Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 octombrie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 24-10-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 octombrie 2000

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9,25.

Lucrările au fost conduse de domnii Vasile Lupu și Andrei-Ioan Chiliman, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Corneliu Ciontu și Acsinte Gaspar, secretari.

  Petru Bejinariu - intervenție intitulată E greu pentru români când țara nu-i întreagă;

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Începem programul de intervenții. Invit la microfon pe domnul Dumitru Buzatu. Este? Nu este. Domnul Bejinariu Petru, P.D.S.R. Se pregătește domnul Baban Ștefan, de la P.R.M.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intitulez intervenția de astăzi: "E greu pentru români când țara nu-i întreagă".

Istoricii și politicienii cinstiți și demni, populația din România au calificat Pactul Ribbentrop-Molotov ca un act de mare nedreptate, "odios și criminal" și ca "o expresie a politicii imperialiste dusă de cei doi mari dictatori ai vremii".

După 1990 aveam dreptul și datoria să întreprindem demersuri pentru cunoașterea adevărului istoric și, apoi, pentru lichidarea consecințelor abuzurilor din acel an de groază și urgie – 1940. Dar n-a fost să fie așa.

Despre adevărurile anului 1940 s-a scris mult în ultima vreme și s-a vorbit și la Conferința internațională din 1991 de la Chișinău și la Congresul Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina, în 1992 de la Gălănești – Suceava, prilej cu care s-a adoptat cunoscuta "Chemare de la Putna". Din această Chemare, reținem: "Conducerea societății și membrii prezenți la congres, în pelerinaj la Mânăstirea Putna, s-au legat solemn în fața lui Dumnezeu și sub oblăduirea lui Ștefan cel Mare, să lupte cu toate forțele lor intelectuale și spirituale pentru a menține unitatea națională a românilor din Bucovina istorică".

Dar, în mare grabă, după aceea, și fără nici un temei istoric, juridic și moral, actuala putere a parafat, semnat și ratificat Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina, prin care au fost cedate Ucrainei nordul Bucovinei și Ținutul Herța și Sudul Basarabiei. După ratificare, situația românilor din regiunea Cernăuți s-a înrăutățit continuu.

Iată realități foarte recente și punctuale: atitudinea autorităților ucrainene față de delegațiile județului Suceava și Botoșani, la festivitatea dezvelirii statuii lui Eminescu, la Cernăuți, în ziua de 15 iunie 2000; constrângerile aduse în școlile românești; coborârea unicului steag românesc de pe clădirea sediului redacției ziarului "Lumea"; prezența la manifestările românești a unor reprezentanți gălăgioși ai organizațiilor extremiste ucrainene; oprirea tinerilor etnici români, în număr de 200, de a veni la studii în România, cu burse din partea statului român și altele.

Sunt dezvoltate constrângeri și în sfera Bisericii Ortodoxe din satele românești. Cel mai recent caz este cel al preotului român paroh la Biserica din Ceahor, Regiunea Cernăuți, căruia autoritățile ucrainene i-au aplicat interdicția de intrare în Ucraina, în timp ce se întorcea de la hramul Sfintei Paraschiva de la Iași, împreună cu un grup de enoriași din parohia sa. În ultimele luni, preotul Ioan a fost ținta unor atacuri de presă, respectiv în ziarul "Ceas" și a fost supus unor presiuni din partea autorităților locale.

Străvechi pământ românesc, Basarabia, a devenit, în urma aceluiași Pact Ribbentrop-Molotov, Republică Socialistă, apoi Republica Moldova. Și aici actuala putere se exprimă, tot prin Tratat.

Domnul ministru Petre Roman a parafat Tratatul privilegiat de parteneriat și colaborare dintre România și Republica Moldova, fără prevederi majore, spre a fi, într-adevăr, privilegiat și fără deschiderea necesară pentru revenirea Basarabiei la patria-mamă.

Astfel de aprecieri, din săptămâna trecută, ale liderului P.D.S.R., domnul prim-vicepreședinte Adrian Năstase, la Chișinău, tare l-a supărat pe domnul ministru de externe, care-n ultima vreme ne scaldă în promisiuni, așa cum domnia sa s-a scăldat politic în Dunăre.

Noi avem însă datoria de a ne apleca asupra istoriei și nu asupra manualelor alternative, ci asupra realităților de azi. Avem răspunderea menținerii identității naționale a tuturor românilor de peste hotare și avem onoarea și menirea de a rămâne români și la sfârșitul globalizării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - comentariu legat de necesara demarare a Programului de reconstrucție pentru Balcani;

Urmează domnul Baban Ștefan, de la P.R.M.

Se pregătește domnul Lădariu Lazăr, de la P.U.N.R.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"România a mers pe mâna NATO și a pierdut", așa se intitulează intervenția mea politică de azi.

Pierderile economiei românești, în urma celor două embargouri impuse Iugoslaviei reprezintă un sfert din datoria externă a României.

Iugoslavia a fost dintotdeauna partenerul comercial tradițional al României. Situația s-a schimbat o dată cu impunerea primului embargou Iugoslaviei, în 1993, ca urmare a războiului din Bosnia-Herțegovina. Astfel, Iugoslavia care se afla pe locul 7 în 1991 în clasamentul țărilor cu care România derula schimburi comerciale, a ajuns pe locul 72 în 1993.

Pe toată perioada embargoului, economia românească a pierdut 1 miliard de dolari. Cei mai afectați au fost oamenii de afaceri români, care au pierdut o piață bună de desfacere a produselor lor.

Din 1996 până la impunerea celui de-al doilea embargou țării vecine, schimburile comerciale româno-iugoslave au început ușor să se revigoreze, dar asta nu înseamnă că produsele românește au recăpătat în totalitate locul pierdut pe piața de la sud-vest de Dunăre.

Cea de-a doua sancțiune impusă Iugoslaviei în martie 1999 a dus din nou la micșorarea volumului schimburilor comerciale cu România, economia țării noastre înregistrând pierderi, și de această dată, de peste l miliard de dolari.

O dată cu ridicarea embargoului, toate țările din zonă au pornit cursa pentru câștigarea pieței iugoslave.

Pactul de stabilitate în Europa de Sud-Est a pornit ca o inițiativă de generozitate din partea Uniunii Europene și a altor puteri economice și politice ca S.U.A., Japonia sau Canada, pentru a întări economia, democrația și a oferi stabilitate politică în sud-estul Europei.

Țările propuse să beneficieze de cele două-trei miliarde dolari preconizați pentru reconstrucția în Balcani, sunt: Bulgaria, România, Albania, Croația, Bosnia-Herțegovina și, mai nou, Iugoslavia.

Din iulie anul trecut, când a apărut această inițiativă, promovată și ca prim semn de atenție din partea occidentului față de Europa de Sud-Est, proiectul de reconstrucție din Balcani a rămas până în prezent doar o promisiune.

În tot acest timp, țările donatoare s-au întrecut în declarații promițătoare. Șefi de state și guverne s-au întrunit să discute pe această temă de nenumărate ori, dar n-au scos nici un ban din buzunar. Toată lumea face simpozioane cu pișcoturi și fursecuri, dar, din punct de vedere al banilor, nu au fost decât vorbe și iar vorbe.

Programul de reconstrucție este zero. Practic, organismul care trebuia să administreze acest Fond pentru reconstrucție nu are nici măcar sediu, pentru că nu are bani.

Și atunci ce înseamnă acest Program de reconstrucție pentru Balcani? Ce șansă oferă acum oamenilor de afaceri decizia Uniunii Europene de a ridica embargoul impus Iugoslaviei? Când și în ce condiții își va recâștiga România partenerul comercial tradițional de la sud-vest de Dunăre?

Iată câteva din întrebările la care încercăm, în ultimul timp, să obținem un răspuns și, până când nu-l vom obține, mai pierdem cel puțin 2 miliarde de dolari și o piață tradițională de desfacere pentru produsele românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - cronică amară a momentului românesc actual;

Urmează domnul Lădariu Lazăr. Se pregătește domnul Ceaușescu Gheorghe.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Când domnul Radu Sârbu, mai marele F.P.S.-ului, consideră bunurile românilor, precum cele de pe o proprie moșie, așezând reproșurile aduse privind scoaterea economiei românești la mezat, drept "diversiune a unor invidioși din umbră", făcându-se că nu știe nimic despre privatizările și mișculațiile de pe la TEPRO-Iași, PETROMIDIA, ARLO-Slatina, PETROM, PETROTUB-Roman, SIRCOTUB-Zalău, PHOENIX-Baia Mare, SEVERNAV-Drobeta Turnu Severin, când fostele I.A.S.-uri sunt împărțite între directori și neamurile lor, uitând cu totul de cei care acolo au trudit o viață întreagă, când ROMTELECOM și CIMENTUL românesc sunt date cu dărnicie pe mâna străinilor, ceva e putred pe la vârful piramidei puterii actuale.

Când controlul Trezoreriei României este subordonat intereselor băncilor străine, prin Societatea privată TRANSFOND – adevărat "cal troian" în sistemul financiar românesc, când băncile străine câștigă enorm pe seama speculațiilor legate de moneda națională, prin manipularea ratei dobânzilor în folos propriu, ceea ce aduce României, din cauza devalorizării euro în raport cu moneda americană, o pierdere de 1 miliard de dolari pe an, păgubind deopotrivă bugetul de stat și exportul unei economii în tranziție, să închizi ochii, înseamnă a-ți trăda neamul într-o poziție antinațională.

Când păgubiții de la F.N.I., furați la drumul mare, ca în Codrii Vlăsiei, sunt aruncați pe scările Parlamentului, ca niște saci de porumb, când indiferența autorităților permite să fie îndreptată bâta pe spinarea lor, când castana fierbinte a responsabilităților trece dintr-o mână în alta, când păcăliții – majoritatea oameni vârstnici și bolnavi declară greva foamei și ies cu rândul în Piața Universității, pentru a atrage atenția asupra lor, în timp ce alde Sorin Ovidiu Vântu, Nicolae Popa, Anton Sângeorzan, iuți de picior, dar și de mână, își iau partea bine tăiată, între 471 de miliarde și respectiv 34 de miliarde lei din fond, pe la noi totul este posibil.

Când frigul, acum când "generalul Iarnă" iar i-a prins nepregătiți pe mai marii clipei, întorcându-ne cu peste 10 ani îndărăt, spre îndemnul lui Ceaușescu "de a mai pune o haină pe noi", în apartamentele înghețate, când nu sunt găsite cele 150 milioane de dolari pentru a ieși din această situație, când sărăcia și șomajul stăpânesc pe la noi, când locuitorii Romanului își vând casele și pleacă în lume, când un părinte se aruncă cu copilul în brațe sub roțile mașinii, românul ajunge la limita răbdării și a disperării.

Când Teser Fait ne amintește că în grânarul Europei azi turcii fac pâinea românilor cu făină ungurească și păgubește statul român cu 86 miliarde de lei, când se fură pe rupte, când o justiție coruptă și politicienii vânduți încurajează o mafie în floare, când ofițeri argeșeni de poliție sunt implicați până la gât în afacerile cu petrol, când "Țigareta II" va ajunge la lumină doar la calendele grecești, când puternicii zilei ne sfidează din limuzinele lor luxoase și o duc după principiul "Trai, nineacă!", după ce au făcut una cu pământul o țară și au abandonat definitiv teritorii românești prin Tratatele cu Ucraina și fosta U.R.S.S., pecetluind definitiv consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov, când înflorește afacerea diplomelor false, iar un Ede Erdely, pornit să pună mâna pe bunuri ale statului român de prin Oltenia, amenință public un reporter al Antenei 1, când mafia alcoolului stăpânește mii și mii de miliarde într-o economie subterană, în timp ce România are, după părerea domnului comisar european Verheugen "șanse de a accede în U.E. la Paștele cailor", ceva ne spune că așa nu se mai poate s-o ducem, iar cuțitul a ajuns la os.

În tot acest timp, cei care au distrus România, prin guvernările anterioare, își dau mâna într-o toamnă electorală, amintind de atmosfera dintr-un roman de Garcia Marchez.

Fundătura în care am ajuns este consecința logică a blestematului algoritm și a "Contractului" mincinos "cu România".

O altă urmare, tot firească, între oamenii de onoare, ar fi demisia. Numai că onoare nu mai este.

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Ceaușescu - solicitare de a fi clarificate condițiile tuturor acordurilor cu Jugoslavia, acum, după victoria forțelor democratice;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ceaușescu Gheorghe.

Se pregătește domnul Bud Nicolae. Este prezent?

   

Domnul Gheorghe Ceaușescu:

Domnule președinte,

Alegerile din 24 septembrie 2000 din Republica Federală Iugoslavia au dus la victoria forțelor democratice și la prăbușirea Regimului Miloșevici.

Președintele României, Guvernul și partidele politice au salutat această victorie a democrației împotriva unei guvernări, care, în 10 ani a dus la dezmembrarea fostei Iugoslavii, la război și violență și a aruncat țara într-o criză profundă, cu consecințe încă greu de evaluat nu numai pentru poporul sârb, ci și pentru întreaga regiune sud-est europeană.

Parlamentul României trebuie și el să adopte o poziție comună față de aceste evenimente. Se cuvine, desigur, să salutăm printr-un mesaj, adresat noului președinte al Federației și parlamentarilor aleși la 24 septembrie 2000, victoria democrației. Dar aceasta nu este de ajuns.

Trebuie să recunoaștem că între 1992 și 1996 guvernarea P.D.S.R., P.R.M., P.S.M. a întreținut relații privilegiate cu Regimul Miloșevici, pe care l-a ajutat și fățiș și în secret, în opera sa de distrugere a fostei Iugoslavii. Aspectele penale ale contrabandei cu petrol, inițiată și încurajată de Guvernul Văcăroiu, sunt pe cale să fie elucidate de justiție.

Implicațiile politice ale acestor acțiuni, în beneficiul forțelor agresive din spațiul iugoslav nu pot rămâne în seama Parchetului și a tribunalelor. Este imperios necesar ca Parlamentul României să examineze, prin comisiile sale de apărare și de politică externă, consecințele politice ale acestor acțiuni, să verifice în ce măsură ele nu au fost susținute și prin alte mijloace, încă necunoscute, să ia măsuri pentru ca România să nu mai aibă de suportat consecințele unor decizii pe care guvernanții le-au luat fără știrea și fără acceptul Parlamentului și al cetățenilor acestei țări.

Colaborarea celor mai înalte autorități ale României cu forțe politice și militare, care azi sunt calificate drept "criminale" de către statele democratice, a expus țara noastră la riscuri politice, pe care trebuie să le evaluăm în cunoștință de cauză.

Solicit, de aceea, ca în termen de o săptămână, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării Naționale să informeze Parlamentul asupra tuturor acordurilor – publice sau secrete, pe care România le-a încheiat sau le-a aplicat în raporturile ei cu Iugoslavia, din 1992 până în 1996.

Comisiile de politică externă să-i audieze pe domnii senatori Ion Iliescu și Teodor Meleșcanu, pe tema relațiilor cu Republica Federală Iugoslavia și cu Republica Srbska, iar Comisiile de apărare să-i audieze pe foștii miniștri ai Apărării din Guvernul Văcăroiu, pe aceeași temă.

În special, trebuie ca Parlamentul să obțină un răspuns clar și precis la întrebarea pe care presa a invocat-o în mai multe rânduri: a existat sau nu un acord secret al României cu Republica Federală Iugoslavia, pe de o parte, cu Slovacia, pe de altă parte, pentru susținerea reciprocă, inclusiv militară, în cazul unui conflict armat?

În mod special, acum, când configurația politică a sud-estului Europei s-a modificat în favoarea democrației și când P.D.S.R.-ul se pregătește cu atâta aroganță să exercite puterea înainte chiar de a fi câștigat alegerile, cetățenii României trebuie să știe la ce să se aștepte: la o cooperare sinceră și reciproc avantajoasă cu forțele democratice din spațiul iugoslav sau la manevre oculte în sprijinul forțelor trecutului?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Bud - semne de întrebare legate de privatizarea BCR;

Urmează domnul Bud Nicolae.

Se pregătește domnul Simedru Dan Coriolan. Este?

   

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Acum, pe ultima sută de metri ai actualei guvernări, coaliția pare dispuăs a ne oferi o nouă surpriză de proporții.

După ROMTELELCOM, I.M.G.B., TEPRO-Iași și multe altele, se precipită retezarea unui alt pilon al economiei românești. Mă refer la cele ce se întâmplă în legătură cu privatizarea Băncii Comerciale Române.

Recent, șeful Comisiei de privatizare, domnul Nicolae Boeți, care a ținut piept presiunilor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de privatizare cu orice preț a Băncii Comerciale Române, a fost demis și înlocuit cu repeziciune, iar acum Guvernul vrea să-și modifice strategia de privatizare pe care tot el a aprobat-o.

Vechea strategie prevedea ca un pachet de acțiuni de maximum 35% să fie vândut către investitori strategici, alte 20% din acțiuni să fie vândute către BERD și D.H.C., o societate de investiții internațională, măsuri urmate de ieșirea pe piața internă și externă de capital, concomitent cu oferirea a 5% din acțiuni salariaților.

Acum, Guvernul dărâmă întreaga activitate depusă de Comisia de privatizare a Băncii Comerciale Române, strategie aprobată de Guvern și care prevedea ca procesul de privatizare al B.C.R. să înceapă efectiv în luna iunie-iulie 2001 și să se încheie în 2002.

Strategia inițială fusese aprobată de către Fondul Proprietății de Stat și Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională și era agreată și de Ministerul Finanțelor, însă Banca Națională a României, din nou Banca Națională, nu a avizat-o pe motiv că această strategie nu poate constitui suportul unei privatizări reale. Astfel, se vrea ca până la alegeri să se vândă 51% din acțiuni către "un investitor strategic", și, dacă este posibil, întregul pachet de 70% deținut de Fondul Proprietății de Stat.

Schimbarea din funcție a președintelui Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române este cu atât mai suspectă cu cât ea a fost făcută fără ca acesta să fie anunțat în prealabil, fără apariția în Monitorul Oficial a hotărârii de schimbare și fără ca aceeași hotărâre să fi fost pusă în discuția Cabinetului Isărescu.

Este o încălcare flagrantă a prevederilor legale, care prevăd expres că un membru al Comisiei de privatizare al unei bănci este schimbat din funcție doar dacă a încălcat legea, ceea ce nu se poate spune în cazul președintelui demis.

Această grabă suspectă, făcută la comandă, va afecta nu numai procesul de finanțare a economiei românești, ținând cont că prin Banca Comercială Română sunt finanțate peste 2/3 din întreaga economie reală, din care 70% în sector privat, ci și eventualul preț ce se va obține în urma privatizării Băncii Comerciale Române.

Se pune întrebarea: de ce? Pentru că până la alegeri nu mai există timpul fizic necesar unei eventuale evaluări corecte atât a Băncii, cât și a ofertelor, care să corespundă cel mai bine interesului național.

Unul din motivele ce dă greutate privatizării Băncii Comerciale Române, care deține locul 193 în topul mondial, constă în ponderea pe care-o reprezintă Banca Comercială Română în bilanțul agregat al băncilor comerciale din România: peste 28% din total credit neguvernamental, peste 39% din creditul pe termen scurt, peste 26% din creditul guvernamental, peste 30% din economiile populației, din care 45,6% la depozitele în lei.

Presiunile crescânde ale organismelor financiare internaționale, în special ale Băncii Mondiale, care a solicitat în nenumărate rânduri Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române rapoartele elaborate de consultantul străin MERRIL LYNCH au fost respinse de Comisia de privatizare și de președintele acesteia. Cunoaștem și motivul. Comisia de privatizare nu era abilitată prin lege pentru a pune la dispoziție documentele solicitate, existând în acest sens un acord de confidențialitate încheiat între Bancă și firma de consultanță. Opoziția comisiei a dus la rezultatul știut, previzibil, de altfel: schimbarea președintelui ei în condițiile arătate.

În aceste condiții, politica pământului pârjolit apare ca strâns legată de tentativa cercurilor interesate de a lichida banca la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2000, când, drept urmare a unor zvonuri și diversiuni bine ticluite, deponenților li s-a sugerat lichidarea de urgență a depozitelor și a conturilor de la Banca Comercială Română.

În aceste circumstanțe, Banca ar fi putut foarte ușor să cadă și nici un investitor prestigios occidental nu s-ar mai fi văzut să fie tentat să facă o ofertă serioasă pentru Banca Comercială Română.

De altfel, menținerea controlului român al Băncii era o condiție în strategia inițială construită de Guvern, fapt care, se vede treaba, a deranjat, iar investitorii serioși care vor să pătrundă în România vor solicita, în mod previzibil, mult timp pentru a-și prezenta în mod oficial ofertele.

Cum, în ultimul moment, au apărut anumiți investitori greci – adepții vânzării cât mai rapide a Băncii Comerciale Române, care vor să modifice prin hotărâre de Guvern strategia inițială, ne putem aștepta ca "rețeta ROMTELECOM" să se aplice perfect și în cazul B.C.R.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Dan Coriolan Simedru - intervenție legată de indiferența și ignoranța autorităților față de drepturile moților;

Domnul Simedru Dan Coriolan.

Se pregătește domnul Constantin Cotrutz.

   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi este determinată de un articol apărut în cotidianul "Azi", al cărui trist conținut face referire la indiferența și ignoranța autorităților față de drepturile moților, consfințite prin lege.

În urma unei discuții cu cel care a inspirat acel articol – primarul Comunei Albac, Gheorghe Pașca, am aflat că strădania noastră, a Parlamentului, de a reda drepturile obținute cu sacrificii de bravii locuitori ai Munților Apuseni – moții, au rămas apă de ploaie, adică, o lege pe care autoritățile statului, din păcate, n-o bagă deloc în seamă.

În 1934, guvernul liberal condus de Gheorghe Tătărăscu s-a întâlnit în ședință, ținută în mod simbolic în capitala moților, la Câmpeni, și a adoptat o lege specială pentru moți, prin care le acordă o serie de drepturi, ca recunoaștere a luptei de veacuri pentru o viață mai bună și identitate națională, lege care a fost respectată și prețuită în întreaga țară.

Legea de astăzi, mă refer la Legea nr. 33, care reînvie în mare parte spiritul legii de acum 66 de ani, nu este respectată, moții fiind batjocoriți în târgurile din țară.

Cea mai gravă situație se întâlnește la Craiova, unde Administrația Piețelor, în speță târgul din Romaneșți, de acord cu primăria municipiului, percepe taxe exagerat de mari, ignorând cu desăvârșire atât "carnetul de moț", cât și Legea nr. 33.

Oamenilor li se spune de fiecare dată să se ducă la cei care le-au dat drepturile prin lege și să le rezolve problemele, ca și cum la Craiova ar fi o altă țară.

De asemenea, o altă unitate a statului, mă refer la ROMSILVA, nu acordă, conform spuselor primarului Comunei Albac, acea reducere cu 50% din prețul materialului lemnos pentru locuitorii Munților Apuseni.

Având în vedere aceste lucruri, cer ministrului Funcției Publice și prefectului Craiovei să ia act de aceste fapte și să aplice legea, în special Legea nr. 33 și dacă este cazul, și Legea nr. 69 modificată, în ceea ce privește faptele primarului Bulucea și Administrației Piețelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Constantin Eremia Cotrutz - comentarii pe marginea Raportului Ministerului Educației Naționale, primit de către Parlament;

Urmează domnul Constantin Cotrutz.

Se pregătește domnul Garda Dezideriu Coloman.

   

Domnul Constantin Eremia Cotrutz:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În locul unei analize competente a activității sale, Ministerul Educației Naționale ne oferă comentarii propagandistice.

Raportul Ministerul Educației Naționale ascunde adevărata măsură a incompetenței.

Mărturisesc sincer că am stat cu sufletul la gură așteptând raportul Ministerului Educației Naționale, la 10 luni de la noua și totuși vechea guvernare C.D.R.-istă.

Nerăbdarea mea izvora din faptul că în ultimul an învățământul românesc a fost supus la nenumărate încercări, numite, mai în glumă, mai în serios, "experimente reformatoare".

Am fost surprins însă când, în locul unui raport obiectiv, în care să fie puse în balanță toate realizările și nereușitele din ultimul timp, am putut citi doar două discursuri oficiale ale domnului ministru, cu o formulă introductivă identică, de parcă scribii de la minister au fost declarați corijenți la capitolul originalitate.

Raportul pe care l-am discutat reprezintă dovada vie a existenței temporare în fruntea ministerului a unui filosof. Fără a vorbi în sens peiorativ, darea de seamă a ministerului nu poate fi încadrată decât în capitolul filosofări, cu care domnul Marga ne-a obișnuit de ceva vreme.

Dar să vedem acum cu ce ne îmbrobodește domnul ministru, ținând să atragem atenția că raportul mai sus amintit nu a fost întocmit pentru un învățător de școală dintr-un sat uitat de lume, ci chiar pentru Parlamentul României. Posibilitățile de învățătură au sporit la orice nivel, se mândrește domnul Marga, uitând probabil să spună că în acest an, mai mult decât în ultimul sfert de veac, tot mai mulți copii nu au putut păși în școală datorită pauperizării cu care familiile lor trebuie să se confrunte.

Un alt motiv de laudă îl reprezintă asanarea examenelor, după decenii de corupere și superficialitate. Mai are rost să ne amintim că în această vară nu a existat examen important în învățământul românesc care să nu fie contestat într-o formă sau alta, pentru viciile de formă sau conținut? Examenele de capacitate, de bacalaureat, admitere în licee și școli profesionale au eliminat ele, oare, coruperea și superficialitatea?

Se tot bate monedă, de mai bine de 3 ani încoace, pe reforma învățământului din România. Analiști de mucava au tot cerut schimbarea fundamentală a sistemului educațional autohton, uitându-se, involuntar sau nu, că acest sistem a dăruit, și prin minune încă o mai face, oameni bine pregătiți, capabili oricând să facă față provocărilor noului mileniu.

În raportul recent prezentat Parlamentului, se face referire, de cel puțin zece ori, la cuvântul "reformă". Acest cuvânt tinde însă să devină o formă goală de conținut, de vreme ce realitatea este alta. Realitatea este că, în ultimii 4 ani, beneficiarii, alături de cadrele din învățământ și cercetare, sunt de-a dreptul uitați, umiliți, părăsiți și deznădăjduiți.

Prea multe exemple de proastă organizare, semnalate nu atât de noi, parlamentarii, pentru a nu fi acuzați de partizanat politic, cât de presă, ne-a oferit, în ultimul timp, acest minister, pentru ca primul-ministru să nu declanșeze o anchetă severă privind capacitatea managerială a acestei importante instituții publice, de care se leagă viitorul nostru.

O altă măsură punctată la capitolul "Realizări" o constituie împrumutul de 50 de milioane de dolari de la Banca Mondială, destinat cercetării științifice în universități. Dincolo de faptul că orice ban luat trebuie rambursat cu dobândă, chiar nu știe nimeni din minister că soluția corectă și pragmatică pentru rezolvarea acestei chestiuni nu este să ceri bani de aiurea, ci să oferi cadrul de stimulare pentru cercetare? Nu ar fi fost mai eficient să se adopte o lege prin care cercetătorii, cadrele universitare tinere să fie ajutați economic și fiscal să se afirme, să născocească viitorul, în condițiile în care acești oameni își pun problema supraviețuirii în prezent?

Sistemul de susținere socială a studenților, de care domnul Marga face atâta caz, este sublim, însă lipsește cu desăvârșire, atâta timp cât de împrumuturi bancare și burse contractuale au parte câțiva privilegiați, și nu adevărații subiecți ai acestor favoruri.

Domnul ministru încearcă să impună învățământului universitar autohton prevederile Declarației de la Bologna, de anul trecut, ceea ce înseamnă lărgirea formelor de învățământ deschis la distanță, diplome intermediare, autofinanțări dubios realizate etc. Ceea ce cred eu însă este că toată această "mișculație" tehnică nu este decât o politică fără fond, ca atâtea altele în ultimii 4 ani.

Educația din România are într-adevăr nevoie de reformă, dar reforma nu înseamnă copiere, ci adaptare la necesitățile tale. Altfel, riscăm să producem și alte dezechilibre majore în învățământ, amenințând și mai mult pe cei mici și pe tinerii, categoriile care așteaptă de la noi coerență și pragmatism.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - evocarea Revoluției maghiare din 1956;

Are cuvântul domnul Garda Dezideriu Coloman.

Se pregătește domnul Anghel Stanciu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 23 octombrie, s-au împlinit 44 de ani de la începutul Revoluției maghiare din 1956.

Manifestarea de solidaritate cu poporul polonez a studenților de la Budapesta, dărâmarea statuii lui Stalin au reprezentat începutul Revoluției anticomuniste în spațiul central est-european. Ca replică, oamenii serviciului securității statului din Ungaria au deschis focul, atât asupra demonstranților, cât și asupra celor care au încercat să ocupe Radioul.

Deși în ziua de 24 octombrie, puterea comunistă a folosit tancurile împotriva insurgenților, cu toate acestea, nu a putut reprima răscoala populației. Mai mult chiar, după măcelul din 25 octombrie, din fața Parlamentului, și luptele din celelalte orașe din Ungaria, s-a format guvernul condus de Nagy Imre, la data de 27 octombrie, guvern care a susținut revendicările anticomuniste ale poporului maghiar și care, în ziua de 1 noiembrie 1956, a hotărât ieșirea Ungariei din Tratatul de la Varșovia și neutralitatea țării.

Comuniștii de la Moscova, prin intervenția armatei sovietice, la data de 4 noiembrie, au instalat guvernul comunist contrarevoluționar condus de Janos Kadar. Cu toate că insurgenții au luptat cu un eroism ieșit din comun, până la începutul anului 1957, datorită superiorității numerice a armatei sovietice, revoluția maghiară eșuase.

Revoluția din 1956 a influențat gândirea intelectuală din România. Profesorii universitari și studenții de la Cluj au susținut, pentru prima dată, necesitatea introducerii autonomiei universitare, însă mișcarea intelectualilor români și maghiari din centrele urbane din România a fost înăbușită cu cruzime. La Universitatea de la Cluj, 22 de studenți erau exmatriculați și întemnițați, iar numeroși scriitori, savanți erau deportați și obligați la muncă silnică.

Puterea comunistă din România s-a folosit de evenimentele Revoluției maghiare și de mișcările de solidaritate cu evenimentele revoluționare din Ungaria pentru a restrânge drepturile minorității maghiare, dintre care măsura cea mai dură o reprezenta desființarea Universității "Bolyai" din Cluj.

Evenimentele din 1956, în viziunea Grupului parlamentar al UDMR, reprezintă prima manifestare anticomunistă care a contribuit la slăbirea regimului totalitar în spațiul central est-european.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Voci din partea stângă a sălii:

La Budapesta!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - prezentarea unei scrisori deschise adresate domnului Mugur Isărescu, prim-ministru al Guvernului României.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Dumitru Buzatu a apărut? Nu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți ca, înainte de a da citire unei scrisori deschise adresată domnului prim-ministru Mugur Isărescu, să-i reamintesc domnului... și distinsului nostru coleg Nicolae Ceaușescu că Partidul România Mare nu a fost la guvernare.

Scrisoare deschisă adresată domnului Mugur Isărescu, prim-ministru al Guvernului României.

"Excelență, la puțin timp după raportul prezentat în fața plenului celor două Camere ale Parlamentului României, în care arătați că economia țării noastre cunoaște o creștere cu implicații directe în ameliorarea condițiilor de trai ale celor trei sferturi din populația acestei țări, vă aducem la cunoștință că în toată țara, dar mai ales în Moldova, îndeosebi în municipiul și orașele din județul Iași, această afirmație a dumneavoastră continuă să fie dezmințită crunt de realitate.

Este știut și este vizibil, din ce în ce mai mult, că sărăcia este fenomenul care caracterizează România, chiar și sub guvernarea dumneavoastră. Și aceasta pentru că și actuala coaliție nu și-a ținut promisiunile făcute cetățenilor în campania electorală. "Legământul de la Ruginoasa", "Contractul celor 200 de zile" și multe alte asemenea gogoși electorale au făcut să ajungem la dezastrul în care ne aflăm acum.

Dacă în alte vremuri oamenii au fost îndemnați să mai pună pe ei o haină sau un palton când venea frigul iernii, acum nu le mai au nici pe acestea.

Ieri, într-o interpelare, am solicitat public demisiile domnului Radu Berceanu, ministrul industriei și comerțului, și a domnului Lucian Liviu Albu, ministrul muncii și protecției sociale. Dar cum domniile lor nu vor avea curajul să-și prezinte demisiile, vă solicităm, excelență, să-i demiteți de urgență, ca incompetenți, pentru că nu au respectat prevederile Constituției în a asigura condiții decente de trai.

O țară întreagă trăiește în frig, regiile termoelectrice neasigurând agentul termic necesar încălzirii locuințelor. Costul ridicat al agentului termic a determinat sute de mii de cetățeni cu venituri mici, și determină, în continuare, ca într-o nebunie paralizantă, să se debranșeze de la rețea.

Debranșarea de la rețeaua de termoficare sau neachitarea facturilor de către cei săraci determină ca și alți locatari din blocurile respective să suporte frigul, cu toate că ei și-au achitat datoriile către asociațiile de locatari. Astfel, în foarte multe orașe, cartiere întregi au devenit un peisaj sinistru al blocurilor înghețate. Și încă nu a venit pe deplin iarna! Și dacă pentru la anul nu va fi destul, trebuie să amintim că cele mai multe școli sunt neîncălzite, iar copiii flămânzi continuă să tremure la fel cum au tremurat și acasă.

Puterea nemiloasă privește neputincioasă dezastrul în care a fost adusă această țară. În consecință, se impun, domnule prim-ministru, măsuri energice, pentru ca iarna ce ne-a prins nepregătiți să nu ne înghețe pe toți. După înghețarea salariilor, în timpul acestei guvernări, iată că îngheață și apa, îngheață și căldura, ne îngheață și mințile! Este, deci, necesar ca domnul ministru Lucian Liviu Albu să prevadă acest lucru, iar domnul ministru Radu Berceanu să asigure sau să fi asigurat condiții minimale pentru ca oamenii să poată să stea în casele lor.

În consecință, domnule prim-ministru, cred că este normal ca dumneavoastră să-i demiteți pe cei doi miniștri. Este singura cale de a ieși onorabil din fotoliile pe care le-au ocupat nemeritat. În locul lor să fie puși alții, care să asigure de urgență cetățenilor acestei țări minimum de subzistență, în speță căldură, apă caldă, lumină și un pic de mâncare.

În speranța că solicitării noastre îi veți da un curs favorabil, vă asigurăm, excelență, de tot respectul nostru și, de ce nu, dacă-i dați mâine, și de un vot în plus".

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
   

Stimați colegi,

Am încheiat lista de vorbitori. Trecem la ordinea de zi.

Avem prezența?

Spunea, domnul președinte Anghel Stanciu, că unii colegi se plâng că nu au locuri în Parlament, dar sunt atâtea locuri goale! (Amuzament în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Să trecem la ordinea de zi! Să trecem la ordinul de zi!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei, anunțându-vă că, din totalul de 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 252, 8 participă la alte acțiuni parlamentare, 91 fiind absenți. Cvorumul de lucru este astfel întrunit. (Acționează soneria pentru a chema pe doamnele și domnii deputați în sală)

Intrăm în ordinea de zi a Camerei Deputaților...

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu prea avem secretari!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Apelul nominal!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci invit secretarii de ședință la prezidiu...

 
   

Domnul Florea Buga (din sală):

Invitați și puterea!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Avem câteva rapoarte de mediere și...

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Apelul nominal!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Apel nominal doriți?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu putem începe cu 10 oameni în sală!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Să vedem cine îl face. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Dar, iată, se pare că nu s-a terminat ședința Biroului permanent.

Voci din sală:

S-a terminat de mult!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

S-a terminat...

Stimați colegi,

La mediere este simplu și putem începe!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu putem începe, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă nu putem, de ce nu vă aduceți deputații în sală?!

Dați-mi catalogul, că îl strig eu! Poate așa recuperăm măcar secretarii de ședință! (Amuzament în sală)

Deci apelul nominal.

Achimescu Victor Ștefan

absent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Alexandru

prezent

Albu Gheorghe

absent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (DB)

absent

Ana Gheorghe (HD)

absent

Andrei Gheorghe

prezent

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal István

absent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Argeșeanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

absent

Asztalos Ferenc

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

prezent

Badea Alexandru Ioan

absent

Bara Radu Liviu

absent

Bárányi Francisc

prezent

Barbaresso Emanoil Dan

absent

Barbăroșie Victor

absent

Barde Tănase

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Băbălău Constantin

prezent

Bălăeț Dumitru

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

absent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

absentă

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Voci din sală:

La tribunal!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La tribunal!

Bivolaru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

prezent

Boștinaru Victor

absent

Bot Octavian

prezent

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Bud Nicolae

prezent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

absent

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Cândea Vasile

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Chichișan Miron

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Chiriță Dorin

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Cristea Gabriela

absentă

Cristea Gheorghe

Stimați colegi,

Secretarul de ședință mă informează că suntem în cvorumul de lucru și că putem începe ședința.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/1999 privind înființarea Ministerului Funcției Publice.  

Deci intrăm cu Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/1999 privind înființarea Ministerului Funcției Publice.

Avem un singur text. Comisia propune varianta Senatului.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind drepturile de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.  

Următorul raport, la proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului OMPI privind drepturile de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.

La primul text, avem textul Camerei Deputaților, propus de Comisia de mediere.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.

Un singur text. Comisia de mediere propune text al Camerei.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind egalitatea șanselor la accesul în învățământul superior.  

Mai departe, intrăm la Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind egalitatea șanselor de a urma studiile de învățământ superior, prin acordarea burselor sociale de studii.

Stimați colegi,

Vă rog, ocupați-vă locurile în bănci!

Domnule Dan Barbaresso, vă rog, liniște în sală! (Domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso discută cu doi colegi, în picioare)

Doamnelor și domnilor deputați,

Ocupați-vă locurile în bănci!

Avem distinși oaspeți în sală. Ocupați-vă locurile în bănci, vă rog!

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem onoarea de a fi vizitați de o delegație condusă de ministrul justiției din Olanda, domnul Albert Hedrick Horthons. (Doamnele și domnii deputați se ridică în picioare și aplaudă îndelung)

Un bun sejur în România!

Și trecem mai departe, la Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind egalitatea șanselor la accesul în învățământul superior.

Punctul 1 din raport, textul Camerei propus de comisie.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.2 – textul Camerei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.3 – textul Camerei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.4 – varianta Camerei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.5 – text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.6 – text comun. La alin.1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin.2 și 3 – textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La alin.4 – text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.7 – varianta Camerei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.8 – text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.9 și 10 – varianta Camerei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pct.11 – text comun.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Raportul în întregime.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora, adoptat la Oslo, Norvegia la 18 septembrie 1997.  

(După o scurtă pauză preia conducerea ședinței domnul deputat, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Andrei Ioan Chiliman.)

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Continuăm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora, adoptată la Oslo în Norvegia, la 18 septembrie 1997.

Comisia pentru apărare. Rog un membru al Comisiei pentru apărare să ia locul pe banca comisiei. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aveți Comisia pentru apărare? Să facem un apel numai pentru ea? Vă rog, dacă nu este nici un membru al Comisiei de apărare în sală, să-mi dați lista membrilor comisiei să facem un apel nominal per comisie.

De la Comisia pentru apărare vreau să știu dacă este vreun membru. Domnul vicepreședinte al comisiei, domnul Ioniță, sau secretar?! Secretar, da? Domnule deputat Ioniță, vă rog să luați loc!

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul? Nu. Doriți să luați cuvântul? Da? Vă rog. Din partea inițiatorului...

 
   

Domnul Mihai Dobre:

Din partea Ministerului Afacerilor Externe...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog reglați microfoanele mai jos, ca să vorbiți în ele! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai Dobre (aranjează microfoanele):

Acum este bine. Din partea Ministerului Afacerilor Externe sunt Mihai Dobre, directorul general pentru afaceri strategice și globale.

Convenția privind interzicerea folosirii, stocării, producerii și transferului minelor antipersonal și distrugerea acestora, cunoscută sub numele de "Convenția de la Otawa", a fost deschisă spre semnare la 3 decembrie 1997. Este un instrument juridic cu vocație universală care vizează eliminarea unei întregi categorii de armament. În esență, Convenția prevede obligația statelor părți ca, în nici o împrejurare, să nu folosească mine antipersonal, să nu dezvolte, producă, achiziționeze, stocheze, rețină sau transfere de către orcine, direct sau indirect, mine antipersonal, să nu asiste, încurajeze sau sprijine pe oricine s-ar angaja în activitățile interzise statelor părți.

Convenția a intrat în vigoare la 1 martie 1999, după ratificarea ei de 40 de state. România a semnat Convenția încă de la deschiderea ei spre semnare. Prin ratificarea acestei convenții, România își afirmă atașamentul față de obiectivul eliminării flagelului minelor antipersonal, alăturându-se grupului numeros de state care au adoptat o conduită responsabilă și angajată în această privință. Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului deputat Ioniță. Vă rog.

 
   

Domnul Mihail-Gabriel Ioniță:

În urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora, adoptată la Oslo, în Norvegia, la 18 septembrie 1997, în ședința din 17 octombrie 2000, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi pentru, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată, cu respectarea dispozițiilor art.74 alin.2 din Constituția României.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu titlul legii. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea, lege ordinară, prin vot deschis cu mâna ridicată, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere. Nici un vot împotrivă, adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici (supunerea la votul final; respingerea proiectului)  

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici. Suntem în procedură de urgență.

   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Suntem 85 de oameni în sală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă un grup dorește, să spună de la microfon.

Deci, suntem în procedură de urgență, doresc să știu dacă Comisia pentru administrație publică este în sală reprezentată. Da, rog ca domnul președinte Cârstoiu să vină la lucrări.

Doamna deputat Afrăsinei Viorica aveți cuvântul.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Tocmai voiam să vă rog să acceptați o pauză de un sfert de oră, pentru ca domnul președinte Cârstoiu să poată veni la dezbaterea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte Cârstoiu a ieșit adineauri, era în sală, mi s-a spus că vine imediat.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Și totodată, probabil că în acest sfert de oră se va întruni și cvorumul, dacă colegii vor avea bunăvoința să vină. Este o dezbatere importantă, este un proiect de lege cu multe implicații. Așadar, vă rog, domnule președinte de ședință, să formăm întâi cvorumul în această sală și apoi să intrăm în dezbaterea legii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Rog liderii de grupuri, până când apare domnul președinte Cârstoiu să dispună venirea în sală a celor care nu sunt și vă rog să pregătiți documentele pentru apel nominal.

 
   

pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

O să vă rog să ocupați locurile în sală. O să-l rog pe președintele comisiei sesizate în fond... (Se acționează butonul soneriei pentru chemarea domnilor deputați în sală.)

 
   

Domnul Iuliu Furo (din bancă):

Dezbaterile generale au fost.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, fiind o procedură de urgență, îi dau cuvântul președintelui comisiei sesizate în fond, domnului președinte Ion Cârstoiu să propună timpii pentru dezbatere. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Existând numai o singură divergență la acest proiect de lege, propun 3 minute timp de dezbatere și probabil că...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și timpul total?

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

Tot 3 minute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu.

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

10 minute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

10 minute. Vă mulțumesc.

Deci, cei doi timpi sunt: 3 minute și 10 minute. Vi supun aprobării.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Potrivit art.105 din Regulamentul nostru, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

O să începem cu textul ordonanței. Titlul ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.I, preambul. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare pct.1 până la 12 inclusiv la care nu au fost amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu un vot împotrivă, nici o abținere, adoptat.

La pct.13 găsim amendamentul comisiei. Dacă au fost amendamente respinse aici? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu un vot împotrivă, nici o abținere, adoptat textul comisiei.

În continuare vă voi supune spre aprobare punctele celelalte la care nu au fost amendamente respinse, 14 până la 27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.I în ansamblul lui. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu un vot împotrivă, nici o abținere, adoptat.

Art.II. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu un vot împotrivă.

Art.III. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 1 vot împotrivă. Nici o abținere.

Art.IV. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Adoptat.

În continuare avem o anexă la acest proiect de lege. V-o supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, adoptat anexa cu un vot împotrivă, nici o abținere.

Ordonanța în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Trecem pe textul legii. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii trebuie să fie completat cu formula uzuală, pentru că s-au introdus niște modificări și completări în ordonanță, deci: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr.82/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu completările și modificările următoare..." și se trec cele care sunt în text, care au fost aprobate în textul ordonanței.

Voturi pentru articolul unic? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, înaintea votului final? Poftim?!

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Procedură de vot.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Modalitatea de vot. Doriți să faceți o propunere? Vă rog. Domnule deputat Stanciu aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt niște sugestii pe care colegii mei binevoiesc să mi le facă și le mulțumesc. Este vorba de o lege care a născut multe discuții și care va naște multe discuții după schimbarea actualei configurații a Parlamentului și respectiv a Executivului. Prin această lege, evident, prin punctele sale bune, se urmărește ca să se permanentizeze, în raport de competențe, personalul prin crearea statutului acestuia corespunzător cu nevoile societății. Noi știm că până acum lucrurile acestea s-au făcut pe bază de algoritm, inclusiv portar. Prin urmare, vrem ca această lege să nu poată fi, sub nici o formă, sabotată în autoritatea sa prin a se invoca faptul că a fost votată la sfârșit de legislatură și fără un cvorum adecvat.

Fiind vorba de o lege organică, v-aș propune să o aprobăm prin vot nominal. În felul acesta, avem și cvorumul. Dacă nu se acceptă propunerea de vot nominal, atunci, în numele Grupului PRM, vă rugăm să ne dați o pauză de 15 minute spre a ne gândi la cele trei proiecte de lege care urmează, deoarece mai avem încă un proiect de lege care un raport de respingere și de adoptare.

Deci, dacă nu se acceptă procedura de vot cu vot nominal, grupul nostru parlamentar, ca să nu mai revin, cere o pauză de consultări de 15 minute. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Onorați colegi, eu vroiam să vă propun procedura normală de vot prin ridicarea mâinii, însă, procedural, în momentul în care un grup parlamentar cere un alt gen de procedură, ea trebuie supusă la vot, poate că în felul acesta vom putea să avem toți colegii în sală.

Eu vă supun aprobării, pentru că următoarea lege este o lege extrem de importantă și ea, tot lege organică, este vorba de funcționarea Colegiului asistenților medicali din România și pe urmă, după aceasta, este și administrația publică locală. Deci, iată că avem mai multe legi organice, extrem de importante care se apropie de final și cred că este foarte important ca toată suflarea să fie de față.

Vă supun spre aprobare procedura de vot, vot nominal, care a fost propusă de domnul prședinte Stanciu.

Voturi pentru? Este clar, o majoritate.

Voturi împotrivă dacă sunt? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

În mod clar, procedura de vot va fi cea de vot nominal. Este o lege organică. Ca atare, o să rog secretarii de ședință să facă acest vot nominal. La votul nominal există doar vot pentru și vot împotrivă. Nu există abținere și în momentul în care numele unui deputat este citit de pe listă, el trebuie să spună "pentru" sau "contra".

Domnule secretar Acsinte Gaspar, aveți cuvântul. Începem votul nominal. Rog liderii de grupuri să dispună anunțarea colegilor care sunt în Camera Deputaților pentru a fi prezenți la acest vot și la lucrări în continuare.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să luați loc în sală, să vă puteți exprima votul în cunoștință de cauză.

Achimescu Victor Ștefan

absent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

pentru

Albu Alexandru

pentru

Albu Gheorghe

absent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (DB)

absent

Ana Gheorghe (HD)

contra

Andrei Gheorghe

pentru

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal István

pentru

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

contra

Argeșeanu Valentin

pentru

Arghezi Mitzura Domnica

contra

Ariton Gheorghe

contra

Asztalos Ferenc

pentru

Avramescu Constantin Gheorghe

pentru

Baban Ștefan

contra

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

pentru

Badea Alexandru Ioan

pentru

Bara Radu Liviu

absent

Bárányi Francisc

pentru

Barbaresso Emanoil Dan

pentru

Barbăroșie Victor

pentru

Barde Tănase

absent

Bartoș Daniela

absentă

Băbălău Constantin

contra

Bălăeț Dumitru

contra

Becsek Garda Dezideriu Coloman

pentru

Bejinariu Petru

absent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

pentru

Berciu Ion

pentru

Biriș Anamaria Mihaela

pentru

Birtalan Ákos

pentru

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

pentru

Boștinaru Victor

pentru

Bot Octavian

pentru

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

pentru

Brezniceanu Alexandru

pentru

Bud Nicolae

absent

Buga Florea

absent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

contra

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

contra

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

pentru

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

contra

Cândea Vasile

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

pentru

Chichișan Miron

contra

Chiliman Andrei Ioan

pentru

Chiriac Mihai

pentru

Chiriță Dorin

contra

Ciontu Corneliu

absent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

pentru

Cojocaru Radu Spiridon

pentru

Constantinescu Dan

pentru

Corâci Ioan Cezar

pentru

Corniță Ion

pentru

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

contra

Cristea Gabriela

pentru

Cristea Gheorghe

absent

Cristea Marin

absent

Cunescu Sergiu

pentru

Dan Marțian

contra

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

contra

Dărămuș Nicolae Octavian

contra

Dănilă Vasile

pentru

Decuseară Jean

absent

Dejeu Gavril

pentru

Diaconescu Ion

absent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Dârstaru Dorin

absent

Dobre Traian

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dorin Mihai

pentru

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

contra

Drecin Mihai Dorin

contra

Drumen Constantin

pentru

Dugulescu Petru

pentru

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Dumitrean Bazil

pentru

Dumitrescu (Bălan) Marilena

absentă

Dumitrescu Paul Adrian

pentru

Dumitriu (Hunea) Carmen

contra

Elek Barna Matei

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

pentru

Fenoghen Sevastian

pentru

Filipescu Ileana

absentă

Furo Iuliu Ioan

contra

Galic Lia Andreia

pentru

Gaspar Acsinte

contra

Gavra Ioan

absent

Gavrilaș Teodor

absent

Gazi Gherasim

pentru

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

pentru

Gheorghe Valeriu

pentru

Gheorghiof Titu Nicolae

absent

Gheorghiu Adrian

contra

Gheorghiu Mihai

absent

Gherasim Ion Andrei

pentru

Ghidău Radu

pentru

Ghiga Vasile

pentru

Giurescu Ion

absent

Glăvan Ștefan

pentru

Godja Petru

absent

Grădinaru Nicolae

absent

Grigoraș Neculai

contra

Grigoriu Mihai

absent

Groza Nicolae

pentru

Gvozdenovici Slavomir

absent

Hașotti Puiu

pentru

Hilote Eugen Gheorghe

pentru

Hlinschi Mihai

contra

Honcescu Ion

pentru

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

absentă

Ianculescu Marian

contra

Ifrim Dumitru

pentru

Igna Ioan

contra

Ignat Ștefan

absent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

pentru

Ionescu Anton

pentru

Ionescu Bogdan

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile

pentru

Ionescu Gheorghe

absent

Ionescu Marina

absentă

Ionescu Nicolae

absent

Ioniță Mihail Gabriel

pentru

Ioniță Nicu

pentru

Iorga Leonida Lari

contra

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

pentru

Ivănescu Paula Maria

absentă

Jurcan Dorel

pentru

Jurca Teodor

pentru

Kakasi Alexandru

pentru

Kelemen Atila Bela Ladislau

pentru

Kerekes Károly

pentru

Kónya Hamar Alexandru

pentru

Kovacs Carol Emil

pentru

Kovács Csaba Tiberiu

pentru

Lazia Ion

pentru

Lădariu Lazăr

absent

Lăpușan Alexandru

absent

Leca Mihai

pentru

Leonăchescu Nicolae

contra

Lepșa Sorin Victor

absent

Lixăndroiu Viorel

absent

Lupu Vasile

absent

Macarie Sergiu

pentru

Manole Odisei

absent

Manolescu Oana

pentru

Marin Gheorghe

contra

Marineci Ionel

absent

Marinescu Ioan Sorin

pentru

Márton Árpád Francisc

pentru

Matei Lucian Ion

pentru

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

pentru

Mândroviceanu Vasile

absent

Mânea Radu

pentru

Mera Alexandru Liviu

pentru

Meșca Sever

absent

Miclăuș Vasile

contra

Micle Ulpiu Radu Sabin

absent

Mihăilescu Petru Șerban

contra

Mihu Victor Traian

contra

Miloș Aurel

pentru

Mitrea Miron Tudor

absent

Mogoș Ion

pentru

Moiceanu Constantin

absent

Moldovan Petre

absent

Moldoveanu Eugenia

absentă

Morariu Teodor Gheorghe

absent

Moroianu Geaman Adrian Tudor

absent

Moucha Romulus Ion

contra

Munteanu Ion

contra

Mureșan Ioan

absent

Muru Grigore

pentru

Musca Monica Octavia

absentă

Nagy Ștefan

pentru

Naidin Petre

contra

Nanu Romeo

pentru

Năstase Adrian

absent

Neacșu Ilie

contra

Neagu Romulus

contra

Neagu Victor

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Negrău Mircea

absent

Nica Dan

absent

Nichita Dan Gabriel

absent

Nicolae Jianu

absent

Nicolaiciuc Vichentie

pentru

Nicolescu Mihai

contra

Nicolicea Eugen

contra

Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Nistor Vasile

absent

Noica Nicolae

absent

Oană Gheorghe

contra

Oltean Ioan

pentru

Onaca Dorel Constantin

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Osman Fedbi

absent

Palade Dan

pentru

Pambuccian Varujan

absent

Paneș Iosif

absent

Panteliuc Vasile

contra

Pantiș Sorin

absent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pavel Lavinia

pentru

Pavel Vasile

pentru

Pavelescu Claudiu Costel

pentru

Păcurariu Iuliu

pentru

Păunescu Costel

pentru

Pârgaru Ion

absent

Pâslaru Dumitru

contra

Pecsi Francisc

pentru

Pereș Alexandru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Petrescu Silviu

pentru

Petrescu Virgil

pentru

Petreu Liviu

pentru

Pintea Ioan

absent

Pițigoi Barbu

pentru

Podaru Dumitru Teodor

pentru

Pop Iftene

pentru

Pop Leon Petru

absent

Pop Viorel

absent

Popa Aron Ioan

absent

Popa Daniela

absentă

Popa Ioan Mihai

contra

Popa Nicolae

absent

Popa Ștefan

pentru

Popa Virgil

contra

Popescu Bejat Ștefan Marian

pentru

Popescu Dumitru

contra

Popescu Emil Teodor

pentru

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Irineu

pentru

Popescu Tăriceanu Călin

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Protopopescu Cornel

pentru

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Puwak Hildegard-Carola

absentă

Radu Alexandru-Dumitru

pentru

Radu Elena Cornelia Gabriela

pentru

Ráduly Róbert-Kálmán

pentru

Raica Florica Rădița

pentru

Raicu Romulus

absent

Rákoczi Ludovic

absent

Rădulescu Cristian

absent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

pentru

Rânja Traian Neculaie

pentru

Remeș Decebal Traian

absent

Rizescu Sergiu George

pentru

Roman Ioan

absent

Roșca Ioan

pentru

Roșca Toader

contra

Rotaru Dumitru

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sandu Alecu

absent

Sandu Dumitru

pentru

Sandu Ion Florentin

absent

Sassu Alexandru

absent

Săndulescu Aureliu Emil

pentru

Sârbu Marian

absent

Secară Gheorghe

absent

Serac Florian

contra

Severin Adrian

pentru

Simedru Dan Coriolan

pentru

Sirețeanu Mihail

absent

Sonea Ioan

absent

Spătaru Liviu

absent

Spiridon Didi

contra

Stan Vasile

pentru

Stanca Teodor

pentru

Stanciu Anghel

contra

Stănescu Alexandru-Octavi

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Sturza Popovici Cornel

pentru

Székely Ervin-Zoltán

pentru

Szilágyi Zsolt

pentru

Șaganai Nusfet

pentru

Șerban George

absent

Ștefănoiu Luca

absent

Șteolea Petru

absent

Tabără Valeriu

absent

Tamás Sándor

pentru

Tarna Gheorghe

pentru

Tăvală Tănase-Pavel

pentru

Teculescu Constantin

absent

Tokay Gheorghe

pentru

Trifu Romeo Marius

pentru

Tudor Marcu

absent

Tudose Nicolae-Florin

absent

Țepelea Gabriel

pentru

Țocu Iulian-Costel

absent

Țurlea Petre

absent

Udrea Florian

absent

Vaida Francisc-Atila

absent

Valeca Șerban Constantin

contra

Varga Attila

pentru

Vasilescu Nicolae

absent

Vasilescu Valentin

pentru

Vataman Dorin

pentru

Văsioiu Horia

pentru

Vâlceanu Gheorghe

contra

Vâlcu Mircea

contra

Vetișanu Vasile

absent

Vida Iuliu

pentru

Vida Simiti Ioan

pentru

Videanu Adriean

absent

Vilău Ioan-Adrian

pentru

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Vitcu Mihai

contra

Vițelar Bogdan

absent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

absent

Domnule președinte, urmează să contabilizăm rezultatul votului.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

O să vă rog să numărați voturile, ca să putem da rezultatul votului, și o să trecem mai departe.

Deci a mai venit domnul deputat Corâci.

 
   

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Pentru.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu asta s-a încheiat votul. Vă rog să numărați și după ce numărați o să-mi dați rezultatul votului, pentru a fi consemnat.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Asistenților Medicali din România.  

Trecem la proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Asistenților Medicali din România. Rog președintele Comisiei de sănătate să vină și să-și ocupe locul.

Domnule deputat Berciu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Am o chestiune de procedură.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ca o chestiune de procedură, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Am rugămintea de a vedea rezultatul acestui vot pentru că în funcție de aceasta constatăm indirect și existența cvorumului pentru dezbaterea celorlalte legi. Să nu trecem la următoarea lege, este propunerea noastră, pentru că indirect vom vedea care este cvorumul de lucru și, respectiv, îndeplinirea lui.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Asta este o chestiune pe care o face acum domnul secretar Acsinte Gaspar. Însă asta nu ne împiedică să trecem la ascultarea inițiatorului următorului proiect de lege, având și comisia aici de față și, în momentul în care vom constata că există vreo problemă cu cvorumul, puteți să fiți sigur că vom opri ședința.

Domnule deputat Berciu, vă rog să vă ocupați locul.

Inițiatorul? Domnule ministru Hajdu Gabor, aveți cuvântul.

Domnule deputat Berciu, vă rog poftiți aici.

 
   

Domnul Hajdu Gabor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Este un proiect de lege care a fost adoptat de Senat în urmă cu 2 ani, la data de 1 octombrie 1998. Este un proiect care vizează organizarea și funcționarea unui important segment profesional din sectorul sanitar, vizează aproximativ interesele unui număr de 110 mii de asistenți medicali. Din această cauză pe parcursul ultimelor luni am primit mai multe sesizări din partea Federației SANITAS, în urma consfătuirii care a avut loc, Conferinței Naționale care a avut loc în perioada 21-22 octombrie 1999, unde au venit mai mulți reprezentanți din partea Parlamentului României, au asistat la lucrările consfătuirii respective și am făcut un angajament solemn de a finaliza acest proiect de lege încă în cadrul actualei legislaturi. Noi, inițiatorii, Ministerul Sănătății în calitate de inițiator al acestei legi, în general, suntem de acord cu acele amendamente care au fost formulate de comisia de specialitate, Comisia pentru sănătate de la Camera Deputaților, iar în acele situații când amendamentele nu sunt îmbrățișate de noi vom intreveni pentru a explica care este poziția noastră și pentru a solicita de la dumneavoastră o altă soluție decât cea propusă, decât cea preconizată.

Vă rog foarte mult ca în cadrul acestei ședințe să încercați să finalizați acest proiect de lege care, vă spun încă o dată, este foarte important și vizează interesele tuturor asistenților medicali din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului președinte Ion Berciu, președintele Comisie pentru sănătate și familie.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, acest proiect de lege a avut un traseu destul de dificil, reacția Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților a fost negativă ani de-a rândul. Dar, în iunie anul acesta, s-a reușit un raport al Comisiei pentru sănătate și familie favorabil discutării și susținerii proiectului de lege.

Prin urmare, în primul raport de respingere din septembrie 1999 este infirmat de raportul de adoptare din anul acesta. Și, vă rog ca atare, să nu mai discutăm primul raport de respingere, ci raportul final de adoptare care anulează în mod normal raportul inițial de respingere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură. Domnul deputat Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne găsim în fața unui proiect de lege foarte important, care, așa cum a precizat domnul ministru Hajdu Gabor, reglementează într-un fel activitatea a peste 110 mii de oameni. Evident că mai sunt și alte categorii care ar merita o lege specială și un statut special. Dar ceea ce putem face bine eu, zic să-l promovăm. Grupul nostru parlamentar se găsește în fața unei dileme generate de două atitudini care nu au fost aici explicitate. În sensul că același proiect are un raport de respingere și apoi la câteva luni are un raport de adoptare.

De aceea, în măsura în care crede că este necesar spre a face lumină în acest domeniu, poate domnul președinte al comisiei ne lămurește în ce idee și pe ce bază comisia, evident, și-a exprimat punctul de vedere legal de a respinge raportul, dar probabil că a avut o justificare și apoi ce a determinat ca acest vot să se întoarcă la 180 de grade. Au fost presiuni de o natură sau alta sau pur și simplu s-a modificat substanțial structura acestei legi. Am avea nevoie de aceste explicații spre a ști cum ne orientăm votul spre această lege care, evident, că este controversată, din moment ce are două rapoarte, unul de respingere și unul de adoptare.

De aceea, noi înclinăm, domnule președinte, să vă rugăm, după ce vom primi explicațiile respective din partea domnului președinte, sau din partea domnului ministru, dacă găsesc de cuviință, să ne acordați un răgaz de o jumătate de oră spre a ne consulta și noi în grup și cu ceilalți lideri spre a putea lua o decizie corectă pentru o lege așa de importantă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Doresc să intervină atât din partea inițiatorului domnul ministru Hajdu Gabor căruia îi dau cuvântul. Ulterior o să-i dau cuvântul și președintelui comisiei sesizate în fond.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Hajdu Gabor:

Cum am spus mai înainte, la Consfătuirea de la Sinaia din 21-22 octombrie 1999 au participat reprezentanții mai multor partide politice din Parlament, inclusiv PRM. Și acolo, am făcut aproape în cor, în orice caz, era unanimitate de a adopta această lege, de a ne mobiliza cu toții pentru a adopta această lege, iar ulterior după ce Federația SANITAS a aflat de primul raport, raport de respingere, raport negativ, am primit mai multe sesizări. Eu am schițat la introducere, la prezentarea proiectului de lege această situație, am în mână intervenția lor din 26 octombrie în care se arată printre altele: "Federația SANITAS din România vă aduce la cunoștință o situație care a provocat o profundă dezamăgire delegației la cea de-a 11-a Conferință Națională a organizației noastre desfășurată în perioada 21-22 octombrie și care poate avea implicații negative asupra derulării procesului de reformă în sistemul sanitar românesc. După aproape 10 ani de demersuri neîntrerupte și după mai mult de un an de la aprobarea în Senatul României a proiectului de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților a respins, mă rog, a dat un raport de respingere Legii privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului asistenților medicali. Considerăm că dincolo de o declarată și înverșunată opoziție a unor membri ai comisiei care s-au împotrivit recunoașterii acestei importante profesiuni cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună, motivele respingerii acestui proiect de lege sunt generate de alte rațiuni decât cele care țin de realitatea obiectivă". Deci, acestea au fost motivele și noi am avut pe parcursul lunilor mai multe discuții cu comisia de specialitate de la Camera Deputaților și am solicitat cu insistență reconsiderarea motivelor care au dus la abordarea raportului de respingere. Și, din această cauză, cred că ar fi momentul oportun de a lua în dezbatere și de a adopta proiectul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte Berciu.

Da, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Țin să mă adresez colegului, domnului deputat Stanciu.

În evoluția mentalității se poate crea la un moment dat o anumită mutație și tezele partidului dumneavoastră au suferit niște mutații fundamentale și am impresia că e o chestiune omenească, normală și corectă.

Prin urmare, comisia respectivă a făcut o altă majoritate din punctul de vedere al opțiunii de adoptare a unui raport care are modificări substanțiale față de materialul primit de la Senat. Așa că vă rog cu toată indulgența și vă rog foarte mult să vă aplecați asupra raportului de adoptare pe care să-l prezentăm în continuare.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici (supunerea la votul final; respingerea proiectului)  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului secretar Acsinte Gaspar pentru a citi rezultatul votului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din 343 de deputați și-au exprimat votul 183 de deputați. Deci cvorumul prevăzut de Constituție este întrunit. Din cei 183 au votat pentru 131, au votat împotrivă 52. Din totalul de 343 de deputați, au absentat la apelul de vot 160. Deci proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru o lege organică, respectiv 172 față de cele 131 de voturi, înseamnă că proiectul de lege a fost respins.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Conform votului: 131 de voturi pentru, 52 împotrivă - lege organică, ar fi trebuit să fie 172 de voturi pentru, proiectul este respins.

Ne reîntoarcem... Da, după vot puteți face o declarație politică. Aveți cuvântul.

Domnul deputat Raduly de la UDMR.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o declarație scurtă, politică, în numele Grupul parlamentar al UDMR, după acest vot și după ce plenul Camerei Deputaților a respins proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Trebuie să vă spun și să vă precizez de la acest microfon că Grupul parlamentar al UDMR a sprijinit adoptarea acestui proiect de lege, nu numai cu graiul, nu numai luând cuvântul de la acest microfon acum și spunând că a sprijinit, ci și prin votul a 23 de membri ai grupului nostru parlamentar din 25, adică un scurt calcul se poate face, este vorba de 92% dintre membrii grupului parlamentar care au fost prezenți și au votat pentru a susține această inițiativă a guvernului. Coroborând această cifră, această pondere, cu ponderea care a fost anunțată din cei 343 de deputați se poate vedea că într-adevăr, grupul nostru parlamentar și-a făcut și astăzi datoria cu privire la această problemă.

Pe fond, noi considerăm că ceea ce era reglementat în ordonanța de urgență care a fost adoptată de guvern era justificat. Pe de o parte sau în principal este vorba de două aspecte. În primul rând de acea procedură care a fost prevăzută în Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, procedură care este legată de ....

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Limitați-vă, legea a fost respinsă, dezbaterile generale s-au făcut înainte... Vă rog frumos ca să...

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Voiam să fac precizarea de ce am susținut această lege. Pentru că este foarte important, pentru că citând per a contrario și negând ceea ce afirm eu, de ce am susținut această lege, se poate citi de ce nu a fost susținută această lege în plenul Camerei Deputaților de toată Camera Deputaților.

Vă mulțumesc. Deci o să continui. Pe de o parte, această ordonanță de urgență rezolva problema autorizării personalului, a funcționarilor publici, ceea ce a fost un lucru foarte important, iar pe de altă parte, regândea, în parte, sistemul de clase și trepte pentru acești funcționari publici, făcându-l mai simplu și mai accesibil, reducându-l de la 30 și ceva de trepte la 20 și ceva de trepte, ceea ce elimina o problemă, să spunem așa, ilogică, faptul că un funcționar public debutant pentru a ajunge în vârful carierei trebuia să ajungă la 60 de ani sau 62 de ani, pentru a ajunge într-adevăr în topul carierei.

A treia chestiune care mi se parte foarte importantă era amendamentul care a fost adoptat de comisie. Care amendament excludea de la incompatibilitate pe demnitarii care nu erau permanenți, respectiv făcea posibil ca să nu mai incompatibilitate între consilierii locali și județeni, în afară de incompatibilitățile care sunt prevăzute expres în Legea nr.69/1991 republicată în articolul 5 al acesteia.

Noi considerăm că și acest lucru era unul benefic și vă dau un exemplu. Noi credem că, de exemplu, directorul unei școli generale își are locul în Consiliul local, dacă tot a fost ales de comunitate pe listele oricărui partid sau oricărei organizații care activează în sfera politică, pentru că dacă, într-adevăr, avem încredere în faptul că preotul și învățătorul au fost și sunt și vor fi baza societății, baza comunității, atunci acești dascăli, fie ei chiar și directori, își au locul și nu-i putem exclude din consiliul local, care este un fel de agoră a colectivității locale moderne.

Drept urmare, Grupul parlamentar al UDMR a susținut acest proiect de lege și trebuie să ne exprimăm regretul de la acest microfon al Camerei Deputaților că proiectul de Lege privind aprobarea ordonanței de urgență în discuție nu a fost votat de Cameră. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al UDMR.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Ne reîntoarcem la declarațiile domnului deputat Anghel Stanciu pentru votul anterior.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este clar că față de un anumit text înaintat de guvern s-a exprimat o anumită opțiune prin vot. Unii colegi de-ai noștri au votat pentru, unii colegi de-ai noștri au votat contra. Este dreptul lor și sunt protejați și nu pot fi trași de urechi de nimeni în privința acestei decizii. Conform Constituției, votul nu este imperativ, nu se votează cu grupul, ci se votează individual. De aceea, ați observat că și în grupul PRM și în grupul PDSR și chiar la colegii noștri de la ApR au fost și opțiuni pentru și opțiuni contra și chiar abțineri.

Vrem însă să facem o precizare. Profesorii, învățătorii nu sunt funcționari publici, ca să fie chestiunea foarte clară. Deci, uitați, am funcțiile publice, este vorba de director, dar directorul să-și vadă de școală. Este normal. Ceilalți colegi pot să fie. Începem să amestecăm, strângem funcțiile ca Ceaușescu pe vremuri. Avea de toate. Deci, noi credem că votul a fost corect din punctul nostru de vedere pentru că permite oamenilor să se ocupe de funcțiile pe care le ocupă și să nu fie și director, și inspector, și consilier la municipiu, și consilier la județ, și așa mai departe.

Pe de altă parte, noi credem că acest guvern, pe care l-ați sprijinit și nu-l mai sprijiniți, trebuie să dea o ordonanță de la cap la coadă bună. Ne-am săturat de ordonanță care modifică ordonanță la modificarea de ordonanță. Aceasta este justificarea modului nostru. Ajunge, stimați tovarăși, cu aceste modificări!

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Asistenților Medicali din România.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ca să nu apară întreruperi, întreb dacă mai vreun grup parlamentar care dorește să ia cuvântul pentru proiectul de lege care a fost respins. Atunci ne reîntoarcem la Colegiul asistenților medicali din România. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Procedură sau din partea grupului. Procedură din partea grupului sau ca procedură.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Din partea Grupul parlamentar al PRM, am anunțat anterior un lucru și acum vi-l cerem oficial. Deci facem prima precizare. Noi nu am spus că nu susținem această lege. Dimpotrivă, cred că vom fi printre cei care ne vom mobiliza în a o susține, așa cum a spus domnul ministru Gabor.

De aceea, vă rog să acceptați o pauză de consultări de 30 de minute, în care și noi și grupurile parlamentare să-și adune componenții spre a demara în forță această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu aș propune nu 30 de minute, ci un sfert de oră pauză, mi se pare mai logic pentru că pe urmă avem pauza de la ora 13. E ora 12 acum și riscăm să nu putem continua lucrările. Deci, Grupul parlamentar al PRM a cerut o pauză de consultări. Un sfert de oră pauză de consultări, la 12,15 reluăm lucrările. Rog liderii de grupuri să dispună, să vină toți colegii în sală pentru ca să nu avem probleme de cvorum sau de altă natură.

 
   

Pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stimați colegi,

Pauza cerută s-a terminat de vreo 10 minute, așa că eu zic să continuăm lucrările. Rog și am rugat și înainte de pauză, liderii de grupuri să-i aducă pe colegi în sală. Dacă în 3 minute nu avem facem un apel nominal. Nu avem cvorumul, facem un apel nominal.

Domnule deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al PRM, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă rog să constatați, alături de noi, că suntem în imposibilitatea de a continua regulamentar lucrările, deoarece cei doi secretari care trebuie să fie prezenți și obligatoriu conform regulamentului lipsesc și lipsesc în momentul în care am constatat. Deci este numai un secretar și nu doi cum prevede regulamentul, iar se poate observa cu ochiul liber că nu este întrunit cvorumul. În consecință, conform prevederii regulamentului, vă rog să ne anunțați când se reiau lucrările.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Constat cu regret că după ce s-a cerut o pauză de consultări, în ideea că după pauză o să pornim, cum spunea domnul deputat Stanciu, în forță, așa, colegii de la diversele grupuri au lăsat forța de o parte și au rămas numai, din nou, foarte puțini, sub cvorumul de lucru.

Cvorumul de lucru astăzi era de 164 de deputați, în maxim am avut la votul acela nominal 183, în momentul de față avem în jur de 70 de colegi în sală.

Eu constat cu tristețe că nu putem continua lucrările în acest mod și rog insistent liderii de grupuri să vadă ce se poate face pentru ca să nu rămânem cu lucrările Camerei blocate. Oricum, vă informez, vă aduc la cunoștință că după-amiază se va lucra în comisii, pentru că ceilalți vicepreședinți ai Camerei și-au făcut tot felul de programe, vorbesc de domnii Lupu, Duvăz și Năstase, programe care sunt deosebit de importante, probabil, în cadrul campaniei electorale, eu am anunțat de săptămâna trecută că săptămâna asta nu pot să conduc deloc. La rugămintea domnului președinte Diaconescu am acceptat să conduc în cursul dimineții de astăzi, nu și după-amiază, însă am constatat că după-amiază nu mai are cine conduce ședința, nici unul dintre vicepreședinți nefiind aici. Și, în aceste condiții, eu o să opresc lucrările aici și după amiază de la orele 14 o să vă rog să lucrați în comisii pentru că nu există o altă soluție.

Eu o spun cu tristețe, însă eu am după amiază comisia de mediere la imobile și o serie de alte lucruri care erau programate și, din păcate, la care nu pot să lipsesc.

Ca atare, închid ședința de astăzi cu tristețea că nu am putut continua cu dezbaterea acestui proiect de Lege privind asistenții medicali din România, proiect pe care dânșii îl așteaptă de mai multă vreme.

Mâine avem plen, se reiau lucrările la ora 8,30, de unde le-am întrerupt.

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 1:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro