Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 26, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 26-06-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 26, 1997

  1. Alocuțiunea domnului Jean Spautz, președintele Parlamentului din Luxemburg.

Ședința a început la ora 12,11.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Senatului.

*

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm luați loc!

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, vă rugăm luați loc!

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Pe primul punct al ordinii de zi va fi primirea domnului președinte al Parlamentului din Luxemburg, domnul Jean Spautz.

Invităm în sală pe domnul președinte Jean Spautz. (Aplauze).

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Avem plăcerea să salutăm astăzi prezența, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României, a domnului Jean Spautz, președintele Camerei Deputaților din Luxemburg, fost ministru în mai multe cabinete și reprezentant de marcă în foruri internaționale, personalitate importantă a scenei politice luxemburgheze și comunitare.

Vizita delegației conduse de domnule președinte Spautz reprezintă un moment important în evoluția raporturilor de prietenie dintre România și Marele Ducat de Luxemburg.

După decembrie 1989, relațiile pe plan politic, diplomatic, parlamentar și economic la nivel înalt dintre România și Marele Dujcat de Luxemburg au devenit mult mai frecvente și, în special, în cursul acestui an ele au cunoscut o intensitate remarcabilă, contribuind în mod direct la o consolidare a raporturilor bilaterale.

Pentru noi, modul în care a evoluat politic și economic Marele Ducat de Luxemburg, precum și soliditatea sistemului democratic din această țară, reprezintă un model demn de urmat. Este impresionant cum, printr-o strategie politică și economică înțeleaptă, bazată pe principiile democrației și economiei de piață, un stat de mici dimensiuni poate asigura poporului său o viață îndestulată și poate dobândi chiar un statut solid în viața internațională atât sub aspect economic, cât și politic.

Opinia publică din România a fost deosebit de plăcut impresionată de sprijinul deschis pe care Luxemburgul l-a acordat demersurilor României pentru aderare la NATO, încă din primul val. Sperăm că acest sprijin se va menține în continuare și la Reuniunea de la Madrid, ocazie cu care România mai speră să fie inclusă în lista noilor membri, iar, în cazul în care aderarea României la NATO, independent de voința sa, va fi amânată, sperăm că acest sprijin se va menține pentru viitor.

Având în vedere rolul important pe care Marele Ducat de Luxemburg îl joacă în viața Uniunii Europene, suntem convinși că România se va bucura, de asemenea, de sprijinul Luxemburgului în demersurile sale de integrare în Uniune, mai cu seamă că în perioada următoarele Luxemburgul va prelua președinția acestui forum.

Cunoscând bogata experiență politică a domnului președinte Jean Spautz, sunt convins că prezența domniei sale la București și convorbirile în curs vor contribui la adâncirea bunelor raporturi bilaterale dintre țările noastre și va ajuta și România în aspirațiile sale de integrare europeană și euroatlantică.

Domnule președinte, vă rugăm să adresați cuvântul dumneavoastră celor două Camere ale Parlamentului României.

Poftiți la microfon.

Domnul Jean Spautz:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Apreciez în grad înalt onoarea pe care mi-ați acordat-o invitându-mă să mă adresez în fața dumneavoastră, reprezentanții celor două Camere ale Parlamentului.

România, după cum știți, este o țară cu care Luxemburgul, de-a lungul istoriei sale și indeosebi în timpul ultimilor ani, are legături foarte adânci, așa cum o dovedesc numeroasele vizite și contacte oficiale. Nu o să fac o enumerare a acestora în fața dumneavoastră.

Istoria României s-a schimbat la 16 Decembrie 1989, atunci când Revoluția a izbucnit în orașul Timișoara. Acest reviriment politic a adus țara dumneavoastră către apropierea de Europa. După mai mult de 40 de ani de dictatură, societatea românească are tendința să se reorganizeze, cu atât mai mult cu cât la 4 octombrie 1993 țara dumneavoastră a fost admisă în Consiliul Europei.

Țara dumneavoastră a semnat, de asemenea, un acord de asociere cu Comunitatea Europeană, în martie 1993, angajându-se să ia măsuri în diferite domenii economice și democratice pentru a se conforma unor norme și să accelereze procesul democratizării.

Pe de altă parte, cu ocazia vizitei sale în Luxemburg, în octombrie 1990, primul dumneavoastră ministru la vremea respectivă, s-a angajat să dea un nou avânt acordurilor bilaterale existente între cele două țări ale noastre.

Într-adevăr, de la evenimentele înlănțuite care au urmat în fostele republici ale blocului socialist și de la căderea regimului comunist și totalitar din țara dumneavoastră, România a căpătat un regim parlamentar cu puteri prezidențiale.

În fața vicisitudinilor și circumstanțelor ostile în calea libertății sale și unității sale naționale, poporul român a știut de-a lungul întregii sale istorii agitate să-și păstreze valorile culturale și spirituale. Un factor important al schimburilor culturale între cele două țări ale noastre este constituit de existența unei comunități de origine luxemburgheză în România.

În secolul XII deja se înregistrau migrații către Transilvania, dar, indeosebi înspre Banat, au avut loc transferuri mai importante ale populației. Banatul a fost alipit Imperiului habsburgic, la jumătatea secolului XVIII-lea, cu luarea Timișoarei, după pacea de la Proservak. Politica de instalare dusă de habsburgi condiționa colonizarea și punerea în valoare a pământurilor dunărene din care turcii făcuseră un deșert. Mai mult de 2,5% din populația de atunci din aceste regiuni, după recensământul dintre anii 1764 și 1786, reiese că provine din Republica Luxemburg. Proasta conducere a treburilor publice, foametea și rechizițiile de diferite feluri au provocat exodul a familii întregi din același oraș sau regiune.

Împreună cu vecinii lor din Renania-Palatinat, din Lorena, din zona Saar, luxemburghezii au colonizat partea situată în jurul orașului Timișoara. Existența legăturilor lingvistice și genealogice între cele două țări ale noastre ar putea să fie adâncită în urma rescrierii codului de cooperare culturală.

Stabilirea unor relații culturale strânse cu celelalte state europene constituie un element esențial al politicii noastre culturale: să favorizăm schimburile, să facem totul pentru a cunoaște eforturile tuturor popoarelor pentru a întări dialogul între popoare - iată firul conducător al unei politici bine înțelese de relații prietenești între state și care garantează o pace durabilă.

Dispozițiile din art. 125 alin. 3 din Tratatul Uniunii Europene, care favorizează cooperarea cu țările extracomunitare în domeniul culturii, confirmă tocmai importanța apropierilor culturale între Luxemburg și România. Dincolo de reînnoirea Acordului cu Federația Rusă și cu România, Luxemburgul și-a întins rețeaua sa de cooperare cu țările din Europa estică: Polonia, Bulgaria, Republica Cehă, Republica Slovacă și Ungaria.

Accentul se pune pe cooperarea în domeniul cultural, științific, în domeniul învățământului, schimburilor de tineri și de sportivi. Astfel, programele de schimburi de toate felurile ușurează contactele între bărbați și femei dintre cele două țări și încurajează acțiunile de pregătire și de perfecționare profesională.

Acordul cultural permite unor artiști luxemburghezi și români să susțină spectacole în cele două țări, să-și prezinte operele lor și să încurajeze o mai bună cunoaștere reciprocă a artelor și a culturii. Ei urmăresc în egală măsură și scopul legăturii dintre tineri prin activități culturale comune încurajându-i astfel să se apropie unii de alții.

În aceeași ordine de idei s-a fondat Centrul de Studii și de Documentare România -Luxemburg, foarte activ, care funcționează la București. Legăturile de prietenie care s-au între țările noastre sunt mărturisite și de noile și numeroasele asociații care s-au făcut în Luxemburg pentru a susține poporul român în efortul său de democratizare și de avânt economic.

Poporul român și-a manifestat generozitatea pe plan cultural prin prezența și bogata contribuție la anul cultural 1995 la Luxemburg.

Acordul cultural dintre cele două țări ale noastre este deci, în mod de netăgăduit, un factor de apropiere, de cooperare și de înțelegere reciprocă și merită să fie actualizat și continuat pe mai departe, pentru că ceea ce este important în viitorul culturii europene este tocmai întâlnirea fecundă a diversităților culturale. Orice stat suveran, fie el mare sau mic, trebuie să întrețină cu alte țări, îndeosebi țări europene, legături culturale bilaterale, care sunt indispensabile pentru dialogul cultural universal.

Legăturile de prietenie s-au stabilit și pe plan internațional și pe plan parlamentar, unde relațiile între cele două țări ale noastre au fost întărite prin aderarea României la Consiliul Europei. Am spus-o și mai înainte, în Grupul celor 12 și în cadrul Uniunii Interparlamentare.

În anul 1991, România a obținut statutul de țară asociată a Adunării Atlanticului de Nord. Permiteți-mi să remarc în acest context în privința Reuniunii Atlanticului de Nord își urmează anul acesta același itinerar, Luxemburg către București. După sesiunea de primăvară, care a avut loc la Luxemburg, sesiunea de toamnă va avea loc la București, al doilea oraș din țările Europei de Est după Budapesta și ne bucurăm foarte tare de acest lucru.

Unificarea Europei pe planul apărării, al economiei și, îndeosebi, al cetățenilor este marea operă, care trebuie să fie opera noastră, această șansă, care ne este oferită la sfârșitul acestui secol, caracterizat de două războaie mondiale, dar și prin căderea totalitarismului comunist și prin apariția noilor democrații. Pentru prima dată în istorie, unificarea continentului european este aproape.

Am încredere în evoluția Europei care se bazează pe două instituții: NATO și Uniunea Europeană. Cooperarea popoarelor în aceste două instituții ne-a asigurat pacea și prosperitatea timp de mai mult de 40 de ani. Aderând la NATO și la Uniunea Europeană, țările din Europa Centrală și de Est vor contribui la rândul lor la întărirea stabilității continentului.

Știți și dumneavoastră că Luxemburgul se pregătește să-și asume președinția Consiliului Uniunii Europene în cursul celui de-al doilea semestru al anului curent. Programul președinției noastre se va îndrepta în mod special către uniunea economică și monetară, armonizarea fiscală, locurile de muncă și în special asupra lărgirii Uniunii Europene. În cadrul acestei președenții, întâlnirile parlamentare vor avea loc și în Luxemburg, la care vor fi invitate țările candidate la aderare. Iată, de ce, încă de pe acum vă adresez o invitație cordială să participați.

Europa trebuie să fie o Europă a cetățenilor. Departe de a ne epuiza într-o mondializare fără suflet, vrem să construim o Europă multiculturală și foarte aproape de cetățean, o uniune de țări care să-și păstreze propria identitate, cooperând în continuare pentru beneficiul cetățenilor lor. Dacă popoarele noastre acceptă acum să facă sacrificii, aceasta se face în spiritul deschiderii unui spațiu de prosperitate și de pace pentru copiii lor. Integrarea europeană nu a știrbit identitatea statelor ci, dimpotrivă, ea a putut să pună în valoare această identitate și din această perspectivă ne gândim noi la o Europă lărgită. Să fiți siguri de asta!

Luxemburgul, ca urmare a numeroase legături cu România, va fi un aliat sigur al țării dumneavoastră în drumul său către Europa.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-ați făcut-o să mă adresez dumneavoastră, să vorbesc în fața dumneavoastră și eu consider aceasta ca un omagiu față de întreaga populație luxemburgheză, precum și un omagiu și solidaritate cu poporul român.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră. (Aplauze)

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc domnului președinte al Parlamentului Marelui Ducat de Luxemburg pentru cuvintele adresate membrilor celor două Camere ale Parlamentului României și în numele acestora îl asigur că poporul român prețuiește deopotrivă sentimentele sincere pe care europenii ni le păstrează și cărora le răspundem, ca de-a lungul întregii noastre istorii, cu garanția că poporul român se află în aceste părți estice ale Europei pentru a păstra și a apăra, ca și în trecut, valorile și destinul Europei.

Solidaritatea și prietenia dintre popoarele noastre, dintre țările noastre, sunt o garanție a unității Europei. Sprijinirea României înseamnă sprijinirea intereselor Europei și vreau să-l asigur pe domnul președinte, mulțumindu-i încă odată, că venind în România n-a depășit nici o graniță și s-a găsit și aici, ca și în alte părți, în Europa. Ne socotim că suntem ai Europei și Europa ne socotește ca făcând parte din această comunitate spirituală.

Îl asigurăm încă odată de recunoștința noastră pentru sentimentele de prietenie și solidaritate pe care le cunoșteam și care au fost din nou, astăzi, exprimate. (Aplauze)

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 21 avril 2021, 1:57
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro