Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 octombrie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 24-10-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 octombrie 2000

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 9,25.

Lucrările au fost conduse de domnii Vasile Lupu și Andrei-Ioan Chiliman, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Corneliu Ciontu și Acsinte Gaspar, secretari.

 
Petru Bejinariu - intervenție intitulată E greu pentru români când țara nu-i întreagă;

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Începem programul de intervenții. Invit la microfon pe domnul Dumitru Buzatu. Este? Nu este. Domnul Bejinariu Petru, P.D.S.R. Se pregătește domnul Baban Ștefan, de la P.R.M.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intitulez intervenția de astăzi: "E greu pentru români când țara nu-i întreagă".

Istoricii și politicienii cinstiți și demni, populația din România au calificat Pactul Ribbentrop-Molotov ca un act de mare nedreptate, "odios și criminal" și ca "o expresie a politicii imperialiste dusă de cei doi mari dictatori ai vremii".

După 1990 aveam dreptul și datoria să întreprindem demersuri pentru cunoașterea adevărului istoric și, apoi, pentru lichidarea consecințelor abuzurilor din acel an de groază și urgie – 1940. Dar n-a fost să fie așa.

Despre adevărurile anului 1940 s-a scris mult în ultima vreme și s-a vorbit și la Conferința internațională din 1991 de la Chișinău și la Congresul Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina, în 1992 de la Gălănești – Suceava, prilej cu care s-a adoptat cunoscuta "Chemare de la Putna". Din această Chemare, reținem: "Conducerea societății și membrii prezenți la congres, în pelerinaj la Mânăstirea Putna, s-au legat solemn în fața lui Dumnezeu și sub oblăduirea lui Ștefan cel Mare, să lupte cu toate forțele lor intelectuale și spirituale pentru a menține unitatea națională a românilor din Bucovina istorică".

Dar, în mare grabă, după aceea, și fără nici un temei istoric, juridic și moral, actuala putere a parafat, semnat și ratificat Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina, prin care au fost cedate Ucrainei nordul Bucovinei și Ținutul Herța și Sudul Basarabiei. După ratificare, situația românilor din regiunea Cernăuți s-a înrăutățit continuu.

Iată realități foarte recente și punctuale: atitudinea autorităților ucrainene față de delegațiile județului Suceava și Botoșani, la festivitatea dezvelirii statuii lui Eminescu, la Cernăuți, în ziua de 15 iunie 2000; constrângerile aduse în școlile românești; coborârea unicului steag românesc de pe clădirea sediului redacției ziarului "Lumea"; prezența la manifestările românești a unor reprezentanți gălăgioși ai organizațiilor extremiste ucrainene; oprirea tinerilor etnici români, în număr de 200, de a veni la studii în România, cu burse din partea statului român și altele.

Sunt dezvoltate constrângeri și în sfera Bisericii Ortodoxe din satele românești. Cel mai recent caz este cel al preotului român paroh la Biserica din Ceahor, Regiunea Cernăuți, căruia autoritățile ucrainene i-au aplicat interdicția de intrare în Ucraina, în timp ce se întorcea de la hramul Sfintei Paraschiva de la Iași, împreună cu un grup de enoriași din parohia sa. În ultimele luni, preotul Ioan a fost ținta unor atacuri de presă, respectiv în ziarul "Ceas" și a fost supus unor presiuni din partea autorităților locale.

Străvechi pământ românesc, Basarabia, a devenit, în urma aceluiași Pact Ribbentrop-Molotov, Republică Socialistă, apoi Republica Moldova. Și aici actuala putere se exprimă, tot prin Tratat.

Domnul ministru Petre Roman a parafat Tratatul privilegiat de parteneriat și colaborare dintre România și Republica Moldova, fără prevederi majore, spre a fi, într-adevăr, privilegiat și fără deschiderea necesară pentru revenirea Basarabiei la patria-mamă.

Astfel de aprecieri, din săptămâna trecută, ale liderului P.D.S.R., domnul prim-vicepreședinte Adrian Năstase, la Chișinău, tare l-a supărat pe domnul ministru de externe, care-n ultima vreme ne scaldă în promisiuni, așa cum domnia sa s-a scăldat politic în Dunăre.

Noi avem însă datoria de a ne apleca asupra istoriei și nu asupra manualelor alternative, ci asupra realităților de azi. Avem răspunderea menținerii identității naționale a tuturor românilor de peste hotare și avem onoarea și menirea de a rămâne români și la sfârșitul globalizării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban - comentariu legat de necesara demarare a Programului de reconstrucție pentru Balcani;

Urmează domnul Baban Ștefan, de la P.R.M.

Se pregătește domnul Lădariu Lazăr, de la P.U.N.R.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"România a mers pe mâna NATO și a pierdut", așa se intitulează intervenția mea politică de azi.

Pierderile economiei românești, în urma celor două embargouri impuse Iugoslaviei reprezintă un sfert din datoria externă a României.

Iugoslavia a fost dintotdeauna partenerul comercial tradițional al României. Situația s-a schimbat o dată cu impunerea primului embargou Iugoslaviei, în 1993, ca urmare a războiului din Bosnia-Herțegovina. Astfel, Iugoslavia care se afla pe locul 7 în 1991 în clasamentul țărilor cu care România derula schimburi comerciale, a ajuns pe locul 72 în 1993.

Pe toată perioada embargoului, economia românească a pierdut 1 miliard de dolari. Cei mai afectați au fost oamenii de afaceri români, care au pierdut o piață bună de desfacere a produselor lor.

Din 1996 până la impunerea celui de-al doilea embargou țării vecine, schimburile comerciale româno-iugoslave au început ușor să se revigoreze, dar asta nu înseamnă că produsele românește au recăpătat în totalitate locul pierdut pe piața de la sud-vest de Dunăre.

Cea de-a doua sancțiune impusă Iugoslaviei în martie 1999 a dus din nou la micșorarea volumului schimburilor comerciale cu România, economia țării noastre înregistrând pierderi, și de această dată, de peste l miliard de dolari.

O dată cu ridicarea embargoului, toate țările din zonă au pornit cursa pentru câștigarea pieței iugoslave.

Pactul de stabilitate în Europa de Sud-Est a pornit ca o inițiativă de generozitate din partea Uniunii Europene și a altor puteri economice și politice ca S.U.A., Japonia sau Canada, pentru a întări economia, democrația și a oferi stabilitate politică în sud-estul Europei.

Țările propuse să beneficieze de cele două-trei miliarde dolari preconizați pentru reconstrucția în Balcani, sunt: Bulgaria, România, Albania, Croația, Bosnia-Herțegovina și, mai nou, Iugoslavia.

Din iulie anul trecut, când a apărut această inițiativă, promovată și ca prim semn de atenție din partea occidentului față de Europa de Sud-Est, proiectul de reconstrucție din Balcani a rămas până în prezent doar o promisiune.

În tot acest timp, țările donatoare s-au întrecut în declarații promițătoare. Șefi de state și guverne s-au întrunit să discute pe această temă de nenumărate ori, dar n-au scos nici un ban din buzunar. Toată lumea face simpozioane cu pișcoturi și fursecuri, dar, din punct de vedere al banilor, nu au fost decât vorbe și iar vorbe.

Programul de reconstrucție este zero. Practic, organismul care trebuia să administreze acest Fond pentru reconstrucție nu are nici măcar sediu, pentru că nu are bani.

Și atunci ce înseamnă acest Program de reconstrucție pentru Balcani? Ce șansă oferă acum oamenilor de afaceri decizia Uniunii Europene de a ridica embargoul impus Iugoslaviei? Când și în ce condiții își va recâștiga România partenerul comercial tradițional de la sud-vest de Dunăre?

Iată câteva din întrebările la care încercăm, în ultimul timp, să obținem un răspuns și, până când nu-l vom obține, mai pierdem cel puțin 2 miliarde de dolari și o piață tradițională de desfacere pentru produsele românești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - cronică amară a momentului românesc actual;

Urmează domnul Lădariu Lazăr. Se pregătește domnul Ceaușescu Gheorghe.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Când domnul Radu Sârbu, mai marele F.P.S.-ului, consideră bunurile românilor, precum cele de pe o proprie moșie, așezând reproșurile aduse privind scoaterea economiei românești la mezat, drept "diversiune a unor invidioși din umbră", făcându-se că nu știe nimic despre privatizările și mișculațiile de pe la TEPRO-Iași, PETROMIDIA, ARLO-Slatina, PETROM, PETROTUB-Roman, SIRCOTUB-Zalău, PHOENIX-Baia Mare, SEVERNAV-Drobeta Turnu Severin, când fostele I.A.S.-uri sunt împărțite între directori și neamurile lor, uitând cu totul de cei care acolo au trudit o viață întreagă, când ROMTELECOM și CIMENTUL românesc sunt date cu dărnicie pe mâna străinilor, ceva e putred pe la vârful piramidei puterii actuale.

Când controlul Trezoreriei României este subordonat intereselor băncilor străine, prin Societatea privată TRANSFOND – adevărat "cal troian" în sistemul financiar românesc, când băncile străine câștigă enorm pe seama speculațiilor legate de moneda națională, prin manipularea ratei dobânzilor în folos propriu, ceea ce aduce României, din cauza devalorizării euro în raport cu moneda americană, o pierdere de 1 miliard de dolari pe an, păgubind deopotrivă bugetul de stat și exportul unei economii în tranziție, să închizi ochii, înseamnă a-ți trăda neamul într-o poziție antinațională.

Când păgubiții de la F.N.I., furați la drumul mare, ca în Codrii Vlăsiei, sunt aruncați pe scările Parlamentului, ca niște saci de porumb, când indiferența autorităților permite să fie îndreptată bâta pe spinarea lor, când castana fierbinte a responsabilităților trece dintr-o mână în alta, când păcăliții – majoritatea oameni vârstnici și bolnavi declară greva foamei și ies cu rândul în Piața Universității, pentru a atrage atenția asupra lor, în timp ce alde Sorin Ovidiu Vântu, Nicolae Popa, Anton Sângeorzan, iuți de picior, dar și de mână, își iau partea bine tăiată, între 471 de miliarde și respectiv 34 de miliarde lei din fond, pe la noi totul este posibil.

Când frigul, acum când "generalul Iarnă" iar i-a prins nepregătiți pe mai marii clipei, întorcându-ne cu peste 10 ani îndărăt, spre îndemnul lui Ceaușescu "de a mai pune o haină pe noi", în apartamentele înghețate, când nu sunt găsite cele 150 milioane de dolari pentru a ieși din această situație, când sărăcia și șomajul stăpânesc pe la noi, când locuitorii Romanului își vând casele și pleacă în lume, când un părinte se aruncă cu copilul în brațe sub roțile mașinii, românul ajunge la limita răbdării și a disperării.

Când Teser Fait ne amintește că în grânarul Europei azi turcii fac pâinea românilor cu făină ungurească și păgubește statul român cu 86 miliarde de lei, când se fură pe rupte, când o justiție coruptă și politicienii vânduți încurajează o mafie în floare, când ofițeri argeșeni de poliție sunt implicați până la gât în afacerile cu petrol, când "Țigareta II" va ajunge la lumină doar la calendele grecești, când puternicii zilei ne sfidează din limuzinele lor luxoase și o duc după principiul "Trai, nineacă!", după ce au făcut una cu pământul o țară și au abandonat definitiv teritorii românești prin Tratatele cu Ucraina și fosta U.R.S.S., pecetluind definitiv consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov, când înflorește afacerea diplomelor false, iar un Ede Erdely, pornit să pună mâna pe bunuri ale statului român de prin Oltenia, amenință public un reporter al Antenei 1, când mafia alcoolului stăpânește mii și mii de miliarde într-o economie subterană, în timp ce România are, după părerea domnului comisar european Verheugen "șanse de a accede în U.E. la Paștele cailor", ceva ne spune că așa nu se mai poate s-o ducem, iar cuțitul a ajuns la os.

În tot acest timp, cei care au distrus România, prin guvernările anterioare, își dau mâna într-o toamnă electorală, amintind de atmosfera dintr-un roman de Garcia Marchez.

Fundătura în care am ajuns este consecința logică a blestematului algoritm și a "Contractului" mincinos "cu România".

O altă urmare, tot firească, între oamenii de onoare, ar fi demisia. Numai că onoare nu mai este.

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Ceaușescu - solicitare de a fi clarificate condițiile tuturor acordurilor cu Jugoslavia, acum, după victoria forțelor democratice;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ceaușescu Gheorghe.

Se pregătește domnul Bud Nicolae. Este prezent?

 

Domnul Gheorghe Ceaușescu:

Domnule președinte,

Alegerile din 24 septembrie 2000 din Republica Federală Iugoslavia au dus la victoria forțelor democratice și la prăbușirea Regimului Miloșevici.

Președintele României, Guvernul și partidele politice au salutat această victorie a democrației împotriva unei guvernări, care, în 10 ani a dus la dezmembrarea fostei Iugoslavii, la război și violență și a aruncat țara într-o criză profundă, cu consecințe încă greu de evaluat nu numai pentru poporul sârb, ci și pentru întreaga regiune sud-est europeană.

Parlamentul României trebuie și el să adopte o poziție comună față de aceste evenimente. Se cuvine, desigur, să salutăm printr-un mesaj, adresat noului președinte al Federației și parlamentarilor aleși la 24 septembrie 2000, victoria democrației. Dar aceasta nu este de ajuns.

Trebuie să recunoaștem că între 1992 și 1996 guvernarea P.D.S.R., P.R.M., P.S.M. a întreținut relații privilegiate cu Regimul Miloșevici, pe care l-a ajutat și fățiș și în secret, în opera sa de distrugere a fostei Iugoslavii. Aspectele penale ale contrabandei cu petrol, inițiată și încurajată de Guvernul Văcăroiu, sunt pe cale să fie elucidate de justiție.

Implicațiile politice ale acestor acțiuni, în beneficiul forțelor agresive din spațiul iugoslav nu pot rămâne în seama Parchetului și a tribunalelor. Este imperios necesar ca Parlamentul României să examineze, prin comisiile sale de apărare și de politică externă, consecințele politice ale acestor acțiuni, să verifice în ce măsură ele nu au fost susținute și prin alte mijloace, încă necunoscute, să ia măsuri pentru ca România să nu mai aibă de suportat consecințele unor decizii pe care guvernanții le-au luat fără știrea și fără acceptul Parlamentului și al cetățenilor acestei țări.

Colaborarea celor mai înalte autorități ale României cu forțe politice și militare, care azi sunt calificate drept "criminale" de către statele democratice, a expus țara noastră la riscuri politice, pe care trebuie să le evaluăm în cunoștință de cauză.

Solicit, de aceea, ca în termen de o săptămână, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării Naționale să informeze Parlamentul asupra tuturor acordurilor – publice sau secrete, pe care România le-a încheiat sau le-a aplicat în raporturile ei cu Iugoslavia, din 1992 până în 1996.

Comisiile de politică externă să-i audieze pe domnii senatori Ion Iliescu și Teodor Meleșcanu, pe tema relațiilor cu Republica Federală Iugoslavia și cu Republica Srbska, iar Comisiile de apărare să-i audieze pe foștii miniștri ai Apărării din Guvernul Văcăroiu, pe aceeași temă.

În special, trebuie ca Parlamentul să obțină un răspuns clar și precis la întrebarea pe care presa a invocat-o în mai multe rânduri: a existat sau nu un acord secret al României cu Republica Federală Iugoslavia, pe de o parte, cu Slovacia, pe de altă parte, pentru susținerea reciprocă, inclusiv militară, în cazul unui conflict armat?

În mod special, acum, când configurația politică a sud-estului Europei s-a modificat în favoarea democrației și când P.D.S.R.-ul se pregătește cu atâta aroganță să exercite puterea înainte chiar de a fi câștigat alegerile, cetățenii României trebuie să știe la ce să se aștepte: la o cooperare sinceră și reciproc avantajoasă cu forțele democratice din spațiul iugoslav sau la manevre oculte în sprijinul forțelor trecutului?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Nicolae Bud - semne de întrebare legate de privatizarea BCR;

Urmează domnul Bud Nicolae.

Se pregătește domnul Simedru Dan Coriolan. Este?

 

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Acum, pe ultima sută de metri ai actualei guvernări, coaliția pare dispuăs a ne oferi o nouă surpriză de proporții.

După ROMTELELCOM, I.M.G.B., TEPRO-Iași și multe altele, se precipită retezarea unui alt pilon al economiei românești. Mă refer la cele ce se întâmplă în legătură cu privatizarea Băncii Comerciale Române.

Recent, șeful Comisiei de privatizare, domnul Nicolae Boeți, care a ținut piept presiunilor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de privatizare cu orice preț a Băncii Comerciale Române, a fost demis și înlocuit cu repeziciune, iar acum Guvernul vrea să-și modifice strategia de privatizare pe care tot el a aprobat-o.

Vechea strategie prevedea ca un pachet de acțiuni de maximum 35% să fie vândut către investitori strategici, alte 20% din acțiuni să fie vândute către BERD și D.H.C., o societate de investiții internațională, măsuri urmate de ieșirea pe piața internă și externă de capital, concomitent cu oferirea a 5% din acțiuni salariaților.

Acum, Guvernul dărâmă întreaga activitate depusă de Comisia de privatizare a Băncii Comerciale Române, strategie aprobată de Guvern și care prevedea ca procesul de privatizare al B.C.R. să înceapă efectiv în luna iunie-iulie 2001 și să se încheie în 2002.

Strategia inițială fusese aprobată de către Fondul Proprietății de Stat și Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională și era agreată și de Ministerul Finanțelor, însă Banca Națională a României, din nou Banca Națională, nu a avizat-o pe motiv că această strategie nu poate constitui suportul unei privatizări reale. Astfel, se vrea ca până la alegeri să se vândă 51% din acțiuni către "un investitor strategic", și, dacă este posibil, întregul pachet de 70% deținut de Fondul Proprietății de Stat.

Schimbarea din funcție a președintelui Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române este cu atât mai suspectă cu cât ea a fost făcută fără ca acesta să fie anunțat în prealabil, fără apariția în Monitorul Oficial a hotărârii de schimbare și fără ca aceeași hotărâre să fi fost pusă în discuția Cabinetului Isărescu.

Este o încălcare flagrantă a prevederilor legale, care prevăd expres că un membru al Comisiei de privatizare al unei bănci este schimbat din funcție doar dacă a încălcat legea, ceea ce nu se poate spune în cazul președintelui demis.

Această grabă suspectă, făcută la comandă, va afecta nu numai procesul de finanțare a economiei românești, ținând cont că prin Banca Comercială Română sunt finanțate peste 2/3 din întreaga economie reală, din care 70% în sector privat, ci și eventualul preț ce se va obține în urma privatizării Băncii Comerciale Române.

Se pune întrebarea: de ce? Pentru că până la alegeri nu mai există timpul fizic necesar unei eventuale evaluări corecte atât a Băncii, cât și a ofertelor, care să corespundă cel mai bine interesului național.

Unul din motivele ce dă greutate privatizării Băncii Comerciale Române, care deține locul 193 în topul mondial, constă în ponderea pe care-o reprezintă Banca Comercială Română în bilanțul agregat al băncilor comerciale din România: peste 28% din total credit neguvernamental, peste 39% din creditul pe termen scurt, peste 26% din creditul guvernamental, peste 30% din economiile populației, din care 45,6% la depozitele în lei.

Presiunile crescânde ale organismelor financiare internaționale, în special ale Băncii Mondiale, care a solicitat în nenumărate rânduri Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române rapoartele elaborate de consultantul străin MERRIL LYNCH au fost respinse de Comisia de privatizare și de președintele acesteia. Cunoaștem și motivul. Comisia de privatizare nu era abilitată prin lege pentru a pune la dispoziție documentele solicitate, existând în acest sens un acord de confidențialitate încheiat între Bancă și firma de consultanță. Opoziția comisiei a dus la rezultatul știut, previzibil, de altfel: schimbarea președintelui ei în condițiile arătate.

În aceste condiții, politica pământului pârjolit apare ca strâns legată de tentativa cercurilor interesate de a lichida banca la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2000, când, drept urmare a unor zvonuri și diversiuni bine ticluite, deponenților li s-a sugerat lichidarea de urgență a depozitelor și a conturilor de la Banca Comercială Română.

În aceste circumstanțe, Banca ar fi putut foarte ușor să cadă și nici un investitor prestigios occidental nu s-ar mai fi văzut să fie tentat să facă o ofertă serioasă pentru Banca Comercială Română.

De altfel, menținerea controlului român al Băncii era o condiție în strategia inițială construită de Guvern, fapt care, se vede treaba, a deranjat, iar investitorii serioși care vor să pătrundă în România vor solicita, în mod previzibil, mult timp pentru a-și prezenta în mod oficial ofertele.

Cum, în ultimul moment, au apărut anumiți investitori greci – adepții vânzării cât mai rapide a Băncii Comerciale Române, care vor să modifice prin hotărâre de Guvern strategia inițială, ne putem aștepta ca "rețeta ROMTELECOM" să se aplice perfect și în cazul B.C.R.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Dan Coriolan Simedru - intervenție legată de indiferența și ignoranța autorităților față de drepturile moților;

Domnul Simedru Dan Coriolan.

Se pregătește domnul Constantin Cotrutz.

 

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi este determinată de un articol apărut în cotidianul "Azi", al cărui trist conținut face referire la indiferența și ignoranța autorităților față de drepturile moților, consfințite prin lege.

În urma unei discuții cu cel care a inspirat acel articol – primarul Comunei Albac, Gheorghe Pașca, am aflat că strădania noastră, a Parlamentului, de a reda drepturile obținute cu sacrificii de bravii locuitori ai Munților Apuseni – moții, au rămas apă de ploaie, adică, o lege pe care autoritățile statului, din păcate, n-o bagă deloc în seamă.

În 1934, guvernul liberal condus de Gheorghe Tătărăscu s-a întâlnit în ședință, ținută în mod simbolic în capitala moților, la Câmpeni, și a adoptat o lege specială pentru moți, prin care le acordă o serie de drepturi, ca recunoaștere a luptei de veacuri pentru o viață mai bună și identitate națională, lege care a fost respectată și prețuită în întreaga țară.

Legea de astăzi, mă refer la Legea nr. 33, care reînvie în mare parte spiritul legii de acum 66 de ani, nu este respectată, moții fiind batjocoriți în târgurile din țară.

Cea mai gravă situație se întâlnește la Craiova, unde Administrația Piețelor, în speță târgul din Romaneșți, de acord cu primăria municipiului, percepe taxe exagerat de mari, ignorând cu desăvârșire atât "carnetul de moț", cât și Legea nr. 33.

Oamenilor li se spune de fiecare dată să se ducă la cei care le-au dat drepturile prin lege și să le rezolve problemele, ca și cum la Craiova ar fi o altă țară.

De asemenea, o altă unitate a statului, mă refer la ROMSILVA, nu acordă, conform spuselor primarului Comunei Albac, acea reducere cu 50% din prețul materialului lemnos pentru locuitorii Munților Apuseni.

Având în vedere aceste lucruri, cer ministrului Funcției Publice și prefectului Craiovei să ia act de aceste fapte și să aplice legea, în special Legea nr. 33 și dacă este cazul, și Legea nr. 69 modificată, în ceea ce privește faptele primarului Bulucea și Administrației Piețelor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Constantin Eremia Cotrutz - comentarii pe marginea Raportului Ministerului Educației Naționale, primit de către Parlament;

Urmează domnul Constantin Cotrutz.

Se pregătește domnul Garda Dezideriu Coloman.

 

Domnul Constantin Eremia Cotrutz:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În locul unei analize competente a activității sale, Ministerul Educației Naționale ne oferă comentarii propagandistice.

Raportul Ministerul Educației Naționale ascunde adevărata măsură a incompetenței.

Mărturisesc sincer că am stat cu sufletul la gură așteptând raportul Ministerului Educației Naționale, la 10 luni de la noua și totuși vechea guvernare C.D.R.-istă.

Nerăbdarea mea izvora din faptul că în ultimul an învățământul românesc a fost supus la nenumărate încercări, numite, mai în glumă, mai în serios, "experimente reformatoare".

Am fost surprins însă când, în locul unui raport obiectiv, în care să fie puse în balanță toate realizările și nereușitele din ultimul timp, am putut citi doar două discursuri oficiale ale domnului ministru, cu o formulă introductivă identică, de parcă scribii de la minister au fost declarați corijenți la capitolul originalitate.

Raportul pe care l-am discutat reprezintă dovada vie a existenței temporare în fruntea ministerului a unui filosof. Fără a vorbi în sens peiorativ, darea de seamă a ministerului nu poate fi încadrată decât în capitolul filosofări, cu care domnul Marga ne-a obișnuit de ceva vreme.

Dar să vedem acum cu ce ne îmbrobodește domnul ministru, ținând să atragem atenția că raportul mai sus amintit nu a fost întocmit pentru un învățător de școală dintr-un sat uitat de lume, ci chiar pentru Parlamentul României. Posibilitățile de învățătură au sporit la orice nivel, se mândrește domnul Marga, uitând probabil să spună că în acest an, mai mult decât în ultimul sfert de veac, tot mai mulți copii nu au putut păși în școală datorită pauperizării cu care familiile lor trebuie să se confrunte.

Un alt motiv de laudă îl reprezintă asanarea examenelor, după decenii de corupere și superficialitate. Mai are rost să ne amintim că în această vară nu a existat examen important în învățământul românesc care să nu fie contestat într-o formă sau alta, pentru viciile de formă sau conținut? Examenele de capacitate, de bacalaureat, admitere în licee și școli profesionale au eliminat ele, oare, coruperea și superficialitatea?

Se tot bate monedă, de mai bine de 3 ani încoace, pe reforma învățământului din România. Analiști de mucava au tot cerut schimbarea fundamentală a sistemului educațional autohton, uitându-se, involuntar sau nu, că acest sistem a dăruit, și prin minune încă o mai face, oameni bine pregătiți, capabili oricând să facă față provocărilor noului mileniu.

În raportul recent prezentat Parlamentului, se face referire, de cel puțin zece ori, la cuvântul "reformă". Acest cuvânt tinde însă să devină o formă goală de conținut, de vreme ce realitatea este alta. Realitatea este că, în ultimii 4 ani, beneficiarii, alături de cadrele din învățământ și cercetare, sunt de-a dreptul uitați, umiliți, părăsiți și deznădăjduiți.

Prea multe exemple de proastă organizare, semnalate nu atât de noi, parlamentarii, pentru a nu fi acuzați de partizanat politic, cât de presă, ne-a oferit, în ultimul timp, acest minister, pentru ca primul-ministru să nu declanșeze o anchetă severă privind capacitatea managerială a acestei importante instituții publice, de care se leagă viitorul nostru.

O altă măsură punctată la capitolul "Realizări" o constituie împrumutul de 50 de milioane de dolari de la Banca Mondială, destinat cercetării științifice în universități. Dincolo de faptul că orice ban luat trebuie rambursat cu dobândă, chiar nu știe nimeni din minister că soluția corectă și pragmatică pentru rezolvarea acestei chestiuni nu este să ceri bani de aiurea, ci să oferi cadrul de stimulare pentru cercetare? Nu ar fi fost mai eficient să se adopte o lege prin care cercetătorii, cadrele universitare tinere să fie ajutați economic și fiscal să se afirme, să născocească viitorul, în condițiile în care acești oameni își pun problema supraviețuirii în prezent?

Sistemul de susținere socială a studenților, de care domnul Marga face atâta caz, este sublim, însă lipsește cu desăvârșire, atâta timp cât de împrumuturi bancare și burse contractuale au parte câțiva privilegiați, și nu adevărații subiecți ai acestor favoruri.

Domnul ministru încearcă să impună învățământului universitar autohton prevederile Declarației de la Bologna, de anul trecut, ceea ce înseamnă lărgirea formelor de învățământ deschis la distanță, diplome intermediare, autofinanțări dubios realizate etc. Ceea ce cred eu însă este că toată această "mișculație" tehnică nu este decât o politică fără fond, ca atâtea altele în ultimii 4 ani.

Educația din România are într-adevăr nevoie de reformă, dar reforma nu înseamnă copiere, ci adaptare la necesitățile tale. Altfel, riscăm să producem și alte dezechilibre majore în învățământ, amenințând și mai mult pe cei mici și pe tinerii, categoriile care așteaptă de la noi coerență și pragmatism.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - evocarea Revoluției maghiare din 1956;

Are cuvântul domnul Garda Dezideriu Coloman.

Se pregătește domnul Anghel Stanciu.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 23 octombrie, s-au împlinit 44 de ani de la începutul Revoluției maghiare din 1956.

Manifestarea de solidaritate cu poporul polonez a studenților de la Budapesta, dărâmarea statuii lui Stalin au reprezentat începutul Revoluției anticomuniste în spațiul central est-european. Ca replică, oamenii serviciului securității statului din Ungaria au deschis focul, atât asupra demonstranților, cât și asupra celor care au încercat să ocupe Radioul.

Deși în ziua de 24 octombrie, puterea comunistă a folosit tancurile împotriva insurgenților, cu toate acestea, nu a putut reprima răscoala populației. Mai mult chiar, după măcelul din 25 octombrie, din fața Parlamentului, și luptele din celelalte orașe din Ungaria, s-a format guvernul condus de Nagy Imre, la data de 27 octombrie, guvern care a susținut revendicările anticomuniste ale poporului maghiar și care, în ziua de 1 noiembrie 1956, a hotărât ieșirea Ungariei din Tratatul de la Varșovia și neutralitatea țării.

Comuniștii de la Moscova, prin intervenția armatei sovietice, la data de 4 noiembrie, au instalat guvernul comunist contrarevoluționar condus de Janos Kadar. Cu toate că insurgenții au luptat cu un eroism ieșit din comun, până la începutul anului 1957, datorită superiorității numerice a armatei sovietice, revoluția maghiară eșuase.

Revoluția din 1956 a influențat gândirea intelectuală din România. Profesorii universitari și studenții de la Cluj au susținut, pentru prima dată, necesitatea introducerii autonomiei universitare, însă mișcarea intelectualilor români și maghiari din centrele urbane din România a fost înăbușită cu cruzime. La Universitatea de la Cluj, 22 de studenți erau exmatriculați și întemnițați, iar numeroși scriitori, savanți erau deportați și obligați la muncă silnică.

Puterea comunistă din România s-a folosit de evenimentele Revoluției maghiare și de mișcările de solidaritate cu evenimentele revoluționare din Ungaria pentru a restrânge drepturile minorității maghiare, dintre care măsura cea mai dură o reprezenta desființarea Universității "Bolyai" din Cluj.

Evenimentele din 1956, în viziunea Grupului parlamentar al UDMR, reprezintă prima manifestare anticomunistă care a contribuit la slăbirea regimului totalitar în spațiul central est-european.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Voci din partea stângă a sălii:

La Budapesta!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Anghel Stanciu - prezentarea unei scrisori deschise adresate domnului Mugur Isărescu, prim-ministru al Guvernului României.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Dumitru Buzatu a apărut? Nu.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți ca, înainte de a da citire unei scrisori deschise adresată domnului prim-ministru Mugur Isărescu, să-i reamintesc domnului... și distinsului nostru coleg Nicolae Ceaușescu că Partidul România Mare nu a fost la guvernare.

Scrisoare deschisă adresată domnului Mugur Isărescu, prim-ministru al Guvernului României.

"Excelență, la puțin timp după raportul prezentat în fața plenului celor două Camere ale Parlamentului României, în care arătați că economia țării noastre cunoaște o creștere cu implicații directe în ameliorarea condițiilor de trai ale celor trei sferturi din populația acestei țări, vă aducem la cunoștință că în toată țara, dar mai ales în Moldova, îndeosebi în municipiul și orașele din județul Iași, această afirmație a dumneavoastră continuă să fie dezmințită crunt de realitate.

Este știut și este vizibil, din ce în ce mai mult, că sărăcia este fenomenul care caracterizează România, chiar și sub guvernarea dumneavoastră. Și aceasta pentru că și actuala coaliție nu și-a ținut promisiunile făcute cetățenilor în campania electorală. "Legământul de la Ruginoasa", "Contractul celor 200 de zile" și multe alte asemenea gogoși electorale au făcut să ajungem la dezastrul în care ne aflăm acum.

Dacă în alte vremuri oamenii au fost îndemnați să mai pună pe ei o haină sau un palton când venea frigul iernii, acum nu le mai au nici pe acestea.

Ieri, într-o interpelare, am solicitat public demisiile domnului Radu Berceanu, ministrul industriei și comerțului, și a domnului Lucian Liviu Albu, ministrul muncii și protecției sociale. Dar cum domniile lor nu vor avea curajul să-și prezinte demisiile, vă solicităm, excelență, să-i demiteți de urgență, ca incompetenți, pentru că nu au respectat prevederile Constituției în a asigura condiții decente de trai.

O țară întreagă trăiește în frig, regiile termoelectrice neasigurând agentul termic necesar încălzirii locuințelor. Costul ridicat al agentului termic a determinat sute de mii de cetățeni cu venituri mici, și determină, în continuare, ca într-o nebunie paralizantă, să se debranșeze de la rețea.

Debranșarea de la rețeaua de termoficare sau neachitarea facturilor de către cei săraci determină ca și alți locatari din blocurile respective să suporte frigul, cu toate că ei și-au achitat datoriile către asociațiile de locatari. Astfel, în foarte multe orașe, cartiere întregi au devenit un peisaj sinistru al blocurilor înghețate. Și încă nu a venit pe deplin iarna! Și dacă pentru la anul nu va fi destul, trebuie să amintim că cele mai multe școli sunt neîncălzite, iar copiii flămânzi continuă să tremure la fel cum au tremurat și acasă.

Puterea nemiloasă privește neputincioasă dezastrul în care a fost adusă această țară. În consecință, se impun, domnule prim-ministru, măsuri energice, pentru ca iarna ce ne-a prins nepregătiți să nu ne înghețe pe toți. După înghețarea salariilor, în timpul acestei guvernări, iată că îngheață și apa, îngheață și căldura, ne îngheață și mințile! Este, deci, necesar ca domnul ministru Lucian Liviu Albu să prevadă acest lucru, iar domnul ministru Radu Berceanu să asigure sau să fi asigurat condiții minimale pentru ca oamenii să poată să stea în casele lor.

În consecință, domnule prim-ministru, cred că este normal ca dumneavoastră să-i demiteți pe cei doi miniștri. Este singura cale de a ieși onorabil din fotoliile pe care le-au ocupat nemeritat. În locul lor să fie puși alții, care să asigure de urgență cetățenilor acestei țări minimum de subzistență, în speță căldură, apă caldă, lumină și un pic de mâncare.

În speranța că solicitării noastre îi veți da un curs favorabil, vă asigurăm, excelență, de tot respectul nostru și, de ce nu, dacă-i dați mâine, și de un vot în plus".

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
 

Stimați colegi,

Am încheiat lista de vorbitori. Trecem la ordinea de zi.

Avem prezența?

Spunea, domnul președinte Anghel Stanciu, că unii colegi se plâng că nu au locuri în Parlament, dar sunt atâtea locuri goale! (Amuzament în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Să trecem la ordinea de zi! Să trecem la ordinul de zi!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei, anunțându-vă că, din totalul de 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 252, 8 participă la alte acțiuni parlamentare, 91 fiind absenți. Cvorumul de lucru este astfel întrunit. (Acționează soneria pentru a chema pe doamnele și domnii deputați în sală)

Intrăm în ordinea de zi a Camerei Deputaților...

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu prea avem secretari!

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Apelul nominal!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci invit secretarii de ședință la prezidiu...

 
 

Domnul Florea Buga (din sală):

Invitați și puterea!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Avem câteva rapoarte de mediere și...

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Apelul nominal!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Apel nominal doriți?

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu putem începe cu 10 oameni în sală!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Să vedem cine îl face. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Dar, iată, se pare că nu s-a terminat ședința Biroului permanent.

Voci din sală:

S-a terminat de mult!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

S-a terminat...

Stimați colegi,

La mediere este simplu și putem începe!

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu putem începe, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă nu putem, de ce nu vă aduceți deputații în sală?!

Dați-mi catalogul, că îl strig eu! Poate așa recuperăm măcar secretarii de ședință! (Amuzament în sală)

Deci apelul nominal.

Achimescu Victor Ștefan

absent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Alexandru

prezent

Albu Gheorghe

absent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (DB)

absent

Ana Gheorghe (HD)

absent

Andrei Gheorghe

prezent

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal István

absent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Argeșeanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

absent

Asztalos Ferenc

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

prezent

Badea Alexandru Ioan

absent

Bara Radu Liviu

absent

Bárányi Francisc

prezent

Barbaresso Emanoil Dan

absent

Barbăroșie Victor

absent

Barde Tănase

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Băbălău Constantin

prezent

Bălăeț Dumitru

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

absent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

absentă

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Voci din sală:

La tribunal!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

La tribunal!

Bivolaru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

prezent

Boștinaru Victor

absent

Bot Octavian

prezent

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Bud Nicolae

prezent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

absent

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Cândea Vasile

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Chichișan Miron

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Chiriță Dorin

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Cristea Gabriela

absentă

Cristea Gheorghe

Stimați colegi,

Secretarul de ședință mă informează că suntem în cvorumul de lucru și că putem începe ședința.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 3 martie 2021, 20:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro