Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 15, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-08-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 15-06-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 15, 1999

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu și doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Kovacs Csaba Tiberiu și Miron Tudor Mitrea secretari.

   

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați.

 
  Mihai Hlinschi - memento - România 1940;

Începem programul de intervenții și are cuvântul domnul Mihai Hlinschi, se pregătește doamna Leonida Lari. Este ora 8,45, vom respecta cele 50 de minute. Vă rog!

   

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se împlinesc luna aceasta 59 de ani de când s-a comis agresiunea sovietică asupra României, prin ultimatumul din iunie 1940 și punerea lui în aplicare cu o brutalitate de nedescris, în povida oricărui drept și sfidând toate aranjamentele și garanțiile internaționale rezultate în urma primului război mondial.

Nu a existat nici o înțelegere bilaterală, ci doar amenințarea și folosirea forței armate, ca urmare a împărțirii sferelor de influență dintre Stalin și Hitler, consemnată la 23 august 1939, prin ceea ce numim "Pactul Molotov-Ribentropp", așa cum s-a întâmplat, de altfel, și în 1945, la Ialta, prin înțelegerea dintre Stalin și Churchill. Această agresiune sovietică s-a produs și pe fondul unei instabilități din România, ca urmare a unei politici de instalare a dictaturii regale și de izolare a țării dusă de Carol al II-lea după 1938.

Așadar, agresorul a fost Uniunea Sovietică, care ne-a atacat și ne-a răpit Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței, în ianuarie 1940. Normal ar fi fost să ne apărăm, așa cum a făcut-o Finlanda cu un an mai înainte, dar conducătorii țării din iunie 1940 au dat dovadă de lașitate și s-au resemnat în fața forței brutale de tip medieval a Uniunii Sovietice.

Istoria nu ne-a iertat această lașitate. Urmare a acestor amputări dureroase din trupul țării, în toamna lui 1940, a fost chemat la putere un brav bărbat, patriot român, generalul Ion Antonescu. După care, Carol al II-lea a fost silit să abdice, urmându-i la tron Mihai I, după ce conducător al statului a fost proclamat Ion Antonescu.

La ora aceea singura mare putere dispusă să ne garanteze integritatea teritorială a ceea ce mai rămăsese din țara noastră era Germania. În aceste condiții, pentru a păstra continuitatea ca stat a țării noastre, întrucât rușii intenționau să ne ocupe în întregime și pentru a repara măcar în parte marea nedreptate ce ni s-a făcut în 1940, Antonescu s-a aliat cu Germania și în iunie 1941 a declarat război Uniunii Sovietice. Și împreună cu Germania a trecut la dezrobirea conaționalilor din teritoriile răpite.

Timpul nu-mi permite să dezvolt mai mult acest subiect și, de aceea, mă voi limita să spun că în acest război nu noi am fost agresorii, așa cum ni s-a spus de atâta timp, ci sovieticii și că acest război, din punctul de vedere românesc, a fost un război drept, război de eliberare a teritoriilor ce ne aparțineau de drept. Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - despre misterul morții lui Eminescu;

Doamna Leonida Lari. Și am rugămintea să vă limitați la 3 minute, așa cum a făcut și domnul Hlinschi, ca să prindem cât mai mulți colegi. Se pregătește domnul Lazăr Lădariu.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

La 15 iunie 1999 se împlinesc 110 ani de la moartea celui mai mare poet al românilor, Mihai Eminescu. Iubit de cei mulți și chinuiți ca el, repudiat de unii contemporani ai lui antinaționali și de unii contemporani ai noștri, la fel antinaționali, (vezi "Dilema"), Mihai Eminescu rămîne intact pe piedestalul său de poet național și universal. S-a încercat a-l băga în diverse curente ale vremilor, s-a încercat a-l anihila în genere de către dușmanii neamului românesc, totuși, spiritul lui, venit din spațiul astral al Arheilor, a rezistat. Nu a rezistat, însă, trupul lui, vulnerabil la suferințele omenești, precum e trupul fiecăruia dintre noi.

Au rămas notorii pînă acum ura, idiosincrazia pe care le aveau pentru marele poet potentații vremii, pentru că nu le cînta în strună, pentru că ținea la Partida Națională și la domnii din Țară, nu la cei din import. În articolele sale, publicate în ziarul "Timpul", Mihai Eminescu s-a exprimat că, de la trădarea lui Vodă Cuza, unul dintre cei mai patriotici domni, Țara a dat an de an îndărăt. Dacă pe vremea lui Cuza, România avea o independență reală, a fost sporită armata, a fost împroprietărită țărănimea, a regenerat cultura, învățămîntul, a căpătat autonomie Biserica națională, apoi, odată cu detronarea lui Cuza, ne-au umplut țara puhoaie de străini, în urma războiului Crimeii s-au pierdut 12 mii de oameni și sudul Basarabiei. Pătura superpusă a societății românești fiind compusă din alogeni, străini de neam, care dețineau toate funcțiile supreme în stat, românii au început să fie marginalizați, întărindu-se astfel Partida Antinațională. Se presupune că dușmanii neamului românesc au fost șocați de atitudinea lui tranșantă, articolele sale ajutînd ca românii să aibă cîștig de cauză în Adunarea Națională (Parlamentul de pe atunci).

Mihai Eminescu a prestat o muncă imensă la ziarul "Timpul", prin incendiarele sale articole modificînd și mobilizînd mentalități.

Nebunia lui Eminescu a fost un act organizat, lucrat cu mare migală de toți cei care sunt împotriva națiunii române și a creștinismului. S-a decis în cercuri oculte omorîrea lui, pentru că într-un singur individ era o prea mare putere spirituală, care intuia, înțelegea și dezavua capcanele antinaționale, nu numai prin poezie, ci și în politica timpului.

Anihilarea lui Eminescu s-a făcut conform unui scenariu bine regizat, în care preludiul a fost așa-zisa nebunie a lui. Eminescu a fost dus la ospiciul doctorului Șuțu de pe strada Plantelor din București. Aici, părăsit de toți cei care chiar credeau în posibila sa alienare mintală, a nimerit pe mîna doctorului Francisc Iszac, care a experimentat pe Eminescu tratamentul cu mercur. Dozele mari care i s-au aplicat au dus la efectul fatal: intoxicarea cu mercur. Nu întîmplător e faptul că în ospiciu Eminescu a mai primit și o piatră în cap de la un nebun sau, mai plauzibil, un mercenar plătit să-l lovească, în felul acesta tabloul distrugerii organizate a lui Eminescu devenind foarte clar. În scenariul despre care vorbeam, un doctor îi face autopsie și, iarăși nu e o întîmplare, anume creierul poetului e uitat pe marginea unei ferestre (și alde Mircea Cărtărescu s-a descalificat fundamental în "Dilema", salivînd cu cinism că s-a alterat și a fost aruncat la o ghenă de gunoi). S-au făcut toate aceste mizerii ca umilirea, batjocura unui spirit profund național să fie dusă pînă la capăt. Ignoranți și ticăloși! Ca și cum viața s-ar termina aici, ca și cum n-ar continua și dincolo!

Stăruința asupra ideii de nebunie a lui Eminescu e o diversiune făcută poetului, operei sale și poporului român. De o sută zece ani încoace se face totul, ca să nu-l cunoaștem așa cum a fost cu adevărat și ca să nu-i cunoaștem opera. Generații de români au fost înșelate în privința spiritului său universal și a integrității sale ca om.

Dar au apărut, între timp, niște cărți în stare să ne edifice asupra personalității lui Mihai Eminescu, cărți care aparțin eminescologilor Nicolae Georgescu și Ovidiu Vuia. Am să prezint cîteva crîmpeie din cartea domnului Ovidiu Vuia, medic-neurolog și filolog, și anume din cartea "Misterul morții lui Eminescu".

Eminescu n-a suferit de sifilis congenital, nu există dovezi că părinții, surorile și frații lui au fost sifilitici. Boala a apărut la peste 30 de ani, vîrstă la care sifilisul congenital este manifestat de mult, dar nu s-au manifestat nici un fel de indicii ale acestuia, pentru că el nu exista. Boala lui Mihai, în perioada 1883-1889, nu s-a manifestat prin demență progresivă, iar moartea a survenit în urma unei sincope cardiace (intoxicație cu mercur).

Maladiile avute de Mihai Eminescu înainte de 1883 nu sunt de natura luetică. După cunoștințele medicale actuale și în concordanță cu observațiile medicilor lui Eminescu, tabloul clinic al afecțiunii poetului pledează pentru existența unei psihoze maniaco-depresive, fără semne demențiale și fără substrat anatomic.

Exista o predispoziție ereditară pe linia ascendenței mamei (este vorba de depresie), dar literații de astăzi continuă, în impostura lor, să-i atribuie lui Eminescu o boală pe care n-a avut-o. Explicația comportă multe aspecte. În primul rînd, ei au clădit un edificiu pe baza postulatului că, după 1883, în viața marelui Eminescu a urmat "perioada de întunecare". Este greu acum să-și recunoască greșeala, să-și schimbe optica, deoarece multe ar trebui luate de la început. În al doilea rînd, ar trebui să fie revăzuți o serie de eminescologi deveniți monumente intangibile, ca George Călinescu și, din păcate, și, din păcate, și Perpessicius, cu toată munca dedicată lui Eminescu. Și nu în cele din urmă, se pune problema dacă nu cumva în manuscrisele lui Eminescu, ținute sub lacăt, se găsesc răspunsuri la toate nedumeririle noastre.

În încheiere, abia atunci cînd românii vor face cunoștință cu adevăratul Eminescu, vom fi absolviți de o pedeapsă divină: ni s-a trimis un Arheu și unii l-au luat drept nebun. Or, absolutul nu e o nebunie, e incantație. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - intervenție intitulată Gând la Eminescu;

Domnul Lazăr Lădariu, se pregătește domnul Tănase Tăvală.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Gând la Eminescu. "Nu credeam să învăț a muri vreodată/ Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi/ Ochii mei înălțam visători la steaua singurătății.(Odă în metru antic)

"Nu credeam să învăț a muri vreodată...", un vers nemuritor dintr-o poezie nemuritoare, un strigăt abisal de mântuire, cel mai vital vers, demn de cel mai vechi poem al lumii – "Ghilgameș". Versul unui învingător, nu doar în împărăția literaturii române, ci în cea universală. Un vers al supraviețuirii, izvorât din suferința hemografiei poetice, ilustrând cu prisosință scrierea cu sine. Un vers din legenda scrierii propriei întrupări, un vers al destinului unic al celui ars de viu ca Nessus: "Jalnic ard de viu, chinuit ca Nessus/ Ori ca Hercul înveninat în haina-i/ Focul meu a-l stinge nu pot cu toate apele mării/ De al meu propriu vis mistuit mă vaiet/ Pe al meu propriu rug mă topesc în flăcări".

Cu mantia geniului de aur trece încă o dată Domnul Eminescu. Trece, cu luminos chip de Hiperion, înaltul Domn al limbii române. Trece cu strălucirea Luceafărului, sub care spațiul și timpul dobândesc o osmoză cosmogonică. Numai Domnul poeziei românești, călător peste nemărginirea timpului, așeza gândurile: "Rogul îndurărilor/ Luceafărului mărilor/ Din valul ce ne bântuie/ Înalt să ne mântuie."

Numai Poetul nepereche, cel care și-a înmuiat condeiul de-a dreptul în Luceafăr, trece pe unde: "Vremea încearcă în zadar din goluri a se naște." Doar Poetul nepereche cu efigie de bronz vedea eternitatea prin gândul: "Lumina stelei ce-a apus/ Ne urmărește încă." Doar el implora, într-un decembrie 1883: "Pe mine, mie redă-mă!"

Numai Domnul poeziei românești își putea cinsti neamul astfel: "Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarbe soarele un nour din marea de amar.:" Doar Poetul nepereche, care visa un stat de cultură la Gurile Dunării, doar Înaltul Domn al limbii române, în gândul cel fără de hotar, doar el a murit împușcat cu gloanțe de diamant cât oul de mari.

Numai cel care a pășit în moarte, înălțându-se sub chip de Lumină și Luceafăr, doar Măria Sa, călător prin sferele înalte ale luminilor și luceferilor, aplecându-și ochii peste un Ardeal al obârșiilor doinelor, pe care le cânta la întristare, la Bolta Rece, obârșii care cuprind și Vadul Făgărașului și Dorul Blajului, putea să se alăture azi gândului: "Doamne, Eminescu sfinte/ Tatăl nostru din cuvinte!"

Doar Domnul Eminescu, "Domnul cel de pasăre măiastră,/ Domnul cel de nemurirea noastră" poate salva sufletul ticăloșit într-o vreme a devălmășiilor și a derutei spiritului. "De avem sau nu dreptate/ Eminescul să ne judece..."

Doar pentru Poetul nepereche se putea naște strălucitorul gând: "Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer, în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava altui crin, de tăria parfumurilor sale." (George Călinescu, "Viața lui Mihai Eminescu.) Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Tănase Tăvală - despre un moment trist al istoriei recente - mineriada din 13-15 iunie 1990;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Tănase Tăvală, se pregătește domnul Marin Gheorghe.

   

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se împlinesc în aceste zile 9 ani de la acțiunile devastatoare și criminale ale bandelor minerești, întețite cu foști securiști, scoși din activitățile lor specifice, bine plătite în timpul regimului comunist de tristă aducere aminte. Acțiunile teroriste din 13-15 iunie 1990 au fost consecințe premeditate ale puterii de atunci. Se cunoaște atitudinea înverșunată a fostului președinte Ion Iliescu, proaspăt ales în 20 mai 1990, când a etichetat pe greviștii foamei din Piața Universității București drept "golani", iar la propunerea unor parlamentari, să stea de vorbă cu greviștii foamei, ex-președintele le-a răspuns: Lăsați-i să fiarbă în suc propriu!

Proverbiala sa iritare s-a transformat în ură, generalii Chițac și Diamandescu au înțeles ce au de făcut. Li s-a dat mână liberă la sfârșitul negocierilor eșuate dintre delegația manifestanților pașnici din Piața Universității și reprezentanții Guvernului Petre Roman.

În zorii zlei de 13 iunie 1990, la ora 4, efective numeroase ale poliției i-au atacat cu brutalitate pe greviști în spațiul ocupat din dreptul Teatrului Național. Sunt loviți cu cruzime oameni sleiți de putere, înfometați, aflați la limita dintre viață și moarte. (Rumoare în rândurile deputaților opoziției.) Acestora le sunt distruse corturile, obiectele personale, medicamentele. Pentru ca isprava să fie deplină, la ora 5, polițiștii atacă Institutul de arhitectură, maltratând cu cruzime pe studenții adăpostiți în clădire. La ora 12, apar, în același perimetru al Pieței Universității, muncitorii de la IMGB, veniți "să facă ordine!"... În seara aceleiași zile, sosesc în București circa 12 mii de așa-ziși "mineri" din Valea Jiului, aduși în garnituri speciale de tren.

Oare chiar așa, la întâmplare, au avut loc asemenea acțiuni?

În ziua de 14 iunie, ziua "beretelor negre din România", a fost ziua dezmățului reacțiunii comuniste. În această zi, au fost aduse în spitalele bucureștene 560 de persoane rănite, schilodite. Morți fără identitate au fost îngropați pe furiș în cimitirele din Străulești, Domnești sau au fost arși în Crematoriul Cenușa. (Rumoare, vociferări ale deputaților din opoziție.) Oficial, au fost declarați 6 morți, în realitate, nu se știe câți au fost. (Proteste.)

La Măgurele, anchetatorii au maltratat și terorizat sălbatic studenți și intelectuali de ambele sexe, în număr de 1021. Au fost devastate sediile partidelor istorice: PNȚCD și PNL. Paznicul Emil Petrișor de la sediul PNȚCD, un tânăr de 22 de ani, a fost omorât cu o toporișcă. Au fost agresate brutal persoane aflate în trecere sau staționând, au fost violate tinere și femei (proteste ale deputaților din opoziție) de către indivizii aduși să facă așa-zisa "ordine" în capitala țării.

Îndemnul minerilor de a efectua lucrări de curățenie în Piața Universității a fost făcut chiar de președintele Ion Iliescu. Dânsul, de altfel, le-a și mulțumit pentru isprava făcută, de "înaltă conștiință civică, muncitorească". (Vociferări.)

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Dar și țărăniștii i-au primit cu flori! Ați uitat?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște!

 
   

Domnul Tănase Tăvală:

Această apreciere publică, făcută în deplină cunoaștere a comportamentului cetelor de mineri și securiști în București, l-a descalificat politic și moral, în fața atât a opiniei publice interne cât și internaționale. Imaginea României a fost întinată, s-a pierdut poziția de demnitate și de admirație a poporului român, câștigată în evenimentele din decembrie 1989.

Concetățenii noștri care au pierdut ființe dragi, cei răniți și rămași cu sănătattea distrusă n-au beneficiat până la această dată de nici o revendicare materială sau morală. Este timpul să fie cunoscuți și să dea socoteală în justiție de faptele lor cei vinovați, iar victimele mineriadelor să fie desdăunate, în baza unei legi drepte a Parlamentului României. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Dar cu incendierea poliției, cum a fost?

Voci din majoritate:

Scoateți-l afară!

 
   

Domnul Viorel Burlacu (din sală):

Nu este voie de spus! Spun numai ce le convine!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Marin - comentarii asupra șanselor reduse ale procesului de privatizare;

Liniște, vă rog!

Domnul Marin Gheorghe, se pregătește domnul Anghel Stanciu.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-o economie, pe zi ce trece, mai neputincioasă, în care cererea internă scade, exporturile se micșorează, întreprinderile mici eșuează în serie, iar marea industrie semnalează aproape în fiecare zi un faliment însoțit de disponibilizările pe măsură, singura soluție salvatoare pare a consta în investiții. Despre investitorii autohtoni nu poate fi vorba, deoarece fiscalitatea ridicată și dobânzile mari la creditele bancare au făcut ca acestora să nu le mai rămână bani pentru dezvoltare.

În acest context, singura speranță o constituie investițiile străine. În sensul stimulării acestora, se realizase un pas important, prin Ordonanța de urgență pentru dezvoltarea activității economice, prin care se dorea relansarea investițiilor române și străine, prin acordarea unor facilități pentru investițiile mari, dar, din nefericire, până la sfârșitul anului, nu va putea beneficia de ea decât o singură firmă, și anume firma Renault, care participă la privatizarea societății Dacia din Pitești.

Pentru restul societăților mari supuse privatizării, Guvernul a luat decizia suspendării facilităților, satisfăcând în acest sens una din condițiile impuse în memorandumul cu FMI. În aceste condiții, investitorul turc, Firma Akmaya, care a încheiat un contract de privatizare a Rafinăriei Petromidia, nu va mai primi facilitățile promise și probabil că se va retrage din această acțiune de privatizare.

Pe de altă parte, potrivit Acordului PSAL negociat cu Banca Mondială, 64 de societăți cu capital majoritar de stat urmează să fie privatizate, restructurate sau lichidate. Corelând această acțiune cu decizia Guvernului de suspendare a facilităților pentru investitorii străini, până la sfârșitul anului, și știut fiind faptul că nici un investitor strategic nu va face investiții în România fără să i se acorde facilități, rezultă că nici una din societățile mari cuprinse în cadrul acordului cu Banca Mondială nu va putea fi privatizată. Astfel, societățile mari nu mai au șanse de privatizare, singura soluție care le rămâne fiind lichidarea.

În concluzie, în perioada care a mai rămas până la sfârșitul anului, putem spune cu certitudine că nu vom asista la un proces de accelerare a reformei, ci la un proces de accelerare a lichidării întreprinderilor, cu consecințe deosebit de grave pentru următorii ani. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - scrisoare deschisă pentru susținerea unui vot de conștiință în problema universităților multiculturale;

Domnul Anghel Stanciu, se pregătește domnul Dan Palade.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi este un lucru inedit, să vă adresez o scrisoare deschisă. Veți fi puși în situația de a opta între un vot de conștiință, ca respect suprem și datorie față de neamul românesc, și un vot imperativ, impus conjunctural de jocul politic din spatele ușilor închise, făcut de către șefii dumneavoastră de partid. Pentru a vă ajuta să alegeți între aceste două variante și a vă convinge că sunt momente unice pe timpul mandatului încredințat de electoratul dumneavoastră, în care decizia trebuie să vă aparțină în exclusivitate, vă supunem atenției următoarele aspecte privitoare la Ordonanța nr.36/1997:

  1. Uniunea Europeană și-a propus (art.126, pct.1 din Tratatul U.E. de la Maastrich) o încurajare a cooperării între state "cu respectarea în întregime a responsabilității statelor membre pentru conținutul învățământului și organizarea sistemelor educaționale, ca și pentru diversitatea lor culturală și lingvistică".
  2. Carta Europeană a Limbilor Regionale sau ale Minorităților Naționale (art.8, lit.e), deși reglementează o serie de soluții privind învățământul universitar în limbile regionale sau ale minorităților, nu lasă să se înțeleagă, nici pe cale de interpretare, posibilitatea înființării unei universități de stat cu limba de predare exclusiv minoritară.
  3. Convenția-cadru pentru protecția persoanelor aparținând minorităților naționale (art.13 și art.14) vorbește de dreptul "de a înființa și administra propriile instituții private de educație și formare" și, respectiv, "de a depune eforturi pentru a asigura, în măsura posibilului și în cadrul sistemului lor național, ca persoanele aparținând acestor minorități să beneficieze de posibilități corespunzătoare de învățare a limbilor minoritare, fără a aduce atingere învățării sau predării în limba oficială".
  4. Existența în România a peste 2800 de unități școlare cu predare în limbile persoanelor aparținând minorităților naționale, a peste 40 de linii în învățământul superior cu predare în limbile cetățenilor minoritari atestă, fără posibilitatea de a contesta, că prevederile menționate mai sus ale principalelor reglementări internaționale sunt îndeplinite cu prisosință în țara noastră.

De aceea, considerăm că atribuirea dreptului de a se înființa facultăți exclusiv în limbile membrilor minorităților naționale, ca entități autonome, face posibilă, pe cale de consecință, prin prevederile art.5 ale Legii 88/1993 (alin.2, 3) apariția universităților de stat cu limba de predare exclusiv minoritară, din care limba română este izgonită, iar tânărul român este exclus. Aceasta, în condițiile în care documentul de la Copenhaga al Conferinței asupra dimensiunii umane a C.S.C.E. precizează clar, că "garantarea dreptului la identitate este condiționată, ca un asemenea drept să nu degenereze în privilegii". De menționat că art.1 al Convenției privind Lupta împotriva Discriminării în domeniul învățământului se prevede clar că prin discriminarea unei minorități se înțelege "instituirea sau menținerea unor sisteme sau unități de învățământ separate pentru persoane sau grupuri întemeiate pe rasă, culoare, sex, limbă, religie etc."

Iată argumente în baza cărora afirmăm că, prin forma în care a fost acceptat art.123, cu acordarea dreptului de-a se înființa facultăți cu predare exclusivă în limbile cetățenilor aparținând minorităților, ca și eliminarea conceptului de multiculturalitate și chiar a definiției acesteia din art.1845 este o ultimă încercare de structurare pe baze etnice a învățământului superior românesc, o dovadă de naționalism exacerbat, antiromânesc din partea conducerii unei minorități asupra majorității, cu acordul explicit al liderilor acesteia (domnii Ion Diaconescu-PNTCD, Petre Roman-PD și Mircea Ionescu Quintus-PNL).

Toate acestea mă determină, stimați colegi, să vă adresez rugămintea ca, indiferent cine și pentru ce vă dictează să votați împotriva propriei dumneavoastră conștiințe și a propriului electorat, ca urmare a unor interese și angajamente mai mult sau mai puțin obscure, să votați împotriva soluției impuse de colegii noștri (domnii Florin Bogdan, Virgil Petrescu și Eugen Hilote -PNȚCD, Dan Constantin Vasiliu, Alexandru Brezniceanu-PD, Paul Păcuraru – PNL, Verestoy Attila și Ferenc Asztalos-UDMR) și să optați prin vot secret pentru varianta Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, susținută de întreaga comunitate academică. Aceasta apără deopotrivă dreptul la instrucție și educație al persoanelor aparținând minorităților naționale peste standardele europene, dar și statutul oficial al limbii române, ca un instrument deosebit de prețios, care servește tuturor cetățenilor români ca mijloc de comunicare, constituind în același timp un adevărat liant al statului național unitar.

În consecință, astăzi, alegerea Dumneavoastră trebuie să fie clar orientată pentru varianta universității multiculturale, în care predarea în limba română să constituie garanția unității naționale. Veți exclude astfel manifestări naționalist-extremiste, din partea unor lideri UDMR, prin care multiculturalitatea se dorește a fi înlocuită cu segregarea etnică, pentru autonomizarea universităților pe criteriul limbii de predare și, prin aceasta, unitatea statului însuși să fie pusă în pericol, riscând să fie fărâmițat, mai devreme sau mai târziu în fragmente etnice.

Opțiunea, prin vot, vă aparține, stimați colegi: ori stat național unitar român și posibilitatea de a nu mai fi incluși de șefii dumneavoastră pe listele electorale ori siguranța includerii pe listele electorale și posibilitatea condamnabilă de federalizare a României, cu două limbi oficiale română și maghiară.

Cu speranța că Dumnezeu vă va lumina propria conștiință și vă veți face datoria față de neam și țară, votând pentru universități multiculturale cu limba principală de predare română și la cerere limbi minoritare, vă asigurăm de alesele noastre sentimente. Profesor universitar doctor inginer Anghel Stanciu, președinte al Comisiei de mediere din partea Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Palade - evocarea cu tristețe a unor scene de coșmar in derularea mineriadei din 13-15 iunie 1990;

Domnul Dan Palade are cuvântul, se pregătește domnul Marton Arpad.

   

Domnul Dan Palade:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se împlinesc zilele acestea 9 ani de la derularea scenelor de coșmar provocate de mineriada din 13-15 iunie 1990. Evocarea acelor momente cumplite, de o sălbăticie inimaginabilă pentru Europa sfârșitului de secol XX și de mileniu, într-o țară ieșită dintr-un alt coșmar, cel comunist, nu este lipsită de semnificație.

Să ne reamintim: au fost bătuți bărbați și femei, bănuiți că ar fi intelectuali, de către mineri, cot la cot cu reprezentanți ai forțelor de ordine, sub privirile aprobatoare și, uneori, la incitarea altor bărbați și femei, români și unii și alții; au fost devastate așezăminte de cultură și de învățământ superior, sediile partidelor din opoziție, redacții de ziare, locuințele unor personalități precum Corneliu Coposu; au fost răniți, au fost și morți (înhumați la Străulești, cei mai mulți dintre ei au rămas neidentificați).

S-au făcut sute de plângeri la Procuratură, unele cu date concrete și nume de agresori. Toate au rămas fără răspuns până astăzi.

Nimeni nu a fost găsit vinovat.

Nimeni dintre guvernanți nu și-a recunoscut vreo implicare în aducerea minerilor, instigarea și manipularea lor.

Nici chiar Președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, care a cerut minerilor, din balconul Palatului Victoria, să meargă în Piața Universității pentru a lichida: "lovitura de stat de nuanță legionară fascistă", gratificându-i pentru că veniră, la chemarea-i proletară. "Dragi mineri! Mă adresez dumneavoastră de astă dată mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care, și de astă dată, l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc, de asemenea, tuturor celorlalte delegații din județe că au venit, s-au adunat acestei forțe solidare a muncitorimii române. Delegația de mineri, în frunte cu domnul Cosma se va deplasa spre Piața Universității, pe care vrem să o reocupați dumneavoastră". Mai târziu a pretins că i-a trimis "să planteze flori".

Opinia publică internațională a rămas stupefiată de ce se petrecea în România, însă oficialitățile au reacționat prompt.

La 15 iunie 1990, Departamentul de Stat al Statelor Unite declara sec: "Acțiunile autorizate de Președintele Iliescu și Guvernul său, din ultimile zile, au lovit în inima democrației române".

Această lovitură a dus nu numai la "democrația originală" - un surogat de democrație autentică, ci a produs o stagnare a reformei, necunoscută nici uneia dintre țările central-europene. Ea a produs izolarea internațională a României, ale cărei efecte nocive le resimțim și astăzi.

Pe de altă parte, din perspectiva deceniului care s-a scurs și a evenimentelor din Balcanii ultimilor ani, se percepe din ce în ce mai clar asemănarea dintre "Regimul Iliescu" și "Regimul Miloșevici", ambele epifenomene ale comunismului rezidual, neînlăturat la vreme și infestând astfel întregul organism social în care s-au născut.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să închei cu o observație ce depășește oarecum tema prezentei luări de cuvânt.

O stranie coincidență face ca barbara desfășurare de forță a bâtei să culmineze cu ziua – diferă doar anul - în care întruparea cea mai pură a forței spiritului românesc – Mihai Eminescu - a intrat pe orbita eternității sale.

În fața acestui joc al destinului nostru istoric, care adună sub aceeași zodie pe "Luceafărul poeziei" cu "Luceafărul huilei", nu putem să nu ne întrebăm, cum ar fi reacționat poetul față de ceea ce s-a strigat în 15 iunie 1990: "Moarte studenților! Moarte intelectualilor!" (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Marton Arpad Francisc - replică la intervențiile domnilor deputați Petre Țurlea și Nicolae Leonăchescu;

Are cuvântul domnul Marton Arpad.

Se pregătește domnul Dobre Traian, de la P.D.S.R. Nu este.

Doamna Carmen Dumitriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Într-una din intervențiile sale săptămânale, deputatul Petre Țurlea m-a acuzat că vreau să alung dintr-un județ al României conducătorii unor partide românești, că organizația pe care o conduc ar fi avut o astfel de cerere.

Câteva minute mai târziu am auzit, tot în această aulă, intervenția domnului deputat Leonăchescu, conform căreia ziarul de limbă maghiară "Ziua" a anunțat că organizația "Orko" din Sf. Gheorghe, a U.D.M.R., dorește ca Gică Agrigoroaie – președintele filialei Partidului România Mare din Covasna și Maria Peligrad -președinte și Ion Bumbu - vicepreședinte al filialei P.U.N.R. din același județ să fie declarate "persona non grata" pentru comportare șovină, respectiv pentru declarațiile lor.

Se poate verifica că domnul Leonăchescu a citit, de fapt, o traducere destul de bună a unui fragment al adevăratului text din ziar, care nu pomenește nici numele meu, nici organizația pe care o conduc.

Este evident că dacă afirmațiile domnului Leonăchescu sunt adevărate, atunci nu pot fi în același timp și cele susținute de deputatul Petre Țurlea, care, ca de obicei, a distorsionat, după bunul lui plac, adevărul.

Țin să asigur membrii Camerei Deputaților că nu numai că nu am propus eu și că nu a luat organizația pe care o conduc - cea teritorială "Trei Scaune" - o astfel de decizie, dar nici nu pot fi de acord cu o asemenea propunere, căci, sunt convins că pentru comportarea și declarațiile șovine, făptuitorii trebuie să răspundă în fața justiției.

Gică Agrigoroaie, de exemplu, care a amenințat la conferințe de presă că "va trage în țeapă liderii U.D.M.R.", și că, în ipostaza ajungerii la putere a P.R.M., "în 48 de ore va expulza din România pe toți maghiarii care sunt de acord cu revendicările U.D.M.R.-ului." ar trebui să fie pedepsit conform Codului Penal, drept pentru care am și sesizat Procuratura, iar discursul deputatului Petre Țurlea are toate elementele constitutive ale infracțiunii de insultă și calomnie, prevăzută în art. 205 și 206 Cod Penal, respectiv art. 135 al Regulamentului Camerei Deputaților, drept pentru care am sesizat deja comisia competentă.

Față de intervenția domnului Leonăchescu, am de comentat doar atât: îl asigur că toate năzuințele noastre se înscriu în tendințele și practicile de astăzi ale țărilor europene dezvoltate, drept pentru care greu pot fi catalogate a fi himere medievale, ceea ce nu se poate susține despre amenințările cu "tragerea în țeapă", lansate de colegul său de partid.

Și, o adăugire: în enumerarea sa, domnul Anghel Stanciu, acum câteva minute, citând Convenția de nediscriminare în învățământ, s-a oprit tocmai la alineatul care afirmă expresis vaerbis, că nu poate fi considerată discriminare crearea de instituții având drept scop rațiuni lingvistice sau religioase.

Vă mulțumesc. (Îl aplaudă domnul deputat Petre Țurlea.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Carmen Dumitriu - considerații pe marginea unui citat dintr-un discurs rostit de Președintele Emil Constantinescu în 16 aprilie 1999;

Are cuvântul doamna deputat Carmen Dumitriu.

Se pregătește domnul Eugen Hilote, P.N.Ț.C.D.

   

Doamna Carmen Dumitriu:

"România a suferit mult prea mult din cauza pozițiilor echivoce ale conducătorilor săi, din cauza ezitărilor și a schimbărilor de direcție, în funcție de împrejurări".

Stimați colegi,

Enunțul de mai sus nu-mi aparține, dar, la fel ca și dumneavoastră, prima dată când l-am auzit, am fost tentată să cred că el aparține unei voci din partea stângă a spectrului politic și nicidecum domnului Președinte Emil Constantinescu.

Faptul că a fost rostit de domnia sa mai deunăzi, 16 aprilie 1999, mă face să zâmbesc cu amărăciune, pentru că nu i se potrivește deloc. Este un mare curaj să rostești asemenea cuvinte, care din această perspectivă te localizează imediat în sfera duplicității și imoralității politice, și nu numai atât, având în vedere balcoanele democrației din Piața Universității din anul 1990, când glasul domniei sale avea să folosească tonalități mai ferme și mai incitante, până la declanșarea de tensiuni sociale, vorbind de "dictatura comunistă și de nedreptate".

Costurile acestor incitări și încurajări la revoltă au fost deosebit de împovărătoare pentru democrația noastră tânără de atunci.

Avea să urmeze, pe firul evenimentelor viitoare, o compromitere totală a prestației domniei sale, inclusiv reprezentanți ai societății civile urmau să se culpabilizeze, susținându-l pe acest reprezentant al dreptei, atât de încrezător în puterea cinstei sale și în ceea ce ar fi trebuit să devină "garantul copiilor și bătrânilor din România".

Partidul Democrației Sociale din România consideră că este absolut dezolant să privești această construcție de imagine, plătită cu sânge de oamenii de bună credință și zdruncinată până la demolare de realitatea pe care o trăim.

Această imagine de atunci a devenit cauza vieții sărace și traumatizante de astăzi.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că minciunile rostite atunci nu au mai fost nici măcar cosmetizate, ci ignorate total de întreaga elită din balconul democrației, preocupată până la isterie de propriile interese.

Tot ce s-a rostit a devenit din ce în ce mai inert, înnecându-se în obsesia exclusivității și a mentalităților parcelate de granițele lui "a jefui cu orice preț".

În acest fel, domnule Președinte, ați devenit poate mai repede decât ați intenționat, exponentul unei coaliții răvășite de o criză morală care scutură întreaga construcție a imaginii de cinste, pe care încă vă mai doriți să o dețineți.

Retragerea din stradă a însemnat abandonarea problemelor străzii, dovadă că singura misiune ce a avut-o Piața Universității a fost ascensiunea spre putere, mai bine-zis, trecerea de la sloganele populiste, în care ați implicat societatea civilă și care erau dirijate spre apeluri la responsabilitate, eliminarea corupției, consolidarea domniei legii și reforme economice, la perdele de fum de genul îngrijorărilor de tot felul față de propriile dumneavoastră gafe politice pe plan intern și extern.

Precaritatea performanțelor legislative și administrative aclama, în virtutea unui avantaj conjunctural - manipularea tinerei generații și a intelectualității spre tărâmurile speranțelor, s-a transformat în deturnarea misiunilor pe care vi le-ați asumat și în fraudarea speranței românilor.

Partidul Democrației Sociale din România este convins că victorioasa dreaptă din Piața Universității anilor 1990 este lipsită de resursele organizatorice și instituționale menite să schimbe viața noastră, pe care ați transformat-o într-un coșmar, prin: desindustrializare, șomaj, sărăcie, distrugerea agriculturii, bararea accesului la instrucție, sănătate, cultură și libertate, prin ordonanțe ce îngrădesc revolta socială cu TAB-uri și gloanțe.

Domnule Președinte,

Ora stângăciilor, a naivităților, a scuzelor, a jumătăților de măsură a trecut.

Amintiți-vă de discursurile din balconul de la Universitate din anul 1990 și coborâți din uitare în realitate, pentru că spiritul Pieții Universității este mai actual ca oricând. (Puternice aplauze în partea stângă a sălii de ședință. "Bravo!").

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Eugen Gheorghe Hilote - evocarea fenomenului Piața Universității;

Urmează domnul Eugen Hilote.

Se pregătește domnul Coriolan Dan Simedru. Este prezent?

   

Domnul Eugen Gheorghe Hilote:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este foarte greu, într-o zi de 15 iunie, și fiind botoșenean, să vorbesc despre altceva decât despre Mihai Eminescu.

Cu toate acestea, mă voi strădui să ignor acest subiect, care poate fi tratat profund patriotic sau perfect patriotard, poate și pentru simplul motiv că nu ar exista săptămână din an când să nu trebuiască să pomenesc un nume ilustru, față de care patria să nu fie datoare.

Mai mult, conștiința îmi este împăcată, văzând cum, conjudețeni ai mei nu scapă acest prilej, atât cât mai pot ajunge la el, după ce l-au lăsat diferiți oameni de bine, de prin cuprinsul marii Românii.

În aceste condiții, mi-am zis că fac mai bine lăsând comemorarea artistului în seama celor de-o seamă cu el în ale artei și geniului, iar aici, în acest for politic, să pornesc de la opera sa politică, operă care răspundea prompt comandamentelor momentului, care surprindea evenimentul nud și toate implicațiile sale politice.

Astfel, evenimentul politic ce mi-am propus să-l amintesc astăzi este fenomenul Piața Universității.

Eu, însă, mi-am propus să vorbesc mai puțin despre ceea ce a însemnat acest fenomen, ci despre ce a însemnat înăbușirea lui, căci dacă Piața Universității a fost "copilăria societății civile", cum spunea Roxana Iordache, înăbușirea ei a însemnat dovada cea mai concludentă a faptului că vârfurile comuniste, devenite vârfuri postdecembriste, nu pot renunța la vechile obiceiuri, prin care oamenii erau asmuțiți asupra oamenilor, să se sfâșie între ei. Și, pe deasupra, trebuia să plutească minciuna unui președinte de țară, care ne pretindea nouă și lumii întregi să credem că "Luceferii huilei", transformați în monștri negri, au venit la București pentru a igieniza Piața Universității și a cultiva flori.

Numai mințile lor bolnave puteau crede așa ceva, iar dimensiunile devastatoare ale unei asemenea gândiri își află originile în logica unui partid mânjit cu sânge și ai căror oameni care au torturat, care au făcut crime, care au făcut atrocități inimaginabile, nu numai că au rămas nepedepsiți, dar chiar au promovat în ierarhia socială și politică.

Este drept, printre ei au fost câteva momente de derută: decembrie 1989-ianuarie 1990, noiembrie-decembrie 1996, dar au trecut repede, pentru că sunt maeștri în deturnări de situații.

Au reușit rapid să se reorganizeze, prin oameni cu poziții în birocrație, au fost capabili să-și păstreze relațiile și, pe o cale profund vicioasă, să deturneze reforma în scopul îmbogățirii personale.

În felul acesta, clasa politică din timpul comunismului reușește să-și păstreze și astăzi puterea și controlul asupra societății.

Mai mult, manevrând cu abilitate, încearcă să inducă în conștiința oamenilor simpli ideea că ei sunt singurii care pot avea grijă de țară și popor.

Cum este posibil acest lucru?

"Nu se poate ca 45 de ani de zile să fi trăit într-o teroare permanentă și să trecem cu zâmbetul pe buze mai departe" - spunea Gabriel Liiceanu. (Vociferări în partea stângă a sălii.)

Or, tocmai acest lucru ne pretind nouă cei terorizați.

Ei pretind că avem "corpuție fără corupți", "crime fără călăi", "eșecuri politice fără vinovați".

Datoria noastră este să le arătăm că nu este așa. Acesta este mesajul Pieții Universității.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, are cuvântul domnul Coriolan Dan Simedru.

 
  Coriolan Dan Simedru - comentarii în legătură cu un gest făcut de un reprezentant al Guvernului în teritoriu;

Se pregătește domnul Dumitru Pâslaru - P.D.S.R.

   

Domnul Coriolan Dan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi vreau să vă supun atenției un gest, după părerea mea, iresponsabil, făcut de un reprezentant al Guvernului în teritoriu, mai precis al prefectului de Alba, Ananie Gârbovean.

Conform prevederilor art. 122 alin. 4 din Constituția României și ale art. 12 și 111 din Legea nr. 69/1991 privind administrația publică locală, actele administrative ale consiliilor județene și locale pot fi atacate în fața instanței de Contencios Administrativ de către prefect, dar, tot potrivit legii, dacă instanța hotărăște că actul administrativ a fost atacat abuziv, atunci prefectul răspunde administrativ, civil sau penal.

Gestul iresponsabil la care mă refeream mai sus a fost făcut de prefectul de Alba, prin atacarea în Contencios Administrativ a Hotărârii nr. 21/1999 a Consiliului Județean Alba privind bugetul județului Alba.

Acest fapt a dus la suspendarea execuției bugetare, cu consecințe foarte grave în cele 76 de autorități ale administrației publice din județ.

Pentru a da o imagine completă acestui subiect în discuție, vreau să precizez că:

    1. Bugetul județului a fost votat în unanimitate de consilierii județeni, indiferent de culoarea politică;
    2. Bugetul a fost modificat, față de propunerea inițială a executivului Consiliului Județean, în mod semnificativ, în comisiile de specialitate ale Consiliului;
    3. Motivația prefectului cum că "bugetul nu a fost repartizat conform normelor prevăzute de lege" este inexactă, deoarece normele la care face trimitere prefectul se referă, conform Legii nr. 36, la repartizarea sumelor defalcate pe județe, și nu în județe;
    4. Repartizarea sumelor s-a făcut de către Consiliul Județean Alba, împreună cu Direcția Generală a Finanțelor Publice, și a avut ca principal obiectiv echilibrarea bugetelor locale la un număr de 56 de comune și 6 orașe;
    5. Din cele 38 miliarde de lei, cât a avut bugetul județului, 16 miliarde de lei au fost folosite pentru echilibrarea bugetelor locale, iar restul a fost folosit în mod insuficient pentru activități majore ca: întreținerea drumurilor județene, investiții de alimentare cu apă și pentru Direcția Județeană pentru Protecția Minorilor;
    6. Prefectul nu este la prima abatere de acest gen, dânsul atacând în 1998 încă două hotărâri ale Consiliului Județean cu privire la buget.

Justiția a dat câștig de cauză Consiliului Județean, hotărârile rămânând în vigoare, singurul efect fiind faptul că și în 1998, pe perioada judecării cauzelor, bugetul a fost suspendat.

Pentru că prefectul de Alba, Ananie Gârbovean, nu este la prima tentativă de acest gen și nu înțelege să respecte autonomia locală prevăzută de lege și de Constituția României, pentru că gestul necugetat al domnului prefect aduce grave perturbări administrației publice județene, cer Departamentului pentru Administrație Publică Locală să efectueze un serios control și, în cazul în care presupunerea mea de rea-credință se va adeveri, să ceară Guvernului demiterea prefectului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Pâslaru - readucerea în memorie a unor texte semnate de Corneliu Coposu, cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la nașterea acestuia;

Domnul Dumitru Pâslaru.

Se pregătește domnul Mihai Baciu - Partidul Democrat.

   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu câtva timp în urmă, Corneliu Coposu, liderul care a reinventat imedit după 1989 P.N.Ț., sub forma P.N.Ț.C.D., ar fi împlinit 85 de ani de viață.

Judecând după criteriile maturității politice în Partidul Țărănist, el, ca și alți venerabili, ar fi fost încă la conducerea partidului.

Din fericire pentru imaginea și locul său în istorie, Coposu a plecat dintre noi mai înainte ca fiii săi spirituali să ajungă la cârma țării și, în numele așa-zisei "linii Coposu", să reușească preformanța de a aduce națiunea în pragul dezastrului, sărăciei generalizate și dictaturii.

Deprinderea de a încălca democrația, separația puterilor și mecanismele parlamentare, de a guverna prin ordonanțe, abuziv, constituie oare moștenirea lăsată de Coposu?

Iată ce spunea patriarhul țărănist: "Guvernul este lipsit de popularitate, chiar după sondajele publicate în ultima vreme, și a încerca să sporești prestigiul prin cedarea concesionară a puterii legiuitoare mi se pare un act nu numai lipsit de spirit democratic, cât și un act condamnabil. Mai există însă și frica Guvernului de propria majoritate. Când ai 53%, cu care poți să treci orice normă legislativă prin Parlament, de ce se ferește Guvernul să supună dezbaterii parlamentare și votului acestui Parlament, problemele legate de clauzele impuse de F.M.I.? Nu de Opoziție, ci de majoritate se teme și vrea să evite această confruntare, înlocuind-o cu prezentarea ulterioară, prin ratificare parlamentară a măsurilor luate de Guvern".

Nu cunosc guvernanții acest text?

Îl disprețuiesc sau îl ignoră?

De o tragică actualitate sunt și referirile la rolul Opoziției.

"Peste 50% din populație trăiește sub nivelul decent, iar sărăcia alimentează nemulțumirea și naște indignare. Prima obligație a unui Guvern este aceea de a împiedica manifestările stradale determinate de nemulțumiri generale, iar nemulțumirea nu este creația Opoziției, Opoziția s-a luptat să amelioreze proiectele de legi guvernamentale care să contribuie la asigurarea unei vieți decente, normale pentru populație. Fără reușită! Guvernul, sprijinit de partidele extremiste, a realizat o majoritate parlamentară cu ajutorul căreia asigură trecerea oricărui proiect".

Nici nu visa Seniorul că, odată plecat pe drumul fără întoarcere, urmașii lui vor guverna cot la cot exact cu extremiștii la care se referea.

"Asimilarea este o poveste cu cocoșul roșu. Sigur că sunt exagerări, să te apuci tu acum să iei drapelul pionieratului, pentru a introduce în dreptul internațional probleme noi: autonomie etnică, autonomie individuală, discriminări pozitive, națiuni cooperante și alte bazaconii..." spune Coposu.

Din nefericire, U.D.M.R. s-a radicalizat de o manieră periculoasă, moderații au devenit radicali, radicalii s-au transnformat în extremiști, iar extremiștii au ajuns anarhiști.

Parcurgând textele corifeului țărănist, constatăm cu ușurință că nu este o simplă rătăcire a "liniei Coposu", ci o trădare de principiu a spiritului și cuvântului ei.

Nicăieri nu scrie venerabilul că trebuie aplicată epurarea, algoritmul și nepotismul, deși, în tradiția partidului exista această din urmă cutumă, care l-a făcut pe Păstorel să declare la un moment dat: "Vin hunii! Vin hoții și Maniu cu nepoții!" (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință.)

Citiți, domnilor țărăniști, textele clasicilor, și smeriți-vă!

Ce mai este "modelul Coposu" pentru dumneavoastră?

Comuniștii i-au chinuit ființa în viață, dumneavoastră îi chinuiți duhul neliniștit și rătăcitor după moarte, condamnându-l la neodihna izvorâtă din lepădare.

Acum, când ar fi împlinit 85 de ani, constatăm că Seniorul, ca orice predestinat, a plecat dintre noi, dintre voi, exact atunci când a trebuit, pentru ca imaginea sa să rămână neatinsă de nimicnicia epigonilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice în partea stângă a sălii de ședință.)

 
  Mihai Baciu - apel către Guvern pentru găsirea de soluții pentru rezolvarea conflictului de muncă declanșat de sindicatele din întreg învățământul românesc;

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul Mihai Baciu.

Se pregătește domnul Nicolae Popa.

   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Învățământul românesc trece prin momente grele și una din consecințe va fi o scădere a încrederii în sistemul nostru politic și în reforma pe care o promovăm și a altor instituții fundamentale ale statului românesc.

Raționamentul este de o simplitate dezarmantă: dacă prevederi ale Constituției și ale unor legi organice privitoare la învățământ nu sunt respectate, ce garanții există că prevederile legale privind alte instituții fundamentale ale statului vor fi respectate?

De aceea, Guvernul este obligat să găsească soluții pentru actualul conflict de muncă declanșat de sindicatele din întreg învățământul românesc, astfel încât să fie asigurate mijloacele de subzistență a corpului didactic și nedidactic și resurse pentru întreținerea bazei materiale a învățământului.

În acest fel, vom repune în drepturi legea, pentru că un stat în care legea nu este respectată chiar de către cei care au promovat-o nu poate fi un stat de drept, și vom revigora încrederea celorlalte mari instituții in sistemul nostru politic și în reformă.

Subliniez mereu cuvântul lege, pentru că greva generală din învățământ, în curs de desfășurare, este prima mișcare revendicativă din ultimii ani care nu cere nimic altceva decât respectarea legii.

Îmi permit să vă amintesc principalele cereri ale greviștilor:

  1. Respectarea Constituției României privind finanțarea de la bugetul central pentru învățământ;
  2. Respectarea Legii învățământului privind acordarea a cel puțin 4% din PIB;
  3. Respectarea Legii Statutului personalului didactic privind sporurile prevăzute pentru acest personal;
  4. Respectarea Protocolului încheiat în octombrie 1998 între Guvern și sindicate.

După cum observați, dascălii acestei țări nu cer nimic în plus față de legile votate de noi și de Protocolul semnt de primul-ministru.

Se știe că bugetul pe anul curent, votat de noi în primăvară, nu asigură salariile celor din învățământ decât până în luna august.

Eu și colegii mei din Partidul Democrat am votat acest buget pentru că am primit asigurări din partea Guvernului, și în particular din cea a Ministerului Finanțelor, că la rectificare se vor asigura fonduri suficiente cel puțin pentru salarii până la sfârșitul anului.

De câteva zile însă, inspectoratele școlare județene primesc adrese de la M.E.N., prin care li se cere să reducă salariile angajaților, în așa fel încât să nu depășească până la sfârșitul anului bugetul actual.

Cu alte cuvinte, nici vorbă de rectificare, și cu atât mai puțin de garantarea salariilor celor din învățământ, conform Legii nr. 154.

În aceste condiții, calculele ne arată că pentru lunile iunie, iulie, august, septembrie salariul lunar va fi un sfert, adică 25% din salariul normal, iar pentru celelalte luni, până la sfârșitul anului, va fi de 66% din cel normal.

Și, tot în aceste condiții, dascălii României refuză să mai lucreze, să mai intre în clase și amfiteatre.

Consecința va fi dramatică: blocarea, pur și simplu, a instituției educației naționale.

Dacă statul român însă, își poate permite, în condiții economice dificile, să închidă sau să lichideze o unitate economică cu pierderi, cum și-ar putea permite "să închidă" învățământul?

Nu cred că s-ar putea petrece așa ceva într-o țară europeană, care, în plus, declară că "Învățământul constituie prioritate națională".

Ca parlamentar de Iași, ca reprezentant al unui județ cu un sistem de învățământ dezvoltat și cu o bogată tradiție, cu populație școlară numeroasă și cu un corp profesoral preuniversitar și universitar prestigios, nu pot considera revendicările dascălilor decât ca întemeiate.

De asemenea, refuz să accept consecințele dramatice pentru sistemul educativ și pentru întreaga țară ale unui eventual refuz din partea Guvernului de a soluționa revendicările greviștilor.

Partidul Democrat, ca partid social-democrat autentic, adept și promotor al reformei, nu poate accepta costuri sociale exagerate care, dincolo de suferințele provocate oamenilor, ar compromite însăși ideea de reformă și direcția strategică a evoluției României, acceptată de toate partidele democratice din această țară.

În încheiere, adaug doar o singură propoziție. Ar fi fost bine și ar fi fost cred că de recomandat să spun și ceva în legătură cu modul incalificabil în care am fost tratați, ieri, 7 parlamentari de Iași, de către domnul Radu Sârbu, președintele FPS, dar las aceasta în seama presei și a unei eventuale conferințe de presă.

Din partea stângă a sălii:

Dar spuneți-i domnului Petre Roman!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Popa - reiterarea problemei sistemului bancar românesc;

Domnul Nicolae Popa și ultimul vorbitor, domnul deputat Traian Rânja, PNȚCD.

   

Domnul Nicolae Popa:

Stimați colegi,

Revin, astăzi, în fața dumneavoastră, cu o problemă care, pe zi ce trece, devine tot mai acută și mai periculoasă, prin efectele ei, dacă lucrurile vor continua să meargă la voia unor interese oculte, atât din interiorul țării, cât și din afara ei.

Este clar că, de o bună bucată de vreme, băncile românești au devenit ținta privilegiată a unor atacuri violente, care nu pot avea alt scop decât obținerea controlului asupra acestor instituții vitale pentru economia noastră, pentru societatea noastră, în ansamblu. Sunt convins că nu vă spun cine știe ce noutate în această privință, presa fiind plină de informații și comentarii legate de soarta a ceea ce a mai rămas din băncile României.

Iată, banca mileniului 3, Bancorex, a devenit o bancă demnă de mileniul 1. Bancpost și BRD au fost vândute pe prețuri de nimic, comparativ cu adevărata lor valoare și nici Banca Agricolă nu o duce prea bine, fiind, la rândul ei, supusă agresiunilor de tot felul, ultima dintre ele consumându-se cu câteva zile în urmă, când, în ședința de Guvern, de vinerea trecută, ministrul electronist al agriculturii, Ioan Mureșan, a încercat, pe șest, în Executiv, să introducă hotărârea care să ducă la desființarea Comitetului de restructurare a Băncii Agricole, din care fac parte reprezentanții Ministerului de Finanțe, ai Fondului Proprietății de Stat și ai Băncii Naționale. Sensul hotărârii era foarte clar, anume dezlegarea dată unui viitor Consiliu de administrație, care să distribuie credite clientelei politice aparținând celui mai important partid din coaliție, PNȚCD. Deocamdată lucrurile au fost amânate, șansa datorându-se intervenției energice a ministrului transporturilor, Traian Băsescu, pe care-l felicit sincer, de această dată, pentru atitudinea domniei sale, la care s-au asociat și domnul ministru de finanțe, Traian Decebal Remeș, și guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu.

Aceasta este o întâmplare dintr-o suită de alte asemenea întâmplări, care au împins sistemul bancar național spre prăbușire, pentru a-l face mai ușor controlat și scos la mezat, pe prețuri de nimic, dar nu aceasta contează și nu aceasta este ținta finală a complotului, cu largi conexiuni în lumea financiar-bancară, de afaceri internaționale, cu complicitatea unor factori de decizie din structurile actualei puteri. Victima trebuie să fie economia românească, în ansamblul ei, pentru că cine stăpânește băncile, cine ține în mâinile sale pârghiile circuitelor financiare, acela controlează totul. Vorba aceea: cine plătește poruncește!

Pentru noi, membrii forului legislativ, în subordinea căruia se află sistemul bancar, cred că a bătut ceasul de a decide să intervenim ferm, pentru a proteja băncile românești și, odată cu acestea, interesele naționale.

Nu este o glumă, nu este o impresie personală, ci constat că se duce, practic, un război total, cu toate mijloacele, pentru controlul băncilor noastre, iar dacă aceasta nu se poate face pe căi legale, atunci distrugerea lor, falimentarea și ocuparea pieței bancare din România se face de instituțiile care promovează interese de dincolo de granițele României.

Jocul este foarte strâns, miza este enormă, iar apelul meu colegial, în calitate de parlamentar și membru al Comisiei de buget, finanțe, bănci, este de a lansa o inițiativă care să inhibe, cel puțin, tentativele de subordonare și falimentare a instituțiilor bancare naționale. Propun, așadar, să susțineți introducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, până la vacanța parlamentară, a problematicii complexe a sistemului bancar, la care să fie invitați reprezentanții Băncii Naționale, ai băncilor comerciale și, pe această bază și în cunoștință de cauză, noi putând să cerem, atât Băncii Naționale, cât și Guvernului, adoptarea măsurilor corespunzătoare de protecție a sistemului bancar românesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Traian Neculae Rânja - comentariu pe marginea rolului României în procesul de pace în Balcani;

Are cuvântul domnul Traian Rânja. Și, pentru liniștirea spiritelor, vă informez că au fost invitați la microfon 5 deputați PDSR, 4 PNȚCD, 1 PD, 1 PRM, 1 PNL, 1 PUNR, 1 UDMR, 1 din partea independenților. Ca atare, raportul este echilibrat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Doresc să-mi exprim și eu, prin intermediul acestei declarații politice, satisfacția față de încheierea ostilităților în provincia iugoslavă Kosovo. Retragerea forțelor iugoslave și sfârșitul bombardamentelor trebuie urmate, cât mai repede, de o reală soluție politică, pentru a evita un nou exod de populație, de data aceasta, sârbă. Altfel spus, este momentul ca oamenii politici și diplomații să demonstreze că au învățat ceva din dureroasa lecție kosovară.

Alianța nordatlantică a reușit să-l convingă pe Slobodan Miloșevici să cedeze, dar aceasta cu un preț uman și material considerabil. Acum, în provincie, s-au instaurat administrații militare ale marilor puteri, de la Statele Unite la Rusia, administrație care încearcă să păstreze ordinea publică și să asigure nevoile urgente ale populației civile. S-a convenit asupra aplicării unui model similar cu cel bosniac, în care trupele NATO și ale celorlalte puteri implicate acționează sub mandatul ONU.

Nu este exclus ca, în curând, puterile regionale să fie invitate să-și aducă contribuția la menținerea păcii, la construirea păcii, pentru a folosi o terminologie mai adecvată. În ceea ce privește puterile regionale, între care și România, ONU s-a dovedit întotdeauna receptiv la sugestiile acestor state. Dacă ele nu au un cuvânt important de spus în ce privește purtarea războiului, avem toate motivele să credem că vocea noastră va fi ascultată, în procesul de construire a păcii. Este vital ca diplomația noastră să dea dovadă de consecvență și energie, în aceste momente. Ideea unui pact de stabilitate, în Balcani, vine din Occident, însă succesul său, practic, nu poate veni decât de la popoarele care trăiesc în această regiune.

Cred că este necesar ca și noi, membrii Parlamentului, să fim informați, din timp, despre strategia diplomației noastre, cu atât mai mult cu cât, de anul viitor, vom avea o poziție de mare responsabilitate, în cadrul Organizației pentru securitate și cooperare în Europa. Cum intenționăm să o folosim? Avem posibilitatea să devenim participanți efectivi într-un proces de construcție a securității și stabilității în Balcani? Nu trebuie să ratăm această șansă! Pentru prima dată, după 1990, am avut o politică externă coerentă și consecventă, orientată către interesul național al României, pe termen lung.

În încheiere, țin să salut victoria creștin-democrației europene, în alegerile pentru Parlamentul European. Desigur, în democrațiile consolidate, alternanța la putere stânga – dreapta este firească și chiar de dorit. Dreapta umple visteria statului, iar stânga o golește, prin redistribuire. (Rumoare în partea stângă a sălii) Din păcate, la noi, visteria a fost de mult devalizată de către guvernarea PDSR – PRM – PUNR, iar revenirea stângii la putere este, din păcate, prematură. Sacul este gol, iar sacul gol nu stă în picioare!

Mulțumesc pentru atenție.

 
  Nicolae Leonăchescu - evocarea personalității savantului Nicolae Iorga, la 128 de ani de la nașterea acestuia;

(Intervenții neprezentate în plen: domnii Nicolae Leonăchescu și Florea Buga.)

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

La 17 iunie 1999, pe stil vechi la 5 iunie, se împlinesc 128 ani de la nașterea lui Nicolae Iorga, una din personalitățile reprezentative ale poporului român.

Evoluția sa școlară este aceea de excepție, fiind primul în clasele din care a făcut parte, la școlile din Botoșani și Iași. Facultatea de litere, Secția de istorie și literatură a Universității din Iași a absolvit-o la 18 ani și 6 luni, uimindu-și dascălii prin capacitatea sa de lectură, memorizare și interpretare.

La vârsta de 19 ani, are loc debutul său literar, după care începe etapa specializării în străinătate și a cercetărilor sale, prin diferite arhive din Italia, Franța, Anglia, Germania, Austria etc. La 1 noiembrie 1894, devine profesor prin concurs la Universitatea din București. În anul 1896, la numai 25 de ani, face prima comunicare științifică la Academia Română.

Să consemnăm, printre atâtea mari evenimente create de marele nostru istoric, și faptul că, la 2 iulie 1908, ține prima lecție inaugurală la Universitatea Populară Vălenii de Munte, una din celebrele sale ctitorii.

Opera științifică și literară a lui Nicolae Iorga, activitatea sa publicistică și culturală, efortul său de ctitor al atâtor așezăminte care au impulsionat viața noastră publică și spirituală reprezintă un caz unic în istoria românilor.

Știm astăzi, din bibliografiile întocmite, că Nicolae Iorga a scris cel puțin 1.359 de cărți și broșuri însumând 165.656 pagini; 1.963 de recenzii, 25.000 de articole etc. A primit este 80.000 de scrisori, dar indexarea operei sale continuă.

Dan Smântânescu declara: "Hotărât, Nicolae Iorga a fost nu numai un geniu, unul dintre cei mai mari poligrafi ai lumii, ci, așa cum s-a spus, mai mult decât atâta, a fost un fenomen al naturii".

Îl înțelegem pe Iorga numai dacă suntem dispuși să vedem că axa vieții și operei sale a fost ideea națională pe care a promovat-o și a servit-o sub diferite forme.

"Națiunile – spunea savantul în 1939 – sînt o formă organică a umanității. Nici o metodă nu le poate nimici, cum ele nu sunt rezultate din exercițiul nici unei metode. Ele sunt "născute", iar nu "făcute"."

Nicolae Iorga a întrevăzut pericolul renunțării la ideea națională: "Păcatul este că s-a îngăduit maimuțăreala periculoasă a lucrurilor din afară, care nu puteau fi introduse la noi și care nu se puteau aclimatiza aici".

De altfel, încă din anul 1936, un alt mare savant al românilor, Mircea Eliade, avertiza: "O singură și mare primejdie ne pândește, în acest ordin al realităților spirituale: pașoptismul. Pașoptismul înseamnă, înainte de toate, maimuțăreală europeană".

Iată, deci, că nu-i nimic nou sub soare! Mondialismul, americanismul, europenismul, național-socialismul, internaționalismul, sovietizarea sunt nume diferite ale aceluiași pericol: pierderea identității naționale.

Nu putem vorbi despre nașterea lui Nicolae Iorga fără să ne gândim la tragedia morții sale. Omul politic Nicolae Iorga a fost la fel de mare ca istoricul. S-au găsit însă spirite demente, incapabile să-i pătrundă valoarea mesajului politic și național, care l-au condamnat la moarte printr-un simulacru de judecată cu ușile închise, cu normele lor juridice importate și impuse cu violență barbară, servind interese străine poporului român. S-au găsit și ucigași care să ucidă cu 6 gloanțe un geniu și un spirit tutelar, iar apoi să-i profaneze cadavrul! Oribilă acțiune politică, înfiorătoare crimă pe care poporul român n-o va ierta niciodată.

Două concluzii îmi permit să formulez, pe tema Nicolae Iorga, la acest moment aniversar.

  1. Avem nevoie de "Integrala Iorga", editarea întregii sale opere, într-un corpus unitar. Este un act de cultură de mare valoare, care trebuie început și finalizat cu maximă seriozitate.
  2. Oamenii politici aflați azi la putere au de învățat o lecție dură a istoriei: prigoana politică a oamenilor de valoare, a marilor noastre valori naționale, distrugerea programată a adversarilor politici redutabili este un act odios condamnat de cei care vin și judecă fără patimă. Crima politică nu se uită, nu se iartă și ea nu soluționează problemele grele ale țării, indiferent de manipularea juridică prin care se caută o justificare cosmetizată a unui act odios. Guvernanții să ia aminte! Oamenii de valoare ai țării se apără, nu se ucid, nu se prigonesc!

Vă mulțumesc.

 
  Florea Buga - tratarea unui act de injustiție: nereabilitarea mareșalului Antonescu.

Domnul Florea Buga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

O bună parte din electoratul meu din Teleorman m-a întrebat, recent, cum de a fost posibil ca generalul de securitate Ion Mihai Pacepa care în 1978 a fugit în SUA, iar în România a fost condamnat în contumacie la moarte, să fie reabilitat de justiția română în numai cîteva ore, în timp ce Mareșalul Antonescu fost conducător al Statului Român, între anii 1940-1944, de la a cărei execuție s-au împlinit, la 1 iunie a.c., 53 de ani, să nu fie nici astăzi reabilitat.

Dacă în urmă cu doi ani s-a pus, destul de timid, aducerea în prim plan a meritelor mareșalului, au venit, imediat, mesaje și personaje politice din străinătate care au scos de pe rol gestul justiției noastre. Dați-mi voie să fac o mică și rapidă comparație între cele două personaje și împreună să tragem o concluzie.

Generalul de securitate, I.M.Pacepa, a intrat în Direcția Generală a Securității Poporului în 1951, aproape ca "voluntar", pentru că nici nu-și dăduse examenul de stat la Facultatea de Chimie Industrială București și obținuse, deja, gradul de locotenent.

El a intrat în securitate în perioada celui de-al doilea mare val de arestări din România, 1951-1952, efectuat sub conducerea consilierilor sovietici Gheorghe Pintilie Pantiușa și Alexandru Nicolski, care l-au verificat și l-au primit în efectivele D.G.S.P. Obedient față de familia Ceaușescu după 1965, Pacepa avea ca misiune să pregătească vizitele acesteia în străinătate, mai ales în occident, să aranjeze traducerea în limbi străine a "operei" celor doi dictatori, dar, și mai grav, să lichideze elementele românești anticomuniste din occident care-l deranjau pe Ceaușescu, ceea ce a și făcut.

Pacepa este unul care se face vinovat de instaurarea corupției și a contrabandei din România, pentru că el aducea în țară diverse produse din străinătate, industriale și de larg consum, pe banii contribuabililor, fără să fie înregistrate la vamă și pe care le făcea cadou celor din anturajul lui Ceaușescu.

Pentru toate aceste "merite", Pacepa a fost avansat de Nicolae Ceaușescu la gradul de general locotenent și numit director adjunct al Direcției de Informații Externe și consilier pe probleme de securitate.

În comparație cu acest sinistru individ, Mareșalul Antonescu a parcurs întreaga ierarhie militară, de la elev de liceu militar la aceea se general de corp de armată de-a lungul a 40 de ani (1904-1944) în serviciul activ al Armatei Române. Își începe cariera militară de la sublocotenent de cavalerie și comandant de pluton în 1904 la Galați, căpitan de stat major în 1913 în timpul celui de-al doilea război balcanic, maior și apoi locotenent-colonel și șef al secției de operațiuni al Înaltului Cartier General al Armatei Române, în anii luptei pentru întregirea Neamului. În 1920 a fost avansat la gradul de colonel și trimis apoi atașat militar, succesiv, la Paris, Londra și Bruxelles, după care, revenind în țară, este numit comandant al Școlii de Ofițeri Activi de Cavalerie, comandant al Înaltei Școli de Război, avansat general de brigadă în 1931 și numit șef al M.S.M. al Armatei Române în anii 1933-1934, apoi comandant al Diviziei a III a Infanterie de la Pitești, ministrul Apărării Naționale în guvernele O.Goga și Miron Cristea, 1937-1938, apoi general de divizie și comandant al Corpului III armată de la Chișinău. Este cel care se ridică în numele armatei împotriva cedării Basarabiei, Bucovinei de Nord și părții de N-V a Transilvaniei. Pentru faptul că a luat atitudine categorică împotriva Regelui Carol al II lea și a Elenei Lupescu, care adusese România pe marginea prăpastiei, este arestat în august 1940 iar în septembrie același an, cînd România era în pragul dezmembrării totale ca Stat Național Unitar, însăși Regele Carol al II-lea, dușmanul lui de moarte, îl numește prim-ministru și conducător al statului. Era, în acel moment, salvatorul Neamului și al Țării. A știut să-i înfrîngă pe legionarii lui Horia Sima și să instaureze ordinea în țară.

A intrat în alianță cu Germania nazistă, în 1940, pentru că nu mai avea altă soluție deoarece aliații tradiționali ai României, Franța și Anglia, erau atunci în neputința totală de a ne ajuta. Gîndul lui permanent era la refacerea hotarelor Țării, ciuntite în anii 1940, așa cum dorește astăzi și Partidul România Mare. Armistițiul cu U.R.S.S. îl aranjase în condiții mult mai favorabile pentru România, dovadă că trupele sovietice n-aveau voie să intre în București, ci să ajungă pînă la Rîmnicu Sărat și Buzău, iar de acolo peste Carpați în Transilvania unde, alături de Armata Română, trebuia să participa la eliberarea acestei Provincii Românești cotropite, în august 1940, de Ungaria hortistă. Ce s-a întîmplat la 23 august 1944 este un fapt deja cunoscut. Pentru tot ce a făcut în acestă perioadă, El merita din plin să fie reabilitat, și nu odiosul Pacepa, trădătorul românilor. Veteranii de război se exprimă atît de elogios la adresa Mareșalului încît pot să vă confirm că, în conștiința Poporului Român, Antonescu este demult reabilitat. Era însă nevoie de un act, formal, al justiției. Dacă nu s-a produs, nu-i nimic. Elevii și studenții învață despre Mareșal, despre Pacepa nu știe decît un grup restrîns de oameni.

Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.  

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă mulțumesc.

Acestea fiind spuse, trecem la deschiderea ședinței de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul de 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 278, participă la alte acțiuni parlamentare 43, 65 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit fiind de 129 deputați.

Așa cum s-a stabilit, în ședința de ieri, continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, trimis Comisiei pentru examinare în fond.

Doamnelor și domnilor,

Din informațiile primite, ieri s-a ajuns la art.5, alin.2.

La art.5, alin.2, comisia a propus un text nou.

Dacă sunt comentarii la acest text? Deci văd, aici, înscriși la cuvânt, domnul Márton Árpad, domnul Gaspar, domnul Ana Gheorghe...

   

Domnul Anghel Stanciu:

A vorbit. Domnul Ana Gheorghe a vorbit.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ana Gheorghe a vorbit.

Deci domnul Márton Árpad, domnul Gaspar și domnul Asztalos.

Domnul Márton Árpad are cuvântul.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm la un punct la care inițiatorul nu a avut intenția de a modifica, în sensul în care propune comisia. Deci comisia a făcut niște completări față de inițiativa legislativă: introducerea a două noi alineate. Dacă aceste două noi alineate nu se introduc, atunci, cum s-a mai susținut și aici, legea este acoperitoare pentru ansamblul posibilităților, conform cărora s-ar putea crea niște instituții noi de învățământ superior. Dar, în momentul în care s-au introdus noi alineate, unul referitor la posibilitatea creării instituțiilor de învățământ noi, prin desfacerea unor instituții existente, iar alta prin unirea unor instituții existente, prin aceasta și lăsând în afara reglementării înființării unei instituții noi de tot, ar crea posibilitatea interpretării că legiuitorul nu a dorit să existe această posibilitate. Ca atare, ori enumerăm toate cele trei posibilități logice, ori le lăsăm și pe acestea două, care au fost propuse de comisie și rămânem la textul inițiatorului, care este acoperitor. Iar dacă problema este doar cea spusă de domnul Ana, care, am înțeles eu că, în fond, este de acord cu introducerea acelui nou alineat, propus de domnul Asztalos și are probleme doar cu cea de a doua frază, aceea se poate reformula, într-un fel cu care se poate cădea de acord sau chiar să fie lăsată la o parte, urmând să fie reglementată în legea la care s-a referit domnia sa.

Existența unei noi legi, care să se refere la această posibilitate de înființare, nu exclude ca, în legea-cadru, să fie o prevedere expresă, care să reglementeze existența acestei posibilități, care, pe urmă, va fi detaliată cu altă lege.

Deci eu cred că trebuie să fim de acord, într-o formă sau alta, dar trebuie să fim de acord cu includerea și a celei de a treia posibilități: înființarea de instituții noi, deci nu prin disociere, nu prin unire, ci instituții noi, care nu au existat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că, în cadrul ședinței de ieri după-amiază, inițiatorul, domnul senator Cristian Dumitrescu, a propus ca sintagma "la propunerea Senatului universitar" să fie înlocuită cu "la cererea Senatului universitar". În legătură cu această sugestie, a intervenit președintele comisiei sesizate în fond. Eu pledez pentru menținerea în continuare, a sintagmei "la propunerea", pentru că această sintagmă nu poate să aibă semnificația pe care i-o dă domnul senator Cristian Dumitrescu, a dreptului de inițiativă legislativă.

Dreptul de inițiativă legislativă, potrivit Constituției, nu poate fi exercitat decât de Guvern, senatori, deputați sau cel puțin 250.000 de cetățeni cu drept de vot. Ca atare, eu propun ca să rămână, în continuare, sintagma din textul propus de către comisie.

Problema care a apărut, acum, în legătură..., și trebuie citite cele două texte, atât alin.2, cât și alin.3, împreună, să vedem care a fost intenția comisiei prin aceste două amendamente. Atât alin.2, cât și alin.3 nu fac decât să pună în discuție reorganizarea unor instituții de învățământ superior, deci înființarea, prin reorganizare, a unor instituții de învățământ superior, prin formele clasice cunoscute în această materie.

La alin.2, se vorbește despre divizare. Ca atare, dintr-o instituție de învățământ superior, prin divizare, pot să apară două instituții, iar la alin.3, unde se vorbește "prin reunire", termenul este impropriu, din punct de vedere legislativ, că nu există "reunire", ci, aici, forma de reorganizare este forma "comasării", deci prin comasare cu cele două forme: fie prin fuziune, care înseamnă că, din două instituții, se naște una singură, fie prin absorbție, care înseamnă că o instituție absoarbe o alta și, în felul acesta, își mărește domeniul de activitate.

Deci, domnule președinte, cu aceste sugestii, eu sunt de acord cu textul așa cum a fost propus de comisie. Intervenția pe care a făcut-o domnul Márton Árpad nu cred că își găsește locul aici, pentru că înființarea se poate face prin lege, sigur că da, la propunerea Guvernului; nimic nu o oprește. Aici, ceea ce s-a vrut să se reglementeze a vrut să se reglementeze modul de înființare, prin reorganizarea instituțiilor de învățământ superior existente.

La alin.2, mai există o eroare de dactilografiere, domnule președinte: acolo unde se spune "la propunerea Senatului universitar", trebuie "al instituției", și nu "ale instituției".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Într-adevăr.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci: "la propunerea Senatului universitar al instituției respective". Iar la alin.3, ca să... dacă doriți, o să revin la alin.3, dacă vreți să supuneți votului, în succesiunea lor, aceste alineate, ca să fac amendamentul respectiv.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Asztalos.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri, când am făcut acest amendament, amendamentul care a fost respins de comisie, am avut un singur raționament, cred, logic. Dacă în textul cel nou, alin.2 și 3, s-a introdus posibilitatea înființării unei instituții noi, prin aceste două modalități, de divizare sau fuziune, mi se pare cât se poate de logic a crea posibilitatea de înființare a unei instituții inexistente. Or, noi, în momentul de față, conform Legii acreditării, ne mișcăm într-un cerc vicios. Și din ce cauză? În momentul când ar fi vorba despre înființarea unei instituții superioare particulare, inițiativa de declanșare a acestui proces de acreditare se face de cei interesați: fie de o asociație, fie de o fundație, dar, în momentul când este vorba de o instituție superioară de stat, trebuie să găsim pe cineva care să facă aceste demersuri de pregătire, fiindcă, conform acestui articol, la care facem referiri, la alin.1, spune în felul următor: "Procedura de autorizare pentru funcționarea provizorie cuprinde următoarele operațiuni: instituțiile interesate în organizarea și desfășurarea unor activități de învățământ superior elaborează un raport de autoevaluare, pe baza criteriilor generale cuprinse în prezenta lege. Raportul de autoevaluare se anexează la cererea de acreditare și se înaintează Ministerului Educației Naționale, care verifică legalitatea cererii. Acesta transmite, de îndată, raportul de autoevaluare către Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare".

Deci, stimați colegi, primul pas care trebuie făcut este de a întocmi un raport de autoevaluare. Pentru a întocmi acest raport de autoevaluare, ai nevoie de un forum, ai nevoie de o instituție specializată, care e în posesia acelor informații, în posesia acelor documente, prin care, într-adevăr, poate pregăti acest dosar de evaluare. Și la ce mă refer: ai nevoie de o cifră de școlarizare, ai nevoie de spațiile de învățământ, pentru viitoarea instituție; ai nevoie de lista cu personalul didactic, conform Legii nr.128, și ai nevoie și de garanții financiare.

În cazul unei instituții de stat noi, cine trebuie să facă aceste demersuri? Cum putem ieși din acest cerc vicios? Și, datorită acestui fapt, am venit eu, cu acest amendament, care a fost respins și, încă o dată, vreau să vă spun că eu nu țin morțiș la acest amendament, cuvânt după cuvânt, așa cum l-am formulat. Deci prima parte a amendamentului, care, din câte am înțeles, a fost acceptată și de domnul Ana, și de câțiva colegi ai mei, sună în felul următor: "Înființarea unei noi instituții de învățământ superior de stat se face prin lege, la propunerea Guvernului". Iar, în ceea ce privește partea a doua a amendamentului meu, s-au adus obiecții privind acest rol dublu al Ministerului Educației Naționale. Cum putem noi cere Ministerului Educației Naționale să facă aceste demersuri, atunci când acest minister are funcție de decizie? Or, conform acestui articol, pe care vi l-am citit, ministerul nu are, aici, funcție de decizie, doar verifică legalitatea cererii. Și, aici, ce înseamnă că Ministerul Educației Naționale verifică legalitatea? Că, dacă, într-adevăr, aceste demersuri s-au făcut la cererea Senatului. Iar, mai departe, pur și simplu, transmite acest dosar de evaluare CNA-ului. Dar, dacă dumneavoastră nu acceptați această idee, atunci, în continuare, am putea formula, în așa fel, ca administrarea procedurilor de evaluare și acreditare să se facă de către conducerea provizorie a instituției, iar această conducere provizorie să fie numită printr-o hotărâre de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, trecem la vot.

Doamnelor și domnilor, s-au conturat clar opiniile. De ce să mai întindem vorba?

Vă rog, dar scurt.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnilor,

Aceasta a fost una din lipsurile acestei Legi a acreditării, pentru că nu prevedea clar cum se înființează, și nici acum nu prevede clar cum se înființează instituțiile de învățământ superior. Din acest motiv, s-a întocmit un proiect de Lege privind înființarea unităților și instituțiilor de învățământ, care a fost depus la Senat, proiect de lege care e semnat de colegi de ai noștri din toate partidele, și de la putere și din opoziție, și care reglementează foarte clar cum se înființează o instituție de învățământ superior sau o instituție de învățământ preuniversitar, pentru că legea este valabilă pentru ambele. Așa încât, cred că nu trebuie să încărcăm această Lege a acreditării și cu acest subiect, pentru că ea va face obiectul unei legi separate. Și vă spun că Ministerul Educației Naționale a agreat această idee, tocmai dându-și seama de lipsurile, în acest domeniu, din actuala Lege a acreditării.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Avem textul comisiei, avem o propunere care susține textul Senatului și avem varianta domnului deputat Asztalos.

La vot, începem cu textul comisiei.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc ((din loja comisiei):

Propunerea mea este un text de completare!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu poate să fie de completare, sunt probleme distincte!

(Domnul deputat Asztalos Ferenc discută cu domnul președinte Vasile Lupu, la masa prezidiului)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Bun, deci este un text de completare. Îl vom supune votului. (Domnul deputat Acsinte Gaspar comentează, din sală)

Deci textul comisiei.

Voturi pentru? Vă rog exprimați-vă votul! Majoritate clară.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Deci, domnule deputat Asztalos, la amendamentele respinse, dumneavoastră propuneți un alineat nou: "Înființarea unei noi instituții de învățământ superior de stat se face prin lege, la propunerea Guvernului, iar administrarea procedurilor de evaluare și acreditare se face de către Ministerul Educației Naționale".

Comisia acceptă amendamentul? Nu.

Inițiatorul?

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din loja inițiatorului):

Nu am nimic împotrivă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Acceptați amendamentul?

Da, vă rog, dar foarte scurt. (Se adresează domnului deputat Asztalos Ferenc)

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Dumneavoastră, conform Regulamentului, ați cerut părerea domnului senator, în calitate de inițiator, dar eu aș dori să vă atrag atenția că dânsul, de fapt, se află într-o situație foarte ciudată, fiindcă acel proiect, al cărui inițiator este domnul senator, are 7 articole, deci amendează, modifică 7 articole din legea care conține 34 de articole. Iar dacă dumneavoastră vă uitați asupra acestui raport al comisiei, veți vedea că noi, în comisie, cu un elan revoluționar, am modificat, din totalitatea de 34 de articole ale acestei legi, 27 de articole, plus că am introdus 13 texte noi. Deci domnul senator, teoretic, este inițiatorul acestui proiect, dar, practic, nu. Ceea ce mă interesează pe mine, ar fi să aud părerea Ministerului Educației Naționale. Și, încă o dată, în legătură cu amendamentul meu, am spus: dacă dumneavoastră considerați că formularea mea inițială este cam greu de acceptat, eu pot renunța la a doua teză, cu modificarea pe care am făcut-o, că administrarea procedurilor de evaluare și acreditare se face de conducerea provizorie a instituției, conducere numită prin Hotărâre de Guvern.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Președintele comisiei cere cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să exprim, în numele comisiei, pe care o vedeți în fața dumneavoastră, regretul că distinsul nostru coleg, vicepreședinte al comisiei, încearcă o lovitură sub centură.

Domnia sa și-a susținut punctul de vedere și noi l-am marcat în raportul comisiei și îl aveți ca amendament respins. Acum vine și ridică o chestiune care a fost tranșată prin două discuții succesive la nivelul plenului comisiei, cu reprezentanți ai Consiliului Legislativ, cu reprezentanți ai Departamentului legislativ, privitoare la dreptul comisiei de a face, în spiritul prevederii constituționale, că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, amendamente la legi.

Prin urmare, aceste amendamente, așa cum am precizat ieri, au reieșit necesare pe baza experienței a 6 ani, aplicate în domeniu, și ca urmare, prin audierea celor de la Consiliul Legislativ, la Departamentul legislativ și chiar a consultării domnului președinte Popescu, a reieșit că putem face amendamente. A veni acum și a spune că nu aveam dreptul să discutăm decât cele 5 amendamente, intrăm într-un blocaj simultan Cameră-Senat și reciproc în raport de direcția pe care o alegi. De aceea, v-aș ruga să respingeți astfel de supoziții care sunt menite a ne bloca și nu a înainta legea. Avem aici distinșii reprezentanți ai ministerului, care au fost prezenți la toate dezbaterile, și, domnule președinte, vă rog să le solicitați punctul de vedere și, în felul acesta, la acele articole la care domnul senator nu a făcut ca inițiator nici un fel de observații, să-și spună părerea ministerul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, eu cred că lucrurile sunt clare. Domnul Gaspar, dar vă rog foarte scurt.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cred că se pierde din vedere un lucru. Comisia a fost sesizată cu două proiecte: un proiect de lege inițiat de Guvern și o propunere legislativă inițiată de către domnul senator Cristian Dumitrescu. Comisia, potrivit regulamentului, le-a examinat împreună, ținând seama că este vorba de aceeași materie și a întocmit un raport comun asupra ambelor proiecte.

Deci, nu poate fi pus în discuție faptul că domnul senator nu a propus textele care au apărut la comisie, iar problema aceasta, cred că, așa cum spunea și domnul președinte Stanciu, este deja tranșată. Atunci când vine un proiect de lege de la altă Cameră, Camera respectivă poate să aducă orice modificări, poate să-l respingă în totalitate, poate să rețină numai o parte, poate să adauge, pentru că acesta este rolul Parlamentului, acesta este rolul celei de a doua Camere, ca să îmbunătățească un proiect care deja a parcurs o primă fază legislativă prin discutarea lui în cealaltă Cameră.

Deci, domnule președinte, cred că lucrurile sunt clare și ar trebui să se treacă acum la discutarea alin.3.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Imediat trecem la vot.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Și vreau să vă spun și altceva. Din punct de vedere al tehnicii legislative, nici nu-i puteți intercala între alin.2 și alin.3 actual propunerea domnului deputat Asztalos, care dacă ar urma să fie discutată și acceptată, ar putea să facă obiectul unui eventual alin.4. Alin.2 și 3 se găsesc într-o succesiune, într-o logică juridică foarte coerentă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să fac o precizare. Precizarea nu știu dacă s-a făcut atunci când au avut loc dezbaterile generale, dar eu, pentru că s-a ivit momentul, vreau să o expun în fața dumneavoastră, cel puțin pentru stenogramă. Acest proiect de lege este un proiect de lege inițiat de un număr important de senatori și aparține acestui grup de inițiativă.

În ceea ce privește proiectul, așa-zisul proiect venit de la Guvern, nu a existat un proiect de la Guvern, nu există un proiect al Guvernului, din păcate, aici este problema. Deci, Guvernul nu s-a preocupat să vină cu un proiect de lege care să reglementeze problema. Ce a făcut însă Guvernul? După solicitări nenumărate din partea Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților a prezentat un punct de vedere, probabil documentat, care de fapt a și întârziat legea care nu a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților din toamnă de când a fost depusă la dumneavoastră. Deci, aceste observații au fost însușite de către comisia de specialitate a Camerei Deputaților și deci vă putem vorbi despre poziția comisiei de specialitate a Camerei Deputaților pe baza unei informări de la minister, de la Consiliul de Acreditare, dar nu despre un proiect de lege al Guvernului, pentru că este o lipsă această omisiune de preocupare din partea Guvernului de a amenda această lege în concordanță cu statutul cadrelor didactice, în concordanță cu evoluțiile din învățământ.

Deci, nu aș vrea să se introducă în discuție această sintagmă "proiect din partea Guvernului", că el nu a existat, iar faptul că, față de soluția propusă de către Senat, apar foarte multe modificări propuse de către comisia de specialitate, va ridica o problemă la mediere, dar pentru că este în folosul învățământului și al perfecționării legii, o să o surmontăm, dar nu este o procedură corectă, nu este o procedură în favoarea Parlamentului, nu este o procedură pe care trebuie să o transformăm în practică, pentru că îngreunează foarte mult procesul legislativ.

Aceasta este o simplă precizare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, am intrat în istorie, în chestiuni procedurale, omorâm timpul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu consider că este absolut necesar, comisia să precizeze față de intervenția domnului senator Cristian Dumitrescu dacă este vorba numai de propunerea legislativă a dânsului, amendată de Guvern, sau este vorba de două proiecte, pentru că eu vă citesc (aveți raportul în față): Raport asupra proiectului de lege și asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 88/1993. Eu, cel puțin, așa înțeleg că proiectele de legi se inițiază de către Guvern, iar propunerile legislative se inițiază de către deputați sau senatori.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, că totuși m-ați văzut până la urmă.

Doamnelor și domnilor,

Cred că deja am ajuns la limita răbdării dumneavoastră cu discutarea acestor amendamente. Eu aș vrea să insist aici asupra faptului că sunt trei situații prin care se poate înființa o universitate. Atunci când este momentul zero și nu a existat nimic înainte și această situație este prevăzută începând cu art.1, care spune: "o instituție se înființează prin lege" și nu restricționează acest articol cu referire la persoana care are dreptul să înființeze, persoana juridică sau fizică care are dreptul să înființeze o astfel de universitate, și amendamentele propuse de comisie, art.5 alin.3 și 5 alin.4, care vizează situațiile particulare, când o universitate ia ființă prin divizare și respectiv prin reunirea a mai multor facultăți într-o instituție de sine stătătoare. De aceea, cred că amendamentul propus de domnul profesor Asztalos are acoperire în art.1, care prevede faptul că o universitate, o instituție de învățământ superior se înființează prin lege și apoi sunt înscrise procedurile de acreditare.

În legătură cu discuția cu două sau mai multe proiecte de lege, există varianta venită de la Senat, parcursă de Senat ca inițiativă a domnului senator Cristian Dumitrescu, care a semnat această inițiativă împreună cu alți senatori, și o variantă venită de la Cameră, deci, o inițiativă legislativă a domnului deputat Udrea.

Acestea au fost cele care au ajuns la comisie.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, la vot.

Deci, amendamentul a fost susținut la comisie, respins de comisie și îl aveți în față. Deci, spune textul: "Înființarea noii instituții de învățământ superior de stat se face prin lege, la propunerea Guvernului, iar administrarea procedurilor de evaluare și acreditare se face de către Ministerul Educației Naționale".

Cine este pentru? 33 de voturi pentru, insuficient.

Trecem la alin.3 din raport, art.5. Comentarii? Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În prima intervenție am precizat că atât alin.2, cât și alin.3 urmează să reglementeze formele de înființare a unor instituții de învățământ prin reorganizare. Dacă la alin.2 s-a vorbit despre divizare și aceasta este instituția juridică, la alin.3 vă propun înlocuirea sintagmei "prin reunire" cu: "prin comasare" (fuziune sau absorbție). Nu avem din punct de vedere al instituțiilor juridice cu privire la reorganizare forma aceasta "prin reunire".

Deci: "Înființarea unei instituții de învățământ superior prin comasare (fuziune sau absorbție)..." și textul, după aceea curge în continuare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă amendamentul? Acceptă. Nu?

Stimați colegi,

Domnul Gaspar propune în loc de "prin reunire" să fie "prin comasare". Comisia nu acceptă, inițiatorul acceptă. Dumneavoastră veți hotărî prin vot.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Reunire, deci, comasezi rezultă una, reunesc două facultăți într-o facultate.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu există punctul de vedere al persoanelor juridice cu "reunite".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, supun votului dumneavoastră...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, comasarea are două forme: prin fuziune înseamnă că din două instituții rezultă una singură; prin absorbție, din două instituții, o instituție înghite, ca să mă exprim așa, impropriu, una mai mică și ea își dezvoltă din acest punct de vedere activitatea și structurile ei, adică instituțiile juridice în materie de persoane juridice, de reorganizare, acestea sunt: divizarea și comasarea, iar comasarea – așa cum am spus – cu cele două forme: fuziune și absorbție. Introduceți o instituție care nu își găsește... Este prima dată când...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

... este matematic termenul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule, faceți cum vreți.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, deci, comisia tot nu acceptă.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din loja inițiatorului):

Nu, comisia nu înțelege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abțineri? Alin.5 abțineri? Alin.3 votat.

Alin.4, art.5, text nou. Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Stimați colegi, primesc informația de la Departamentul tehnic legislativ că alin.1 al art.5 dezbătut și votat pe litere nu a fost votat în ansamblu și vă cer votul asupra acestui alineat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.5 în ansamblu. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Trecem la art.6, la alin.1 varianta comisiei. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Și acum art.6, în ansamblu. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.7 alin.1, varianta comisiei. Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.7 integral. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Votat.

Poziția 8, art.9. Doamna Andronescu. Poftiți, aveți cuvântul doamna Andronescu. (Din loja comisiei, doamna deputat Ecaterina Andronescu răspunde că nu are obiecțiuni.)

Deci, poziția 8, art.9 alin.1 nu aveți obiecțiuni.

Deci, cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2, text nou. Doamna Andronescu are cuvântul.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă propun o mică corectură la alin.2, derivată din situația financiară precară în care se află instituțiile acreditate în acest moment. Formularea pe care eu o dau acestui alineat și pe care am convenit-o, de asemenea, cu Ministerul Educației Naționale este următoarea: "specializările acreditate pentru care nu sunt depuse rapoarte în vederea evaluării periodice într-un termen de maximum un ciclu de școlarizare de la intrarea în vigoare a prezentei legi, intră în lichidare. Ministerul Educației Naționale este obligat să avertizeze instituția de învățământ superior cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea termenului pentru depunerea rapoartelor respective".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, care este părerea comisiei? (Domnul deputat Virgil Perescu se consultă cu prezidiul.)

Este un amendament nou care nu s-a discutat la comisie, cer părerea comisiei.

Recitesc textul: "Specializările acreditate pentru care nu sunt depuse rapoarte în vederea evaluării periodice într-un termen de maximum un ciclu de școlarizare – în textul comisiei este "de maximum 2 ani de la încheierea perioadei de 5 ani prevăzute de lege" – Deci, doamna Andronescu spune "un ciclu de școlarizare de la intrarea în vigoare a prezentei legi, intră în lichidare. Ministerului Educației Naționale este obligat să avertizeze instituția de învățământ superior cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea termenului pentru depunerea rapoartelor respective".

Domnul Petrescu.

 
   

Domnul Virgil Petrescu:

Este vorba de o păsuire de fapt în situația în care MEN-ul nu are posibilitatea de a face evaluarea periodică. Evaluarea periodică se face la 5 ani. Deci, este o protecție până la urmă a administrației învățământului, evident am discutat cu reprezentanții MEN-ului, cu domnul secretar de stat și cu domnul director general al învățământului superior; ei sunt de acord cu amendamentul propus și noi suntem de acord la comisie, dar, în situația aceasta, trebuie să aranjăm și în partea de jos a amendamentului, cel puțin 6 luni înainte de expirarea termenului pentru depunerea rapoartelor, nu 2 ani, că, evident, intră în contradicție cu prima parte.

Deci, suntem de acord cu amendamentul propus, cu modificările care le-am operat din punct de vedere juridic.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, vorbiți în numele comisiei?

 
   

Domnul Virgil Petrescu (din loja comisiei):

Da, da.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, amendamentul propus, în măsura în care a fost acceptat de comisie, la alin.2 al art.9, îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3, text nou. Domnul Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt pentru ca acest text să nu fie adoptat, ci să fie eliminat din următoarele rațiuni. La același articol, la alin.1 se spune că "facultățile, colegiile și specializările se supun periodic din 5 în 5 ani evaluării academice de către CNEA" și acum venim și spunem în alin.3, același articol, "în primii 5 ani după obținerea acreditării, instituțiile de învățământ nou înființate se supun controalelor anuale ale Consiliului Național de Evaluare Academică, care monitorizează îndeplinirea standardelor de acreditare".

Domnilor, nu sunt de acord cu acest articol din două motive. În primul rând, prin acest articol, se creează două instituții, instituții acreditate și instituții mai acreditate decât cele acreditate. O instituție este acreditată sau nu este acreditată. Astfel, unele instituții acreditate le verificăm din 5 în 5 ani, pe când, unele instituții, tot acreditate, le verificăm în fiecare an.

A doua rațiune se referă la CNEA care monitorizează îndeplinirea standardelor de acreditare care au fost îndeplinite deja în momentul în care instituția a fost acreditată. Se creează, după părerea mea, posibilitatea creării unor abuzuri, ceea ce nu justifică acest alineat care, de fapt, este tautologic cu primul alineat al art.9.

Deci, în numele inițiatorilor, nu sunt de acord și pentru acuratețea legii cred că, și sper, și dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Comisia ce spune?

 
   

Domnul Gheorghe Secară:

Stimați colegi,

În legătură cu solicitarea domnului senator Dumitrescu și remarca domniei sale legate de faptul că prevederile alin.1 de la acest articol s-ar suprapune cu prevederile alin.3, sunt nefondate, deoarece în alin.1 se spune despre procedura de acreditare, care trebuie să fie declanșată la cererea instituției. Deci, se indică cum se începe procedura de acreditare, pe când la alin.3 este vorba de a se spune ce se întâmplă după acreditare, și anume: în primii 5 ani, după obținerea acreditătării, instituțiile nou înființate se supun controalelor anuale.

Dacă am fi de acord cu solicitarea domnului senator, ar rezulta că o instituție nou înființată, după ce a fost acreditată, nu mai trebuie supusă nici unui fel de control și acest lucru ar face ca, o dată ce acest salt a fost realizat, instituția să nu mai depună nici un interes pentru a-și menține standardele de școlarizare în vigoare, cele pe care le-a obținut la acreditare, ceea ce, din punctul nostru de vedere, ni se pare nefiresc, cu atât mai mult că, prin alin.2 rezultă că și specializările deja acreditate trebuie să solicite ca, periodic, să fie supuse acestor controale.

În consecință, comisia își menține punctul de vedere, solicitând din partea dumneavoastră votul art.9 alin.3, așa cum el a fost propus de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Atunci începem cu textul comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Textul comisiei a fost votat cu 19 abțineri.

Și acum textul art.9 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.9 din raport, art.10, alin.3, text nou, varianta comisiei.

Obiecțiuni? Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.10 din raport. Art.11, alin.1 din varianta inițiatorului este propus spre eliminare. Nu este vorba de abrogare, pentru că nu avem un text de lege aici. Instituția abrogării acționează numai asupra unor texte în vitoare.

Deci, varianata comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Aceeași situație la alin.2. Comentarii, obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.11 din raport, art.12, varianta comisiei.Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.12 din raport, art.13, alin.1. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Text nou, alin.3, formulat de comisie. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.4, varianta comisiei. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

13 integral. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.13 din raport, art.14, varianta comisiei. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.14 din raport, art.15, varianta comisiei. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.15 din raport, art.16, varianta comisiei.

Cine este pentru? Da, vă rog să mă iertați, este o intervenție. Pct.15 din raport? Nu aici. Din nou la vot.

Pct.15, art.17. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Suntem la pct.16 din raport. Solicită domnul Virgil Petrescu cuvântul, în numele comisiei sau personal? Precizați.

 
   

Domnul Virgil Petrescu:

Pe comisie, pentru că este o eroare materială în text. "Rapoartele Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare, precum și avizul ministrului educației naționale se aduc la cunoștința instituției aduc și la cunoștința instituțiilor care solicită organizarea și desfășurarea unei activități de învățământ superior". Pentru că apărea o minune că după aceea, raportul propriu se aduce și la cel care l-a făcut.

În schimb, în continuare, după "…învățământ superior. Avizul ministrului educației naționale se comunică și Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci aceasta este părerea întregii comisii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.19 alin.2, pct.17 din raport.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.18 din raport, art.20 alin.3.

Domnul senator Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Față de varianta Senatului, varianta Camerei Deputaților aduce două modificări: reduce un termen, respectiv un procentaj. În varianta Senatului era vorba despre cadre didactice; la alin.3 este vorba ca "Fiecare universitate autorizată să aibă 70% din totalul posturilor constituite conform normativelor legale…," – acesta a fost și motivul modificării legii, să fie în concordanță cu Statutul cadrelor didactice – "…acoperite cu cadre didactice titularizate în învățământul superior după normele legale și cel puțin 10 – 30% din totalul posturilor, în conformitate cu criteriile…" și așa mai departe, "…cadre didactice cu grad de profesor universitar și conferențiar universitar."

Varianta Camerei Deputaților păstrează proporția de 70% - este corect; elimină însă marja între 10 și 30% și lasă numai nivelul de 30%, adăugând la "…cadre didactice, profesori universitari, conferențiari universitari și lectori universitari cu doctorat.", ceea ce practic echivalează cu un cadru didactic cu un nivel apropiat de acela al conferențiarului.

Problema care se pune este una de fond - este problema creării unor cadre didactice proprii în învățământul privat, pentru că despre aceasta este vorba în acest articol, care cadre didactice proprii trebuie să se formeze pe cale naturală, trecând prin întregul proces de a ajunge la nivelul de înaltă performanță, spunem noi - lectori cu doctorat, conferențiari și profesori universitari.

Dacă reducem această marjă și forțăm direct la un 30%, vom asista, și asistăm deja, la o migrație a cadrelor didactice din învățământul de stat către învățământul privat, pentru că sunt mai bine plătiți. Și nu o facem în avantajul învățământului în general punând această ștachetă de 30% și nelăsând o anumită marjă, ci vom avea o deplasare de cadre didactice, văduvind un domeniu sau anumite universități de prezența unor cadre didactice cu un nivel universitar ridicat.

Marja de 10 – 30%, necreând o presiune asupra cadrelor didactice din învățământul privat, lasă posibilitatea acestor universități să-și creeze în timp, în mod natural, cadrele didactice proprii.

Iată de ce eu nu sunt pentru această modificare și susțin în continuare din aceste rațiuni textul Senatului care este mai rațional sau rațional în comparație cu ceea propune comisia de specialitate.

Vreau să vă spun că nu este ideea de a forța, pentru că aceste cadre didactice nu apar din neant; ele sunt, dacă vreți, rezultatul unor acumulări, or, acumulările forțate niciodată n-au dus la rezultate bune. Decât să asistăm la o migrație care să fie o migrație în defavoarea unor instituții, mai bine să creăm condițiile ca instituțiile de învățământ privat, fără opresiuni din afară, să-și creeze propriile cadre, și aceste cadre să fie la nivelul între 10 și 30%, ca și marjă, pentru că dacă le forțăm direct la 30%, va exista întotdeauna preocuparea și tendința de a atrage cadrele didactice din învățământul de stat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Ați auzit punctul de vedere al inițiatorului, care insistă pentru păstrarea textului de la Senat.

Comisia, în unanimitate, își păstrează și susține textul și, de aceea, vă voi supune la vot textul comisiei Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Votat.

Alin.4, textul comisiei.

Obiecțiuni? Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5, varianta comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La alin.5 vă propun din paranteza care se găsește pe rândul 3 să eliminăm sintagma "secretar științific".

Dacă vreți, o mică justificare: Legea învățământului nu prevede ca secretarul științific să fie conferențiar sau profesor, și atunci avem de-a face cu o inadvertență aici. Deci vă propun eliminarea sintagmei "secretar științific".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia este de acord? Da.

Cu observația că amendamentul domnului coleg are unanimitatea comisiei, supun votului textul comisiei, astfel amendat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Aici, fiindcă avem doar trei texte din cele 5 alineate, nu vom vota integral articolul.

Pct.19 din raport, art.21 alin.1, varianta comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.20 din raport, art.22, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.21 din raport, art.24 alin.4.

Domnul senator Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Art.24 alin.4, așa cum a fost modificat de către plenul Senatului, și această modificare a fost adoptată în plenul Senatului în unanimitate, ține de standardele care se aplică pentru acreditare.

Astfel, în varianta Senatului, pentru acreditare, pe lângă îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege, este necesar ca minimum 40% din totalul absolvenților prezenți la examenul de licență sau, după caz, de absolvire, în perioada cuprinsă între acordarea autorizației de funcționare provizorie și depunerea cererii de acreditare, să promoveze acest examen. Este un nivel destul de înalt 40% .

Dumneavoastră, domnilor colegi din Comisia pentru învățământ, sub presiunea CNEAA-ului care v-a adus aceste informații și care și-a modificat poziția pe care a avut-o în Senat atunci când s-a dezbătut acest articol și a fost de acord, s-a ridicat acest nivel la 51%. De ce 51%? Poate 50, 60%! Dar de ce 51%? 51% reprezintă procentul, dacă vreți, în situația capitalului social al unei societăți pentru luarea unei decizii, nevoia de 51%, sau când este vorba de un vot.

Pur și simplu este o cifră care nu face altceva decât să asprească foarte tare aceste standarde, cu atât mai mult cu cât știindu-se că un absolvent nu poate fi obligat, nu are obligația de a se prezenta la examen – nu există această obligație; la comuniști exista, într-un fel, dar nici acolo nu era.

Mai mult decât atât, în concepția nouă a Ministerului Educației Naționale, care văd că acum este schimbată, el recunoaște, ministerul, și consacră ideea certificatului de absolvire, pentru că nu toți absolvenții susțin examenul, dar au un certificat de absolvire – au absolvit facultatea, să fie sănătoși, nu îi poate obliga nimeni să vină să-și susțină examenul de licență.

Dumneavoastră, prin această procedură, vreți să obligați. 40% era deja o cifră destul de ridicată pentru această solicitare, iar acum, 51%, plus înăsprirea fiecărei serii de absolvenți... promovabilitatea în interiorul termenului prevăzut trebuie să fie de cel puțin 40%. S-a hotărât că trebuie să fie 40% promovabilitatea.

Eu cred că este o înăsprire nejustificată, ținând de interese care nu sunt în sprijinul învățământului în general, pentru că, așa cum viața a demonstrat că fiscalitatea excesivă nu crește veniturile statului, nici standardele foarte ridicate, arbitrare și artificiale nu vor încuraja învățământul superior.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, ați ascultat opinia inițiatorului.

Comisia Camerei Deputaților, în unanimitate, păstrează și susține textul pe care vi l-a prezentat.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.6.

Domnul senator Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Dacă comisia vroia să înnăsprească această lege și s-o modifice ca să nu mai fie operațională, măcar s-o fi făcut mai repede, să nu fi ținut un an de zile legea.

La alin.6, varianta Senatului cu controale anuale este corectă.

Deci se spune că "În perioada de funcționare provizorie instituția de învățământ superior este obligată să respecte standardele…", și așa mai departe, după care spune că se vor efectua controale anuale. Pe când, în varianta Camerei Deputaților, pe care eu o resping, ca reprezentant al inițiatorilor, se spune "ori de câte ori este necesar". Deci există un element de presiune care se poate crea în permanență prin controale.

Dumneavoastră știți foarte bine; iar mă întorc la domeniul economic – când vrei neapărat să șicanezi pe cineva, îi trimiți în neștire controlul, pentru că asta este – pleacă unul, vine altul, și așa mai departe; nu găsesc nimic, dar acela nu mai poate să-și facă activitatea.

Eu nu zic că aceasta a fost rațiunea pentru care a fost indus articolul. Cred că este vorba, dacă vreți, de o idee de a înăspri standardele foarte mult prin această permisivitate necontrolată, pentru că nimeni nu va spune de ce s-a dus într-un loc, indiferent de natura universității – privată sau de stat, de 150 de ori sau numai o dată pe an; nimeni nu poate să controleze; dacă există o normă o dată pe an, și așa sunt multe; numai faptul de a merge o dată pe an la fiecare este un efort extraordinar, dar poate că ideea de a merge de mai multe ori acolo unde trebuie poate să descurajeze.

Din aceste motive, și chiar dacă ar exista numai un risc minor ca acest lucru să fie adevărat, resping varianta comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Și comisia varianta inițiatorului, am înțeles.

Domnul președinte.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Este o plăcere pentru noi să purtăm un dialog pe acest domeniu al învățământului. Dar credem că aceste texte care au fost dezbătute peste 4 luni de către comisie, în prezența reprezentanților învățământului privat, învățământului de stat, a specialiștilor din minister, ai Consiliului Național de Evaluare și Acreditare, au dat forma corectă.

De aceea, noi nu vom mai intra într-un dialog și într-o controversă cu nimeni vis-à-vis de aceste texte; dumneavoastră le aveți și vă puteți face o idee justă. Vreau să spun însă că, chiar și cei care suntem inițiatori, trebuie să le mai citim, pentru că aici este vorba de control în perioada de funcționare provizorie, fără nici un fel de taxe, și este vorba de un ajutor, nu să vedem controlul numai că îi ia capul – să-i spună ce nu-i bine, ce este bine și ce trebuie făcut, astfel încât la controlul definitiv să poată trece.

Nimeni nu dorește să distrugă o instituție în formare. Este o alternativă, și dorește să o aducă la nivelul standardului. Același lucru era și la articolul precedent. Este lesnicioasă, și nu o înăsprire a standardelor.

De aceea, vă rugăm să ne aplecăm, cum se spune, asupra textului, să-i înțelegem conținutul și să ne înțelegem și pe noi că nu vom mai intra în dialoguri sterile pe marginea lui, deoarece reprezintă rodul muncii tuturor factorilor interesați, de peste 4 luni de zile.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supunem votului dumneavoastră varianta comisiei, susținută de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Trecem la pct.22 din raport, art.25 alin.21.

Obiecțiuni? Domnul senator.

V-aș ruga, domnule senator, la replicile mai scurte ale comisiei, poate și susținerea dumneavoastră să fie mai concentrată, pentru că se apropie sfârșitul sesiunii și avem o agendă foarte încărcată.

Poftiți.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Voi încerca să țin cont de observația dumneavoastră, deși aceasta îmi amintește foarte mult de ceea ce se spune în popor: "Să faci ce spune popa, nu ce face popa", dacă ar fi să mă gândesc cum procedați de obicei dumneavoastră cu replicile. Dar eu voi încerca să fiu foarte scurt.

Aici, în textul acesta, se introduce ideea că învățământul, și probabil că este vorba clar numai de învățământul privat, trebuie să asigure o treime necesară din alte fonduri, cel puțin decât cele provenite din taxele percepute de la studenți, pentru demararea activității.

Introducerea acestei obligativități ne face și ne poartă spre ideea că se poate crea impresia că învățământul nu este o instituție non-profit, așa cum este reglementat în prezent învățământul privat; este o instituție non-profit, nu se ocupă oamenii de afaceri cu astfel de activități. Crearea unor resurse, altele decât cele din taxe, presupune activitate cu specificitate financiară, ca să spunem așa, ceea ce ar însemna să se ocupe oameni sau specialiști finanțiști și să asigure un sistem de finanțare specific instituțiilor profit, nu non-profit, lucru pentru care eu nu sunt de acord.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia își păstrează textul.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.26 alin.2 de la poz.23 din raport.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.24 din raport, art.27, varianta comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.29, varianta comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.26 din raport, art.31 alin.1.

Domnul Petrescu.

Faceți precizarea dacă vorbiți în nume personal sau în numele comisiei.

 
   

Domnul Virgil Petrescu:

Vorbesc în numele comisiei, pentru că la Legea nr.84 avem o altă denumire pentru academie. Este vorba de academie de studii, pentru a nu se confunda. Noi am terminat medierea la Legea nr.84 și titlurile acestor instituții de învățământ superior sunt universități, academiii de studii și așa mai departe.

Deci acolo este o completare: "academie de studii".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci aceasta este părerea întregii comisii.

Supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.31 alin.2, varianta comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3.

Observații? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.4. Rămâne varianta inițiatorului.

Îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5.

Domnul senator Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba de a introduce aici, în textul legii, și este vorba totuși despre o lege care privește activitatea de învățământ, această posibilitate, suspiciunea sesizării penale și așa mai departe. Or, sesizarea penală în cadrul unor infracțiuni foarte bine precizate și delimitate în Codul penal se face în momentul în care s-a produs, fără să mai fie nevoie de a se introduce acest lucru într-o lege specială. Dacă este vorba de fals, de înscrisuri în fals și așa mai departe, atunci în mod automat se face sesizarea penală.

Eu cred că nu este logic și normal ca într-o lege pentru învățământ, în care instituția Ministerului Educației Naționale și instituția Consiliului de Acreditare au obligația de a urmări și așa mai departe a acorda, dacă vreți, și de a retrage încrederea pentru funcționare, să introducem și acest spectru care la un moment dat nu știu cât este de concordant cu tot ceea ce înseamnă conținutul și moralitatea învățământului, cu atât mai mult cu cât tot ceea ce privește infracțiunea este acoperit în legea penală, dacă vreți, în dispozițiile speciale.

Este la latitudinea dumneavoastră să lăsați acest lucru. Noi nu suntem pentru.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Aici cred că onorata comisie ar putea da satisfacție inițiatorului, că este un text superfluu.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Alineatul nou introdus de către comisie creează o normă de procedură. Această normă și-ar fi găsit justificarea în măsura în care am fi avut și infracțiunile corespunzătoare. Or, ca atare, nu văd ce rost are să se introducă o normă de procedură, de modalitate cu privire la sesizarea organelor de urmărire penală, atâta timp cât se aplică dreptul comun.

Ca atare, sunt de aceeași părere ca și inițiatorul – că textul nu-și are rostul în această lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Cred că și comisia este de acord.

Domnul președinte.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Evident că nici unul dintre noi nu suntem juriști, deși, dacă știam, la timpul respectiv, ne făceam, și de aceea ne-am permis să consultăm pe cei pe care i-am avut la îndemână, respectiv pe domnul președinte al Consiliului rectorilor de la particulari, pe domnul Luburici, vis-à-vis de faptul că multe din boutiqurile universitare create dup㠒90 funcționează chiar și în prezent fără să sesizeze nimeni și fără să se ia nici un fel de măsură, ele continuând să ia banii copiilor, să-i amăgească pe părinți că le va da o diplomă recunoscută, după care fac presiuni asupra comisiilor de învățământ, asupra deputaților și senatorilor pe care i-au cuprins în acest sistem de învățământ și i-au făcut șefi de lucrări, conferențiari și așa mai departe, chipurile legal, astfel încât, în fiecare an dumneavoastră dați o lege pe care și noi v-o supunem spre aprobare, venită de la minister, prin care amânăm an de an ca licența acestor boutiquri universitare să se dea la stat, pentru că după 9 ani de zile era timpul să se acrediteze și este timpul să se acrediteze.

De aceea, discutând cu domnul Luburici, care este în domeniu, și chiar cu domnul Filipaș, cum putem rezolva această treabă care grevează efectiv asupra desfășurării normale a instituțiilor particulare, pentru că le atrag studenții cu taxe mai mici, au găsit de cuviință să prindem acest text.

De aceea, cred că, fie că face o normă sau nu face o normă, că o introduce, că nu o introduce, acest text vine să limpezează apele și să atragă serios atenția că se stopează odată activitatea ilicită a celor care nu se prezintă la acreditare sau au fost respinși de la acreditare.

Ori găsiți o altă formă, dar noi, prin consultare cu doi juriști de excepție, între care președintele Consiliului rectorilor de la particulari, am găsit-o pe aceasta.

Vă rugăm s-o mențineți.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, la vot.

Nu cred că acest text va lecui boala românească mai generală în materie și va activa pe cei vizați.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Votat.

Pct.27 din raport.

Domnul deputat Brezniceanu.

 
   

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de construcția frazei; este o treabă minoră, dar pe care cred eu că trebuie să o corectăm. Vă rog să observați ultima sintagmă; nu merge așa cum este prinsă acolo.

"Cadrul didactic cu funcția de bază la o instituție de învățământ de stat sau particular poate efectua activități didactice prin asociere, indiferent de forma de angajare, la alte instituții de învățământ superior, în conformitate cu prevederile legale și Carta universitară." – aceasta vă propun eu, nu "…și a Cartei universitare.".

Deci, "…și Carta universitară."

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este de acord.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.28 din raport, art.34 alin.1.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3, text fără modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.29 din raport, art.35, alin.1.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.35, integral.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Raportul, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Text votat.

Domnul președinte Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să mulțumim inițiatorilor, pentru că ne-au dat posibilitatea, prin "atacarea" acestui domeniu, să putem aduce la zi prevederile legii din 1993 și, în acest mod, să ridicăm la alți parametri calitatea învățământului superior, indiferent că este de stat sau particular.

De asemenea, vă mulțumim dumneavoastră, tuturor, pentru înțelegerea dovedită în a pune la dispoziția ministerului un instrument de lucru, spunem noi, modern, de a face și ordine în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Onorată comisie de specialitate în învățământ a Camerei Deputaților,

Doresc să-mi exprim mulțumirea, în numele inițiatorilor, că acest proiect de lege a parcurs întreg procesul legislativ până în acest moment. Ar fi de menționat un proverb românesc: "Lucru bun, la 9 luni", cam atât a stat în Camera Deputaților. Important este că, în opinia mea, ca inițiator, acest proiect de lege este un proiect de lege elaborat mult mai amplu decât așa cum și l-au dorit cei care l-au prezentat în Senat, dar care nu face altceva decât să întărească, în opinia mea, convingerea că Parlamentul se preocupă și se va preocupa totdeauna cu mare atenție și responsabilitate de problemele învățământului.

Vă spuneam că acest proiect de lege a fost adoptat în unanimitate în Senat. Iată, el este adoptat cu o singură abținere în Camera Deputaților. Vă mulțumesc pentru acest efort și pentru acest rezultat și sper ca comisia de mediere să opereze cât mai rapid modificările, pentru ca această lege să meargă la promulgare.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului, nr.84/1995. (Amânarea votului final)  

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Mulțumim inițiatorului, mulțumim comisiei. Vă mulțumim pentru colaborare și trecem la proiectul următor de pe ordinea de zi.

Este vorba de raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995.

Un text destul de voluminos și fie-mi îngăduit să fac propunerea limitării fiecărei intervenții pe articol. Aș propune ca fiecare intervenție să nu depășească 3 minute. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Votat.

Deci, pct.1 din raport, text comun comisie.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.2 din raport, text Camera Deputaților, propus de comisie, cu unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3 de la pct.3 din raport, care are mai multe alineate. Am votat alin.2, text Camera Deputaților. Alin.3, text comun, propus de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.4, text comun propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Trecem la pct.4 din raport, text comun al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.5 din raport, text comun propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.6 din raport, text comun Camera Deputaților propus cu unanimitate de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.7, idem.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.8, text Camera Deputaților, propus cu unanimitate de comisie, până la alin.4 din art.8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin.73, comisia propune un text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.9, text Camera Deputaților cu unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.10, alin.1 și 2, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.11, text Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi propus, pentru alin.2, art.11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin.3, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.4, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.12 din raport. La art.25, alin.1, 2, 3 text Camera Deputaților, susținut cu unanimitate de voturi de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.13 din raport, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.4, 5 și 6, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.14 din raport, text Camera Deputaților, susținut cu unanimitate de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.15 din raport, text comun pentru art.2, 5 și 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pentru art.11, alin.1, alin.3, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.6, alin.2 și 3, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.17, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.18, text Cameră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.19, text Cameră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.20, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.21, text Cameră, până la alin.3, din art.14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La art.55, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.22 din raport, până la alin.5, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5, varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.23 din raport, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.24, text Cameră, cu unanimitate susținut.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2, de la 24, text comun, cu unanimitate susținut.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.25 din raport, text Cameră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.26 din raport, la alin.1, text Cameră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.60, alin.1, text comun, cu unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.4, text Cameră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5, 6, text Cameră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.27 din raport, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.28, text comun la alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Text Cameră la alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.29, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.30, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.31, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.32, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.33, text Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.34, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Text comun la alin.1; la alin.2 - text Senat, cu unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3, 4, 5, 6 – text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.35 din raport, text comun, propus cu unanimitate de voturi de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.36 din raport, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.37 din raport, text varianta Camerei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.38, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.39, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.40, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.41, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.42, varianta Camerei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.43, varianta Camerei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.44, varianta Camerei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.45, text comun. Comisia propune text comun, cu 13 voturi pentru și o abținere. Nici o obiecțiune.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.46, cu unanimitate, s-a propus text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.47, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.48, text comun.

Domnul Stanciu are cuvântul.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că din parcurgerea acestor texte, cu mare atenție, de către noi toți, a reieșit clar că atât membrii Comisiei penntru învățământ a Camerei și a Senatului, cât și comisia de mediere, în toate problemele tehnice, au căzut, practic, de acord. Deci, nu au fost diferențe notabile.

Astăzi, însă, și acum, stimați colegi, suntem puși în fața unei decizii care, după părerea mea, ea va fi tranșată fie printr-un vot de conștiință, ca respect și datorie față de neamul românesc, fie ca un vot imperativ impus conjunctural.

Este clar că la nivelul Uniunii Europene, la nivelul recomandărilor Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, a Convenției-cadru pentru protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, se indică, se recomandă la două nivele - minim și maxim – să se asigure persoanelor aparținătoare minorităților naționale posibilitatea de instruire și educație în limba maternă. Aceasta, fără a aduce atingere învățării sau predării în limba oficială.

Acest lucru, în România este asigurat la nivel preuniversitar, el ființează, existând peste 2.800 de unități școlare cu predare în limbile persoanelor aparținând minorităților naționale. Totodată, el este, în ultimii ani, practic, realizat la nivelul învățământului superior, prin cele peste 40 de linii de învățământ superior cu predare în limbile cetățenilor minoritari.

De aceea, noi considerăm că atribuirea dreptului de a se înființa facultăți exclusiv în limbile membrilor minorităților naționale ca entități autonome, face posibilă, pe cale de consecință - prevederile art.5 ale Legii nr.88 votate anterior, reunire-divizare, apariția universităților de stat cu limbă de predare exclusiv minoritară, din care limba română este izgonită, iar tânărul român este exclus. Este, dacă vreți, o discriminare din partea minorității îndreptată asupra majorității.

Aceste elemente ne determină să considerăm că prin forma în care a fost acceptat art.123, cu acordarea dreptului de a se înființa facultăți cu predare exclusivă în limbile cetățenilor aprținând minorităților, ca și eliminarea conceptului de multiculturalitate din alin.1 și a definiției multiculturalității de la art.1845, este o ultimă încercare de structurare pe baze etnice a învățământului superior românesc.

De aceea, stimați colegi, vă adresez o ultimă rugăminte: ca, indiferent cine și pentru ce vă dictează să votați împotriva propriei dumneavoastră conștiințe și a propriului electorat, ca urmare a unor interese momentane, să votați împotriva soluției impuse de colegii noștri de la Comisia de mediere și să acceptați soluția sau varianța Comisiei pentru învățământ, de înființare a specializărilor, colegiilor în instituții superioare de stat multiculturale. Să fie primul alineat, așa cum vi l-am prezentat în scrisoarea pe care v-am înaintat-o. Și la art.1845 să păstrăm definiția multiculturalității. Aceasta apără dreptul la instrucție și educație al persoanelor aparținând minorităților naționale peste standardele europene. Dar apără și statutul limbii oficiale, ca instrument deosebit de prețios, care servește înțelegerii dintre noi și care constituie, totodată, un liant al statului național unitar.

În consecință, stimați colegi, opțiunea prin vot vă aparține. După părerea noastră, ori stat național unitar român și posibilitatea de a nu mai fi incluși pe listele electorale, ori siguranța înscrierii pe listele electorale și posibilitatea condamnabilă de federalizare a României cu două limbi – oficială română și maghiară.

Solicit, deci, spre a putea ca opțiunea dumneavoastră să fie ca un vot de conștiință, votul să fie secret la acest articol, domnule președinte, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Solicitarea o faceți în numele grupului parlamentar, sau în numele comisiei?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

În numele grupului parlamentar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În numele Grupului parlamentar PRM.

Rog liderii grupurilor parlamentare, chestorii, să invite deputații în sală, pentru că atmosfera se încinge, fiind vorba de o lege organică, nu putem vota decât în condiții de cvorum pentru lege organică.

Poftiți, domnule deputat. Domnul deputat Secară.

 
   

Domnul Gheorghe Secară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La poziția 48, vă rog să observați că avem în stânga textul Senatului, prin care se stipulează că: "În cadrul instituțiilor de învățământ universitar de stat se pot organiza, în condițiile legii, la cerere, grupe, secții și colegii cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz, se va asigura instruirea prin însușirea tehnologiei de specialitate în limba română".

În dreptul Camerei Deputaților, este gol. Deci, Camera nu a acceptat un asemenea text. Iar în dreapta este textul comisiei, practic al celor 8 reprezentanți ai arcului Puterii.

Având în vedere că suntem la o mediere, știind că nu există posibilitatea ca să introducem un text amendat, nici de la Senat, și nici de la Cameră, și nici de la mediere, vă propun, având în vedere consecințele care pot decurge din conținutul textului comun, votat cu 8 voturi pentru, acela de separare a învățământului universitar pe criterii etnice, la nivelul secțiilor și al facultăților, și că în ultima frază, prin care se stipulează modul de înființare a unei universități noi, limba română este exclusă ca limbă posibilă de predare, deoarece încercarea noastră de introducere a unui text modificat, în acest loc, a fost respinsă, rezultă că inițiatorii acestui text doresc ca universitățile care se înființează, multiculturale, să se desfășoare doar în limbile minorităților.

În consecință, vă supun atenției rugămintea să votăm textul Senatului. Solicit acordul dumneavoastră pentru ca, în Camera Deputaților, să votăm textul Senatului, și nu textul rezultat prin mediere de către cei 8 reprezentanți în această comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamna Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Am venit aici, la acest microfon, de mai multe ori să încerc să vă conving, cu puterea pe care mi-o dă exercitarea profesiunii de dascăl, de mai mulți ani de zile.

Cred că misiunea școlii este, pe lângă instrucție, aceea de a ne învăța să conviețuim în întreaga noastră viață, să ne învețe să ne tolerăm unii pe ceilalți, să ne învețe să ne obișnuim unii cu calitățile și cu defectele celorlalți. De aceea, cred că școala nu trebuie separată.

Aș face un un apel grav la dumneavoastră, la misiunea pe care dumneavoastră o aveți astăzi în Parlamentul României. Nu-i luați școlii calitatea pe care i-a dat-o această nație în foarte mulți ani de zile. Nu admiteți astăzi separarea prin școală. Cred că este cel mai mare rău pe care putem să-l facem acestei națiuni.

Universitatea, așa cum o gândim noi aici, trebuie să fie multiculturală, dar sensul de multicultural noi trebuie să-l dăm în înțelesul prezentei legi. Pentru că, altfel, orice instituție de învățământ este o instituție multiculturală. Nici o instituție nu tratează strict cultura unui singur popor.

De aceea, eu vă solicit să discutăm art.184, cel prin care se definește ce înțelegem prin "instituție multiculturală", înainte de a decide art.123. Cred că este mult mai înțelept să procedăm așa.

De asemenea, v-aș ruga să ținem seama, doamnelor și domnilor, că noi aici nu ne reprezentăm pe noi și nu ne reprezentăm pentru acest moment pe care-l trăim. Noi aici îi reprezentăm pe cei care sunt dincolo de granițele Parlamentului și care au transmis, deci lumea universitară a transmis mesajul ei scris la Comisia pentru învățământ. Toate universitățile au susținut varianta pe care Camera Deputaților, comisia de la Camera Deputaților v-o propune pentru art.123. Nu numai senatele universitare care au dezbătut această problemă au transmis acordul lor scris, ci și asociațiile studenților.

De aceea, eu cred că noi nu avem dreptul să ignorăm modul în care lumea universitară gândește și vede derularea învățământului superior. Ținând seama de toate aceste argumente, eu consider că putem să depășim cu înțelepciune aceste două articole, 123 și 184, și reiterez rugămintea de a discuta întâi 184, să definim ce înțelegem prin instituție multiculturală, și apoi să definim 123.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

S-a făcut propunerea de vot secret din partea Grupului parlamentar al PRM. Aici, într-adevăr, este vorba de o răspundere mare și eu v-aș propune, vă propun vot nominal.

Dacă mai există și altă propunere de vot? Deci, doamna Ecaterina Andronescu a propus să dezbatem mai întâi art.184, nu? Imediat. Doamna Andronescu a propus să trecem la dezbaterea, înaintea art.123, a art.184. Mai întâi voi supune la vot această solicitare. Dacă vă pronunțați pentru dezbaterea cu prioritate a art.184, solicitarea doamnei Andronescu.

Vă rog, atenție. Supun propunerea doamnei Andronescu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog numărați. 94 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 98 de voturi împotrivă.

Stimați colegi, vă rog, exprimați-vă voturile.

Abțineri? 4 abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

Stimați colegi,

Pentru pct. 48 din raport, textul comun propus de comisie, în numele Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Stanciu a propus votul secret cu bile. Ca președinte de ședință, am propus votul nominal.

Mai este o propunere? Poftiți.

 
   

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Vă propunem votul deschis. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În numele cui? Propunerea este în numele grupului pralamentar sau în nume propriu? Da, e neclar.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerile, în ordinea în care au fost făcute.

Propunerea pentru procedura de vot era de așteptat s-o facă viceliderul, domnul Brezniceanu nu este vicelider.

Ca tare, prima propunere, pentru vot secret cu bile, făcută de domnul Stanciu.

Cine este pentru? (Vociferări în sală.) Vă rog, liniște în sală. Nu intimidați votanții. 97 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, liniște, numără secretarii de ședință. 104 voturi contra.

Abțineri? 8 abțineri. Propunerea a fost respinsă.

Stimați colegi,

Acum supun votului dumneavoastră propunerea președintelui de ședință, de vot nominal.

Cine este pentru? Marea majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Da, vă rog catalogul și votul nominal.

Stimați colegi, e necesar să explic procerdura de vot, potrivit regulamentului.

Poftiți, domnule Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Explicați modalitățile, domnule peședinte. Ce se votează pentru și ce se votează contra.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, o explic imediat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog, să procedați și să anunțați plenul asupra textului pe care îl votăm și semnificația votului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, tocmai asta voiam să fac acum.

Deci, stimați colegi, mai întâi vă citesc art.109 din regulament. <<Votul prin apel nominal se desfășoară astfel: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor "pentru" și "contra"; unul dintre secretari dă citire numelui și prenumelui deputaților; fiecare deputat răspunde: "pentru" sau "contra.">>

Cine votează textul comun, propus de comisia de mediere, răspunde "pentru". Cine votează împotriva textului comun, răspunde "contra". E clar acum? Da.

Vă citesc textul comun: "În cadrul instituțiilor de învățământ universitar de stat se pot organiza, în condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz, se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere și prin lege se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții se stabilesc în cadrul legii de înființare. Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și a administra propriile instituții de învățământ superior particulare, conform legii." Acesta este textul art.123, text comun al comisiei de mediere, supus votului.

Doamna Andronescu dorește să intervină, apoi domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă cer iertare, nu vreau să supăr pe nimeni, dar pentru că există de mai bine de doi ani, în privința aceste legi, suspiciuni asupra dorinței unora de a trece legea chiar în mod fraudulos, cum am văzut și ieri, vă solicit ca, fără să jignesc pe nimeni, ba chiar îl prețuiesc foarte mult, dar să nu mai existe suspiciuni, să citească această listă de vot celălalt secretar, domnul Miron Mitrea. (Vociferări în sală.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Aici este o rânduială. Domnul Mitrea are cuvântul, în replică.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Faptul că a existat la un moment dat o lipsă de încredere și de respect din partea unui grup parlamentar, în momentul în care am făcut eu o numărătoare, nu cred că îndreptățește să nu avem încredere și respect față de secretarul care vine la rând să citească. Eu propun să se păstreze ordinea firească, să citească secretarul care urmează, lista.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Putem trece la vot?

Trecem la vot.

Dați citire catalogului, vă rog.

 
   

Domnul Kovács Tiberiu-Csaba:

Achimescu Victor Ștefan

contra

Aferăriței Constantin

pentru

Afrăsinei Viorica

contra

Albu Alexandru

contra

Albu Gheorghe

absent

Alecu Aurelian Paul

pentru

Ana Gheorghe

contra

Ana Gheorghe

contra

Andrei Gheorghe

pentru

Andronescu Ecaterina

contra

Antal István

pentru

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

contra

Argeșanu Valentin

pentru

Arghezi Mitzura Domnica

contra

Ariton Gheorghe

absent

Asztalos Ferenc

pentru

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Baban Ștefan

contra

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

pentru

Bara Radu Liviu

absent

Bárányi Francisc

pentru

Barbaresso Emanoil Dan

pentru

Barbăroșie Victor

pentru

Barde Tănase

pentru

Bartoș Daniela

contra

Băbălău Constantin

contra

Bălan Marilena

pentru

Bălăeț Dumitru

contra

Băsescu Traian

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

pentru

Bejinariu Petru

contra

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

pentru

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

pentru

Birtalan Ákos

pentru

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

contra

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

pentru

Boștinaru Victor

pentru

Bot Octavian

pentru

Botescu Ion

pentru

Bran Vasile

pentru

Brezniceanu Alexandru

pentru

Bud Nicolae

contra

Buga Florea

contra

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

contra

Buruiană Aprodu Daniela

contra

Buzatu Dumitru

contra

Calimente Mihăiță

pentru

Cazacu Vasile Mircea

pentru

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

contra

Cândea Vasile

contra

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

pentru

Chichișan Miron

absent

Chiliman Andrei Ioan

pentru

Chiriac Mihai

pentru

Ciontu Corneliu

contra

Ciumara Mircea

pentru

Cîrstoiu Ion

pentru

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

pentru

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

contra

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Cristea Gheorghe

pentru

Cristea Marin

contra

Cunescu Sergiu

pentru

Dan Marțian

contra

Dan Matei Agathon

contra

Darie Simion

contra

Dărămuș Nicolae Octavian

contra

Dănilă Vasile

absent

Decuseară Jean

absent

Dejeu Gavril

pentru

Diaconescu Ion

pentru

Dimitriu Sorin Petre

pentru

Dîrstaru Dorin

pentru

Dobre Traian

contra

Dobrescu Smaranda

pentru

Dorian Dorel

pentru

Dorin Mihai

pentru

Dragoș Iuliu Liviu

pentru

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

pentru

Drecin Mihai Dorin

pentru

Drumen Constantin

absent

Dugulescu Petru

pentru

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Dumitrean Bazil

pentru

Dumitrescu Paul Adrian

pentru

Dumitriu (Hunea) Carmen

contra

Duțu Ion

contra

Elek Barna

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

pentru

Fenoghen Sevastian

pentru

Filipescu Ileana

contra

Furo Iuliu Ioan

contra

Galic Lia Andreia

pentru

Gaspar Acsinte

contra

Gavra Ioan

contra

Gavrilaș Teodor

contra

Gazi Gherasim

pentru

Georgescu Florin

contra

Gheciu Radu Sever Cristian

pentru

Gheorghe Valeriu

pentru

Gheorghiof Titu Nicolae

pentru

Gheorghiu Adrian

contra

Gheorghiu Mihai

pentru

Gherasim Ion Andrei

pentru

Ghibernea Dan

absent

Ghidău Radu

absent

Ghiga Vasile

absent

Giurescu Ion

contra

Glăvan Ștefan

pentru

Godja Petru

contra

Grădinaru Nicolae

contra

Grigoraș Neculai

contra

Grigoriu Mihai

pentru

Groza Nicolae

contra

Gvozdenovici Slavomir

absent

Hașotti Puiu

pentru

Hilote Eugen Gheorghe

pentru

Hlinschi Mihai

contra

Honcescu Ion

contra

Hrebenciuc Viorel

(Se creează confuzie din cauza unei replici din sală)

contra

Iacob Elena

pentru

Ianculescu Marian

contra

Ifrim Dumitru

pentru

Ignat Ștefan

contra

Iliescu Valentin Adrian

contra

Ionescu Alexandru

pentru

Ionescu Anton

pentru

Ionescu Bogdan

pentru

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

pentru

Ionescu Gheorghe

contra

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar Kovacs, un moment, dacă sunteți amabil. (Vociferări în sală.) Deci, am să vă rog, pentru ce s-a întâmplat adineauri, cu răspunsul incorect din partea unor colegi din PDSR, în locul domnului Hrebenciuc sau cam așa ceva, ați avut o intervenție care nu-și avea rostul și, vă rog frumos, dacă vreți să vă cereți scuze și să identificați ...

 
   

Domnul Ková cs Tiberiu-Csaba:

Doamna președinte, nici mie nu mi-a cerut nimeni scuze, atunci când mi s-a contestast calitatea de a face acest apel. Absolut nimeni nu și-a cerut scuze. Nu s-au cerut scuze în public!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog foarte mult, ca să continuăm votul în bună regulă, nu vă supărați.

Domnule Marcu Tudor, vă rog. Domnule, vă rog să poftiți în banca dumneavoastră.

Nu vă supărați, domnule secretar, nu e cazul. Haideți să continuăm votul.

 
   

Domnul Kovács Csaba-Tiberiu:

Eu sunt de acord să continuăm votul, dar să se procedeze corect.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Minciuna se pedepsește altfel, nu cu cuvinte aspre de la... Deci, Grupul PDSR spune că nu va mai continua votul și haideți, fiți eleganți și cereți-vă scuze pentru... și o să descoperim cine... Domnule Marcu Tudor, vă rog să poftiți la locul dumneavoastră, că eu nu sunt pusă aici să vorbesc cu dumneavoastră. Mergeți în bancă.

Domnule secretar, am rugămintea la dumneavoastră... vă cer eu scuze dumneavoastră că este o situație tensionată. Sper să fie primite scuzele. Și aș ruga și Grupul PDSR, după ce terminăm votul, să-și ceară și dumnealor scuze pentru faptul că au încercat să mistifice votul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Kovács Csaba-Tiberiu:

Ionescu Marina

contra

Ionescu Nicolae

contra

Ioniță Mihail Gabriel

pentru

Ioniță Nicu

contra

Iorga Leonida Lari

contra

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

pentru

Ivănescu Paula Maria

Jurca Teodor

pentru

contra

Kakasi Alexandru

pentru

Kelemen Atila Bela Ladislau

pentru

Kerekes Károly

pentru

Kónya Hamar Alexandru

pentru

Kovacs Carol Emil

pentru

Kovács Csaba Tiberiu

pentru

Lazia Ion

pentru

Lădariu Lazăr

contra

Lăpușan Alexandru

contra

Leonăchescu Nicolae

contra

Lepșa Sorin Victor

pentru

Lixăndroiu Viorel

pentru

Lupu Vasile

pentru

Macarie Sergiu

absent

Manole Odisei

pentru

Manolescu Oana

pentru

Marin Gheorghe

contra

Marineci Ionel

contra

Marinescu Ioan Sorin

pentru

Márton Árpád Francisc

pentru

Matei Lucian Ion

pentru

Matei Vasile

contra

Mátis Eugen

pentru

Mazăre Radu Ștefan

absent

Mândroviceanu Vasile

pentru

Mânea Radu

pentru

Mera Alexandru Liviu

contra

Meșca Sever

absent

Miclăuș Vasile

contra

Micle Ulpiu Radu Sabin

pentru

Mihăilescu Petru Șerban

contra

Mihu Victor Traian

contra

Miloș Aurel

pentru

Mitrea Miron Tudor

contra

Mogoș Ion

pentru

Moiceanu Constantin

pentru

Moldovan Petre

pentru

Moldoveanu Eugenia

absentă

Morariu Teodor Gheorghe

pentru

Moroianu Geaman Adrian Tudor

contra

Moucha Romulus Ion

contra

Munteanu Ion

contra

Mureșan Ioan

absent

Musca Monica Octavia

pentru

Nagy Ștefan

pentru

Naidin Petre

contra

Nanu Romeo

pentru

Năstase Adrian

contra

Neacșu Ilie

contra

Neagu Romulus

absent

Neagu Victor

contra

Negoiță Gheorghe Liviu

pentru

Negrău Mircea

pentru

Nica Dan

contra

Nică Mihail

pentru

Nichita Dan Gabriel

pentru

Nicolae Jianu

pentru

Nicolaiciuc Vichentie

absent

Nicolescu Mihai

contra

Nicolicea Eugen

contra

Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae

pentru

Nistor Vasile

pentru

Noica Nicolae

absent

Oană Gheorghe

contra

Oltean Ioan

contra

Onaca Dorel Constantin

contra

Opriș Constantin Remus

absent

Osman Fedbi

pentru

Palade Dan

pentru

Pambuccian Varujan

pentru

Paneș Iosif

pentru

Panteliuc Vasile

contra

Pantiș Sorin

pentru

Papuc Aurel Constantin

contra

Partal Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pavel Vasile

pentru

Pavelescu Claudiu Costel

pentru

Păcurariu Iuliu

pentru

Păunescu Costel

pentru

Pârgaru Ion

contra

Pâslaru Dumitru

contra

Pecsi Francisc

pentru

Pereș Alexandru

pentru

Petrescu Ovidiu Cameliu

contra

Petrescu Silviu

pentru

Petrescu Virgil

pentru

Petreu Liviu

absent

Petrovici Silvia

pentru

Pintea Ioan

contra

Pițigoi Barbu

pentru

Pop Iftene

pentru

Pop Leon Petru

contra

Pop Viorel

contra

Popa Aron Ioan

contra

Popa Daniela

contra

Popa Ioan Mihai

contra

Popa Nicolae

contra

Popa Virgil

contra

Popescu Bejat Ștefan Marian

pentru

Popescu Dumitru

contra

Popescu Emil Teodor

pentru

Popescu Ioan Dan

contra

Popescu Irineu

pentru

Popescu Tăriceanu Călin

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Protopopescu Cornel

contra

Putin Emil Livius Nicolae

pentru

Puwak Hildegard-Carola

absentă

Radu Alexandru-Dumitru

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Ráduly Róbert-Kálmán

pentru

Raica Florica Rădița

pentru

Raicu Romulus

contra

Rákoczi Ludovic

pentru

Rațiu Ion

absent

Rădulescu Cristian

pentru

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

pentru

Rânja Traian Neculaie

pentru

Remeș Decebal Traian

absent

Rizescu Sergiu George

pentru

Roman Ioan

pentru

Roșca Ioan

contra

Ruse Corneliu Constantin

pentru

Sabău Traian

contra

Sandu Alecu

pentru

Sandu Dumitru

absent

Sandu Ion Florentin

contra

Sassu Alexandru

absent

Săndulescu Aureliu Emil

pentru

Sârbu Marian

contra

Secară Gheorghe

contra

Serac Florian

contra

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

pentru

Simion Florea

pentru

Sirețeanu Mihail

contra

Sonea Ioan

contra

Spătaru Liviu

pentru

Spiridon Didi

contra

Stan Vasile

contra

Stanca Teodor

pentru

Stanciu Anghel

contra

Stancov George-Iulian

pentru

Stănescu Alexandru-Octavi

contra

Stănescu Mihai-Sorin

pentru

Stoica Valeria Mariana

absentă

Stoica Valeriu

absent

Sturza Popovici Cornel

pentru

Székely Ervin-Zoltán

pentru

Szilágyi Zsolt

pentru

Șaganai Nusfet

pentru

Șerban George

pentru

Șincai Ovidiu

absent

Ștefănoiu Luca

contra

Șteolea Petru

contra

Tabără Valeriu

contra

Tamás Sándor

pentru

Tarna Gheorghe

absent

Tăvală Tănase-Pavel

pentru

Teculescu Constantin

contra

Tokay Gheorghe

pentru

Trifu Romeo Marius

absent

Tudor Marcu

contra

Tudose Nicolae-Florin

absent

Țepelea Gabriel

absent

Țocu Iulian-Costel

contra

Țurlea Petre

contra

Udrea Florian

contra

Vaida Francisc-Atila

pentru

Varga Attila

pentru

Vasilescu Nicolae

contra

Vasilescu Valentin

contra

Vataman Dorin

pentru

Văsioiu Horia

absent

Vâlceanu Gheorghe

contra

Vâlcu Mircea

contra

Vetișanu Vasile

pentru

Vida Iuliu

pentru

Vida Simiti Ioan

absent

Videanu Adriean

pentru

Vilău Ioan-Adrian

pentru

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Vitcu Mihai

contra

Vițelar Bogdan

pentru

Voicu Mădălin

contra

Weber Ernest-Otto

contra

Wittstock Eberhard-Wolfgang

pentru

(Vociferări în sală)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Haideți să fim cavaleri, domnilor. Puțină eleganță merge și în Camera Deputaților.

Doamnelor și domnilor colegi,

Închidem aici ședința din dimineața aceasta. Vă rog. Numai puțin. O să închidem ședința. Ne reîntâlnim la ora l4. Vă rog nu plecați, pentru că avem o intervenție din partea Grupului PDSR. La ora 14, cu rezultatul votului și cu continuarea lucrărilor.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Năstase.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vreau să protestez din partea grupului nostru față de modul în care a intervenit în timpul derulării votului domnul secretar Kovacs. Este absolut inadmisibilă observația sa. "V-ați bătut joc destul!" a spus dânsul. Această formulă... Nu, dumneavoastră vă bateți joc, domnilor de la UDMR. Vă bateți joc de țara asta și încercați să faceți un șantaj inadmisibil. (Aplauze)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, nu vorbiți cu sala, domnule deputat.

Dar n-am auzit scuzele pentru încercarea de a frauda votul. Totuși, poate că erau necesare. Da, vă mulțumim, le acceptăm chiar dacă nu sunt spuse de la microfon.

Domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Tudor Marcu:

Vă cer un minut atenție și vă cer scuze că vă solicit atenția. Vreau să vă informez că atunci când am făcut solicitarea aceea, nici o clipă nu m-am gândit personal la domnul Cristian Dumitrescu pe care-l apreciez foarte mult. Și de altfel cum am ajuns în bancă, colegii mei de la PRM mi-au și spus: "Cum, domnule, tocmai pe omul acela care este atât de corect și de cuminte, te apuci să-l contești?" Și eu am zis că nu-l contest pe domnia sa, ci să nu existe suspiciuni din partea unui grup parlamentar.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să pregătiți un miel.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Îmi cer deci scuze încă o dată în nume propriu și nu solicit scuze celor de aici din bancă, nu le dau numele să nu le dau dreptul la replică, celor care au vorbit cam ca în fundul...nu mai zic cum, că suntem totuși oameni civilizați și care au insultat.

Deci, nu le solicit scuze, în schimb eu...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Dau scuze domnului Cristian Dumitrescu. Și încă ceva.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă rog să vă referiți...

 
   

Domnul Tudor Marcu:

Dar, lăsați-mă puțin, nu-mi puneți pumnul în gură.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu folosiți numele corect. Nu se numește Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Lăsați-mă trei secunde să termin. Ce, vreți să scriu în presă că nu mă lăsați dumneavoastră? Trebuie să explic ce s-a întâmplat. A fost aici o intervenție, eu, personal, am zis că e absent dar e împotrivă. Exact așa a fost. De aici a apărut gluma asta iritantă, dar nu este deloc ceva care poate fi acuzat că am vrut să inducem în eroare.

Încă o dată cer scuze pentru neînțelegerea glumei și domnului Cristian Dumitrescu, personal, pentru că...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog frumos, domnule deputat, să pregătiți un miel, nu se numește Cristian Dumitrescu! Se numește cum se numește, ca să știm cui i-ați cerut scuze... După pauză

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm dezbaterile. Suntem la pct. 48 din raport, art. 123, votat. Pentru rezultat, aștept secretarii de ședință, imediat va fi comunicat.

Domnul Anghel Stanciu dorește să facă o declarație.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar a luat act de rezultatul votului privind art. 123 referitor la posibilitatea de înființare a facultăților ca structuri autonome și, în consecință, în baza Legii nr. 88, de universități cu singură limbă de predare limba cetățenilor aparținând unei minorități naționale. Deoarece, după cunoștința noastră, nici recomandările Consiliului Europei, nici prevederile Tratatului bilateral încheiat cu Ungaria, nici alte standarde internaționale nu impun Guvernului și statului român, ca stat unitar, obligația de a se institui un sistem de învățământ unitar de stat separat și paralel pentru minoritățile naționale, grupul nostru a votat, în consecință, împotriva acestor prevederi.

Facem mențiunea clară că Grupul parlamentar PRM nu a votat împotriva acordării unor drepturi unei minorități sau alteia. Grupul parlamentar PRM a votat împotriva structurării învățământului universitar pe criterii etnice, respectiv a promovării segregării pe criterii de rasă, de religie ș.a.m.d. în învățământul superior.

Astăzi, însă, noi am constatat că, de fapt, interesele României și soarta cetățenilor au fost negociate în spatele ușilor închise de o parte din lideri, pentru ca unii să-și păstreze portofoliile ministeriale. De aceea, rămânând fideli referendumului ce a consfințit România ca stat național unitar, nu putem accepta trocul care s-a făcut și care permite renunțarea la cele două calități esențiale ale statului român: unitare și națiune, respectiv, la statutul oficial al limbii române și, ca atare, facem apel la colegii noștri să ni se alăture în a contesta la Curtea Constituțională acest articol, deoarece el contravine prevederilor art. 6, în care se specifică clar: "Măsurile de protecție, luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținâd minorității naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români."

Rezultă, deci, că înființarea unei facultăți, respectiv, universități cu unică limbă de predare maghiara, sau în altă limbă a unei minorități naționale, contravine acestui articol și este anticonstituțională. Ca atare, legea va trebui să refacă traseul unei legi anticonstituționale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Secretarii de ședință sunt invitați la prezidiu!

Până la anunțarea oficială a rezultatului, trecem la alin. 3. Comisia ne propune varianta Camerei Deputaților.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin. 2, textele sunt identice la cele două Camere. Ele devin alin. 3 și am intrat pe varianta Camerei.

Alin. 4, de asemenea, texte identice, nu e cazul de vot.

Pct. 50. Text Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 362, alin. 1 și 3, text comun al comisiei de mediere, susținut cu unanimitate.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 51 din raport, textul Camerei Deputaților, cu unanimitate de voturi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 52 din raport alin. 1, text Cameră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 2, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 3, text Cameră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 5, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 53 se elimină.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 54, text comun, cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 55, text Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 56, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 57, text Camera Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin. 4, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 58, text Camera Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 59, text Camera Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 60, text Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 61, text Camera Deputaților, unanimitate.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 4, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.62, text Camera Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.63, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.64, text Camera Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Domnule deputat Gavra, vă rog, păstrați liniștea în sală, se aude vocea dumneavoastră în toată sala! Vă rog, liniște!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Mai tare decât a dumneavoastră?!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Pct. 66, text Camera Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 67, text Camera Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 68, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.69, text comun.

Voturi împotrivă?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.70, text Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.71, text Cameră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.72, text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 2, text Cameră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 3-7, text Cameră, cu unanimitate de voturi adoptat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.73, text Cameră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.74, text comun, la alin. 3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 4, text cameră.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Domnule vicepreședinte, nu conduceți regulamentar, nu aveți secretari!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Rog cei doi secretari de ședință să fie identificați, speram că sunt prin sală, nu am auzit nici o obiecțiune cu privire la vot! Domnul Kovacs, unde e? Domnul Mitrea?

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Păi, până acum, ce am făcut, totul este nul!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Sunt lovite de nulitate voturile!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Secretarii numără, scrie în regulamentul dumneavoastră! Propun desființarea Biroului Permanent că și așa nu au nici o treabă! Și mâncarea este proastă, la cantină! (Râsete.)

(Se face apel sonor, pentru atenționarea secretarilor de ședință.)

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Să vină domnul Diaconescu în sală, că nu este ordine și disciplină! Coaliția "ighen" prezentă în sală! Restul, nimic! Unde e coaliția?

(Sosește la prezidiu domnul Miron Tudor Mitrea.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Poz. 74, text comun, la alin. 3.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin. 4, text Cameră.

Voturi împotrivă?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 532 alin. 1-12. Aici avem un text comun, votat cu unanimitate. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz. 75, text Camera Deputaților, unanimitate.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz. 76, text Camera Deputaților, unanimitate.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz.77, text Cameră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz.78, text Cameră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz.79, text Cameră, adoptat cu unanimitate. Aveți obiecțiuni? Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere propunerea pe care reprezentanta grupului nostru a făcut-o, ca textul art. 1845 să fie discutat înainte de art. 123, propunere care nu a fost însușită de plenul Camerei, propun ca toate textele de la poz. 79 să fie discutate individual și să se acorde posibilitatea de a se interveni din partea tuturor deputaților.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În regulă, așa va fi!

La poz. 79, vreo intervenție? Nu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

1842, text comun. 10 pentru, 3 abțineri în comisie.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Merge!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

1843, text comun, Camera Deputaților.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Merge!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

1844, text Camera Deputaților.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Merge!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Merge, spune președintele comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

1845, merge? Nu merge! Poftiți, vă rog!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art. 1845, votat de către dumneavoastră în plenul Camerei, preciza ce se înțelege printr-o instituție de învățământ superior multiculturală, în sensul prezentei legi. Deoarece este clar, pentru toți cei care am bătut la porțile universității, am avut șansa să intrăm și chiar să o terminăm, că o universitate, prin definiție, prin însuși titlul său de "universitate", este multiculturală. De aceea s-a simțit nevoia să se facă această precizare în textul legii, în sensul: ce se înțelege, aici, prin aceasta.

Iar înțelegerea era că, în orice universitate, predarea se face în limba română, în limbi de circulație internațională (eventual) și, evident, în limbile minorităților naționale. Se asigura ceea ce se cere în Europa – interculturalitatea și nu separarea. Pentru că în Europa s-a trecut de la conceptul de "multicultural" la cel de "integralitate culturală-interculturalitate". Și, ca urmare, noi credem că a abandona acest text este în deficitul structural al legii și va produce confuzii născătoare de tensiuni.

Comisia de mediere, prin votul celor 8 colegi ai noștri, a pus încă un text, care nu are cum să-l înlocuiască pe acesta, pentru că are cu totul alt obiectiv. Dacă la 1845 al Camerei era o definiție, la 184, textul comun, privește modul de organizare al unei instituții multiculturale, în sensul că aceasta se va organiza pe linii corespunzătoare culturii și limbii de predare, ceea ce vine efectiv în contradicție cu definiția generală, universală a universității. Și nu putem să acceptăm o astfel de aberație prin lege!

Totodată, aberația este dusă mai departe, specificând că fiecare linie de predare, deci: maghiară, germană, țigănească, ucrainiană ș.a.m.d. din Universitatea Bolyai, să zicem, va avea un prorector, care nu va fi ales de comunitatea academică în totalitatea sa, fără separe pe etnii, ci va fi impus prin acestă lege. Iar acest prorector nu mai reprezintă 1-2, cât prevede legea, ci câte linii culturale vei avea, atâți prorectori vei avea. Iar linia respectivă este autonomă, din toate punctele de vedere. Deci, ea va decide și avansările și programele ș.a.m.d. și ea va decide și dacă se transformă în facultate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

O vorbă și am încheiat, domnule președinte!

Și, transformându-se în facultatet, apoi, se intră pe ce am votat de dimineață, se transformă în universitate.

De aceea vă propun, stimați colegi, să renunțăm la textul comun, care încalcă Statutul personalului didactic clar, încalcă ideea de universitate, ca definiție, și să păstrăm art. 1845 pe care l-ați votat dumneavoastră în procedura normală a textului de la Cameră.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Dacă sunt argumente contrare celor susținute? O pledoarie pro, una contra, nu?

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să susțin și eu să votăm art. 184 așa cum a fost el votat de dumneavoastră, atunci când legea a trecu în plenul Camerei. Pentru că lămurește și elimină orice fel de suspiciune, clarifică ce înțelegem prin "universitate multiculturală".

Varianta pe care a ales-o o parte a comisiei de mediere, acea parte formată din reprezentanții celor de la putere, este de natură să vină în contradicție chiar cu articolele pe care noi le-am votat astăzi, vizând autonomia universitară. Pentru că nicăieri nu există posibilitatea, în conținutul legii, să precizăm cum anume este ales un prorector. Acest lucru se precizează prin Carta universitară și se face în condițiile prezentei legi. Este o afectare grosoloană a ceea ce înseamnă autonomia universitară.

În plus, fiecare universitate funcționază ca un tot unitar, noi nu putem să dăm într-o universitate posibilitatea ca o linie să ia anumite decizii, alte linii să ia alte decizii. Firesc este, Senatul universității să ia deciziile pe care le consideră normale și corecte pentru politica universității și pentru strategia pe care o promovează.

De aceea, vă rog să votăm varianta pe care dumneavoastră ați mai votat-o o dată și care este varianta Camerei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Secară:

Stimați colegi,

Cu voia domnului președinte de ședință, dați-mi voie să remarc faptul că textul adoptat de cei 8 reprezentanți în comisia de mediere, practic, conține alte informații decât cele votate de Camera Deputaților. Observați dumneavoastră cum textul comun se referă la organizarea activității într-o instituție multiculturală, la modul de alegere a organelor de conducere în această instituție ș.a.m.d., pe când Camera Deputaților a definit noțiunea de "instituție multiculturală", care este cu totul altceva, decât modul de organizare al unei alte activități. Nu este vorba de un text mediat, ci de faptul că a apărut un cu totul alt text.

În consecință, susțin propunerea domnului Anghel Stanciu, ca să respingem textul comun și să votăm textul adoptat deja de Camera Deputaților, care răspunde, practic, la ceea ce noi am dorit. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Adrian Năstase.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu această lege s-au făcut și se vor face foarte multe speculații. Avem posibilitatea de a arăta foarte clar, în acest moment, ce considerăm că înseamnă soluția de compromis, care pare să se cristalizeze. Și, din acest punct de vedere, consider că este important să nu lăsăm o ambiguitate generată de trimiterea unei decizii la hotărâri ulterioare, ci să precizăm, în acest moment, ce înțelegem, de fapt, prin "multiculturalism".

Dacă îmi dați voie, domnule Gavra, să continuu?

Dacă, în acest moment, putem să ținem seama, pe de o parte, de standardele europene – și cred că știm cu toții că nu există obligații pentru România sau pentru o altă țară, de a crea învățământ universitar separat pentru minorități, înțelegând că formula multiculturalismului înseamnă, până la urmă, multilingvism, pentru că, în definitiv, cultura nu se suprapune în mod necesar peste limba folosită în predarea din universități.

Dar trecem peste această chestiune și sunt absolut de acord cu cei care au arătat de atâtea ori că multiculturalismul este specific învățământului nostru și a fost specific și până acum.

De aceea, eu cred că discuția pe care noi am făcut-o în Camera Deputaților, ajungând la concluzia necesității de a spune că în România nu poate să existe învățământ de stat fără sau prin excluderea limbii române... Nu este nici măcar vorba de cultura română.

Și, de aceea, acest text, după ce a fost adoptat textul anterior, prin vot nominal, ar veni să clarifice ce înseamnă universitate multiculturală?

Fac un apel din nou la dumneavoastră, ca, dincolo de ceea ce ne desparte în legătură cu unele chestiuni, să dăm dovada unei înțelegeri responsabile la acest moment, care nu este un moment foarte ușor, și unde, foarte mulți dintre cei care ne privesc sau ne ascultă, vor considera că soluția pe care o luăm, fără să reflectăm îndelung și fără să ne respectăm chiar votul nostru anterior, se bazează pe factori exogeni, pe factori care nu țin neapărat de conștiința noastră.

Eu nu cred că putem să votăm în această cameră că învățământul din România, într-o formă multiculturală, se poate face în afara limbii române și a culturii românești.

Or, acest articol, precizând ce înseamnă multiculturalism, arată tocmai această chestiune.

De aceea, fără a vă reține mai mult, doresc să fac apel la dumneavoastră, indiferent de partidele pe care le reprezentați, de a privi cu atenție acest text, care nu are decât rostul de a preciza ce înseamnă multiculturalismul în sensul legii pe care o dezbatem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Cu acestea, putem trece la vot.

Deci, suntem la textul comun adoptat de comisie, la art.1845.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Pentru ce?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, stimați colegi, suntem la art. 1845.

Comisia de mediere ne propune un text comun.

Voci din stânga:

Nu membrii comisiei, ci numai 8!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Majoritatea comisiei.

Deci, aveți fiecare textul în față.

Avem textul comun, 8 voturi pentru.

Deci, majoritatea din comisie propune un text.

Dacă pică textul comun, trecem la textul Camerei Deputaților.

Voci din stânga:

Corect!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Corect, nu?

Deci, vă rog, atenție.

Supun votului dumneavoastră textul comun.

Cine este pentru?

Voci din stânga:

Iar trădați, domnilor?!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Domnule ministru!

Mâna jos! (Se adresează domnului Ioan Mureșan, care este în banca inițiatorului și votează).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Sunt 110 voturi pentru.

Împotrivă? Sunt 90 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text votat.

Stimați colegi,

Trecem la 1846.

Comisia propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei Deputaților.

Domnule președinte, poftiți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că vă inoportunez, poate, cu acestă intervenție, agasându-i pe unii dintre dumneavoastră, dar cred că constatați și dumneavoastră, ca și mine, că discutăm două lucruri diferite.

Textul Camerei Deputaților, art.1845, nu are nici o legătură cu textul comun. Deci, nu cred că se poate accepta că un text definit "comun", pentru numai simplu fapt că este pus în același alineat cu celălalt, poate să-l suplinească, deoarece, textul comun pe care l-ați votat vorbește despre cum se organizează o instituție multiculturală; și l-ați votat, de acord. Ne supunem majorității. Dar, art.1845, care este, nu?..., el, de fapt, definește ce se înțelege prin "instituție multiculturală". Sunt două lucruri diferite.

Deci, n-are cum să excludă textul comun textul Camerei Deputaților. (Comentarii în sală).

De aceea, eu vă propun să supunem la vot și textul Camerei Deputaților, care definește ce se înțelege prin "instituție multiculturală", pentru că nu ai cum să elimini ceva cu altceva, care nu are nici o legătură cu el.

Vă mulțumesc.

Voce din stânga:

Așa este! Corect!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule președinte, procedural, noi dezbatem un raport al comisiei de mediere și supunem votului textul comisiei, textul Camerei Deputaților, textul Senatului.

Aceasta trebuia s-o rezolvați la comisie și să nu intrăm aici, în plen, iarăși într-o pierdere de timp.

Deci, suntem la art.1846, unde ni se propune textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La art.1845...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La art.1846...

Voce din stânga:

S-a făcut o propunere...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Propunerea dumneavoastră nu are suport regulamentar.

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, art.1846 a fost votat.

Vă rog, liniște.

La art.1847 se propune textul Camerei Deputaților, cu unanimitate de voturi din partea comisiei de mediere. Comentarii, obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La art.1851, text Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 80 din raport, varianta Camerei Deputaților. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctul 81, anexa, varianta Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Deci, varianta Camerei Deputaților înseamnă eliminare, și la 80 și la 81. Da. Eliminarea s-a votat.

Stimați colegi,

Cu aceasta, votul pe articole s-a împlinit.

Anexa este eliminată și am finalizat pe texte, pe articole raportul.

Urmează votul final, care se va da mâine la ora 11,00.

Dau cuvântul domnului Tiberiu Kovacs, sau o pot face chiar eu.

Deci, iată, am onoarea să vă anunț rezultatul votului nominal pe art. 123.

Voturi pentru: 155; voturi contra: 123; absenți: 65.

Trecem la următorul proiect de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind privatizarea societăților comerciale.

Inițiatorul?

Printr-o bună tradiție, voturile finale se dau la ora 11,00.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

De ce amâni votul, domnule?! (Vociferări în partea stângă a sălii de ședință).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dumneavoastră și ceilalți colegi ai dumneavoastră care ne conduceți cu o anumită înțelepciune, în anumite zile - nu este vorba de astăzi, ați stabilit că marțea se dau, de regulă, voturile pentru legile organice și celelalte tipuri de legi.

De aceea, colegii noștri au stat și stau marțea la lucrări, pentru că sunt voturile finale.

Cred că nu este cazul să ne schimbăm acest bun obicei, și să încurcăm marțea cu miercurea și să ne trezim că vin tocmai invers, adică vinerea.

De aceea, vă propun, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să trecem la vot, pentru că este ziua în care se dau voturile pe legi, așa cum este tradiția încetățenită și, ca urmare, vă propun, domnule președinte de ședință, având în vedere importanța deosebită a acestei legi care structurează viitorul, nu numai al copiilor, al tinerilor din școală, dar și al țării, ca votul să fie..., încă o dată, cer vot de conștiință, prin adoptarea procedurii - vot secret. (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă rog să nu consumați prea mult timp în această chestiune, pentru că precis se va găsi un lider de grup parlamentar să ceară pauză de consultări, și iarăși consultări, și pierdem vremea. (Vociferări în partea stângă a sălii de ședință).

De aceea, vă rog să acceptați să programăm votul final la un text organic pentru mâine la ora 11,00. (Proteste în partea stângă a sălii de ședință.)

Domnul Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Sigur că dumneavoastră puteți să anticipați voturile finale, mâine, poimâine sau răspoimâine.

Deci, rugămintea noastră este următoarea, nu cerem nici pauză de consultare, Opoziția, pentru că n-avem ce să ne mai consultăm, decât să votăm. Să respectați regulamentul, măcar în final.

Deci, cvorumul de ședință pentru lege de acest gen, organică, există. Numărați ultimul vot pe articole: 118 pentru, 90 contra plus 6 abțineri. Sunt 245 de deputați, conform a ceea ce ați prezentat dumneavoastră, în sală.

Dumneavoastră nu aveți voie să amânați votul la acest raport. Ar fi o premieră și iarăși greșiți.

Suntem în cvorum de lucru pentru lege organică, nu în cvorum de lucru pentru articole, ca atare, supuneți votului textul final al acestui raport.

Deci, nu încercați, din nou, să câștigați ceva ce nu este regulamentar.

Deci, regulamentul vă obligă, nu dumneavoastră hotărâți.

Ați votat până acum, vă rog și în final - votul.

În sală sunt peste 200 deputați.

N-aveți nici un argument și temei regulamentar să amânați acest vot, decât unul singur, de interes politic, ceea ce înseamnă că dumneavoastră ar trebui să fiți schimbat de acolo, de la conducere.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință. Se strigă: "Bravo!").

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mai avem o chestiune tehnică a legii; de la Departamentul legislativ ni se cere să facem precizarea că art. 1851, cu următorul conținut: "Legea învățământului, nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României al României, partea I, nr. 1/5.I.1996, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, partea I, dându-se articolelor și alineatelor o nouă numerotare".

Ca atare, acest text nu intră în conținutul ordonanței, ci intră, ca art. II, în conținutul legii.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

La vot! Nu schimbați vorba! (Mai multe voci din partea stângă a sălii de ședință strigă: "La vot!".).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Marton Arpad. (Vociferări în partea stângă a sălii de ședință).

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De când există această prevedere regulamentară și constituțională, ca în cazul legilor organice să se voteze cu majoritatea membrilor Camerelor, și de când există această cutumă, ca aceste legi să se voteze nu imediat după terminarea (Vociferări în partea stângă) legii..., deci, de când există această cutumă, încă nu s-a pomenit...

Voci din stânga:

Ce vorbești, domnule? Este raport de mediere! Ce cutumă?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

... încă nu s-a pomenit și vă rog să-mi demonstrați nu cu zbierete, pentru că, îmi cer scuze pentru calificarea pe care am dat-o manifestării colegilor din partea stângă, deci, încă o dată îmi cer scuze, ci argumentat, aduceți-mi un singur exemplu când s-a votat o lege organică la finele unei zile de lucru.

Cred că așa ceva, nefiind în cutuma parlamentară, noi trebuie să fim consecvenți, cel puțin, cutumei care prima dată...

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Ce cutumă?

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule Dan Marțian,

Nu vreau să dau explicații a ceea ce înseamnă cutumă.

Știu că domnul Gavra știe totul, inclusiv ceea ce înseamnă cutumă.

Eu cred că ar fi înțelept ca mâine, la ora 11,00, cum ne-am obișnuit, să se dea acest vot.

Vă mulțumesc.

Și, în orice caz, vom solicita vot nominal.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Întrucât domnul deputat Marton s-a referit la partea stângă a sălii, înțelegând Opoziția, și nu un anumit segment din partea stângă a sălii, răspunsul este foarte simplu și domnia sa putea să-l aibă în vedere, dacă era prezent la lucrările Camerei Deputaților.

Face o confuzie regretabilă, din păcate.

Întotdeauna, când am votat legea după adoptarea pe articole a unui proiect sau a unei inițiative, într-adevăr, s-au fixat voturile pentru ziua de marți.

În cazul de față, este vorba nu despre adoptarea legii, ci a raportului asupra acestei legi, al comisiei de mediere.

Niciodată nu s-a întâmplat. Nu este cutumă și n-a fost nici practică, ca un raport al comisiei de mediere să fie adoptat, în final, dacă era lege organică, într-o altă zi decât când s-a dezbătut. Întotdeauna lunea era chestiunea aceasta. Întrucât ieri n-am încheiat dezbaterile la acest raport și am hotărât noi, Camera Deputaților, că o continuăm astăzi, astăzi fiind și chiar ziua de marți, când sunt voturile la toate actele normative, să dăm votul.

Deci, nu-i vorba nici de practică, nici de cutumă.

În al doilea rând, hotărâm noi, la propunerea fiecărui grup parlamentar și a președintelui, care va fi procedura de vot: deschis, nominal sau secret.

Noi trebuie să trecem la vot, pentru că suntem în cvorum pentru lege organică și trebuie să adoptăm acest raport la finalul dezbaterii pe articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Marton Arpad, o intervenție procedurală. (Proteste vehemente în partea stângă a sălii de ședință, la revenirea la microfon a domnului deputat Marton Arpad Francisc.).

Și domnul Gavra este a doua oară la microfon.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Trebuie să-l contrazic pe domnul Gavra, pentru că, ori de câte ori luni am votat medierea legilor organice, votul final s-a dat marți. (Vociferări în partea stângă a sălii).

Voci din stânga:

Termină, măi!

Până când vă bateți joc, măi, fraților?!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Năstase.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Eu sunt de acord cu domnul Marton Arpad: astăzi este marți, deci putem să votăm. (Aplauze puternice în partea stângă a sălii.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am să mă refer la un text din regulament, ca să punem capăt acestor discuții.

Articolul 128 din regulament stipulează următoarele: "Camera Deputaților lucrează legal în prezența majorității deputaților".

Domnule președinte,

Vă rog să constatați că în plen sunt prezenți majoritatea deputaților, iar textul, când spune că "lucrează legal în prezența majorității", are în vedere și exprimarea procedurii de vot.

Ca atare, vă rog, în temeiul acestui text, să supuneți la vot proiectul de lege pentru...

Voci din stânga:

La vot!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Trecem la vot.

Domnul Varga. Problemă de procedură.

Voce din stânga:

În numele cui?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște.

 
   

Domnul Varga Attila:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului U.D.M.R., având în vedere tensiunea creată și atmosfera cred că inadecvată pentru vot, solicit 30 de minute pauză pentru consultări. (Proteste vehemente în partea stângă a sălii de ședință.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă rog să acceptați 15 minute. Este suficient.

Acceptați 15 minute? Da.

Va urma o pauză de 15 minute.

Reluăm lucrările la 14,30.

Voce din sală:

La 15,30!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cer iertare, la 15,30 reluăm lucrările. După pauză

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Rog chestorii și liderii grupurilor parlamentare să verifice cvorumul de lucru. (Rumoare în partea stângă a sălii de ședință.) Să verifice cvorumul...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Apel nominal!

Voce din sală:

Discutăm "Legea Lupu-Mureșan"!

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Acum facem apel nominal și tăiați salariul!

Să vedem cine a semnat "în falș"!

Strigați catalogul, să le tăiați leafa!

Voce din stânga:

Domnul Vasile Lupu: Hai, că ne apucă finala cupei!

Deci, vă rog numărați încă o dată câți avm în sală.

Voci din stânga:

Apel nominal! (Proteste, vociferări.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stați, să vedem ce este la numărătoare, și apoi trecem la apel nominal. (Vociferări continue în partea stângă a sălii de ședință.)

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Asta-i răspunderea coaliției aflate la guvernare!?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Aproape suntem în cvorum. (Explozie de entuziasm în partea stângă a sălii de ședință).

Pregătiți catalogul pentru apelul nominal. Dacă în 5-10 minute nu se reface cvorumul, trecem la apel.

Voci din stânga:

Apel nominal! Apelul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Secretarii de ședință sunt invitați la prezidiu.

Liberalii! Unde ne sunt liberalii? (Aplauze, rumoare.)

Voci din stânga:

Unde sunt țărăniștii? Unde este P.D.-ul?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

P.D.-ul este prezent.

Da. Vă rog, mai numărați o dată.

Deci, sunt 91 în stânga.

În dreapta? Sunt 45 în dreapta.

Suntem în cvorumul de lucru.

Domnul Adrian Năstase are cuvântul. (Vociferări.)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Deoarece suntem în cvorum de lucru, vă propun să votăm, să folosim votul nominal pentru a aproba raportul comisiei de mediere. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule vicepreședinte, conform cutumelor parlamentare, pentru că în regulament nu există o asemenea prevedere, la cererea liderului Grupului parlamentar al U.D.M.R., ați fost de acord să acordați o pauză de consultare de 15 minute. Sigur că am depășit cu încă 15 minute pauza de consultare și eu consider că este totală lipsă de considerație din partea colegului care a cerut acest lucru, ca după epuizarea timpului de consultare să nu se revină în Camera Deputaților, pentru a continua dezbaterile, în sensul votării raportului comisiei de mediere.

Sigur că este o strategie artificial inventată de către colegii din coaliție, se pare că, coaliția nu mai are ce să mai facă la ora actuală, din păcate. În orice caz, această lipsă de considerație nu poate fi trecută cu vederea de către noi, cei care am acceptat și am rămas în sală, pentru a participa la vot.

Eu nu vreau să vorbesc de lipsă de răspundere la un asemenea act normativ, numai că, dumneavoastră, înainte de pauză, ați constatat că în sală era cvorum pentru votarea raportului unei legi organice.

Cei care n-au venit în sală, pot să fie aduși în sală, conform regulamentului și obișnuinței dumneavoastră care, de data asta nu se mai manifestă atât de regulamentar și responsabil, de procedură a votului nominal de adoptare a legii.

Este lipsă de răspundere, ca să nu spun mai mult, în raport cu Opoziția, ca actuala coaliție majoritară parlamentară să nu-și realizeze mandatul, mai ales că este nevoie de acest act normtiv în învățământul românesc. Nu prin fugă reușiți să valorificați ceea ce aveți atâta timp cât mai sunteți la putere.

Fiți prezenți și asumați-vă răspunderea pentru orice vot dat.

Și aș fi de acord să fie vot nominal, cum spunea viceliderul Grupului parlamentar al U.D.M.R., dar cu dumneavoastră în sală. Asumați-vă răspunderea mandatului pe care cineva vi l-a acordat, pentru că, altfel, vreau să vă spun că ar trebui să încheiem lucrările Parlamentului înainte de sesiunea ordinară, care se finalizează la 1 iulie, pentru că nu mai are rost să mai lucrăm.Vă bateți joc, pur și simplu, de ce este în țara aceasta!

Din partea stângă a sălii:

Bravo!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a instituit deja o cutumă. La un text organic, deputații sunt anunțați pentru ora când se votează legea și nu-i din această legislatură, e din legislatura precedentă.

Acum suntem în cvorum de lucru, nu suntem în cvorumul pentru a vota legi organice. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Cvorumul de lucru este de 129.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Apelul nominal!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă doriți, trecem la următorul text pe ordinea de zi și mâine, la ora 11, ne vom pronunța prin vot.

Din partea stângă a sălii:

Nu!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Ori apel, ori votăm!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Stanciu. (Rumoare în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Nu îmi stă în fire, nici mie, nici grupului nostru parlamentar, să cerem, de fiecare dată, când ne convine sau nu ne convine, o verificare a cvorumului prin apel nominal și nu am abuzat niciodată de acest lucru, pentru că avem respect pentru practicile și cutumele parlamentare și nu ne-am dorit niciodată să blocăm. Și de data aceasta, noi, grupul nostru parlamentar, ne facem că nu observăm că anumite scaune sunt goale dintr-un interes și credem că e un accident sau, mai corect spus, din cauza unei neatenții. De aceea v-aș ruga, domnule președinte, să le atrageți atenția colegilor noștri de a fi prezenți în sală, dispunând, la cererea Grupului parlamentar PRM, o verificare a prezenței, nominal. Și, atunci, vom constata dacă avem cvorum de legi organice sau nu. Dacă avem, vom trece la vot, dacă nu avem, vom vedea ce se va întâmpla, în momentul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Apel nominal, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci Grupul parlamentar PRM solicită apelul nominal.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Corect!

Din partea stângă a sălii:

Da! (Rumoare în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Adrian Năstase. Ați solicitat, înainte, apel nominal?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Cu tot respectul pentru domnul președinte Stanciu, îi atrag atenția că a căzut exact în capcana pe care i-ați întins-o. Deci este clar că un apel nominal, acum, înseamnă exact încheierea lucrărilor și probabil că acesta era scenariul. Cred că nu aceasta este soluția.

Problema este următoarea. Dumneavoastră, domnule președinte, înainte de consultare, ați anunțat că vom trece la vot.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Exact!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci, în urma intervenției domnului Gaspar, ați anunțat, vă rog să vedeți, încă o dată, stenograma, ați spus că vom trece la vot. Ați permis o consultare înainte de vot, ceea ce înseamnă că ați acceptat că votul va avea loc astăzi. Și, în felul acesta, l-ați și anunțat și ați permis consultarea înainte.

Eu înțeleg că dumneavoastră nu puteți, în condițiile de cvorum relativ, pe care îl avem, să treceți la votul unei legi organice, dar, pentru că toată lumea este în cunoștință de cauză că urmează votul și pentru a permite celor care, probabil, după ce s-au consultat, au avut anumite probleme, au trebuit să meargă în diferite locuri, pentru a le permite să ajungă și să voteze, am propus votul nominal, care le va permite să vină în timp util. Ei sunt, undeva, ascunși, în această clădire, deci vor putea să vină. (Amuzament în partea stângă a sălii) Vor avea vreme.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Procedură!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

De aceea, deoarece aveți posibilitatea să supuneți la vot procedura de vot, vă rog să faceți acest lucru și, în aceste condiții, să trecem la votul nominal, care va permite strângerea rândurilor și votarea conform conștiinței, în mod public.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

La vot! (Rumoare în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Votăm, votăm, dar să vedem cine votează.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Noi! (Vociferări în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci art.113, alin.6: "Înainte de votare, președintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretar. Deputații care nu-și exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sala de... (Mai mulți deputați din Grupul parlamentar PNȚCD părăsesc sala)

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Bravo, țărăniștii dumitale ies din sală! (Vociferări, agitație, în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

În asemenea condiții, nu putem lucra și voi fi nevoit să suspend ședința!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu ai voie, pentru că ai spus că este cvorum de lucru!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Moroianu.

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu aș veni cu o propunere, pentru a evita să-l punem în situație dificilă pe domnul președinte de ședință Vasile Lupu, mai ales că urmează o lege foarte importantă pentru domnia sa și trebuie să-și schimbe ținuta.

Fiindcă astăzi s-au mai făcut schimbări la tribună, eu propun ca, de acum încolo, până la sfârșitul ședinței de astăzi, lucrările să fie conduse de domnul vicepreședinte Adrian Năstase.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Puneți la vot!

Din partea stângă a sălii:

De acord!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci nu am de gând să-mi schimb ținuta și nu urmează legea inițiată și de mine și, dacă aveți ordinea de zi în față, urmează proiectul de Lege al Guvernului privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri agricole și terenuri aflate permanent sub luciul de apă.

Din partea stângă:

Rușine!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

În aceste condiții, suspend ședința Camerei Deputaților. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Lucrările vor fi reluate, în plen, mâine, la orele 8,30.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Dați-mi voie să spun ceva, despre procedură. (Domnul președinte de ședință Vasile Lupu îi închide microfonul)

Dați-mi voie, domnule! Ați zis că ...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ședința este suspendată, nu poate continua.

Ședința s-a încheiat la ora 15,55.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 14 ao?t 2020, 21:02
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro