Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 ianuarie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 17-01-2001 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 ianuarie 2001

  1. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale.
 
consultă fișa PL nr. 210/1999

Ședința a început la ora 9,08.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Andrei Ioan Chiliman, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 335 de deputați ale căror mandate au fost validate și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 241; participă la alte acțiuni parlamentare un număr 23 de deputați, iar 94 sunt absenți.

Reluăm dezbaterile la Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale. Vă reamintesc că în ședințele din zilele de 15 și 16 ianuarie am aprobat titlul și primele 36 de articole ale proiectului de lege, astfel încât astăzi continuăm dezbaterile la art. 37.

O problemă de procedură sau pauză de consultări?

Domnul Anghel Stanciu:

Pe procedură, de-abia mâine luăm pauză.!

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Vrem să mulțumim, în numele grupului, pentru faptul că domnul președinte a dat ascultate Constituției și este prezent la lucrările noastre domnul ministru Octav Cozmâncă.

Întregim rugămintea noastră, domnule președinte, pentru că ieri a fost o zi tensionată, o zi care a fost, de altfel, prima din actuala legislatură când s-a pus în discuție un proiect de lege după noul regulament, deoarece Legea caselor naționalizate a fost un raport de mediere. Această lege, după știința noastră, este în procedură normală. Ieri, ea a fost discutată în procedură de urgență, după tabelul care ni l-a transmis indirect, se pare, domnul lider Hrebenciuc: cum să votăm, la ce să votăm ș.a.m.d.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, vă întrerup...

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, nu mă întrerupeți, că e posibil să nu mai aveți pe cine întrerupe!

În consecință, grupul nostru parlamentar, deputații din grupul nostru parlamentar, în care în proporție de peste 70% sunt pentru prima dată veniți în Parlament, care n-au apucat, probabil ca și o parte din deputații din grupul dumneavoastră parlamentar, din celelalte grupuri parlamentare, să pătrundă esența actualului regulament, care derivă dintr-o parte veche și o parte nouă și care sunt într-o anumită înlănțuire, aparent, cel puțin, ar părea logică; nu au putut să ia cuvântul ieri, s-au simțit nedreptățiți, s-au simțit frustrați, se întreabă în ce măsură locul dânșilor este aici ș.a.m.d.

Pentru a nu mai ajunge, ca ieri, la discuții interminabile pe procedură, am ruga, domnule președinte, să precizați dumneavoastră, acum, la începutul ședinței, cum este și acest articol, sau celelalte, care vin: un deputat, unul corect, care a venit acum, la lucrări (că mai sunt și cei care sunt corecți, dar n-au venit la lucrări), poate să intervină și să-și spună punctul de vedere asupra articolului? Da sau nu. Cum poate, când poate? Că, altfel, iar cerem procedură la fiecare articol.

Deci, am vrea să ne spuneți dumneavoastră, care știți regulamentul foarte bine, cum se desfășoară dezbaterea la un articol, care are, pe de o parte, varianta Senatului și, pe de altă parte, varianta comisiei. Sau poate să mai aibă și un amendament respins. Care este procedura? Ca să știe toți colegii mei și să nu mă acuze pe mine, în continuare, că nu reușesc să mă fac înțeles de către dumneavoastră în respectarea regulamentului, pentru că fiecare citește și înțelege altceva.

Domnul Asztalos Ferenc (din sală):

Să ne dea indicații domnul președinte?!

Domnul Anghel Stanciu:

Te rog, bilingv!

Așa încât am elimina mulți timpi morți din regulament.

Cu această rugăminte, dacă mi-o îndepliniți, noi promitem să ne încadrăm în ea și să o respectăm. Urmând, evident, dacă nu ne convine, să uzităm de căile pe cale le oferă actuala legislatură.

Vă mulțumesc, domnule președinte, dacă ne veți satisface și această dorință.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat,

Vă reamintesc niște lucruri arhicunoscute: nici un cetățean simplu nu poate invoca necunoașterea legi, cu atât mai puțin un parlamentar nu poate fi jignit că, la câteva săptămâni de la adoptarea regulamentului, nu l-ar cunoaște. Deci, regulamentul a fost difuzat în casetele tuturor deputaților și nu este rostul președintelui să facă lecții de studiere a regulamentului și nu cred că regulamentul ne poate permite nouă să organizăm o ședință ca să facem dezbateri pe textele din regulament, pentru a le putea învăța. Nu vă supărați că vă spun lucrul acesta, dar sunt numeroase alte modalități de a interveni și de a vă realiza scopul pe care îl urmăriți, decât aceea de a studia regulamentul.

Eu, pentru că mi-ați pus o întrebare punctuală, vă răspund. Potrivit regulamentului, în cazul discutării unei legi, discuții se fac numai pe articolele unde s-au făcut texte noi. Mă refer aici la un proiect de lege care a venit de la Senat, unde comisia a redactat un alt text sau acolo unde au fost amendamente respinse. Unde există un text redactat de comisie, se poate interveni, după regulament (și dumneavoastră mi l-ați citit ieri, ca să-mi amintiți, chiar acel articol), de câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Dacă se apreciază că nu-i necesar, președintele mai dă un rând. Nu se fac amendamente de fond, pot interveni doar propuneri de redactare.

Cu aceste precizări, dați-mi voie să vă reamintesc că asupra art. 37 s-au formulat mai multe amendamente, asupra cărora nu vreau să mai insist. Pentru că l-ați invitat pe ministrul de resort, eu i-aș da cuvîntul să se refere la fiecare din acestea și să facă o propunere cu privire la poziția Guvernului în privința art. 37 alin. 1 și 2.

Domnul Octav Cozmâncă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, îmi cer scuze pentru faptul că ieri nu am putut fi prezent la dezbaterile în plen ale Camerei Deputaților, din motive, evident, obiective. La aceeași oră, la Senat, se dezbătea Legea de organizare și funcționare a Guvernului; în mod succesiv, apoi, Legea de aprobare a Ordonanței de modificare a Legii privind răspunderea ministerială și o altă ordonanță, privind organizarea și funcționarea Secretariatului General al Guvernului. Având și calitatea de senator, trebuia să fiu neapărat la Senat, să susțin aceste proiecte de legi și să și votez. De aceea, încă o dată, îmi cer scuze.

În orice caz, la dezbaterea proiectelor de lege, așa cum este normal și firesc, vor fi prezenți toți colegii miniștri, fiind vorba de proiectele de care răspund, în calitate de miniștri în Guvernul României. Este o chestiune care a fost reiterată și de primul ministru și vom respecta întocmai această obligație care ne revine fiecărui membru al Guvernului.

În legătură cu art. 37, care a fost discutat ieri și asupra căruia s-a stăruit mai mult, noi susținem punctul de vedere al comisiei de specialitate, și anume vă propunem, față de Senat, să modificăm doar votul deschis, să fie: "...vot deschis al majorității consilierilor în funcție, un consilier care va conduce ședințele consiliului local." Citez alin. 1 din art. 37.

Alin. 2 poate rămâne în această formulă și, eventual, la medierea între Senat și Cameră, să găsim o formulă mai acceptabilă, pe care, evident, să v-o supunem din nou spre aprobare dumneavoastră, plenului Camerei Deputaților.

Deci, cu această formulă, cred că putem debloca situația în care ne aflăm în momentul de față și să venim cu o reformulare mult mai judicioasă în fața dumneavoastră, a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Sintetizând, dumneavoastră propuneți eliminarea sintagmei "secret al" și să rămână: "prin votul deschis al majorității consilierilor."

Domnul deputat Năstase.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Mult stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest art. 37 alin. 1, în formularea care există, vine în contradicție cu practica din toate țările europene din vest, unde, peste tot, consilul local este condus de primar. Ar fi o reîntoarcere a noastră la statutul unui prim secretar de pe vremuri, pentru că, peste tot, consiliul local este condus de primar și cred că noi ar trebui să ne aliniem la acest sistem de conducere european al consiliilor municipale locale, orășănești, unde, altfel, subestimăm și vine în contradicție cu însuși statutul primarului. Nu știu de ce am fi noi mai altfel decât restul țărilor europene...

Încât, eu propun modificarea acestui alin.1 astfel: "Ședințele consiliului local vor fi conduse de primar." Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că colegul face, totuși, o confuzie: consiliul local e un organ deliberativ, primarul e executiv. Trebuie să ne lămurim, acestea sunt niște probleme care eu cred că sunt lămurite pentru fiecare. Cum pot să-l pun pe primar să-mi conducă consiliul local? Mă înțelegeți? Deci, nu am cum, probabil, trebuie să schimbăm multe alte articole.

Părerea mea este, domnule președinte, că prin propunerea făcută, ca să schimbăm votul secret cu votul deschis și ajungând la mediere, așa cum am spus-o și ieri, împreună cu Senatul, probabil că vom găsi o cale de mijloc, care să satisfacă și Camera Deputaților și Senatul. Deci, suntem de acord cu propunerea făcută.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru? Vă sugerez să vă referiți și la faptul în care nu s-ar încălca principiul separației puterilor.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu intervenția care a fost făcută în plen, vreau să subliniez faptul că avem de a face cu două instituții distincte: una este instituția consiliului local alta a primarului. Sigur, în alte state, cum e, de pildă, Germania, primarul este membru al consiliului local. În atare condiții, sigur că el poate să conducă ședințele locale respective.

În momentul de față, în reglementările noastre, nu avem o asemenea dispoziție, nici constituțională, nici legală și, ca atare, este firesc ca unul din consilieri să poată conduce ședințele consiliului local, în calitatea sa de președinte de ședință. De aceea, vă propun să fiți de acord să votați acest text, pe care noi vi l-am supus atenției. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Pentru că, potrivit regulamentului, nu se fac amendamente de fond, iar propunerea de a se înlocui conducerea consiliului local de către primar este un amendament de fond, le amintesc colegilor noștri de la PRM că, nefiind de acord cu formularea Senatului, își pot exprima opoziția față de acest text și, deci, poziția favorabilă pentru textul propus de grupul parlamentar, votând împotriva acestui articol.

Așadar, supun votului dumneavoastră textul de la art. 37 alin. 1, în formularea: "După declararea ca legal constituit, consiliul alege dintre membrii săi, prin votul deschis al majorității consilierilor în funcție, un consilier care va conduce ședințele consiliului local."

Cine este pentru?

Membri ai PRM (din sală):

Dar mai sunt și alte amendamente făcute de noi, în comisie!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Leonăchescu, dumneavoastră votați pentru, da? Bun. 131 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 131 voturi pentru, 44 contra și 5 abțineri, textul alin. 1 a fost adoptat în formularea pe care v-am prezentat-o.

Art. 37 alin. 2. Nu sunt obiecțiuni, a fost adoptat în unanimitate.

Vă reamintesc că textul alin. 21 a fost respins prin votul dumneavoastră ieri, deci, art. 37 a rămas în compunere cu cele 2 alineate adoptate de către Senat.

Cine este pentru art. 37 în totalitate? 134 voturi pentru.

Împotrivă? 45 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 134 voturi pentru, 45 voturi împotrivă și 4 abțineri, art. 37 a fost votat.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea 1, pe care am votat-o pe articole până acum.

Cine este pentru? 135 voturi pentru, pentru că a mai intrat cineva.

Împotrivă? 45 voturi contra.

Abțineri? 4 abțineri.

Secțiunea 1 a fost votată în totalitate, cu 135 voturi pentru, 45 voturi contra și 4 abțineri.

Trecem la titlul Secțiunii a 2-a numită: "Atribuțiile consiliului local." Sunt intervenții? Nu sunt. Adoptată în unanimitate.

La art. 38? Poftiți! Rugămintea este să precizați dacă formulați amendament de fond, redactare sau la ce vă referiți din art. 38.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Noi am avut un amendament respins...

Domnul Valer Dorneanu:

La ce alineat?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

La art. 38 alin. 1, și anume: noi am propus eliminarea a 3 cuvinte: "Are inițiativă și...", pentru că, în teoria deciziei, decizia cuprinde în lanțul ei tehnologic: inițiativa, informarea și simularea finală a efectelor deciziei.

Deci, când am zis "hotărâre" sau "hotărăște" am zis, implicit, "inițiativă". Aceasta era rațiunea pentru care noi am cerut o îmbunătățire a textului, prin eliminarea celor 3 cuvinte: "Are inițiativa și..."

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propun să rămână "are inițiativa". Așa după cum știți, cel puțin colegii care au fost și în cealaltă legislatură, foarte multe inițiative legislative au pornit de la consiliile locale și nu le putem opri. Dacă nu au inițiativă, ce să facă atunci? Pot să mă duc eu, parlamentar, la ei, să le spun?

Deci, cuvântul "inițiativă" are foarte mare importanță în fraza respectivă și nu numai în probleme de legislatură, dar în foarte multe locruri, inclusiv, cred că cunoașteți problemele care apar acum, cu tot felul de finanțări externe. Sunt foarte multe inițiative ale consiliilor locale, care, până la urmă, unele dintre ele ajung la finalitate, altele nu.

Dacă spun că nu are inițiativă consiliul local, din contră, cred că îi reduc foarte mult aria de activitate și nu cred că asta doriți dumneavoastră. Deci, propun să rămână: "Are inițiativă și hotărăște în condițiile legii", așa cum a spus comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles. Reprezentantul Guvernului mai dorește să dea vreo explicație? Poftiți! Domnul ministru Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E vorba de două noțiuni distincte: "are inițiativă" și "hotărăște". Deci, inițiativa poate fi materializată într-o hotărâre sau nu. Cred că formularea care este în text este corespunzătoare și acoperitoare.

Și, în al doilea rând, ea este pusă în deplin acord și cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, Cartă pe care noi am ratificat-o și este lege. De asemenea, o asemenea prevedere a funcționat și până în momentul de față, în Legea actuală nr. 69, cu modificările și completările ulterioare.

De aceea, susțin textul din proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cu respect vă aduc aminte că aveți dreptul la un cuvânt pe grup parlamentar, dacă nu e o chestiune de redactare. Poftiți!

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

Vă cer scuze, doresc să mă refer la art. 38 alin. 2 lit. g)...

Domnul Valer Dorneanu:

Suntem la alin. 1.

Domnul Vasile Moiș:

Vă cer scuze, la alin. 2 lit. g) doresc să iau cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin. 1 de la art. 38, în redactarea prezentată de Senat.

Cine este pentru?

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 7 abțineri, alin. 1 este votat în formularea Senatului.

La alin. 2? Poftiți!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă mulțumim că am aflat și noi că putem interveni, exprimându-ne poziția pe un alineat.

Domnul Valer Dorneanu:

Niciodată nu e prea târziu...

Domnul Anghel Stanciu:

Am înțeles, domnule președinte, sper să fie reciproc avantajos...

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, avem două variante: o variantă a Senatului, unde se precizează că se alege din rândul consilierilor un viceprimar, acesta își păstrează calitatea de consilier și o variantă a comisiei, care precizează: "Alege din rândul consilierilor viceprimarii." Și textul se pune în concordanță cu modificarea propusă.

Conform a ceea ce urmează să se voteze, este clar că se va vota varianta Camerei Deputaților, că așa există înțelegerea semnată. Dacă n-o aveți, pot să vă ajut, domnule coleg... O aveți.

Distinsul nostru ministru a participat, pe vremuri, la ședința Comisiei pentru administrație publică în care s-a dezbătut proiectul de Lege a administrației publice locale. Cum îl cunosc ca un om cu o memorie extraordinară, cred că își aduce aminte că ideea de a fi mai mulți viceprimari a aparținut deputatului, pe atunci simplu deputat, nu era președinte de comisie, Stanciu și a fost argumentată, la vremea respectivă, pentru municipiile reședință de județ. S-au opus, la vremea respectivă o serie de distinși deputați și chiar Guvernul a manifestat reticență, prin prisma sumelor suplimentare care trebuie alocate acestei instituții a viceprimarului.

Prin urmare, noi credem că la municipiile reședință de județ, care au o populație numeroasă și concentrează la nivelul județului o serie de servicii de utilitate locală și județeană, se impun doi viceprimari. La alte localități, lucrurile sunt lăsate, zicem noi, la latitudinea unor jocuri politice și nu strict administrative.

Așadar, credem că nu se justifică doi viceprimari decât la localitățile reședință de județ și vă propunem să renunțăm la varianta Camerei și să o alegem pe cea a Senatului. O soluție de compromis poate să se refere la faptul că se simte nevoia de trei viceprimari la municipiile reședință de județ și, atunci, se poate transla și discuta pe ceilalți.

Așa, a pune doi viceprimari, ca să fie unul român și unul rrom în comuna Ciurea, nu cred că este bine. Deci, noi vom vota varianta Senatului. Mulțumim, domnule președinte, pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei dorește cineva să intervină? Nu.

Reprezentantul Guvernului dorește să adauge ceva?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu propunerea domnului deputat Anghel, eu aș face următoarea precizare: noi am avut în vedere, așa cum a subliniat, de fapt, și domnia sa, ca al doilea viceprimar să existe numai la municipiile mari, reședință de județ, datorită complexității și problemelor cu care se confruntă aceste localități mari. Cu atât mai mult acum, în perioada aceasta și în perioada imediat următoare, când autoritățile publice locale, primăriile, vor primi atribuții și competențe sporite. Evident, cu logistica și fondurile necesare, pentru a putea să-și exercite aceste atribuții.

Noi vom veni în fața dumneavoastră cu proiectul de Ordonanță privind organizarea și funcționarea unor ministere și vom propune asemenea modalități de transfer ale unor servicii publice centrale, în procesul de descentralizare și de demilitarizare a unor servicii către autoritățile publice locale. Or, cu atât mai mult se impune, măcar la municipiile reședință de județ, să menținem două funcții de viceprimar.

De aceea, susțin amendamentul făcut de către comisia de specialitate. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Moiș avea un amendament de redactare, am înțeles.

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

În primul rând, la lit. g), aș dori să vă atrag atenția că acest text este redactat în contradicție cu art. 135 alin. 5 din Constituție. În sensul că darea în administrație, potrivit acestui text constituțional, se poate face numai regiilor autonome și instituțiilor publice. Or, lit. g), așa cum este redactată dă posibilitatea să se dea în administrare bunurile proprietate publică oricărui agent economic. Vă rog să observați că în speța de față Constituția are o dispoziție expresă, bunurile proprietate publică nu pot fi date tuturor agenților economici spre administrare, ci numai celor două instituții expres prevăzute în Constituție: regiile autonome și instituțiile publice.

Pentru aceste considerente, aș dori ca la lit.g) - "...hotărăște darea în administrare..." - să se facă precizarea "...regiilor autonome și instituțiilor publice.". Este prima observație.

Și, cu permisiunea dumneavoastră, la lit.a) este o chestiune de topică a frazei "...alege viceprimarii din rândul consilierilor...", nu "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...". Românește, după verb urmează complementul.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții la alin.2?

Poftiți.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu mă refer la alin.2 lit.b), și apoi la lit.c).

La lit.b) avem acolo definit începutul cam așa: "aprobă statutul comunei sau al orașului...". Cred că este o expresie care nu exprimă ceea ce am vrea. Cum creăm statutul unei comune sau al unui oraș?! Cred că este vorba de statutul de comună sau de oraș.

Dacă nu este ceea ce gândesc eu, rog comisia să se pronunțe, să definească ce este acela statutul comunei sau statutul orașului, pentru că este o nebuloasă.

În ceea ce privește paragraful c) de la alin.2, acolo se spune "avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe...". O prognoză se acceptă așa cum este ea formulată de institutele de specialitate. Prognoza timpului probabil... Ce avizez eu aici, ca primărie sau ca, așa cum se spune, consiliu local? Iau la cunoștință de o anumită prognoză pe care o includ ca element de proiectare în programul de dezvoltare.

Deci cuvântul "prognoză", după mine, este în afara lui "avizează" sau "aprobă". Nu aprob eu o prognoză; ea este formulată, repet, de institute specializate, și propun eliminarea, fiind deja inclus în cuvântul "program".

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt alte amendamente?

Colegul meu îmi sugerează să rezolvăm punctual fiecare literă, deși toate fac parte dintr-un alineat.

În consecință, întreb comisia dacă la lit.a), propunerea de redactare a domnului Vasile Moiș, în sensul de a reformula fraza - "...alege un viceprimar din rândul consilierilor...", este mai corectă decât formula actuală. Deci fie mergem pe textul Senatului, fie pe textul comisiei, dar să înceapă cu subiectul imediat după verb.

Vă rog frumos.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Părerea mea este: "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...", așa cum a propus comisia, fiindcă, referitor la "...alege un viceprimar...", cred că a explicat și domnul ministru înainte și nu are rost să mai repet și eu.

Deci, la a) mergem pe varianta comisiei - "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Potrivit Regulamentului, în primul rând supun votului formularea comisiei.

Voturi pentru? 129 pentru.

Împotrivă? 47.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, cu 129 pentru, 47 împotrivă și 4 abțineri, lit.a) a fost votată în formularea comisiei.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Procedură, domnule președinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Înainte de lit.b).

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Îmi cer scuze că rețin colegii mei cu lucruri neimportante, însă, domnule președinte, eu nu am găsit articolul în care se specifică că se supune la vot întâi varianta comisiei, pentru că atunci nu mai au nici un sens amendamente.

Eu știu că la mediere într-adevăr apare ceva în genul acesta, dar suntem în procedură obișnuită și atunci cred că discutarea și respectiv votarea se face în condițiile art.100, adică încep cu discutarea amendamentelor care propun eliminarea unora din texte, apoi cu modificarea sau completare acestora și, în cazul în care există mai multe amendamente de același fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond. Deci este clar că cele care propun eliminări sau completări sunt înaintea celorlalte din raport.

Dacă am înțeles altceva, vă rugăm să ne corectați, altfel trebuie să mergem pe art.100, pe procedură normală; nu suntem nici la urgență, nici la raport de mediere.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Răspunsul l-ați dat chiar dumneavoastră - că se începe cu amendamentul comisiei.

Vă reamintesc că dacă textul inițial votat de o Cameră are ca variantă un alt text, propus de comisie, acel text se consideră amendament și de aceea spuneam noi că sunteți pentru amendament sau împotriva amendamentului.

Nefiind nici un amendament de eliminare, am procedat foarte corect.

La lit.b)...

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Referitor la statut...

Domnul Valer Dorneanu:

Rog întâi comisia să-și spună cuvântul cu privire la statutul comunei, problemă ridicată de domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Statutul de comună, cum spunea domnul coleg, și de oraș se dă prin lege. La ora actuală există comune diferite. În primul rând de la acest lucru trebuie să pornim. Fiecare comună este diferită de cealaltă.

La ora actuală există statutul cadru, și cred că domnul ministru va confirma această treabă, sper. Statutul cadru al acestor comune și orașe la ora actuală există, unde sunt scrise îndatoririle, drepturile pe care le are comuna respectivă, mai multe puncte. Deci nu statutul de comună, ci statutul cadru al comunei, al orașului, al municipiului respectiv.

Statutul de comună este dat prin Legea nr.2, dacă vreți, sau prin altă lege care s-a înființat prin împărțirea teritorială. Dacă n-ați auzit, după pauză îmi voi permite să stau de vorbă cu dumneavoastră și să vă arăt că există acest statul cadru al comunei sau orașelor. Chiar vă rog.

Deci ne menținem punctul de vedere la lit.b).

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Vă rog...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, nu se dă replică la ce explică comisia. Vă rog frumos! Dumneavoastră, de altfel, ați cerut o precizare; nu ați făcut nici un amendament. Vi s-a răspuns și, dacă mai vreți altele, după vot.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Guvernul nu și-a exprimat părerea.

Domnul Valer Dorneanu:

A spus că-și însușește explicația.

Deci supun votului dumneavoastră lit.b) în redactarea Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă? 49 împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 128 de voturi pentru, 49 contra și 2 abțineri, lit.b) a fost votată în formularea Senatului.

La lit.c) este propunerea cu eliminarea "prognozelor".

Rog inițiatorul să intervină, ca să mai asigure o alternanță cu comisia.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu este inițiator!

Domnul Octav Cozmâncă:

În numele inițiatorului. Am preluat și activul și pasivul. Deci continuăm.

În legătură cu propunerea care s-a făcut, eu cred că "...avizează sau aprobă, după caz..." este acoperitoare și o prognoză nu poate să fie aprobată, este evident. Dar, dacă alegeați "o prognoză efectuată de un grup de specialiști ai localității respective"..., nu este nici un fel de problemă.

Deci aș susține să rămână textul care a fost propus.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră lit.c) în formularea Senatului.

Cine este pentru? 131 pentru.

Împotrivă? 46 contra.

Abțineri?

Cu 131 voturi pentru, 46 contra și 8 abțineri, lit.c) a fost votată în formularea Senatului.

La lit.d) sunt obiecții? Nu.

Votat în unanimitate.

La lit.e) sunt obiecții? Nu sunt.

Unanimitate.

La lit.f) sunt obiecții? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La lit.g) rog comisia să-și exprime punctul de vedere cu privire la propunerea domnului deputat Vasile Moiș.

Domnul deputat Kovacs.

Domnul Csaba-Tiberiu Kovács:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, art.135 din Constituție, alin.5, are următoarea formulare: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.".

Formularea lit.g), atât în varianta Senatului, cât și în varianta comisiei, și acum mă refer la varianta comisiei, este: "hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orașului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii.".

Noi considerăm că această trimitere - "în condițiile legii" - înseamnă inclusiv trimitere la legea fundamentală, la Constituție. Deci această nuanțare inclusiv se regăsește prin această trimitere.

Eu cred că atunci când facem o formulare, "în condițiile legii", nu facem o distincție, o separare între Constituție, ca lege fundamentală, și celelalte categorii de legi aprobate în Senat. O asemenea trimitere generală cred că le cuprinde pe amândouă, și această nuanțare din art.135 alin.5, practic se regăsește în acest mod în context.

Deci, din acest punct de vedere, noi susținem textul în formularea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului.

Domnul Octav Cozmâncă:

Susțin acest punct de vedere și mai adaug faptul că există și Legea nr.213 din 1998 care preia prevederile constituționale. Deci nu cred că este cazul să repetăm în această lege ceea ce este statuat în Constituție și în Legea nr.213.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră lit.g) în formularea comisiei.

Cine este pentru? 115 pentru.

Împotrivă? 42 împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 115 voturi pentru, 42 contra și 2 abțineri, lit.g) a fost votată în varianta comisiei.

La pct.46, textul nou al comisiei. Nu sunt obiecții.

Votat în unanimitate.

La lit.h).

Domnul deputat Năstase.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Mult stimate domnule președinte și domnule ministru,

Vă rog să constatați că la alin.h), în partea finală, se vine total în contradicție cu noțiunea de autonomie. Este vorba de: "numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, pe conducătorii instituțiilor publice de sub autoritatea sa, cu avizul prealabil al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor a căror sferă de competență intră în activitatea instituției respective...", astfel încât acest text vine în contradicție totală cu autonomia locală.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, domnule deputat. Vă rog frumos să citiți textul din mijloc propus de comisia noastră, a deputaților.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Păi acest lucru vreau să-l susțin.

Domnul Valer Dorneanu:

N-am înțeles. Vă pronunțați pentru textul comisiei sau pentru al Senatului?

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Cer să se elimine "...cu avizul prealabil al serviciilor publice...".

Domnul Valer Dorneanu:

Nu scrie, domnule deputat. Deci noi punem în discuție propunerea comisiei noastre acum.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Da. Să se elimine acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, vă mulțumesc.

Practic, colegul nostru și-a exprimat punctul de vedere pentru textul comisiei.

Cine este pentru?

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, textul a fost votat.

La lit.i) sunt probleme?

Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu avem un amendament de fond respins. Baza intervenției mele - o propunere de formă. În ambele redactări există o variantă lingvistică și eu propun și o a doua variantă pe teme bilingve la un cuvânt de început- "hotărâște". Și în varianta Senatului este "hotărâște" și în varianta Camerei.

Eu v-aș propune varianta noastră, a PRM-ului, "hotărăște".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

O aprobăm în unanimitate înainte de vot și ne cerem scuze pentru imperfecțiunea dactilografierii.

Nefiind alte propuneri, considerăm textul lit.i) votat în varianta comisiei, cu amendamentul domnului Leonăchescu, firește.

La lit.j) nu sunt obiecțiuni. Text votat în unanimitate.

La lit.k) nu sunt obiecțiuni. Text votat în unanimitate.

La lit.l) nu sunt obiecțiuni. Text votat în unanimitate.

Lit.m). Text votat în unanimitate.

Lit.n). Text votat în unanimitate.

Lit.o). Text votat în unanimitate.

Lit.p). Text votat în unanimitate.

Lit.q). Text votat în unanimitate.

Lit.r). Text votat în unanimitate.

Lit.s). Text votat în unanimitate, nefiind obiecții.

Lit.t). Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Vedeți că susținem textul comisiei, pentru că în comisia noastră de la Cameră s-a gândit practic, s-a gândit matur, și ajung la concluzia că numai în Consiliul județean se pot armoniza denumirile de străzi, spre a se crea o anumită peisagistică, să spunem, și în sensul denumirilor și să facă o analiză științifică, pentru că altfel ne vom trezi cum s-a întâmplat cu unele localități - cu nume de străzi pe câte două sau trei tronsoane de stradă - începe cu un nume, continuă pe aceeași stradă cu un nume și pe cealaltă cu alt nume, iar în unele localități toate numele românești dispar. Și asta a fost ca urmare a unei tendințe de epurare întâi a românilor de pe străzi și Doamne ferește! să continue democrația în același sens.

Am exagerat puțin, ca să ne dăm seama ce se poate întâmpla.

Și, în consecință, cred că domnul ministru fie va susține, fie va explica de ce dă acest atribut numai localității, și nu rămâne cum a fost și până acum la Consiliul județean.

Deci propun o eliminare spre a împiedica, ca s-o spun franș, tendințele pe care anumiți cetățeni români de etnie maghiară le au - ca în orașele lor să înlocuiască practic toate numele românești.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Comisia dacă dorește să intervină. Vă rog.

Domnul Csaba-Tiberiu Kovács:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că în urmă cu aproape 10 ani, când s-a adoptat în România Legea administrației publice locale, nr.69 din 1991, a fost o măsură în acea fază necesară, dar după 10 ani eu cred că exercițiul democratic s-a învățat în România și, în aceste condiții, eu cred că nu mai putem să frustrăm administrațiile locale, consiliile locale de un asemenea atribut. Iar eu nu pot să susțin ceea ce spunea antevorbitorul meu - că avea un tăiș etnic și ar crea conflicte interetnice, pentru că nu este vorba de un asemenea aspect. Este vorba de un principiu de bază al autonomiei locale, și vă repet: suntem la 10 ani după ce am adoptat în prima formă Legea administrației publice locale pe care am îmbunătățit-o, și acum adoptăm o nouă lege în care eu cred că o asemenea deschidere este necesară.

Deci varianta Senatului cred că este mult mai potrivită în această situație.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului vrea să mai adauge ceva?

Poftiți, domnule ministru.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, în legătură cu acest text, până în momentul de față noi am avut în Legea nr.69 un art.63, lit.ș), în care se spune: "atribuie în condițiile legii (fiind vorba de atribuția Consiliului județean) la propunerea consiliilor locale, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes local.".

Este drept că aceasta s-a făcut pe baza Decretului nr.100 din 1990 și a fost preluată în lege în 1991.

Între timp, sigur, lucrurile au evoluat precum cunoaștem fiecare dintre noi și, în al doilea rând, există, așa cum menționam și într-o altă intervenție, Carta europeană a autonomiei locale la care noi am aderat și credem că consilidarea autonomiei locale în mod real, nu numai declarativ, trebuie să însemne și acordarea unor atribuții, competențe sporite autorităților publice locale - comune, orașe și municipii.

De aceea, cred că această autonomie locală trebuie înțeleasă din punct de vedere administrativ și financiar. Or, atribuirea de denumiri este un atribut administrativ al Consiliului local și cred că formularea hotărâtă de Senat mi se pare că corespunde cel mai bine etapei pe care o parcurgem cu toții. De aceea susțin textul aprobat de către Senat.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții, deci Regulamentul mă obligă să încep votul cu propunerea inițială a comisiei - de eliminare a textului Senatului.

Era o explicare a votului, deoarece se cer mereu explicații, ca să înțeleagă bine deputații ce votează.

Poftiți.

Domnul Gheorghe Dinu:

N-aș vrea să supăr pe nimeni, nici măcar pe conducătorii de la partidul meu, însă eu spun că, din punct de vedere al pragmatismului, ne-am confruntat de-a lungul celor 11 ani cu situații hilare de genul: ba consiliul județean, ba consiliul local, fapt care a dus la o bulibășeală în denumirea străzilor pe care nimeni nu le mai poate înțelege astăzi.

S-a ajuns în situația în care, numele unei personalități istorice, Corneliu Coposu, în speță, la Brașov, să se atribuie unei străzi principale, Bulevardul Victoria, care nu avea nimic cu comunismul, dar, în sfârșit, i-au schimbat-o, fapt care a făcut ca cetățenii efectiv să se manifeste într-un mod cu totul și cu totul impardonabil față de hotărârea Consiliului local, pentru că nu înțelegeau de ce trebuiau dânșii să meargă la poliție să-și schimbe buletinul, să piardă ore întergi, să cheltuiască bani, timp pe socoteala celor care hotărau deasupra înțelegerii lor.

De aceea, rugămintea față de această chestiune este să înțelegem, și asta spun domnului Anghel Stanciu, că și în situația în care la nivelul județelor pe care le expunem aici cu pericol, respectiv Harghita, Covasna, Mureș, tot Consiliul județean care are o pondere tot legată de o anumită minoritate va hotărî. Deci practic n-am ieșit din această zonă. Tot domniile lor vor hotărî să schimbe denumiri de străzi. Dar, din punct de vedere economic, faptul că județul are oricum mult mai puține resurse financiare în comparație cu localitatea care decide cu bugetul că trebuie schimbate plăcuțele, trebuie făcute anunțuri și așa mai departe, lucru pe care Consiliul județean mă tem că nu-l poate face la actuala conjunctură financiară în care își desfășoară activitatea.

De aceea, rugămintea mea este să înțelegem că textul Senatului ar fi cel mai potrivit pentru că dă comunității locale, care are și putere economică financiară, și posibilitatea să analizeze mai în amănunt dacă merită sau nu schimbarea unei denumiri de străzi sau alocarea unei denumiri de străzi la un cartier nou care se înființează.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc pentru explicațiile dumneavoastră deosebit de obiective.

Supun votului dumneavoastră propunerea inițială a comisiei, de eliminare a textului.

pentru stenogramă, anterior a intervenit domnul deputat Dinu Gheorghe. (Comentarii în sală)

Cine este pentru eliminare? 45 voturi pentru.

Împotrivă? 109.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 109 voturi împotrivă, 45 pentru și 1 abținere, propunerea inițială a comisiei, pentru eliminarea textul Senatului, a fost respinsă.

Cine este pentru textul în formularea Senatului? Voturi pentru? 109 pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Deci, cu 109 voturi pentru, 2 contra și 15 abțineri, textul lit.t) a fost votat în varianta Senatului.

La lit.u)? Nu sunt observații. Text votat în unanimitate.

Lit.v)? Nu sunt observații. Text votat în unanimitate.

Lit.x)? Text votat în unanimitate.

Lit.y)? Text votat în unanimitate.

Lit.z)? Text votat în unanimitate.

Lit.z1), textul comisiei.

Poftiți.

Vă rog să vă precizați numele, pentru stenogramă.

Domnul Damian Brudașca:

Damian Brudașca.

Aș dori să propun, domnule președinte, o redactare diferită, în sensul că: "hotărăște încheierea de acorduri de parteneriat și înfrățire a comunei sau orașului cu unități administrativ-teritoriale din alte țări", pentru că nu numai înfrățiri se realizează la nivelul orașelor și comunelor, ci și parteneriate pentru cooperări în domenii punctuale care nu au caracter de permanență.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să-și spună cuvântul.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Comisia nu are nimic împotriva completării făcute.

Noi am crezut că atunci când spunem "înfrățirea" cuprindem complet. Dacă domnul coleg a spus și "parteneriat", s-ar putea să nu ajungem într-o altă zonă, unde, pe lângă "parteneriat", să apară și alte legături cu comunele respective care să nu fie cuprinse. Deci, enumerând mai multe decât "înfrățirea", s-ar putea să uităm una sau alta.

Deci, în funcție de aceasta, probabil că unii dintre colegi se gândesc și la altceva, în afară de "parteneriat" și, atunci, noi când am zis "înfrățire", prin cuvântul "înfrățire" am considerat că am cuprins inclusiv și alte legături și, atunci, părerea mea este că să rămânem pe propunerea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului, domnul ministru Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, propunerea este rațională, ea se regăsește însă la lit.v).

Noi, aici, am scăpat, practic, această activitate a consiliului local de înfrățire și v-aș propune să o cuprindem printr-o redactare și staff-ul tehnic să preia această atribuțiune, s-o includem la lit.v), pentru că, la urmă, nu ne mai ajung literele din alfabet să punem atâtea atribuțiuni. Deci e judicioasă propunerea și o susțin.

Domnul Valer Dorneanu:

la lit.v). După Regulament, sunt obligat să supun la vot propunerea comisiei. Ați reținut propunerea inițiatorului de a lua acest text, în formularea actuală, și de a-l muta în continuarea lit.v). Deci, pentru că este o chestiune de mai bună așezare a textului, eu aș supune votului textul, cu precizarea că el va fi adăugat în continuarea lit.v).

Sunteți de acord să supunem votului așa, cu textul acesta în completarea lit.v)?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, în unanimitate, textul comisiei este votat în cuprinsul său prevăzut de comisie, cu precizarea că se mută acest text în completarea lit.v).

La alin.3 al art.38, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră textul integral al art.38.

Cine este pentru? 109 voturi pentru.

Împotrivă? 17.

Abțineri? 22 de abțineri.

Cu 109 voturi pentru, 17 voturi contra și 22 de abțineri, textul art.38 a fost votat, în ansamblu.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a 2-a.

Cine este pentru? 109.

Împotrivă? 44.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 109 voturi pentru, 44 împotrivă și 3 abțineri, Secțiunea a 2-a a fost votată.

Trecem la Secțiunea a 3-a "Funcționarea Consiliului local"

Obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Art.39. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.40.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Precizați cum se votează: alineat la alineat?

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt obiecții, atunci precizați la ce alineat sunt. Dacă nu erau, la art.40, în ansamblu, nu avea rost să-l ...

Deci la art.40, la alin.1, sunt?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

La alin.7.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. La alin.2?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu sunt. La alin.3?

Domnul Vasile Moiș (din sală):

La alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Deci alin.1 votat în unanimitate.

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La alin.2 s-a făcut un amendament, de către comisie, prin care se taie în două textul Senatului.

Vă aduc aminte că normele procedurale sunt de strictă interpretare, iar textul Senatului a prevăzut posibilitatea convocării consiliului local în situații de excepție, atunci când este vorba de adoptarea unor măsuri excepționale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice, situație în care prefectul ar trebui să aibă posibilitatea să convoace consiliul local.

Fiind vorba de o normă procedurală, ea nu poate fi decât de strictă interpretare, ea nu poate da posibilitatea prefectului să convoace consiliul local în alte situații și de aceea mi se pare că textul Senatului este corect, din acest punct de vedere, iar propunerea comisiei privează prefectul de posibilitatea convocării consiliului local, motiv pentru care noi considerăm că textul Senatului este cel corect și acoperitor, și nu textul comisiei. Nu de altceva, dar sunt prefecții dumneavoastră, domnule președinte, și le tăiați posibilitatea să acționeze în situații de excepție!

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc mult.

Reprezentantul comisiei.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am făcut eliminarea, în cadrul comisiei, fiindcă am considerat că, în toate cazurile acestea speciale - calamități, ... ce spunea, epidemii - noi credem că avem primari, în comunele respective, care își dau seama de situațiile respective și nu trebuie prefectul să dea ordin ce să facă el. Tocmai pentru ca să nu considerăm că un primar ales, în oricare comună sau oraș, trebuie să fie subordonat prefectului și numai din acest motiv am eliminat din articol partea respectivă.

Și eu cred că, la ora actuală, la modul cum au avut loc și alegerile și tot nu cred că un primar de la o comună trebuie să aștepte ordinul prefectului pe care, probabil, acela nici nu-l dă.

Deci primarul este cel care hotărăște pe raza comunei sau orașului respectiv, în asemenea situații, și eu vă propun să mergem pe varianta comisiei.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai doriți să adăugați ceva?

Inițiatorul, reprezentantul inițiatorului.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe lîngă cele prezentate de comisie, mai adaug următorul lucru. Aș propune, totuși, să menținem formularea de la Senat, fără penultimul și ultimul rând. Deci să se încheie cu "...și liniștii publice", fără "la solicitarea prefectului adresată primarului". Adică: "consiliul local se poate întruni și în ședință extraordinară, la cererea primarului sau la cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului ori în cazuri excepționale" și acestea sunt indicate de lege, stabilite de lege, în ce cazuri excepționale poate primarul, fără să menționăm "la solicitarea prefectului adresată primarului".

Deci noi am fost foarte riguroși, am menținut aceeași idee de a cuprinde, în textele de lege, prevederile Cartei autonomiei locale și nu am vrea să se dea interpretări nedorite de subordonare a primarilor de către prefect. Deci să respectăm întocmai autonomia locală și, cu atât mai mult, s-o consolidăm și cred că nu este cazul să avem această formulare în textul legii.

Deci revin asupra acestei propuneri și să încheiem textul fără "la solicitarea prefectului adresată primarului".

Mulțumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Este amendament de fond!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă reamintesc că reprezentantul Guvernului poate lua cuvântul la amendamentele, la textul comisiei.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Poate lua oricând cuvântul, așa spune Regulamentul. Depinde ce spune!

Domnul Valer Dorneanu:

Logic, reprezentantul comisiei trebuie să se pronunțe asupra amendamentului propus de reprezentantul Guvernului.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că și propunerea făcută de către domnul ministru este foarte bună, dar, având în vedere că noi, oricum, cu acest articol, vom ajunge la mediere, propun, totuși, să mergem pe varianta Camerei, urmând, la mediere, probabil, să găsim soluția cea mai bună dintre cele două. Deci vă propun să votăm varianta Camerei.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

supun votului dumneavoastră textul în varianta comisiei.

Cine este pentru? 114.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 44 de abțineri.

Cu 114 voturi pentru, 3 voturi contra, 44 abțineri, alin.2 a fost votat în redactarea comisiei.

La alin.3, nu sunt obiecții.

Votat în unanimitate.

La alin.4, nu sunt obiecții.

Votat în unanimitate.

La alin.5, nu sunt obiecții.

Unanimitate.

Alin.6, nu sunt obiecții.

Unanimitate.

Alin.7.

Domnul deputat Leonăchescu. (Face semn domnul deputat Anghel Stanciu)

Da, am înțeles că Grupul PRM îl desemnează pe domnul vicelider Anghel Stanciu să ia cuvântul în locul domnului Leonăchescu.

Poftiți.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doriți să citiți tot materialul bibliografic pe care l-ați adus cu dumneavoastră, mai cerem o sesiune extraordinară!

Vă reamintesc că aveți dreptul la 5 minute.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă reamintesc că suntem în cadrul unui amendament al Grupului parlamentar, respins, care se găsește la poziția 44, pag.139 din raport, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Vrem să precizăm că Grupul nostru parlamentar, în legislatura trecută, a făcut o serie de amendamente care sunt respinse și pe care le supunem atenției dumneavoastră. Este vorba de acest alin.7, mai este art.431 și art.51.

Aceste trei articole, alineate, împreună cu art.17, în concepția Grupului parlamentar al Partidul România Mare, consfințesc și reprezintă o oficializare în fapt a limbii maghiare, ca să vorbim concret, ca a doua limbă oficială. Îmi bazez afirmația pe proiectul de Lege nr.214/23.12.1993, pe care colegii noștri l-au depus la Camera Deputaților, ca o lege care să consfințească autonomia, în înțelesul domniilor lor.

Art.6, în acest proiect de lege, precizează: "În acele unități administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând minorităților naționale sau comunităților autonome sunt în majoritate numerică, ele pot exercita autonomia locală, iar prin asocierea acestora autonomia regională. În cazurile prevăzute în alineatul precedent, minoritatea respectivă poate folosi și limba maternă ca limbă oficială".

S-a renunțat la acest proiect de lege, pe care vi-l putem pune la dispoziție, este public, este existent la Cameră, în arhivă, și se inserează, din acest proiect de lege, pe legi specifice, capitole din ea. Finalitatea este cea pe care nu o ascund colegii noștri, nu este nici un fel de problemă: este autonomia teritorială care ia ființă prin asocierea administrațiilor publice locale, ca o comuniune de interese și cu un statut special, pe care-l precizează în programul domniilor lor.

Noi nu avem nici o obiecțiune, în sensul că domniile lor cer și urmăresc așa ceva. Ceea ce constatăm la materialul ce însoțește această lege, la materialul oficial, este că utilizarea limbii materne, și se iau toate țările la rând, aici, probabil că-l cunosc și dânșii materialul, este înaintat de domnul Theodor Meleșcanu, ca ministru de externe, ce se întâmplă în toate țările. numai țările federale au limbi oficiale. aceste țări, în care există comunități autonome, de exemplu la Spania, unde situația minorităților este reglementată prin legi organice: Țara Bascilor, Catalonia, Andaluzia, Galicia, Navara, Valencia, Canare și, în acestea, limba respectivă - catalană, bască, galegă - se folosește în învățământ, în mijloacele de informare scrise sau vorbite, în administrație și justiție. Deci aici și acesta este țelul: al autonomiei și modelul pe care, după părerea noastră, distinșii noștri colegi îl urmăresc pas cu pas, inserând acest element.

Noi credem că se contravine Constituției, deoarece Constituția, respectiv Constituanta, permite folosirea limbii materne în învățământ și în justiție. În administrație, Constituția nu o permite, iar limba oficială este una singură, limba română.

În aceste condiții, domnule președinte, Grupul nostru parlamentar solicită pozițiile celorlalte grupuri, pentru că e și normal, într-un caz, într-o situație foarte importantă care privește administrarea țării, solicită poziția Guvernului și solicită, evident, poziția comisiei, dar nu exprimată printr-un membru al comisiei, chiar vicepreședinte? în acest caz, noi solicităm, pentru că nu mai luăm cuvântul la celelalte, vă spunem de acum, deci la articolele, aici este ordinea de zi, la art.40 alin.7, la art.43 alin.1 se solicită interpret, pentru că ședințele consiliului se desfășoară în limba minorității, interpretul poate să fie și invers, adică maghiar care să traducă în românește, și la art.51 se vorbește de publicarea actelor în limbile minorităților. Deci este un set care, împreună cu art.17, consfințește, de fapt, pentru limba maghiară, același lucru cum este catalana în Spania. Deci noi nu mai intervenim la celelalte.

Solicităm poziția, acum, inclusiv a Guvernului, poziția comisiei și cerem să faceți o pauză spre a se întruni comisia, să avem punctul de vedere al comisiei, deoarece nu există poziția comisiei, pentru că este vorba de fosta comisie, și nu de actuala comisie. Și, după aceasta, ca să nu mai intervenim, să mai perturbăm, deci după ce se termină toate acestea, înaintea votului, vă rugăm să aveți amabilitatea să ne acordați pauză de consultări, spre a hotărî ce poziție va adopta grupul față de acest alineat și de celelalte care urmează.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă reamintesc că punctul de vedere al Guvernului există și că eu nu pot obliga liderii grupurilor parlamentare, nici chiar la invitația dumneavoastră, să ia cuvântul dacă nu vor.

mai există observații cu privire la acest articol? Nu există. În consecință, rămâne ca să dau dovadă de fair play și să iau act de ultima cerere, regulamentară, a dumneavoastră de a avea o pauză de 10 minute.

Domnul Anghel Stanciu:

10 minute durează doar ca să urcăm!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă pun la dispoziție Sala Biroului permanent. V-aș ruga, 10 minute!

Doriți să interveniți? Poftiți, domnule Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Dacă tot ați aprobat pauză pentru Grupul PRM, am rugămintea să facem și o întâlnire a liderilor de grup, să mai umblăm puțin la programul acestei săptămâni, pentru Comitetul ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Rog un reprezentant al Grupului PRM să vină la ședința liderilor grupurilor parlamentare și dumneavoastră aveți pauză 10 minute, la Sala Biroului permanent.

Domnul Anghel Stanciu:

Dați-ne 2 minute, să facem cros! Fugăriți-ne pe sală, pe aici!

Domnul Valer Dorneanu:

Deci 12 minute. Însă vă reamintesc că, peste 12 minute, încep ședința!

Domnul Anghel Stanciu:

Nici o problemă, începeți fără noi, fără cele 3 milioane de votanți!

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să poftiți în sală! Rog pe cei doi secretari cu care conduc ședința să se prezinte la prezidiu .

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Începeți, că au trecut 12 minute, așa ați cerut!

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuie să-mi cer scuze în public. Lăsați să vină toți deputații.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Votăm noi, care suntem prezenți în sală! Ați zis că nu ne așteptați, acum să vă așteptăm noi?!

Rog respectați-vă cuvântul, supuneți la vot acum!

................................................

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Reluăm discuțiile asupra Legii autonomiei locale. Domnule deputat Hrebenciuc, doreați să interveniți în legătură cu textul, sau în legătură cu...? Spuneți!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

În legătură cu programul.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne-am întâlnit în această pauză, Comitetul ordinii de zi și am stabilit ca programul zilei de astăzi să continue până la epuizarea tuturor articolelor din legea pe care o dezbatem, urmând ca mâine să dăm votul final și să încheiem programul acestei sesiuni mâine la ora 12,30 și nu vineri la ora 12,30, cum era programat inițial. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, constituit din 84 de deputați, a luat act că înțelegerea politică dintre Partidul Democrației Sociale din România, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat, consfințită în fapte politice și înțelegeri administrative, merge până la acte legislative, după părerea noastră, antiromânești, anticonstituționale, impunând, prin lege, limba maghiară ca a doua limbă oficială a României, încălcându-se astfel prevederile art.13 din Constituția României și creând bazele autonomiei teritoriale pe criterii etnice în înțelesul proiectului de Lege nr.214 din 23.XII.1993 și a programului UDMR.

În consecință, deputații Partidului România Mare nu se pot face părtași la un atac direct antiromânesc asupra statutului limbii oficiale, limba română, și asupra unei legi care, după părerea noastră, creează premisele modificării art.1 "România este stat național, suveran, unitar și independent" și, ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu mai participă din acest moment la dezbaterea Legii autonomiei locale, nici la votul final.

De asemenea, va ataca, în final, la Curtea Constituțională articolele prin care noi considerăm că limba maghiară este învestită în fapt ca limbă oficială a statului român și respectiv articolele care creează bazele de autonomie teritorială pe criterii etnice.

Sperăm că gestul nostru să-i îndemne pe distinșii deputați de la PDSR, PD, PNL să-și dea un vot de conștiință și nu un vot imperativ, impus de liderii și nu de partidele lor, spre binele țării și a limbii sale oficiale.

Vă mulțumim pentru atenție. (Aplauze puternice din partea stângă a sălii. Deputații Partidului România Mare părăsesc sala.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu putem decât să respectăm punctul de vedere al celor de la Partidul România Mare. Aș ține să le amintesc faptul că această lege a fost aprobată în primul rând în Senat în legislatura trecută și n-au fost la fel de vehemenți când a fost aprobată această lege în Senat.

În altă ordine de idei, cred că lumea politică a mileniului 3 trebuie să depășească aceste discuții politice la nivel interetnic și să ne referim în primul rând la problemele stringente ale țării. Credem că prin aprobarea acestei legi, în nici un caz nu se oficializează limba maghiară în stat, art.1 al Constituției este respectat și, în consecință, vă rugăm să votați așa cum vă dictează conștiința, în maniera în care am discutat. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Să trecem la dezbaterea proiectului de lege. eu mă abțin să fac orice comentariu cu privire la felul cum colegii noștri înțeleg să-și apere interesele electoratului dumnealor.

Supun votului dumneavoastră alin.7 al art.40.

Cine este pentru?

Sunt voturi contra?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat.

Alin.8. Sunt observații? Nu. Se consideră adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.40 în întregime.

Cine este pentru? 128 voturi pentru.

Voturi contra? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.41. Nu sunt observații, adoptat în unanimitate.

Art.42. Nu sunt observații, votat în unanimitate.

Art.43. Vă reamintesc că domnul deputat Simedru are un amendament respins. La ce alineat aveți amendamentul, domnule deputat?

Domnul Dan Coriolan Simedru:

La alin.3.

Domnul Valer Dorneanu:

alin.1 și 2 se consideră votate în unanimitate.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am propus un amendament la alin.3 în sensul că ședințele să se țină ca urmare a unei hotărâri prin consens a consilierilor și în limba maternă. Consider că în cazul în care o minoritate națională este majoritară într-un consiliu local și cere folosirea limbii materne, acest lucru producându-se automat, asigurarea unui traducător autorizat din limba minorității în limba oficială, limba română, va fi greu de realizat, putând apărea discuții între consilierii majoritari și cei minoritari.

De aceea, am prevăzut în amendament ca folosirea limbii materne să se facă prin consens. Țin să precizez totuși că nu țin neapărat la acest amendament, mai ales dacă mi se vor aduce argumente serioase împotriva lui. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Reprezentanții comisiei.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum se poate vedea în textul în discuție, deci alin.3 în redactarea comisiei, practic sunt trei teze care merită a fi luate în seamă.

În primul rând, este vorba de acele consilii locale în care consilierii aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o treime din numărul total. Destul de puține cazuri sunt în această situație, dar există și asemenea situații.

A doua teză este că în aceste situații, la ședințele de consiliu se poate folosi și limba maternă. Deci, în primul rând, formularea "se poate folosi și limba maternă" nu este o normă imperativă, este pur și simplu, vreau să vă spun, o chestie de bun simț și de bună înțelegere în cadrul consiliului local respectiv care nefiind norma imperativă, sigur că în cazuri în care ar duce la anumite animozități sau contradicții, evident, că nu ar fi folosită.

A treia chestiune foarte importantă este această precizare că în toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba română. Deci, iată încă o dată se respectă caracterul de limbă oficială a limbii române în statul român.

Propunerea colegului nostru, Dan Simedru, a consensului, sigur, după părerea noastră, reprezintă o capcană, pentru că a se merge pe această variantă de consens, aceasta, de fapt, ar introduce pentru prima dată în legislația românească sistemul dreptului de veto.

Deci, în momentul în care spun că pentru ceva am nevoie de un consens, aceasta înseamnă că un singur vot împotrivă poate răsturna orice altă înțelegere posibilă, o înțelegere posibilă, întotdeauna, se face prin votul majorității, ori, după părerea mea, cererea consensului în această situație echivalează cu introducerea dreptului la veto.

Eu v-aș supune atenției că am putea intra într-o capcană din care, după aceea, ieșim destul de greu, pentru că am crea un precedent care, odată fiind creat, s-ar putea invoca reciproca acestui consens, respectiv dreptul la veto în multe alte situații. Din acest punct de vedere eu consider că în comisie, practic la acest alineat am avut aproape un consens în cadrul comisiei, inclusiv în vechea legislatură, colegii noștri din PDSR și-au adus aportul la îmbunătățirea acestui text și au votat textul comisiei în această formă.

Deci, eu susțin textul comisiei în forma în care este. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Reprezentantul Guvernului mai vrea să adauge ceva? Poftiți.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Observați că din lectura acestui alin.3 cu cele trei teze ale sale, este vorba de o respectare întocmai a prevederilor constituționale și a legilor țării. Nu este vorba și doresc să vă asigur că nu s-a încercat prin șmecherii, prin înțelegeri de nu știu ce factură să deturnăm prevederile constituționale sau ale unor legi ale statului român și să introducem pe ușa din dos, cum se spune, o a doua limbă oficială în România.

Din ce a expus antevorbitorul meu, ați desprins foarte clar, din corelarea celor trei teze ale alin.3 că este vorba de a asigura întocmai respectarea art.13 din Constituție și nu a da alte interpretări răuvoitoare sau tendențioase de la această tribună. Faptul că în final, toate documentele se întocmesc în limba română ca limbă oficială a statului și că a doua teză prevede faptul că se poate folosi limba maternă în dezbaterile consiliilor locale, eu cred că tocmai sunt bune în detalierea și asigurarea respectării întocmai a prevederilor constituționale și legale.

De aceea, susțin ca reprezentant al Guvernului, formularea alin.3 propusă de către comisia de specialitate a Camerei. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră alin.3 în formularea comisiei. Vă ascult, domnule deputat!

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte, având în vedere explicațiile pe care le-am primit, mai ales că domnul deputat Kovacs a încercat să mă convingă într-un mod, zic eu, mai puțin convingător, renunț la amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. În consecință, nefiind obiecțiuni asupra textului, îl socotim aprobat în unanimitate.

La alin.3, un vot contra, scuzați-mă!

Alin.4 a fost votat în unanimitate.

La alin.5, nu sunt obiecții. Unanimitate.

La alin.6, nu sunt, unanimitate.

La alin.7, nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.43 în ansamblu.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Aprobat cu majoritate de voturi, respectiv 131.

Art.44 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.45 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.46 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.47 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.48 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.49 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.50 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.51 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.52 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.53 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.54 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.55 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Art.56 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a 3-a în ansamblu.

Cine este pentru? 133 voturi.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 133 voturi pentru, 2 împotrivă și 1 abținere, Secțiunea a 3-a a fost votată în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 4-a, "Dizolvarea consiliului local", adoptat.

Pct.63 din raport, art.57. Nu sunt obiecțiuni, adoptat în unanimitate, aceasta însemnând alin.1 în formularea comisiei, următoarele două în formularea comisiei, alin. 4 în formularea Camerei și alin. 5 în formularea Senatului.

Art.58 - nu sunt obiecții, adoptat în unanimitate.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că acolo unde nu sunt obiecțiuni, adoptăm punctul de vedere al comisiei.

Secțiunea a 4-a, în ansamblu, o supun votului dumneavoastră.

133 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 133 voturi pentru, titlul Secțiunii a 4-a a fost adoptat.

Dacă la titlul Secțiunii a 5-a sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.59 - nu sunt obiecții, adoptat.

Art.60 - nu sunt obiecții, adoptat.

Secțiunea a 5-a în ansamblu. Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Capitolul II, în ansamblu, îl supun votului dumneavoastră. Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 133 voturi pentru, a fost adoptat.

Dacă la titlul Capitolului III sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

Trecem la art.61. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat.

Domnul Dan Simedru. La art. 61? Ați avut un amendament respins. Poftiți.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor deputați,

Eu vă dau citire art.61 în forma în care am propus-o: "Comunele și orașele au câte un primar și un număr de viceprimari - nu varianta inițială a Guvernului, un viceprimar - și un număr de viceprimari aleși în condițiile legii". Până la 3000 de locuitori am propus să existe un viceprimar neretribuit, onorific; între 3000 și 5000 de locuitori, de asemenea, poate să fie onorific sau retribuție o jumătate de normă; între 5000 și 100.000 de locuitori să fie un viceprimar; între 100.000 și 300.000 doi viceprimari și peste 300.000, trei viceprimari.

Având în vedere că principala sursă de finanțare a comunelor mici sunt impozitele și taxele locale care sunt insuficiente de multe ori pentru salariile angajaților primăriei, nemaipunându-se problema investițiilor și reparațiilor, consider că este suficient ca primarul să fie salariat al primăriei alături de ceilalți funcționari. Întăresc această propunere prin faptul că la primăriile comunale, în general, nu există atât de multe probleme de rezolvat încât să justifice un viceprimar permanent, amintind că în marea majoritate a țărilor occidentale, chiar și primarii de comune sunt onorifici, primind doar indemnizație de primar. Viceprimarul onorific va avea totuși un venit din indemnizația de consilier. De asemenea, am prevăzut că la orașele mari, unde gradul de complexitate a administrării crește simțitor, am propus, în funcție de mărimea orașelor, un număr de doi, respectiv trei viceprimari pentru municipii cu peste 300.000 de locuitori.

Fac precizarea că numărul de viceprimari să fie stabilit în funcție de mărimea orașelor și nu pe criteriul administrativ, dacă este sau nu reședință de județ, cum este prevăzut actualmente în lege.

Consider că prin acest amendament se vor face economii la bugetele locale, va putea fi redistribuită o sumă importantă, pentru că este vorba de mii de comune, pentru ca o comună mică, de exemplu, să folosească în mod eficient în folosul comunității acești bani care dacă nu, s-ar fi dus în salarii.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule Dan Simedru. Din partea comisiei.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc domnule președinte.

Am să încerc să iau pe rând propunerile făcute de către domnul coleg.

În primul rând, prin organigrama fiecărei primării, în fiecare consiliu local, prin împărțirea atribuțiilor, nu neapărat trebuie să se ajungă la viceprimari, ci directorii care vor fi în primăriile respective sau la consiliile locale se vor achita de sarcini în felul în care se vor hotărî în consiliul local.

În al doilea lucru, primarul, viceprimarul onorific dacă nu este plătit, nu poți să-l iei la răspundere, cred eu și deci, ar fi o funcție care nu și-ar găsi rostul. Sunt anumite activități sau anumite sarcini ale primarului pe care nu le poate delega, așa după cum știți. Iar la municipiile, reședință de județ, doi viceprimari, cred că este de-a dreptul suficient și așa după cum, cel puțin în ultimele 6-7 luni de zile s-a verificat și în practică, cred că este o soluție, la ora actuală, cea mai bine aleasă.

Ținând cont de aceste considerente, domnule președinte, noi, comisia, susținem propunerea făcută în raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Reprezentantul Guvernului mai dorește să completeze? Poftiți.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, soluția care s-a propus este interesantă și o putem aborda pentru viitor și cu primarul onorific și cu numărul de viceprimari în raport de numărul de locuitori, însă la acest număr de locuitori cred că trebuie să mai adăugăm și alte criterii, de pildă, suprafața unei comune. Vă dau exemple din Munții Apuseni sau din altă parte, unde 10.000 de locuitori sunt răspândiți în 20 de sate, care se întind pe o suprafață de 30-40-50 km; sau complexitatea activităților dintr-o comună sau alta.

Deci, această chestiune noi o reținem și o vom trata cu atenție pentru viitor atunci când vom veni cu proiectul de Cod administrativ care va cuprinde într-un capitol distinct și Legea administrației publice locale și susțin în continuare propunerea făcută de comisia de specialitate a Camerei. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, amintindu-vă că textul, oricum, mai urmează să fie discutat la mediere, supun votului dumneavoastră formula propusă de către comisie.

Cine este pentru? 110 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 110 voturi pentru, 10 voturi contra alin.1 al art.61 a fost votat în formularea comisiei.

La alin.2, 3, 4 nu sunt observații, cele trei amendamente au fost adoptate în unanimitate.

Art.61 în ansamblu. Supun votului dumneavoastră art.61 în ansamblu. 110 voturi pentru.

Contra? Nu sunt.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu 110 voturi pentru și 10 abțineri, art.61 este adoptat în unanimitate.

La art.62 nu sunt obiecții, votat în unanimitate.

La art.63 nu sunt obiecții, votat în unanimitate.

La art.64 nu sunt obiecții, votat în unanimitate.

La art.65 nu sunt obiecții, votat în unanimitate.

La art.66 nu sunt obiecții, votat în unanimitate.

La art.67, domnul Simedru.

Primele două alineate de la art.67, neavând obiecții, votate în unanimitate.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor deputați,

La art.67 alin.3 propun următoarea formă: "Eșarfa va fi purtată în mod obligatoriu la solemnități, recepții, - este vorba de eșarfa tricoloră - ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor. și aici vine amendamentul meu: "nerespectarea acestei obligații duce la încetarea mandatului primarului sau a celui care a fost delegat".

Am depus acest amendament, știu la fel de bine ca și dumneavoastră că există multe situații când această prevedere obligatorie nu este respectată fără să existe nici un fel de sancțiune.

Amendamentul meu vrea să sublinieze două lucruri: sancțiunea pentru cel ce nu respectă obligația prevăzută prin lege, pentru că legea nu spune că purtarea eșarfei este obligatorie, deci, va trebui să fie sancționat și eu consider că va trebui să prețuim și noi mai mult steagul tricolor și fac comparație cu Statele Unite ale Americii care-și promovează interesele naționale, uneori în exces pe toate tricourile, ambalajele de plastic, etc., punându-și cu mândrie steagul național.

Eu consider că totuși este o treabă serioasă, iar cel care, în momentele de solemnitate nu poartă eșarfa tricoloră, să fie sancționat ca atare. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Comisia.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte. Așa cum am motivat și în raport, mi s-a părut propunerea făcută de către coleg destul de dură sau de excesivă să zic. La art.70 alin.2 se spune clar: condițiile în care poate fi demis primarul. Noi considerăm că dacă dânsul crede că la art.70 poate să completeze cu acest caz, propunerea dânsului o să o discutăm la articolul respectiv, aici eu propun totuși să rămână propunerea făcută de către comisie, deci, nu se consideră mandatul primarului care nu poartă eșarfă că s-a terminat în asemenea condiții.

Deci, eu propun să rămânem pe varianta comisiei. Sigur, dacă la art.70 alin.2, domnul coleg va vrea să mai facă o intervenție, o discutăm atunci. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Reprezentantul Guvernului dacă are ceva de spus. Deci este de acord cu explicațiile date de către comisie.

Supun votului dumneavoastră art.67 în întregime.

Cine este pentru? 110.

Împotrivă sunt? 12 împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 110 voturi pentru, 12 contra și 2 abțineri art.67 a fost votat.

Art.68 - nu sunt obiecții, votat în unanimitate.

Art.69 - nu sunt obiecții, votat în unanimitate.

Art.70 - nu sunt obiecții, votat.

Art.71 - nu sunt obiecții, votat.

Art.72 - nu sunt obiecții, votat.

Vă rog. Domnule Simedru, să precizați la ce alineat aveți a interveni.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Având în vedere propunerea domnului vicepreședinte al comisiei, domnul Bara, eu propun ca sancțiune la primar să fie inclusiv atunci când nu poartă drapelul în condițiile prevăzute la art.67.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnul Csaba Tiberiu Kovács:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din câte cunosc, și mulți dintre dumneavoastră au experiență în administrația publică, formularea acestui text, așa cum s-a regăsit în legea inițială, aș formula de maniera aceasta - ne-a dat mult de furcă, vizavi de acele situații când mandatul unui primar încetează de drept. Și mai ales acele situații care nu se referă la demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, ci la acele situații când se pune în discuție fapte ale primarului care sunt de asemenea gravitate încât să ducă la pierderea acestui mandat.

În seria succesivă a modificărilor care s-au făcut la legea inițială, la Legea nr.69/1991, acest cadru a fost, eu aș spune, într-o continuă îmbunătățire.

Și eu găsesc că aceste cazuri înșirate, de la lit.a) până la lit.j) în varianta comisiei noastre, un pic mai bine sistematizate, după părerea mea, decât în varianta Senatului, eu cred că sunt prevăzute toate acele situații în care o asemenea măsură se justifică.

Trebuie să aveți în vedere, printre altele, că încetarea de drept a mandatului înseamnă și organizarea în unitatea administrativ-teritorială respectivă a unor alegeri parțiale de primari, cu niște costuri care eu fac aceeași apreciere: într-un asemenea caz, încetarea mandatului reprezintă o sancțiune exagerată.

Poate colegul nostru se gândește la o altă sancțiune, dar părerea mea este că încetarea mandatului - și nu vreau aici să merg pe zone geografice, sau, așa, mă rog, cum s-a încercat să se facă acest lucru, însă eu vreau să vă spun că am avut ocazia și în alte zone ale țării, chiar în Dobrogea, să văd că primarul n-a avut eșarfa, pentru că pur și simplu și-a uitat-o acasă. Și atunci, îl demitem pe primar și organizăm repede alegeri?!

Mie mi se pare această sancțiune mult prea exagerată și, în asemenea condiții, comisia își menține punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru este de acord cu explicațiile date de comisie.

Domnul Simedru.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Renunț la acest amendament, cu rugămintea ca domnul ministru al administrației publice locale, domnul Octav Cozmâncă, să găsească o variantă de act normativ prin care să reglementeze cu sancțiune această problemă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

În consecință, retrăgându-și amendamentul, nu mai sunt obiecții la art.72, care este votat în unanimitate.

Art.73. Nu sunt obiecții; votat.

Art.74. Nu sunt obiecții; votat.

Art.75. Nu sunt obiecții; votat.

Art.76. Nu sunt obiecții; votat.

Art.77. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.78. Votat în unanimitate.

Art.79. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.80. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.81. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.82. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Captolul III. Neavând secțiune, supun votului dumneavoastră Capitolul III în ansamblu.

Cine este pentru? 117 voturi.

Împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Cu 117 voturi pentru, Capitolul III a fost votat.

Titlul Capitolului IV.

Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii 1: "Secretarul".

Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.83.

Nu sunt obiecții; votat.

Art.84. Nu sunt obiecții; votat.

Art.85. Nu sunt obiecții. A fost votat în unanimitate, cu toate literele sale.

La art.86. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Secțiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru Secțiunea 1? 117.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul Secțiunii a 2-a: "Serviciile publice ale comunei, ale orașului și aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale".

Adoptat.

Art.87. Adoptat.

Art.88. Adoptat.

Art.89. Adoptat.

Art.90. Adoptat.

Art.91. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a 2-a, în ansamblu. 118 voturi pentru.

Contra?

Abțineri?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Capitolul IV, în ansamblu.

Voturi pentru? 118.

Împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Titlul Capitolului V: "Administrația publică a municipiului București".

Nu sunt observații. Votat.

Art.92. Nu sunt obiecții; votat.

Art.93. Nu sunt obiecții; votat.

Art.94. Nu sunt obiecții; votat.

Art.95. Nu sunt obiecții; votat.

Art.96. A fost votat în unanimitate.

Art.97. Votat.

Art.98. Votat.

Art.99. Votat.

Art.100. Votat.

Supun votului dumneavoastră Capitolului V în ansamblu.

Pentru? 118 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VI: "Consiliul județean".

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Secțiunea 1: "Constituirea și componența consiliului județean".

Nu sunt obiecții; titlul votat.

Art.101. Nu sunt obiecții; votat.

Art.102.

Poftiți, domnule Simedru.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am propus acest amendament, având în vedere textul inițial de lege propus de Guvern, în care, de exemplu, pentru județe de până la 350 de mii de locuitori, numărul consilierilor județeni trebuia să fie de 21 și așa mai departe.

În acest caz, numărul consilierilor față de numărul actual ar fi scăzut aproape la jumătate.

Consider că în varianta aceasta propusă de Guvern, restrângerea consiliilor județene și a Consiliului municipiului București este nefiresc de mare și, ca atare, dacă comisia propune varianta de reprezentare folosită la alegerile locale din 2000, îmi retrag amendamentul, dacă nu, îl voi menține.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Dan Simedru.

Comisia? Deci, comisia și Guvernul își mențin punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră art.102.

Cine este pentru varianta comisiei? 105 voturi pentru.

Împotrivă? 11 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 105 voturi pentru, 11 contra, art.102 a fost votat.

Art.103. Nu sunt obiecții; votat.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea 1.

Cine este pentru Secțiunea 1? 117 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? două abțineri.

Cu 117 voturi pentru, două abțineri, Secțiunea 1 a fost votată.

Secțiunea a 2-a: "Atribuțiile consiliului județean". Titlul adoptat.

Vă ascult, domnule deputat Ráduly.

La art. 104 suntem.

Poftiți. Domnul deputat Ráduly Róbert.

La ce literă?

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

La lit.s).

Deci, până la lit.s), art.104 se consideră votat.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să observați că la nr.crt. 51, art.38 alin.2 lit.t) am mers pe varianta Senatului în legătură cu cine acordă denumirile de străzi, de piețe și așa mai departe și le-am trecut în atribuția consiliilor locale.

În concordanță cu această decizie, această hotărâre pe care am luat-o mai devreme, trebuie să corelăm aici, la lit.s), textul. Și, drept urmare, trebuie să mergem pe varianta Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia și inițiatorul sunt de acord.

Având în vedere că este nevoie de o corelare cu ceea ce s-a votat deja, supun întâi votului lit.s) în varianta Senatului.

Cine este pentru? 118 voturi pentru.

Sunt voturi contra? Nu.

Abțineri? Nu.

Cu 118 voturi pentru, lit.s) a fost adoptată cu acest cvorum.

De la lit.ș) până la alin.2? Nu sunt. Adoptate.

Supun votului dumneavoastră art.104, în ansamblu.

Cine este pentru? 118 voturi.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a 2-a, în ansamblu.

Cine este pentru? 119 pentru.

Sunt abțineri? Nu.

Voturi contra? Nu.

Supun atenției dumneavoastră titlul Secțiunii a 3-a.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.105. Nu sunt intervenții. A fost adoptat în unanimitate.

Art.106. Adoptat, nefiind intervenții.

Art.107. Nefiind intervenții, a fost votat în unanimitate.

Art.108. A fost adoptat în unanimitate.

Art.109. Adoptat.

Art.110. Adoptat.

Art.111. Adoptat.

Art.112. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a 3-a, în ansamblu.

Cine este pentru? 117 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul Secțiunii a 4-a. Adoptat.

Art.113.

Domnul deputat Simedru.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Amendamentul a fost făcut la textul inițial al Guvernului, care prevedea doar funcția de președinte și un vicepreședinte.

Vreau să vă spun că voi renunța la amendament, numai dacă va fi luată în considerare varianta comisiei, și nu varianta Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia?

Nefiind obiecțiuni la textul Camerei, adoptăm varianta comisiei.

Art.114. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Art.115. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.116. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate, cu toate literele sale, până la lit.r).

Art.117. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.118. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.119. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.120. Nu sunt obiecții. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a 3-a, în ansamblu.

Cine este pentru? 115 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Capitolul VI, în ansamblu.

Cine este pentru? 116.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu.

Titlul Capitolului VII: "Bunuri, lucrări publice".

Nu sunt obiecțiuni. Adoptat.

Titlul Secțiunii 1: "Administrarea bunurilor".

Nu sunt obiecții. Adoptat.

Art.121. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.122. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.123. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.124. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.125. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.126. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Supun votului dumneavoastră, în ansamblu, Secțiunea 1.

Cine este pentru? 115 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Titlul Secțiunii a 2-a. Adoptat.

Art.127. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.128. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.129. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a 2-a, în ansamblu.

Cine este pentru? 114 voturi.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 114 voturi, a fost votat.

Supun votului dumneavoastră Capitolului VII, în ansamblu.

Cine este pentru? 114 voturi pentru.

Abțineri?

Contra? Nu sunt.

Titlul VIII. Rog comisia să se pronunțe dacă sunt probleme cu privire la titlul Capitolului VIII.

Domnul deputat Kovács.

Domnul Csaba Tiberiu Kovács:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La titlul Cap.VIII noi optăm pentru varianta Senatului, deci titlul "Prefectul", și renunțăm la titlul dat de comisia din legislatura trecută - "Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale și autoritățile administrației publice centrale". Titlul "Prefectul" ni se pare mult mai corect. Este o referire chiar la prevederi constituționale.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Sunteți de acord.

În raport cu poziția actuală a comisiei, supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VIII, în varianta Senatului.

Cine este pentru? 113 voturi pentru.

Împotrivă?

Sunt abțineri? Nu sunt.

Titlul Secțiunii 1. Adoptat în formularea Senatului.

Art.130. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.131. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.132. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.133. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.134. Nu sunt obiecțiuni; adoptat.

Art.135.

Vă rog să vă prezentați, domnule deputat, pentru stenogramă.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Sunt deputatul Grădinaru.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a început să fie dezbătut în vechea legislatură de două comisii: Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia administrativă.

Comisia administrativă a făcut un preraport și trebuia să ne punem de acord, cele două comisii, eu atunci eram secretarul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cu privire la acest raport.

Au fost multe puncte divergente, printre care și acest articol, pentru că, după cum observați, în alin.2 al acestui articol se dă atribuțiuni practic judecătorești prefectului. Prefectul nu poate să constate nulitatea unui act juridic. Știți și dumneavoastră că o poate constata numai instanța de judecată.

Deci propunerea este ca art.135 să rămână în varianta Senatului, nu în varianta Comisiei administrative.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnul Csaba Tiberiu Kovács:

Varianta Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră textul în varianta Senatului.

Cine este pentru? 108 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Textul a fost votat în unanimitate.

Rugăm reprezentantul comisiei să facă precizarea corectă asupra ordinii alineatelor în text.

Domnul deputat Kovács.

Domnul Csaba Tiberiu Kovács:

Domnule președinte,

Ne-am pus de acord și cu reprezentanții Guvernului.

Practic, în cazul în care am adoptat alin.1 și alin.2 ale Senatului, cele două texte au fluență, se completează reciproc și, în această situație, alin.1, alin.2 și inclusiv alin.21, text nou al comisiei, nu-și mai au rostul. Deci rămânem numai pe alin.1 și alin.2 în forma prevăzută de Senat, pentru că este superfluă, nu mai are nici un sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă s-a votat textul în varianta Senatului, deci alin.1 și alin.2, toate celelalte ...

Să supunem la vot eliminarea, pentru bună regulă, a alin.21 din art.135.

Cine este pentru? 106 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Am efectuat votul pentru alin.1 și alin.2, nu le mai votăm încă o dată, reținând pentru stenogramă că a fost votat art.135 în formularea Senatului - art.135 alin.1 și 2.

Art.136. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.137. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.138.

Sunt obiecțiuni? Vă rog.

Rog să vă prezentați.

Domnul Kerekes Károly:

Sunt deputatul Kerekes Károly.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.138, am impresia că nu mai putem folosi terminologia "Ministerul Funcției Publice".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, am mai făcut precizarea că în ceea ce privește denumirile autorităților, acestea se înlocuiesc automat, potrivit tehnicii legislative.

La art.138, nefiind obiecțiuni, se consideră votat în unanimitate.

Art.139. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.140. A fost votat în unanimitate

Art.141. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.142. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.143. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Art.144. Nu sunt obiecții; votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea 1, în totalitate.

Cine este pentru? 107 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Secțiunea I-a a fost votată cu 107 voturi pentru.

Titlul Secțiunii a 2-a.

Poftiți, domnule deputat.

Vă rog să vă prezentați.

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Marineci mă numesc.

Vă rog să-mi permiteți o intervenție la această secțiune, întrucât amendamentele mele vizau art.145 până la art.148 și vizau eliminarea acestor articole, pentru că eu am considerat că acest Comitet consultativ teritorial este un organism inutil și vreau să dau posibilitatea comisiei de mediere ca în propunerea care se va face acolo să se meargă pe actuala configurație a Legii administrației publice, respectiv pe menținerea Comisiei administrative, care eu cred că este un organism mult mai lucrativ și care dă posibilitatea prefectului și tuturor ministerelor să lucreze direct cu serviciile descentralizate.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Propuneți ce facem cu titlul, întâi. Da. Propuneți eliminarea în întregime a Secțiunii a 2-a?

Domnul Ionel Marineci:

Eu am propus eliminarea tuturor articolelor și a titlului, urmând ca ulterior să se adapteze titlul cu ceea va apare aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. Comisia? Vă rog să precizați, în raport nu apare nimic din partea comisiei, asta însemnând că se supun la vot textele Senatului. În textul raportului meu nu există punctul de vedere al comisiei, deci care să se constituie în amendament. Precizați dacă sunteți de acord cu ce s-a propus.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da, comisia este de acord cu propunerea făcută,urmând ca, sigur, delegația permanentă sau delegația actuală care există la nivelul prefecturii să-și... având și atribuții mai multe decât acest comitet consultativ și noi suntem de acord, comisia, cu propunerea făcută. Propun să se elimine de la art.145 până la art.148 inclusiv.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Reprezentantul Guvernului?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi susținem acest punct de vedere exprimat de domnul deputat Marineci și susținut și de comisie, întrucât prin această formulă care a fost propusă de către Senat, practic se limitează posibilitatea șefilor serviciilor publice descentralizate să participe la aceste reuniuni, sigur, consultative, dar extrem de importante în procesul de elaborare a deciziilor la nivel de județ și mai ales a programelor de dezvoltare economică și socială a județelor pe perioada unui număr de ani, 4 ani sau în fiecare an. De aceea, credem că formularea care a funcționat până în momentul de față în Legea nr.69 Secțiunea a 2-a, Comisia administrativă, începând cu art.116, își are valabilitatea. La comisia de mediere, poate este normal, firesc, să adăugăm și membrii ai Comisiei administrative, subprefectul, vicepreședinții consiliului județean, secretarul general al prefecturii și secretarul general al județului pentru a cuprinde toți factorii implicați la nivelul județului în activitățile județene și locale.

De aceea, susținem acest punct de vedere al comisiei și preluarea din Legea nr.69, cu modificările ulterioare, a acestei Secțiuni a 2-a referitoare la Comisia administrativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.145 din proiectul de lege.

Cine este pentru? 108 voturi pentru eliminare.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.146 din text.

Cine este pentru? 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.147.

Cine este pentru? 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.148.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În consecința celor votate, supun totuși votului dumneavoastră și eliminarea Secțiunii a 2-a, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la Secțiunea a 3-a. Titlul. Sunt obiecții? Nu sunt. Urmează să fie renumerotată această secțiune în Secțiunea a 2-a.

La art.149 nu sunt obiecții. Votat în unanimitate.

Revenim la Secțiunea a 3-a. Această secțiune ar intra în legea de reorganizare a ministerului.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.149.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 107 pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.150. Propun eliminarea acestui articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.151. 107 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea Secțiunii a 3-a, în ansamblu.

Cine este pentru? 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului Capitolul VIII, în ansamblu.

Cine este pentru? 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Capitolul IX, titlul. Unanimitate.

La art.152? Nu sunt observații. A fost adoptat în unanimitate.

La art.153? Se votează în unanimitate eliminarea, potrivit propunerii comisiei. Deci 153 a fost eliminat.

Actualul art.154. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.155. Votat în unanimitate.

Art.156. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Domnul Gaspar, intervenție la art.156.

Domnul Acsinte Gaspar:

La art.155, 157 și chiar la art.158, textele trebuie eliminate pentru a se putea ajunge la o corelare cu reglementările care au fost adoptate în ultimul timp și se va merge la Comisia de mediere, urmând ca textele finale care vor fi supuse spre adoptare să se regăsească în raportul comisiei de mediere.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Comisia?

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.155,156...

Domnule deputat Gaspar, de unde începem propunerea de eliminare?

Domnul Acsinte Gaspar:

Este vorba de art.155, 157, 158...

Domnul Valer Dorneanu:

Dar art.156?

Domnul Acsinte Gaspar:

Art.156 rămâne. Art.157 se elimină, la fel art.158.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.155.

Cine este pentru? 106 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 106 voturi pentru, textul art.155 a fost eliminat.

Textul art.156 a fost votat. Nu s-au formulat obiecțiuni.

Supun votului dumneavoastră de eliminare a art.157.

Cine este pentru? 104 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.158.

Cine este pentru eliminare? 106 pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 106 voturi pentru art.158 a fost eliminat. Doriți să interveniți la art.159?

Domnule ministru Gaspar, poftiți.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vorbesc în calitate de deputat, domnule președinte.

Propun și eliminarea art.159 deoarece normele care sunt cuprinse aici nu mai sunt actuale, ele se refereau la data când s-ar fi organizat alegerile noi. Or, alegerile deja au fost organizate, astfel încât textul nu mai are nici un fel de relevanță juridică.

Domnul Valer Dorneanu:

În consecință, propuneți eliminarea lui?

Domnul Acsinte Gaspar:

Se propune eliminarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru stenogramă, vă rog să rețineți, domnul deputat Gaspar propune eliminarea art.159.

Comisia? Comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.159 din lege.

Cine este pentru? 104 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Textul art.159 a fost eliminat cu 104 voturi pentru.

Art.160 care este și ultimul articol al legii. Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

A fost votat în unanimitate.

Cu aceasta supun votului dumneavoastră Capitolul IX, în ansamblu.

Cine este pentru? 104 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc foarte mult pentru colaborarea dumneavoastră. Vă anunț că votul final la această lege va fi mâine, la ora 10. Vă amintesc că intrăm acum în pauză cu o jumătate de oră mai devreme, ca să puteți mânca, până la ora 14. Ne revedem la ora 14 pentru a continua programul.

Vom continua cu dezbaterea proiectelor de legi prevăzute la ordinea de zi și în program la ora 14.

Pauză

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 4 martie 2021, 8:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro