Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 14, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 14-05-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 14, 1996

  1. Alocuțiunea domnului Aleksander Kwasniewski, Președintele Poloniei, rostită în plenul celor două Camere ale Parlamentului României  

Lucrările ședinței încep la ora 16,00.

Membrii prezidiului: domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, și domnul Oliviu Gherman, președintele Senatului.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Aș dori să-mi exprim deosebita bucurie pe care o avem cu toții de a avea astăzi în mijlocul nostru pe Excelența Sa, domnul Aleksander Kwasniewski, Președintele Poloniei. (Ropote de aplauze.)

România și Polonia au o bogată tradiție a relațiilor bilaterale și, de multe ori, de-a lungul istoriei celor două popoare, român și polonez, au găsit sprijin reciproc pentru depășirea momentelor dificile pe care destinul le-a pus în față.

Astăzi, țările noastre parcurg un drum similar, al transformărilor complexe spre democrație și economia de piață.Polonia și România sunt angajate în procesul de integrare în structurile euroatlantice. În ambele țări, sprijinul popular, atât pentru aderarea la N.A.T.O., cât și la Uniunea Europeană este cel mai ridicat din rândul țărilor candidate.

Ca două dintre statele mari din Europa Centrală, România și Polonia reprezintă factori majori de stabilitate și doi piloni importanți ai noului proiect de securitate europeană.

Sunt convins că vizita dumneavoastră în România, domnule Președinte, va reprezenta o contribuție importantă la întărirea relațiilor dintre națiunile noastre, un câștig pentru dezvoltarea cooperării în Europa Centrală.

Îmi face o deosebită plăcere, stimați colegi, să dau cuvântul domnului Președinte, pentru a exprima mesajul de salut în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României.

Domnule Președinte, aveți cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Aleksander Kwasniewski - Președintele Poloniei:

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați senatori și deputați,

Este pentru mine o onoare deosebită că pot lua cuvântul în fața Parlamentului României. Doresc să vă mulțumesc cordial dumneavoastră, domnule președinte, pentru deosebita și ospitaliera primire în România.

Polonezii și românii sunt popoare apropiate. Istoria nu ne-a scutit de expriențe dificile. Adeseori, în trecut, soarta noastră a fost asemănătoare. Noi, pe de o parte, eram mândri de trecutul plin de glorie, dar și de năzuințele de independență și unire ale țării împărțite. Am trecut prin aceleași perioade de construcție a democrației și a guvernelor autoritare.

Începând din anul 1989, în țările noastre au avut loc schimbări fundamentale. Anii care s-au scurs de la acest moment de cotitură istorică au dus la o dezvoltare stabilă a relațiilor polono-române.

Vizita mea la București are loc la un an și câteva zile de când am primit în Polonia pe domnul Președinte Ion Iliescu. Întâlnirile la cel mai înalt nivel au dovedit fără tăgadă că există mari posibilități de dezvoltare în continuare a unei colaborări benefice și reciproc avantajoase între țările noastre.

Stimate doamne,

Stimați domni,

În paginile istoriei de șase secole a relațiilor polono-române pot fi găsite numeroase exemple de colaborare și simpatie reciprocă. Popoarele noastre — din secolul al XIV-lea și până la cel de al doilea război mondial — au avut relații de vecinătate. În general a fost o vecinătate amiabilă și rodnică.

Marile familii de magnați polonezi — Wisniowiecki, Sapieha, Radzwill — erau înrudite cu familiile de boieri din Moldova și Țara Românească. Renumita familie Movilă, din Moldova, s-a înscris pentru totdeauna în istoria Poloniei și Ucrainei.

Legăturile economice, politice și culturale dintre Polonia și Principatele Dunărene au fost deosebit de vii în timpul domniei regelui Jan Sobietski care, nota bene, se întreținea cu moldovenii în propria limbă.

Secole de-a rândul culturile noastre s-au influențat reciproc. Minunatul folclor al muntenilor polonezi din Tatra datorează mult influențelor din Țara Românească.

Literatura romantismului polonez și romanul istoric polonez au influențat considerabil creația scriitorilor români din secolul trecut. Simbolic este faptul că, așa cum scriu istoricii contactelor culturale polono-române, Bogdan Petriceicu-Hașdeu, scriitor, istoric și filolog de renume din secolul al XIX-lea, cu merite deosebite pentru cultura românească și pentru apropierea popoarelor noastre, îndeplinind ultima dorință a fiicei sale Iulia, grav bolnavă, i-a dăruit un volum de versuri al poetului polonez îndrăgit de ea, Adam Mickiewicz.

În perioada când ocupanții au șters Polonia de pe harta Europei și când patrioții români doar năzuiau crearea unui stat independent și unit, I.C. Brătianu — renumitul dumneavoastră om politic din acea perioad㠗 își exprima speranța că viitoarea Românie va reprezenta un sprijin pentru Polonia în aspirațiile ei de reconstituire a statalității sale. Tocmai din această moștenire istorică și din această filozofie a relațiilor de prietenie și parteneriat dintre popoarele noastre s-a născut, câțiva zeci de ani mai târziu, în 1921, Tratatul de alianță polono-român.

În perioada interbelică, în rândul partizanilor unei strânse colaborări între țările noastre s-au aflat personalități din diferite tabere politice, printre alții mareșalul Jozef Pilsudski, care de câteva ori a vizitat România. Istoricul, scriitorul și omul politic Nicolae Iorga a simpatizat Polonia în mod deosebit și a fost inițiatorul contactelor noastre științifice și culturale.

Alianța și colaborarea polono-română nu au reușit, din păcate, să întoarcă roata istoriei și să evite izbucnirea celui de-al II-lea război mondial. Acest fapt nu diminuează cu nimic respectul nostru față de acei oameni care vedeau în buna colaborare dintre statele și popoarele noastre șansa de salvare a păcii, a democrației și a valorilor civilizației în această parte a Europei.

În septembrie 1939, ca urmare a agresiunii hitleriste, numeroși cetățeni polonezi au părăsit patria; unii pentru a continua lupta împotriva cotropitorului, alții pur și simplu pentru a-și salva viața. În România au venit atunci peste 100.000 de polonezi. Mulți dintre ei au supraviețuit numai datorită ospitalității de care s-au bucurat pe pământul României. Numeroși polonezi au ajuns la armatele poloneze din Franța. Acest lucru a fost posibil mulțumită solidarității acordate refugiaților de poporul român, precum și atitudinii Guvernului Român.

Deși Polonia și România nu mai au frontiera comună, ambele popoare au păstrat sentimentul de simpatie și vecinătate apropiată. O punte vie între poporul polonez și român o constituie minoritatea poloneză care locuiește în Bucovina românească. Trăind pe aceste meleaguri ei cultivă tradițiile predecesorilor lor.

Aș dori astăzi — ca primul Președinte al Republicii Poloneze care vizitează România — să exprim recunoștința față de România democrată, față de poporul român, pentru acordarea de ajutor minorității poloneze și pentru crearea de condiții pentru a cultiva tradițiile sale naționale. (Aplauze.)

Stimate doamne și domni,

În interesul Poloniei și al României este o asemenea evoluție a situației la scară globală și europeană care să ofere garanții de realizare în practică a principiilor de securitate internațională.

Obiectivele principale ale politicii externe poloneze tind spre edificarea unor baze trainice ale securității europene. Acest lucru se exprimă prin dorința fermă a conducerii poloneze de afiliere la Alianța Nord-Atlantică. În această chestiune, există un consens deplin al principalelor forțe politice din țara noastră. Viitoarea participare a Poloniei în N.A.T.O. nu este îndreptată împotriva nici unui stat. De asemenea, nimeni nu-și poate aloca dreptul de veto în problema extinderii N.A.T.O.

Polonia aspiră cu consecvență la intrarea în Uniunea Europeană. Extinderea spre Est a structurilor europene și euroatlantice are dimensiunea unui proces natural de unificare a continentului divizat de zeci de ani. Din nou se apropie între ele țări legate printr-o moștenire comună de istorie, civilizație și cultură. Sursa siguranței că vechiul nostru continent va fi capabil să facă față problemelor secolului XXI constă în integrarea europeană. Acest proces este ireversibil! Sunt convins că, în curând, el va cuprinde Polonia, precum și alte țări din acest perimetru, inclusiv România.Un factor important de stabilitate regională este dezvoltarea cu succes a colaborării Poloniei cu toate țările din regiunea noastră. Aș dori să subliniez, în mod deosebit, faptul că în politica noastră externă suntem conștienți de importanța României. Vizita mea de acum este dovada cea mai bună. Considerăm că nu se poate construi o infrastructură trainică de colaborare europeană fără a se ține cont de România. Apreciem importanța ei politică, economică, culturală în întregul perimetru central-european, precum și în bazinul Mării Negre și în Balcani. Ne bucurăm că România își menține cu consecvență orientarea sa europeană, euroatlantică și către zona Mării Negre.

Dorința noastră comună este de a dezvolta cât mai bine colaborarea Poloniei cu România. Este în interesul patriei mele, în sensul bun al cuvântului. Experiențele din trecut pot constitui o inspirație și pentru epoca contemporană. Dorim să abordăm împreună cu dumneavoastră consultații și acțiuni cu caracter politic. De asemenea, dorim dezvoltarea în continuare a relațiilor economice. Polonia dorește să se accelereze semnarea Acordului de Comerț Liber între țările noastre. Acesta va fi un pas esențial pe calea primirii României în C.E.F.T.A., respectiv înțelegerea comercială central europeană a țărilor asociate la Uniunea Europeană; vom fi reprezentantul intereselor României în această chestiune.

De asemenea, există mari posibilități de extindere a colaborării noastre în domeniul culturii și științei. Colaborarea turistică, sportivă, a tineretului poate crea condiții naturale de dezvoltare a contractelor între societățile țărilor noastre, favorizând mai buna lor cunoaștere reciprocă.

Vizita în frumoasa dumneavoastră țară, al cărei lanț carpatic este o legătură naturală între Polonia, constituie pentru mine personal un moment de trăire deosebită. Consider aceasta ca un pas important în opera de deschidere de noi posibilități pentru colaborarea noastră.

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Marele prieten al Poloniei, amintit astăzi de mine, profesorul Nicolae Iorga, a scris cândva frumos că îPolonezii și românii sunt două popoare care reprezintă același lucru: spiritul latin!" Deci au de îndeplinit, în această parte a Europei, aceeași misiune importantă și comună, care constă în propagarea și consolidarea valorilor ce se compun în esența moștenirii europene.

Doresc să urez popoarelor român și polonez succes pe calea democrației și a reformelor pentru economia de piață. Acest succes va accelera intrarea noastră în structurile europene și euroatlantice. Acest succes va fi cea mai bună expresie, în accepțiunea modernă, a aportului nostru comun la ideea europeană, la misiunea noastră comună!

Stimați senatori și deputați, vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Președinte,

Datorită dumneavoastră am putut înscrie astăzi pe ordinea de zi a Parlamentului nostru un punct suplimentar: tradițiile de prietenie ale relațiilor româno-poloneze și viitorul lor.

Prezența dumneavoastră în parlamentul României are o semnificație specială, ea constituind și un mesaj de întărire a legăturilor parlamentare.

Rememorând relațiile amicale din trecut, încurajăm relațiile noastre economice, politice, culturale, gândindu-ne în același timp la viitorul nostru comun.

Vă mulțumim încă o dată pentru prezența dumneavoastră în această Aulă, care a fost în trecut martora unor legături privilegiate între popoarele noastre. Sperăm ca aceste legături să continue în viitor.

Vă mulțumim încă o dată. (Ropote de aplauze în sală.)

Ședința se încheie la ora 16,30.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 2:36
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro