Plen
Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 20-06-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2000

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Andrei-Ioan Chiliman și Vasile Miclăuș, secretari.

   

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Am participat la o ședință a Birourilor permanente reunite și acesta este motivul întârzierii.

 
  Mihai Nicolescu - câteva considerații privind agricultura României;

Începem cu programul nostru de intervenții. Dau cuvântul, dacă este prezent, domnului Nicolescu Mihai. Este.

Urmează domnul Baban Ștefan. Este? Este. Sau domnul Leonăchescu.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îmi permit să prezint câteva considerații privind agricultura României în condițiile impactului climatic nefavorabil și al unui nivel tehnic și tehnologic fără speranță pentru producătorii agricoli.

România prezintă pe areale întinse condiții diferite de sol și climă, fapt ce determină intervenții majore, tehnice și tehnologice, în vederea realizării unui program normal și eficient în agricultură. Cantitățile reduse de precipitații și repartiția eterogenă a acestora pe parcursul anului realizează în mod frecvent situații cu deficit semnificativ de apă în sol și cu manifestări evidente de secetă și care își pun amprenta asupra nivelului producției la majoritatea culturilor agricole.

Anul 2000 se prezintă din punct de vedere climatic ca un an cu totul deosebit, cu deficit accentuat de umiditate și secetă accentuată la nivelul întregii țări, punând în mare pericol producția agricolă. Precipitațiile căzute în perioada ianuarie-iunie 2000 reprezintă mai puțin de 50% din media multianuală, fapt ce a determinat lipsa de apă în sol și condiții necorespunzătoare pentru răsărirea culturilor și vegetația normală a acestora. La ora actuală, suprafețe mari de culturi de toamnă și de primăvară, plante furajere, pășuni, culturi legumicole și horticole sunt compromise, conducând la pagube cu mult mai mari decât cele estimate.

Situația pe care o parcurge agricultura României este una din cele mai dificile din Europa. Cu o fragmentare exagerată, în peste 48 de milioane de parcele, fără resurse materiale și financiare, de foarte multe ori producătorii apelând la forme primitive de muncă manuală și tracțiune animală, nu se poate realiza o agricultură performantă, cu costuri comunitare. Acest sistem de agricultură amplifică mai mult ineficiența celor care lucrează în acest sector vital pentru viața noastră, creând instabilitate și multă îngrijorare pentru siguranța națională alimentară.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că situația dezastruoasă a agriculturii în România la ora actuală se datorează slabei implicări a statului în susținerea eficientă a producătorilor agricoli cu resurse materiale, tehnice și financiare. De foarte multe ori se invocă faptul că de economia de piață agricultura nu trebuie susținută. Considerăm cu totul greșită această ipoteză, fapt demonstrat de țările din Europa și din lume în care funcționează programe consistente de susținere a agriculturii. Cel mai bun exemplu și mai apropiat se referă la experiența colegilor maghiari, care subvenționează agricultura cu o sumă care reprezintă aproximativ de două ori mai mult decât tot bugetul nostru pentru agricultură. În astfel de condiții apar normale rezultatele pe care le obțin, vizând nivelul producțiilor și al exportului cu produse agricole, în valoare de circa 2,5-3 miliarde de dolari pe an.

Apreciem că este inadmisibilă și foarte greșită atitudinea care se manifestă astăzi în agricultură. Cu un sistem de cupoane care nu permite decât realizarea unei agriculturi de subzistență, fără un program coerent de dotare tehnică, cu sisteme de irigații care însumează circa 3 milioane de hectare, dar care nu mai sunt funcționale decât pe suprafețe foarte reduse, fără să se realizeze măsuri tehnice și tehnologice corespunzătoare, nu putem conta pe rezultate care să situeze România în condiții de normalitate între țările cu agricultură intensivă și eficientă.

Azi, agricultura României este departe de a realiza aceste deziderate, luptându-se din greu cu lipsa de voință politică, de cunoaștere, de tehnicitate, situație care o plasează cu niveluri tehnic și de producție între ultimele țări din Europa.

Situația se agravează până la disperare în condițiile în care seceta ce se manifestă în cea mai mare parte a țării nu este contracarată cu măsuri eficiente și tehnologice care să atenueze efectele nefavorabile ale acesteia.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că Guvernul și Ministerul Agriculturii și Alimentației trebuie să-și asume toată responsabilitatea și să adopte o serie de măsuri care să permită asigurarea necesarului de produse agricole pentru populație și pentru sectorul zootehnic și să nu pună în pericol și producția agricolă a anului următor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vreau să fac o precizare: avem un program foarte încărcat al ordinii de zi și sunt 14 colegi înscriși la cuvânt. De aceea, v-aș recomanda câte trei minute, pentru că după 50 de minute trecem la dezbaterea proiectelor de lege.

 
  Nicolae Leonăchescu - ecouri la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale;

Aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Sunt pe cale de a se stinge și ecourile turului al doilea al alegerilor locale, iar în cabinetele diferitelor formațiuni politice analiza rezultatelor se face sub spectrul unor bucurii generate de succese ori al unor dezamăgiri a căror sursă este incertă.

Bilanțul acestor alegeri este o oglindă a vieții noastre politice din ultimul deceniu și a unor palide speranțe de redresare a situației economico-sociale precare în care se află țara. Departe de noi gândul de a formula judecăți de valoare finale și a trage concluzii de tip apodictic.

Urmărind atent procesul electoral și implicându-mă pe coordonatele sale cu mesajul Partidului România Mare, am constatat existența unor factori perturbatori care nu fac cinste omului și partidului său, dar nici nu ajută țara să-și reia drumul spre progres cu maximă rapiditate. Dimpotrivă, existența și activitatea acestor factori reprezintă un atac frontal la adresa fragilei noastre democrații, spre disperarea alegătorilor.

Paleta infracțiunilor electorale practicate fără rușine peste tot pune în lumină imoralitatea reprezentanților puterii, care au câștigat alegerile din 1996 cu un contract ce-și propunea regenerarea morală a societății românești actuale.

Am văzut cadre didactice care lasă corigenți copiii pentru simplu motiv că părinții lor votează candidații P.R.M.! Am auzit o profesoară amenințând părinții elevilor că dacă nu votează cu o anumită cheie, nu le mai dă burse copiilor lor!

Un candidat simandicos încerca să-și apere poziția amenințând cu reactualizarea și indexarea unor amenzi anulate! Samsarii vieții noastre politice s-au înmulțit; ei colindă localitățile țării și dau târcoale sediilor unor partide vânzând ce nu au și cumpărând conștiințe politice de conjuctură.

Au apărut partidele de mercenari!

De program politic nici o vorbă! Este vremea repetenților și a corigenților, a celor care fură și mint!

Structurarea consiliilor județene a scos la suprafață tehnici politice abjecte: șantajul; presiunea psihică asupra familiilor; amenințarea cu șomajul și cu incendierea locuinței; trădarea planificată și necruțătoare; lipsa de scrupule; traficul conștiințelor ieftine; inducerea în eroare prin minciună calificată etc.

Pe de altă parte, furtul la calculator este modern; pe de o parte se afișează infailibilitatea calculatorului, pe de alta rânjesc demonic pentru voturile furate. Pe de o parte se laudă cu puterea partidului lor, pe de altă parte folosesc tehnica veche a calului troian spre a distruge spațiul politic al partenerilor.

Pe de o parte se întocmesc birouri obiective pe secții electorale, pe de altă parte se pune ștampila de vot pe mii de buletine pe care alegătorii au votat candidații P.R.M., spre a fi anulate!

Viața noastră politică este sufocată de samsari și de impostori. Urlă și se bat cu pumnii în piepturile lor goale strigându-și incompetența cu care mai reușesc să înșele pe unii și pe alții.

În acest peisaj, presa își are locul ei și-și poartă magistral masca obiectivității.

Suntem împinși în galeria oglinzilor strâmbe: binele este distorsionat până la grotesc și livrat ca rău și invers; oamenii politici lucizi și cinstiți sunt ridiculizați de samsarii plătiți să ne apere.

Bine, bine, dar alegătorul ce vină are?!

Are imensa vină că suportă, că iartă și uită marile minciuni politice, că nu vrea să-i vadă pe adevărații purtători de steag!

De aceea, îmi permit să constat că până când nu ne vom hotărî să eliminăm falsul, minciuna și distorsiunile din viața noastră publică, nu vom obține progres socio-economic.

Până atunci, primul vers al imnului nostru de stat trebuie repetat până va deveni esența vieții noastre politice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat. Am crezut că veți provoca o replică. Pe de o parte, pe de altă parte, pe de iarăși...

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Ați sesizat bine jocul de cuvinte.

 
  Mihai Baciu - comentarii privind comportarea Partidului Democrat la alegerile locale;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Baciu Mihai are cuvântul.

Se pregătește domnul Lădariu Lazăr.

   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Declarația mea politică de azi este scurtă și se referă la rezultatele și învățămintele pe care le putem trage din aceste rezultate ale acestui test politic important pentru orice democrație, reprezentat de alegerile locale.

Rezultatele sunt cunoscute, și ele relevă o simplificare a câmpului politic românesc, prin dispariția unor partide din administrația locală, iar alte partide au rămas cu o reprezentare mai mult simbolică. Fenomenul era așteptat și este pozitiv. Pentru că o pulverizare prea mare a răspunderilor la nivelul primăriilor, consiliilor locale și consiliilor județene, o componență excesiv de pestriță a parlamentelor locale, deși poate fi la prima vedere un semn al democrației, este, în realitate, o piedică în calea eficienței actului administrativ.

Important este însă faptul că partidele și formațiunile politice care au rămas pe teren acoperă în mod semnificativ tendințele și direcțiile doctrinare fundmentale ale lumii de azi: social-democrația, liberalismul și creștin-democrația. Este foarte clar că electoratul românesc, cel puțin cel care s-a prezentat la vot, nu mai agreează sau foarte puțin agreează, nu mai agreează, zic eu, decât partidele politice puternice sau relativ puternice, cu identitate doctrinară clară, și respinge formațiunile foarte mici, nesemnificative numeric și doctrinar, rămășițe ale beției de libertate politică, de exprimare și de asociere din perioada imediat post-totalitară.

Este la fel de clar că Partidul Democrat este în mod ferm a doua forță politică a țării, și asta din cauză că populația României nu mai acceptă nici politicianismul de tip interbelic și nici populismul și demagogia post-revoluționare, ecouri apropiate ale limbajului de lemn și ale promisiunilor fără frica de a fi trași la răspundere, trăsături ale perioadei comuniste.

O parte semnificativă a populației României își îndreaptă speranțele spre un partid ca Partidul Democrat, adică spre pragmatism și eficiență. De aceea, apare un mare semn de întrebare în legătură cu numeroasele sondaje de opinie date publicității în ultimile șase-opt luni, sondaje care creditau Partidul Democrat, în opțiunile electoratului, cu doar 4-5 și rareori 6%...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Asta este la toamnă, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

...în timp ce în clasamentul adevărului, dat de alegeri, ne apropiem de 17-18%. Aceleași sondaje creditau alte partide cu procente care s-au dovedit în realitate că erau dublate în mod artificial.

Prezumând buna-credință a celor care au realizat sondajele, cred că ei trebuie să-și revizuiască sensibil instrumentele și tehnicile de investigare, iar dacă nu prezumăm buna-credință, atunci aceste institute trebuie să procedeze la o reformă morală și la o politică mai atentă în domeniul resurselor umane.

În sfârșit, victoria Partidului Democrat, prin candidatul său Traian Băsescu, la Primăria Capitalei, mai adaugă la învățămintele acestor alegeri încă o concluzie: politicianul care a trecut prin focul guvernării, care a muncit pe brânci și a urmărit cu tenacitate obiectivele pe care și le-a propus, în pofida numeroaselor piedici de ordin politic, social și de mentalitate, poate obține rezultate electorale spectaculoase. Populația Capitalei a înțeles, în sfârșit, că are nevoie de asemenea oameni în gestionarea complicatelor probleme ale unui oraș ca Bucureștiul, și eu sunt convins că nu va fi dezamăgită.

Partidul Democrat va fi mereu alături de noul primar general. Competiția de anul acesta pentru Primăria Capitalei ne învață pe toți că a început vremea unui alt tip de politician: muncitor, pragmatic, tenace, competent și care să nu se bazeze numai pe carisma partidului său, ci în mare parte și pe capacitățile sale. Partidul Democrat este și va fi capabil oricând să pună la dispoziția interesului public un mare număr de asemenea oameni politici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Lazăr Lădariu - despre unele aspecte ale ofensivei iredentismului maghiar;

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu.

Se pregătește domnul Garda Dezideriu Coloman.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Surd și orb s-a dovedit Guvernul României în toate cele care privesc soarta țării din 1996 încoace. Surd și orb s-a dovedit și când, după principiul "Scopul scuză mijloacele", membri ai Guvernului de la Budapesta, ne referim la David Ibolya, ministrul justiției, Torgyan Jozsef, ministrul agriculturii, și Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe ungar, au bătut Ardealul în lung și-n lat, de la Oradea la Brașov, de la Cluj-Napoca la Miercurea-Ciuc, de la Târgu-Mureș la Odorheiul Secuiesc, de la Șimleul Silvaniei la Lăzarea și Șumuleu-Ciuc, pentru a face campanie electorală fățișă pentru turul doi lui Fodor Imre și Szász Jénö, candidați la fotoliul de primar la Târgu-Mureș, orașul lui martie negru din 1990, și la Odorhei, altor independenți din opoziția internă UDMR-istă. Sub pretextul pelerinajului de la Șumuleu-Ciuc și al proslăvirii Sfintei Coroane, sub fluturarea steagului roșu-alb-verde, multe s-au mai întâmplat prin Ardeal.

Colac peste pupăză, ca și cum pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc, cu întreg cortegiul de atacuri la adresa statului național unitar românesc și a Constituției n-ar fi suficiente, Școala generală nr.1 din Mugeni-Harghita primește numele lui Vass Albert, condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului, pedeapsă confirmată și de Tribunalul Internațional pentru crime de război. La ceremonia pentru botezarea școlii cu numele fostului ofițer al armatei hortyste, membru al unui comando al morții care a comis atrocități în Ardealul anului 1940, refugiat în Occident, mai apoi în Statele Unite, deci, criminal de război, atâta timp cât statul român nu a revenit asupra sentinței, a participat episcopul Tokes Laszlo, deputatul Asztalos Ferenc, și Beder Tibor, inspectorul școlar general al județului Harghita, în ciuda opunerii ministrului Andrei Marga, care n-a fost de acord cu schimbarea denumirii și cu atribuirea numelui lui Vass Albert școlii din Mugeni, o instituție a statului român condusă de directoarea Laszlo Emma, cea de fapt care a pus totul la cale.

De fapt, nu e pentru prima oară când se petrec asemenea aberante încercări pentru reabilitarea unor criminali. A făcut vâlvă, strârnind îndreptățite mânie și revoltă, tocmai într-o perioadă a ofensivei iredentismului maghiar, acea cerere din 1993 a Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca și a Societății maghiare pentru cultură în Transilvania, ca la împlinirea celor 100 de ani de la nașterea scriitorului Daday Lorand, fascist îmbrăcat în piele de oaie comunistă, devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, nederanjat de nimeni și ajuns mai apoi în funcții staliniste, să fie pusă o placă comemorativă pe casa de pe strada din Dej în care el locuise. Cine e Daday Lorand? Nimeni altul decât cel care sub pseudonimul Dücö Csaba, publica criminala incitare "Nincs Kényelém", "Fără milă", unul dintre autorii morali ai genocidului din Ardealul de Nord, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena, care instiga la crime, la incendierea așezărilor românești, la exterminarea tuturor românilor ardeleni, până și a pruncilor din pântecele mamelor. Ceea ce s-a și întâmplat la Ip și Treznea, la Moisei și Sărmașu.

Când pe la noi se plimbă cine vrea și pe unde dorește, ca Vodă prin lobodă, când un criminal de război de care s-a delimitat până și statul ungar, ceea ce l-a determinat să se sinucidă, devine erou, iar numele lui se atribuie unei școli din inima României, nimic nu mai pare să mire pe la noi. Surd și orb, Guvernul României doarme. Ca la noi la nimeni!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - reliefarea unor aspecte privind aplicarea Legii nr.1/2000;

Domnul Garda Dezideriu Coloman.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne apropiem cu pași repezi de sfârșitul unei legislaturi ale cărei rezultate nu se pot măsura cu numărul legilor votate în Parlament, mai puțin cu numărul ordonanțelor de urgență. E foarte greu să apreciem consecințele privatizării, urmările unor legi de sacrificiu, care aveau ca scop relansarea vieții economice și integrarea reală a țării noastre în circuitul valorilor europene.

Inițiativa cea mai importantă, care ar putea schimba regimul politic din România, este Legea nr.1/2000. Reprezentanții neocomunismului, susținătorii totalitarismului de tip răsăritean se folosesc însă de toate posibilitățile reale și ireale pentru a obstrucționa punerea în aplicare a acestei legi. Cei mai înverșunați adversari ai aplicării Legii nr.1, pe lângă forțele politice neocomuniste, sunt silvicultorii, care nu vor să renunțe la privilegiile lor în administrarea și gospodărirea pădurilor, la statutul lor special privind valorificarea bogățiilor pădurii.

Sindicatele din silvicultură, mergând pe tradițiile anilor anteriori, chiar după promulgarea Legii nr.1/2000 au pichetat de două ori pentru a păstra statutul lor de privilegiați. Mai mult chiar, liderul confederației COMSILVA, Marian Stoicescu, cu ocazia zilei silvicultorilor, a avertizat Parlamentul țării și Guvernul României: "Dacă nu se obține modificarea Legii nr.141/1999, prin care se constituie structuri normale de administrare silvică, indiferent de forma de proprietate asupra pădurilor, vom începe pichetările începând cu data de 29 iunie."

Stimați silvicultori,

În orice țară democratică, legile sunt adoptate în Parlament, și nu de organizații profesionale. Mai mult chiar, dumneavoastră, împreună cu domnul ministru Romică Tomescu, ați încercat să modificați prin ordonanțe guvernamentale două legi organice: Legea domnului Lupu și Legea nr.141 privind administrarea fondului forestier, cu toate că în cadrul discuțiilor în Parlament cu ocazia adoptării celor două legi de către organul legislativ, s-a luat în considerare punctul dumneavoastră de vedere. Se vorbește tot mai mult de către cei care au o grijă deosebită ca Legea nr.1 să nu fie aplicată, despre amestecul tot mai accentuat al politicului în problemele silviculturii. Ei susțin că pădurile sunt sacrificate pe altarul politicii. Tot ei vorbesc de "zodia rumegușului", fără să scoată în evidență faptul că marea parte a pădurilor României au fost și sunt distruse cu concursul lor, adică al acelor silvicultori care doresc menținerea vechilor structuri silvice care obstrucționează aplicarea Legii nr.1/2000.

Mai mult chiar, unii doresc să dea o tentă naționalistă Legii retrocedării pădurilor. Ura lor față de maghiari, față de limba maghiară este atât de accentuată încât unele dintre direcțiile silvice, cum ar fi cea de la Alba, refuză să reîmproprietărească pe moții din Munții Apuseni numai pentru faptul că documentele care atestă dreptul lor de proprietate sunt scrise în limba maghiară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - atenționare în legătură cu funcționarea ilegală a Fondului Național de Acumulare;

Domnul Baban Ștefan este prezent, da? Da. Are cuvântul.

Se pregătește domnul Mândroviceanu Vasile.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fondul Național de Acumulare funcționează ilegal de la sfârșitul anului 1999. Investitorii la Fondul Național de Acumulare – F.N.A.- află abia în aceste zile că li s-a ascuns o informație esențială: încă de la sfârșitul anului trecut, fondul nu mai are bancă depozitară, raportările făcute în 2000 fiind în exclusivitate opera SOV Invest, același stăpân ca la F.N.I.

Scandalul declanșat de prăbușirea F.N.I. se extinde și asupra celuilalt fond administrat de SOV Invest – F.N.A. Cu acceptarea tacită a conducerii autorității de reglementare și supraveghere a pieții de capital, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare – C.N.V.M.-ul – administratorul fondului a jucat și rolul de depozitar, deși acest lucru este interzis de Ordonanța nr.24/1993 privind constituirea și funcționarea fondurilor deschise de investiții. Mai mult, președintele comisiei a uitat să suspende activitatea F.N.A., în condițiile în care administratorul, SOV Invest, își încetase activitatea după dispariția din țară a Ioanei Maria Vlas.

Ultima raportare făcută de administratorii F.N.A., valabilă pentru săptămâna 22-26 mai 2000, menționează o valoare a unității de fond de 31.140 de lei și o creștere de 33% de la începutul anului. Pe hârtie, aceste performanțe sunt întrecute doar de cele ale F.N.I., despre care se știe cum au fost calculate. Cât de reale sunt aceste reuzultate se va vedea în momentul în care marea conducere a SOV Invest va face public raportul final privind evaluarea activului fondului.

Îndoiala pornește de la faptul că din luna decembrie 1999, calculul activului net a fost făcut în mod ilegal de administrator, aceeași societate care a scos superperformanțele F.N.I. Conform legii, calcularea și publicarea valorii activelor nete a fondurilor se face de către o societate de depozitare, de regulă, o bancă, care mai are și rolul de păstrare, în siguranță, desigur, a tuturor activelor fonuldui.

Ca și F.N.I., și F.N.A. are în portofoliu un procentaj de acțiuni necotate, 28%, mult peste limita maximă admisă, de 10% din activul net, conform Ordonanței de Guvern nr.24/1993, acțiuni a căror valoare a fost umflate în mod deliberat. În momentul înființării sale, F.N.A. avea ca societate de depozitare Banca Comercială Ion Țiriac. Banca a devenit societate de depozitare în decembrie 1998, relația de afaceri încheindu-se în octombrie 1999, o dată cu decizia societății de administrare de a închide conturile deschise, contractul de depozitare expirând în luna decembrie 1999.

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a fost înștiințată de către bancă de acest fapt, dar tacit a încurajat funcționarea F.N.A.-ului fără depozitar și, mai ales, acest lucru nu a fost adus la cunoștința investitorilor. Cei mai mulți dintre investitori au observat că activitatea F.N.A. a înghețat la sfârșitul lunii mai, deși suspendarea nu a fost anunțată în mod oficial. Problema este că atât timp cât autoritatea de reglementare și supraveghere a pieții de capital, C.N.V.M., nu a emis o hotărâre pentru suspendarea acțiunii F.N.A., operațiunile acestuia sunt încă permise, și nu este exlus ca investitorii comuni să aibă parte de surprize de genul răscumpărărilor făcute pe ușa din dos, așa cum s-a întâmplat la F.N.I.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Vasile Mândroviceanu - despre necesitatea reformării prin educație a oamenilor;

Domnul Vasile Mândroviceanu are cuvântul.

Urmează domnul Bejinariu Petru.

   

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comunismul a avut un obiectiv prioritar, pe care l-a realizat în foarte mare măsură, anume crearea omului nou.

Omul nou este cel căruia i s-au luat religia, proprietatea și libertatea și căruia i s-a falsificat istoria, ducând în final la o adevărată schimbare de identitate. Una dintre cele mai importante probleme ale României de azi o reprezintă reformarea prin educație a oamenilor, care să-i readucă pe români la rădăcinile lor istorico-spirituale, prin eliminarea substratului școlarizării comuniste. Procesul este dificil deoarece societatea românească are o evoluție îngrijorătoare, în sensul pierderii încrederii în propriile forțe și în cei care-i reprezintă interesele majore, iar de modul în care va fi sau nu realizat, va depinde calea pe care România o va parcurge în secolul următor.

Reformarea de identitate necesită o judecată matură și cinstită, capabilă să identifice și să elimine pe cei interesați să țină țara în zona de influență a trecutului comunist și din cauza cărora economia este paralizată iar populația sărăcită și împinsă în brațele disperării. Este de neînțeles faptul că acum, când se vorbește atât de mult de privatizarea economiei, nimeni nu se preocupă și de schimbarea sau privatizarea mentalităților, după 50 de ani în care creierele au fost umplute cu clișeele comuniste ale omului nou.

Reformarea de identitate a oamenilor înseamnă așezarea instituțiilor, practicilor și moravurilor politice în acord cu buna cuviință, cu morala și interesele cetățenilor, o așezare pe un cod de conduită a vieții numit etica responsabilității, înseamnă asumarea destinului istoric, de reconstruire din temelii a societății, capabilă să înfrunte cu fermitate trecutul roșu dezastruos.

Omul nou, comunist, a adus țara la punctul de cumpănă în care resurecția societății civile se dovedește a fi greu de îndeplinit, fiindcă această societate a fost destructurată mult mai radical decât cele din alte părți ale fostului imperiu roșu și capacitatea ei de a se reface, de a-și vindeca rănile s-a redus mult, impunând cu necesitate o adevărată terapie de șoc. Pentru acest lucru, opera de reformare a omului în societatea românească trebuie să fie înfăptuită de toate forțele națiunii, spre a ne putea continua drumul în istorie, păstrându-ne primatul sufletului asupra trupului, al luminii asupra întunericului și al biruinței binelui asupra răului.

Reformarea omului și a societății civile este subiectul politic capital al postcomunismului românesc, problema românească stând în triada: ce am fost, ce suntem și ce trebuie să fim.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - declarație politică intitulată O manifestare culturală antiromânească la Cernăuți, cu sprijinul ambasadei române de la Kiev;

Are cuvântul domnul Bejinariu Petru, se pregătește domnul Barbaresso Emanoil Dan.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Intitulez declarația de astăzi "O manifestare culturală antiromânească la Cernăuți, cu sprijinul ambasadei române de la Kiev".

În ziua de 15 iunie 2000, admirabil supranumit "Anul Eminescu" au avut loc manifestările culturale ocazionate de dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu.

Din România au participat la invitații delegațiile județelor Suceava și Botoșani și reprezentanți ai Departamentului pentru relațiile pentru românii de peste hotare.

La adunarea festivă au luat cuvântul reprezentanții administrație regionale de stat Cernăuți, cum era firesc, dar și persoane fără semnificație pentru eveniment, cuvântările domniilor lor nefiind traduse în limba română.

Mesajul domnului Emil Constantinescu, președintele României, a fost prezentat de către domnul consul Ivan Ilie, iar despre însemnătatea monumentului, cu ignorarea istoriei românilor, a vorbit domnul ambasador Alexandru Cornea. Ambele cuvântări au fost traduse în limba ucraineană.

Corul românesc "Dragoș Vodă" adus la Cernăuți și urcat pe scenă nu a intonat nici un vers. Elevii și cadrele didactice de la școlile românești din regiunea Cernăuți n-au participat, fiind informate că manifestarea culturală are loc la o altă dată.

Populația ucraineană a venit cu multe steaguri mari și mici, iar steagul tricolor a lipsit cu bună premeditare.

S-au difuzat fluturași, cu texte antiromânești, în care, între altele scria că ziua de 15 iunie este "ziua neagră a Bucovinei ucrainene".

Am solicitat și noi accesul la microfon, dar domnul consul ne-a comunicat că guvernatorul regiunii Cernăuți nu este de acord, spre a nu se face politică.

În realitate, decizia a luat-o domnul ambasador Cornea, care în cuvântul domniei sale a vorbit cu mare admirație despre împlimentarea cu succes a prevederilor Tratatului politic de bază dintre România și Ucraina. Excelența sa a omis, însă, să vorbească și despre accentuarea procesului de deznaționalizare a românilor, la care ambasada română asistă sau chiar participă, precum este cazul acestei manifestări. Menționăm că la 28 mai a.c. a avut loc al doilea congres al intelectualilor români din nordul Bucovinei, câți au mai rămas, în care s-a prezentat un nou memorandum.

În acest al doilea memorandum au fost prezentate solicitări punctuale pentru comunitățile românești rămase pe străvechi pământ românesc, solicitări formulate în litera prevederilor art. 13 din Tratatul româno-ucrainean, care nu se respectă de către autoritățile ucrainene.

Oficialitățile din județul Suceava și Botoșani au fost complet neglijate de către consul și ambasador, ambii fiind foarte preocupați de buna lor imagine în media ucraineană.

Se confirmă, din nou, ceea ce noi spunem din anul 1997, inclusiv de la această tribună, că parafarea, semnarea și ratificarea de către coaliția C.D.R. – U.S.D. – U.D.M.R. a Tratatului româno-ucrainean rămâne un act de abandonare a românilor din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Emanoil Dan Barbaresso - intervenție cu titlul Watergate-ul românesc;

Are cuvântul domnul Barbaresso Emanoil Dan, se pregătește domnul Cotrutz Constantin Eremia.

   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Watergate-ul românesc, "scandal politico-financiar la București"("Le Monde"), "Watergate-ul românesc", "Eventuala revenire a lui Iliescu la putere neliniștește cancelariile occidentanle ("Le Monde"), "După ce a negat orice fel de implicare în această afacere, Iliescu și-a amintit subit de milioanele de franci din fondurile publice care au fost utilizate pentru tipărirea afișelor sale electorale" citez tot din "Le Monde".

Aceasta este imaginea României la ora actuală în presa internațională. O țară în care un fost președinte al țării și un fost partid de guvernământ sunt implicate în cazuri de corupție de tip "caracatița". O țară în care ilegalitățile comise de Partidul Democrației Sociale din România au prejudiciat bugetul de stat cu 5,2 miliarde lei. O țară în care un fost Președinte, în prezent lider de partid, sfidează legea și cetățenii țării.

Cum este posibil ca Ion Iliescu să nu răspundă la citația Parchetului, invocând mereu "agenda încărcată"?

Cum este posibil ca P.D.S.R. să ceară Parchetului consultări prealabile înainte ca Ion Iliescu să binevoiască să dea curs citației? Cât timp vom mai tolera ca independența organelor judiciare să fie disprețuită într-un mod atât de deșănțat?

Știm că în Constituție nimeni nu este mai presus de lege.

Desigur, noi înțelegem, domnule Iliescu, de ce anume evitați colaborarea cu justiția română și franceză. Nu este chiar la îndemâna oricui să explice pătrunderea ilegală în țară a: 13 tone de afișe electorale în 1996; 10 transporturi conținând fotografii publicitare, pliante și etichete comandate de P.D.S.R. în Franța, dintre care: 2,1 milioane fotografii; 5 milioane caledare; 21 milioane autocolante (21 de milioane, repet! Când populația României este de 23 de milioane!); 100.000 brelocuri; 10.000 poșete; 1 milion pliante; 3,6 milioane afișe, în valoare totală de 9 milioane de franci francezi.

Cum de ați putut conduce România fără a avea controlul propriilor acțiuni? Ne întrebăm dacă ați instituționalizat ilegalitatea cu bună știință sau din iresponsabilite? Ce este mai gravă, iresponsabilitatea politică sau complicitatea consimțită la ilegalitate?

Domnule Iliescu, domnilor din P.D.S.R., încetați cu ilegalitățile! Respectați-i pe cetățenii acestei țări și nu-i mai amețiți cu demagogie ieftină, pentru ca între timp, dumneavoastră să favorizați îmbogățirea unor grupuri de interese.

Nu mai oferiți lumii internaționale prilejul să ne arate cu degetul exact în momentul în care Guvernul României a câștigat încrederea organismelor financiare internaționale! Când în țară a pătruns o importantă infuzie de capital, ca urmare a prelungirii acordului stand-by cu F.M.I., cu Banca Mondială și Uniunea Europeană.

De ce aplicați "legea tăcerii" specifică grupărilor mafiote? Respectați justiția, colaborați cu ea și asumați-vă responsabilitatea pentru acțiunile întreprinse. În actuala situație, orice amânare, orice tragere de timp lezează grav interesele naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Eremia Cotrutz - analiza unei triste concluzii: nimeni nu are nevoie de intelectuali în România;

Are cuvântul domnul deputat Cotrutz Constantin Eremia, se pregătește domnul Szilágyi Zsolt.

   

Domnul Constantin Eremia Cotrutz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am în fața ochilor un grafic al evoluției alocațiilor de la bugetul de stat în perioada 1996 – 2000 și alături, coincidență, Contractul cu România.

Mă întreb a câta oară dacă diriguitorii și redactorii acestui contract s-or fi cunoscut, pentru că, judecând după consecințe, personalitățile în cauză sunt disociate și disonante.

Nu mai este de mirare că cercetătorii se reprofilează sau emigrează, nu este de mirare că viitoarea generație de tineri cercetători este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire, nu va mai fi de mirare un viitor apropiat cu amfiteatre pustii, cu biblioteci goale, cu laboratoare antideluviene, servind ca adăpost unor vise îngropate înainte de a se naște.

Au ajuns normale remarcile conform cărora a fugi în afară este singura soluție. A rămâne echivalează cu a fi fraier. La asemenea salariu, așa calitate.

Cercetare? Care cercetare? Cine are nevoie de așa ceva?

Este adevărat doar în parte că societatea evoluează și fără visători, eroi ai muncii prost plătite, potențial depresivi, viitori clienți ai clinicilor de spălare a creierelor, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp.

Societatea care se va baza pe lipsa de cultură socio-politică, pe rebuturile intelectuale pe care semidocții vechi și noi le pregătesc asiduu, nu poate fi decât una slabă, disociativă, inevitabil sortită segregării.

Și să ne mirăm că peste câțiva ani NATO va trage limita geo-economică la Carpați? Oare menținerea activă a punctelor de vamă în inima țării să fie doar o impresie?

Sute de tineri iau anual calea exilului, obligați de mocirla și de debusolarea celor pe care i-au votat în 1996. Mulți s-ar întoarce, dar cine se poate întoarce într-o închisoare sordidă, plină de mentalități obscure și de manierele de milițieni de getou întâlnite la tot pasul în structurile de decizie, plimbate elegant și pe banii noștri în cele mai înalte ministere.

Care doctorand revine în laboratoarele dotate a la anii ’70, când în afara țării a muncit pe bani adevărați și cu aparatură modernă?

Pentru ce să te înscrii la doctorat în România, când munca ta nu este remunerată, iar de rezultate corecte și competitive la nivel internațional nu poate fi vorba?

Toți acești tineri au privit întâi cu speranță, apoi cu nedumerire, apoi cu groază și în final cu scârbă la evoluția curbei alocației bugetare pentru învățământ și cercetare.

Practic, alimentați ca un muncitor de canal, cu salariul echivalent cu al unui gunoier, deproteinizați și demoralizați, aduși la nivelul gânditorului cu bască, fiți siguri că vor pleca în continuare.

Golind țara de tineri o veți fura de viitor, domnilor guvernanți! O veți alimenta cu nulități și cu semidocți. Veți face din ea o rezervație de alienați, la care nici ajutoarele din Occident nu vor mai fi de folos și nici NATO sau Uniunea Europeană.

Tinerii prost plătiți vor continua să spargă site-urile pe Internet ale Parlamentului României, aplicând stigmatul corupt pe fața acestuia. Alții vor continua să cânte pe stradă pentru bani, alții își vor împărți timpul între două job-uri, la fel de prost plătite.

Iar concluzia tristă este una singură: nimeni nu are nevoie de intelectuali în România. Poate doar nostalgicii culturii reale.

Din punctul de vedere al intelectualului, al cercetătorului, România se transformă, pe zi ce trece, într-o imensă temniță din care nu poți decât să te bucuri că scapi. Și după ce-i veți alunga pe toți, domnilor guvernanți, cine va mai vota? Toți. Și munci? 1%. Și gândi? 0.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Szilagyi Szolt - solicitarea unor clarificări în ceea ce privește caracterul apolitic al SRI;

Are cuvântul domnul Szilágyi Szolt, se pregătește domnul Sonea Ion. Este prezent? Este.

   

Domnul Szilágyi Szolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am aflat cu stupoare și indignare faptul că unii angajați ai S.R.I. din județul Bihor încearcă prin diferite metode să influențeze politica locală a județului.

Se pare că după cazul județului vecin, Satu Mare, și în Bihor S.R.I. sau unii agenți din S.R.I. doresc să fie un factor ce influențează procesul de negociere privind funcțiile de conducere ale autorităților locale.

Sunt partide care chiar amenință dacă ajung la putere: S.R.I și Garda financiară vor fi mobilizate împotriva adversarilor politici.

Presiunile de intimidare a unor consilieri aleși prin metodele ce amintesc de securitatea regimului comunist este un fenomen ce arată vulnerabilitatea noilor instituții, dar ridică și semnul întrebării în ceea ce privește controlul asupra unor instituții ce au atribuții în domeniul siguranței statului.

Stimate domnule Costin Georgescu, vă rog respectuos să anchetați cazurile din județul Satu Mare și județul Bihor, iar dacă se adeverește că unii ofițeri S.R.I. au încercat să influențeze luarea deciziilor politice sau comportamentul politic al unor consilieri, de exemplu la ședința constitutivă a Consiliului județean, vă cer să luați măsurile de rigoare.

După ce președintele Emil Constantinescu este nevoit să medieze între S.R.I și Comisia pentru studierea arhivelor securității, fiindcă S.R.I. interpretează după placul lui legea votată de Parlament, se pune întrebarea firească: este sau nu S.R.I.-ul o instituție apolitică ce are atribuții numai și numai în domeniul siguranței naționale? Este sau nu o atribuție conferită de lege, eventuala implicare în viața politică? A reușit sau nu S.R.I. să demonteze această imagine creată de vechea securitate că aceste structuri sunt stat în stat.

Domnule director, știu că în trecut a existat o structură organizatorică în cadrul serviciilor destinată exclusiv cu urmărirea unor cetățeni de etnie maghiară.

Vă întreb, deci, dacă după 10 ani de la schimbări, mentalitatea acestor structuri mai persistă în cadrul serviciilor?

Domnule director Costin Georgescu, vă întreb dacă aveți cunoștință de ofițeri S.R.I. care consideră că participarea unor cetățeni de etnie maghiară la conducerea unui județ este un pericol la adresa siguranței naționale, deci trebuie evitată?

Dacă se adeverește că ofițeri din serviciile secrete, prin diferite metode au încercat să influențeze procesul de negociere pentru posturile de conducere a județului nostru, care sunt măsurile care vor fi luate ? Dacă se vor lua și măsuri preventive?

Aș dori să vă întreb, totodată, ce face conducerea S.R.I. pentru evitarea implicării cadrelor serviciului în viața politică?

Îmi exprim, totodată, dezacordul față de faptul că unii membrii marcanți din actuala opoziție, care de altfel au avut și o funcție importantă în conducerea județului în perioada trecută, amenință cu utilizarea și folosirea S.R.I. și a Gărzii financiare, împotriva adversarilor politici, în caz că vor câștiga la alegerile parlamentare din acest an.

Fenomenul nu este numai trist, dar este în același timp și îngrijorător.

Cer, totodată, Comisiei parlamentare pentru controlul S.R.I.-ului să cerceteze dacă activitatea serviciului a rămas apolitică sau există cadre din S.R.I. care încearcă să influențeze procesul de negociere pentru posturile de conducere din diferite județe din Ardeal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea - semnalarea unor anormalități cu care se confruntă sistemul medical din instituțiile de învățământ preuniversitar;

Are cuvântul domnul Sonea Ioan.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În urmă cu aproximativ două luni, printr-o intervenție făceam cunoscute lucruri anormale sub aspect organizatoric și de coordonare, cu care se confruntă sistemul medical din instituțiile de învățământ preuniversitar.

În datele de 16 și 17 mai depuneam la Comisia pentru sănătate și prin Comisia pentru muncă și protecție socială la Ministerul Sănătății un memoriu al medicilor și asistenților medicali de la cabinetele din Bistrița și apoi din partea cadrelor sanitare de la căminele și grădinițele din Bistrița la Comisia pentru sănătate și Ministerul Sănătății. Prin aceste documente cadrele sanitare aduceau la cunoștința instituțiilor competente de specialitate câteva aspecte, astfel:

  1. lipsa unui statut clar de funcționare a rețelei de medicină școlară, prin inexistența unui for tutelar pentru cabinetele școlare și a unei legislații specifice;
  2. lipsa de fonduri pentru rețete gratuite elevilor din afara orașului sau județului, aflați în imposibilitate de relație cu medicul de familie, locuind în internate sau gazdă și care nu pot suporta costul integral al medicamentelor;
  3. grave probleme privind plata la timp a salariilor, neaplicarea indexărilor salariale și a prevederilor Ordonanței de urgență nr. 24 din 2000 privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. Apoi, personalul cabinetelor școlare din județul Bistrița Năsăud nu a beneficiat încă de al 13-lea salariu pe 1999;
  4. marginalizarea medicilor școlari sub aspect profesional și social, prin neacordarea dreptului de a elibera rețete gratuite, bilete de trimitere și de internare și necorelarea salariului cu activitatea desfășurată și pregătirea de specialitate;
  5. lipsa de solicitudine a direcție de sănătate publică a Casei de Asigurări de Sănătate, a spitalului județean față de problemele cadrelor sanitare din cabinetele școlare și cămine.
  6. din păcate, nu numai la nivel județean se constată nepăsare față de acest domeniu, ci și din partea Ministerului Sănătății, care iată, după o lună nu binevoiește să răspundă demersurilor făcute.

Astfel de acțiuni au fost întreprinse de reprezentanți ai medicinei școlare și din alte județe. Oare chiar nu merită respect și recunoaștere medicii și asistentele medicale care desfășoară activitate atât profilactică, precum și curativă, într-un mediu atât de sensibil și expus și care reprezintă, de fapt, viitorul României. Să fie nepăsarea sora inconștienței când se "abordează" în acest mod un domeniu important de către actualii guvernanți? Cred că o minimă decență impune un răspuns la solicitările unor oameni nedreptățiți astăzi, de cei pe care-i susțin prin impozite și taxe. Sper într-o soluționare rapidă a problemelor din acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Panteliuc - o nouă atenționare asupra pericolului în care se află pădurile.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Tăvală Tănase este în sală? Nu este.

Domnul Pantelimon Vasile? Are cuvântul.

   

Domnul Vasile Panteliuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt Panteliuc și nu Pantelimon!

Prin această declarație politică pe care doresc să o fac astăzi, 20 iunie 2000 în Camera Deputaților, atrag atenția Parlamentului României, președintelui Republicii și Guvernului țării despre pericolul în care se află pădurile țării, care sunt supuse unor tăieri abuzive, cu efecte imprevizibile asupra echilibrului ecologic.

Sunt de acord – și precizez acest lucru – cu restituirea pădurilor vechilor proprietari. Dar punerea în posesie a pădurilor trebuie făcută în condiții care să garanteze buna gospodărire și menținerea continuității lor.

Aceste condiții pot fi create numai de existența unui regim silvic bun și complet, existența unor structuri teritoriale de aplicare a regimului silvic, a unor instrucțiuni, a unor structuri de control și a unor legi de apărare a personalului silvic, adecvate perioadei actuale, când agresivitatea asupra pădurilor țării este în creștere.

În prezent, se încearcă, în scopuri electorale, punerea în posesie a pădurilor, prin presiuni asupra personalului silvic, fără a avea create toate condițiile de aplicare a Legii nr. 1/2000, lege care ea însăși are multe lacune și neclarități, care pot facilita comiterea de erori și chiar abuzuri de către oameni de rea-credință.

Timpul nu-mi permite să dau exemple, dar ele se pot găsi în teritoriu.

Pădurile care au fost puse în posesie, în baza Legii nr. 18 din 1991, în suprafață de 340.000 hectare sunt tăiate ras sau brăcuite urmînd ca vânturile să doboare arborii ce au mai rămas, iar locurile defrișate nu au fost împădurite, terenul fiind supus eroziunii și alunecării. Multe din terenuri au fost transformate în pășuni sau fânețe și chiar în terenuri arabile.

Se cunoaște că în perioada 1923-1937, în condiții economice și sociale asemănătoare, pădurile României au fost diminuate cu suprafața de aproape 2 milioane hectare și nu era dotarea tehnică actuală, respectiv: gatere rapide, fierăstraie mecanice, autotractoare, autoremorci.

Oare se dorește ca cele 3 milioane hectare pădure ce vor fi privatizate să aibă soarta celor puse în posesie între cele două războaie mondiale, sau celor peste 300.000 hectare puse în posesie în baza Legii nr. 18 din 1991?

Cine are interes să producă catastrofe ecologice în România?

De altfel, simțim aceste efecte, care se manifestă în prezent în secete excesive, inundații catastrofale, alunecări de teren, avalanșe de zăpadă.

Stimați colegi,

Consider că neluarea măsurilor de oprire și prevenire a distrugerii pădurilor constituie un pericol pentru siguranța națională a României.

Domnilor guvernanți și politicieni de la putere,

Stabiliți norme clare de aplicare a legii ce poartă nr. 1/2000!

Modificați-o prin Ordonanță de urgență, dacă este nevoie, pentru a preveni distrugerea pădurilor, spre binele viitorilor proprietari, dar mai ales spre binele copiilor și moștenitorilor acestora și a societății românești.

În același timp, vă rog să protejați corpul silvic, pentru că acesta are marele merit - și vă rog să rețineți – de a fi creat și menținut până în prezent cele mai frumoase și valoroase păduri din Europa.

Întregii clase politice din România îi adresez rugămintea să nu mai folosească pădurea în scopuri electorale, spre a nu fi blestemați de urmași.

În încheiere, doresc să precizez încă o dată că sunt pentru restituirea pădurilor adevăraților proprietari și moștenitorilor acestora, care dovedesc lucrul acesta cu acte în regulă, și nu impostorilor, dar restituirea să se facă în condiții care să garanteze buna gospodărire și menținerea continuității acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ionescu Alexandru este prezent? Nu este prezent.

Stimați colegi,

Cu aceasta, am încheiat programul nostru de intervenții.

Trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.  

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei, informându-vă că din totalul celor 343 de deputați sunt prezenți la dezbateri 261, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 17 deputați, 82 fiind absenți. Cvorumul legal pentru desfășurarea ședinței este întrunit.

Primul punct de pe ordinea de zi este raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Doamnelor și domnilor,

Avem un singur punct din raport. Comisia de mediere propune cu unanimitate textul Senatului. Există obiecțiuni? Nu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea articolului 11 alineatul 2 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.  

Trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea alin. 2 al art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. Acest raport are 2 puncte.

La pct. 1, comisia propune, cu unanimitate de voturi, un text nou și se referă la titlul legii. Comentarii, obiecțiuni la textul comisiei? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 2, aceeași situație, text comun, propus de comisia de mediere cu unanimitate de voturi. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul parcurilor industriale.  

Trecem la Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul parcurilor industriale.

Pct. 1 din raport, text Senat, propus cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 2. Text Senat, propus cu unanimitate de voturi de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Vot final pe raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Vot final și pe al doilea raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Primul raport are un singur articol, considerăm că votul final s-a dat.

Dezbaterea proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.  

Doamnelor și domnilor,

Trecem la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Comisia juridică, de disciplină și imunități este invitată să participe la dezbateri. Avem Comisie juridică sau nu? Avem prezent raportorul Comisiei juridice.

Voci din sală:

Dar nu avem cvorum!

   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, invit comisia, fiind în procedură de urgență, conform art. 105-106 din Regulament, să propună timpul afectat luărilor de cuvînt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii asupra acestui proiect.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia propune ca luările de cuvânt la fiecare articol să fie de 5 minute, dar nu mai mult de o oră pentru întregul proiect de lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul legii. Obiecțiuni, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 1 pct. 1 din raport. Comentarii, obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. A de la art. 1. Pct 1- 3, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 4, textul din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, varianta inițatorului. Comentarii, obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 14.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte, la lit. T aveam o intervenție!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Suntem la lit. A, celelalte urmează! Domnul secretar Chiliman spune că lit. T e după A, nu-l contrazic.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

În viziunea Biroului Permanent, multe se pot întâmpla!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Pct. 14 de la lit. A, varianta raportului, adică eliminarea.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Punctele de la 15 până la 26, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 27, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 28, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. A, în întregime, cu titlul: "Aderarea României la tratate și convenții internaționale, precum și ratificarea de tratate, convenții și acorduri și a altor înțelegeri internaționale".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. B: "Buget, finanțe, bănci, accize, taxe și tarife". De la pct. 1 până la pct. 24, avem varianta inițiatorului. Comentarii, obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Comisia mai propune 3 puncte noi – 25, 26 și 27, le aveți în raport. Comentarii, obiecțiuni? Nu sunt. Le supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Și acum, lit. B, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. C: "Industrie și comerț", cu 3 puncte, toate în varianta inițiatorului. Comentarii, obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Suntem la lit. D: "Accelerarea reformei economie și a procesului de privatizare". Ne aflăm în procedură de urgență și vă reamintesc că pot fi prezentate doar textele care au trecut pe la comisia sesizată în fond.

Deci, de la pct. 1 până la pct. 4, avem textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 5, este varianta comisiei. Comentarii, obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 6 și 7, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. D, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. E: "Agricultură și alimentație", în 5 puncte, varianta inițiatorului.

Lit. F: "Transport", de la 1 până la 9, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 10, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

De la pct. 11 la 14, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 15, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Abțineri?

Votat.

Lit. F, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. G: "Justiție".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. H, în 4 puncte, varianta inițiatorului. Domnul Mihai Nică.

 
   

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Solicit introducerea unei poz. 5 la lit. H, respectiv, cu următorul text: "Regulamentul privind conferirea și descrierea Însemnului onorific "În serviciul Armatei". Conform art. 79 din Legea nr. 26/2000, ea fiind o lege-cadru, spune că fiecare decorație trebuie rezolvat printr-o lege și un regulament. Este necesară pentru vara aceasta elaborarea acestui regulament, pentru ca să se pună în concordanță Legea nr. 29 cu Legea nr. 80.

Materialul Ministerului Apărării cred că a fost dirijat greșit către Comisia pentru apărare, care nu a discutat legea de abilitare și de aceea mi-am permis să susțin această solicitare în plen.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia ce spune? Este de acord.

Deci, de la 1 la 4, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. 5, textul propus de domnul deputat Mihai Nică, acceptat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. I: "Administrație publică și amenajarea teritoriului". Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. J pct. 1, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 2 și 6, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 7 și 8, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 9, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 10, text nou, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. J: "Educație și învățământ", în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. K: "Muncă și protecție socială". Pct. 1 și 2, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 3, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 4, inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 5, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. K, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Trecem la lit. L: "Cultură".

Pct. 1, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 2, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La pct. L? Vă rog!

 
   

Domnul Kelemen Hunar (secretar de stat în Ministerul Culturii):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Noi, inițiatorul, am cere aici scoaterea cuvântului "modificarea", să fie numai "completarea Legii nr. 8". Nu vrem să modificăm Legea nr. 8, este o lege organică, vrem să o completăm numai și în comisie nu am fost atenți, nici noi, inițiatorul, nici colegii din Comisia juridică. Deci, acesta este raționamentul pentru scoaterea cuvântului "modificarea". Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ce spune comisia? De acord.

Deci, cu această propunere de modificare, supun pct. 1 de la lit. L votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. L pct. 2, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. L, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Salutăm prezența unei delegații chineze, condusă de Excelența Sa domnul Bu He, vicepreședintele Adunării Naționale Populare din Republica Populară Chineză. Un bun venit și un sejur cât mai plăcut în România! (Deputații aplaudă și se ridică în picioare, salutând delegația chineză.)

Lit. M: "Domeniul public și privat al statului". La pct. 1 și 2, varianta inițiatorului.

Vă rog, păstrați liniștea în sală! Ocupați-vă locurile în bănci!

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 3, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. M, în ansamblu. Votat.

Lit. N: "Comunicații".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. O: "Turism". La pct. 1, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct. 2, 3 și 4, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. O, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. P: "Organizarea unor profesii", text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. Q: "Sănătate."

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. R: "Salarizare".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. S: "Protecția consumatorilor".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit. T. Domnul deputat Petre Țurlea.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem pe cale să facem o eroare cu totul curioasă, litera aceasta T, referitoare al minorități, spune așa: "Înființarea Institului de cercetare a minorităților naționale", iar ulterior se adaugă, după cum vedeți domniile voastre în raport, mențiunea: "Prevenirea oricăror forme de discriminare".

Dar "prevenirea oricăror forme de discriminare", în mod normal, este similară drepturilor omului. Dumneavoastră știți foarte bine că există un institut, prin lege creat, din 1992, pentru apărarea drepturilor, care este recunoscut pe plan internațional, cu un prestigiu deosebit, cu lucrări chiar în acest domeniu, al minorităților.

În momentul când s-a înființat acest institut, UDMR-ul a vrut să ia conducerea lui, nu a reușit. La fiecare buget, dumneavoastră vă aduceți aminte, când am discutat bugetul aici, de fiecare dată, s-a vrut, din aceeași parte a vieții politice românești, să se taie bugetul institutului. Nu s-a putut. Și, acum, se înființează un institut nou, ca să-l dubleze pe acesta, existent deja!

De aceea, vă propun, doamnelor și domnilor colegi, eliminarea acestui punct, întrucât ar submina existența unui institut recunoscut pe plan internațional, de către forurile internaționale existente astăzi, și, evident, ar face un deserviciu imaginii României. Drepturile minoritățile nu sunt altele decât drepturile generale ale omului, deci Institutul drepturilor omului din România, care are un trecut și un istoric foarte serios și cărți foarte serioare și recunoaștere internațională, nu trebuie subminat chiar de către noi, cei care l-am întemeiat acum aproape 9 ani. Deci, propun eliminarea. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Bălăeț.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Și eu cred că propunerea domnului deputat Țurlea este bună. În primul rând, datorită faptului că pentru a introduce un asemenea punct în cadrul legii de abilitare a Guvernului ar trebui să avem, într-adevăr, forme de discriminare. Or, după câte știu eu, acestea nu există în momentul de față, deci, nu putem vorbi de existența unor asemenea forme și nu avem de ce să luptăm împotriva unui lucru care nu există.

Și, apoi, mai există și acest "oricăror", care, într-adevăr, augmentează problema pe care o punem în discuție și face și mai necesară excluderea unui asemenea punct din această lege de abilitare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat! Mai avem o intervenție din sală!

 
   

Domnul Gheorghe Tokay:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

După cum este cunoscut pentru noi toți, unul dintre capitolele care este urmărit într-un mod foarte-foarte clar și punctual este problema politicii românești în materia drepturilor minorităților, e un capitol separat. Astăzi, la sediul Parlamentului României, se află o delegație europeană, tot cu același obiect.

Atunci când s-a născut această propunere care vi se cere să o aprobați, înființarea acestei instituții, ea s-a bazat pe o reală necesitate. Nu aș dori să intru în amănunte cu privire la diferența între drepturile minorităților și drepturile omului, eu încerc doar să relev o latură absolut pragmatică. Este o problemă care este în centrul atenției, este o problemă care este legată foarte-foarte strâns de integrarea noastră europeană. Motive pentru care eu consider că această instituție trebuie înființată. Deci, eu voi vota împotriva propunerii de eliminare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Wittstock.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Cred că propunerea de eliminare a celor doi colegi nu poate fi luată în considerare din punct de vedere procedural, pentru că amendamentele chiar de eliminare la proiecte de legi care se discută în procedură de urgență trebuie depuse în termen de 48 de ore de la declararea procedurii de urgență. Acesta este nunărul1.

Numărul 2. Vizavi de acest amendament pe care comisia l-a acceptat, deci introducerea unui subpunct 2, "Prevenirea oricăror forme de discriminare", este vorba de următorul lucru: Uniunea Europeană a adoptat un act normativ privind prevenirea oricăror forme de discriminare care face parte din acquisul comunitar, iar țările care doresc să acceadă în Uniunea Europeană vor trebui să-l integreze în legislația internă.

Nu este vorba numai de discriminări privind numai minoritățile naționale; este vorba de discriminări între bărbați și femei și în oricare al domeniu.

Vă rog să acceptați acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul secretar Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Eu cred că nu se poate discuta despre eliminare în momentul de față; este prea târziu. Vorbesc strict procedural.

Însă cred că trebuie să ne gândim și să-i cerem inițiatorului să găsească un nume corect acestui institut, că-i zice "Institut de cercetarea minorităților naționale". Dar ce, este un institut care chiar cercetează minoritățile? Studiază… Dar trebuie să se spună exact… Poate că titlul acesta, "…de cercetare a minorităților…" sună un pic polițienesc. Ar trebui găsit un titlu corect pentru acest institut – "… de studiere a minorităților…", sau "…de studiere a activității…", sau "…de studiere a problemelor minorităților".

Poate că veți găsi un titlu corect pentru această instituție pe care Guvernul dorește să o creeze, pentru că sună, cum spunea un alt cetățean înainte, "ca dracu".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu consider că totuși nu se poate înființa printr-o lege un institut. Problemele acestea de organizare sunt de competența Guvernului. Cunoaștem că toate ministerele, de pildă, sunt organizate și funcționează în baza unor hotărâri date de către Guvern. De curând chiar s-au modificat structurile la unele ministere – la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Finanțelor.

Datorită faptului că ordonanța, așa cum prevede legea de abilitare, va fi supusă spre aprobare Parlamentului, cred că ar fi pentru prima dată când Parlamentul va da o lege pentru înființarea unui institut. Cred că din acest punct de vedere ar trebui să ne gândim dacă putem vota o asemenea propunere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Inițiatorul.

Domnul ministru de stat Ciumara.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt perfect de acord cu afirmația că titlul institutului trebuie precizat riguros, pentru că aici sunt numai domenii de legiferare și nu exact titlul actului normativ și, când vom emite actul normativ, vom preciza corect titlul.

Eu am înțeles de la antevorbitorul meu că nu are nimic împotrivă să fie scos din legea de abilitare acest punct, în cazul în care textul legii va presupune să fie o lege, și nu o hotărâre de Guvern, și noi presupunem că, prin conținutul actului normativ, va avea caracter de lege.

Nu împărtășim opinia că existența unui institut cu caracter general exclude dreptul de a fi și un institut specializat pe probleme de detaliu. De aceea, opinia primului vorbitor este total neîntemeiată.

În al doilea rând, dacă noi înființăm institute numai atunci când există conflicte și discriminări, atunci trebuie să desființăm și Institutul de filosifie sau de sociologie, fiindcă nu există discriminări în domeniul filosofiei.

Argumentul cu faptul că nu există discriminări este probabil făcut de cineva care nu are tangență cu cercetarea științifică.

Deci, noi nu suntem de acord cu eliminarea acestui punct.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Comisia.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia a fost de acord cu înființarea acestui institut, dar nu putem fi de acord cu inițiatorul, când spune să-l lăsm așa în lege și că vom vedea când va apare ordonanța cum îi dă denumirea.

Deci, ar trebui să reformulăm acest titlu, și textul propus de domnul Chiliman mi se pare cel mai bun.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci care ar fi titlul?

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

"Înființarea Institutului pentru cercetare pentru studierea problemelor minorităților naționale".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mircea Ciumara, ministru de stat.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Am sentimentul că n-am fost explicit, și îmi cer scuze eu.

Legea de abilitare se referă la domeniul de abilitare, și nu la titlul corect, precis al actului normativ.

Eu am fost de acord cu ce a spus domnul Chiliman – că este necesar să precizăm în actul normativ pe care îl emitem un titlul logic și corect.

Deci, nu sunteți în conflict cu mine.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, într-adevăr, aici este materia în care va interveni Guvernul prin ordonanță, dar nu și titlul institutului.

Chiar și în cazul acesta, reprezentantul comisiei susține să dăm formularea propusă de domnul Chiliman.

Să definitivăm.

Doamnelor și domnilor,

Cred că deocamdată poate rămâne acest titlu.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Supuneți la vot eliminarea, domnule președinte!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă propunerea de eliminare a fost prezentată la comisie, o supunem la vot.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Chestiune de procedură!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule Țurlea.

Domnul deputat Țurlea are o problemă de procedură.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Nu puteți invoca ideea că n-a fost prezentată această propunere de eliminare la comisie, întrucât chiar domnia voastră, acum 13 minute și jumătate, ați acceptat o propunere nouă de amendament a domnului Nica. La lit.h) s-a introdus un articol nou – 5; ați supus la vot și s-a aprobat de către întreaga sală. Este inadmisibil să judecați cu două măsuri!

Deci vă rog să supuneți la vot propunerea mea, de eliminare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Când comisia și-a însușit punctul de vedere al amendatorului. În cazul dumneavoastră, n-am auzit o precizare.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Eliminarea nu depinde de comisie!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Ca să curmăm discuția, supunem la vot propunerea de eliminare.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Vă rog să verificați voturile.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cine este pentru eliminare? 10 voturi. Insuficient.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Împotrivă?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Majoritatea.

Domnule secretar al comisiei, textul.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Deci textul ar suna în felul următor: "Înființarea Institutului pentru studierea problemelor minorităților".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Îl supun votului.

Cine este pentru?

O clipă!

Domnul ministru de stat Ciumara dorește să intervină.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Numărul voturilor!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Se cere de liderul grupului parlamentar.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Mai este un cuvințel pe care l-a uitat: "…minorităților naționale", fiindcă ne vom trezi să facem un institut pentru studierea problemelor homosexualilor.

Deci, eu doresc să fie un institut de cercetări sau de studii, cum vreți dumneavoastră, pentru "problemele minorităților naționale". Vă rog să menționați acest cuvânt, da?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci supun votului dumneavoastră textul propus.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Verificați cvorumul, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aștept un lider de grup parlamentar să ceară cvorumul.

Domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se datorește acestei sintagme rostite de la acest microfon, de "minorități naționale". Un asemenea concept nu există. Există minorități lingvistice, etnice, religioase sau de altă natură. Ceea ce derivă din trunchiul etnic de bază poate să fie eventual o minoritate națională existentă în afara granițelor politice.

Deci, noi nu putem accepta aici acest concept.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, dar termenul este acceptat în legislația europeană.

Stimați colegi,

Supun textul comisiei, cu "…minorități naționale", votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Votat.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Câți au fost pentru?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Lit.u) – "Sponsorizare. Modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea.".

Obiecțiuni?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am următoarea obiecțiune privitoare la acest domeniu în care Guvernul solicită abilitarea: cred că se uită că pe rolul Camerei Deputaților, într-adevăr zace de foarte mult timp, dar aceasta nu este vina plenului și probabil a Biroului permanent, un proiect din 1998 care se referea la modificarea Legii nr.32 și care, în urma numeroaselor dezbateri și contradicții care au fost în plenul Parlamentului, de două sau de trei ori a fost retrimis la comisii pentru a se rediscuta două articole care au creat o serie întreagă de discuții.

Deci vreau să mă lămuresc: s-a retras acest proiect și acum vrea Guvernul României să vină cu abilitare pentru a propune o nouă modificare, pentru că este pe rolul Camerei Deputaților, exact ceea ce solicită Guvernul la ora actuală.

Aștept lămuriri din partea reprezentantului Guvernului în legătură cu această problemă, pentru că altfel cred că nu se poate discuta.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, aveți o întrebare.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Nu este vorba de o retragere din Parlament a proiectului, ci o simplă modificare minoră necesară privind problemele de tineret, urmând, evident, ca după aceea Camera Deputaților să-și continue activitatea și să accepte sau nu și această mică modificare care este însă stringentă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mai avem un punct la lit.t) cuprins în raport la pag.9, pct.10.

Îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit.t) – "Minorități", în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit.u) – "Sponsorizare".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit.v) – "Culte", varianta raportului, pag.10, pct.11.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit.w) – "Cercetare științifică și dezvoltare tehnologică".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Lit.x) – "Statistică".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.1 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.3, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Proiectul de lege în ansamblu.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Din partea Grupului parlamentar al PDSR, vă propun ca votul să fie exprimat la ora 11,30, când mai este programat un vot. Nu putem să supunem acum. Dacă textele au fost adoptate de maniera în care au fost adoptate, nu putem ca legea să o supunem la vot cu 80 de oameni în sală. Măcar la votul final să asigurați respectarea textului constituțional cu privire la cvorumul necesar adoptării legilor.

Deci, amânați votul la 11,30, pentru că mai avem și alte voturi de dat și probabil că se vor mobiliza colegii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Este o obiecțiune întemeiată. La 11,30 vom da votul final.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugați să anunțe deputații că la 11,30 dăm votul final pentru mai multe texte.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1999 privind administrarea companiilor/societăților naționale, a societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și a regiilor autonome.  

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1999 privind administrarea companiilor, societăților naționale, a societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și a regiilor autonome.

Vă amintesc faptul că această ordonanță a fost respinsă de Senat, este ordonanța care a produs acea hotărâre de Guvern aberantă ce a dus la salarii excesive pentru directorii societăților naționale, companiilor etc., și cred că aici putem proceda cât mai repede la votarea raportului comisiei.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, sesizată în fond, este invitată să facă propunerile pentru dezbateri.

   

Domnul Traian Neculaie Rânja:

De fapt, este un articol unic al legii. Este raport de respingere de la Senat, raport de respingere de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

Propunem un minut pentru dezbaterea articolului și 3 minute pentru întreaga lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Titlul legii.

Comentarii? Obiecțiuni? Nu sunt.

Articolul unic.

Obiecțiuni? Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Să-i dăm și un vot final.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Nu se poate!

 
Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea alineatului 1, al articolului 9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.  

Domnul Vasile Lupu:

Atunci, la 11,30 votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 art.9, din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea organizarea și funcționarea Colegiului medicilor din România.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

   

Domnul Francisc Baranyi:

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba de o modificare, o amendare scurtă și simplă, mai mult textuală a legii nr.74 din anul 1995, în care art.9 alin.1 prevede că medicii pot fi pensionați la vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bărbații, ceea este foarte normal, pentru că și legea nouă a pensiilor va prevedea acest lucru, dar treptat.

Noi, medicii, dorim ca pensionarea să aibă loc, dacă se poate, mai târziu decât conform legilor actuale, pentru că o zicală veche românească spune: "Dacă vrei să fii fericit, alegeți un avocat tânăr și un doctor bătrân", pentru că ei au experiență mare. De aceea, dorim ca din art.9 alin.1 să dispară patru cuvinte: "Medicii se pot pensiona la 60 de ani la cerere anuală prin prelungiri anuale…" – aceste expresii să dispară.

Deci: "Medicii se vor pensiona la vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bărbații, cu excepția doctorilor în medicină, docenților în medicină, respectiv conferențiarilor, profesorilor, academicienilor și așa mai departe, care pot lucru până la vârsta de 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații".

Încă o condiție este introdusă în această lege, dar în legea inițială, nr.74, nu în modificare. Să nu se teamă nimeni că bătrânii "elefanți" vor ocupa posturile de șefi de secție și posturile de șefi de catedră, pentru că, după vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bărbații, nu pot să fie șefi de secție, chiar dacă lucrează până la 70 de ani.

Eu vă mulțumesc.

Încă o mică completare are propunerea noastră legislativă privind foștii deținuți politici care au fost împiedicați să exercite profesia de medic. Dumnealor vor intra în categoria aceasta a academicienilor, doctorilor docenți, doctorilor în medicină, și au dreptul să lucreze după vârsta de 60 de ani femeile, respectiv de 65 de ani bărbații, până la 65 de ani femeile, respectiv 70 de ani bărbații, dar cu prelungire anuală la cerere.

Trebuie să dăm acest drep acestor oameni, pentru că unii au stat mulți ani în închisoare sau, chiar dacă numai doi sau trei ani au stat la închisoare, acest lucru le-a nenorocit viața și nu au reușit în perioada aceea să-și exercite profesia. De altfel, este vorba de un număr foarte mic de medici – nu știu dacă sunt 30 sau 40 de oameni în situația aceasta.

Apelez la bunăvoința dumneavoastră și cer să votați propunerea noastră legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Comisia?

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Am și eu o întrebare!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

După intervenția comisiei, intrăm la dezbateri generale.

 
   

Domnul Ion Berciu:

În legătură cu aceste două amendamente de fapt introduse, vreau să vă spun că realmente acea situație în care în lege apare cuvântul "pot" dă naștere la interpretări deosebite și chiar la apariția unor procese în care instituțiile au fost angrenate și, ca atare, noi susținem din partea comisiei amendamentele impuse Legii nr.74/1995 aduse de către domnul deputat Baranyi.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă la dezbaterile generale există solicitări de intervenții?

Domnul deputat Leonăchescu, din partea PRM.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Intervenția mea nu se vrea o dezvoltare la capitolul acesta "Dezbateri generale", ci mai mult formularea unor întrebări la intrevenția colegului nostru, reputatul deputat Baranyi.

Dânsul a propus ca în categoria academicienilor, a oamenilor de știință care primesc anumite drepturi să figureze și medici care au făcut detențiune timp îndelungat. Întrebarea mea este dacă un asemenea profesionist care a stat foarte multă vreme în pușcărie, căruia îi înțeleg și îi respect durerea și nedreptatea care i s-a făcut, deci un asemenea specialist care n-a fost în contact cu meseria timp îndelungat poate fi recompensat în plan profesional. Eu cred că nu. Poate fi recompensat pe alte căi, dar, la nivel de profesie, lucrurile au evoluat altfel în lumea celor care au fost în activitate continuă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Să epuizăm dezbaterile generale, și inițiatorul va răspunde odată tuturor.

Domnul doctor Rădulescu, deputat PD.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

La acest proiect legislativ aș vrea să aduc următoarele comentarii: este într-adevăr bine-venit, din punctul de vedere al Grupulul parlamentar PD, din următoarele considerente: în multe cazuri am observat că, dacă noi, Parlamentul, includem formularea "pot" sau "la cerere" într-o lege, ea este interpretată în sensul la care noi nu ne-am gândit.

Când noi zicem "pot", introducem nuanța de dorință, de personalizare a dorinței din partea celui care este în cauză, care poate opta într-un fel sau altul – poate la cerere.

De multe ori însă instanțele birocratice care lucrează cu aceste legi judecă ele după dorința lor dacă este cazul sau nu să acorde acel drept care de fapt i se cuvine cetățeanului și pe care noi l-am cuprins în lege opțional, pentru ca cetățeanul să decidă el în cunoștință de cauză dacă vrea sau nu să ceară acel drept.

De aceea, deși este foarte corect cum introducem noi în multe cazuri "pot" sau "la cerere", este bine ca de acum înainte, zic eu, ca atenționare generală, să avem grijă ca această specificare pozitivă din partea noastră să nu fie restălmăcită de către birocrații care lucrează cu legea și care decid ei dacă se poate sau nu se poate.

Revenind la fond, ceea ce se propune în această lege este bine-venit - este vorba de categorii profesionale extrem de bine calificate. Să nu uităm că și calificarea, în cazul medicilor, ia foarte mult timp și performanța se obține la vârste ceva mai mature decât în alte segmente profesionale.

De aceea, nu va fi nici o pagubă pentru țară, ci, dimpotrivă, un avantaj pentru pacienți dacă vârsta va fi prelungită, mai ales că îndepărtăm și temerea unora că vor fi ocupate anumite posturi de conducere de către persoane prea în vârstă, având în vedere prevederea pe care o cuprinde altă lege, aceea că nu pot fi ocupate funcții de conducere peste 65 de ani.

Grupul parlamentar P.D. consideră oportune și eficiente aceste modificări și le susține.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Dăm cuvântul inițiatorului, pentru a răspunde.

 
   

Domnul Baranyi Francisc:

Mulțumesc domnului deputat Leonăchescu pentru întrebarea pusă.

Poate că nu m-am exprimat eu corect. Eu nu vreau să pun la același nivel academicienii cu medicii care au suferit anumite condamnări și au altă pregătire. Doar atâta vreau, ca acești medici care au fost împiedicați să-și exercite activitatea profesională să aibă exact aceleași drepturi, așa cum au conferențiarii, doctorii în medicină, docenții, respectiv academicienii în problema aceasta, adică, și lor să li se permită să li se prelungească activitatea până la vârsta de 65-70 de ani.

Dacă-mi permiteți, eu citesc articolul, cum propunem: "Medicii deținuți sau internați din motive politice, aflați în situațiile prevăzute la art. 1 și 2 din Decretul-lege nr. 118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, pot fi menținuți la cerere în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate, până la împlinirea vârstei de 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații.

Aceste prevederi se aplică și medicilor care, din motive politice, au fost obligați să-și întrerupă studiile o anumită perioadă, obținându-și licența cu întârziere, ori celor care au fost împiedicați să-și reia activitatea profesională".

Accentuez: este vorba de un număr foarte redus de medici, 30-40 de oameni în toată România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbatere.

Titlul legii – varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Varianta din raport a articolului unic.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Deci, votând articolul unic, am votat varianta din raport, așa cum a fost prezentată de comisie.

Votul final îl vom da imediat.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuință.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu a venit ministrul Justiției!

Așa au cerut liberalii!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aici se cere un ministru, nu? Da.

Atunci, apelul nominal, vă rog, să adunăm colegii în sală și să trecem la vot.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Apelul nominal pentru ministru sau pentru ce?

 
   

Domnul Robert Kalman Raduly (la prezidiu):

De ce apel nominal? A cerut cineva apel nominal?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, stimați colegi, mai fac o precizare la propunerea legislativă pentru modificarea alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 74/1995. Trimițând la varianta comisiei, considerăm că am votat art. 1, așa cum a fost redactat de comisie, cuprinzând de data aceasta alin. 1 al art. 9, alin. 5 al art. 9 și art. II. Urmează să dăm votul final.

Secretarul de ședință să facă apelul nominal!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:
Achimescu Victor Ștefan absent
Aferăriței Constantin prezent
Afrăsinei Viorica absentă
Albu Alexandru prezent
Albu Gheorghe prezent
Alecu Aurelian Paul absent
Ana Gheorghe (DB) prezent
Ana Gheorghe (HD) prezent
Andrei Gheorghe absent
Andronescu Ecaterina prezentă
Antal István prezent
Antonescu George Crin Laurențiu absent
Antonescu Niculae Napoleon prezent
Argeșanu Valentin absent
Arghezi Mitzura Domnica absentă
Ariton Gheorghe prezent
Asztalos Ferenc absent
Avramescu Constantin Gheorghe absent
Baban Ștefan absent
Babiaș Iohan Peter absent
Babiuc Victor absent
Baciu Mihai absent
Badea Alexandru Ioan prezent
Bara Radu Liviu absent
Bárányi Francisc prezent
Barbaresso Emanoil Dan absent
Barbăroșie Victor prezent
Barde Tănase prezent
Bartoș Daniela absentă
Băbălău Constantin absent
Bălăeț Dumitru prezent
Băsescu Traian absent
Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent
Bejinariu Petru prezent
Berceanu Radu Mircea absent
Berci Vasile prezent
Berciu Ion prezent
Biriș Anamaria Mihaela prezentă
Birtalan Ákos absent
Bivolaru Gabriel absent
Bivolaru Ioan absent
Boda Iosif absent
Böndi Gyöngyike absentă
Boștinaru Victor absent
Bot Octavian absent
Botescu Ion prezent
Bran Vasile absent
Brezniceanu Alexandru absent
Bud Nicolae prezent
Buga Florea prezent
Bujor Liviu absent
Burlacu Viorel prezent
Buruiană Aprodu Daniela prezentă
Buzatu Dumitru absent
Calimente Mihăiță absent
Cazacu Vasile Mircea absent
Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent
Cândea Vasile prezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae absent
Chichișan Miron prezent
Chiliman Andrei Ioan prezent
Chiriac Mihai prezent
Ciontu Corneliu absent
Ciumara Mircea prezent
Cîrstoiu Ion prezent
Cojocaru Radu Spiridon prezent
Constantinescu Dan absent
Corâci Ioan Cezar absent
Corniță Ion prezent
Cosma Liviu Ovidiu absent
Coșea Dumitru Gheorghe Mircea absent
Cotrutz Constantin Eremia prezent
Cristea Gheorghe absent
Cristea Marin prezent
Cunescu Sergiu absent
Dan Marțian absent
Dan Matei Agathon absent
Darie Simion prezent
Dărămuș Nicolae Octavian absent
Dănilă Vasile prezent
Decuseară Jean prezent
Dejeu Gavril absent
Diaconescu Ion prezent
Dimitriu Sorin Petre absent
Dârstaru Dorin absent
Dobre Traian prezent
Dobrescu Smaranda absentă
Dorian Dorel absent
Dorin Mihai absent
Dragoș Iuliu Liviu absent
Dragu George absent
Drăgănescu Ovidiu Virgil absent
Drecin Mihai Dorin prezent
Drumen Constantin prezent
Dugulescu Petru absent
Dumitrașcu Laurențiu absent
Dumitrean Bazil prezent
Dumitrescu (Bălan) Marilena absentă
Dumitrescu Paul Adrian prezent
Dumitriu (Hunea) Carmen absentă
Duțu Ion absent
Elek Barna Matei absent
Enache Marian absent
Enescu Ion prezent
Fenoghen Sevastian prezent
Filipescu Ileana absentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreia absentă
Gaspar Acsinte prezent
Gavra Ioan prezent
Gavrilaș Teodor absent
Gazi Gherasim prezent
Georgescu Florin absent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriu prezent
Gheorghiof Titu Nicolae prezent
Gheorghiu Adrian prezent
Gheorghiu Mihai absent
Gherasim Ion Andrei prezent
Ghidău Radu prezent
Ghiga Vasile prezent
Giurescu Ion prezent
Glăvan Ștefan absent
Godja Petru prezent
Grădinaru Nicolae prezent
Grigoraș Neculai prezent
Grigoriu Mihai prezent
Groza Nicolae prezent
Gvozdenovici Slavomir absent
Hașotti Puiu prezent
Hilote Eugen Gheorghe prezent
Hlinschi Mihai absent
Honcescu Ion absent
Hrebenciuc Viorel absent
Iacob Elena prezentă
Ianculescu Marian prezent
Ifrim Dumitru absent
Igna Ioan prezent
Ignat Ștefan prezent
Iliescu Valentin Adrian prezent
Ionescu Alexandru prezent
Ionescu Anton prezent
Ionescu Bogdan absent
Ionescu Constantin absent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin prezent
Ionescu Gheorghe prezent
Ionescu Marina prezentă
Ionescu Nicolae absent
Ioniță Mihail Gabriel absent
Ioniță Nicu absent
Iorga Leonida Lari prezentă
Iorgulescu Adrian absent
Irimescu Haralambie prezent
Ivănescu Paula Maria prezentă
Jurcan Dorel prezent
Jurcă Teodor prezent
Kakasi Alexandru absent
Kelemen Atila Bela Ladislau absent
Kerekes Károly prezent
Kónya Hamar Alexandru prezent
Kovacs Carol Emil prezent
Kovács Csaba Tiberiu prezent
Lazia Ion prezent
Lădariu Lazăr prezent
Lăpușan Alexandru prezent
Leonăchescu Nicolae prezent
Lepșa Sorin Victor absent
Lixăndroiu Viorel absent
Lupu Vasile prezent
Macarie Sergiu prezent
Manole Odisei absent
Manolescu Oana prezentă
Marin Gheorghe absent
Marineci Ionel prezent
Marinescu Ioan Sorin prezent
Márton Árpád Francisc prezent
Matei Lucian Ion prezent
Matei Vasile prezent
Mátis Eugen absent
Mazăre Radu Ștefan absent
Mândroviceanu Vasile prezent
Mânea Radu prezent
Mera Alexandru Liviu prezent
Meșca Sever prezent
Miclăuș Vasile prezent
Micle Ulpiu Radu Sabin absent
Mihăilescu Petru Șerban prezent
Mihu Victor Traian prezent
Miloș Aurel prezent
Mitrea Miron Tudor prezent
Mogoș Ion prezent
Moiceanu Constantin prezent
Moldovan Petre absent
Moldoveanu Eugenia prezentă
Morariu Teodor Gheorghe prezent
Moroianu Geaman Adrian Tudor absent
Moucha Romulus Ion absent
Munteanu Ion prezent
Mureșan Ioan absent
Musca Monica Octavia prezentă
Nagy Ștefan prezent
Naidin Petre prezent
Nanu Romeo absent
Năstase Adrian prezent
Neacșu Ilie absent
Neagu Romulus absent
Neagu Victor absent
Negoiță Gheorghe Liviu absent
Negrău Mircea prezent
Nica Dan absent
Nică Mihail prezent
Nichita Dan Gabriel absent
Nicolae Jianu prezent
Nicolaiciuc Vichentie prezent
Nicolescu Mihai prezent
Nicolicea Eugen absent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Vasile absent
Noica Nicolae absent
Oană Gheorghe absent
Oltean Ioan prezent
Onaca Dorel Constantin absent
Opriș Constantin Remus absent
Osman Fedbi absent
Palade Dan prezent
Pambuccian Varujan prezent
Paneș Iosif prezent
Panteliuc Vasile prezent
Pantiș Sorin absent
Papuc Aurel Constantin prezent
Partal Petre absent
Pașcu Ioan Mircea absent
Pavel Vasile prezent
Pavelescu Claudiu Costel prezent

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, Care răspundeți prezent vă rog să rămâneți în sală. Avem mai multe legi importante de votat, de dat votul final, suntem în penultima săptămână de program legislativ.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:
Păcurariu Iuliu prezent
Păunescu Costel prezent
Pârgaru Ion absent
Pâslaru Dumitru prezent
Pecsi Francisc prezent
Pereș Alexandru prezent
Petrescu Ovidiu Cameliu absent
Petrescu Silviu prezent
Petrescu Virgil prezent
Petreu Liviu absent
Pintea Ioan absent
Pițigoi Barbu prezent
Podaru Dumitru-Teodor absent
Pop Iftene absent
Pop Leon Petru absent
Pop Viorel absent
Popa Aron Ioan absent
Popa Daniela absentă
Popa Ioan Mihai prezent
Popa Nicolae prezent
Popa Ștefan prezent
Popa Virgil absent
Popescu Bejat Ștefan Marian prezent
Popescu Dumitru prezent
Popescu Emil Teodor absent
Popescu Ioan Dan absent
Popescu Irineu prezent
Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton absent
Priceputu Laurențiu absent
Protopopescu Cornel prezent
Putin Emil Livius Nicolae prezent
Puwak Hildegard Carola absentă
Radu Alexandru Dumitru absent
Radu Elena Cornelia Gabriela absentă
Ráduly Róbert Kálmán prezent
Raica Florica Rădița prezentă
Raicu Romulus prezent
Rákoczi Ludovic prezent
Rădulescu Cristian prezent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerban prezent
Rânja Traian Neculaie prezent
Remeș Decebal Traian absent
Rizescu Sergiu George prezent
Roman Ioan absent
Roșca Ioan prezent
Rotaru Dumitru prezent
Ruse Corneliu Constantin absent
Sabău Traian absent
Sandu Alecu absent
Sandu Dumitru prezent
Sandu Ion Florentin prezent
Sassu Alexandru prezent
Săndulescu Aureliu Emil prezent
Sârbu Marian prezent
Secară Gheorghe prezent
Serac Florian prezent
Severin Adrian absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Sirețeanu Mihail prezent
Sonea Ioan prezent
Spătaru Liviu prezent
Spiridon Didi prezent
Stan Vasile prezent
Stanca Teodor prezent
Stanciu Anghel prezent
Stănescu Alexandru Octavi prezent
Stănescu Mihai Sorin prezent
Stoica Valeria Mariana absentă
Stoica Valeriu absent
Sturza Popovici Cornel prezent
Székely Ervin Zoltán prezent
Szilágyi Zsolt absent
Șaganai Nusfet prezent
Șerban George prezent
Ștefănoiu Luca prezent
Șteolea Petru absent
Tabără Valeriu prezent
Tamás Sándor absent
Tarna Gheorghe prezent
Tăvală Tănase Pavel prezent
Teculescu Constantin prezent
Tokay Gheorghe prezent

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Ocupați-vă locurile în bănci, trecem imediat la vot.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:
Trifu Romeo Marius prezent
Tudor Marcu absent
Tudose Nicolae Florin prezent
Țepelea Gabriel prezent
Țocu Iulian Costel absent
Țurlea Petre prezent
Udrea Florian prezent
Vaida Francisc Atila absent
Valeca Șerban Constantin prezent
Varga Attila prezent
Vasilescu Nicolae prezent
Vasilescu Valentin prezent
Vataman Dorin prezent
Văsioiu Horia prezent
Vâlceanu Gheorghe prezent
Vâlcu Mircea prezent
Vetișanu Vasile prezent
Vida Iuliu absent
Vida Simiti Ioan prezent
Videanu Adriean absent
Vilău Ioan Adrian prezent
Vintilă Dumitru Mugurel absent
Vitcu Mihai absent
Vițelar Bogdan prezent
Voicu Mădălin prezent
Weber Ernest-Otto prezent
Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul ședinței.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ocupați-vă locurile în bănci, trecem la vot imediat.

Grupul parlamentar al PUNR poate îl identifică pe secretarul de ședință din partea acestui grup, să-l trimită la prezidiu.

Vă rog ocupați-vă locurile în bănci!

Stimați colegi, nu părăsiți sala, vă rog! Este păcat de așa cvorum, nu se știe când ne mai întâlnim!

 
Supunerea la votul final:  

Doamnelor și domnilor,

Trecem la vot. (Domnul deputat Acsinte Gaspar ridică mâna)

Domnul Gaspar, procedură.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Urmează să ne exprimăm votul asupra mai multor proiecte de lege și vă solicităm, domnule președinte, să stabiliți pentru fiecare proiect de lege în parte modalitatea de vot, în primul rând, și, în al doilea rând, să se facă numărarea voturilor pe toate cele trei categorii: voturi pentru, voturi contra și abțineri, pentru a se consemna în stenogramă rezultatul votului asupra fiecărui proiect de lege. În felul acesta, avem și certitudinea că votul a fost exprimat cu respectarea prevederilor constituționale referitoare la cvorum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Sunt 224 de deputați prezenți.

Da, suntem în cvorum, putem trece la vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. 1 al art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.

Vă propun vot deschis.

Există alte propuneri? Nu.

Cine este pentru? Numărați, vă rog, voturile.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Spuneți caracterul legii!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Caracter organic.

192 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 20 de abțineri.

Votat.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1999 – caracter ordinar.

Propun vot deschis.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Votat.

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe – caracter ordinar.

Propun vot deschis.

Există alte propuneri? Nu.

Deci mergem pe votul deschis.

Supun proiectul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. (Discuții, rumoare, în sală)

Vă rog păstrați liniștea în sală!

113 voturi pentru.

Împotrivă?

Vă rog exprimați-vă clar votul.

41 de voturi împotrivă.

Abțineri? 48 de abțineri.

Textul a fost adoptat.

Următorul proiect de lege, proiect de lege organică: proiectul de Lege privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Propun votul deschis.

Există alte propuneri? Nu există.

Trecem la votul deschis.

Cine este pentru? Vă rog exprimați-vă votul, nu părăsiți sala! Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci am reușit voturile finale.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.  

Stimați colegi,

În scurt timp, ne vom putea pronunța și asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Avem și reprezentantul Guvernului și, imediat ce vom depăși și acest impas, promit o pauză rezonabilă. (Rumoare în sală) Deci o pauză meritată.

Vă rog nu părăsiți sala!

Suntem la art.32, în raport la pag.7, pct.18.

Obiecțiuni, comentarii? (Discută cu domnul secretar Andrei- Ioan Chiliman)

Deci unde-i comisia?

Au fost obiecțiuni la textul comisiei. Inițiatorul și deputați din sală au cerut revenirea la textul comisiei.

Sunt informat de secretarul de ședință care a participat la dezbateri la prezidiu atunci că textul comisiei a fost respins.

Trecem la textul inițiatorului. Deci a rămas nevotat textul inițiatorului. Așa primim informații și de la Departamentul Legislativ.

Supun votului dumneavoastră textul inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

O abținere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

O abținere.

Art.32 a fost votat.

Deci s-au votat alin.1, 2 și 3 sau 1 și 2, textul inițiatorului... (Domnul secretar Andrei-Ioan Chiliman discută cu domnul deputat Ion Cîrstoiu, președintele comisiei.)

Vă rog liniște! Lămurim de la tribună, de la microfon.

Comisia mai cere, aici, încă 2 articole noi, 321, 322.

Deci art.32 a fost votat în varianta inițiatorului. Mai există, în raportul comisiei, 321.

Poftiți, domnule Chiliman.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Există o propunere, aici, ca această chirie să fie cu 50% mai mare decât chiria calculată potrivit art.26 alin.1, 2 și art.27, pentru aceste instituții.

Eu cred că cel mai corect este ca, pentru instituțiile care sunt așezăminte social-culturale, unități de învățământ sau instituții publice, chiria trebuie să fie stabilită prin negociere între proprietar și cel care locuiește acolo și, eventual, să fie plafonată, dar nu de această lege, la valorile care sunt aici, ci să fie plafonată, dacă vreți, printr-o hotărâre de guvern. Eu nu cred că este cazul ca noi să stabilim, aici, cât să fie chiria pentru aceste instituții, pentru că, în momentul în care stabilim aceste lucruri, riscăm să nu-și acopere, proprietarii care-și recuperează asemenea clădiri, să nu-și acopere nici măcar cheltuielile normale de reparații și întreținere care-i revin proprietarului, și eu nu cred că trebuie să facem protecție socială pentru niște instituții publice. Protecția socială înțeleg să fie făcută de către stat pentru cei care, într-adevăr, sunt în situații de această natură, dar nu văd de ce sediul Poliției din nu știu ce sat să capete regim de protecție socială, în momentul în care am adopta acest articol în formularea în care este făcut.

Pot să accept ideea să lăsăm Guvernul să stabilească un plafon al chiriilor pentru aceste instituții publice care sunt retrocedate proprietarilor, dar nu cred că este bine să stabilim acest plafon la un nivel atât de scăzut, pentru că, în felul acesta, riscăm ca proprietarii să nu-și poată îndeplini obligațiile către stat și nici obligațiile lor de proprietari, când mă refer la obligațiile către stat vorbesc de impozite și celelalte, și nici măcar obligațiile normale de proprietari privind reparațiile capitale, pentru că nu o să aibă de unde și, atunci, se vor trezi că cei care locuiesc acolo îi pot da în judecată și se ajunge la niște situații absolut aberante.

Deci acest articol nou, așa cum este propus el, eu cred că trebuie eliminat și trebuie găsită o formulă ca statul să plafoneze aceste chirii la un nivel diferit de cel care este prevăzut aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Avem o propunere de eliminare.

Comisia?

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia își menține punctul de vedere și nu poate fi de acord cu această teorie că, cheltuielile de întreținere ale proprietarului sunt mai mari decât cele stabilite în chiria de bază. Deci, cei 2.000 de lei pe metru plus coeficienții, am înțeles că s-au calculat și aceste cheltuieli, deci 50% peste aceste cheltuieli este suficient și este bine să prevedem aici, pentru că în această situație sunt grădinițele de copii, o serie de primării care sunt în aceste case care s-au dat proprietarilor, iar, în general, bugetul dacă ar avea bani ar construi în acest moment case și s-ar elibera, dar sunt convins că trebuie să ne menținem punctul de vedere cu plafonarea la 50%.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Grigoriu.

 
   

Domnul Mihai Theodor Constantin Grigoriu:

Îmi pare foarte rău, dar nu pot să fiu de acord cu punctul de vedere al comisiei și sunt de acord cu punctul de vedere al domnului Chiliman, din cauză că se încalcă un principiu care, de acum, trebuie să ne sfânt: principiul proprietății.

Nu văd de ce proprietarul ar trebui să fie pus obligatoriu, deși sunt în cunoștință de cauză că mulți proprietari care au primit prin retrocedare imobile în care există așezăminte culturale sau sociale au acceptat ca acestea să-și continue, chiar la chirii modice, dar a fost din partea lor, a fost dorința lor de a ajuta social comunitatea. Deci nu putem fi de acord să fie un fel de sponsorizare gratuită. Acest articol nu este bine conceput. Soluția pentru așa ceva ar fi trebuit să fie găsită la comisie, în alt sens. Dacă apare o chirie limitată, trebuie ca sarcina tuturor reparațiilor și întreținerii imobilelor să revină chiriașului, or, acest lucru nu se întâmplă. Și, deci, așa stând lucrurile, această limitare aduce atingere principiilor fundamentale ale proprietății: dreptul de a dispune liber de ceea ce are omul în proprietate și nu rămâne decât să ne furăm căciula. Dacă este proprietate privată, trebuie să lăsăm să se înțeleagă instituția cu proprietarul.

Părerea mea este că, în majoritatea cazurilor, nu va fi problemă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

O intervenție din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

 
   

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Noi suntem de acord cu propunerea formulată de domnul vicepreședinte Chiliman, respectiv cu calcularea cuantumului chiriei pe metru pătrat, care să fie stabilit prin Hotărârea Guvernului, și, în acest sens, considerăm că se vor corela dispozițiile art.54 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945. Acest proiect a trecut deja de Camera Deputaților, el, la ora actuală, se află în Senat, în dezbatere, prin urmare, s-ar impune o corelare între cele 2 articole, în sensul în care a fost prezentată această corelare de domnul vicepreședinte Chiliman.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Deci inițiatorul este de acord cu două propuneri venite din sală.

Domnul Leonăchescu are cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să susțin punctul de vedere al comisiei, pentru că avem un exemplu care operează astăzi în teritoriu. Am lăsat la liberul arbitru al consiliilor locale de sector și al municipiului București să stabilească chiria la garaje și au ieșit cifre îngrozitoare. Necorelându-se decizia Consiliului municipal București cu vechiul sistem de organizare în acest domeniu, au apărut și amenzi de milioane de lei. Eu sunt împotriva lăsării la libera decizie a unui Guvern, mai mult sau mai puțin obiectiv, a acestei limite și propun să votăm varianta propusă de comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Prima propunere este de eliminare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, cu majoritate de voturi pentru, 34 împotrivă și o abținere, propunerea de eliminare a fost votată. (Comentariu din sală)

La textul următor, dacă-l invocați, verificăm.

Comisiile propun un nou articol, 322.

Poftiți, domnule deputat Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Anunțați numărul de voturi pentru, ca să știm cvorumul. Suntem sau nu în cvorum? Cer aceasta în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Numai că este cerut după vot, iar potrivit ultimei numărători eram 226 în sală. (Rumoare) Deci numărăm la următorul.

Art.322 - textul comisiei.

Intervenții? Nu sunt.

S-a cerut cvorumul. Vom număra.

Deci cine este pentru? Mulțumesc, mare majoritate.

 
   

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Câți sunt pentru?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Numărăm voturile împotrivă. Da, s-a cerut cvorumul.

Cine este pentru? Numărăm, da. 95 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Nu este cvorum.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, nu mai este cvorum.

Stimați colegi,

Astăzi avem programul de lucru până la orele 18.00. Un grup important de colegi sunt la întâlnirea cu delegația chineză, alt grup de colegi sunt la întâlnirea cu delegația OSCE. Eu vă rog să-i anunțați pe toți că reluăm lucrările la 14.30 și vom începe cu un apel nominal dacă nu vom fi în cvorum. Suntem în penultima săptămână a acestei sesiuni, suntem în penultima sesiune a acestei legislaturi, programul nostru legislativ a rămas cu multe întârzieri și vă rog să înțelegeți că astăzi trebuie să recuperăm cele 4 săptămâni, pe care dumneavoastră le-ați impus prin vot, de activitate în circumscripțiile electorale.

Stimați colegi,

La ora 12.30, în holul Parlamentului va avea loc comemorarea Eminescu, organizată de Camera Deputaților și sunteți invitați cu toții să participați la această ceremonie.

 
   

după pauză

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm dezbaterile, invităm secretarii la prezidiu, poate împreună vom reuși să-i găsim. (Se acționează butonul soneriei pentru chemarea domnilor deputați în aulă.)

Domnul secretar Miclăuș unde poate fi?

Voci din sală:

Poate fi în multe locuri.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Un punct problematic am depășit; era pct.18 din raport. De asemenea a trecut și pct.19. Suntem la pct.20 din raport.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Domnule președinte, dați cuvântul domnului deputat Sabău, pentru că are de făcut o comunicare.

 
Informare privind demisia din calitatea de deputat a domnului Traian Sabău, Circumscripția electorală nr.39 Vâlcea, PDSR.  

Domnul Vasile Lupu:

Înainte de a trece la dezbaterea legii, dau cuvântul domnului deputat Sabău pentru a face o comunicare importantă.

   

Domnul Traian Sabău:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu dispozițiile art.68, alin.2 din Constituția României și ale art.179, 183 și 192 din Regulamentul Camerei Deputaților, declar că demisionez din calitatea de deputat în Circumscripția electorală nr.39 Vâlcea din partea PDSR-ului, ca urmare a alegerii mele la data de 18 iunie 2000 în funcția de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Să fie într-un ceas bun!

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.  

Stimați colegi, suntem la pct.20 din raport, art.322 care definește familia, dar cred că în privința definiției familiei ne înțelegem.

   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Nu a venit comisia, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este invitată la dezbateri.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu (din bancă):

Și ceva deputați ar mai trebui să vină.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

(Se acționează butonul soneriei pentru chemarea domnilor deputați în aulă.)

Stimați colegi, cu puțină bunăvoință și patriotism, putem depăși și acest punct.

Dacă există comentarii, obiecțiuni la art.322: "Prin familie în înțelesul prezentei ordonanțe de urgență se înțelege: soțul, soția, copii, părinții soților, precum și ginerii, nurorile și copiii acestora, dacă locuiesc și gospodăresc împreună".

Domnul secretar de stat Mocuța.

 
   

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Noi v-am ruga să modificați art.322 și să țineți cont de reglementarea care se dă în art.17 a Legii locuinței în care: "Prin familie se înțelege soțul, soția, copii și părinții soților care locuiesc și gospodăresc împreună". Deci, noi considerăm că ginerii și nurorile și copii acestora nu pot fi incluși în textul acestui articol și de altfel, ei nici nu se regăsesc în legislația familiei și nu sunt pomeniți astfel.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Mulțumesc domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Spusele domnului ministru Mocuța sunt întemeiate, dar numai pe o parte. Există rudenia de sânge și rudenia prin alianță. Căsătoria este un act juridic care creează rudenie prin alianță. Prin urmare, fiul se naște din tată și din mamă, face parte din familie în sensul strict, dar viitoarea lui soție, adică nora, va face parte din familie prin efectul căsătoriei. Aduceți-vă aminte că, în timpul Decretului nr.78/52 în sens locativ erau asimilate în familie, repet, în sens locativ, și alte terțe persoane nerude, dacă trăiau și gospodăreau împreună. Revenind la definiție pentru ca cele două definiții să nu fie paralele și diferite, este bine să se introducă "dacă", nu "care trăiesc", "dacă trăiesc și gospodăresc împreună".

Da, și "dacă locuiesc și gospodăresc împreună", n-am nimic împotrivă. A fost o enormă discuție în timpul comunismului dacă soții pot avea două locuințe diferite în funcție de munca și domiciliul lor. Foarte mult s-au schimbat aceste definiții. Este bine să rămânem fideli acestor criterii câștigate. Avem familia în sens locativ lato sensu: soț, soție, copii, nurori, gineri, "dacă locuiesc și gospodăresc împreună".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Corect.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Dacă locuiesc... dac㠖 este o condiție subsumatorie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, este varianta comisiei: "dacă locuiesc și gospodăresc împreună".

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da, este corect. Deci, nu "care locuiesc", "dacă locuiesc împreună".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Leonăchescu. Domnul deputat Leonăchescu are cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Cineva și-a uitat aici opera. Să vină să o ia. (S-a referit la o bărcuță din hârtie rămasă pe pupitru.) Da, se pare că este de la Ministerul Transporturilor. Așa rămâne, hârtie în urmă.

Pe tema discutată, dați-mi voie să fiu de acord cu punctul de vedere al comisiei, susținut și de domnul deputat Emil Popescu, pentru că situația chiriașilor este atât de mozaicată, încât chiar o asemenea formulare nu acoperă toate situațiile pe care le-am putea întâlni. Iată, spre exemplu, un obicei românesc străvechi: să trăiască părinții cu ultimul copil căsătorit în casă, în casa pe care părinții au făcut-o. Automat lângă copilul lui de sânge vine nora sau ginerele. Să nu-l includem în această categorie, fiind vorba, nu de proprietari, ci de chiriași, ia imaginați-vă, foarte multe situații de oameni cu handicap, bătrâni singuri care sunt – dacă vreți – îngrijiți în sânul unor familii, fel de fel de situații. Să-i excludem, să-i lăsăm pe drumuri, să nu-i normăm și pe ei?! Sau să facem o lege specială pentru aceste persoane, dacă vreți, fără urmași, fără cineva care să-i întrețină !?

Eu cred că și nu cred, sunt convins că formularea propusă de comisie este acoperitoare pentru foarte multe situații practice și avem în aceasta o soluție pentru protecția chiriașilor respectivi. Mulțumesc.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

La vot.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța are cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnilor deputați, dacă mergeți pe această variantă, atunci vă propunem să nu scrieți "ginerii și nurorile", ci să votați "fii și soții sau soțiile acestora", pentru că "ginerii și nurorile" nu se găsesc în legislația noastră.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Nu avem nimic împotrivă să fie ori așa, ori așa; înțelegem bine despre ce este vorba.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Este clar așa.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da domnule, suntem de acord cu ea, ce mai pierdem timpul? Să votăm, să lăsăm restul articolului. Da, soții, copii și soțiile...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, iată, ne-am pus de acord.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Lăsați cum este la comisie, că este pe înțelesul tuturor.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Este mai bine redactat. Noi ne menținem punctul de vedere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cum rămânem: cu ginerii sau cu soții?

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Deci, textul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Textul comisiei îl supun întâi votului, da. Să fie singurul text neînțeles din legea aceasta. Textul comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La art.33 se propune eliminarea textului inițiatorului. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La art.36 se propune eliminarea.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Deci, renumerotarea se corelează.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Băgați art.34, 35. Ce facem?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, mai avem niște articole. Da, acum le luăm.

Deci, art.34, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.35, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.37, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.38, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.39, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.40, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.41, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.III în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.IV – Dispoziții finale.

Art.42.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.43.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.44.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.45, text comisie din raport. Dacă sunt obiecțiuni? Domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman (coboară de la prezidiu la microfon):

Eu m-am uitat cu atenție la formularea aceasta. Deci, este mai completă decât cea propusă de inițiator și a venit la cererea Ministerului de Externe, LOCATO și celelalte, însă, singura chestiune este: "Contractele de închiriere încheiate pentru spațiile ocupate de... se prelungesc – spune aici – de drept, pentru o perioadă de 5 ani". Și eu cred că trebuie spus așa: "la cererea chiriașului", pentru că sunt chiriași care nu vor neapărat să mai stea 5 ani acolo, or, trebuie să apară această precizare în text și pe urmă, eu aș spune, m-aș opri cu fraza așa: "cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de acestea, indiferent de proprietar". Că este redondant "proprietarul care deține spațiul", indiferent de proprietar. Este normal că proprietarul deține spațiul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, propunerea domnului Chiliman este agreată de comisie?

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

O mică nuanță, vă rog. Suntem de acord în principiu, este o diferență de două cuvinte care pot să provoace necazuri.

Doamnelor și domnilor, suntem de acord ambele comisii. Să țesălăm puțin acest text. "Se prelungesc la cererea chiriașului pentru o perioadă de 5 ani, în aceleași condiții, indiferent de proprietar." Textul, așa cum este, "cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de acestea", vrea să spună același lucru, numai că este ușor ambiguu. Și atunci "în aceleași condiții, – vă mulțumesc, domnule vice – indiferent de proprietar". Și atunci textul este bun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.46. Comentarii? Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.IV în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Legea în ansamblu.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Anexa 1, anexa 2?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Avem anexe? Da. Anexa 1. Comentarii? Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Anexa 1 se stabilesc categoriile de persoane care au dreptul la o cameră în plus. Vă rog să ne aplecăm cu atenție și în special la pct.3 din această anexă și în special la partea finală: "precum și procurorii de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție". Deci, toți procurorii care sunt încadrați la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție au dreptul la o cameră în plus. Dar, vă rog să observați că sunt excluși de la această prevedere, de la acest beneficiu consilierii de conturi de la Curtea de Conturi care au regimul exact al judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție, este omis președintele și șefii de secție de la Consiliul Legislativ.

Eu cred că ar trebui să revedem un pic acest pct.3 din anexă și aș propune în felul următor: "Judecătorii Curții Supreme de Justiție și ai Curții Constituționale, consilierii de conturi de la Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, președintele și șefii de secție de la Consiliul Legislativ, procurorul general și adjuncții acestuia de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu nu numai că sunt de acord cu ce spune domnul Gaspar, dar, dacă vrem să raționăm corect și consecvent până la capăt și cred că domnul Gaspar va fi de acord cu mine, atunci, datorită asimilării pe care o face Constituția și o fac și alte legi, procurori, judecători, da – da, domnule Gaspar – atunci trebuie ca să introducem toți procurorii de la Parchetul General, fiindcă prin efectul asimilării, ei sunt colegi cu judecătorii Curții Supreme de Justiție și au și ei dosare mamut cu care pleacă sâmbăta și duminica acasă. Este, domnule Mocuța? Dacă eu mint, să-mi spuneți: Domnule, minți! Deci, un procuror general și un adjunct sau sunt doi – trei; este o nedreptate. Prin efectul dreptății... Nu se poate! Cei mai mulți de acolo pleacă acasă sâmbăta cu dosare, au nevoie de cameră separată, copilul plânge și vrea țâță, domnule Gaspar, ce vreți? Dacă vreți să o luați așa, eu știu foarte mult ce se întâmplă acolo. Dumneavoastră știți mai bine decât mine. Nu aveți cuvântul, deocamdată stați cuminte acolo. Eu sunt de acord cu dumneavoastră. Să știți! În dosarul cu "explozia de la Pitești" au fost 27 de volume, lucrate de procurori. Este, domnul... Nu ne jucăm. Legate cu sfoară multă, hă, hă...

Deci, eu sunt de acord cu ce spuneți dumneavoastră, dar adăugăm, să rămânem pe formula "și procurorii de la Parchetul General", introducem și persoanele pe care le-ați dorit de la Consiliul Legislativ, de acord, că și domnul Valer Dorneanu muncește acolo, așa, dar, nu știu. Eu am sentimentul că, pe undeva, este și o mică nedreptate, pentru că domnii care lucrează acuma în Consiliul celor 11, nu în Consiliul celor 10 de la Veneția, în Consiliul celor 11 cu dosarele Securității, parcă ar avea și ei dreptul la o cameră în plus. Este, domnule Gaspar? Dar eu zic...

Să zicem că aceste dosare sunt atât de secrete că nu circulă decât știm noi pe unde. Prin urmare, eu vă propun să rămânem pe formula plus adaosul de la domnul Gaspar și domnul Gaspar să fie de acord cu noi, să rămână "și procurorii de la Parchetul General de pe lângă". Haideți domnule Gaspar, să fim drepți, domnule!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Când procurorii sunt de la Parchetul General?

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Nu mă interesează, poate să fie 5-10-15-20, domnul... De ce ne certăm pentru șiretele de la pantofi. Asta e o copilărie. Vă rog frumos!

Deci, numai o dată avem un Parchet General, numai o dată în toată țara. Am fost de acord cu Curtea de Conturi, cum spuneți dumneavoastră, eu am cerut să se introducă cuvântul, apelativul "supremă", în poziție supremă.

Deci, sunt de acord cu ce spuneți dumneavoastră, vă rog să fiți și dumneavoastră de acord, să rămână textul completat cum trebuie, da?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul Gaspar.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Iar?!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Probabil vine să-și exprime acordul cu domnul Popescu.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să-i spun domnului președinte Emil Popescu că anchetele penale nu se fac cu dosarele la domiciliu când plânge copilul că cere țâță să...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

...că plânge tatăl...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Sigur, plânge tatăl, nu plânge copilul.

Pe de altă parte, domnule președinte, eu cred că aici totuși se regăsesc funcții care sunt asimilate, potrivit legii, la un anumit grad: cu gradul de ministru, de ministru de stat, secretar de stat. Ba, mai mult, mie mi-a venit acum ideea să spun că în mod normal ar trebui să beneficieze de această prevedere, în sensul că au dreptul la o cameră în plus, persoanele numite sau alese în funcție de către Parlament. Pentru că, într-adevăr, și acoperim și ce spuneați dumneavoastră, deci cei de la Colegiul privind Studierea...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gaspar, persoane tot avem, locuințe nu avem.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule, o să avem și locuințe, că vorba aceea, asta vrem să facem: să facem locuințe cât mai multe. (Domnul deputat Mihai Grigoriu vociferează în bancă.)

Este vorba de o cameră în plus, domnule Grigoriu. Nu știți la ce discutăm! Nu știți la ce discutăm! Și consider că toți cei care sunt aleși sau numiți în funcție de către Parlament pot să beneficieze de o cameră în plus atât timp cât, dacă vă uitați la pct.9, cine beneficiază? Directorii teatrelor - am toată considerația! - operelor, operetelor și filarmonicilor de stat.

Deci, consider că cel care este numit într-o funcție, sau ales de către Parlament, înseamnă că este o funcție căreia legea i-a conferit un anumit statut și cred că statutul acesta îi dă dreptul să beneficieze și de o cameră în plus.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Dar natura muncii nu contează?

(Rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală și să trecem la vot.

Poftiți, domnule Stan.

Liniște!

 
   

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După părerea mea, această listă, pe care nu o contest, nu are nici o logică. O parte din ea. Pentru că, dacă te uiți, constați că ar trebui și alții să apară pe lista asta. De exemplu, dacă apar directorii teatrelor, operelor, operetelor și filarmonicilor de stat, de ce să nu apară și directorul circului? Sau de ce să nu apară directorii generali ai regiilor importante din România? ROMGAZ, PETROM...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Pentru directorul CEC-ului s-a găsit spațiu...

 
   

Domnul Vasile Stan:

Nu, nu. Sau, de ce să nu beneficieze miniștrii, de exemplu?

Părerea mea este că să nu ne grăbim cu această listă, s-o analizăm mai temeinic. Sau, dacă vreți, să luăm un cetățean mai simplu – handicapat de gradul 1, care are nevoie de însoțitor. De ce să nu-i dăm și handicapatului de gradul 1 o cameră în plus?

Deci, lista asta, după părerea mea, a fost făcută la repezeală și să nu ne grăbim cu votarea ei înainte de a o analiza temeinic.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, și cu specială privire la domnul coleg,

Vă rog frumos să observați că handicapații de care dumneavoastră pomeneați adineauri, se regăsesc în Anexa nr.2. Vă rog să citiți Anexa nr.2: "Bolile, precum și persoanele a căror stare fizică necesită atribuirea unei camere în plus". C’est tout autre chose.

Acum, haideți să revenim, ca să vă răspund, să nu credeți că nu vreau să vă răspund. Și nu vă spun numele, ca să nu mai fie replică.

Vă rog frumos, toate aceste categorii s-au configurat după niște criterii. Domnul director de la regie are birou și secretară și tot ce-i trebuie. Natura muncii lui nu necesită o cameră în plus. Că el, după ce-și scoate cotierele alea tocite, știți că are coatele foarte tocite, se duce acasă liniștit. Nu mai are probleme. Dar președintele Curții Supreme, sau domnul Valer Dorneanu are de făcut un raport și-l persecută ideile și noaptea.

Am luat două exemple, unde nu puteți să replicați. Și el, deci, trebuie să dea o soluție și-l persecută ideile acelea... Și, deci, bine este să i se dea o cameră. N-am născocit noi acum această listă. Ea este oarecum prefigurată după multe criterii, de-a lungul zecilor de ani. Și, deci, acum, dacă mai adăugăm puțin nu greșim, dar dacă începem s-o luăm de la capăt, veți descoperi că și moașele comunale trebuie să aibă și ele o cameră în plus, nu? una unde se spală pe mâini și una unde operează. Nu se poate așa!

De aceea, mie mi se pare că propunerea... Vedeți ce faceți, domnule Gaspar, vreți mai binele și se strică binele! Haideți să terminăm! Mie mi se pare oțioasă deja discuția. Vă rog să fim înțelepți și să votăm în sensul în care am discutat. Toate punctele sunt acceptate, mai puțin punctul 3, care este și el aproape acceptat. Să rămână și "procurorii de la Parchetul General, președintele Consiliului Legislativ, membrii Curții de Conturi", de care ați vorbit dumneavoastră, sigur că da.

Domnule Gaspar, suntem de acord cu asta, da?

Domnule, vă rog frumos, ziceți o dată că sunteți de acord și dumneavoastră! Vreau și eu să văd că nu-mi băgați bețe în spița a 15-a...

Așa! Deci, să votăm lista, cu precizările și adaosurile făcute de noi doi în acest context.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, să votăm, stimați colegi.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Votat.

Anexa nr.2 – "Bolile, precum și persoanele a căror stare fizică necesită atribuirea unei camere în plus".

Deci, aici și-a spus cuvântul ministerul de resort și cred că este bine să le votăm ca atare.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Aceasta este ultima anexă.

Domnul Gaspar. Mai aveți o anexă?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, mai am o problemă în suspensie.

Domnule președinte,

Îmi pare rău că domnul secretar de stat Baias nu este astăzi la ședință, pentru că am discutat cu dânsul o problemă și a fost de acord că trebuie reglementată în acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței.

La Cap.II este "Schimbul obligatoriu de locuință".

În proiectul de lege care a fost dezbătut la Cameră și care acum se află la Senat, - cel cu privire la restituirea imobilelor care au fost preluate în mod abuziv, la art.15 alin.4 din acel proiect de lege se face o trimitere la Cap.II din această ordonanță cu privire la schimbul obligatoriu de locuință. Și am considerat, discutând cu domnul secretar de stat Baias, că, în mod normal, problema trebuie tratată în acest proiect care se discută în acest moment la Cameră și nu-și are locul în proiectul de lege care, vă spun, a trecut de Cameră și se află la Senat.

Cum sună textul? "Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevăzute în Legea nr.42/1990, în Legea nr.44/1994 și în Decretul-lege nr.118/1990, la efectuarea schimbului obligatoriu, locuința oferită trebuie să asigure condiții de folosință similare celor existente în locuința deținută".

Deci, este text votat de Cameră, se discută și la Senat, numai că locul nu îi este în acel proiect, care are cu totul alt obiect de reglementare și se referă la restituirea imobilelor care au fost preluate în mod abuziv. Nu are nimic schimbul de locuințe cu acea lege, și trebuie tratat aici, la schimbul obligatoriu. Ca atare, ar trebui ca textul să constituie un alineat 3 la art.23, urmând ca, după aceea, actualul alineat 3 să devină alineat 4.

V-am explicat: toată discuția aceasta a avut loc după ce s-au făcut comentariile la art.23, însă am convenit să revenim înainte de votul final, să trecem acest text dintr-un proiect de lege în acest proiect, unde-și are locul și unde corespunde obiectului de reglementare. Nu are nici un rost ca în Legea de restituire a imobilelor preluate abuziv să discutăm de problema schimbului obligatoriu, prevăzut în Ordonanța nr. 40, pe care noi o discutăm astăzi.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, să tranșăm.

Domnul Cîrstoiu.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Noi am votat art.23 și n-a fost nici un fel de amendament în acest sens. Mai mult: schimbul obligatoriu trebuie să fie cuprins și în Legea caselor naționalizate, pentru că există acest punct acolo care a trecut de noi și așa este în legea respectivă. Dacă nu va fi prins și va fi scos de acolo, probabil că la mediere se va media între cele două, dar nu putem veni acum înapoi să mai punem un articol.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Cum rămâne dacă va fi scos de acolo? Nu se poate!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Rațiunea este ca noi să asigurăm o reglementare unitară. Or, nu are nici un rost să rămânem în proiectul de Lege cu privire la restituirea imobilelor să vorbim de condițiile în care schimbul obligatoriu se va efectua atunci când persoanele în cauză sunt persoane cu handicap, sunt văduve, sunt revoluționari, sau nu știu ce. Nu are nici un rost, domnule Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Eu zic să privim cu seriozitate chestiunea, și anume: se întâmplă că există între legi puncte de intersecție. Și chiar domnul Gaspar a folosit adineauri cuvântul "pentru o rezolvare unitară", și eu spun că o astfel de normă trebuie să existe și acolo și aici. Dar culmea este că art.23 a fost discutat, a fost votat. Și noi am discutat, îmi aduc aminte perfect, că vom rediscuta textul, dar nu s-a și căzut de acord asupra soluției. Iar soluția este aceasta: dumneavoastră trebuie să vă gândiți că în ipoteza în care Senatul elimită textul de acolo și-l eliminăm și noi, până la urmă, în loc să avem două texte unitare, nu mai avem nici unul. Nu este așa, că nu putem să-l legăm la gard pe Senat cu ce votăm noi aici. Senatul este autonom, că așa știți bine că e, și poate să facă ce vrea cu legea aceea.

Prin urmare, nu este de conceput. Dar, mai întâi că sediul materiei este și acolo și aici. Avem situații de soiul ăsta. Avem nu știu câte definiții ale familiei în sens locativ date colo, colo, colo. Și eu spun "unitar", da? Cum spune domnul Gaspar: "unitar". Să avem o singură definiție, dar să nu încurcăm, prin definiții diferite.

În cazul de față, art.23 lucrează foarte bine și normal. În ipoteza în care va fi scos de acolo, rămâne totuși aici. Vom vedea la mediere ce se întâmplă. Dar s-a votat deja corpul legii. Suntem la anexe. Vă rog frumos să nu primiți această discuție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, ca atare, considerăm textul votat și nu mai avem ce adăuga.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Aleluia și zvâc!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aleluia celor fără de prihană.

(Rumoare, vociferări)

Stimați colegi, păstrând cadrul unei dezbateri decente, să ne punem de acord. Tot va fi mediere, domnule Gaspar. La Senat, croit din vreme, gândit pe îndelete ...

(Rumoare, comentarii)

Legea, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, textul a fost adoptat.

Stimați colegi,

Suntem în ultimele zile de dezbateri și mapa este încă încărcată.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii protejării monumentelor istorice.  

Trecem la protejarea monumentelor istorice.

Mai avem propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.48/1992 a audiovizualului.

Iată, avem și pentru monumente, din partea Guvernului, domnul secretar de stat este gata să colaboreze cu noi.

Deci, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Mergem la text, da? Noi suntem aici.

Stimați colegi,

Titlul legii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.1 alin.1 – textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2 – textul comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3 – textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.1, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2 alin.1 și alin.2, text inițiator.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3, text comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.4 și alin.5, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.3, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.4 alin.1 și alin.2, varianta comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3, alin.4, alin.5 și alin.6, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.4, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.5, textul inițiatorului.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.6, textul inițiatorului.

Vă rog. Domnul Chiliman are o întrebare.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art.6 alin.4; cred că la primele trei alineate nu sunt probleme.

La art.6 alin.4, apar niște formulări care mie mi se par cel puțin ambigue și care nu spun mare lucru, adică sunt, dacă vreți, de genul sloganelor: "Autoritățile administrației publice... cooperează cu proprietarii monumentelor istorice și-i sprijină, în condițiile legii"; "cooperează și-i sprijină".

Eu cred că această cooperare și acest sprijin trebuie definite, pentru că, altminteri, rămâne un slogan fără acoperire și mie nu mi se pare că este bine să votăm sloganuri.

Deci, aceasta este o observație pe care o am la alin.4 și aș dori să fie definite aceste lucruri corect în lege, pentru că, altminteri...; "în condițiile prezentei legi", pentru că trebuie precizat în condițiile cărei legi se face acest lucru. Mie mi se pare că, așa cum este, este imprecisă această chestiune.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da și cred că textul s-ar cuveni chiar eliminat, este o normă de recomandare, o recomandare prea vagă, ce nu-și găsește nici sancțiune și care doar încarcă materialul legislativ.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Acesta este un text dintr-o parte generală a legii, din "Dispoziții generale" o să vedeți că în corpul legii, la diferitele capitole această colaborare și acest sprijin sunt prevăzute. Deci, sunt detaliate și definite concret, în diferitele părți ale acestei legi.

Și, în afară de aceasta, pentru că într-adevăr am putea să zicem: "în conformitate cu prevederile prezentei legi", dar, în afară de acestea mai există și alte legi care au prevederi care se referă la acest domeniu. De exemplu, modalitatea prin care pot fi scutite, sau sunt chiar scutite de impozitul pe clădiri aceste monumente. Deci, iată o altă lege, o lege care vizează impozitele, reglementează acest sprijin, unul dintre acestea. Cealaltă prevedere se găsește în Legea construcțiilor, care iar are niște prevederi care se referă la această colaborare și sprijin.

Deci, este un enunț general, din partea de "Dispoziții generale", urmând ca în celelalte capitole să fie detaliat pe acele segmente care se referă la strict la domeniul de aplicare a acestei legi, iar celelalte, în altele.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Este o propunere de eliminare pentru alin.4.

Da, vă rog. Domnul deputat Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Însăși viziunea nouă a acestei legi – și cred că aici ar trebui să cădem de acord, mai ales că faceți parte din Partidul Liberal -, este o viziune nouă, în sensul în care aceste monumente, deținătorii acestor monumente vor avea sprijinul și cooperarea autorităților chiar și dacă nu fac parte din domeniul public sau privat al statului.

Deci, noutatea acestei legi este că statul va putea interveni și în cazul proprietății private cu ajutor chiar material, cu finanțarea de reconstrucție a acestor monumente.

Ca atare, este nevoie de acest articol, pentru că în acest articol facem primul pas important în reforma acestei colaborări dintre proprietari și stat, indiferent de proprietar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, "cooperează". Cine-i operește să nu coopereze? Dar, dacă nu cooperează, care-i sancțiunea?

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Da, vă răspund la întrebare.

Un consiliu local, de exemplu, nu poate lua o hotărâre prin care, din bugetul local să acorde un sprijin material, de exemplu, unei persoane fizice care are un astfel de imobil, pentru că, deocamdată, nu are dreptul să ia o astfel de hotărâre și va fi atacat în instanță și se va câștiga, iar Curtea de Conturi va veni asupra acestora. Or, tocmai acum deschidem o poartă de bună colaborare între proprietar și autoritățile statului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat, din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Inițiatorul nu este de acord cu eliminarea acestui alineat 4 din art.6.

În zilele noastre, dar și în trecut, am avut foarte multe situații delicate când nici proprietarii, nici administrația locală nu au colaborat cu Comisia Națională și cu Ministerul Culturii. Este mai mult decât o recomandare. În corpul legii, mai târziu veți afla care sunt modalitățile de colaborare, care este obligația administrației publice locale și care este obligația proprietarului, indiferent că este privat sau că este statul proprietarul monumentului respectiv.

Deci, este foarte bine și este necesar să clarificăm și aici, în dispozițiile generale, și mai târziu, în textul legii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Mona Musca.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Țin să precizez că este vorba de fapt de un parteneriat între proprietari și administrația publică locală și Ministerul Culturii și comisia respectivă, un parteneriat care vizează interesul clădirilor respective, nimic altceva. Uitați-vă ce s-a întâmplat până acum, când acest parteneriat nu era impus de lege și s-au trezit unii să reconsidere, ca să zic așa, să reconstituie anumite clădiri, anumite picturi, stricând de fapt monumentele istorice. Deci admiteți ca acest parteneriat este strict necesar în interesul clădirii, în interesul monumentului respectiv.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc. Deci comisia susține.

Dacă domnul Chiliman își menține propunerea de eliminare? Deci, procedural, domnule Chiliman. Poate să rămână, spune domnul Chiliman, cum nu ajută așa nu strică.

Supun votului dumneavoastră art.6 integral, varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7. Varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Înainte de a trece la votul Capitolului I, domnul Chiliman dorește să facă o intervenție în a solicita o corectură la art.3.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art.3 lit.b) și C) se folosește cuvântul "delimitat". Or, în principiu, în momentul în care se ajunge la prima fază este vorba numai de delimitabil, deci eu aș dori ca la b) să apară "delimitabilă topografic" și la c) să apară tot așa "teren delimitabil topografic", pentru că delimitarea reală se face ulterior momentului în care se stabilește că este o zonă delimitabilă. Deci delimitarea, ca atare, se face ulterior și este o procedură care întotdeauna s-a făcut așa și se face așa și în momentul de față. În momentul în care spui "delimitat", delimitezi în momentul în care stabilești care este categoria respectivă, este o fază prealabilă în care nu poți de multe ori să delimitezi pe loc. Și cred că trebuie ținut cont de lucrul acesta, să rămână aici cuvântul "delimitabil", iar delimitarea ca atare este o procedură ulterioară care se face pe baza unor măsurători foarte precise și altor lucruri. Dacă rămâne "delimitat" aici, s-ar putea să apară încurcături în aplicarea efectivă, practică a legii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia ce spune? Domnul Badea.

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Comisia nu e de acord. Îmi pare foarte rău, dar aici însă e o chestie de logică elementară. Un ansamblu sau un sit devin și capătă statutul de ansamblu sau de sit numai după ce s-a făcut delimitarea întregului corpus care intră în componența acestei noțiuni, lăsând de o parte faptul că "delimitabil" nu spune nimic. Practic, în afară de noțiunea de infinit, nu există nimic care să nu fie delimitabil. Aici lucrurile sunt absolut clare. Așa cum trebuie să existe monumentul ca atare, tot așa trebuie să fie delimitat și spațiul respectiv, pentru ca să am de-a face cu noțiunea de ansamblu sau de sit. Dimpotrivă, dacă punem delimitabil, ne instalăm deja într-o ambiguitate și într-un nebulos care nu mai spune nimic nu mai este protejat nici măcar ceea ce vreau să protejez.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci rămâne, sigur, ca practica să dovedească dacă am avut sau nu dreptate. Aici este vorba de protejarea monumentelor istorice și la art.3-c) se vorbește de creații ale naturii sau ale omului în cadrul natural, mie mi se pare că nu au ce căuta creațiile naturii în cadrul monumentelor istorice.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Este un text preluat din noile convenții internaționale. Știm cu toții, și peisajul cultural românesc este vestit din acest punct de vedere, că monumentul respectiv și peisajul în care se află reprezintă un tot unitar și acest tot unitar este ceva care nu poate fi atins. Deci acest tot unitar, monumentul și peisajul înconjurător, reprezintă ceva ce trebuie să ocrotim și este chiar specific acestei zone și cred că noi nu trebuie să renunțăm la ceea ce reprezintă situl în sine.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Ca atare, comisia rămâne la textul votat.

Capitolul I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul II – "Protejarea monumentelor istorice". Capitolul I – Monumentele istorice. Am votat titlul I. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.8. Dacă sunt comentarii?

La alin.1. Poftiți.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art.8 se spune că în lista momentelor se înscriu..., în grupa A, în Grupa B..., înscrierea monumentelor se face prin ordin al ministrului.... Mi se pare că acest alineat 3 este redondant pentru că de fapt, oricum ele sunt declarate monumente în grupa A și B ca fiind de valoare națională sau de valoare reprezentativă în plan local și nu înțeleg foarte bine sensul acestui alineat 3. Poate că reușește comisia să îl simplifice sau eventual să îl reducă la ceea ce trebuie.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

La ce articol vă referiți?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.3 de la art.8. Eu vorbesc de textul comisiei. Monumentele s-au înscris în niște grupe pe baza alin.2 care spune clar prin ordin al ministrului culturii etc. și, ca atare, ele sunt într-o anumită situație definite. Or, alin.3 mie mi se pare că nu face altceva decât să reia niște argumente dinainte. Eu cred că trebuie clarificat sau eliminat sau simplificat, pentru că el de fapt încurcă lucrurile așa cum e.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Le descurcăm.

Domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

La o analiză atentă a textului legii mi se pare că putem fi de acord că este clară, poate nu la prima citire. Sunt două lucruri distincte.

În primul rând, un monument poate să aibă ca monument valoarea ca să intre în grupa A sau grupa B, poate fi în proprietatea privată a cuiva, a unei persoane fizice sau juridice, alta decât statul, poate să fie în proprietatea privată a statului sau în proprietatea publică a statului; iar dacă este în proprietatea publică a statului, indiferent de valoarea culturală istorică a clădirii respective, poate să facă parte din domeniul public al statului, respectiv, din domeniul public al localității sau al județului, conform legii care reglementează domeniul public. Or, decizia care se ia referitor la încadrarea, din acest punct de vedere, juridică a clădirii, deci dacă face parte din domeniul public al statului sau al localității sau al județului, conform legii respective, îi revine Guvernului, respectiv autorităților respective. E prevăzută în Legea patrimoniului public. Deci trebuie să se ia o hotărâre prin care spun că această clădire, indiferent dacă are valoarea pentru a intra în grupa A sau grupa B intră în domeniul public al statului sau în domeniul public al localității respective. Și despre asta sună acest text.

Teoretic chiar putem renunța, pentru că oricum asta este legiferat și în cealaltă lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog s-o formăm că e timpul.

Comisia insistă pentru textul prezentat. Da.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8 a fost votat în varianta comisiei.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Deci "prin hotărîre de guvern și prin...".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Prin, da, se face corectura la Departamentul tehnic.

Art.9. Alin.1, varianta din raport.

Domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"Instituirea unei zone de protecție a monumentelor urmărește conservarea integrală a monumentului și a cadrului său construit sau natural." Cred că ar trebui să se introducă aici și o următoare frază, deci este foarte important ca în jurul unor monumente să nu se permită realizarea unor construcții care să altereze perceperea acelor monumente. S-a încercat de foarte multe ori, vă spun un caz recent la o mînăstire din Moldova să se facă un hotel în șosea, de unde se vedea cel mai frumos mânăstirea, exact între șosea și mănăstire, în loc să se facă pe partea cealaltă, unde nu altera nimic. Deci și asta, fundațiile le începuseră fără aprobare... Deci propunerea mea este: "...zona sa de protecție care urmărește conservarea integrală a monumentului, a cadrului său construit sau natural și care să nu permită alterarea perceperii monumentului". Poate că termenul de "percepere" nu e cel mai bun, dar cred că trebuie introdus acest lucru.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia? De acord. Dar care va fi textul atunci. Cum l-a citit domnul Chiliman.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2 și 3 varianta inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4. Domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin. 4 sună așa: "Procedura de limitare și instituire a zonelor de protecție se stabilește de către Ministerul Culturii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, conform metodologiei elaborată de ..." Comisia a modificat textul și cred că trebuie adăugat "pentru cele deja clasate". Pentru că există monumente care n-au fost încă introduse în aceste liste și cred că trebuie precizat acest lucru. Pentru că altfel este valabil alineatul 2. Sunt unele care nu sunt încă clasate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat?

 
   

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă nu sunt clasate nu fac obiectul delimitării zonei, deci nu se pune problema, indiferent că sunt considerate monumente sau nu, dar până când nu sunt incluse pe listă, până când nu sunt clasate, nu fac obiectul delimitării zonei respective, deci de aceea nu trebuie introdusă în text această prevedere. După ce vor fi clasate se va trece la delimitarea zonei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Insistați să rămână așa cum este. Nu mai deranjează. Deci, alin.2 și 3 în varianta inițiatorului pentru art.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1-4 varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.9, integral.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10, varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11. Varianta inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II – Clasarea și evidența monumentelor istorice.

Art.12 în varianta comisiei. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13, varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

O întrebare la alin.1.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici la acest articol am o întrebare către comisie. Comisia aceasta Națională de Arheologie are același rol ca și Comisia Națională a Monumentelor Istorice sau nu? Care este de fapt rolul, pentru că aici spune așa: "...și după caz de..." Deci, cine stabilește care este acest caz? Cred că trebuie precizat aici ca să nu...

Din banca comisiei:

Este Ordonanța Guvernului nr. 47.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trebuie precizat aici ca să nu fie discuții care este cazul în care intră în funcțiune această Comisie Națională de Arheologie. Nu, trebuie precizat aici, după mine, că altminteri riscă să apară o intersecție de interese și cele două comisii să se calce pe bătături, ceea ce nu este normal în ...

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

De aceea este redat mai departe, într-un alt alineat ordonanța care reglementează acest lucru.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Cred că trebuie precizat actul normativ prin care se delimitează cele două competențe.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Cele două competențe sunt reglementate și în această lege distinct și definite, unde definim înseși cele două instituții. Atât competențele, cât și modul de funcționare a instituțiilor respective au fost destul de lung dezbătute, inclusiv cu contribuția specialiștilor de domeniu respectiv și, evident, se referă și la o ordonanță a Guvernului care reglementează acest domeniu. Deci am făcut un acord total între legile în vigoare și ceea ce se dorește să se facă. Deci nu se va putea realiza o confuzie. În această lege mai la vale este definită.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, deci mergem la vale.

Art.13 votat în varianta comisiei.

Art.14. Varianta comisiei. Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

El va deveni prin renumerotare art.13.

Următorul text, art.14. alin.1, obiecțiuni ale domnului Chiliman. (Discuții la masa prezidiului.)

Da. Care e rezultatul consultărilor? Varianta comisiei.

Art.15. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16. Varianta comisiei. Sunt obiecțiuni?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă de la domnul Stanciu.

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17 varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18, varianta comisiei. Comentarii?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.20, varianta comisiei. Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.21, varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă.

Abțineri.

Unanimitate.

Art.22. Varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II, integral.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III – "Intervenții asupra momentelor istorice". La art. 23 sunt obiecțiuni în varianta comisiei? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.24 nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25. Textul din raport. La alin.3, domnul Chiliman

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.3 se spune așa că: "Expertizarea structurală a monumentelor și verificarea tehnică a proiectelor de consolidare se face numai de către experți... atestați de către Ministerul Lucrărilor Publice pentru cerințele prevăzute în legislația specifică privind calitatea construcțiilor și agreați de către Ministerul Culturii...". Mie mi se pare că la ora actuală Ministerul Culturii are niște experți proprii care sunt destul de buni specialiști în domeniu și cred că ar trebui să fie "verificatori tehnici atestați de către MLPAT și Ministerul Culturii". Pentru că amândouă ministerele împreună știu exact ce trebuie să îndeplinească cei doi și nu numai de MLPAT și agreați de către Ministerul Culturii. Cred că este mai corect în felul acesta.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. De acord. Comisia este de acord.

Deci cu propunerea domnului Chiliman supun textul comisiei de la art.25 votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26. Comentarii? Obiecțiuni? Nu sunt.

Domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Apare o chestiune aici și la art.26 și la art.27, în fond, este vorba despre niște monumente istorice care trebuie conservate și cred că undeva trebuie spus exact și cine plătește aceste lucrări, pentru că rămân niște fraze fără acoperire dacă nu spunem undeva în text mai departe, cine suportă aceste cheltuieli, pentru că vă spun, e păcat să spunem că vom conserva niște monumente și să nu putem să le asigurăm finanțarea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, mai este un text care se ocupă exact de această problemă.

Art.26 îl supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.27 Comentarii. Obiecțiuni. Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul II, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul III – "Instituții și organisme de specialitate cu atribuții în protejarea monumentelor istorice".

Cap.I. – "Instituții". La art.28 sunt modificări? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.29. Varianta comisiei. Sunt modificări? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.30. Varianta comisiei. Modificări nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.31. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.32. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.31. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.I, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.II. "Comisia Națională a Monumentelor Istorice".

Art.34.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.35. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.36.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.37.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.38.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.39.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul III, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul IV. "Responsabilitățile proprietarilor de monumente istorice și ale autorităților administrației publice locale". Cap.I. "Obligațiile și drepturile proprietarilor de monumente istorice".Voturi pentru? Împotrivă? Abțineri? Votat.Art.40.Voturi pentru? Împotrivă? Abțineri?

Votat.

Art.41.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.42. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.43.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.44.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.45.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.46.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.47.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.48.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.I. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.II. "Atribuțiile autorităților administrației publice locale".

Art.49.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.50.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.51.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.52.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.II integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul IV, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.53, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Deci, art.53 din titlul V – "Finanțarea protejării monumentelor istorice".

Art.54, alin.1 și 2. Inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.54, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.55. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.56. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul V.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul VI. "Sancțiuni".

Art.57. Text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.58, alin.1, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.58, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.59, alin.1, text comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.2, text inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.60. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.61. Varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul VI, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Titlul VII. – "Dispoziții tranzitorii și finale".

Art.62, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.63. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.64. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.65. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Votat.

Art.66. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.67. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.68. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.69. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.70. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.71. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

O lege tehnică, cu o colaborare excelentă din partea dumneavoastră.

Vot final.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Revenim. Domnul Badea are o obiecțiune.

Deci, 42, textul suplimentar introdus de comisie.
Îl supun votului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Legea, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, textul a fost votat.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.48/1992, a Audiovizualului.  

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de lege sau propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.48/1992, a audiovizualului.

Comisia de învățământ? Tot dumneavoastră? Da. Comisia pentru cultură. Aceeași comisie.

Suntem la poziția 34 din raport, art.14 alin.4.

Vă rog, domnule Marton Arpad.

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Data trecută s-a întrerupt discuția când am citit un amendament care este reformularea unui amendament respins, amendament cu care am înțeles că atât colegii mei din comisie, cât și inițiatorul este de acord, care sună astfel: "Licența de emisie poate fi cedată cu acordul prealabil al Consiliului Național al Audiovizualului odată cu stația pentru care a fost acordată, în următoarele cazuri: a) de către titularii de licență care la data intrării în vigoare a prezentei legi se află în situațiile reglementate prin art.6 în scopul conformării cu prevederile acestui articol; b) de către titularii de licență care ca urmare a extinderii activității în domeniul presei scrise, ajung în situațiile prevăzute la art.6 în scopul conformării cu prevederile acestui articol; c) de către orice titular al unei licențe de emisie, dar numai după perioada de funcționare a stației prin care este operată licența de cel puțin trei ani în cazul televiziunii și de cel puțin doi ani în cazul radiodifuziunii. Licența astfel cedată va expira la termenul prevăzut inițial."

Deci, asta nu înlocuiește alin.4 din varianta comisiei, ci vine în locul acelui alineat 4 din proiectul de lege care a fost propus să fie eliminat de către comisie; deci, în locul acelui alineat 4 va interveni acest text.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, alin.4 rămâne. Varianta comisiei. La art.14 alin.4 va avea următorul cuprins: "...". Este varianta susținută de comisie sau în nume propriu îl faceți?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

După cum am mai susținut, în prima fază comisia a propus elilminarea acestui alineat din proiectul inițial. Ulterior, discutând cu cei direct vizați și având în vedere inclusiv prevederile acestei legi care obligă pe niște persoane fizice sau juridice care au făcut niște investiții să înstrăineze parte din licență pentru care au făcut aceste investiții, să scoată banul, am fost de acord cu modificarea în sensul pe care îl vedeți și am înțeles că și inițiatorul este de acord cu această variantă. Deci, în locul alin.4 inițial pe care noi l-am propus să-l eliminăm, va reveni acest alineat 4, iar alin.4 care este în raportul nostru va deveni, evident, alin.5.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, textul alin.4 așa cum v-a fost formulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5, în noua numerotare. Comentarii. Obiecțiuni. Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.6. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.7 până la 10, varianta comisiei. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.14, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Doamnelor și domnilor,

Poziția 39, art.15, varianta din raport. Pct.35 din raport. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.151 după raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.16. După raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Secțiunea a III-a intitulată "Autorizarea recepției și a difuzării programelor audiovizuale prin satelit." Textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.19. Pct.40 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.20. Pct.41 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Votat.

Cap.II, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cap.III – "Serviciile de comunicație audiovizuală distribuite prin cablu".

Art.21, poziția 42 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.211. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.22. Poziția 43 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Votat.

Art.23, varianta comisiei. Pct.45 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.24, nou. Pct.46 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.25.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.26.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.27. Pct.49 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.28. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Nu văd aici art.29. Pe unde a dispărut? Comisia. Deci de la art.28 se sare la art.30.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o lege de modificare a unei legi și cuprinde doar acele articole care se modifică.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Art.29 rămâne nemodificat.

Art.30 se modifică și are următorul cuprins prevăzut la pct.51.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.32.

Voturi pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Votat.

Art.321. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.32 l-am votat. 321.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

32, acolo unde scrie peste tot "norme obligatorii", "norme obligatorii" și așa mai departe, la a), b), c), d) și e), rugăm să scoatem "obligatorii" pentru că dacă sunt norme, ele oricum trebuie să se respecte, deci n-are nici-un sens să fie "norme obligatorii".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Corectura de rigoare se operează.

Trecem mai departe la pct.53 din raport. 321.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.54 din raport. După alin.2 al art.33 se introduc alineatele 21, 22, 23, 24.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.55 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.56 . Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.57. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.58. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.59. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.60. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.61. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.62. Voturi pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Votat.

Pct.63. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.64. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.65 din raport. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.66. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.67. Voturi pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Votat.

Mai avem două anexe. Anexa 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa 3. Voturi pentru?

Doamna Muscă.

 
   

Doamna Monica Muscă:

Pentru anexa 3, la articolele 3 și 4 sunt abuzive, respectiv, "...neinformarea corectă asupra numărului de abonați, a rețelelor de cablu, conduce la anularea licenței de emisie." Nu suntem de acord cu aceasta, este un abuz. Cerem scoaterea, anularea acestui articol și...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Acum cereți în numele comisiei?

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

Este bine să se spună "...neinformarea corectă asupra numărului de abonați..."

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Bine, dar nu să ducă la anularea licenței. Licența se obține pe niște probe mult mai vaste și pe urmă anulăm licența pentru neinformarea corectă care poate fi o chestiune care scapă pur și simplu pentru momentul respectiv, nu?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o prevedere care sancționează încălcarea prevederilor din această lege, prevederilor antimonopol. Aceste prevederi care limitează posibilitatea de a avea atotstăpânirea pentru tot ce există presă în România sunt prevederi antimonopol. În toată lumea asta, vedeți exemplul Statelor Unite ale Americii, aceste prevederi se sancționează, dacă le încalci, drastic. Și așa trebuie să rămână. Mai ales în acest domeniu al presei, v-aș putea da cîteva exemple, chiar la alegerile locale, cum poate avea cineva acces la o funcție dacă are un monopol local.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Dacă asta se întâmplă înseamnă că orice licență poate fi anulată. Este imposibil să transmiți în timp util numărul de abonați care crește de la un moment la altul. Deci, încă odată vă rog, poate fi introdusă aici o sancțiune, în nici-un caz anularea licenței. Înseamnă că toți cei care au licență sunt la mâna C.N.A.-ului și poate să le anuleze licența oricând sub acest pretext.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, faceți parte din comisia sesizată în fond. Puneți-vă de acord la comisie în timpul care ne-a mai rămas și să facem și acest salt.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Orice informare incorectă referitor la venituri se sancționează, evaziunea fiscală se sancționează cu închisoarea. Aici este o informare incorectă asupra unor indicatori conform cărora el are dreptul sau nu are dreptul la această licență. Pentru că dacă a depășit, nu mai are dreptul. Deci, se încearcă înșelarea autorității tocmai pentru a exercita o influență mai mare asupra populației decât ceea ce este permis, care ar putea duce la monopol. Trebuie să fie sancționat drastic. Pierderea licenței. Nu. Nu se poate admite altceva.

"Neinformarea repetată" sau "cu rea intenție". Și asta se poate. E cuantificabil pentru că sunt texte de lege care pedepsesc reaua intenție și buna intenție nu este pedepsită.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ați convenit textul final?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Să se spună "neinformarea repetată și cu rea credință".

Voci din sală:

Ce înseamnă repetată?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

"Repetată", înseamnă de două ori.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Badea.

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Îmi pare rău, dar tocmai din motivele care au fost înfățișate, nu pot să accept această amendare a textului. Este vorba de un lucru în esență foarte important pe care de fapt este construită întreaga filosofie a amendării legii pe de o parte, iar pe de altă parte, să fie foarte clar, nu este vorba de nici-o posibilitate de abuz din partea comisiei, a C.N.A.-ului sau a oricui altcuiva. Lucrurile sunt clare. Cetățeanul își declară numărul de abonați la data de... Dacă la data respectivă verificările confirmă că a avut numărul acela de abonați, nimeni nu are nimic cu el. Nu se pune problema că a declarat în ianuarie un număr de abonați, eu am venit în februarie și l-am prins cu alt număr și l-am sancționat. Este evident o aberație. Deci, din acest punct de vedere și cum știm foarte bine că toate aceste societăți și e normal să-și controleze abonații pentru că le plătesc, aceștia plătesc abonamente nu văd pentru ce am pleca de la supoziția că sunt posibile abuzuri. Ca atare, vă rog să rămânem la textul așa cum este.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Rămâne cum am zis, cum am pornit.

Anexa, în varianta prezentată.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Tot la anexa 3, la pct.4, măcar aici să nu lăsăm la îndemâna... Spune așa: "Titularul de licență de emisie pentru distribuire... prezintă Consiliului Național al Audiovizualului evidența contabilă detaliată privind numărul abonaților...," după care urmează virgulă "... numele și adresele acestora."

Cred că "numărul abonaților" – dacă este așa cum am spus și mai sus – este în regulă, mă rog, dacă așa s-a hotărât, dar "numele și adresa" este ca la Securitate. Ce rost are să transmită și numele și adresa?! Deci, cerem eliminarea: "numele și adresa"; rămâne numai "numărul".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Este însușită de comisie propunerea? Comisia ați convins-o? Domnul Badea.

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Principial nu am nimic împotrivă, numai că discuția am avut-o deja în comisie. Dacă este posibilă verificarea contabilă autentică fără să treci la verificarea abonaților ca atare, eu nu am nimic împotrivă.

Din punctul meu de vedere, ca inițiator, nu am nimic de obiectat la renunțarea respectivă, dacă este posibilă treaba. Dar, s-ar putea, într-adevăr, să fie superfluă și să fie implicit o operație de verificare contabilă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Eliminarea sintagmei: "numele și adresa acestora". După "numărul abonaților" punct.

La vot.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Cu aceasta, pe articole am votat textul.

Textul integral.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal și îmbunătățirea realizării și colectării veniturilor statului (returnat comisiei pentru întocmirea unui raport suplimentar).  

Doamnelor și domnilor,

Următorul text, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal și îmbunătățirea realizării și colectării veniturilor statului.

Poftiți, domnule deputat Grigoraș.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu acest proiect de lege, respectiv cu Ordonanța de urgență nr. 127/1999, au apărut o serie de elemente noi care presupun revederea raportului inițial, în sensul că de la data elaborării raportului și până la data când discutăm, chiar dacă este în curs de derulare această dezbatere, au fost aprobate o serie de acte normative noi care au intervenit asupra conținutului ordonanței. Respectiv, prin Ordonanța de urgență nr. 215/1999 a fost abrogat art. V, care se referă la art. 13 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/1997, prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2000 s-a intervenit în sensul abrogării art. VII, care se referă la astericsul 2 din Anexa nr.2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/1997 și, în aceste condiții, apare necesitatea – și vă adresez rugămintea în numele comisiei – de a returna acest proiect de lege la comisie, pentru refacerea unui raport suplimentar.

Vă mulțumesc.

În numele comisiei am vorbit, Comisiei pentru buget.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Grigoraș, raportor pentru acest text, în numele comisiei a cerut amânarea. Retrimisă la comisie.

 
Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea serviciilor de probațiune (amânarea dezbaterilor).  

Mai departe. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea serviciilor de probațiune. Ministerul Justiției este prezent?

Stimați colegi,

Ne mai trebuie o comisie, eventual cea juridică...

Comisia juridică?

Contactați, vă rog, Comisia juridică să trimită raportorul!

Suntem la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea serviciilor de probațiune. Din partea inițiatorului participă domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Stimați colegi,

Lipsește comisia. O amânăm.

Proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori (amânarea dezbaterilor).  

Următorul proiect de lege cerut de Guvern: proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori.

Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților este reprezentată de ... De cine? Avem nevoie de o comisie și aici.

Adoptarea proiectului de Lege privind publicitatea.  

Trecem la proiectul de Lege privind publicitatea.

Comisia sesizată în fond este reprezentată de doamna deputat Mona Musca. Din partea inițiatorului este prezent domnul secretar Mihăilescu.

Dăm cuvântul inițiatorului; începem dezbaterea.

   

Domnul Corneliu Eliade Mihăilescu (secretar de stat la Ooficiul pentru Protecția Consumatorului):

Domnule președinte de ședință,

Domnilor și doamnelor deputați,

Activitatea de publicitate are un rol bine definit în ceea ce privește promovarea concurenței loiale și protejarea intereselor consumatorilor, și prezentul proiect de lege își propune să reglementeze activitatea de publicitate, venind în completarea dispozițiilor existente în România în domeniul protecției concurenței loiale, al audiovizualului și al protecției consumatorului, oferind o serie de criterii obiective pentru identificarea unei publicități ca fiind înșelătoare, soluționarea rapidă și eficientă pe cale administrativă a oricărei plângeri intentate de orice persoană interesată împotriva unei astfel de publicități.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat având la bază Directiva nr.450 din 1984 a Comunității Uniunii Europene, completată cu Directiva nr.55 din 1997 privind publicitatea înșelătoare și comparativă, precum și legislația existentă în domeniul publicității în unele țări europene, beneficiind totodată de consultanță legislativă din partea unor specialiști ai Uniunii Europene.

Prezentul proiect de lege prezintă condițiile în care publicitatea este interzisă, este prezentat caracterul înșelător al publicității, de asemenea, există un capitol referitor la condițiile în care publicitatea comparativă este permisă și, de asemenea, există un capitol referitor la dispoziții speciale privind publicitatea anumitor produse, și anume, tutun, băuturi alcoolice, precum și protecția minorilor în activitatea de publicitate pentru unele produse și servicii care le sunt destinate lor.

De asemenea, sunt referiri la publicitatea substanțelor stupefiante și psihotrope și în legătură cu publicitatea pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripție medicală.

Ne-am însușit observațiile comisiei și eu sper că acest proiect de lege, care este un proiect foarte așteptat și de consumatori, dar și de mediul economic, să întrunească acordul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia?

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Doamnelor și domnilor,

Este o lege foarte importantă, pentru că sunt foarte multe acele domenii care nu sunt încă reglementate sau reglementate bine. Comisia a avut câteva amendamente, am avut, zic eu, o contribuție benefică în acest sens și o colaborare. Am fost înțeleși de către inițiatori, am reușit să găsim soluții viabile, zicem noi, și aș face o corectură la ceea ce s-a afirmat de la acest microfon, pentru că această lege, așa cum am modificat-o noi, prevede nu în ce condiții se permite reclama prin comparație, ci, din contră, prevede în ce condiții se interzice reclama prin comparație.

Cu amendamentele pe care le-a propus comisia, cred că va fi o lege foarte utilă, o lege de care avem nevoie și vă propunem să o votăm cât mai repede, pentru că este o lege tehnică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul? Titlul legii?

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 1, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 3. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 4. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 5. Inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 6. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul I, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul II. "Publicitate înșelătoare și publicitate comparativă", se intitulează.

Articolul 7.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 8, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 9, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 10, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul II, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul III: "Dispoziții speciale privind publicitatea anumitor produse".

Articolul 11, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 12, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 13, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 14, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 15, inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 16, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 17, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 18, inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul III, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul IV: "Sancțiuni".

Articolul 19, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 20, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 21, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 22, inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 23, inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 24, textul comisiei pentru alin. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alineatul 2, inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 24, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 25, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 26, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 27, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul IV, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul V: "Dispoziții finale".

Articolul 28, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 29, inițiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capitolul V, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Legea în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Stimați colegi, vă mulțumesc pentru excelenta colaborare; unora li s-ar părea ciudat, dar acesta este stilul în care se votează, cum bine știți, în Parlamentele occidentale, atunci când există consens asupra unor texte de lege. După o colaborare excelentă, cu rezultate bune, vă urez o seară plăcută și reluăm lucrările în plen joi la 8,30. Mâine dezbateri în comisiile de specialitate.

Ședința s-a încheiat la ora 17,12.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 aprilie 2021, 6:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro