnul Marțian Dan:

Textul inițial să rămână.

Supun votului această redactare a textului pe care o aveți în propunerea legislativă.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt.

Abțineri ? Nu sunt.

A fost aprobat textul art.2.

Art.3 are doua alineate. Primul este reformulat de către comisie.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul ?

Domnul deputat Mihail Nică.

Domnul Mihail Nică:

Consider că trebuie să supunem la vot varianta propusă de inițiator: "Serviciul de telecomunicații speciale este subordonat nemijlocit primului ministru al Guvernului României".
Aici au fost discuțiile foarte lungi în comisie. Nu cred că ar mai trebui reluate, dar cred că ar fi bine să fie în subordinea primului ministru.

Domnul Marțian Dan:

Alte opinii ?

Domnul Ștefan Cazimir. După aceea, ascultăm opiniile inițiatorilor.

Deci, domnul deputat Mihail Nică optează pentru varianta din propunerea legislativă.

Domnul Ștefan Cazimir:

În această dezbatere mica mea contribuție vizează oportuinitatea, după părerea mea, a termenului coordonată. Pentru că așa cum și în domeniul doctoratelor se folosește de ani de zile, poate de decenii, în mod impropriu, termenul coordonator științific în loc de conducător științific când de fapt e vorba de un singur autor și nu poți să coordonezi decât de la doi în sus; așa și aici, dacă activitatea Serviciului de telecomunicații speciale este coordonată de Consiliul Suprem trebuie să fie coordonată cu alte activități și cred că nu aceasta a fost intenția. Este subordonată, este condusă, este controlată, este tot ce vreți, dar nu coordonată, pentru că coordonarea, repet, presupune legarea de alți factori care ar fi în aceeași relație cu Consiliul Suprem de Apărare.

Domnul Marțian Dan:

Am reținut propunerea dumneavoastră sau observația dumneavoastră.

Dacă mai dorește cineva ?

Are cuvântul domnul Tobă, în numele inițiatorilor.

Domnul Francisc Tobă:

Vă rog să îmi permiteți să vă rețin atenția că distinsul nostru coleg a vorbit în nume propriu, nu al inițiatorului, pentru că domnia sa nu a luat în considerare faptul că art.3 este corelat cu art.1, unde am considerat Serviciul de telecomunicații speciale ca autoritate administrativă autonomă și, ca atare, având în vedere că este parte componentă a sistemului național de apărare; iar în art.118 referitor la Consiliul Suprem de Apărare a Țarii, și dau răspuns domnului coleg, se spune: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea și siguranța țării". Este motivul pentru care am trecut "în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării" și nu a primului ministru al Guvernului României.

Domnul Marțian Dan:

Alte observații.

Domnul Mihail Olteanu (din bancă) :

Nu poate fi în subordinea primului ministru.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Olteanu, vă rog, înțeleg că aveți de prezentat o anumită opinie.

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Opinia mea personală este că acest serviciu de telecomunicații speciale nu poate fi în subordinea Guvernului. De ce ? Pentru că la serviciile lui apelează foarte multe organisme și aici intră: Ministerul de Externe, Servicii de informații externe, SRI-ul, Ministerul Apărării. Deci, are funcțiuni multiple și părerea mea personală este că trebuie să fie subordonat Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ioan Bivolaru. În numele comisiei, sau cu titlu personal ?

Domnul Ioan Bivolaru:

În numele comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Ioan Bivolaru:

Trebuie să fim consecvenți și cu alin.4 pe care l-am votat mai înainte, de la art.1, unde am stipulat clar că acest serviciu de telecomunicații speciale, în afară de faptul că are structură militară, este parte componentă a sistemului național de apărare și în condițiile acestea el, fiind coordonat, după cum propunem, de către CSA, în CSA face deja parte primul-ministru al Guvernului și este legată destul de organic acest serviciu de telecomunicații speciale într-o structură care se dorește foarte clară.

A introduce direct în subordinea primului-ministru, mi se pare că în acest context se creează o inițiativă de mare originalitate.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat, care este opinia în legătură cu obiecția domnului deputat Ștefan Cazimir referitoare la cuvântul coordonată ? "Activitatea este coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării".

Domnul Ioan Bivolaru:

Ne menținem această formulare, noi comisia.

Domnul Marțian Dan:

Sunt alte observații ? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.1 al art.....

Domnul Ștefan Cazimir dorește să intervină.

Domnul Marțian Dan:

Poftiți.

Domnul Ștefan Cazimir:

Presupun că o discuție în sensul adevărat al cuvântului nu se poate purta în acești termeni: "Ne menținem punctul de vedere".

Am pus o întrebare cu caracter logic: se poate coordona ceva în sine sau se coordonează mai multe lucruri ? Activitatea unui serviciu este coordonată de către conducătorul ei și nu de altcineva din afară pentru că dacă o coordonează cineva din afară, o coordonează cu altă activitate a altui serviciu. E o chestiune de logică elementară. Așa încât, pentru a folosi termenii domnului Bivolaru, îmi păstrez punctul de vedere.

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai doresc inițiatorii sau comisia să intervină în legătură cu această obiecție a domnului deputat Ștefan Cazimir.

Domnul Francisc Tobă:

Îmi cer scuze că reiterez, art.118 din Constituție stipulează extrem de clar: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și siguranța națională".

Domnul Marțian Dan:

E puțin o diferență pentru că acolo se spune că organizează și după aceea coordonează. Accentul cade pe.....

Domnul Francisc Tobă:

Dacă doriți să reiterăm "organizată și coordonată de către..." sunt de acord. Asta e altceva !

Domnul Marțian Dan:

Nu. Comisia, dacă mai are puncte de vedere în legătură cu această chestiune ?

Domnul Francisc Tobă:

Dacă sunteți de acord să reiterăm : "organizată și coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării" și este în spiritul legii. De asemenea, în lege veți intâlni faptul că Regulamentul de organizare și funcționare a STS-ului est aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării care, conform Constituției, coordonează unitar întreaga activitate.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cazimir, dumneavoastră ați făcut o critică și recunosc că unele elemente pe care le conține critica dumneavoastră sunt valabile, pertinente.

Care este însă propunerea ? Ce termen propuneți în schimb ?

Domnul Ștefan Cazimir (din bancă):

Subordonată !

Domnul Marțian Dan:

Deci, dânsul propune înlocuirea :"Activitatea Serviciului de telecomunicații speciale este subordonată Consiliului Suprem de Apărare a Țării".

Domnul Francisc Tobă:

Nu este bine, pentru că am aprobat la art.1 că este autoritate administrativă autonomă.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Costică Ciurtin, după aceea domnul deputat Dejeu.

Domnul Costică Ciurtin:

Eu aș susține ideea domnului deputat Ștefan Cazimir pentru că, domnule Tobă, ați dat un citat din Constituție pe care nu l-ați studiat bine. Acolo spune:"Activitățile sunt coordonate". Dacă este o singură activitate... dar aici sunt mai multe activități. Prin urmare, este o coordonare a tuturor activităților. În speță, aici este una singura, Serviciul special.

Deci, merge așa cum a spus domnul deputat Cazimir. Este vorba de "subordonată", atunci, în ideea aceasta. Constituția spune "activitățile", deci e plural, nu este activitatea.

Domnul Marțian Dan:

Acolo, este o nuanță, "sunt organizate și coordonate".

Domnul Costică Ciurtin (din sală) :

Activitățile sunt...

Domnul Marțian Dan:

Mă rog, are o pondere mare, o greutate mare organizarea ca atare și după aceea coordonarea. Cumulativ, sunt cele două activități acolo definite.

Poftiți, domnul Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Eu cred că în dorința de a despica firul în patru mai mult decât este necesar suntem în pericolul de a cădea într-o greșeală, a schimba cuvântul coordonare cu subordonare, ceea ce înseamnă cu totul și cu totul altceva.

Există, dacă este vorba de o interpretare de amănunt, activități unice și activități colective. Unice, nu are rost să vi le descriu, este o teorie de drept penal special, dar activitatea unui serviciu nu poate fi concepută ca o activitate unitară. Este evident că este vorba de o unitate complexă care conține diverse aspecte de activități la rândul lor, ce se integrează în activitatea unui serviciu. Nu are rost să polemizăm aici și să argumentăm aici pe această idee. Tot ce lucrează acest serviciu și aici trebuie să ne oprim, toate competențele, toată raza de activitate, toate sferele de activitate trebuie, într-adevăr, să fie disciplinate, supervizate și ordonate de cineva. Acesta este sensul textului, eu așa am înțeles.

Deci, în noțiunea de coordonare se implică indrumarea, supravegherea și..... coordonarea, pentru că acesta este termenul, a tuturor activităților sau actelor ce se implică în activitatea acestui serviciu. Atunci, de ce nu este bun textul ? Este perfect textul, nu are nevoie de nici un fel de modificare.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Deci, în intenția menținerii acestui text venim și cu prevederile Legii privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare, unde la art.1, noi am votat la vremea respectivă, următorul conținut: "În scopul organizării și coordonării unitare a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului pe timp de pace ș.a.m.d. , se înființează Consiliul Suprem de Apărare a Țării". Și atunci, poate, ca să completăm această prevedere, acceptăm și propunerea inițiatorului ca să completăm că activitatea Serviciului de telecomunicații speciale este organizată și coordonată de Consiliul Suprem de Apărare.

Deci, preluăm exact prevederea din legea de înființare și organizare a CSA-ului. Și este și textul de Constituție care prevede în mod explicit această organizare și coordonare a activităților privind siguranța națională.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Tobă, aveți cuvântul.

Domnul Francisc Tobă:

Suntem întru totul de acord cu punctul de vedere al comisiei, dar vreau să vă mai aduc un argument în plus. Am în față Legea privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, unde se spune foarte clar că activitatea sa, fiind organizată și coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, este o componentă a Institutului Național de Apărare, se supune aceluiași regim. Dacă ați citit proiectul de Lege privind SIE, deci Serviciul de Informații Externe, veți vedea că este aceeași inserare și v-aș ruga să acceptați "organizată și coordonată". Deci, să inserăm "organizată".

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Mihail Olteanu are cuvântul.

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să intru în contradicții neprincipiale cu colegii mei, dar organizarea o facem noi, Parlamentul, prin prezenta lege care este lege de organizare. Deci, acest serviciu special este organizat prin legea pe care noi o discutăm astăzi. Consiliul Suprem coordonează numai activitatea acestui serviciu special.

Părerea mea este să rămânem la propunerea inițială a comisiei. "Activitatea Serviciului de telecomunicații speciale este coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării".

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei) :

Activitatea.

Domnul Gavril Dejeu (din sală) :

E cu totul altceva.

Domnul Mihail Olteanu:

Nu facem acum speculații pe fiecare text. Dacă vreți, voi face la fiecare cuvânt amendamente în continuare, ca să fim riguroși.

Deci, părerea mea este să se rămână la varianta inițială: "coordonează activitatea" . Organizarea o face prin legea pe care o discutăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Costică Ciurtin.

Domnul Costica Ciurtin:

Dacă nu se acceptă nici una din formule, am putea spune așa: "Activitatea de telecomunicații speciale se găsește în subordinea ...." deci, în și atunci eliminăm coordonarea. Și spunem: "în subordinea Consiliului Suprem al Apărării". Punem această conjuncție.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gheorghe Ana are cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana:

Mi se pare că cea mai corectă și mai completă formulare este cea care cuprinde "organizarea și.....". De ce ? Fiindcă în organizare, acum, ce facem noi este numai primul pas, cadrul legislativ de desfășurare a unei activități ce urmează să se înfiripeze. Or, treptele de organizare nu se rezumă numai la emiterea actului institutor, a actului legislativ. De aici urmează: ce să fac, unde să mă organizez, locul, clădirea, subdiviziuni, diviziuni ș.a.m.d.

Deci, cea mai completă formulare, după părerea mea este cea care conține atât organizarea, cât și funcționarea.

Domnul Marțian Dan:

Alte observații.

Deci, ne găsim în prezența mai multor abordări. Una dintre ele propune o extensie și la baza ei se află Legea de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, apoi o soluție similară care există în Legea de organizare și funcționare a Serviciului Român de Informații și se propune, deci, ca textul să fie: "Activitatea Serviciului de telecomunicații speciale este organizată și coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării".

Asta este o propunere, deci.

Și, mi-a făcut impresia că în această privință există anumite convergențe intre opinia comisiei și a inițiatorilor, da? Bun.

Supun votului această propunere de amendare a textului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată amendarea textului alin. l al art. 3.

Acum vi-l supun aprobării acest alineat în întregul lui.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul alin. 1.

În legătură cu textul alin. 2, comisia nu a avut nici un fel de propuneri.

Dacă dorește cineva?

Domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Pentru alin. 2 al art. 3 eu propun eliminarea lui pentru că nu apare ca util.

Textul care se propune de către inițiator este : "Serviciul de telecomunicații speciale este Autoritate de reglementare". Deci, atributul de reglementare.

Noi am votat și nu putem reveni, la art. 1, textul propus de comisie:"Serviciul de telecomunicații este autoritatea administrativă autonomă care organizează, conduce, desfășoară, controlează și coordonează."

Aceste 5 atribute nu implică prin ele însele și reglementarea? Ce înseamnă a reglementa atunci când ai atributele care sunt enumerate în art.1 ? Mai ai nevoie de reglementare? Nu mai este nevoie de reglementare. În domeniul telecomunicațiilor speciale, pentru că toate acele atribute - mă repet - conferite la art. 1, prin ele însele conduc la această reglementare. Textul este inutil și propun a fi eliminat.

Domnul Marțian Dan:

Da. Dacă sunt alte observații în legătură cu textul alin.2 ? Nu sunt.

Atunci punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Francisc Tobă:

Eu cred că proaspăta lege care a trecut ar fi trebuit să ne ofere elementele necesare să înțelegem acest articol că Autoritatea reglementară este - cum să spun - un concept, iar organizarea activității în cadrul serviciilor de telecomunicații, pentru buna desfășurare și ducerea la îndeplinire a atribuțiilor pe care le au prin textul de lege pe care îl vom insera noi, este o problemă deosebită.

Deci, noi dorim să menținem alin. 2 în formularea inițială.

Domnul Marțian Dan:

Eu în această problemă aș vrea să invit la dezbatere pentru a exprima un punct de vedere și o anumită explicitare să ne fie oferită și din partea acestui serviciu special. Fie domnul Lopatiță Tiberiu, fie domnul Dan Florescu.

Vă rog să vă potriviți microfonul, acolo, ca să puteți vorbi în condiții optime.

Domnul Tiberiu Lopatiță, directorul Serviciului de telecomunicații speciale.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

V-aș ruga să-mi permiteți să susțin ideea inițiatorului în sensul că această atribuție de reglementare se referă la emiterea unor acte și reglementări specifice privind organizarea și funcționarea diferitelor activități specifice acestui serviciu.

Să vă dau doar câteva exemple: în cadrul acestora funcționează mai multe domenii de activitate și rețele distincte, care au acte de reglementare proprie. De exemplu, rețeaua telefonică "S" are o reglementare specifică proprie elaborată de serviciul de telecomunicații speciale, ca și rețele de teleconferință, rețeaua telefonică interurbană "TO", care face legătura și cu organele teritoriale.

Apoi sunt și celelalte activități. Activitățile de radiocomunicații speciale. Deci, eu zic că acest atribut de reglementare își are sensul și, mai mult, este menit ca să imprime o disciplină unitară de respectare a regulilor acestor rețele de către toți utilizatorii.

Deci, eu zic că propunerea inițiatorului și varianta însușită de comisie sunt foarte bune.

Vă rog, că dumneavoastră să apreciați.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Comisia sesizată în fond. În numele ei ia cuvântul domnul deputat Ioan Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Deci, autoritatea de reglementare trebuie să o stabilim astăzi aici, în această ședință a Camerei. Dacă nu vrem ca această autoritate de reglementare să fie Serviciul de Telecomunicații Speciale, trebuie să stabilim clar cine vrem să fim. Nu are nici o legătură acest articol, deci modul de stabilire a autorității de reglementare cu celelalte atribute pe care le-a citit colegul nostru Dinu, care sunt cu totul alte lucruri.

Deci, toată activitatea se reglementează pe baza unor norme care devin cu caracter de lege, ca să spunem așa, și care sunt obligatorii pentru toți cei care lucrează sau au activități conexe cu aceste servicii de telecomunicații speciale, inclusiv cu colaboratorii și cu celelalte organe cu care aceștia trebuie să colaboreze pe parcurs. O să vedem pe parcursul legii.

Deci, autoritatea de reglementare noi am stabilit-o la Legea telecomunicațiilor că este chiar Ministerul Comunicațiilor și se adoptă această reglementare prin ordine ale ministrului. În cazul de față stabilim autoritatea de reglementare că este acest serviciu. Nu vrem să fie serviciu, atunci să spunem cine vrem să fie această autoritate.

Este un capitol separat, un capitol special, care se distinge clar față de articolul inițial pe care ni l-a citit domnul Dinu.

Solicităm să se analizeze și Camera să hotărască această autoritate de reglementare.

Domnul Marțian Dan:

Dumneavoastră ați ascultat punctul de vedere al comisiei și sunt două opinii. Domnul deputat Ion Dinu propune suprimarea alin. 2. Comisia sesizată în fond, inițiatorii, sunt pentru menținerea lui în redactarea din propunerea legislativă.

Potrivit Regulamentului, prioritate are propunerea care vizează eliminarea unui text sau a unui segment dintr-un anumit articol sau alineat.

Vă rog, deci, să vă pronunțați.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Ion Dinu de suprimare a alin. 2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

5 voturi pentru.

Este clar, deci, că n-a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun votului dumneavoastră textul alin. 2, așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul alin. 2 al art. 3.

Vă cer acum votul în legătură cu art. 3 în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul art. 3.

Trecem la discutarea art. 4.

Domnul deputat Ion Dinu dorește să intervină.

Aveți cuvântul.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o frază, o frază care are, evident, mai multe exprimări, dar în care găsim exprimarea "cu" de 5 ori.

Eu vă citesc textul și acolo unde propun să fie înlăturat "cu", voi spune. Deci, "Serviciul de telecomunicații speciale colaborează cu celelalte instituții în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinei publice (urmează acum) cu Ministerul Comunicațiilor...." Eu propun să se elimine "cu" și rămâne virgula "... Ministerul Comunicațiilor..." acuma "cu regiile autonome coordonate de acesta", în loc de "cu" - "și regiile autonome coordonate..." de cine? - "de Ministerul Comunicațiilor".

Deci, în text se spune "Ministerul Comunicațiilor și regiile autonome coordonate de acesta, cu operatorii și furnizorii..." Fără cu, virgulă, "operatorii și furnizorii de servicii de telecomunicații autorizat de Ministerul Comunicațiilor, precum și..." iarăși cu, fără cu, "celelalte autorități publice ale statului".

Deci, păstrăm un "cu" și satisface participarea tuturor acestor activități și acestor componente fără să fie nevoie să spunem de 5 ori cuvântul "cu". Asta la alin. 1.

La alin. 2, la momentul potrivit, voi cere cuvântul.

Domnul Marțian Dan:

Spuneți-le acum pentru că luăm în considerare toate amendamentele și după aceea le examinăm pe alineate.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte și stimați colegi,

În alin. 2 se vorbește de stabilirea de relații cu organisme similare din străinătate, se pune pe urmă un conjunctiv "și... încheierea de acorduri de cooperare cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării."

Așa cum este alcătuit textul înseamnă că aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării se referă numai la încheierea de acorduri de cooperare pentru că este pusă la urmă aprobarea. În varianta pe care o propun eu, aprobarea Consiliului Suprem se referă și la stabilirea de relații cu organisme similare din străinătate, și la încheierea de acord.

Și, atunci, textul, propun să aibă următoarea alcătuire, fără să adaug un cuvânt de la mine: "Serviciul de telecomunicații speciale, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării poate stabili relații cu organisme similare din străinătate și încheia acorduri de cooperare".

Și, de maniera aceasta, înseamnă că pentru ambele activități este nevoie de aprobarea Consiliului Suprem. Altminteri, mă repet, limităm aprobarea numai la încheierea de acorduri, fără să ne referim și la stabilirea de relații. Or, mai întâi stabilim relații și pe urmă încheiem acorduri.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gavril Dejeu. După aceea, domnul deputat Nestor Călin.

Domnul Gavril Dejeu:

Eu vin la microfon mai degrabă pentru o nedumerire în înțelesul acestui alin. 1 la art. 4. Din punct de vedere al logicii tehnicii de legiferare, atunci când este vorba de enumerarea limitativă a unor factori, cum sunt aici factorii cu care Serviciul de telecomunicații speciale colaborează, se obișnuiește ori epuizarea sferei în întregime, ori trimiterea la sferă ca noțiune generală.

Aici avem treaba combinată, adică avem o enumerare de pildă:"... siguranța națională și ordine publică, Ministerul Comunicațiilor, regiile autonome coordonate de acesta, operatorii și funizorii de servicii de telecomunicații autorizate de Ministerul Comunicațiilor..." și urmează fraza care mă nedumerește "... precum și cu celelalte autorități publice ale statului".

Păi, toate acestea sunt autorități publice ale statului, nu sunt ceva diferit decât sunt celelalte, sau altele dacă vreți. Atunci, mie mi se pare structura frazei, structura textului, ciudată. E adevărat că ea cuprinde până la urmă totul, fără discuție.

Întreb: n-ar fi suficient să spună că, "colaborează cu autoritățile publice ale statului" și prin aceasta înțelegând totul? Sau, eventual, în concepția inițiatorului, el are relații chiar numai cu cele enumerate, celelalte fiind enumerate numai așa de dragul de a fi enumerate? E o problemă.

N-are rost, într-o tehnică nu numai de legiferare, într-o tehnică logică de alcătuire a unei lucrări să spui "colaborează cu X, Y, Z precum și cu tot alfabetul"!

Deci, ori colaborează limitativ cu unu-doi-trei-patru, și le spunem, ori colaborează cu întregul și atunci îl definim în mod generic. Aceasta este problema cu titlu de nedumerire pe care o am eu în redactarea textului.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Am legiferat că Serviciul de telecomunicații speciale este subordonat și Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Or, potrivit art. 118, termenul pe care îl găsim în Constituție este acela de "coordonează". "Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și siguranța națională".

Sigur că este foarte democratic cuvântul acesta "colaborează", se face apel la bunele intenții, dar eu cred că în Constituție termenul de "coordonează" trebuie să-și găsească reflectarea și în art. 4. Mai ales că este vorba - repet - de "apărarea țării, de siguranța națională".

De aceea propun o formulare întrucâtva modificată: "Serviciul de telecomunicații speciale își coordonează activitatea, (dar să vedeți că este limitat, nu peste tot se coordonează), își coordonează activitatea cu celelalte instituții din domeniul apărării, siguranței naționale și ordinei publice, cu Ministerul Comunicațiilor, cu regiile autonome coordonate de acestea și colaborează - aici merge - cu operatorii și furnizorii de servicii de telecomunicații autorizați de Ministerul Comunicațiilor".

Domnilor,

Eu cred că în toate activitățile militare este consacrat termenul acesta de coordonare și acesta este scopul, finalitatea pe care o urmărim în toată activitatea aceasta, a serviciului pe care îl organizăm în momentul de față.

Eu, vă rog să fiți de acord cu această modificare care înseamnă, de fapt, în loc de "colaborează", cu "își coordonează activitatea". De altfel, îngăduiți-mi să vă reamintesc că și în Legea de organizare a Servciului Român de Informații, tot așa am pus, "coordonează", nu colaborează.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte observații în legătură cu acest art. 4? Nu mai sunt?

Avem observații în legătură cu alin. 1. Prima a domnului deputat Dinu privind eliminarea particulei "cu" în vreo patru locuri, și, evident, în funcție de asta, operarea unor adecvări.

În al doilea rând, tot domnul deputat Dinu propune o intervenție de natură redacțională la alin. 2, în sensul că "Serviciul de telecomunicații speciale cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării poate stabili relații cu organsime similare din străinătate și încheia acorduri de cooperare cu acestea..." probabil, sau știu eu?!

Aceasta este o propunere.

Apoi au fost observațiile domnului Dejeu în legătură cu alin. 1 și propunerea de modificare la alin. 1 făcută de către domnul deputat Nestor Călin.

Și, anume, dânsul propune ca partea de început a textului alin. 1 să sune astfel:"Serviciul de telecomunicații speciale își coordonează activitatea cu celelalte instituții din domeniul apărării, siguranței, naționale și ordinei publice, cu Ministerul Comunicațiilor și regiile autonome coordonate de acesta și colaborează..." și acolo urmează, mă rog, textul.

În numele comisiei intervine domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

În ce privește, domnule președinte, observația colegului Nistor cu "coordonarea..."

Domnul Marțian Dan:

"... își coordonează..."

Domnul Ioan Bivolaru:

Deci, serviciul acesta că "își coordoneaza activitatea cu celelalte instituții". Noi am pretins că este nevoie de o colaborare dintre aceste instituții și nu o coordonare a propriei activități, deci a pune de acord - cu alte cuvinte asta înseamnă - "a-și pune de acord propria activitate cu activitățile celorlalte instituții în domeniu...."

Nu acesta este sensul acestei necesități în acest text.

Această colaborare este folosită și în alte legi, între o anumită instituție creată, cu instituții similare, care reclamă obligații reciproce de colaborare.

Deci, nu se referă numai la Serviciul de telecomunicații care trebuie să colaboreze, ci se referă și la celelalte instituții care trebuie să colaboreze cu Serviciul de telecomuncații.

Noțiunea de colaborare are un sens precis în acest text și trebuie să rămână din punctul nostru de vedere așa că altfel se schimbă cu totul sensul acestei teze.

În ce privește această enumerare pe care a reclamat-o...

Domnul Marțian Dan:

... a criticat-o domnul Dinu.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnul Dinu a criticat-o.

Domnul Ion Dinu (din sală):

Nu am reclamat-o, am contestat-o.

Domnul Ioan Bivolaru:

A contestat-o, mai precis.

Această colaborare se face, de regulă, cu o serie de instituții care sunt de prim rang în această activitate, în activitatea de telecomunicații și inițiatorul a ținut neapărat ca să le evidențeze și considerăm că este foarte bine să le evidențieze pentru că trebuie să recunoaștem că există un anumit frecuș între aceste instituții, care nu se știe încă cine e mai important acum: Ministerul de Comunicații, Serviciul de telecomunicații speciale și așa mai departe.

Și, legiuitorul dorește sau ar trebui să dorească să stabilească care sunt aceste principale instituții.

Faptul că s-au trecut în final și celelalte autorități publice ale statului, acestea sunt foarte multe, dar sunt de rang secundar, în sensul că incidența în activitate cu aceste instituții este mai rară. Și, dacă dorim să le înșirăm și pe acestea care sunt de rang cu totul secundar, nu este nici o problemă, dar eu zic că sintagma este suficient de acoperitoare pentru momentele când se va dori sau va fi necesară această colaborare și cu celelalte autorități publice ale statului.

Deci, principalele care sunt, sunt acestea enumerate aici și nu sunt altele deocamdată, rang secundar având celelalte instituții publice ale statului.

În privința alin. 2 suntem de acord cu propunerea făcută, aceea de a schimba puțin topica frazei pentru că este mai clar așa cum s-a propus. Suntem de acord cu ea.

Domnul Marțian Dan:

Înainte de a da cuvântul inițiatorului îl rog pe domnul Tiberiu Lopatiță dacă dorește să intervină. Deci, dacă dorește să intervină în legătură cu această discuție și să vedem ce opinie aveți.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Consider argumentarea făcută în numele comisiei, făcută de domnul deputat Bivolaru foarte exactă și redând nuanțele care s-au dorit să fie date acestei colaborări.

Adică, dacă la primele instituții se referă la o colaborare, la o colaborare mai complexă, și tehnică și de utilizare a mijloacelor puse la dispoziție de noi, la a doua categorie care sunt exprimate generic "celelalte autorități publice" este vorba numai de colaborarea privind punerea la dispoziție și utilizarea mijloacelor...

Deci, considerăm argumentarea dată de comisie foarte bună.

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorii?

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Suntem întru totul de acord cu toate observațiile făcute. Poate că aș ține seama de observația distinsului nostru coleg, domnul Dejeu. În loc de "celelalte autorități" să spună "alte autorități". Dacă spunem "celelalte" înseamnă că tot ceea ce rămâne în afara a ceea ce am enumerat ar trebui să fie incluse. Și, atunci, spunem "cu altele", care acelea, care la momentul oportun vor fi - cum să spun - prinse în acest sistem de colaborări, "... și cu alte autorități..." Dacă spunem "celelalte" este de fapt sub sistemul rămas din ce-am... când din tot sistemul am scos cele enumerate aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Evident, suita de "cu"-uri...

Domnul Francisc Tobă:

Agreăm întru totul observația extrem de elegantă făcută....

Domnul Marțian Dan:

Textul ar urma, dacă am înțeles eu bine, să sune astfel: "Serviciul de telecomunicații speciale colaborează cu celelalte instituții din domeniul apărării, siguranței naționale și ordine publică, Ministerul Comunicațiilor și regiile autonome coordonate de acesta, operatorii și furnizorii de servicii de telecomunicații autorizați de Ministerul Comunicațiilor, precum și cu alte autorități publice ale statului".

Domnul Ion Dinu (din sală):

"... și alte autorități"...

Domnul Marțian Dan:

"... și alte autorități publice ale statului..."

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

"... precum și cu...."

Domnul Marțian Dan:

... "și cu"...

Bun. Avem doi. Eliminăm, domnule Dinu numai trei din surplusul acesta de cinci. Doi rămân.

Domnul Ion Dinu (din sală):

Rămân doi "cuci" că este vremea lui. Cântă acum în pădure...!

Domnul Marțian Dan:

Da. Rămân, deci, în două cazuri această particulă, "cu". Da?

Supun votului această redactare a alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru, așa cum am citit-o, cu precizarea că în partea finală rămâne "... și cu alte autorități publice ale statului".

Supun votului dumneavoastră acest text al alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? l vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul alin. 1.

În ceea ce privește alin. 2 este propunerea domnului deputat Ion Dinu că să aducem partea finală mai spre începutul textului, urmând ca el să curgă astfel:"Serviciul de telecomunicații speciale - aici aducem partea finală - cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării poate stabili relații cu organisme similare din străinătate și încheia acorduri de cooperare cu acestea".

Supun votului dumneavoastră această redactare a alin. 2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această redactare și supun votului dumneavoastră acum art. 4 în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul art. 4.

Trecem la art. 5. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu el. Nu sunt doritori. Vă rog să vă uitați. Comisia a avut o propunere în ceea ce privește redactarea care modifică, mă rog, acest alineat, partea lui finală, mai ales.

Supun votului dumneavoastră textul art. 5, în redactarea comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul art. 5.

Trecem la Capitolul II. Mai întâi va trebui să luăm decizii în legătură cu titlul lui - Organizarea, funcționarea și atribuțiile Serviciului de comunicații speciale -. Comisia adaugă această sintagmă "și atribuțiile".

Doriți să interveniți în legătură cu titlul? Nu.

Vă supun votului atunci titlul așa cum îl propune comisia.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat textul titlului Capitolului II, deci titlul Capitolului II, din legea pe care o discutăm.

Trecem la discutarea art. 6. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

La alin. 2, de fapt este punctul 5, dar este tot art. 6. Dacă îmi permiteți să exprim punctul de vedere.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog.

Domnul Nestor Călin:

"Directorul Serviciului de telecomunicații speciale poate aduce modificări în interiorul structurilor organizatorice, până la nivelul direcțiilor inclusiv." Legea noastră așa se intitulează: "Lege de organizare și funcționare". Deci, această problemă de structură de organizare o facem noi, prin legea de față. Nu putem să face o delegare legislativă în sensul alin.2, pentru că delegarea legislativă este prevăzută de art.114 din Constituție. Dacă este cazul să facem o organizare, o facem acum. Ce părere are inițiatorul? Noi nu putem să delegăm, nu ne permite Constituția să facem o asemenea delegare legislativă, mai ales că este vorba de schimbarea structurilor organizatorice până la nivelul direcțiilor. Păi, asta este treapta cea mai de sus a ierarhiei de organizare a Serviciului de Telecomunicații Speciale. Exact ceea ce facem, dăm în atribuții, după aceea, domnului director. Nu se poate așa ceva, pentru că, repet, art.114 se referă la cazuri stricte, când există delegare legislativă, ceea ce nu putem face noi acum.

Eu propun să fie eliminat textul alin.2. Are dreptul directorul serviciului, că vedeți articolele următoare, să dea decizii interne, să dea ordine, să-și organizeze oricum activitatea, dar nu să schimbe structura organizatorică.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații?

Eu n-am clară o problemă... imediat îi dau cuvântul domnului deputat Ștefan Cazimir... ce se întâmplă cu alin.3 și 4, pentru că comisia nu ne exprimă nici un fel de atitudine față de ele, este acolo doar o liniuță, asta înseamnă că textele rămân așa cum sunt?

Domnul Mihail Părăluță ( din banca comisiei):

Rămân nemodificate.

Domnul Marțian Dan:

Nemodificate, bun.

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

În cadrul alin.1, la rândul 4 apare o formulare cam stângace - "efectivele la pace și la război"; efectivele de e pace, de-i război, nu?!; "efectivele în timp de pace și de război", probabil.

Domnul Marțian Dan:

Da, "și în timp de război", chiar dacă se repetă "timp" nu avem ce să facem, pentru că aceasta este o formulă consacrată într-o seamă de regulamente militare, dar ea după acum, cum să spun, aduce atingere acurateții limbii române. Dacă ar fi "la primăvară", da, poate să fie circumstanțial de timp, dar "la pace și la război" nu se poate, cu această prepoziție, admite o asemenea construcție, pentru că chiar dacă este veche și are cuirculație în regulamentele militare este împotrivă spiritului limbii române și eu cred că noi nu putem adopta legi cu aceste arhaisme.

Este o propunere.

Dacă mai sunt alte observații? Poftiți. Domnul deputat Teodor Jurcă.

Domnul Teodor Jurcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi se pare că acest art.6 nu este bine situat aici și începe cu "Structura, atribuțiile directorului ..."ș.a.m.d., fără ca să spună ceea ce ar fi trebuit să se spună prin art.7, și anume "Conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale este asigurată de un director..." ș.a.m.d. Deci, să înceapă acest capitol cu art.7, iar partea care este stipulată în art.6 alin.1 să fie după art.7, după ce se încheie întregul art.7.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este un punct de vedere.

Dacă mai dorește cineva să intervină în legătură cu acest articol? Nu mai sunt.

Deci, domnul deputat Jurcă propune ca art.6 să urmeze după actualul art.7. Este o propunere în legătură cu sediul materiei.

A doua problemă: s-au făcut unele observații în legătură cu alin.2, de către domnul deputat Nestor Călin, dânsul cerând eliminarea acestui alineat.

Domnul deputat Ștefan Cazimir a făcut o propunere de natură redacțională la alin.1.

Acestea sunt observațiile care au rezultat din dezbaterile de până acum.

Dacă inițiatorii, comisia doresc să-și spună părerea în legătură cu aceste observații. Mai doriți, bun, să vedem, poate mai sunt și alte elemente.

Domnul Dumitru Buzatu:

Colegii aveau de făcut o ironie în legătură cu participarea mea la niște organisme internaționale și vreau să sesizez aici că la art.6, de fapt, comisia noastră ne propune o schimbare, să zicem, a apartenenței acestui serviciu, care până acum funcționa în cadrul Ministerului de Interne, în subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Sigur că, bănuiesc că este și dorința inițiatorilor și a serviciului respectiv, dar aș vrea să știu și eu dacă Guvernul României, care a avut până acum în subordinea sa acest serviciu, are vreo poziție, vreo părere în legătură cu această schimbare, poate că ar trebui să fi fost întrebat și Ministerul de Interne, care a tutelat activitatea acestui serviciu.

Domnul Marțian Dan:

Guvernul nu-i aici, așa că întrebarea este un fel de fluier în biserică, știți!

Domnul Francisc Tobă:

Colegul nostru, îmi cer scuze că i-am zis că este de la Consiliul Europei, dar cred că acum s-a întors de acolo, întrucât dacă era până acum în sală constata de ce este Consiliul Suprem de Apărare a Țării, aici, inserat, pentru că la articolele de la început discuțiile au fost lungi în legătură cu organizarea și coordonarea activității de către CSAT.

Vreau să vă spun că pe vremea lui Ceaușescu a fost în subordinea Ministerului de Interne, după Revoluție a fost în subordinea Ministerului Apărării Naționale, după aceea ... dacă știați textul de lege de la început și mai ales explicațiile de la început, ați fi văzut că absolut toți cei care sunt, într-un fel sau altul, implicați în această lege au fost consultați. Printr-o Hotărâre de Guvern a fost trecut în coordonarea Consiliului Superior de Apărare a Țării, unde este și la ora actuală.

Deci, nu aveam de ce să chemăm nici Guvernul, nici Ministerul de Interne, nici pe ceilalți. I-am consultat, în schimb, atunci când am dezbătut legea. Un prim aspect.

Referitor la art.6, exprimarea "la pace și la război" este o exprimare consacrată. Nouă ne revine acum sarcina să păstrăm această exprimare sau, din considerente de dinamică a limbii române, ar trebui să spunem "în timp de pace și în timp de război". Deci, aceasta este o problemă.

De asemenea, art.6, așa cum este stipulat de către comisie, vine și explicitează cine este... noi, prin lege, dacă l-am pus în organizarea și coordonarea CSAT-ului, prin lege spunem Regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă de CSAT, la ce face referință?

Vă rog să-mi permiteți să vă supun atenției faptul că suntem la Capitolul II, referitor la "Organizare, funcționare și atribuții". Deci, printr-un regulament de organizare și funcționare, care este aprobat de CSAT, la ce se referă acest regulament? La structură, la atribuțiile directorului și componentele structural funcționale, efectiv la pace, regimul rețelelor.

Deci, este foarte clar că noi..., și nu este pentru prima oară când delegăm prin lege cine să meargă în profunzimea fenomenelor. Nu o să fim noi cei care, prin lege, stabilim dacă are Direcție de radiocomunicații sau dacă nu are direcție de radiocomunicații, sau dacă are sau nu are protecție radioelectronică ș.a.m.d. Aceasta o va face prin regulament C.S.A.T.-ul, care coordonează activitatea de siguranță națională.

Din punctul acesta de vedere, mie mi se pare că locul este bine venit aici, pentru că explicitează cum se realizează această structură.

Referitor la eliminarea alin.2, vreau să spun că acest regulament nu merge până la nivel de amănunt, el va merge iarăși până la nivel de direcție, și atunci, în îndeplinirea atribuțiilor directorului trebuie să-i dăm și directorului această putere să-și organizeze serviciul pe care îl coordonează, în raport cu sarcinile pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării le dă. De aceea am spus "inclusiv la nivelul direcțiilor", pentru că el face parte dintr-o structură militară care primește sarcini. Noi ne legăm acum, spre exemplu, de acest lucru dar, în schimb, nu ne legăm de faptul că armata română și-a reorganizat toată structura și nimeni nu a întrebat nimic, avem corpuri de armată și nimeni nu a întrebat nimic. Dar aici ne legăm de faptul că un director are posibilitatea să-și structureze în interiorul lui, în așa fel încât instituția pe care o conduce să răspundă cerințelor impuse de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Deci, eu doresc să menținem acest alineat în redactarea acceptată de către comisie. Rămâne exact așa cum este aprobată de comisie.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dacă comisia dorește să mai intervină în legătură cu acest articol, dacă sunt elemente în plus? Nu.

Doamnelor și domnilor,

Începem examinarea problemelor.

"Efectivele la pace și la război", cum este formulat "la pace și la război", aceasta arată o stare dar, evident că nu este vorba de "efective la pace și la război", ci "în timp de pace și în timp de război" și elemente de variabilitate pe care le pot avea. Din acest punct de vedere, formula "la pace și la război", chiar dacă circulă într-o seamă de regulamente militare, este o formulă depășită, este arhaică, nu exprimă timpul. Poți să spui, mă rog, circumstanțial de timp - la toamnă, la primăvară, la iarnă, la anul...și alte chestiuni, dar nu "la pace și la război". Avem aici atâția profesori de limba română, nu cred că mai putem scrie în legile noastre texte care să preia niște lucruri care, probabil, sunt niște rămășițe din secolul trecut, cu gradul de exprimare și de nuanțare și de subtilitate pe care le avea limba română atunci, evident mult mai redus decât astăzi. Așa că mie mi se pare ca este firesc să spunem "efectivele în timp de pace și în timp de război", așa cum a propus domnul deputat Ștefan Cazimir să modificăm acest pasaj, după care textul rămâne așa cum îl avem.

Supun votului dumneavoastră această propunere de suprimare a segmentului "la pace și la război" și înlocuirea "în timp de pace și în timp de război".

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere de amendare.

Și acum, vă rog, să vă pronunțați asupra alin.1, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat alin.1.

În legătură cu alin.2...

Domnul Nestor Călin (din sală):

Eliminarea nu ați pus-o la vot.

Domnul Marțian Dan:

Nu-i nimic, aici nu merg pe cronologie, ci merg pe ordinea alineatelor și sigur că are prioritate punctul de vedere al domnului deputat Nestor Călin. Dânsul propune suprimarea alin.2. Dumneavoastră ați ascultat punctul de vedere al inițiatorului, exprimat de către domnul Tobă, și anume acela de a menține. Este adevărat că, în această chestiune, comisia nu s-a exprimat, dar rog acum să se exprime.

În legătură cu alin.2, domnule Părăluță, domnul deputat Nestor Călin propune eliminarea, inițiatorii nu sunt de acord cu eliminarea, care este opinia comisiei?

Domnul Mihail Părăluță (din banca comisiei):

Și noi suntem pentru menținere.

Domnul Marțian Dan:

Pentru menținere, bun.

Prima dată, conform Regulamentului, trebuie să supun votului propunerea domnului Călin Nestor, de eliminare.

Cine este, vă rog, pentru aprobarea propunerii dânsului? 5 voturi pentru.

Deci, nu a întrunit numărul necesar.

Vă supun votului textul alin.2, așa cum figurează el în Raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat textul alin.2.

În privința alin.3 nu au fost nici un fel de obiecții și vi-l supun votului, așa cum figurează el în propunerea legislativă a inițiatorilor.

Domnul Neculai Grigoraș (din bancă):

Este la art.7, domnule președinte, alin.3 intră în componența art.7.

Domnul Marțian Dan:

De unde rezultă aceasta?

Domnul Neculai Grigoraș (din bancă):

Din pagina următoare.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnule Tobă, vă rog să interveniți, pentru că eu am întrebat ce se întâmplă cu aceste alineate, comisia, mi s-a răspuns că rămân așa cum sunt, și 3 și 4.

Domnul Neculai Grigoraș:

Da, alin.3 și 4, chiar dacă nu rezultă din explicațiile pe care comisia ni le prezintă în coloana 3, ele se regăsesc integral în componența art.7, tot la poziția alin.3 și 4.

Domnul Marțian Dan:

Așa este, la pag.9, da.

Rugăm, în legătură cu aceasta să ni se clarifice punctul de vedere și poziția inițiatorilor și a comisiei.

Sunt la art.7, la alin.3 și 4, la pag.9.

Domnul Ioan Bivolaru:

În textul respectiv noi nu am adus modificări dar pozițiile respective au fost introduse la art.7. Este modificare la alin.4. Da, da, așa este, e corect. Iese din 6 și intră în 7.

Domnul Marțian Dan:

În aceste împrejurări, vă propun eliminarea textului alin.3 și după aceea am să supun și eliminarea textului alin.4.

Cine este pentru eliminarea textului alin.3?

Doriți să interveniți? Poftiți. Domnul deputat Costică Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Mă scuzați că am venit în ultimul moment dar mi se pare că la articolul acesta este bine să rămână 3 și 4, pentru că la art.7 nu este dat rangul directorului adjunct și directorului prim- adjunct, stiți? Și atunci putem elimina de la art.7 alin.3 și 4, pentru că, uitați-vă dumneavoastră, la art.6: "În exercitarea atribuțiunilor sale, directorul este ajutat de un prim adjunct, care este înlocuitor al acestuia, precum și 2 adjuncți. Primul-adjunct are rang de subsecretar de stat și este numit de directorul Serviciului Special de Telecomunicații. La art.7 nu mai este specificat rangul acestuia.

Din sală:

Ba da, este la pag.8, poz.21.

Domnul Marțian Dan:

Uitați-vă la 8.

Domnul Costică Ciurtin:

Este. Bine. Atunci se poate.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ciurtin, la poz.18, dacă aveți raportul, se spune așa: "Conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale este asigurată de un director cu rang de secretar de stat, numit ..."etc. Bun.

Uitați-vă la pct.21, unde este rezolvată problema primului- adjunct și adjuncților. "...rang de subsecretar de stat și se numesc ..." etc. Deci, în ceea ce privește rangul, acolo sunt rezolvate lucrurile.

Domnul Costică Ciurtin:

Mă scuzați!

Domnul Marțian Dan:

Iar în ceea ce privește alin.3 de la art.6, el este reluat aidoma în alin.3 de la 7, respectiv pct.20, și alin.4 este, de asemenea, reluat, cu unele modificări în ceea ce privește partea finală a acestui alineat. Deci, pot fi eliminate alin.3 și 4 din cuprinsul art.6.

Vă rog să vă pronunțați, prima dată, asupra propunerii de eliminare a textului alin.3 din cuprinsul art.6.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Alin.4, vi-l propun, de asemenea, spre eliminare.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată și eliminarea alin.4.

Vă rog acum să vă pronunțați asupra art.6, în ansamblu, care rămâne cu cele două alineate în privința cărora ne-am pronunțat anterior.

Cine este pentru adoptarea art.6? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat textul art.6.

Trecem la discutarea art.7. Dacă dorește cineva să ia cuvântul ? Domnul deputat Mihail Nică.

Domnul Mihail Nică:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propun reformularea art.7 - "Conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale este asigurată de un director, cu rang de secretar de stat, numit prin hotărâre a C.S.A.T..." și textul curge mai departe. Și să mă explic de ce prin hotărârea C.S.A.T. Este adevărat că în Constituție se spune că președintele României numește generalii, dar în Legea C.S.A.T. se spune că această instituție prevăzută în Constituție nu dă decât hotărâri. De asemenea, această lege de organizare și funcționare a C.S.A.T.-ului nu defalcă și atribuțiile președintelui. Ca să intrăm, să punem cap la cap aceste legi, consider că este bine să spunem "prin hotărârea C.S.A.T.". Este adevărat că președintele României, fiind și președinte al C.S.A.T. va semna această hotărâre, dar nu putem să-l nominalizăm că intrăm în conflict cu Legea C.S.A.T. care nu prevede că președintele C.S.A.T. poate face astfel de numiri.

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă sunt în legătură cu acest articol.

Domnul Ioan Bivolaru:

Ar fi o observație, să fim consecvenți cu ce am votat la articolul legat de comisiile parlamentare pentru probleme de apărare și, în consecință, să introducem și aici această sintagmă cu "probleme de", deci "...cu avizul comisiilor pentru probleme de apărare", la alin.1 și, de asemenea, la alin.2, la fel:
"...comisiilor pentru probleme de apărare".

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

Alte observații, dacă sunt? Nu sunt.

Eu aș vrea aici să întreb în legătură cu o judecată a acestei comisii. După câte îmi amintesc eu, aici suntem în prezența unei chestiuni pe care noi nu am mai reglementat-o până acum, și anume stipulăm prin lege obligația prezentării anual de rapoarte în fața unor comisii. Care sunt rațiunile pentru care s-a propus o asemenea soluție? Nici o altă comisie a Parlamentului nu are, în raport cu instituțiile care constituie obiect de reglementare, o asemenea prevedere. Și aș vrea să ni se prezinte care sunt rațiunile.

Nu mai sunt alte observații, da?

Mai este aici o problemă, la alin.5. "În Serviciul de Telecomunicații Speciale funcționează Consiliul Director..." Noi avem, mi se pare, la S.R.I., comitetul dirctor, și altele; consiliul director, în fine, e o chestiune de terminologie, nu este importantă, dar totuși.

Dacă mai sunt alte observații? Nu sunt.

Domnul deputat Francisc Tobă, în numele inițiatorilor. Stați puțin, că are domnul Buzatu și vedem după aceea.

Domnul Dumitru Buzatu:

În legătură cu alin.5 al propunerii, am o mică nedumerire, pentru că la art.6 s-a stipulat acolo structura, atribuțiile directorului și ale componentelor structural-funcționale, efectivele în timp de pace și de război, regimul rețelei, echipamentele și celelalte, se prevăd în regulamentul de organizare și funcționare și deci, în acest sens, nu prea mai înțeleg prevederile din acest articol, din moment ce în regulament se prevăd aceste chestiuni și sunt aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, de ce mai este nevoie să mai menționăm o dată ca în Serviciul de Telecomunicații Speciale funcționează acest consiliu director și biroul executiv?

Domnul Marțian Dan:

Bine, aici este vorba de unele structuri de conducere colegială, ca să spunem așa. Dar, în fine, o să vedem.

Dacă mai sunt alte observații? Nu sunt.

Atunci, rog punctul de vedere al comisiei și al inițiatorilor în legătură cu problemele care s-au ridicat.

Avem o propunere a domnului deputat Bivolaru ca să respectăm terminologia cu care am operat până acum și să introducem la alin.1 și 2, când ne referim la comisii. să adăugăm "pentru probleme de apărare, ordine publică, siguranță națională".

Poftiți, domnule Tobă.

Domnul Francisc Tobă:

Referitor la art.7 alin.1, avem cele două propuneri: domnului deputat Bivolaru, le agreăm, este normal, și a domnului Nică "prin hotărârea C.S.A.T." - de acord, pentru că, practic, și la ora actuală, deciziile se iau prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Deci, inserarea, în loc de "numit de președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării", "numit prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării".

Referitor la prezentarea în fața comisiilor de specialitate a unor rapoarte anuale, nu este prevăzut până acum în nici un proiect de lege, însă am considerat că exercitarea unui control parlamentar poate fi făcut și prin prisma Constituției dar, dacă stipulăm în mod explicit că măcar o dată pe an să vină să dea un raport de activitate, acest control parlamentar este mai bine conturat.

Vreau să precizez că nicăieri în lume nu se întâmplă ce se întâmplă în Parlamentul României să vină directorul S.R.I. să dea raport în fața plenului. În mod normal, directorul serviciului de specialitate prezintă un raport în fața comisiilor de specialitate, unde problemele delicate se discută între cei care sunt abilitați să le asculte, această comisie, după aceea, face un raport pe care-l prezintă plenului. Niciodată, nicăieri, omologul domnului Măgureanu nu este forfecat ca la noi, din varii motive, și în primul rând de securitate națională.

Noi ne-am gândit să introducem această obligativitate, ea nu este, cred, neavenită, ca măcar odată pe an șeful acestui serviciu să vină în fața comisiilor de specialitate și să prezinte un raport în legătură cu activitatea depusă. Bineînțeles, ne putem prevala de Constituție, îl putem chema ori de câte ori considerăm că este necesar. Însă cred că acest alineat nu este în detrimetul exercitării controlului parlamentar și v-aș ruga respectuos să-l agreați.

Referitor la Consiliul director și Biroul executiv, sunt niște structuri care sunt similare în alte instituții din structura sistemului național de apărare și au fost stipulate în Legea 80.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Comisia dacă mai dorește? Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Comisia agreează introducerea acestei sintagme, în loc de "președintele Consiliului", să fie numit prin hotărâri ale "Consiliului Suprem" la alin.1, dar trebuie introdusă această treabă și la alin. 4, că există aceeași problemă și la alin.4.

În legătură cu textul de la alin.2 privind rapoartele respective, Comisia este de acord, pentru că a analizat acest lucru în cadrul comisiei și a fost de acord cu această propunere.

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă sunt?

În legătură cu chestiunea aceasta privind controlul și celelalte lucruri, eu vreau să vă spun că în art.62 din Constituție, unde este reglementată problema ședințelor comune, la alin.2 avem următorul text de început: "Camerele se întrunesc în ședință comună pentru: "Și la litera g) este așa: "numirea, la propunerea Președintelui României, a directorului Serviciului Român de Informații și exercitarea controlului asupra activității acestui serviciu; "Deci este exercitarea controlului asupra acestui serviciu, care ține de resortul unor atribuții ce revin ședințelor reunite, plenului reunit. De aceea se întâmplă ceea ce se întâmplă, iar lucrurile sunt legate de felul în care a funcționat, sub trecutul regim, serviciile de informații și mai ales abuzurile, funcțiile lor de poliție politică și suprapunerea lor în raport cu societatea.

Iată de ce în Constituție s-a adoptat această soluție și din această cauză noi practicăm... Evident, nu împiedică nimeni plenul celor două Camere, dacă socotește că este necesar, să declare ședința respectivă o ședință desfășurându-se cu ușile închise, sau anumite segmente ale ei, dar aceasta este o altă problemă.

Domnule Grigoraș, vă rog să poftiți! Dumneavoastră ați vrut să interveniți, eu am făcut acea precizare, pentru că este foarte bine, este absolut necesar să decupăm exact contextul în care rezolvăm lucrurile pentru una sau alta din instituțiile pe care le creăm.

Aveți cuvântul.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aceasta era și problema pe carea vroiam să o ridic eu; cum se va finaliza totuși acest control parlamentar asupra Serviciului de telecomunicații speciale? La nivelul comisiilor parlamentare? Nici în Regulamentul nostru nu există astfel de prerogative pentru comisiile de specialitate ale Parlamentului. Este posibil să existe situația de a se lua niște decizii cu privire la activitatea viitoare a Serviciului de telecomunicații speciale vizavi de ceea ce s-a prezentat în raportul de activitate pentru perioada încheiată.

Pot comisiile să ia niște hotărâri, niște decizii referitoare la activitatea viitoare? Sau totuși acest control, fie că trebuie extins la nivelul Parlamentului, fie că trebuie eliminat eventual textul de la acest alineat, potrivit căruia Serviciul de telecomunicații să prezinte anual rapoarte comisiilor de apărare.

Deci, totuși, trebuie lămurită, domnule președinte, această chestiune și, poate, inițiatorul să ne mai facă niște precizări în sensul acesta dacă se mai pot aduce niște îmbunătățiri.

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații dacă mai sunt? Domnul Ciurtin Costică are cuvântul.

Domnul Costică Ciurtin:

Eu vin în întâmpinarea a ceea ce ați spus dumneavoastră, domnule președinte, și aș completa totuși lucrul acesta. În Regulamentul nostru, la comisiile de specialitate, la Comisia aceasta pentru apărare nu este inclusă o asemenea atribuție de verificare a acestui sector al telecomunicațiilor speciale, este ceva nou, dar pentru a da consistență articolului, am putea să menținem. "rapoarte comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională" și atunci se adaugă "precum și Parlamentului României", că atunci este, într-adevăr, efectiv controlul Parlamentului, pentru că nu văd dacă noi nu putem să tragem la răspundere această comisie care verifică acest Serviciu special de telecomunicații, însemnează că rămâne un secret pentru acea comisie, iar Parlamentul nu poate să intervină într-un moment sau altul în cadrul desfășurării acestei activități speciale. Și atunci, eu, domnule președinte, aș susține cu o completare în final, propunerea dumneavoastră. Să spunem: "precum și Parlamentului României".

Domnul Marțian Dan:

Da. Inconvenientul este că în aceste împrejurări introducem practica dublelor rapoarte: către comisii și către Parlament, ceea ce este o chestiune care trebuie examinată, mai trebuie cântărită.

Domnul Costică Ciurtin:

Atunci mai putem face și altceva, nu știu dacă este bine, pentru că noi, în articolele de până acum am tot spus de comisiile pentru apărare. Ar putea fi soluționată altfel problema.

Deci: Directorul Serviciului telecomunicații speciale răspunde pentru întreaga activitate pe care o desfășoară serviciul în fața Consiliului Suprem de Apărare a Țării și prezintă rapoarte anual Parlamentului României" și înlăturăm, eliminăm conținutul celălalt, între cele două virgule.

Ar fi o soluție și atunci, evident, controlul Parlamentului și asupra acestui serviciu este justificat.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Vasile Șuta are cuvântul acuma.

Domnul Vasile Șuta:

Doamnelor, domnilor, Legea 39, dacă reținem sau dacă este bine studiată, reglementează exact ce trebuie să facă Serviciul de telecomunicații speciale. S-a vehiculat aici ideea că este numit prin hotărâre directorul serviciului. Nu, este numit de Consiliul Suprem de Apărare, nu prin hotărâre, nici decizie, nici un alt act, așa cum se procedează, conform Constituției și conform Legii 39, a Consiliului Suprem de Apărare. Deci, este numit de Consiliul Suprem de Apărare. Aceasta este o problemă.

A doua problemă: noi dacă introducem prezentarea unui raport anual în fața Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, trebuie să schimbăm Regulamentul de funcționare a Camerei și a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților. Nu este corect.

În primul rând, Consiliul Suprem de Apărare prezintă dări de seamă anuale, dări de seamă care trebuie să cuprindă, sau ar trebui să cuprindă și precizări referitoare la Serviciul român special de telecomunicații. Deci să prezinte și problemele acestui serviciu în cadrul dării de seamă, iar Comisia de apărare face raport la darea de seamă anuală și o prezintă în fața Camerei Deputaților. Se complică lucrurile.

Trebuie să scoatem, trebuie să eliminăm prezentarea raportului anual Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Nu, comisia poate cere de câte ori este nevoie un raport de cum își îndeplinesc sarcinile, ce fac, mă rog, cunoașteți care este modalitatea de...

Domnul Marțian Dan:

Poate realiza audierea, mă rog, celor care au funcții.

Domnul Vasile Șuta:

...sau audierea șefului serviciului, sau a conducerii Serviciului de telecomunicații.

Deci nu este corect să introducem asemenea elemente într-o lege organică de funcționare a acestui serviciu.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnul deputat Teodor Vintilescu are acum cuvântul.

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Mie mi se pare că toată activitatea aceasta a acestor servicii speciale se oprește la o comisie a Parlamentului și numai dacă această comisie socotește ea că ar fi ceva, ne-ar mai spune și nouă câte ceva.

Eu zic că nu este bine, pentru că fiind chiar o comisie de a noastră are obligația să nu facă deputații mai deputați. Adică deputatul este acela care are autoritatea și trebuie să fie foarte bine informat. Din această cauză, eu cred că trebuie să scurgă . până la nivelul nostru aceste rapoarte și direct. Deci, n-ar mai găsi încă o etapă de oprire a acestor informații până la nivelul comisiei, fiindcă se creează altceva. La această comisie îi mai punem încă o pernă dedesubt și încă o pernă dedesubt să se suie puțin prea sus și când se suie prea sus se poate întâmpla coborârea să-i fie prea mare.

Eu socotesc încă o dată, să gândim cu toții și vă rog pe dumneavoastră să socotiți ca o problemă foarte serioasă în care trebuie să ne asigurăm noi, cu autoritatea pe care o avem ca demnitari ai statului, ce trebuie să facem cu aceste informații.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Eu vă propun următoarea soluție. Cred că în ceea ce privește alin.1, noi putem lua o decizie, în sensul specificării deci: "comisiilor pentru problemele de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului României, cu avizul acestora", avem o soluție similară modului în care se numesc astăzi ambasadorii și avem deci în practica noastră un lucru statuat în acest sens, da? Aceasta este o problemă.

În legătură cu numirea: "numit de Consiliul Suprem de Apărare a Țarii", spun unii.

Din loja inițiatorului:

...prin hotărâre.

Domnul Marțian Dan:

Prin hotărârea... alții au spus prin hotărârea, alții au spus numit de Consiliul Suprem, alții, mă rog, numit de președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării etc.

Eu vă propun ca în legătură cu alin.1 și alin.2 să dăm inițiatorilor și comisiei care a analizat în fond spre analiză diferitele aspecte care au fost formulate în cursul zilei de astăzi, inclusiv, mai ales în legătură cu relația dintre Parlament și acest serviciu.

In legătură cu alin.3, 4, 5, 6 și ... putem să luăm anumite decizii acuma, da?

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Are implicații și atunci să rămână tot articolul.

Domnul Marțian Dan:

Bun, dăm tot articolul.

Dacă agreați ideea aceasta ca articolul 7, în întregul lui, să fie dat spre analiză la comisia care a analizat în fond și să fie luate în considerare o seamă de observații și o seamă de interogații care au fost prezentate aici. Domnul Costică Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte, eu cred că alin.2 poate fi soluționat pe loc. Deci, așa cum spunea colegul Șuta, dat fiind faptul că avem o comisie specială de verificare a activității Serviciului Român de Informații, această comisie se întrunește și analizează diverse aspecte ale acestei activități ale Serviciului Român de Informații. Prin urmare, noi putem să eliminăm ceea ce v-am rugat eu, domnule președinte.

Deci scoatem rapoartele față de comisie și rămâne doar față de Parlamentul României, prin similitudine cu Serviciul Român de Informații și atunci cred că se poate trece și peste acest alin.2 foarte repede.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dacă dorește comisia sau inițiatorii să își spună părerea?

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte, aș vrea să fac o precizare: nu suntem în cazul unui serviciu de informații, este o parte componentă a sistemului național de apărare, ceea ce este cu totul și cu totul altceva. Noi am dat exemple din anumite structuri ale SRI-ului din punct de vedere al numirii sau din punct de vedere al faptului că are un colegiu director, dar nu au același regim, domnilor, nu vă supărați.

Din sală:

Atunci prezintă Consiliului Superior și nu mai are nevoie să mai prezinte...

Domnul Francisc Tobă:

Nu, domnule coleg, vă rog mult de tot...

Pe de altă parte, cred că acest articol l-am putea, cum să spun, rezolva acum, pentru că, în mare parte, noi agreăm să nu se prezinte comisiei un raport anual, ci plenului, cum a spus domnul coleg, și în rest cred că nu sunt elemente care să necesite trimiterea înapoi la comisie, că ducem legea iarăși și o prelungim.

Suntem de acord să spunem "prin hotărârea CSAT" pentru că CSAT-ul emite hotărâri care sunt obligatorii în conformitate cu legea tuturor instituțiilor care au atribuții în domeniul securității naționale.

Deci, art.1 dacă spunem că numim cu "hotărârea CSAT-ului cu avizul comisiilor", cred că am putea să-l propunem spre dezbatere așa. Pe de altă parte, la alin.2 suntem de acord cu propunerea distinsului nostru coleg, să spunem că prezintă anual rapoarte în fața Parlamentului României și nu a comisiilor de specialitate doar. Sunt de acord.

În rest, nu cred că sunt probleme deosebite. Consiliul director, la alin.5 este stipulat în Legea 80, deci este o instituție care este legiferată, să spunem așa, iar în rest nu cred că sunt probleme care să justifice trimiterea înapoi la comisie.

Respectuos vă rog, domnule președinte, să supuneți analizei acest articol.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Comisia dacă dorește să intervină?

Domnul Ioan Bivolaru:

Se agreează această propunere însușită de inițiator ca aceste rapoarte să fie prezentate Parlamentului, deci în alin.2, și, bineînțeles, cum am spus mai înainte, ca aceste numiri să se facă prin hotărâri ale Consiliului Suprem.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Eu tocmai aceasta vreau să vă spun. Sunt o seamă de implicații pe care noi trebuie să le analizăm pe baza unor texte corelate. Iată de exemplu: la art.62 din Constituție, alin.2 partea de început sună astfel: "Camerele se întrunesc în ședință comună pentru:" iar la litera f): "examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi";

1.O dată Parlamentul examinează problemele raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în ale cărui competențe intră o seamă de aspecte legate de acest serviciu de comunicații speciale, da?

2. "Art.85. Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament". Dacă președintele poate numi guvernul, pe baza aprobării date de Parlament listei prezentate de cel care a fost prim-ministru, în virtutea cărui fapt nu ar putea numi președintele țării, președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării, șeful acestui serviciu, atâta timp cât la numirea lor există și avizul unor comisii ale Parlamentului. De aceea, v-am cerut să reexaminați lucrurile acestea.

3. Când este vorba de atribuțiile în domeniul apărării, se spune așa: Art.92. "Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării".

"El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate..." "În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele ia măsuri".., etc. etc.

Felul în care sunt gândite lucrurile acestea după ce o comisie parlamentară și-a dat avizul ș.a.m.d. să nu poată numi președintele Consiliului Suprem de Apărare... câteva din soluțiile acestea care s-au prezentat aici mi se par a fi, ca, coerență și ca examinare comparativă a unor competențe, absolut discutabile. De aceea v-am cerut să examinați tot articolul. Nu vreți, sigur că putem discuta, dar atunci va trebui să intrăm în dezbateri mai amănunțite aici, să facem munca pe care ar trebui să o facă comisia. Vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte, cerându-mi scuze pentru că abuzez de răbdarea colegilor, aș propune eliminarea alineatului 2, pentru că este reglementată deja modalitatea aceasta de adresare către Parlament a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar acest serviciu, fiind în subordinea Consiliului Superior de Apărare a Țarii, sigur că va fi prezentat în acest raport care este stipulat să se prezinte anual în fața Parlamentului României și, de asemenea, repet propunerea mea de a se elimina și alineatul 5, întrucât prevederile sale se regăsesc la art.6 alin.1.

Domnul Marțian Dan:

Mai dorește domnul deputat Costică Ciurtin să intervină. Îl rog să poftească la tribună.

Domnul Costică Ciurtin:

Sunt perfect de acord cu domnul Buzatu. Aș ruga ca dânsul să ne spună dacă în cei 4 ani aproape scurși de când suntem în Parlament, Consiliul Suprem al Apărării a făcut vreo dare de seamă asupra activității acestuia.

Domnul Vasile Stan (din bancă):

Este vina noastră.

Domnul Costică Ciurtin:

Bine. Nu, nu, nu este vina noastră... nu este vina noastră.

Domnul Marțian Dan:

Nu, ei vor să spună următorul lucru: darea de seamă a fost prezentată, din păcate ea a rămas la comisiile care trebuiau să pregătească raportul și nu a ajuns în plen, dar aceasta este de acum o problemă care ne privește pe noi. Aveți cuvântul în continuare.

Domnul Costică Ciurtin:

Da, deci, eu vă înțeleg domnule președinte, dar iată: 1993 nu, l994 nu, 1995 nu, 1996 nu. Și atunci măcar pe acest filon să avem o posibilitate să ascultăm o dare de seamă sau un raport al unui serviciu deosebit.

Prin urmare, eu zic alineatul 2 să rămână, cu excepția a ceea ce am propus a treia oară, zic acum, eliminarea comisiilor de specialitate și rămâne raportul dat către Parlamentul României, reunit, normal Camera Deputaților și Senat.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc. Înțeleg din luările de cuvânt ale unor colegi, inclusiv ale dumneavoastră domnule președinte, că ați sugera ca raportul să fie inclus în raportul Consiliului Suprem de Apărare. Este, evident, o variantă, dar atunci să o spunem pe față și să luăm o decizie, fie acuma, fie cum ați sugerat, și eu personal, aș susține ideea ca să fie reluat în comisie, că vedeți, și în cazul legii precedente, la un articol în care ne-am zbătut aici, am pierdut vreme, până la urmă s-a ajuns la o formulă agreată de toate părțile în cadrul comisiei. Aceasta este.

Dar totuși să fie spus pe față, domnule, vrem sau nu vrem. Vrem să fie un raport în fața Parlamentului, sau dacă nu, să spunem: considerăm că așa trebuie, să fie o parte din raportul Consiliului Suprem de Apărare. Dar, vorba domnului Costică Ciurtin, eu n-am fost în legislatura trecută, dar aud pentru prima dată acuma de acest lucru, că au rămas aceste rapoarte la comisii. Atunci este vina comisiilor și ar trebui trasă la răspundere.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Eu zic următorul lucru, în afară de multele elemente care s-au prezentat: trebuie examinat și specificul acestui serviciu, care este unul prin excelență tehnic și din acest punct de vedere el are similitudini și nu are similitudini cu SRI. Are și nu are similitudini cu Serviciul de informații externe și va trebui...

Din sală:

Are.

Domnul Marțian Dan:

Nu, este un serviciu care are propria lui individualitate și în această privință trebuie să supunem unei analize mai detaliate și alin.1 și alin.2. De aceea vă supun atenției propunerea pe care am făcut-o și pe care a reiterat-o domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner, de a remite la comisia care a analizat în fond, care împreună cu inițiatorii, să analizeze acest articol și toate implicantele și să ne prezinte soluțiile cele mai coerente și mai firești în acest caz. Dacă agreați acest lucru? Bun.

În acest fel trecem la următorul articol, art.8. Dacă sunt observații în legătură cu el? Înțeleg că, potrivit unei anumite semantici, alin.2 este eliminat da?

Dacă în legătură cu alin.1-art.8 se propune să fie alcătuit dintr-un singur alineat- dacă dorește cineva să ia cuvântul? Aveți textul acestui articol pe care l-a propus comisia. Nu sunt doritori.

Supun votului dumneavoastră textul articolului 8, amintesc, poziția 24 din raportul comisiei.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat.

Supun votului propunerea de eliminare a alineatului ..., de fapt prin votul care l-am adoptat, este clar că alineatul 2 din propunerea legislativă cade, da? Dar totuși din punct de vedere formal eu trebuie să-l supun votului.

Cine este pentru eliminarea alineatului 2? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat.

Trecem la art.9. Comisia a propus unele lucruri de natură redacțională și cu incidențe asupra conținutului, dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol 9. Nu sunt doritori.

Supun votului dumneavoastră textul articolului 9. Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi textul articolului 9.

Trecem la Capitolul III. El avea un titlu. Comisia propune eliminarea, eliminarea capitolului și a titlului, da? Bun. Este poziția 27 din raportul comisiei. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a Capitolului III și titlul prevăzut pentru acest articol în propunerea legislativă.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere a comisiei.

Trecem la examinarea articolului 10, el are texte aferente unor litere diferite, este un articol mai mare.

Vă propun să procedăm în felul următor: să ascultăm observațiile care sunt în legătură cu toate literele acestui articol și când vom trece la examinarea amendamentelor care vor fi înaintate, evident că o să facem acest lucru pe fiecare literă în parte. Dacă sunt doritori să intervină în legătură cu textul articolului 10? Da, domnul deputat Costică Ciurtin. Aveți cuvântul.

Domnul Costică Ciurtin:

La art.10, litera b, deci: - "gestionează spectrul de frecvențe radioelectrice cu utilizare guvernamentală ce îi este atribuit pentru telecomunicații speciale", mă gândesc că ar fi mai bine formulat așa "ce îi este atribuit prin prezenta lege", "pentru telecomunicații speciale prin prezenta lege".

Domnul Marțian Dan:

Nu știu dacă este prin prezenta lege, că aici este vorba de niște spectre și evident că sunt și celelalte rețele de telecomunicații...

Domnul Costică Ciurtin:

Atunci să-i zicem: "atribuit prin Legea telecomunicațiilor speciale", mă gândesc.

Domnul Marțian Dan:

O să-l rog pe domnul director al Serviciului de telecomunicații când vom examina aceste chestiuni să intervină. Să vedem dacă mai sunt alte observații în legătură cu acest articol și diferitele litere de la el. Interveniți, vă rog.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Aici este o problemă mai dificilă. Pe plan național, singura autoritate de reglementare care face distribuirea spectrului este autoritatea de reglementare stabilită prin legea anterior votată de dumneavoastră Ministerul Comunicațiilor.

Deci el face analiza și distribuirea întregului spectru. Această analiză se face într-o Comisie superioară de radiocomunicații și, pentru nevoile diferitelor sectoare, inclusiv cel public, se fac aceste repartiții în comisie.

Diferența pentru telecomunicațiile speciale este că repartiția spectrului se face global, și nu pentru destinații individuale de echipamente, așa cum se face pentru sectorul civil, și atunci nouă ne revine numai sarcina de a gestiona partea de spectru care ne este dată pentru rețelele speciale, așa cum este specificat în proiectul de lege. Deci considerăm că această formulare corespunde cerințelor și adevărului de fapt.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Alte observații dacă sunt în legătură cu acest text?

Deci, referitor la problematica reglementată prin lit.b, ați ascultat câteva considerente prezentate de domnul Tiberiu Lopatiță, directorul acestui serviciu.

Domnul deputat Barbu Pițigoi are acum cuvântul.

Domnul Barbu Pițigoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am o nelămurire; poate mă lămurește domnul director: "gestionează spectrul de frecvențe radio", de ce "radioelectrice"? Cunoașteți și alte sisteme? Dacă este radio, sigur că este "radio", de ce să spunem neapărat "radioelectric"? Deci eu propun să fie simpla exprimare: "frecvențe radio cu utilizare guvernamentală", eliminând cuvântul "electrice".

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Teodor Vintilescu, doriți să interveniți sau a fost o mișcare de derutare a mea?

Domnul Teodor Vintilescu:

De fapt, eu nu mă pricep, însă, trăind într-o viață atât de trepidantă, de modernă, Serviciul de informații circulă așa ...

Nu știu dacă americanii ar face o lege cum am făcut-o noi, care mi se pare blândă sau mi se pare ca un șvaițer, găurit, pentru că posibilitățile de a ști, de a te informa, moderne, sofisticate, supersofisticate, nici nu ar ține seama de ceea ce încercăm noi, săracii, să ne apărăm pe ici, pe colea. Adică privirea ar fi trebuit să fie făcută la un nivel mult superior, ca să putem, într-adevăr, să ne apărăm de cei care au foarte multe curiozități.

Aceasta este, domnule președinte, și vă rog să mă iertați dacă am venit, așa, să vă spun o mică chestiune.

Domnul Marțian Dan:

Cine mai dorește să intervină în legătură cu textul acestui articol, al diferitelor litere?

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

În legătură cu observația colegului Pițigoi, consider că are dreptate, pentru că aceste frecvențe radio, nu este nevoie să ne blocăm, respectiv în zona frecvențelor radioelectrice, pentru că pot fi și în altă zonă.

Dacă domnul director are alt punct de vedere, este o problemă de extindere.

Domnul Marțian Dan:

Domnule director Tiberiu Lopatiță, vă rog să ne spuneți punctul de vedere în legătură cu această controversă care a apărut.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, pentru stimații deputați, mi-aș permite să spun că aspectul este formal. Nici dacă apar numai "frecvențe radio" nu este deranjant.

S-a folosit expresia "frecvențe radioelectrice", pentru că este o expresie consacrată în domeniu și veți vedea că foarte curând vă va veni la dezbatere, în cadrul Camerei Deputaților, și Legea de utilizare a spectrului radioelectric de frecvențe radioelectrice. Deci aceeași problemă la nivel național, pe care v-am enunțat-o puțin mai înainte. Și eu zic că dacă în legea respectivă și chiar denumirea legii este aceasta, am adoptat și noi această denumire.

Încă o dată spun că formal pe noi nu ne deranjează dacă apare numai "frecvențe radio".

Domnul Marțian Dan:

Domnule Pițigoi, vă rog veniți aici.

Stați să vedem ce elemente în plus vrea să clarifice domnul Pițigoi și, în funcție de aceasta, interveniți dumneavoastră.

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule director, mai întâi că ar fi un pleonasm. În al doilea rând că nu se folosește, din punct de vedere tehnic. Eu, la facultate, probabil că și dumneavoastră nu ați învățat această noțiune de "radioelectric", ci de "radio" și, în al treilea rând, pentru că am exprima același lucru de două ori, fără să fie nevoie. Ca și cum aș spune că lampa care atârnă de tavan fumegă și aș explica că lampa, nu tavanul. Cam acesta este sensul.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Nu, nu mai am de făcut comentarii. V-am spus că este o treabă pur formală, care nu ne deranjează, indiferent în ce formă apare. Este un termen consacrat, folosit în toată literatura de specialitate.

Domnul Barbu Pițigoi (din bancă):

Nu este consacrat!

Domnul Marțian Dan:

Mai dorește cineva? Nu.

Dacă sunt observații în legătură cu celelalte litere ale textului pe care îl discutăm la art.10? Nu sunt?

Domnul Barbu Pițigoi (din bancă):

Aceeași observație și la "c".

Domnul Marțian Dan:

La litera "c"? Bun.

Trecem la examinarea textului și prima dată am să vă cer să vă pronunțați în legătură cu textul aferent lit.a).

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat.

Punctul de vedere al comisiei și inițiatorului în legătură cu propunerea domnului deputat Barbu Pițigoi? Dânsul propune, deci, să sune: "gestionează spectrul de frecvențe radio, cu utilizarea guvernamentală ce îi este atribuită pentru telecomunicațiile speciale".

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Avem și în Legea audiovizualului tot "frecvențe radio" și să fie unitar.

Domnul Marțian Dan:

Bun, este un punct de vedere.

Inițiatorii? "Frecvențe radio", da?

Supun votului dumneavoastră această formulă, deci în loc de "radioelectrice" să fie "frecvențe radio".

Cine este, vă rog, pentru adoptarea propunerii? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Una.

Deci, cu majoritate de voturi, a fost aprobat acest amendament.

Supun votului textul lit.b).

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat.

În legătură cu lit.c), vă rog să fiți de acord să facem aceeași corelare. Să consemnăm aceasta în stenogramă. Cu această observație, vă supun votului textul de la lit.c).

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu.

A fost aprobat.

Textul de la lit.d) - avem o mică intervenție, din partea comisiei.

Supun votului varianta comisiei.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat textul.

La lit.e), comisia a aderat la textul care figurează în propunerea legislativă. Vi-l supun aprobării.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat.

La textul de la lit.f), comisia a avut mai multe intervenții în ceea ce privește redactarea lui. Nu au fost observații. Vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la lit.g) - este evidentă, aici, intervenția comisiei. Nu au fost observații în legătură cu el.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat.

La textul de la lit.h), nu au fost, în legătură cu el, propuneri, intervenții... Îl supun votului, în redactarea comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat și acest text.

Textul de la lit.i) - nu au fost observații în privința lui. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat și textul de la lit.i).

Textul de la lit.j) - de asemenea, comisia a avut unele intervenții. Supun votului textul acestei litere, în redactarea comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la lit.k), în redactarea comisiei, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat.

Textul de la lit.l), în redactarea comisiei - este un alineat nou. Nu au fost observații în privința lui. Îl supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat și acest text.

Textul de la lit.m) este, de asemenea, un text nou. Nu au fost observații în legătură cu el. Îl supun votului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat.

Putem reveni, acum, la art.10, în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat și textul art.10.

Trecem la examinarea art.11. Dacă dorește cineva?

Da, este o problemă, într-adevăr, înainte de textul art.11, trebuie să ne pronunțăm în legătură cu Capitolul III. Noi am eliminat Capitolul III, anterior. Urmează, în propunere, Capitolul IV. Comisia propune să fie numerotat, și în mod firesc face această propunere, ca fiind Capitolul III, iar titlul va fi: "Personalul serviciului de telecomunicații speciale".

Supun votului titlul acestui capitol.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat titlul Capitolului III.

Trecem la examinarea art.11. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Nu sunt doritori.

Vă supun votului alin.1 al art.11, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat textul alin.1.

Alin.2 a suferit, de asemenea, unele modificări de redactare, operate de către comisie. Sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat textul acestui alineat.

Alin.3 are, de asemenea, unele modificări operate de către comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vi-l supun votului în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat și textul alin.3.

Alin.4; comisia propune să fie eliminat. Dacă inițiatorii sunt de acord? De acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de eliminare a alin.4.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobată propunerea de eliminare.

Ne putem pronunța asupra art.11 în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt.

A fost aprobat și textul acestui articol.

Trecem la discutarea art.12. Dacă sunt observații? Evident că în ceea ce privește expresia "la pace", vom face corelarea cu textul pe care l-am adoptat. Deci: "...evidența personalului existent în timp de pace". Este o chestiune care ține de ceea ce am decis la un articol anterior. Și cred că și comisia și inițiatorii sunt de acord. Da? Bun.

Supun votului dumneavoastră această amendare la alin.1.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt Nu sunt abțineri.

A fost aprobat acest amendament.

Dacă în legătură cu alin.1 mai sunt observații? Domnul deputat Olteanu.

Vă rog să interveniți.

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș ruga inițiatorul să ne precizeze dacă a ținut cont și de legea pe care noi, recent, acum vreo două luni am adoptat-o și care a fost promulgată de domnul președinte, privind mobilizarea cetățenilor la război?

Avem comandamente militare teritoriale, unde toate armele și serviciile militare își au evidența lor și își trimit la aceste comandamente militare rezerviștii, care sunt cetățenii, pe timp de pace, civili, și care pot fi mobilizați.

Eu aș dori să întreb, deci, din textul nostru, ce înseamnă "organ propriu de mobilizare"? Logic ar fi ca între toate armele și serviciile care concură la război, în caz de război, să existe o sincronizare. Își trimit, bineînțeles, listele cu acești cetățeni care sunt prestabiliți și își mobilizează necesarul de forțe, în funcție de cerințele momentului respectiv. Deci eu, încă o dată întreb dacă s-a ținut cont și s-a corelat textul nostru de lege cu legea care, deja, există la ora la care noi discutăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt alte observații în legătură cu art.12, pe care îl discutăm? Nu sunt.

Atunci, rog pe domnul Tobă Francisc să răspundă la problema pe care a ridicat-o domnul deputat Mihail Olteanu.

Domnul Francisc Tobă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu numai distinsul nostru coleg, cred că, dacă ar fi parcurs alin.2, avea o parte din răspunsul pe care și-l dorește, dar vreau să vă spun că acest Serviciu de Telecomunicații Speciale, având, prin excelență, un caracter tehnic, din timp de pace își pregătește specialiștii de care are nevoie, ori prin organele teritoriale, pentru că în fiecare județ există o extensie a acestui serviciu, ori prin organele abilitate să între acțiune la război, respectiv prin comisariate și altele, dar el își organizează, are acest organ propriu de mobilizare, respectiv acea rezervă de ofițeri de specialitate și subofițeri care, în caz de război, să poată fi utilizați pentru telecomunicațiile speciale, care sunt un sistem special. Ele concură în efortul general, pentru că alin.2 spune clar că activitatea acestui organ este corelată cu Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale. Deci el este prins, în ansamblu, dar, în același timp, el își are organ propriu, care se ocupă cu identificarea și cu aducerea la post, ca să zic așa, a celor care intră în structură pe timp de război.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

Domnul Mihail Olteanu:

Eu am senzația că nu am fost înțeles.

Eu nu contest că fiecare, în cazul nostru, Serviciul de Telecomunicații Speciale, trebuie să aibă un birou de evidență a rezerviștilor. Corect. Dar, în momentul în care este nevoie de o mobilizare, dacă vreți, sau o concentrare pe timp de pace, pentru instruire, pentru reîmprospătarea cunoștințelor, eu pun o întrebare de bun simț: cine îmi trimite mie acasă ordinul de concentrare sau de convocare la instruire? Comandamentul militar, în baza adresei pe care dânșii o trimit acolo, care comandament militar teritorial sesizează organul de poliție, dacă locuiesc la țară, sau poliția, sau alte organe care sunt la ora actuală, așa cum este conlucrarea între Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Deci aceasta este problema: există oameni în teritoriu, care să alerge prin comune, să cheme acești cetățeni? Eu zic că nu au, dânșii, la ora actuală, și nici nu vor avea. Deci nu sunt contra să existe birou de evidență a rezerviștilor, dar nu cred că dânșii au organe în teritoriu, curieri, eu știu, alții care să alerge să înmâneze ordinele de chemare la concentrare sau mobilizare.

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnul Tiberiu Lopatiță, directorul acestui Serviciu de Telecomunicații Speciale, să ne prezinte câteva lucruri legate de nedumeririle, întrebările pe care le-a formulat domnul deputat Mihail Olteanu.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Aș vrea să vă precizez că această formulare, că Serviciul de Selecomunicații Speciale are organ propriu de mobilizare, nu vrea să sugereze că Serviciul de Telecomunicații Speciale își ia niște atribuții de genul celor ridicate de domnul deputat. Acest organ propriu de mobilizare, însă, este necesar pentru realizarea atribuțiilor pe care le-a spus deja domnul deputat Tobă, dar, în plus, și pentru faptul că, după ce toate operațiile de anunțare prin comisariatele militare, și evidența noi o ținem tot prin aceste comisariate, dar, după această operație, preluarea, constituirea formațiunilor care se formează, echiparea lor și toate celelalte, trebuie să le preluăm noi, pentru că armata nu poate și nici comandamentele militare, și nici alte formațiuni din Ministerul Apărării nu-și asumă asemenea răspundere. Deci de aceea este necesar acest organ de mobilizare, care, pe lângă activitățile specificate face și aceste activități de constituire și de intrare în funcțiune a noilor unități constituite la mobilizare, pe lângă faptul că face și instruirile, prin convocări, după lege, cu scoatere sau fără scoatere din procesul muncii, a pregătirii rezerviștilor. Deci aceste sarcini nu ni le poate prelua nimeni, cum nu le preia de la nici o altă instituție din sistemul național de apărare.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Olteanu, ați primit, deci, unele explicații, unele lămuriri.

Vă rog.

Domnul Mihail Olteanu:

Explicația domnului director mi se pare clară, dar textul nostru mi se pare neclar. Deci aș propune, totuși, să găsim o soluție care să acopere, în realitate, cele spuse de domnul director și, probabil, în pauză, când veți decide domniile voastre, vom analiza problema.

Domnul Marțian Dan:

Da, dar textul alin.1 trebuie corelat cu textul alin.2, în care se spune: "Normele de funcționare și activitatea organului de mobilizare se stabilesc de comun acord cu Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale".

Comisia, care este opinia?

Domnul Ioan Bivolaru:

Aici, în art.12 și următorul, 13, sunt o serie de teze care pot, într-adevăr, induce starea aceasta de confuzie, creîndu-se senzația că Serviciul Special de Telecomunicații devine un fel de stat în stat. Este foarte clar că acest Serviciu de Telecomunicații Speciale trebuie să aibă un sistem propriu de mobilizare pe timp de pace. Aici este reglementată mobilizarea pe timp de pace, dacă se observă, care nu are nimic comun cu mobilizarea pe timp de război sau în cazuri, știu eu, deosebite, deci mobilizarea pe timp de război care, probabil, că se va reglementa sau este reglementată în Legea apărării naționale.

În consecință, comisia este de acord, în principiu, să existe această organizare a mobilizării, în cadrul serviciului, și de organizare a evidenței personalului existent pe timp de pace și a rezerviștilor. Este o problemă proprie, internă și poate fi preluată, dar, în orice caz, se vede foarte clar că este o activitate relativ paralelă, este o activitate paralelă, care este nevoie să fie preluată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, pentru a-și rezolva propriile probleme. Aici este problema, dacă poate s-o înțeleagă și domnul director, care creează aceste discuții în contradictoriu. Se vede clar că este o activitate paralelă, nu poate fi ruptă din contextul apărării naționale, să existe un sistem de evidență și de mobilizare propriu al dumneavoastră, care este rupt total de activitatea sistemului național de apărare, deci a ministerului respectiv, care se ocupă de mobilizări și de evidența întregului personal.

Domnul Marțian Dan:

Dar aceasta este preîntâmpinat de prevederea de la alin.2.

Domnul Ioan Bivolaru:

Deci alin.2 este ..., tocmai aceasta este, că este prevăzută și este preîntâmpinată situația în alin.2. De ce am făcut observația, pentru că apare în art.13, pentru că acolo se încurcă situația și când o să ajungem, o să propun eliminarea acestui art.13, în care se punctează încă o dată că evidența personalului se face prin structuri proprii, ceea înseamnă că obligă, deja, existența unui sistem paralel, distinct. Deci de aceasta am făcut toate aceste precizări.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Olteanu, eu vă consult dacă dumneavoastră, care aveți anumite observații în legătură cu alin.1 al art.12, aveți propuneri de intervenții în formularea lui sau nu.

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

V-aș propune următoarea formulă: "Serviciul de Telecomunicații Speciale are structură proprie de evidență a rezerviștilor și de pregătire pentru mobilizare".

Domnul Marțian Dan:

..."are structură proprie de evidență a rezerviștilor și pregătire pentru mobilizare".

Bun. Rog, acum, comisia să asculte, propunerea de amendare: "Serviciul de Telecomunicații Speciale are structură proprie de evidență a rezerviștilor și pregătire pentru mobilizare". Da?

Vă rog să interveniți.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor,

Avem, deja, în formă finală Legea pregătirii populației pentru apărare. Vă dau exemplu numai de un act normativ, unde este prevăzută structura organizatorică: birouri de mobilizare. S-a prevăzut, în acea lege specială, tot o situație specială și pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Prin urmare, este vorba de coroborare nu numai în cadrul acestei legi, ci și cu celelalte acte normative care deja sunt în fază de dezbatere.

Propun să fie respins amendamentul făcut de domnul deputat Olteanu, pentru că este împotriva nu numai a acestei legi, ci și a celeilalte legi, pe care am enunțat-o.

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aveți bunăvoința să ascultați și opinia mea.

Art.12, fixează trei activități: o activitate care revine organului propriu de mobilizare, o altă activitate se referă la executarea mobilizării și o altă activitate este aceea a ținerii evidenței personalului existent la pace și a rezerviștilor.

Dovadă că lucrurile stau așa este că în alin. 2 se face referire la normele de funcționare și de activitate ale organului de mobilizare - la primul.

Deci, spun așa, compartimentarea aceasta organizatorică de structură este foarte rațională. Avem un organ propriu de mobilizare care se ocupă de funcționarea și activitatea organului de mobilizare în acord cu Statul Major General. Avem activitatea de executare a mobilizării care este cu totul altceva decât organul propriu de mobilizare și avem, în sfârșit, evidența personalului existent la pace și rezerviști.

Eu cred că alcătuirea de la art. 12 alin. 1 este binevenită pentru că, să zic așa, fixează aceste atribute foarte exacte și toate esențiale, iar alin. 2 nu face altceva decât să dea viață, ca rațiune de a fi, primului dintre componente, a organului propriu de mobilizare care stabilește funcționarea și activitatea, de comun acord cu Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale. Alcătuirea propusă, după părerea mea, de către comisie este binevenită și rog să nu simplificăm art. 12 alin. 1 pentru că retezăm atributele care sunt imperativ necesare.

Domnul Marțian Dan:

Inițiatori, dacă vor să își spună părerea în legătură cu propunerea de amendare a domnului Olteanu?

Domnul Francisc Tobă:

Eu doresc să spun din capul locului că formularea este în directă concordanță cu Legea apărării, utilizând termenii din Legea apărării și vreau să fac o specificare: să știți că fiecare componentă a sistemului național de apărare are acea direcție de organizare și mobilizare. Ministerul de Interne are propria direcție de organizare și mobilizare care ...

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Câți oameni are direcția aceasta, domnule?

Domnul Francisc Tobă:

Numai puțin, domnule coleg, dacă-mi permiteți...

Este vorba despre existența unui organ care are niște atribuțiuni bine formulate. Toate acestea, în cadrul efortului general, se corelează cu Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale. Se pare că este momentul în care constatăm că mare a fost greșeala că această lege nu a fost trimisă la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și atunci probabil că aceste lucruri nu erau atât de greu de explicat. La război, se transformă Statul Major General în Marele Cartier General care preia, în mod unitar, tot efortul de război și de organizare și de mobilizare. Pentru aceste subsisteme, spune explicit alin. 2 că normele și modul lor de funcționare se stabilesc de comun acord, ministerul nu numai cu S.T.S. ci și cu Ministerul de Interne și cu S.R.I. și cu absolut toate componentele stabilesc un modus vivendi în caz de război. Și cred că explicația este atotcuprinzătoare. Vă mulțumesc.

Deci, reiterez dorința noastră să rămână exact în formularea pe care comisia și-a însușit-o. Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Dacă comisia are de făcut ceva precizări? De acord cu punctul de vedere exprimat de inițiatori?

În aceste împrejurări, vă supun votului alin. 1 în redactarea propusă de comisie cu amendarea pe care am făcut-o noi, nu "la pace", ci "în timp de pace".

Cine este, vă rog, pentru adoptarea alin. 1? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul alin. 1.

Domnul Ioan Bivolaru:

La alin. 2.

Domnul Marțian Dan:

La alin. 2, da.

Domnul Ioan Bivolaru:

La alin. 2 ar fi propunerea ca să adăugăm la "activitatea organului de mobilizare" și "evidență". Deci: "normele de funcționare și activitatea organului de mobilizare și evidență se stabilesc de comun acord cu Statul Major General".

Domnul Marțian Dan:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră, numai dacă îl denumim "organ de mobilizare și evidență"

Domnul Ioan Bivolaru:

"Organelor".

Domnul Marțian Dan:

Nu, "activitatea organului". (discuții la tribună).

Domnul Ioan Bivolaru:

Uitați care este problema: dumneavoastră stabiliți că normele activității, normele de funcționare ale organului de mobilizare le stabiliți de comun acord cu Statul Major și este foarte bine, toată lumea a spus că este perfect. Dar normele în ceea ce privește funcționarea și activitatea organului de evidență, nu ați mai spus că acelea le stabiliți împreună cu Statul Major. Și noi considerăm că este bine să fie așa pentru că evidența generală în Ministerul Apărării Naționale este una și trebuie să ajungeți să nu fiți în afara concordanței cu aceste norme. Deci, tot împreună cu Statul Major, aceste norme. (Vociferări din partea lojei Guvernului).

Domnul Marțian Dan:

Domnule director, vă rog foarte mult, aici vorbim numai de la tribună...

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, veniți la microfon.

Domnul Marțian Dan:

Dacă vreți neapărat să luăm în considerare punctul de vedere pe care l-a exprimat acum domnul Bivolaru, am putea face așa: "Normele de funcționare și activitatea organelor de mobilizare, inclusiv" - vă rog să fiți atenți cu adăugarea următorului segment de text: "inclusiv cele referitoare la evidență, se stabilesc de comun acord cu Statul Major al Ministerului Apărării Naționale". Așa putem să-l luăm în considerare, dacă vreți, da? Haideți că trebuie să terminăm într-un minut și jumătate.

Domnul Francisc Tobă:

Dacă-mi permiteți, domnule coleg, dacă sunteți de acord să spunem: "Normele de funcționare și activitatea de mobilizare și evidență". Să nu mai spunem "organ", că mai sus am definit.

Deci, zicem: "Normele de funcționare și activitatea de mobilizare și evidență se stabilesc de comun acord cu:..." și textul curge.

Domnul Marțian Dan:

Se poate și așa.

Ați ascultat această propunere. Deci: "Normele de funcționare și activitatea de mobilizare și evidență se stabilesc de comun acord cu Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale". Comisia este de acord, da?

Supun votului această propunere.

Cine este, vă rog, pentru?

Împotrivă, vă rog? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

Și vă rog acum alin. 2 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat acest alineat.

Alin. 3 se propune a fi eliminat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Vă supun votului art. 12 alcătuit din cele două alineate, cu amendamentele pe care noi le-am aprobat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat art. 12.

Facem o pauză până la ora 16,00, când vă invităm pe toți să fiți prezenți în aulă, pentru a asculta cuvântul pe care dorește să-l adreseze Parlamentului României președintele Poloniei, domnul Kwasniewski.

Domnul Francisc Tobă (din loja inițiatorului):

Continuăm joi de dimineață.

Domnul Marțian Dan:

Continuăm joi de dimineață, evident, proiectul de lege.

*

Ședința s-a încheiat la ora 15,22.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 11 avril 2021, 12:56
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro