Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 10 aprilie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 10-04-2001 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 10 aprilie 2001

  1. Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2001 (art.21 alin3; art.25 - art.52 alin. 1.)  
 
consultă fișa PL nr. 208/2001 L119/2001

Ședința a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Nicolae Paul Anton Păcuraru, secretar al Senatului, și Ion Mihai Năstase, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu a făcut parte domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem ședința noastră comună.

Permiteți-mi să vă anunț că din totalul de 485 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 383. 102 colegi sunt absenți și o parte din ei participă la diferite acțiuni parlamentare în exteriorul României.

Deci reluăm dezbaterile la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001.

Vă amintesc că, în cursul zilei de ieri, s-a sărit peste art.21 alin.3, solicitându-se un raport suplimentar din partea Comisiilor reunite de buget-finanțe. Deci reluăm dezbaterile asupra art.21 alin.3.

Dau cuvântul domnului președinte Florin Georgescu, pentru a prezenta raportul suplimentar al celor două comisii.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este în curs de multiplicare și distribuire către colegii parlamentari senatori și deputați acest raport care a fost aprobat în această dimineață de Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci ale celor două Camere. Practic, s-a reiterat textul art.6 din Ordonanța nr.59/1997 (rețineți: din 1997), ordonanță care spunea clar că anual se stabilește, prin Legea bugetului de stat, un plafon anumit pentru activitățile din domeniul științei, tehnologiei și inovării, în limita căruia se pot contracta, angaja, în cadrul programelor multianuale, cheltuieli de această natură. Formularea inițială din textul legii fiind incompletă, nefericită, am venit cu această adăugire în care s-a specificat foarte clar că, în afara sumelor din bugetul pe acest an, prevăzute cu această destinație, pe perioada 2002 – 2004, se pot angaja sume până la un nivel anual de 800 de miliarde care să fie destinate finanțării multianuale a programelor de cercetare – dezvoltare.

Raportul a fost întocmit pe baza votului unanim exprimat de către membrii celor două comisii, în așa fel încât vă propun dumneavoastră votarea amendamentului la art.21 alin.3.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Dacă-mi permiteți să vă citesc alin.3 de la art.21 care asigură concordanța cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.59/1997, în redactarea adoptată de cele două Comisii de buget-finanțe: "Ministerul Educației și Cercetării este autorizat, conform art.6 din Ordonanța Guvernului nr.59/1997, cu privire la finanțarea în sistem descentralizat în domeniul științei, tehnologiei și inovării ca, în afara sumelor prevăzute pentru anul 2001, să angajeze, pentru anul 2002 – 2004, sume de până la 800 de miliarde lei anual în vederea finanțării multianuale a programelor de cercetare – dezvoltare și stimulare a inovării cuprinse în Planul național de cercetare – dezvoltare și inovare". Acesta este textul pe care vi-l propun cele două Comisii de buget-finanțe.

Dacă sunt observații la acest text. Nu sunt observații.

Vă rog.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Cu regret, vă anunț că în sală sunt doar 219 parlamentari, nu avem cvorum.

Vă rugăm să aveți bunăvoința ca să ne desfășurăm lucrările în mod regulamentar, adică în existența cvorumului. (Rumoare în Grupul PDSR)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Probabil că dumneavoastră nu ați observat că noi am produs modificări în Regulamentul Camerei și Senatului.

Vă rog să citiți Regulamentul ședințelor comune.

Domnule deputat Gaspar, aveți cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș ruga pe domnul deputat Puiu Hașotti să ne spună dânsul care trebuie să fie cvorumul pentru a putea lucra în plenul celor două Camere și care este textul din Regulamentul ședințelor comune care indică acest cvorum, după care să putem să discutăm.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule Hașotti.

Domnul deputat Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Art.39!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Citiți-l! Domnule Hașotti, vă rog să-l citiți! (Rumoare în sală)

Domnul Puiu Hașotti:

"În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul, în ședințele comune, adoptă legi, hotărâri sau moțiuni, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Este vorba de votul final pe lege, și unde aveți perfectă dreptate. Separat de acest lucru, știți foarte bine că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, la legi ordinare, pe articole, nu este necesar cvorumul, iar la Senat, cvorumul este de o treime. Deci, în ambele situații, ne încadrăm în prevederile regulamentare.

Dacă domnul deputat Gaspar dorește să adauge ceva.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În Regulamentul ședințelor comune, o să observăm că sunt două texte cu privire la cvorum: un text în care se dă posibilitatea liderilor de grupuri să ceară verificarea cvorumului, text care a fost anterior modificării regulamentelor celor două Camere, și un text, art.39, care a fost citit aici de domnul deputat Puiu Hașotti, în legătură cu cvormul constituțional cu privire la adoptarea legilor, hotărârilor și moțiunilor. Deci, textul din art.39 este corelat cu art.64 din Constituție, unde se stabilește cvorumul constituțional necesar ori de câte ori Camera Deputaților și Senatul, separat sau împreună, adoptă legi, hotărâri și moțiuni, la vot final trebuie să fie prezenți majoritatea deputaților și senatorilor, ceea ce înseamnă 243.

În cursul dezbaterilor care au loc cu privire la articole, sunt modificările care au fost aduse la cele două regulamente, ale Camerei Deputaților și Senatului. Dezbaterile pe articole, la Camera Deputaților, nu necesită nici un cvorum. Se poate discuta, la Camera Deputaților, și cu 3 deputați în sală. La Senat, discutarea pe articole se face în prezența a cel puțin o treime.

Vreau să vă spun că pierdeți din vedere, domnule deputat, că în Regulamentul ședințelor comune avem un text final care spune că Regulamentul ședințelor comune se completează cu Regulamentul Camerei și al Senatului. Deci, în această situație, putem lua oricare din cele două Regulamente în legătură cu cvorumul necesar pentru dezbaterea pe articole.

Domnul președinte de ședință, domnul senator Nicolae Văcăroiu, a invocat textul de la Senat, care sigur că poate fi luat în seamă, adică în sală să se găsească cel puțin o treime din cei 485, ceea ce înseamnă 162 de deputați și senatori.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

În afară de aceasta, vreau să vă spun, deci trecând peste toate aceste justificări și nu aveți nici un argument să veniți cu altceva, lucrurile sunt foarte clare...

Nu v-am dat cuvântul, domnule vicepreședinte!

Vă rog frumos, când vă dau cuvântul, veniți la microfon. (Se adresează domnului vicepreședinte Ioan Andrei Chiliman care s-a îndreptat spre tribună)

Deci vreau să repet, în afară de aceasta, vreau să vă spun că, în sală, avem peste 243 de senatori și deputați. Deci nu aveți nici un argument să mai trageți de timp.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci nu am intervenit ca să trag de timp...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aceasta faceți!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau doar să vă spun că, acolo unde există prevederi clare, în Regulamentul ședințelor comune, nu se mai completează cu prevederile din celelalte regulamente. Deci art.39 este un articol clar prevăzut în Regulamentul ședințelor comune și, ca atare, aici nu mai intervin celelalte regulamente, al Camerei și al Senatului, care au fost modificate. Acesta al ședințelor comune încă nu a fost modificat.

În al doilea rând, vreau să-i aduc aminte domnului deputat Gaspar că a existat și o hotărâre a Curții Constituționale referitoare la cvorumul ședințelor acestora comune și poate că ar trebui să ne amintim de acea hotărâre când vorbim de cvorum și o să-l întreb pe domnul ministru Gaspar, care a invocat această hotărâre de câteva ori în mandatul precedent, dacă ea mai este valabilă sau nu.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc și eu, domnule coleg.

Stimați colegi,

La alin.3 art.21 prezentat de cele două Comisii de buget-finanțe aveți observații? (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Nu v-am dat cuvântul! Vă rog frumos nu v-am dat cuvântul!

La sfârșitul ședinței de astăzi, vă dau drept la replică.

Vă rog să luați loc! (Se adresează domnului deputat Puiu Hașotti care se îndreaptă spre tribună)

Vă rog foarte mult să luați loc în bancă! (Aplauze în Grupul PDSR)

Stimați colegi,

Dacă aveți observații la alin.3 art.21? (Domnul deputat Puiu Hașotti insistă)

Vă dau la sfârșit drept de replică!

Stimate coleg, e jenant! Vreau să vă spun că e jenant, e jenant. Vă rog frumos să mă înțelegeți că e jenant. (Rumoare) Nu încalc nici un Regulament. (Vociferări, rumoare în Grupul PNL și aplauze în Grupul PDSR)

Stimați colegi,

Cine este pentru alin.3 art.21, în formula redactată de Comisia buget-finanțe? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? (Agitație în partea dreaptă a sălii)

Cu 27 de abțineri, deci cu majoritate largă, alin.3 art.21 a fost aprobat de către cele două Camere reunite.

Supun votului dumneavoastră art.21, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 29 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri, insuficient.

Art.21 a fost aprobat de către Parlamentul României.

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile noastre la art.25.

Vă rog, domnule deputat Tăriceanu.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri, în finalul ședinței, cu toții am ascultat un lung expozeu legat de acest articol, concluzia fiind spusă la sfârșitul intervenției de distinsul orator, lucru pe care aproape că nu mi-a venit să-l cred, și anume că nu se dorește trecerea în mod explicit a sumelor provenite din privatizare în buget, nu pentru alte rațiuni, decât pentru una simplă și clară: ca, la sfârșitul acestui an, să nu poată să fie invocată de opoziție nerealizarea sumelor prevăzute în buget provenite din privatizare.

Cu toate că în acest an sunt prevăzute cel puțin două mari privatizări, și este vorba, cred că în ordinea lor, de Combinatul ALRO Slatina și al doilea este SIDEX-ul care, în mod normal, ar aduce la buget sume cu mult mai mari decât cele prevăzute de 350 de milioane de dolari, văd că există o oarecare obstinație în a nu se trece aceste sume.

Mă văd obligat să reamintesc colegilor din PDSR că, la exercițiul bugetar trecut, în momentul în care s-a dezbătut bugetul, a fost o cerere expresă a domniilor voastre ca aceste sume să figureze explicit în buget și acest lucru a fost acceptat.

Nu discutăm aici, nu face obiectul discuției destinația acestor sume, destinație prevăzută clar în Ordonanța nr.38/2000. Aceste sume, așa cum scrie în ordonanță, sunt destinate reducerii soldului datoriei publice, răscumpărării titlurilor de stat. Deci aici nu avem nici un fel de obiecții. Nu discutăm acest subiect. Problema este că această sumă trebuie să apară în mod transparent în buget, trebuie să existe un obiectiv pe care ni-l asumăm, pentru ca, la sfârșitul acestui an, să nu putem invoca faptul că anumite întreprinderi de stat nu au putut să fie privatizate pentru că sumele care au fost oferite au fost prea mici, pentru că noi nu avem obiectiv, ca principal obiectiv în privatizare, maximizarea sumelor obținute din privatizare, ci transferul proprietății de la stat în sectorul privat, pentru a avea o mai bună gestiune economică a acestor întreprinderi.

Așa cum prea bine știm cu toții, întreprinderile de stat nu reușesc să facă performanță economică, nu reușesc să fie profitabile, pentru că gestiunea statului a fost întotdeauna defectuoasă. De 10 ani de zile facem această experiență și cheltuim imens de mulți bani și văd că, din păcate, în ultima perioadă, s-a reluat acest gest și acest ciclu de a aloca bani întreprinderilor de stat neprofitabile, în speranța că ele vor putea fi repuse pe linia de plutire. Este un exercițiu inutil care ne obligă la o concluzie, și anume că singura măsură eficientă este privatizarea lor.

Nu cred că cineva va putea invoca, ca un argument credibil, că nu s-a realizat suma de 8.000 de miliarde dacă privatizările se vor desfășura într-un ritm care este normal și firesc. Cred că trebuie, însă, în același timp, să existe o anumită responsabilitate și o anumită motivație pentru a se atinge aceste obiective de privatizare, și nu să căutăm toate formulele și tertipurile posibile, tocmai pentru a justifica neprivatizarea.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenții legate de acest art.25?

Domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Personal, mă bucur că domnul deputat antevorbitor a înțeles, până la urmă, mecanismul acesta între veniturile din privatizare, soldul datoriei publice și cheltuielile bugetare cu dobânzile aferente datoriei publice, însă acum văd că dânsul și grupul parlamentar din care face parte au transferat discuția pe un alt plan, al transparenței, al eficienței sectorului de stat versus sector privat ș.a.m.d.

Eu vreau să vă informez că, la 31 decembrie 2000, sectorul privat, pe care l-am susținut în perioada guvernării 1993 – 1996 și îl susținem și acum, deține arierate și pierderi la același nivel cu sectorul de stat și acestea vor fi aduse la cunoștința opiniei publice în curând. Deci nu eficiența utilizării în sectorul de stat este deficitară întotdeauna, este deficitară în unele cazuri, dar ALRO, de care ați dat dumneavoastră exemplu aici, este o întreprindere foarte profitabilă. Noi nu o privatizăm pentru că e neprofitabilă și să o transferăm în sector privat pentru a deveni profitabilă, noi o privatizăm pentru că ne trebuie venituri din privatizare, pentru că finanțatorii și creditorii internaționali, Banca Mondială ne obligă la acest demers, pentru că în economiile dezvoltate sectorul de stat deține 40 – 50%, dar ei au de unde să-și acopere deficitul extern al balanței de plăți. Noi nu avem și atunci trebuie să ne vindem aceste întreprinderi, să le trecem în mâini private să aducem capital, capital străin în general, pentru a alimenta deficitul de capital din economie.

Nu este vorba de lipsă de transparență, este vorba că aceste privatizări vor fi înscrise transparent în programul PESAL-2, care este un program de împrumut, de ajustare sectorială cu Banca Mondială, care va fi aprobat prin lege de către dumneavoastră, iar o eventuală nerealizare a acestui program va conduce sigur la implicații negative, lipsă de finanțare externă, mai multă inflație, deficit bugetar finanțat în condiții de inflație mai ridicată ș.a.m.d.

Deci nu este aici locul și spațiul pentru a se înscrie aceste sume, iar dacă se dorește transparență ea va fi rezolvată, soluționată prin studierea Acordului PESAL, care va fi în curând supus Parlamentului, și, repet, nu putem să trecem o sumă globală, să ne angajăm că privatizăm de 11.000 de miliarde sau de 12.000 și, după aceea, în ultimele zile ale lui decembrie, să fim obligați să vindem orice, la orice preț, în orice condiții, așa cum s-a întâmplat la ROMTELECOM, pe care Partidul Național Liberal îl cunoaște foarte bine (Aplauze în Grupul PDSR) și după care a avut numeroase avantaje, între care și cumpărările masive de autoturisme "Renault" și "Citroen".

Mulțumesc. (Aplauze în Grupul PDSR și PRM)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Tăriceanu are cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Nu ți-am pronunțat numele, domnule!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Mie îmi face plăcere, ori de câte ori îl ascult pe domnul Florin Georgescu, pentru că evită, cu multă abilitate, să dea răspunsurile la obiect. A făcut un lung discurs despre privatizare și mă simt obligat să fac o observație.

Privatizarea întreprinderilor nu se face după criteriul profitabile și neprofitabile. Privatizarea, domnule președinte, se face pentru că statul nu are ce să caute ca agent economic. (Agitație, rumoare)

În toată lumea, unde capitalismul guvernează, că vă place sau nu vă place, îmi pare foarte rău, (Vociferări) statul nu are ce să caute ca agent economic, domnilor! Aceasta este realitatea: menirea statului nu este să fie gestionar de întreprinderi, statul are altă menire.

Dar, în sfârșit, eu vreau să reiterez cererea noastră ca veniturile din privatizare să fie trecute explicit în buget. Și, domnule președinte, îmi rezerv dreptul de a vă cere, încă o dată, o intervenție înainte de votul pe acest articol.

Vă mulțumesc. (Rumoare în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Îmi cer scuze, că vă spun, domnule deputat, poate nu cunoașteți, în toate țările din vestul Europei, se duce o bătălie pentru privatizare, dar, în toate aceste țări, începând cu Franța, Germania și cu altele, sectorul de stat deține peste 40% din economie. (Aplauze în Grupul PDSR)

Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac două remarci. O primă remarcă se referă la faptul că anul trecut, în proiecția Legii bugetului de stat, au fost cuprinse sumele din privatizare, precum și destinația lor, ca urmare a faptului că, la momentul când se discuta Proiectul Legii bugetului de stat, nu era apărută Ordonanța nr.38.

În momentul când Ordonanța nr.38 a apărut și arată foarte clar care sunt destinațiile acestor venituri din privatizări, automat, noi, în proiecția bugetului pe anul în curs, am făcut calculele necesare și, cu veniturile din privatizare prognozate pentru anul în curs, așa cum am spus și ieri, de circa 8.000 de miliarde și cu venituri din recuperarea creanțelor, de aproximativ 2.500 de miliarde, am redus stocul datoriei publice interne. Reducând acest stoc al datoriei, în mod corespunzător, am redus și cheltuielile cu dobânzile. Și aș vrea să vă dau doar un exemplu: pe trimestrul I, anul acesta, am încasat deja 2.500 de miliarde din venituri din privatizare și recuperări de creanțe, care au avut o consecință pozitivă asupra cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică de aproximativ 930 de miliarde de lei.

În momentul în care aceste venituri din privatizare se vor realiza, în mod corespunzător, aceste cheltuieli cu dobânzile la datoria publică se vor diminua în mod corespunzător.

Nu credem că este necesară menținerea sau punerea acestor cifre în Proiectul Legii bugetului de stat, datorită faptului că ele, marea majoritate, se regăsesc în programele de privatizare încheiate cu diverși finanțatori internaționali, cum este Programul PSAL-1, cum este Programul PSAL-2, cum este Programul REEKOP, programe care sunt aprobate prin legi de către dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Deci, stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră alin.1 de la art.25.

Domnul Tăriceanu.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă anunț, domnule președinte și stimați colegi, că, în cazul în care se refuză votarea propunerii noastre privind includerea, în mod explicit, în buget a veniturilor din privatizare, Grupul PNL părăsește lucrările. (Aplauze în Grupurile PDSR și PRM)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Din partea Guvernului, mai doriți să dați alte explicații? (Se adresează domnului ministru Mihai Tănăsescu) Nu este cazul, da? Mai aveți alte explicații de dat?

Domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Stimați colegi,

Eu vreau să mai argumentez o dată pe fond asupra acestei chestiuni. Dacă un anumit grup parlamentar este hotărât să părăsească, la un moment dat, lucrările, fiți siguri că, de astăzi și până miercuri – joi, când probabil că vom reuși, cei care vrem să participăm în mod constructiv la dezbaterea și aprobarea acestei legi, deci când va fi aprobat bugetul, dacă vor să plece, vor găsi un alt motiv. Diseară, la ora 6, mâine dimineață la ora 9, se găsesc destule motive: nu e lumina suficient de bună, (Aplauze în Grupul PDSR) sunt microfoanele prost reglate..., noi suntem siguri de chestia aceasta, nu e lume suficientă în sală, e prea multă lume în sală, cerem pauză de consultări... Deci aceasta nu e o problemă. Și vor mai fi suficiente articole care nasc dezbateri, dar acesta este procesul democratic.

Trebuie să înțelegeți și dumneavoastră, care sunteți autodeclarați avocații și apostolii democrației că mai puteți să și pierdeți la vot. Deci acceptați, atunci când pierdeți la vot, că atâta încredere v-a dat populația și cu atâta încredere votați în Parlamentul României. (Aplauze în grupurile PDSR și PRM)

Dacă ar fi să părăsiți sala de câte ori pierdeți la vot, ar însemna că, în următorii 4 ani, din 10 în 10 minute, să părăsiți sala! (Aplauze în grupurile PDSR și PRM)

Deci de ce nu pot fi trecute aceste sume, în mod explicit, în bugetul de stat? Pentru că ele nu pot fi cuantificate cu exactitate. Vom ști lista întreprinderilor care sunt privatizabile, în Programul PESAL-1, au rămas 64 de întreprinderi... Le vom privatiza pe toate, nu aveți grijă că le ținem la stat. Le dăm inclusiv lui domnul Patriciu, la ceilalți colegi ai dumneavoastră, dacă au bani, să vină să le ia! (Aplauze în grupurile PDSR și PRM) Cu mai puține iertări, și rescadențări și reeșalonări, cum au beneficiat până acum, dar, dacă vor avea suficienți bani, prin investitorii autohtoni sau străini, să vină să le cumpere. Unu.

2. Vor fi înscrise în programul PSAL 2 care va fi aprobat în curând de către Parlament și în celelalte programe anexe. Nu poți să spui de acuma suma exactă, este o estimare, 11 mii de miliarde din privatizare și, de la AVAB, pot să fie 12 mii de miliarde, pot să fie 9 mii de miliarde și la rectificare, dacă sunt sume mai mari înseamnă că vor scădea în mod mai accelerat cheltuielile cu datoria publică, cu dobânzile, dacă vor fi venituri mai mici, nu pentru că nu există voință de privatizare cum ex ante vreți să ne acuzați dumneavoastră și nu aveți argumente în acest sens, ci pentru că nu vor veni poate suficienți investitori, nu vor fi elaborate toate procedurile. Deci, dacă vor fi venituri mai mici, vor crește acele cheltuieli și la rectificarea bugetului se va ajusta suma respectivă în corelație cu celelalte posturi bilanțiere.

De ce trebuie să ne cramponăm de o anumită sumă? Vă ajută la ceva 11 mii de miliarde? Noi am declarat-o public, 11 mii de miliarde din privatizare și din veniturile de la Oficiul de recuperare a creanțelor bancare. Presa este de față, preia cifra, o pune în ziare și când vreți dumneavoastră să ne criticați, veniți cu ziarul aici, veniți cu stenograma și ne criticați, ne faceți criticile necesare. Dacă nu realizăm 11 mii de miliarde este vreo sancțiune, are domnul ministru Stoica vreo prevedere legală ca să judece Guvernul pentru că nu a realizat 11 mii de miliarde, ci 10.895? Nu. Asta a vrut piața, asta a fost raportul cerere-ofertă pentru activele românești la un moment dat pe piață. Care este problema? Nu este nici o problemă legală și financiară, este o problemă strict politică. Din punct de vedere politic, vă spunem că vrem privatizare, vă spunem că ne angajăm în fața organismelor financiare să continuăm acest proces. România este obligată să privatizeze pentru că nu are capital și, neavând capital, trebuie să aducă din afară și capitalul poate veni ori prin investiție directă dacă vine unul să facă o fabrică de la greenfield, cum se cheamă, de la pământ, de jos, sau cumpără una existentă, pentru că altfel stăm cu ele și vom avea inflație nemărginită ș.a.m.d. Deci, vrem să facem privatizare și înțelegem necesitatea obiectivă a acesteia. Să cuantificăm acuma o sumă este ca și cum, am menționat aseară, se planifică prețul; pot să am 10 întreprinderi cu 11 mii de miliarde înseamnă că la fiecare întreprindere trebuie să iau o sumă prestabilită, ceea ce nu se poate. Lăsați piața să funcționeze, lăsați raportul cerere-ofertă să lucreze și noi vă informăm dacă vreți, trimestrial, asupra mersului acestui proces, asupra evoluției procesului de privatizare, deja AVAB-ul a dat astăzi un comunicat câte venituri a încasat pe trimestrul II, va da și pe trimestrul I un comunicat, APAPS va comunica și el veniturile respective și dumneavoastră și opinia publică veți fi informați, dar să nu ne cramponăm de acest subiect, de această sumă prestabilită în buget, pentru că este antieconomic să prestabilești un preț, că noi aceasta am face, știm câte privatizăm, stabilim suma, antestabilim prețul.

Eu v-aș ruga să reveniți la sentimente mai bune față de bugetul țării, pentru că este o lucrare fundamentală care ea, însăși va contribui la continuarea reformei, că reforma este un proces mai complex decât privatizarea și sperăm că în articolele următoare să reveniți la sentimente mai bune față de o lege care este fundamentală pentru stabilitatea internă a țării și pentru credibilitatea ei externă. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul deputat Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Întrucât mi s-a pomenit numele și mi s-a pus o întrebare, trebuie să răspund și în forma unui drept la replică, am fost întrebat dacă există o prevedere legală care să oblige Guvernul să evidențieze veniturile din privatizare în mod clar în buget. Mi s-a mai spus că nu avem nevoie de o asemenea prevedere clară în buget, pentru că avem ziare și dacă în ziare se menționează obligația asumată astăzi de Guvern, este suficient. Nu știam că țara este condusă prin texte de ziare, dacă PDSR înțelege ca de aici înainte să înlocuiască legea cu textele din ziar, atunci vom fi de acord cu asemenea propunere, dar atâta timp cât țara este condusă de legi, atâta timp cât democrația se bazează pe lege, câtă vreme predictibilitatea comportamentului Guvernului este determinată de prevederile clare din Legea bugetului și execuția bugetară se face pe baza Legii bugetului, nu putem accepta ideea ca veniturile din privatizare să fie evidențiate doar în ziare.

Iată de ce, insistăm ca aceste venituri să fie în mod clar prevăzute în buget cu destinația lor, așa cum, de altfel, Guvernul și-a asumat această obligație, dar numai prin ziare. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dincolo de expresiile specifice prietenului nostru, domnul Florin Georgescu, eu aș vrea să-i mulțumesc pentru că după câteva ore bune în care am asistat la un dialog al surzilor, în sfârșit, a dat un răspuns la ceea ce de fapt se întreba aici și anume dacă se trec sau nu se trec sumele respective în buget. Până acuma, ministrul de finanțe și toți ceilalți vorbitori ne-au explicat tot felul de alte lucruri cum se folosesc, cum se utilizează ș.a.m.d. și nu ne-a spus de ce nu se trec în buget. Este primul răspuns de tipul acesta și pentru aceasta îi mulțumesc, însă aș vrea ca să aplicăm o cutumă care a existat de fiecare dată în Parlament și anume atunci când s-a pus problema părăsirii sălii de către unul din grupurile parlamentare să aibă loc o consultare a liderilor grupurilor parlameantare cu ministrul de finanțe.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Radu Alexandru.

Domnul Alexandru Radu Feldman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă asigur, și în mod special pe domnul deputat Florin Georgescu, că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu caută, sub nici un motiv, pretexte, motive pentru a părăsi sala. Am venit în sală, animați de o singură dorință, să ne putem aduce aportul la o discuție responsabilă pentru bugetul țării.

Fac apel la dumneavoastră a nu transforma această discuție extrem de importantă într-un spectacol dezagreabil. Fac apel la dumneavoastră a vă reaminti felul în care, de pe băncile Opoziției, până în noiembrie 2000, ați înțeles să vă exercitați toate atributele unui partid de opoziție. Nu facem nimic în plus. A fi acuzați în permanență de fariseism politic, a fi acuzați în permanență că nu facem decât să obstrucționăm, înseamnă a ignora dreptul unui partid din opoziție de a-și onora statutul și rolul pe care îl are.

Acordați-ne elementara prezumție de nevinovăție, adresați-vă și folosiți față de noi limbajul pe care îl merităm și vă asigurăm că dezbaterile se vor desfășura în cele mai bune condiții. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Tăriceanu:

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Am ascultat explicațiile domnului președinte al Comisiei de buget-finanțe, domnul Florin Georgescu și, ca de cele mai multe ori, în ultima vreme, explicația nu a avut o legătură strânsă cu subiectul în cauză. Dânsul a făcut o lungă divagație, a vorbit și a folosit termeni – cred că necorespunzători - legați de rolul pe care l-ar fi avut PNL-ul în privatizarea ROMTELECOM-ului, țin să-i readuc aminte că autoritatea de privatizare care a condus procesul de privatizare nu era condusă de PNL, așa încât această apreciere este, cred că, absolut deplasată și eu n-am vrut să facem o discuție mai largă și să vă rețin din timpul dumneavoastră pentru a putea invoca că facem numai obstrucții, n-am făcut nici un moment, nici un fel de referire la modul în care au fost devalizate băncile până în 1996, drept pentru care toate sumele necesare acoperirii acestor pierderi uriașe au trebuit să fie incluse la datoria publică, datorie pe care astăzi încercăm să o diminuăm cu sumele provenite din privatizare.

Subiectul era cu totul altul și vreau să revin la subiect. Cred că cererea noastră expresă nu face nimic altceva decât să demonstreze că noi susținem și cred că Guvernul, așa cum a spus domnul Florin Georgescu, nu are nimic de obiectat, că privatizarea este un obiectiv pe care trebuie să ni-l asumăm pe deplin, ca atare, sumele trebuie să apară transparent, în buget nu cred că este nimic de ascuns, nu cred că dezbaterea și discuția și angajamentele pot să treacă din cadrul legal la nivelul declarațiilor publice preluate în ziare.

Anunțata noastră decizie de a părăsi dezbaterea nu trebuie luată în derizoriu, așa cum ați făcut dumneavoastră, domnule Florin Georgescu. Nu știu dacă o să părăsim la fiecare 10 minute sala în următorii 4 ani. Dumneavoastră, când ați fost în opoziție, ați uzat de această procedură atunci când ați crezut că anumite chestiuni elementare nu sunt luate în mod serios în discuție, așa cum o facem noi acum. Credem că privatizarea este un obiectiv mult prea serios pentru a fi minimalizat în acest fel. Nu credem că este un efort de neconceput din partea Guvernului, nu credem că este un gest care nu-și găsește locul ca aceste sume să fie trecute în mod explicit în buget. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu (la tribună):

Dacă îmi permiteți, câteva cuvinte doresc să spun.

N-am dorit să iau cuvântul, dar văd că aici se dorește să facem o istorie și vreau să spun colegului meu că, dacă vorbim de devalizări de bănci, într-adevăr, ele s-au produs, dar s-au produs bine dirijate, după un scenariu, imediat după 1997. (Aplauze.) Așa ați desființat BANCOREX-ul, una dintre cele mai puternice bănci din România, pe un scenariu bine pus la punct și ați reușit, stimați colegi, după aceea, să vă recuperați banii, mergând prin AVAB și prin alte societăți, la o valoare de 10-20% din valoarea activului.

În al doilea rând, stimați colegi, nu se înțelege un lucru. Sursele, partea de venituri a bugetului, trebuie să aibă în față o sursă cât de cât stabilă. Dacă luați anul 2000, o să observați că dumneavoastră ați realizat cam jumătate din suma pe care ați prevăzut-o în buget. De aici și dificultățile majore care au apărut ulterior în încadrarea în prevederile bugetare, fiind nevoiți în ultimă instanță să transferați o mare parte din plățile pentru anul 2000 în anul 2001.

În al doilea rând, nu se înțelege exact ordonanța pe care dumneavoastră ați dat-o în aprilie 2000 și care prevedea în mod expres ca acel 80%, sursă provenită din privatizare, acea sumă este destinată diminuării datoriei externe, răscumpărarea dacă vreți, a titlurilor de stat ale Ministerului de Finanțe.

Deci, practic, sumele care vin din privatizare se duc direct în contul de trezorerie, atât cât se realizează ele și diminuează acel stoc al datoriei publice interne. Nu este nimic complicat în aceasta.

În al doilea rând, a include o sumă, s-a spus de atâtea ori, din privatizare, în mod distinct, pe partea de venituri a bugetului, nu are o bază reală și nu putem trage polițe în execuția bugetului pe această sumă. Deci, nu este nimic de ascuns aici. S-a declarat oficial că această sumă din privatizarea anului 2001 se estimează la circa 8 mii de miliarde plus cele 2.500 de miliarde, dar este o estimare globală. Vreți să vă reamintesc faptul că, spre exemplu, Petromidia s-a vândut pe nimic în loc să luăm un miliard și ceva de dolari, cât are valoarea de piață acest combinat petrochimic, prin tot felul de combinații s-a plătit o sumă simbolică, care nu reprezintă nici 10% din valoarea de piață a combinatului? Ce sumă să o cuprindă pe partea de venituri a bugetului?

Vreți să vă dau alt exemplu cu ROMTELECOM-ul unde valoarea de piață era de minimum 2,5 miliarde de dolari, acel 37% și s-a vândut de către dumneavoastră cu 300 de milioane de dolari? Cum să estimăm veniturile din privatizare, exceptând toate combinațiile care se fac pentru fi vândute pe nimic aceste societăți?

Aceasta este problema de fond și insistăm atât de mult pe o astfel de sumă. Vi s-a comunicat suma și dumneavoastră puteți interveni oricând față de acești 10.500 de miliarde și să spuneți: Guvernul nu și-a realizat programul în ceea ce privește sursa din privatizare. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Stimați colegi, suntem la art.25, alin.1. Domnul deputat Dan Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte, nu aș vrea să cad în derizoriu și să accentuez diversele aspecte colaterale ale discuției, pentru că eu nu-mi permit spre exemplu să vorbesc despre valori de piață, stabilite de altcineva în afara tranzacțiilor. Dacă insistăm atât de mult asupra trecerii acestor sume în bugetul statului este pentru că trebuie să o spunem, deja legea, mai precis Ordonanța 38, a început să fie încălcată. În concret, Autoritatea pentru Privatizare, în loc să verse direct la Trezoreria statului aceste sume, așa cum se tot afirmă, garantează cu aceste sume prin depozite colaterale cu dobânzi ridicole de 3% la EXIMBANK, împrumuturi pentru societăți asupra revenirii cărora în patrimoniul APAPS avem mari incertitudini și probabil că și dumneavoastră. Este o subvenție de stat mascată, este tot ceea ce doriți dumneavoastră, dar nu și respectarea unor principii economice.

Acesta este raționamentul pentru a întări respectarea legii, pentru care noi dorim să fie incluse aceste sume în bugetul de stat. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Stimați colegi, eu cred că s-a spus totul despre alin.1 la art.25, deci, chiar mai mult decât poate era necesar.

În consecință, vă propun sistarea discuțiilor la acest alineat.

Cine este pentru?

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu (din sală):

O chestiune de procedură!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem în timpul votului, domnule deputat.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, s-au sistat discuțiile la acest alineat.

Supun votului dumneavoastră alin.1 al art.25 în redactarea din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri, insuficient.

Alin.1 al art.25 a fost adoptat de către Parlament.

La alin.2, 3 și 4 nu sunt amendamente. Dacă stimați colegi, la alin.5 aveți amendament? Nu avem.

La alin.6 nu avem amendament. Dacă mai există vreo intervenție, vreun amendament de ridicat la art.25? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.25 în ansamblul său.

Cine este pentru?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Mai este alin.7 și 8.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aceasta am întrebat. După ce am spus de alin.7, dacă mai există de ridicat vreun amendament la articol? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ați zis 6.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Aveți cuvântul. Aveți un alineat nou, 7, da? Vă dau cuvântul.

Stimate coleg, aveți cuvântul.

Domnul Carol Dina:

Domnilor parlamentari, consider că problema majoră a economiei și României în momentul de față este datoria publică care reprezintă un balast pentru prezent și mai ales pentru viitor.

Așa cum am prezentat și în deschiderea acestor lucrări, mergând în acest ritm, România la orizontul anului 2004 va ajunge să facă export de avuție națională, deci, subliniez avuție națională, și nu venit național, de circa 5 miliarde de dolari pe an. Cineva trebuie să gestioneze în mod responsabil această datorie. Și am solicitat ca Guvernul să gestioneze și să dea socoteală Parlamentului pentru modul în care angajează țara în aceste datorii.

De ce nu se acceptă o chestiune elementară, gospodărească ca cel care execută legile în România, Guvernul, să gestioneze și avuția și nimănui să nu i se mai permită să angajeze țara în cheltuieli care, de cele mai multe ori, sunt oneroase pentru interesele naționale.

Deci, noi, Partidul România Mare, vom milita consecvent pentru ca datoria publică să fie sub o lege unică în care fiecare să poarte responsabilitatea pentru modul în care angajează banul public și de aceea, vă rog, domnilor parlamentari, să faceți un act cumpătat și să votați pentru ca Guvernul să gestioneze datoria publică și să raporteze periodic Parlamentului asupra modului în care gestionează această datorie publică.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule Carol Dina.

Domnule deputat Marcu, vă rugăm.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc frumos domnilor președinți și domnilor miniștri și domnilor colegi că îmi acordați din timpul dumneavoastră, măcar un minut, ca să susțin de ce este necesar acest amendament chiar din punctul de vedere al Guvernului, al PDSR-ului. Dânsul a luat o gestiune de un fel anume. Până acuma nu am văzut nici un bilanț. Domnul prim-ministru Adrian Năstase, în primele zile de când și-a luat în primire funcția, ne-a promis că, în scurt timp, va face un bilanț al guvernelor anterioare. Noi nici acum nu știm cât anume revine din gestionarea proastă a unui sector anume vechii guvernări sau noii guvernări. De aceea, socotim că până în perioada de 60 de zile cât a propus domnul senator Dina să se facă, după o bună analiză, explicarea gestionării acestor sume, după care, până la sfârșitul anului, așa cum ni se propune ca răspuns la amendament de către Guvern, să dea măsura discuțiilor și cheltuielilor pentru celelalte sume din perioada aceea și până la sfârșitul anului. Socotesc că acest lucru este de o importanță mai mare din toate punctele de vedere, atât din punct de vedere al nostru, al PDSR-ului, al guvernării actuale, cât și al celorlalte guvernări, ca să nu poată fi acuzată inutil de lucruri pe care le poate contesta, să se facă acum, în preîntâmpinarea a ceea ce a spus domnul Adrian Năstase, acest bilanț. Este o bună imagine publică pe care Parlamentul o va face în continuare prin această adoptare asupra modului în care poporul, reprezentat prin mine sau prin dumneavoastră, are acces la informarea privind gestionarea acestor sume. De aceea, eu vă rog să acceptați acest amendament care nu contravine cu nimic nici unui interes, nici al vechii guvernări și nici al noii guvernări, ne lămurim asupra unor situații de controverse permanente existente între vechi și nou.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Marcu. Vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți și domnilor colegi, nu v-aș fi reținut atenția dacă textul nu ar fi avut o anume importanță și o anume greutate nu numai în ceea ce privește ponderea bugetului, ci și în ceea ce privește funcționarea tuturor organelor statului. Pornesc de la ideea aici generos enunțată de întărire a autorității tuturor organelor statului, enunțată chiar în ședința festivă de deschidere a acestor Camere, de întărire a rolului Parlamentului, or, această întărire și reconstituire a autorității instituțiilor statului însemnează asumarea unor noi responsabilități, asumarea unor responsabilități care să nu fie dictatoriale, să fie democratice, asumarea unor responsabilități care să nu însemneze o conducere ocultă, cum am avut prilejul să constatăm până în prezent, ci a unor responsabilități care să fie public declarate. Ce se întâmplă? Propunerea colegului meu, domnul senator Dina, vizează ca Parlamentul și Guvernul să-și asume două responsabilități distincte și anume, în mod expres, prin lege, prin Legea bugetului să i se dea Guvernului, nu dreptul, pentru că acesta este răspunsul la obiecțiune prin care se încearcă să se considere că o asemenea reglementare există, nu dreptul, ci responsabilitatea de a gestiona datoria publică, iar această gestionare care, repet, nu este un drept ci o responsabilitate, intră direct și nemijlocit sub controlul Parlamentului.

Ce votați dumneavoastră acum: dacă doriți ca Parlamentul să controleze gestionarea datoriei publice prin intermediul controlării Guvernului, care o gestionează efectiv, sau doriți ca această atribuție să nu vă aparțină și să rămână în continuare Executivului, care nu este supus acestui control în etapele și modalitățile propuse prin acest amendament. De aceea, spun eu, se justifică din plin, fiind o dispoziție de principiu, aș vota și vă îndemn și pe dumneavoastră pentru acest amendament. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim domnului deputat Lucian Bolcaș.

Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mulțumesc distinșilor domni deputați și senatori care au făcut aceste remarci. Ele într-adevăr sunt adevărate. Și pe noi ne îngrijorează modul în care a fost gestionată datoria publică. Suntem în alertă, să zic așa, și facem un inventar să vedem exact cum s-a întâmplat acest lucru. Dar vreau să vă informez că toate aceste elemente de raportare, de management al datoriei și așa mai departe, sunt prevăzute într-un mod foarte clar în Legea datoriei publice, respectiv, Legea nr.81/1999 care este o lege organică.

Semestrial, prin această lege, se întocmește un raport al datoriei publice care este prezentat și, sigur, o să fie plăcerea ministerului și a Guvernului să vină să vă informeze exact cum s-au derulat și cum s-au executat aceste prevederi ale datoriei publice interne. De aceea, aș face apel la dumneavoastră să păstrăm textul cum este, dar să venim cu informările semestriale referitoare la contul datoriei publice interne. Sigur, dumneavoastră primiți anual contul general al Trezoreriei statului și sunteți informat asupra modului în care s-au cheltuit banii publici și mai mult, vom încerca să punem deja în aplicare mai bine această lege organică, legea datoriei publice. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, este o lege organică. Din păcate, nu s-a respectat, iar Parlamentul nu și-a făcut datoria să controleze respectarea legii.

Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Eu îi mulțumesc domnului ministru. Este un profesionist. Eu nu sunt așa bun profesionist. Nu sunt deloc profesionist în domeniul financiar, dar eu i-aș atrage atenția, cu respectul cuvenit domniei sale, că este cam peiorativă această exprimare. Că până acum, nu numai că nici gestionarea domniilor lor nu s-a făcut trimestrial, dar nici măcar ce au făcut ceilalți dinainte nu au prezentat pe parcursul a 4 ani, sau măcar pe trimestrul anterior.

De aceea, eu socotesc că bunele dumnealor intenții nu se manifestă în practică.

Iată de ce am vrut noi să introducem acest amendament – ca să existe obligativitatea; că, așa, trec încă trei luni, trec încă trei luni, vine sfârșitul anului. Noi nu mai înțelegem nimic – nici ce s-a întâmplat înainte, nici ce s-a întâmplat în timpul actualei legislaturi.

Cu tot respectul, domnule ministru al finanțelor, asupra profesionismului dumneavoastră, pe care-l respect, - și poate nici nu este cea mai corectă formulare cea pe care am propus-o noi, dar buna noastră credință nu o puteți pune la îndoială -, vrem să știm ce s-a întâmplat până ați preluat dumneavoastră conducerea și, după aceea, pentru că au trecut 4 luni. Or, dumneavoastră nu vedeți că presa este plină peste tot de faptul că numai de promisiuni ne-am ținut noi în Parlament și la alegeri?

De ce, până acum, n-ați făcut nici o informare? Ziceți "trimestrial"; au trecut patru luni. Ce înseamnă "trimestru" la dumneavoastră?

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Stimați colegi,

Acum, când a preluat puterea Guvernul Adrian Năstase, a modificat, a amendat Legea privind răspunderea ministerială. Și, în amendamentul respectiv, se înscrie obligația fiecărui guvern, atunci când preia mandatul de gestiune a țării, să expună opiniei publice situația regăsită în gestiunea țării la momentul preluării puterii din punct de vedere economic, financiar, bancar, al nivelului de trai, deci coordonatele sociale ale situației țării și așa mai departe.

Noi lucrăm, suntem un colectiv de specialiști ai Guvernului, ai partidului, care elaborăm această lucrare și care va fi adusă la cunoștința opiniei publice, deci inclusiv a dumneavoastră, în maximum 10 zile. Acolo veți regăsi și date privind produsul intern brut, și date privind comerțul exterior al țării, și informații legate de situația finanțelor țării, respectiv datorie publică internă, datorie publică externă, serviciul – deci costul – acestor datorii anual suportat de populație, cât era in ’96, cât era in ’90, cât este in 2000. Deci, o viziune de ansamblu vom avea ca urmare a acestei prevederi legislative, normative, juridice pe care a introdus-o în Legea răspunderii ministeriale Cabinetul Adrian Năstase.

Aceasta va fi obligatoriu de realizat - situația predării-primirii gestiunii țării la fiecare schimbare de guvern în cadrul unor puteri diferite, nu în cadrul aceleiași coaliții politice care guvernează; deci, la fiecare alegeri - la termen, sau anticipate. Și atunci, opinia publică va ști unde a rămas țara la momentul predării Puterii de către o anumită coaliție politică și unde se găsește când acea coaliție politică a predat Puterea și, ca urmare a votului democratic, a venit o altă coaliție politică.

În ceea ce privește informările operative, acestea despre care vorbiți dumneavoastră, în cursul anului – la trimestru, la semestru -, ele se fac de obicei la 6 luni, deci bianual, semestrial. În Legea datoriei publice este prevăzută această obligație a Ministerului Finanțelor, de a informa Guvernul, și Guvernul va proceda la informarea Parlamentului asupra situației evoluției soldului datoriei publice, deci cât este datoria țării și cât ne costă această datorie, care este serviciul, care sunt dobânzile pe care le plătim la aceasta și care sunt ratele pe care le rambursăm, că aceasta înseamnă "serviciu" – ceea ce rambursezi din rata de capital, din datoria inițială, și dobânda pe care o plătești pentru stocul de datorie înregistrat în perioada respectivă. Aceste informații vor fi aduse la cunoștința dumneavoastră - domnul ministru s-a angajat aici cu disponibilitate – semestrial. "Semestrial" înseamnă nu pe 30.VI.; pentru că, după 30.VI., până apar datele contabile, până se centralizează, le trebuie și specialiștilor respectivi vreo lună de zile până sintetizează aceste elemente și, cu procedurile de transmitere. Deci, undeva în jur de o lună și jumătate, două luni de la finele fiecărui semestru, vom cunoaște care este datoria publică internă, externă și serviciile aferente acestora.

Deci, pentru luna iunie, vom ști undeva la începutul-mijlocul lunii august; pentru sfârșitul anului, vom afla, undeva în jurul lui 15-20 februarie al anului următor.

Anual, avem contul de execuție al Ministerului Finanțelor, care este înaintat de Curtea de Conturi aici, pentru că noi dăm descărcare Guvernului pe baza acelui cont de execuție și, sigur, prin Curtea de Conturi, pentru deficitul bugetar, datoria publică internă și externă. Deci, dacă anual avem aceste date, le vom avea și semestrial. Este adevărat că este un decalaj de timp. Pentru anul 2000 Curtea de Conturi ne trimite aceste lucrări pe undeva prin anul 2002, pentru că ei trebuie să verifice, să controleze cum s-au gestionat banii și ne supun atenției noastre toate constatările lor. Dar operativ, pentru a nu exista acest decalaj de doi ani de zile, ci numai de o lună și jumătate, cum vă spuneam, semestrial, Guvernul ne va informa asupra situației datoriei publice interne, externe și a serviciilor aferente acesteia, la una-două luni după ce se termină perioada respectivă. Iar la schimbarea de guvern, există această prevedere legală ca cei care preiau puterea, eventual printr-un organism neutru, obiectiv, independent, să facă această fotografie, acestă evaluare la data preluării-primirii.

Deci, observația noastră este corectă și iată că noi venim în întâmpinarea dumneavoastră, punându-vă la dispoziție aceste lucrări fie la schimbarea mandatelor, fie atunci când se termină anul, fie când vine Curtea de Conturi cu raportul de gestiune privind situația finanțelor țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Eu cred că aici suntem pe aceeași lungime de undă și vreau să înțelegeți că avem două legi organice – și Legea datoriei publice, și Legea finanțelor publice – care obligă la astfel de raportări.

Va trebui ca Parlamentul să urmărească ca, la termenele respective, să apară raportarea în Parlament – și trimestrial, și după expirarea anului, odată cu încheierea exercițiului bugetar.

Stimați colegi,

Înțeleg că nu mai sunt alte comentarii pe marginea alin.7 și alin.8 la art.25.

Deci, v-aș propune să mergem pe formula de respingere a Comisiei pentru buget-finanțe și a Guvernului.

Cine este pentru? S-au dat toate explicațiile și eu cred că …

Voci din sală:

Respingerea cui? Mai repetați o dată!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, am zis: Comisia pentru buget nu a acceptat acest amendament pe motivele care s-au explicat aici.

Împotrivă?

(Rumoare, vociferări)

Stimați colegi,

Cu mare majoritate, acest amendament nu a fost acceptat de către plen.

Dacă mai există vreo intervenție la art.25?

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Înainte de părăsirea sălii de către colegii noștri de la Partidul Național Liberal, am cerut, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o consultare a liderilor grupurilor parlamentare, pentru a ieși din această situație, lucru care s-a întâmplat ca de fiecare dată când a fost o astfel de situație. Și vă rog frumos, înainte de votul art.25, să aibă loc acest lucru, ca să putem merge mai departe după aceea fără astfel de probleme.

Vă mulțumesc.

(Rumoare)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul cuvenit, aș vrea să reamintesc colegilor de la Partidul Democrat - și regret sincer că nu sunt în sală și colegii de Partidul Național Liberal – că astfel de momente au fost și în legislatura anterioară, când, în respectul aceluiași principiu al democrației și al respectării prevederilor regulamentare, am cerut – grupurile parlamentare aflate atunci în opoziție – să ni se permită intervenții pe mai multe amendamente și, de asemenea, intervenții la dezbaterile unor legi la fel de importante ca și bugetul. Atunci, nu am primit, poate chiar într-un mod destul de dur, mai dur decât felul în care noi ne comportăm astăzi, am fost refuzați la acest dialog, iar la gestul nostru de a ne retrage din sală, ni s-a răspuns cu o indiferență totală, ba chiar cu o sfidare. Și atunci, Parlamentul a lucrat nu numai cu jumătate plus unul, dar chiar sub cvorum, și deși noi am fost în alte activități la grupurile parlamentare, vă rog să vă reamintiți că dumneavoastră, care erați atunci majoritatea, ați decis, în Biroul permanent, să nu beneficiem de indemnizațiile care s-ar fi cuvenit parlamentarilor timp de două săptămâni.

Desigur, ne-am conformat deciziei dumneavoastră, pentru că erați majoritari, și acum, astăzi, revin în fața dumneavoastră cu rugămintea de a vă reaminti acele momente, de a vă spune că înțelegem totuși să procedăm altfel decât dumneavoastră. Am constatat atunci cu amărăciune că am parcurs același dialog al surzilor, cum colegii noștri de la PNL și de la PD aminteau în intervențiile domniilor lor puțin mai devreme. Dorim, totuși, ca acest dialog să se producă între noi și aș vrea, domnule președinte, în cazul în care dumneavoastră veți decide ca necesară această pauză de consultări cu liderii grupurilor parlamentare, totuși, pe parcursul dezbaterilor noastre, atât astăzi, cât și în zilele următoare, dacă intervențiile vor fi în aceeași manieră și, desigur, vom fi nevoiți să lucrăm în lipsa colegilor noștri parlamentari, să aplicați, în spiritul aceluiași principiu al reciprocității, ceea ce nouă ni s-a aplicat în legislatura anterioară, așa cum prevederile regulamentului o cer.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Eu vă propun să acceptăm solicitarea domnului deputat Sassu.

Deci, rog liderii de grupuri – este ora 11 fără 10 -, ca, până la ora 11,00, la sala de birou permanent să se întălnească acolo.

Stimați colegi,

Zece minute o scurtă pauză. Rămâneți, v-aș ruga, pe loc, ca să putem reîncepe la ora 11 fix lucrările.

După pauză

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Se pare că colegii noștri – liderii de grup parlamentar – n-au înțeles că o pauză de 10 minute nu înseamnă 40 de minute.

Stimați colegi,

Vă propun să începem.

Vom reveni la art.25, pentru votul final, după întoarcerea în sală a liderilor de grupuri parlamentare.

Trecem la Capitolul V – "Dispoziții referitoare la agenții economici".

Dacă sunt observații la titlul Capitolul V? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Titlul Capitolului V a fost adoptat.

Art.26. Alin.1.

Domnul Gheorghe Barbu. Domnule deputat, aveți cuvântul la alin.1.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La alin.1 avem o propunere de modificare. Ea se referă la limita cotei de 1,5% prevăzută în acest alineat și propunem să fie 2,5%.

Reformularea acestui articol ar fi următoarea: "Regiile autonome, societățile și companiile naționale, institutele naționale de cercetare dezvoltare, care funcționează în baza Ordonanței nr.25/1995, aprobată și modificată prin Legea nr.51/1996 cu modificările ulterioare, și celelalte societăți comerciale pot efectua anual, în limita unei cote de până la 2,5% aplicată asupra fondului de salarii realizat anual, aferent salariaților cu contract individual de muncă, cheltuieli care sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea acestora potrivit legii, și anume: grădinițe, creșe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, precum și pentru școlile pe care le au sub patronaj".

Domnule președinte,

Am făcut acest amendament pentru că în anul 2000 cota a fost tot de 1,5%; comparativ cu anul 1999, ea s-a dovedit total insuficientă pentru funcționarea acestor instituții și pentru desfășurarea acestor activități și cred că nu spun un lucru nou tuturor – acela că atât căminele de familiști, grădinițele și creșele și celelalte instituții sunt într-o stare destul de grea – întotdeauna nu-și găsesc fondurile necesare – și cred că această cotă care a funcționat până în 1999 ar fi benefică pentru a îndrepta această necesitate financiară și mai ales pentru a completa fondurile destinate acțiunilor sociale.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Barbu.

Dacă mai sunt luări de cuvânt la acest alineat? Nu mai sunt.

Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi ne menținem formularea făcută în propunerea textului din proiectul bugetului de stat.

Aș vrea doar să menționez faptul că această creștere a cotei de la 1,5 la 2,5, așa cum a fost propus în amendament, care se aplică fondului de salarii realizat, are drept consecințe scăderea impozitului pe profit cu aproximativ 600 de miliarde de lei. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că îmi diminuez veniturile bugetului cu această sumă, deci circa 600 de miliarde de lei, și-mi determină creșterea deficitului bugetar cu această sumă. Ce înseamnă lucrul acesta? Trebuie să mă duc să mă împrumut mai mult pe piața de capital. Deci, îmi vor crește cheltuielile cu dobânzile la această poziție.

De aceea, noi v-am propune să acceptăm această cotă de 1,5, așa cum a fost și anul trecut.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Supun la vot amendamentul alin.1, propus de domnul deputat Barbu.

Deci, Comisiile de buget-finanțe au respins pe această motivație, a domnului ministru Tănăsescu, acest amendament; la fel și Guvernul.

Deci, supun amendamentul, totuși, la vot, al alin.1 de la art.26.

Cine este împotrivă? (Rumoare)

Împotrivă, am spus?

Abțineri? Nu sunt.

Cine este pentru?

(Rumoare, vociferări)

32 de voturi împotrivă.

Deci, insuficient. Amendamentul a fost respins.

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Stimați miniștri,

Stimați colegi,

Vă rog, domnule președinte, să anunțați rezultatul complet al voturilor pentru, abțineri și împotrivă, pentru a verifica dacă avem cvorum. Pentru că, așa cum s-a votat, nu este deloc clar.

Deci, vă rog, anunțați toate cele trei feluri de voturi.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat Duvăz.

Vreau să vă precizez că avem de-a face cu o lege ordinară. Cvorumul nu este necesar, conform Regulamentului Camerei și Senatului; numai la votul final, conform prevederilor. N-ați fost la această discuție, domnule Duvăz.

Aveți cuvântul.

Vă rog, luați și Regulamentul Camerelor comune.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am regulamentul, stimate domnule președinte. Dacă vreți, îl aduc la acest pupitru. L-am recitit, vă rog să-l deschideți și dumneavoastră …

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu l-am deschis de multe ori.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

… la articolul … să nu greșesc - și de aceea nu-l evoc acum.

Vreu să vă spun că nu se poate exercita vot în lipsă de cvorum și cvorumul, după cum bine știm, este de jumătate plus unu din numărul parlamentarilor.

Deci, cvorumul necesar pentru a vota fiecare articol, și nu vot final, este jumătate plus unu. Noi, Regulamentul ședințelor comune nu l-am modificat, după cum bine știți.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să recitiți Regulamentul ședințelor comune.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră alin.1 de la art.26, în redactarea prezentată. (Rumoare)

Nu v-am dat cuvântul, domnule deputat. Vă rog foarte mult!

(Rumoare, vociferări)

Poftiți, aveți cuvântul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimate domnule președinte,

Vă rog să anunțați votul cu voturi pentru, abțineri și împotrivă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa am anunțat, stimate coleg. Vă rog eu, foarte mult.

Vreți să vă reamintesc cum ați condus ședințele patru ani?

Vreți să iau stenogramele și să vi le citesc?

Vă rog frumos să luați loc în bancă.

Bun. Anunțăm.

Deci, cine este pentru alin.1 al art.26 în formularea existentă în proiectul de lege? Cine este pentru?

Vă rog să priviți în sală, domnule deputat.

(Rumoare, vociferări)

Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

35 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

35 de voturi împotrivă, 4 abțineri. Deci, cu largă majoritate, alin.1 a fost aprobat în formularea existentă în lege.

La alin.2, dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră, cine este pentru alin.2?

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Cine este împotriva alin.2? Nu văd de ce ați fi împotrivă. Dar, mă rog, este treaba dumneavoastră. 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu largă majoritate, alin.2 a fost adoptat de către Parlament.

Alin.3.

Dacă sunt observații, amendamente de ridicat la alin.3? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, alin.3 a fost adoptat.

Alin.4 de la art.26.

Dacă sunt observații, amendamente? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, alin.4 a fost adoptat.

Alin.5.

Amendamente, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat și alin.5.

Alin.6.

Aveți pe masa dumneavoastră amendamentul – o redactare mai bună din partea Comisiei de buget-finanțe.

Dacă, față de această redactare a Comisiilor de buget-finanțe, sunt alte amendamente?

Domnul senator Constantinescu. Vă ascultăm.

Domnul Dan Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Singura continuare la care ne referim la acest articol se referă la asigurarea transparenței necesare alocării de fonduri bugetare pentru agenții economici cu pierderi în vederea urmăririi diminuării acestora.

Sigur că în actuala fază a procesului de restructurare a economiei, așa cum rezultă și dintr-o serie de acte normative, inclusiv din Ordonanța nr.25, există o serie de companii naționale, regii, societăți care sunt subvenționate de la Guvern.

Ceea ce am solicitat noi este cuprins într-o singură propoziție în finalul acestui articol, și anume, ca "subvențiile acordate să fie nominalizate pe titulari în anexele ordonatorilor principali de credite".

Așa cum spuneam, singura rațiune este aceea de a fi urmărite permanent an de an aceste subvenții, în scopul diminuării acestora.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt comentarii la acest alineat? Nu sunt.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, același proces al transparenței îl dorim și noi, dar trebuie să avem în vedere că bugetele de venituri și cheltuieli ale acestor regii, care sunt subvenționate de la bugetul de stat, se aprobă prin hotărâri de Guvern și, odată cu aprobarea acestor bugete de venituri și cheltuieli, se vor cunoaște exact care sunt și subvențiile.

De aceea, propunem formularea care a fost avută în vedere în proiectul Legii bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt comentarii la acest alineat?

Supun votului dumneavoastră amendamentul ridicat de domnul senator Constantinescu, care nu a fost acceptat de Comisiile de buget-finanțe și de Guvern.

Cine este pentru acest amendament? 39 de voturi pentru.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu o mare majoritate, Amendamentul n-a întrunit numărul de voturi. A fost respins.

Vă rog, domnule deputat Duvăz.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor președinți,

Pentru a ști, în continuare, cum ne ducem activitatea în acest plen, trebuie să coroborăm art.39 care spune: "În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul, în ședințe comune, adoptă legi, hotărâri sau moțiuni, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Dacă în sală nu sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor, președintele care conduce ședința comună a celor două Camere amână votarea până la întrunirea cvorumului legal", cu art.52, privind adoptarea amendamentelor la buget: "Amendamentele și articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune". Deci coroborând cele două articole, noi trebuie să avem jumătate plus unu în sală și jumătate plus unu dintre aceștia să voteze pentru amendamente sau articole. Sper că acest lucru lămurește activitatea noastră în continuare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Duvăz. Vom avea grijă ca la votul final pe lege să avem acest cvorum. Vă anunț totuși că în sală avem 258 de parlamentari la ora actuală.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră alin.6 de la art. 26 în formularea comisiilor de buget finanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 44 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.6 de la art.26 a fost adoptat de către Parlament. Dacă mai sunt propuneri la art.26?

Domnul deputat Nini Săpunaru, aveți cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Da, s-a cerut introducerea unui alineat nou, care sună cam în felul următor: "În anul 2001, regiile autonome, societățile și companiile naționale, societățile comerciale la care statul este majoritar și care nu se regăsesc în prevederile alineatului precedent au dreptul să efectueze cheltuieli de protocol, sponsorizare și mecenat în limita de 1% din profitul impozabil. Agenții economici enumerați mai sus vor putea efectua cheltuieli de reclamă și publicitate în limita a 6% din profitul impozabil, numai dacă realizează o rată a profitului de 5%. Cheltuielile vor fi efectuate lunar, având în vedere calculul indicatorilor pe cumulat de la începutul anului 2001."

De ce am făcut acest lucru? S-a constatat că s-a făcut extrem de multă risipă, depășindu-se de multe ori limitele deductibile admise, hotărîndu-se plata impozitului pe profit. Prin această propunere se stopează risipa fondurilor la societățile la care statul este proprietar. De asemenea, se propune raționalizarea cheltuielilor de reclamă și publicitate, având drept scop creșterea vânzărilor și eficienței economice. Credem că este suficient să aprobăm cheltuieli de mecenat pentru aceste societăți și sponsorizare în limita a 1%.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vreau să vă amintesc că avem o lege specială pentru acest lucru.

Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm neoportună introducerea acestui nou alineat al articolului 26, având în vedere că acest tip de reglementări sunt distinct prezentate în legi speciale, cum ar fi, de exemplu, Ordonanța nr.36/1998, pentru mecenat, pentru sponsorizări, în Ordonanța nr.217 a impozitului pe profit pentru reclamă, pentru publicitate, care arată foarte clar modul în care se determină și se cheltuiesc aceste sume.

De aceea, considerăm neoportun introducerea acestui nou amendament al art.26.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt totuși luări de cuvânt? Domnul deputat Nini Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Am înțeles că suntem într-un buget de austeritate. N-am solicitat altceva, decât în anul fiscal 2001 să reducem cheltuielile de mecenat și sponsorizare la aceste societăți.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles intenția dumneavoastră pozitivă.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de domnul Nini Săpunaru și neacceptat de către comisiile de buget, finanțe și bănci și de către Guvern.

Cine este pentru acest amendament? 44 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt alte intervenții la art.26?

Vă rog, vă ascultăm, domnule deputat Nicolaescu. La art.26?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

La art.26 alin.6...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă supărați, s-a votat, am depășit, dacă aveți cumva vreo propunere.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Alin.7 în spiritul aceluia. Eu voiam să le reaiau corelate, dar mergem pe 7 atunci.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Repet încă o dată, dacă aveți vreun amendament după alin.6, vă rugăm să vă pronunțați. Alin.6 s-a votat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Alin.7 nou.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Noi încercăm să introducem un alineat nou prin care să încercăm să stopăm cheltuielile neeconomicoase la regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile comerciale la care statul este acționar majoritar în sensul că: toate cheltuielile de protocol, sponsorizare și mecenat să poată fi efectuate numai în limita a 1% din profitul impozabil. De asemenea…

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, repet încă o dată, acest alin.7, exact în formularea pe care o spuneți dumneavoastră acum, probabil că nu ați fost în sală, a fost respinsă.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

M-ați întrebat, dar dacă la art.26 avem alineat și avem propunere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A ridicat-o domnul Nini Săpunaru, a fost respins de plen, vă rog foarte mult să luați loc în sală.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte, noi credeam că este bun. (Râsete în sală. Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun votului dumneavoastră art.26 în totalitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 44 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Art.26 a fost adoptat de către plenul Parlamentului.

Art.27 alin.1, dacă aveți amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.1 art.27.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Alin.1 a fost adoptat.

Alin.2, dacă sunt observații?

Domnule senator Radu Alexandru, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Radu Feldman:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Amendamentul pe care îl am la art.27 alin.2 nu cere, ci din contră aș spune că restituie. În fapt, este vorba de precizarea că: "La regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile naționale cu capital majoritar de stat aflate sub autoritatea unor ministere sau organe centrale, fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2001 va fi propus și dimensionat de către fiecare minister sau organ central în textul Guvernului împreună cu asociațiile patronale și cu organizațiile sindicale din domeniu". Am propus înlocuirea lui "împreună" cu "consultând", deci nu "împreună cu" ci "consultând asociațiile patronale și organizațiile sindicale din domeniu". Mi se pare că formularea "împreună cu" nu exprimă clar rolul consultativ al asociațiilor patronale și al organizațiilor sindicale, dar, mai ales, anulează funcția și responsabilitatea politică a Executivului. În motivația respingerii se face trimitere la acordul social semnat de Guvernul României cu asociații patronale și organizații sindicale. Acest acord social este expresia exercițiului democratic de dialog pe care Guvernul îl angajează cu patronatele și cu sindicatele, dialog pe care nu putem decât să-l aplaudăm, să-l susținem, dar răspunderea și dreptul politic revine prin excelență Executivului. Acesta este motivul pentru care, vă rog insistent, să reflectați și să apreciați că, într-adevăr, "consultând" este formularea cea mai corectă care definește precis responsabilitate și dreptul Executivului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Poate este bună ideea domnului Radu, dar eu nu văd care e diferența, dacă noi nu avem nimic punitiv în cazul în care aceste patronate nu cad de acord cu Guvernul și Guvernul își asumă responsabilitatea rezolvării acestei sarcini, care este diferența între "împreună" și "consultând", pentru că el nu spune nimic ce se întâmplă în cazul în care aceste asociații nu cad de acord cu Guvernul. Până la urmă tot Guvernul face. "Împreună" nu spune că neapărat trebuie să fie 100% de acord toți. Dacă domnul ministru Tănăsescu poate să ne explice care este această diferență, poate e mai bună soluția domnului Radu, dacă nu, rămâne aceea pe care a propus-o Guvernul. Noi trebuie să le analizăm corect, pentru că aici este o chestie foarte importantă. Este vorba de participarea societății civile, cum ne place s-o denumim, cu toate că asta nu e Alianța Civică, societății civile, poporului, practic, la deciziile luate de Guvern. Dar, ce se ântâmplă dacă nu cad de acord?

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Vă mulțumesc.

De fapt, ați venit în întâmpinarea mea, domnule deputat, exact cu această precizare, că această responsabilitate revine Guvernului și, sigur, textul spune foarte clar că Guvernul va face propuneri, va propune dimensionarea aceasta împreună. Sigur, am convenit cu asociațiile, organizațiile sindicale la acest text. De aceea, noi credem că Guvernul, care are responsabilitatea respectivă, se consultă împreună cu aceste asociații și organizații. Deci, noi vă propunem să păstrăm acest cuvânt, "împreună", sigur, așa cum a fost el analizat de către comisie și respins de către comisia de specialitate a Parlamentului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru Tănăsescu, vă întreb dacă în loc de "împreună" scriem "consultând" se creează vreo problemă.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Nu, repet, domnule președinte, nu este o problemă de fond. Dorința noastră este de a respecta acest acord social împreună cu sindicatele. De aceea, am folosit acest cuvânt, "împreună".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Un acord social semnat este prevăzut în mod expres "împreună cu...".

Domnul Mihai Tănăsescu:

Domnule președinte,

Nu schimbă forma, nu schimbă conținutul. Deci nu avem nimic împotrivă să spunem "consultând", dar noi considerăm că și cuvântul "împreună" este mai acoperitor decât forma de gerunziu a verbului "a consulta".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă nu există o obligativitate dintr-un acord, scuzați-mă că nu vin la microfon, mi se pare că este mai corect deoarece patronatele și sindicatele sunt organe consultative. Dar, încă o dată, v-am întrebat dacă în acordul încheiat cu patronatul se prevede în mod expres "împreună cu" și atunci există o explicație pentru domnul Radu Alexandru.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Domnule președinte,

V-am spus, pe fond nu se schimbă nimic, deci că e "consultând" sau "împreună" nu se schimbă nimic absolut. Putem fi de acord cu forma "consultând", agreată de către colegul nostru Radu F.Alexandru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Stimați colegi,

Eu cred că e mai corect "consultând".

Supun votului amendamentul domnului senator Radu Alexandru, acceptat și de către Guvern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost acceptat amendamentul propus de domnul senator Radu Alexandru.

Dacă mai sunt amendamente la alin.2. Nu sunt.

Alin.3, dacă aveți amendamente de făcut? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.3, la alin.3 din forma prezentată în proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Alin.3 a fost aprobat de Parlament.

Există un amendament, alin.3 nou, 31, dacă vreți. Domnule Radu Alexandru, aveți cuvântul.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Înainte de a mă referi la alineatul nou, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat înlocuirea pe care am propus-o.

Legat de alin.3 nou pe care îl propun la art.27, el vine să surprindă o situație absolut paradoxală în care întreprinderi aflate în mare dificultate își permit totuși din fondul de salarii să mărească salariile și nu numai atât, să acorde chiar prime. Este o anomalie, este un paradox, și prin alineatul pe care îl propun, încerc să elimin această situație. Textul alineatului sună în felul următor: "Regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile comerciale cu capital majoritar de stat, aflate sub autoritatea unor ministere sau organe centrale, nu pot folosi fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2001 pentru acordarea de premii sau majorări salariale în situația în care înregistrează pierderi sau datorii la bugetul consolidat al statului, mai vechi de 6 luni". În răspunsul, în motivarea respingerii mi se spune că se propune respingerea amendamentului întrucât fondul de salarii se fundamentează potrivit art.27 alin.3 din proiectul de buget. Or, prin acest alineat tocmai încerc să amendez textul art.27 și să arăt că prin acceptarea acestui alineat eliminăm un paradox extrem de costisitor și nu numai extrem de costisitor, generator, nu o dată, de tulburări sociale.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm că prin introducerea acestui nou alineat s-ar produce, de fapt, o înghețare a salariilor. De aceea, în alin.3, așa cum a fost el aprobat, am prevăzut ca această analiză să se facă pe baza indicatorilor tehnico-economici respectivi. Deci putem să avem în vedere acest lucru, după această analiză, așa cum este prevăzută la art.3.

De aceea, credem că este neoportună introducerea acestui alineat, nou, 3, vizavi de problematica discutată anterior.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Domnule ministru Tănăsescu,

Am înțeles ce ați zis dumneavoastră, cu toate că nu par a înțelege, dar aici nu e vorba de acordarea de salarii, ci e vorba de a nu se folosi fondul acesta, nu pot folosi fondul de salarii pentru bugetul de venituri și cheltuieli pe anul... pentru acordarea de premii. Sau majorări salariale în situația în care înregistrează pierderi. Nu pentru asta am luptat noi tot timpul? Să introducem o economie de piață? Nu pentru asta suntem împotriva întreprinderilor la care directorii își arogă premii de cîte un miliard de lei pe an? Sau 200 de milioane leafa... sau știu eu, Mugur Isărescu care plecase cu 200 de milioane de lei ultima dată și care, în nici în condițiile astea, nu-și justifică o vilă făcută cu 2 milioane de dolari? Deci, eu socotesc că acest amendament introdus de domnul Radu nu este deloc de neluat în seamă, nici pentru Ministerul de Finanțe care, până la urmă, decide dânsul majorarea de salarii. Adică îi tai unul din prerogative și-l lași la latitudinea unei întrerpinderi care poate să facă ce vrea cu banii publici pentru că ea și așa are datorii și și le mărește în continuu majorându-și salariile și majorându-și primele. Deci, este un lucru foarte bine venit, după părerea mea, la care ar trebui să reflectăm, nu cauzează cu nimic bugetului, nu aduce nici o modificare de sumă, ci e numai de principiu. Pentru acest principiu ne-am bătut toți, și presa scrisă, radioul, vizuală, chiar și Guvernul anterior, în parte, cu toate că n-a avut succesele pe care credem că le va avea acest Guvern, pentru că de aici apare ce zice domnul Radu, din critica legislaturii anterioare, guvernării anterioare. Este în fond o autocritică. Dar eu sunt de acord cu ea, pentru că sub acea conducere s-au făcut niște aberații. Și vrem să le stopăm. Ideea mi se pare bună și eu sunt de acord cu ea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Păcuraru.

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă la amendamentul anterior, acceptat, am avut o satisfacție, să spunem mai mult platonică, pentru că era o problemă de formă și mai puțin de conținut, dar oricum este o mică satisfacție, pot spune că pe acest amendament discutăm despre o problemă de fond, cu adevărat importantă pentru economia internă. Obligativitatea respectării unui principiu economic, respectiv a corelației dintre nivelul realizărilor de producție, productivitate, a indicatorilor de producție, în general, și fondul de salarii, cred că este o regulă sau un principiu sau o lege pe care nu o mai poate comenta nimeni. Faptul că de 10 ani în România noi ignorăm această regulă este cât se poate de evident în tot ceea ce se întâmplă în economie, ba chiar am ajuns în situații paradoxale în care cu cât sunt pierderile mai mari, cu atât majorările de salarii sau primele acordate sunt mai importante și, sigur că, în construcția bugetului nu putem să nu avem în vedere o prevedere restrictivă care să condiționeze cu adevărat majorările salariale și să spunem premiile acordate de indicatorii de producție și de eficiență.

Ignorarea acestei legi, lăsarea la liberul arbitru al consiliilor de administrație sau al administrațiilor sau al adunărilor generale a acestor probleme sau a negocierilor dintre sindicate și patronat, cu siguranță va permite, în continuare, escaladarea acestei spirale care este, dacă vreați, o expresie a antieconomiei economiei românești. Sigur că există niște impedimente sau niște argumente care se pot aduce, respectiv faptul că situația economică și indicatorii de producție nu depinde doar de societățile comerciale în cauză, sigur că există impedimentele, să spunem, legate de blocajul financiar, sigur că există o serie întreagă de alte impedimente, inclusiv, inclusiv spun, impedimentul presiunilor sociale majore pe care le vor efectua imediat cei care nu realizează indicatorii de producție. Dar cred că și Guvernul și toată lumea este responsabilă că dacă dorim cu adevărat să intrăm în normalitate, va trebui să punem prag, să punem limită acestei evoluții, acestei spirale și să adoptăm o astfel de prevedere esențială pentru economia internă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Poftiți, domnule Nicolaescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

Voiam să subliniez și să argumentez de ce această propunere de amendament ar fi bine să fie luată în considerație. Dacă observați, în textul amendamentului, ne referim numai la societățile cu pierderi. Îngrijorarea domnului ministru Tănăsescu că se îngheață salariile mi se pare nefirească. Și, în același timp, antieconomică pentru că noi ne referim strict numai la societăți comerciale cu pierdere. Cred că este un argument destul de important atât pentru Guvern care și-a propus, credem noi, să introducă sistemul eficienței economice la toți agenții economici, pe de o parte, iar pe de altă parte, să gestioneze, cu bună credință și în spirit economic, valorile publice. Deci, cred că sunt argumente suficiente ca acest amendament să fie acceptat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți câteva cuvinte.

Stimați colegi,

Un scurt comentariu.

Sigur că nimeni de aici din sală nu poate fi împotrivă la o astfel de propunere. Dar se pune problema: este aplicabilă? Și, văd colegi care dau din cap și spun da. Și, de ce nu ați aplicat-o, domnilor, timp de 4 ani de zile? Pentru că nu s-a putut. Nu ați aplicat, domnilor... Pentru că nu s-a putut.

Vreau să rețineți cauza pierderilor sau a imposibilității plății către bugetul consolidat. Este generată de factorii obiectivi și de factorii subiectivi. Factorul obiectiv ține de ceea ce se întâmplă într-o perioadă de tranziție, ține de procesul de restructurare care s-a desfășutat sau nu și aici importantă este activitatea guvernelor care au fost și n-au făcut la timp restructurarea, în același timp factorii vor fi generați de necesitatea acestor produse pentru a funcționa economia. Deci, pe lângă asta se adaugă, bineînțeles, problemele pe care le știți, faptul că astăzi, de la un blocaj financiar de 18 mii de miliarde suntem acum la peste 340 de mii de miliarde blocaj financiar, care automat duce o societate în pierdere. Vreau să vă spun că dacă introducem un astfel de articol, îl introducem și pentru sectorul privat și atunci veți închide jumătate din societățile care funcționează în regim privat, pentru că mai mult de jumătate au datorii mai mari de 6 luni către bugetul consolidat.

În același timp, însă, aici nu se pune problema de majorări de salarii în sensul pur al cuvântului, ci este vorba de corecții ale salariilor în funcție de rata inflației. Pentru că aceste bugete de venituri și cheltuieli sunt aprobate prin hotărâre de Guvern, fiecare în parte, iar atunci când se dimensionează fondul salariului se ține seama, de asemenea, de câțiva indicatori. Și în primul rând de productivitatea muncii.

Vreau să știți că nu se dă un leu, cel puțin în perioada cât am fost prim-ministru, dar cred că nici pe timpul dumneavoastră, nu s-a dat un leu în plus decât corecții în funcție de inflație. Acele prime la care se face referire, trebuie să fim corecți cu noi și cinstiți să spunem că ele se regăsesc în contractele colective de muncă deja semnate: prima de Paști, prima de Crăciun, la o anumită dimensiune.

Deci, ce vreau să vă spun, toți suntem de acord că nu-i corect atunci când o societate are datorii către buget sau are pierdere să-și majoreze, normal ar trebui să-și diminueze salariul. Dar suntem într-un plin proces de restructurări, suntem într-o activitate intensă și, sperăm mai intensă, de privatizare. Însăși comensurarea acestei pierderi e greu de spus cât aparține societății și cât aparține vinei celor care n-au construit, inclusiv a noastră, în zece ani, mecanisme adecvate pentru ca societatea să funcționeze într-un mediu de piață adecvat.

Cum să-i spun unei societăți când are probleme extrem de serioase, pentru că nu poate obține un credit de la bancă cu dobândă de peste 62%, indiferent că-i privată sau cu capital majoritar de stat, dar și pentru acel credit cu dobândă extraordinară și care înseamnă influențe pe costuri imense și care, de asemenea, o poate conduce în pierderi.

Ce vreau să vă spun este că nu sunt pentru majorări de salarii, nici nu se pune o astfel de problemă. Dar trebuie să ne gândim că suntem într-o economie care are chingile ei în tranziții deosebit de inflexibile și nu putem dintr-o dată, deci nu s-a putut în ultimii zece ani, să spunem, "Domnule, de mâine am terminat!". Și ce facem? Aducem toți salariații la București, mâine? Ce facem cu zona mineritului? Ce facem cu restul? Ce facem cu contractele colective de muncă semnate?

Repet încă odată: aceasta este o sarcină expresă a Guvernului ca atunci când aprobă bugetele de venituri și cheltuilei, și pentru fiecare buget se dă o hotărâre de Guvern a unei regii sau unei companii naționale, se ia toți parametrii care indică activitatea societății și, în funcție de asta, să dimensioneaze fondul de salarii, și nu să vină cu majorări care să amplifice eventual pierderea sau să facă imposibilă și de aici încolo plata către bugetul public al statului.

Problema este foarte clară, aici trebuie să ajungem pentru ca economia să funcționeze și piața să funcționeze. Dar vrem dintr-o dată, după ce patru ani nu s-a putut, dintr-o dată venim și spunem că de mâine anulăm toate prevederile din contractele colective de muncă. Vă rog să gândiți la aceste aspecte.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

În bună măsură sunt de acord cu toate argumentele pe care le-ați adus, mai ales în ideea că, adeseori, economia unei întreprinderi, cu atât mai mult a societăților naționale sau a regiilor, și bilanțul acesteia nu exprimă neapărat lipsa ei de productivitate sau eficiență, ci exprimă rezultate și, îmi pare bine că ați spus-o, domnule președinte, ale unor guvernări, chiar dacă la sfârșit ați încercat să spuneți că e vorba de patru ani, de fapt, din păcate, este vorba de 11. Și știm foarte bine în acealași timp că toți indicatorii ăștia pe care noi n-am reușit să-i punem pe roate, nu ne fac decât situația defavorabilă în care ne aflăm și, din păcate, în care ne afundăm în fiecare zi în raport cu partenerii pe care îi dorim atunci când ne exprimăm de la diverse tribune sau de la diverse instanțe ale statului, dar nu și încercăm să-i urmăm, în sensul eficientizării sistemului economic românesc.

Totuși, am pornit prin a spune că suntem în cea mai mare parte de acord cu argumentele dumneavoastră și din care cauză în completare am spune că se poate adopta acest amendament dacă ar fi completat "cu excepția indexărilor alocate de Guvern la datele la care se fac acestea". Și eu vă spun de ce. Pentru că altfel Guvernul se va afla sub presiunea unor grupuri sociale aparținătoare salariaților din diverse domenii și aceste creșteri salariale sau aceste prevederi care exced nu se referă numai la prevederile din contractele colective. Vor fi posibil să fie obținute prin acțiuni revendicative făcute din sânul unor regii sau societăți comerciale față de care Guvernul va trebui să reacționeze pozitiv și, din cauza asta, își lasă această libertate în buget. Or, cred că o prevedere corectă ar fi să nu se acorde măriri salariale, să nu se acorde prime acolo unde există pierderi, cu excepția indexărilor pe care Guvernul le va aloca.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Radu Alexandru.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Mă bucur că domnul deputat Duvăz a anticipat un lucru care voiam să-l spun, și anume că nu este vorba de înghețări salariale. Nu știu ce mă face să cred și totuși vreau să cred că ne putem acorda unii altor o minimă încredere. Și, dacă nu mă înșel, atunci vă rog să mă credeți, domnule ministru și stimați colegi, că nu am gândit acest amendament ca o scânteie care să dea foc la un butoi de pulbere. Deci, este firesc ca aceste indexări să se aplice tuturor întreprinderilor. Eu vorbeam doar de acele majorări cu totul și cu totul nesusținute de situația economică a întreprinderii și de premiile care se acordă pentru ineficacitate. În fapt, este vorba de o încercare de a ne apropia de aceste tumori, de aceste găuri negre care devin cu totul și cu totul copleșitoare.

Propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Duvăz este exact în spiritul amendamentului și a adăuga "...cu excepția indexărilor acordate de Guvern..." nu face decât să clarifice intenția și sensul amendamentului pe care l-am propus.

Îmi permit să mai întârzii o singură clipă la microfon legat de o afirmație pe care a făcut-o domnul președinte Văcăroiu și care mi se pare extrem de importantă de reținut. Domnul președinte, în modul cel mai civilizat, în modul cel mai firesc, spre deosebite de un alt coleg de partid al domnului președinte, care nu face decât să întrețină o atmosferă neproductivă și nefirească în sala în care ne aflăm, ne amintea și ne punea o întrebare "De ce n-ați făcut-o voi patru ani de zile cât ați fost la guvernare"? Nu cred nici o clipă că putem fi luați ca un exemplu pentru tot ce am reușit. Și electoratul este cel care ne-a amendat pe noi la alegerile din noiembrie 2000 și care v-a dat dumneavoastră mandatul să faceți ce nu am făcut noi. Nu este ușor, dar care va fi situația României și care va fi situația noastră în fața propriilor noastre conștiințe dacă după alegerile din 2004, dacă se va schimba ceva, situația va fi aceeași, noi vă vom întreba pe dumneavoastră "De ce n-ați făcut-o voi?", unde și cum va arăta România în 2004, dacă dumneavoastră, care aveți astăzi șansa de a conduce sau dificultatea sau rolul de a conduce astăzi România, nu veți avea curajul, într-adevăr, să abordați și să încercați o rezolvare a unor probleme grave, dureroase, dar care nu se rezolvă de la sine, se cronicizează și ne pun din ce în ce mai mult în fața unui zid peste care și dincolo de care nu vom putea trece.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule premier,

Domnule președinte,

Eu tot premier vă zic. Cine a fost odată ministru sau președinte tot așa rămâne pe toată viața, cu denumirea.

Știți că vă port tot respectul, mai ales pentru că nu vă cunosc de azi, de ieri, am și lucrat împreună înainte de 23 august 1989. Problema este următoarea: tot atât de mult cu cât vă prețuiesc eu, trebuie să înțelegeți și acuratețea gândului meu. Noi știm cu toții că vechea guvernare a fost o guvernare făcută în cea mai mare parte de diletanți. I-am acuzat tot timpul. Mai ales în revistele noastre, nu mai zic că în tot P.D.S.R.-ul la un loc, nu aduna atâtea acuze asupra vechii guvernări cât adunam noi în două pagini de revistă.

Problema însă este următoarea: în primul rând, cei de aici nu se fac exclusiv vinovați de vechea guvernare. Cei mai importanți din vechea guvernare n-au mai intrat în Parlament. De aceea, ei sunt amendați drastic, au fost și vor fi, după părerea mea, și în continuare, pentru că nu uită nimeni dezastrul pe care l-au adus în economia națională. De aceea, ne-au votat pe noi, să zic, pe dumneavoastră prioritar, pentru ca prin oamenii de excepție pe care îi aveți în partid, și nu neagă nimeni acest lucru, să puneți asemenea miniștri care să treacă peste ceea ce n-au putut face vechile guvernări. Eu constat că, după câte știu, pe cea mai mare parte îi cunosc destul de bine de cel puțin patru ani, poate ăsta este al cincilea, că aveți astfel de oameni. De aceea, faptul că dumneavoastră spuneți că este imposibil, mie nu mi se pare cea mai justificată formulare a unei neacceptări de principiu a unei asemenea propuneri. Sunt de acord că a fost rău, dar sunt tot atât de acord că electoratul așteaptă de la noi mai bine. Și vă rog să luați măsurile necesare la conducerea partidului dumneavoastră, precum și la conducerea Parlamentului pentru ca Guvernul să găsească modalitățile necesare și să aplice astfel de hotărâri care, în lipsa lor, dau naștere la aberații, la monstruozități în care se dau afară oamenii din întreprinderi sau se diminuează salariile lor pentru că nu produc cu câștig și sunt în pierderi și, în același timp, directorilor la sfârșitul anului să-și pună premii de sute de miliarde de lei chiar.

Ăsta e sensul: găsiți modalitățile, vă ajutăm și noi, dacă vreți să dați ordonanțe de urgență, să schimbați ceva în ensul ăsta, să aplicați corect această prevedere, noi suntem întru totul de acord să le discutăm pe fiecare în parte favorabil.

Sunt de părere că poate fi acceptat acest amendament al domnului Radu, fără să diminueze în nici-un fel meritul pe care l-a avut până acum domnul Tănăsescu în conceperea acestui proiect de buget financiar.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi permit să readuc în memoria stimaților mei colegi Ordonanța nr.58/2000 care, în esență, și-a dorit același lucru: o disciplină financiară, o disciplină a salariilor în așa fel încât toate companiile, societățile, regiile care înregistrează pierderi și produc arierate să nu mai aibă libertatea stabilirii salariilor așa cum o doresc.

Această Ordonanță 58, în decurs de o săptămână a fost, la inițiativa unei federații sindicale, cred că "Meridian", contestată în justiție și justiția s-a pronunțat imediat prin respingerea ordonanței. Această ordonanță nu a putut să ființeze nici o săptămână, după care Guvernul a elaboat Ordonanța 119, de modificare, prin care din Ordonanța 58 nu a mai rămas decât ideea de monitorizare a respectării prevederii bugetare din Legea bugetului de stat de anul trecut ca fondul de salarii la aceste întreprinderi să nu depășească de patru ori fondul de salariu din trimestrul al IV-lea al anului trecut. Aceasta a fost prevederea bugetară, până la urmă atât s-a putut face în anul trecut, iar anul acesta prevăzându-se clar că bugetele de venituri și cheltuieli ale tuturor regiilor și societăților comerciale, aprobându-se prin hotărâre de Guvern pe baza unor criterii, cum ar fi productivitatea sau alte criterii de calitate, mie mi se pare că este o punere de acord și a politicii salariale cu politica sindicală, întrucât respingerea ordonanței în justiție s-a făcut exact pe acest temei, pentru că nu poți să faci o lege care să contrazică altă lege. Și altă lege, aceea de care vă spuneam, este chiar Legea contractului colectiv de muncă, o lege a părților.

Cu alte cuvinte, noi nu putem să facem legi care să contrazică legi cu tradiții înveterate în politica noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Dacă-mi permiteți să mai intervin.

Stimați colegi,

Repet încă o dată: suntem în aceeași tabără. Nu se pune o astfel de problemă legat de a plăti nemunca. Deși s-a făcut din plin. Nu vreau să vă repet acum, cu douăzeci de salarii și așa mai departe.

Vreau să țineți cont, repet, de câteva lucruri extrem de importante. Să lăsăm Guvernului responsabilitatea să guverneze așa cum prevede legea și să-și aprobe pentru fiecare regie bugetul de venituri și cheltuieli, inclusiv fondul de salarii, în funcție de parametrii care sunt prevăzuți în articolul la proiectul de buget. Este responsabilitatea lui directă și trebuie să aveți convingerea că nu vor mai exista majorări de salarii care să nu fie justificate de creștere de productivitate a muncii.

Însă dumneavoastră cereți dintr-o dată, de mâine, o restricție deosebit de dură, care nu poate fi aplicată. Ce să le spunem celor de la Galați mâine? Dacă vă fac o demonstrație la Galați, o să vedeți că Combinatul Galați are profit pe total. Iar pierderea este datorată unor cauze obiective, legate de blocaj financiar mai mare, nu și-a plătit obligațiile către buget, de 6.000 de miliarde, pentru că are de încasat 6.500 de miliarde. Și așa mai departe. Deci suntem pe un teren viciat și dumneavoastră veți acum prin Legea bugetului din 2001 dintr-o dată brusc de mâine să-l curățăm.

Vreau să înțelegeți că fondul de salarii din bugetul de venituri și cheltuieli este, așa cum a spus doamna deputat Smaranda Dobrescu, pe aceeași formulă și chiar mai drastic afectat pentru anul 2001, din toate discuțiile care au avut loc la Guvern. Dar toate aceste probleme se discută regie cu regie, companie națională cu companie națională, în funcție de specificul de activități, de importanța ei, de problema pe care o ridică această societate, de factorul obiectiv sau subiectiv care cauzează imposibilitatea plății către bugetul de stat al unor datorii. Păi, altfel, am fi fericiți, am asigura forma...am fi avut un buget dublu astăzi și am fi putut să asigurăm...să nu ne mai certăm aici pe fel de fel de amendamente care n-avem sursa financiară de unde s-o acoperim. În rest, fiecare dintre dumneavoastră ridică o problemă corectă. Nouă ne lipsesc banii, nu altceva. Vreau să înțelegeți că fondul de salarii din anul 2000, nu pot mâine să-i spun prin acest articol diminuați-l cu 30%.

În fondul de salarii pentru anul 2000 aprobat, dacă vreți luăm toți cei 11 ani, să nu credeți că fac referire la trecut, acolo se regăsesc prevederile din contractul colectiv de muncă, inclusiv primele care le știm, de Crăciun, de Paști și așa mai departe. Deci, nu vom asista în anul 2001 la o majorare de fond de salarii decât în funcție de productivitate, dar nu pot să-i spun astăzi "Vezi că săptămâna viitoare este Paștele și nu mai beneficiezi de prima care ai primit-o timp de 11 ani și care ai avut-o în fondul de salarii pe anul trecut!"

Nu sunt adeptul plății fără muncă, vreau să fie foarte clar, fără efect, făcă calitate, fără productivitatea muncii și cred că nimeni dintre noi, dar vreau să înțelegeți că asta este o sarcină pentru orice echipă guvernamentală și trebuie să și-o ducă la îndeplinire. În acest scop, conform prevederilor Legii finanțelor publice, aprobă fiecare buget de venituri și cheltuieli ale fiecărei societăți și companii naționale. Dacă nu face așa nu poate încasa veniturile la buget care și le-a propus. Și intră în dificultăți majore: depășirea deficitului bugetar, ruperea acordului cu Fondul Monetar și de aici decurg multe lucruri în serie.

Singura mea rugăminte este să lăsăm Guvernul să judece, ați auzit și declarațiile primului-ministru în acest sens, nu o dată, și să fiți convinși că așa se va proceda. Dar nu pot să pun acum un corset pe o situație dată existentă în economie.

Are cuvântul doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Colegul meu, domnul Radu F.Alexandru, nu a cerut nici bani în plus, nici modificări în privința salarizării. A cerut o chestiune care este absolut de bun simț și pe care chiar și un om care nu se pricepe la finanțe, ca mine, o înțelege. Adică, am cerut foarte clar să nu mai fie premiată paguba. Cred că până și în România acest lucru se poate face. Nu era vorba de altceva. Deci, vă rugăm din tot sufletul, nu mai votați premierea pagubei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Comisia. Domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Stimați colegi,

Într-adevăr, pe fond, din punct de vedere strict economic al eficienței, al criteriului performanței, acesta este drumul pe care trebuie mers, și anume al legării, al corelării stricte a salariilor, a premiilor, a celorlalte drepturi de rezultatele muncii. Și așa se și încearcă să se facă. Atât cât se poate în relațiile democratice în cadrul unui stat de drept, cu partenerii sociali, și anume cu patronatul și cu sindicatele.

Domnule președinte,

Aș vrea să mă asculte și domnul deputat Marcu care a propus aici un amendament.

(Domnul deputat Marcu stă cu spatele la tribună)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Marcu! Vă ascultă indirect.

Domnul Florin Georgescu:

Nu putem să îngrădim printr-o lege în mod administrativ aceste negocieri. Ele se desfășoară, este adevărat, în niște parametri macroeconomici, care parametri macroeconomici nu-și au locul să fie stabiliți în mod explicit în Legea bugetului, ci ei reprezintă înseși premisele pe baza cărora s-a construit acest buget și care sunt înscriși într-o altă lege, și o s-o vedeți dumneavoastră în curând, vă va veni la aprobare, se referă la Legea privind aprobarea împrumutului Stand-by cu Fondul Monetar Internațional care are drept anexă un memorandum de politici economice, practic, o particularizare a unei părți, a unei componente a programului de guvernare. Creditorii externi, respectiv Fondul Monetar Internațional, ne pun și ei această condiție. O pun însă acolo unde îi este locul, și anume în programul economic care stă la baza unui împrumut extern.

Legea bugetului nu este o lege a legilor, să introducem aici și corecturi la legislația sponsorizării, și la legislația salarizării, și la legislația negocierii contractelor de muncă. Ea este o lege care emană pe baza unei legislații existente. Deci, veți găsi acest subiect, și anume al corelării mai stricte a salarizării cu productivitatea și rezultatele muncii, într-o altă lege care va veni la Parlament, și anume aceea privind aprobarea Acordului cu Fondul Monetar Internațional și care va prevedea exact aceste chestiuni și mecanismele prin care Guvernul, prin hotărâri de Guvern, prin ordine ale miniștrilor care au în subordine asemenea societăți, Fondul Proprietății de Stat care gestionează această avuție, încă, a statului să rezolve aceste chestiuni. Nu rezolvă? Va fi inflația mare, vor fi nemulțumiri sociale și cei care nu rezolvă vor fi sancționați așa cum au fost sancționați și alții până în prezent. Ăsta este mecanismul democratic și nu să planificăm cum planifica C.S.P.-ul înainte fondul național de salarii. Aceasta este o înghețare a salariilor, este o înghețare și o eliminare a negocierii libere dintre partenerii sociali care, repet, negociază în limitele unui cadru macroeconomic stabilit.

Și v-aș mai adresa o întrebare retoric: de ce să facem discriminare, stimați colegi, care ați propus acest amendament, între sectorul de stat și privat?

Vă spuneam că bilanțul pe anul 1999 și pe semestrul I.2000 și anul 2000 în ansamblu, acest bilanț va arăta lucruri destul de negative la adresa sectorului privat, pe care eu îl simpatizez și atât cât am putut în perioada în care am contribuit la anumite decizii în această țară l-am stimulat, l-am încurajat, dar sectorul privat astăzi contribuie la pierderi și la arierate, la plățile restante de aici, nominalizate în amendament, în aceeași proporție ca și statul. Sunteți de acord cu un amendament de genul "societățile comerciale, regiile și așa mai departe, cu capital de stat și privat să nu-și dea premii, să nu-și majoreze salariile, să nu și le indexeze"? Da? Atunci, cred că mulți colegi din partidul dumneavoastră vor avea nemulțumiri în acest domeniu. Eu nu vreau să vă creez tensiuni în partid. Eu nu fac acest amendament că nu mai pot acum datorită procedurii, dar vreau să fie mai multă liniște în partidul respectiv. (Vociferări)

Datorită faptului că acest lucru referitor la corelarea corectă, repet, din punct de vedere economic, între salarii, sporuri, celelalte venituri și rezultatele muncii trebuie să fie promovate, ea va fi înscrisă în Acordul cu Fondul Monetar Internațional, este o componentă acolo privind ajustarea structurală și politica veniturilor populației și acolo veți găsi cu siguranță, a fost și în acordul trecut care s-a oprit la un moment dat, nu a mai putut să fie respectat, se găsește și în proiectul de acord stand-by, pe care domnul ministru și guvernatorul Băncii Naționale îl negociază în prezent, așa încât v-aș ruga să aveți înțelegerea și să renunțăm la acest amendament aici, pentru că-l vom găsi într-o formă mult extinsă și mult concretizată, aprofundată în acel acord. Dacă nu ar fi fost acolo, într-adevăr, găseam o formulare împreună aici, pentru a opri această hemoragie uneori imorală de bani, de venituri din patrimoniul statului în buzunarele unor conducători de unități. Nu este cazul, pentru că într-o formă mult mai fermă va fi regăsit acest amendament în acel acord care va fi și el o lege și Guvernul nu va putea să se eschiveze de la respectarea lui. Așa încât nu-i duceți grija Guvernului că va putea să facă ce vrea, să tolereze salarii de miliarde de lei pe an, pentru că nu ne vor lăsa creditorii internaționali. Și acest lucru va fi regăsit în acordul respectiv. Cred că și domnul deputat Marcu e de acord cu această chestiune și va vota în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Marcu, v-aș propune... S-a comentat atât de mult și cred că trebuie să decidem prin vot.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă asigur încă o dată că nu mă voi ridica niciodată la competența pe care o are, după părerea mea, cel mai bun finanțist din țară, domnul Florin Georgescu, chiar dacă fac supărări printre alții de aceeași pregătire tehnică și intelectuală. Dar, hai să zic că nu suntem întru totul de acord cu amendamentul propus de domnul Radu, pentru că, într-adevăr, s-ar putea să încalce dreptul încheierii contractului colectiv de muncă și să aduc prejidicii salarizării unor oameni necăjiți.

Dar există și alte posibilități: haideți să plafonăm ceva prin această lege, să nu mai fie aberațiile acelea, pentru că oamenii așteaptă de la noi să facem dreptate în întreprinderile lor. Or, eu dacă trec pur și simplu nonșalant peste o asemenea aberație care s-a făcut până acum timp de mai mulți ani – nu vreau să spun câți – înseamnă că înșel încrederea electoratului. Solicit domnului Florin Georgescu, domnului Tănăsescu și nu mai zic, că nu am vrut să fac dispută între domnul premier Văcăroiu și Florin Georgescu, tot atât de bun specialist, să găsească modalitatea la această propunere a domnului Radu sau la alta, dacă vor, sau printr-o ordonanță de urgență, să plafoneze astfel de premieri sau astfel de salarii aberante cum și-a pus Mugur Isărescu, 200 milioane și asta acum vreo 4 ani.

Deci, haideți să găsim formula medie care să împace și propunerile Guvernului și drepturile lui de a controla activitățile salariale, dar și o astfel de propunere care poate nu are cea mai fericită soluție, dar poate găsim noi acum. Sau dacă nu, ulterior, printr-o ordonanță de urgență, "domnul" Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Am să-i dau răspunsul concret domnului deputat Marcu și cred că colegilor din dreapta mea.

Dacă citiți art. 3 din Proiectul de Buget o să vedeți exact ceea ce doriți dumneavoastră să soluționați. Iată ce spune aici: "Fundamentarea fondului de salarii se va realiza pe baza produției fizice, volumul serviciilor, nivel venituri, cheltuieli, productivitatea muncii, profit și alți indicatori". Și mai departe spune: "... astfel încât în anul 2001, față de anul 2000, indicele productivității muncii să fie superior indicelui câștigului salarial mediu". Rezolvă toată problema pe care o discutăm de o oră.

Atunci înseamnă că trebuie să vă explic ce înseamnă productivitatea muncii, dacă îmi dați din cap că nu sunteți de acord.

Deci, aceasta este corelația de bază în orice societate, care funcționează în vest sau unde vreți dumneavoastră, că este privată sau este de stat. În momentul în care productivitatea muncii este superioară nivelului de creștere a salariului mediu și respectiv a fondului de salarii, înseamnă că lucrurile încep să meargă pe calea cea bună și rezolvă în totalitate, inclusiv problema ridicată de domnul Marcu. Cred că ești de acord, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nini Săpunaru:

S-ar putea să știu și eu ceva de salarii, nu numai dumneavoastră.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă rog frumos, nu v-am plictisit foarte mult în această perioadă. Aș dori să vă atrag atenția asupra câtorva chestiuni. În comisia de buget, prin care a trecut un uragan timp de două zile, așa s-a votat absolut totul, domnul ministru Tănăsescu, cu o eleganță desăvârșită, țin să recunosc și să-l felicit, la anumite propuneri, printre care și aceasta pe care am făcut-o și multe altele, a răspuns de fiecare dată: "acest lucru va face obiectul unei legi viitoare". frumos, elegant, gen Washington, gen Banca Mondială, îl felicit!

Însă, astăzi vedem același lucru. Domnul Florin Georgescu spune că vom face o lege viitoare, care va amenda lucrul acesta și îl va face mai drastic, mai dur. Domnule președinte, cu respect vă anunț că ați spus că trebuie să dăm stimulente, că altfel pică Acordul stand-by cu Banca Mondială, păi trebuie să găsim o soluție. Soluția o găsim astăzi și vă propunem asta.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Cred că s-a spus tot ce era posibil legat de acest articol. Repet încă o dată: țara este în plină reformă, suntem pe ultima sută de metri, avem nevoie de stabilitate și pe stabilitate să facem restructurări. S-a introdus tot ce v-am spus aici, legat și în corelație cu productivitate – salarii, după părerea mea problema este rezolvată, dar dumneavoastră decideți pe vot.

Legat de acest amendament 3, alin. 3 nou, propus de Radu Alexandru, respins de comisii și de către Guvern, rog să vă pronunțați cine este pentru acest amendament.

45 voturi pentru.

Abțineri? 2 abțineri.

Împotriva amendamentului? Marea majoritate. Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, nu a întrunit numărul de voturi.

Alineatul 3, în formularea prezentată l-am aprobat.

Alineatul 4. Propunerea Comisiilor de buget, finanțe.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Alineatul 4 a fost adoptat.

Vă supun votului dumneavoastră art. 27 în totalitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Articolul 27 a fost adoptat.

Articolul 28. Nu sunt amendamente.

Dacă sunt observații la alin. 1 și 2? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Un singur vot.

Abțineri? 6 voturi.

S-a adoptat art. 28 de către Parlamentul României, alin. 1 și 2.

Articolul 29. La alin. 1 dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Vă rog să citiți articolul înainte de vot. Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Alineatul 1 a fost adoptat.

Alineatul 2. Există un singur amendament, făcut pentru o redactare mai bună, al Comisiei de buget, finanțe.

Dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 4 abțineri.

Alineatul 2 a fost adoptat.

Articolul 29 în totalitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate articolul 29 a fost adoptat.

Articolul 25, am rămas la vot final.

Dacă mai există vreo intervenție la art. 25? Nu este.

Vă supun la vot art. 25 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Articolul 25 a fost adoptat în totalitate.

Stimați colegi, ne oprim aici, reîncepem lucrările la ora 14,00. Vom începe cu Capitolul IV "Dispoziții referitoare la bugetele locale". Vă doresc poftă bună.

După pauză

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în bancă.

Reluăm dezbaterile noastre asupra bugetului.

Suntem la Capitolul IV. Domnule deputat Marcu, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Domnule senator,

Domnule premier,

Iată că aveți trei funcții, după părerea mea deosebit de importante. Vă mulțumesc pentru că îmi permiteți să explic puțin votul pe care l-am dat, în pofida faptului că m-am bătut într-un alt sens.

Eu găsesc și acum că amendamentul domnului Radu Felman este foarte bine venit, de altfel, sunt convins că toți cei prezenți aici în sală cred că sunt de aceeași părere.

Problema importantă era că el, în modul în care fusese formulat și ulterior am văzut și eu, din explicațiile domnului senator Văcăroiu și ale lui Florin Georgescu, era formulat de așa natură încât aducea obstrucționări aplicării Legii contractului colectiv de muncă și, ca atare, i-am propus domnului Radu să-l împartă în două cumva, să nu obstrucționeze acest contract, aplicabil în toate întreprinderile din țara aceasta și pe de altă parte să păstreze esența și corectitudinea a ceea ce a vrut domnia sa să reiasă din acest articol. Din păcate nu a mai fost posibil. Mai mult decât atât, era scurt timpul și nici nu putea fi formulat, amendamentul era pus așa cum era, dar am fost asigurat de domnul ministru Tănăsescu și alături de domnia sa și de domnul președinte al Comisiei de buget, finanțe, domnul ministru Florin Georgescu, de faptul că aceste greșeli, să le zic, ulterior descoperite după aplicarea Legii contractului colectiv de muncă, vor fi reparate prin noul proiect de lege al contractului colectiv de muncă pe care domnia sa îl pregătește și în care vor fi prevăzute asemenea aberații; să nu se mai întâmple, adică.

Eu vă rog pe dumneavoastră, în special pe domnul Radu Felman Alexandru, și mă voi ralia și eu în acest sens, să urmărim ca domnul ministru Tănăsescu să nu uite ce a promis, pentru că nu este în beneficiul nimănui. Nimeni dintre noi, atunci când merge în județ nu este fericit când i se explică faptul că unul are o vilă făcută din primele pe care și le-a acordat, iar altul este șomer și nu are de mâncare. cu atât mai mult nu se poate împăca cu ideea P.D.S.R.-ul, care este la guvernare și în capul căruia se sparg toate, deocamdată.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Trecem la Capitolul IV, titlul capitolului "Dispoziții referitoare la bugetele locale". Dacă sunt observații la titlu? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost votat titlul Capitolului IV.

Articolul 30, alin. 1, dacă sunt observații? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

La art. 30, alin. 1, în cadrul comisiilor reunite de administrație publică s-a apreciat ca necesar să se îmbunătățească acest text, fără ca pe fond să producă mutații deosebite, dar textul, așa cum comisia l-a gândit și cum l-a adoptat în unanimitate, vine să creeze mai multă transparență și mai mult angajament din partea autorităților locale, în repartizarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale.

Vă rog să observați că, așa cum a fost formulat textul comisiei, el nu este deloc într-o contradicție cu prevederile Legii nr. 189, Legii finanțelor publice locale 189/1998, așa cum motivează comisia în raportul întocmit, privind amendamentele respinse.

O să-mi îngădui, domnilor colegi, să dau citire textului propus de către Comisia de administrație publică. Îl aveți? Pentru economie, atunci, n-am să-i mai dau citire acestui text, în schimb am să dau citire textului prevăzut în Legea nr. 189, pentru a observa că nu există nici un fel de contradicție între aceste două texte, ci, dimpotrivă, textul propus de către comisie vine să aducă un plus de informații.

Articolul 10, alin. 3, la care se face referire în raportul de respingere spune așa: "Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cotă de până la 25% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii, de către Consiliul județean, prin hotărâre, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, în funcție de criteriile de repartizare aprobate".

În cadrul comisiei, s-a precizat, la sfârșitul textului: în funcție de capacitatea financiară a fiecăruia, raportată la necesarul de cheltuieli. Iată de ce noi credem că textul nostru poate fi admis, el, pe fond, nu are contradicții cu textul inițiatorului, iar motivația pe care comisia ne-a oferit-o nu este de natură a justifica respingerea acestui text.

Vreau să vă reamintesc că textul pe care îl susțin în fața dumneavoastră a fost aprobat de către comisiile reunite, în unanimitate, și apreciez că el poate fi încorporat în textul Legii bugetului. De aceea, solicit, stimați colegi, să îl votați și să-l acceptați în forma pe care comisia l-a propus.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

La alin. 1 art. 30, dacă mai sunt luări de cuvânt, observații? Dacă nu mai sunt, dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu pentru a vă da răspunsul cuvenit.

Înainte de aceasta o precizare: mare parte din ceea ce propuneți dumneavoastră a fost preluat de Comisiile de buget, finanțe, prin reformulare, practic.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest amendament se propune ca sumele să se aloce bugetelor proprii ale consiliilor județene, potrivit anexei nr. 5.

Însă, prin Legea nr. 189/1998 se utilizează noțiunea de bugete proprii județene și nu de bugete proprii ale Consiliilor județene, bugetul fiind al unității administrativ teritoriale, care are personalitate juridică, și nu al Consiliului județean, care este o autoritate deliberativă.

În finalul amendamentului, se propune completarea, ca repartizarea pe comune, orașe, municipii să se realizeze în funcție de capacitatea financiară a fiecăruia, raportată la necesarul de cheltuieli. Nu putem accepta acest amendament, întrucât criteriul de repartizare nu-l constituie numai capacitatea financiară și, așa cum a fost discutat cu asociațiile de resort, criteriile de repartizare pe unități administrativ teritoriale sunt prevăzute în anexa nr. 7 și ele se referă la capacitate financiar㠖 70 de procente, suprafață teritorial㠖 10 procente, numărul de personal asistat în instituții de asistenț㠖 15 procente, numărul de elevi – 5 procente.

De aceea considerăm că modul în care a fost formulat art. 30, alin. 1, în proiectul legii, răspunde tuturor acestor cerințe, de aceea nu suntem de acord cu acest amendament.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat Gheorghe, eu cred că textele sunt cam puse de acord. Dumneavoastră interveniți în plus cu criteriul care înseamnă bugetul pe anul 2000 și 2001. Sunt criteriile din anexa nr.7. Principalul este că sunt consultați primarii, se discută cu ei și în funcție de aceasta, pe criteriile acestea, se face repartizarea.

Dacă mai sunt alte comentarii? Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul ministru, dacă am înțeles bine, a susținut că nu există aceste bugete ale județelor și că, în consecință, sunt doar cele ale unităților administrativ teritoriale și așa mai departe. Am să citesc din art. 137 din Constituție, alin. 1: "Bugetul public național cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, orașelor și ale județelor". Deci, această argumentație nu stă în picioare. Există, conform Constituției, bugetul județean.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Aveți pe undeva dreptate, numai că după ce aprobăm bugetul de stat se transmit sumele defalcate și se poate constitui bugetul local.

Domnul ministru Cozmâncă Octav, la alin. 1, vă rog.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu propunerea care s-a făcut, eu susțin punctul de vedere al Comisiilor de buget, finanțe și aduc două argumente: în primul rând, așa cum menționa și domnul deputat Sassu, bugetele sunt ale unităților administrativ teritoriale și nu ale consiliilor județene. După cum bugetul de stat pe acest an nu este al Guvernului României, este bugetul României. Deci, pe cale de consecință, cred că lucrurile sunt foarte clare din acest punct de vedere și, în al doilea rând, mai aduc un argument, referitor la patrimoniul public și privat al unităților administrativ teritoriale, Legea nr. 213, care spune clar că acest patrimoniu este al unității administrativ teritoriale, al județului, municipiului, orașului sau comunei și nu al Consiliului local, respectiv sau al Consiliului județean.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu precizarea făcută de domnul ministru pentru administrație locală, ea este improprie și cred că în general am văzut că a accentuat și domnul ministru de finanțe același lucru. Cred că umblăm să căutăm mai degrabă pretexte de formulare, decât de conținut, pentru că acolo unde Constituția vorbește despre unitate administrativă sau acolo unde alte legi vorbesc de unitatea administrativă este vorba în ultimă instanță de cel care deliberează privind repartizarea acestui buget către celelalte unități, cum ar fi cazul bugetelor de completare, alocate celorlalte unități, respectiv comune, orașe și municipii.

De altfel, dacă aș folosi paralela domnului ministru Cozmâncă, exact aceasta se întâmplă: bugetul este al României, dar îl împarte Parlamentul. Se întâmplă exact același lucru și la nivel local, deci, consiliile dispun asupra acestor bugete. Nu cred că aceasta este esențial; până la urmă este important dacă ceea ce a propus domnul Oltean, care mie mi se pare un lucru de susținut, este de a conferi mai multă autonomie sau mai puțină, dacă vreți, prin această prevedere, acestor autorități, desemnate, în ultimă instanță, ca și noi, prin vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu mai sunt.

Stimați colegi,

Ați auzit, s-au dat toate explicațiile posibile la acest alineat. Se propune la alin. 1 un amendament în ceea ce privește formularea, care a fost respins și de către Comisiile de buget, finanțe și de către Guvern.

Vă supun aprobării dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? 54 voturi pentru acest amendament.

Abțineri?

Împotrivă? Marea majoritate. Insuficient.

Vă propun amendamentul Comisiilor de buget, finanțe. Alin. 1, art. 30.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Alineatul 1 al art. 30 a fost adoptat de către plen.

Alineatul 2. Aveți propunerea Comisiilor de buget, finanțe, referitor la alin. 2.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat alin. 2.

Alineatul 3 de la art. 30. Aveți reformularea dată de către Comisia buget, finanțe.

Dcă sunt amendamente la alin. 3? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 3.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Sunt amendamente!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Nu trebuie să spun de zece ori! Nu se aude la microfon? Nu se aude când vorbesc?

Voci din sală:

Acum da!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Duvăz, la alin. 3. Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Aș vrea doar să susțin că formularea alin. 3, așa cum a fost ea prezentată de Guvern, în proiectul de buget, mi se pare cea potrivită și amendamentul, așa cum a fost el introdus și mai ales detaliat, cu istoria lui proprie, de către comisie, se pare, spun se pare pentru c㠖 repet, nu vreau să fac recurs la această istorie – este nepotrivit și, în consecință, această nepotrivire pot să o și explic, dacă va fi cazul, mai în detaliu, în ceea ce privește atât prevedera constituțională privind unitățile administrative așa cum le definește Constituția, cât și prevederea Legii bugetelor locale. Dacă nu este nevoie, sper colegii mei, cei mai mulți, cel puțin să-și amintească la ce mă refer, aș vrea să fiți de acord să votăm alin. 3 de la art. 30 așa cum a fost el formulat de Guvern și propus Parlamentului pentru adoptare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Duvăz.

Dacă mai sunt comentarii la acest articol? Să înțeleg, domnule deputat Duvăz, că nu sunteți de acord să majorăm procentul pe care îl lansăm în plan teritorial, la administațiile locale?

Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Din nefericire, nu am anexele la mine, dar dacă zice aici că se regăsește la numărul curent 25 din anexa nr.1, aș vrea să-l întreb pe domnul ministru Tănăsescu dacă se regăsește cu aceste inscripționări ale domnului Duvăz sau în vechea formulare pe care o propune Guvern. Că dacă se regăsesc așa cum a zis domnul Duvăz, nici nu mai este nevoie să o punem la vot. Dar dacă se regăsesc în vechea propunere a Guvernului nu mai este corectă completarea comisiei că se regăsesc în anexa nr.1 la nr. crt. 25. Aceasta este dilema mea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, s-a făcut un amendament la propunerea mai multor grupuri parlamentare, prin care s-a majorat procentul pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor de la 35% la 36,5%. Acesta este fondul problemei și eu cred că este un lucru pozitiv, nu văd de ce trebuie să facem restricții, când asigurăm o descentralizare mai serioasă la nivelul localităților.

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt?

Vă rog. La alin. 3.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Stimați colegi,

Noutatea la alin. 3 este un amendament depus de parlamentarii P.D.S.R., P.R.M. și P.D., noutatea este că cota de 36,5% de la bugetele locale se alocă comunelor pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea angajatorii. Deci, aceasta este noutatea pe care o cere toată administrația locală din mediul rural. Deci, așa a fost Legea nr. 189 în anul 1998, Ordonanța nr. 216/1999 a modificat Legea nr. 189, în sensul că impozitul aferent unităților administrative alocat, de 36,5, se varsă la comuna sau locul unde își are sediul angajatorul. Ceea ce crea situații aberante, am transferat cheltuielile materiale la primării, iar cheltuielile materiale de la școli la primării, în timp ce impozitul pe salarii mergea la oraș, acolo unde era arondată școala.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, înțeleg, stimate coleg, că sunteți de acord cu ceea ce ați votat în Comisiile pentru buget, finanțe?

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Este în regulă. Ceea ce am vrut noi să spunem este că, după alin. 3, s-au introdus niște alineate noi, care vin și modifică de fapt acest alineat. Deci, sunt în substanță pe alin. 3.

Dacă se votează acest amendament, sigur că probabil că vine amendamentul următor, cel care pune în discuție un alin. 4 nou. Și atunci, intervenția noastră va fi acolo. Dacă facem această separare și urmează toate celelalte amendamente care au fost depuse în fond, de fapt, la acest alineat, atunci este în regulă și revenim cu intervenția noastră la alineatul următor, amendat de comisie în forma respectivă. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt la alin. 3, în formularea dată de către Comisia pentru buget, finanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, alin. 3 a fost votat.

Comisiile pentru buget, finanțe propun introducerea a 5 alineate noi: 4, 5, 6, 7 și 8. Le vom lua pe rând.

La alin. 4, propus de Comisia pentru buget, finanțe, dacă sunt observații? Vă ascultăm!

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Amendamentul de la la art. 30 alin.4 a fost propus de Comisia pentru buget, finanțe, dar personal nu mi-l însușesc, ca și reprezentanții Partidului Democrat, de altfel. Noi cerem ca acest alin. 4 să fie, în conținut, în forma în care a fost prezentat în proiectul de buget, și anume cota de 61,5% alocată din impozitul pe venit municipiului București să fie repartizată pe sectoare și pe Primăria Municipiului București de către Consiliul General al Municipiului București.

Motivăm acest lucru, pentru că amendamentul pe care l-a propus Guvernul și a fost însușit de comisie intră în contradicție cu legi în vigoare în acest moment. Și mă refer la Legea nr. 189/1998, Legea finanțelor publice locale, în care se arată, în art. 8 alin. 3: "Pentru municipiul București, cota se repartizează de către Consiliul General al Municipiului București pe bugetele fiecărui sector, respectiv, bugetul municipiului București."

Această prevedere, așa cum a fost propusă de către Guvern, intră în contradicție și, dacă vreți, cu Legea administrației publice locale. Și nu o să fac referire la legea în vigoare, în acest moment, Legea nr. 69 republicată în 1996, ci am să mă refer la Legea administrației publice locale, votată de Parlamentului României luna trecută, dar care, în orice moment, este blocată din punct de vedere al procesului de promulgare. De ce? Pentru că se află la Curtea Constituțională. Și am să mă refer la art. 95 din această lege și am să vă cer să-mi dați voie să vă citesc 2 alineate, și anume:

Art. 95 alin. c), care spune (e vorba de competența consiliilor locale de sectoare): "Se avizează studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-sociale, de organizare și amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională și zonală, în condițiile legii, pe care le supune spre adoptare Consiliului General al Municipiului București."

Și alin. f): "Administrează în condițiile legii bunurile de proprietate publică sau privată ale municipiului de pe raza sectorului, pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului București."

Am citit aceste două alineate ale art. 95 pentru a arăta că spiritul Legii administrației publice locale, așa cum a fost ea votată de Parlamentul României, presupune că tot ceea ce privește alocarea de resurse, de administrarea domeniului public și privat și, de asemenea, despre dezvoltarea economică a municipiului București se face sub umbrela Consiliului General al Municipiului București. Sigur, în lege nu este trecut în mod explicit cine are competența de împărțire a cotei de 62% pe sectoare și primărie, pentru că aceasta a fost hotărâtă de Legea nr. 189/1998, care explicit spune că singura instituție publică care este abilitată să hotărască împărțirea pe sectoare și pe Primăria Municipiului București a cotei de 61,5% este Consiliul General al Municipiului București.

De fapt, pe fond, problema este că s-ar putea, printr-o asemenea alocare în procent fix, ca resursele unui sector să nu corespundă cu realitatea din teren, s-ar putea ca un sector să aibă nevoie de resurse mai mari și altul de resurse mai mici. S-ar putea, de asemenea, ca la un anumit moment o anumită acțiune de dezvoltare a municipalității, care privește viața întregului oraș, să fie limitată în posibilități de acea alocare de 36,5%.

Mie mi se pare că nu există nici o justificare a faptului că acest buget pe sectoare și primărie să nu fie hotărât de Consiliul General al Municipiului București, pentru că cineva trebuie să aibă privirea de ansamblu a orașului, trebuie să fie o strategie pe care să o accepte toată lumea. Deci, în consecință, vă propun ca alin. 34 să rămână la forma inițială din proiectul de lege, care prevede că împărțirea cotei de 61,5% să se facă de către Consiliul General al Municipiului București. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu alte cuvinte, vrem centralizare, nu vrem descentralizare, unde nu ne convine.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Localitatea București este unitate administrativă și conform Constituției României cineva trebuie să armonizeze interesele diferite care pot să apară și trebuie să țină cont de viața reală a municipiului București.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Iată că o face Parlamentul!

Domnul Iuliu Păcurariu:

E vorba numai de buget, pe alocarea acestei cote pe sectoare și primărie, consiliile locale urmând să aibă competența de a stabili structura bugetului și repartizarea pe articole bugetare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul deputat Sassu. (Rumoare, vociferări.) Răbdare, nici o problemă, vă dau cuvântul! Nu vă faceți probleme!

Domnul Alexandru Sassu:

S-ar putea să vorbim chiar mai mulți, dacă vă deranjează, este un punct din buget și cred că e bine să...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ne face plăcere!

Domnul Alexandru Sassu:

Nu la dumneavoastră mă refeream, domnule președinte, vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați dat cuvântul.

S-a vorbit aici despre un amendament al Guvernului. Noi am primit, după trecerea termenului de 5 zile, din partea comisiei, amendamentele care au fost depuse și în acel șir de amendamente nu există acest amendament.

Aș vrea să înțeleg și eu cine este inițiatorul lui, pentru a vedea dacă putem să discutăm sau nu acest lucru. Deci, înțeleg că este un amendament al Guvernului, care a fost ulterior depus sau care este situația? Pentru că, spun încă o dată, el nu apare în pachetul de amendamente depuse la Comisia pentru buget, finanțe sau venite de la o altă comisie care era sesizată pentru aviz.

Și aș ruga ca cei care cunosc acest lucru, din Comisia pentru buget, finanțe, eventual cel care l-a inițiat, Guvernul, să ne explice cum a apărut acest amendament. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule Sassu.

Vă rog, aveți cuvântul. Nu vă supărați, poate vă și prezentați, vreau să vă aud și eu.

Domnul Adriean Videanu:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc, Adriean Videanu mă numesc, din Grupul parlamentar PD.

Domnule președinte și stimați colegi,

Vreau să atrag atenția asupra riscului de neconstituționalitate a acestui alineat, pentru că, conform legislației în vigoare, sectoarele încă nu sunt unități administrativ-teritoriale. Ceea ce s-a invocat, Legea nr. 69, care încă nu este publicată în Monitorul Oficial (și, domnule președinte, mi-ați facilitat ieri intervenția mea, când ați spus că bugetul se fundamentează pe legislația existentă, este corect și acest lucru trebuie să se și întâmple), poate duce la aceea că neconstituționalitatea acestui alineat s-ar putea să atragă după sine neconstituționalitatea întregului buget. Și, în consecință, propun eliminarea acestui alineat.

Pentru a exista o oarecare similitudine între alin. 3 și alin. 4, acolo unde se spune că un anumit procent rămâne la dispoziția consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, orașelor și al consiliului județean, propun eliminarea sintagmei "numai", care reprezintă o grijă deosebită a Guvernului pentru Primarul General al Capitalei, din conținutul alin. 4. Lucru, de altfel, acceptat de Comisiile pentru buget, finanțe și care cred că dintr-o eroare de redactare a fost trecut în cuprinsul alin. 4. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, dacă mai aveți luări de cuvânt la acest alineat? Domnul președinte Ștefan Viorel are cuvântul.

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În legătură cu amendamentul propus de Comisiile reunite pentru buget, finanțe, fac precizarea că necesitatea modificării a intervenit în timpul dezbaterilor, la inițiativa unui membru al comisiilor, secretarul Comisiei pentru buget, finanțe din Camera Deputaților, domnul deputat Akos Birtalan. Și, de față, au fost și reprezentanții Partidului Democrat, deci, nu e nici o problemă, nu știu de ce ați căutat amendamentul în centralizatorul prezentat inițial, când ați participat, ați asistat la modul în care s-a născut acest amendament.

Deci, a fost propunerea domnului deputat Birtalan, însușită în cadrul dezbaterilor din ședința celor două comisii reunite. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Modificarea a fost propusă de către domnul deputat Birtalan marți după-amiază, era prezent și domnul ministru Cozmâncă, care ne-a cerut să așteptăm până a doua zi, să facă o formulare finală și corectă, apărând în acest fel și amendamentele 5, 6, 7, 8, care îi dau viață alin. 33.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Deci, până la urmă, este un amendament corect și legal.

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

În conformitate cu Regulamentul ședințelor comune, Guvernul nu poate depune amendamente. Cei care mai pot depune amendamente după trecerea celor 5 zile sunt, eventual, membrii Comisiei pentru buget, finanțe. Din câte înțeleg eu, domnul Cozmâncă nu este membru în Comisia pentru buget, finanțe a Senatului.

Întrebarea mea este către domnul Birtalan, dacă și-a însușit acest lucru și îl consideră parte din amendament sau este un amendament ca atare, pus în completare de către domnul Cozmâncă? Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul Birtalan Akos.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-adevăr, istoria art. 30 este destul de lungă și interesantă, veți vedea dumneavoastră la amendamente respinse un punct unde subsemnatul și încă un coleg, domnul Winkler Iuliu, din partea UDMR-ului, am propus majorarea sumelor destinate administrațiilor locale, de la situația actuală, de la 60%, la 65%, respectiv, de la 35% pentru bugetele locale, la 40%. Nu a trecut acest amendament al nostru, în această formă, a trecut o altă variantă, și anume o sumă mai mică, de 1,5% majorare, este bine că a trecut acest lucru și vă mulțumesc tuturor celor care ați votat mai înainte pentru această majorare a cotei destinată bugetelor locale, inclusiv pentru București.

De aici încolo, ce s-a întâmplat cu acest amendament, bineînțeles că trebuie să discutăm aici. Și au dreptul nu numai domnii și doamnele deputați de la PD, ci cu toții să știm ce s-a întâmplat.

Bineînțeles că această majorare a cotei, pe lângă faptul că constituie o suplimentare a sursei administrațiilor locale, s-a modificat și altceva, ceea ce a susținut și domnul senator Păcurariu, și anume sumele acestea nu se mai rețin în funcție de sediul agentului economic, ci în funcție de locul unde se desfășoară activitatea.

Acest lucru necesită o nouă procedură, doamnelor și domnilor deputați, inclusiv din partea PD-ului sau a oricui, care astăzi nu există. Deci, trebuie să optăm, vrem această nouă procedură, prin care se poate reține 61,5% pentru administrațiile locale sau nu vrem să fie o astfel de procedură? Pct. 5, 6, 7 și 8 acest lucru îl prevăd.

Povestea legată de pct. 4 nou, și anume cum se va împărți suma de 61,5% pentru Capitala României, pentru București, bineînțeles că este o noutate, față de situația actuală, pentru că la ora actuală 60% se împarte de către Capitală, de către Consiliul General al Capitalei, cu alte cuvinte. Noutatea înseamnă 61,5%, o cotă majorată, și modalitatea cum se va împărți această cotă, care se reține altfel decât cum s-a reținut până acum.

Deci, acest nou amendament în sensul acesta a venit. Și bineînțeles că punctul de vedere al Guvernului contează în această privință, fiind, pe lângă alte aspecte, o problemă tehnică de reținere a acestor sume – 61,5%.

Iar în ceea ce privește repartizarea pe Capitală, în sensul Consilul General și sectoare, eu personal cred și susțin, ca să răspund la întrebare, că este bine să încercăm și să începem descentralizarea, nu numai în teritoriu, ci să începem descentralizarea și în Capitală. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim foarte mult.

Domnul deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, nu îi pot mulțumi și domnului Akos, pentru că nu am înțeles dacă a depus sau nu amendamentul, dar ne-a comunicat că este de acord, atât cu politica Guvernului, cât și cu acest sistem de repartizare, lucru care i-a adus aplauzele majorității și îl felicităm pentru aceasta. De altfel, nu aș vra să fac prea mari considerații politice la acest amendament, dar se conturează într-adevăr o coaliție extrem de interesantă și, în orice caz, surprinzătoare în adoptarea acestui buget.

Aș vrea, însă, domnule președinte, să intru pe fond. Pentru că, de fapt, am înțeles: Guvernul, legându-se de ocazia că s-a majorat cota de alocare a autorităților locale, respectiv, județene și ale municipiului București, a spus: "Așteptați puțin, că avem și noi un amendament, și anume ‘descentralizarea’ bugetului repartizat din aceste venituri, până acum, de către Consiliul Municipal!"

Sigur că această descentralizare n-are ca motor sau ca resort decât conformația politică a primăriilor din București și nimeni nu prea să spună asta, și anume un primar din opoziție, și unul destul de cunoscut în România (unii spun chiar periculos de cunoscut și simpatizat), și o serie de primari de sector, mai puțin cunoscuți în București (dar asta-i situația), de la partidul de guvernământ. Motiv pentru care, brusc, ne-a lovit descentralizarea.

Aș vrea totuși să vă amintesc, stimați colegi, că cea mai mare parte a lucrărilor importante din București, și anume: rețele, drumuri, transport în comun, cea mai mare parte a problemelor de curățenie, tot ce înseamnă sistemul edilitar al orașului, are un caracter unitar și se administrează, vrând sau nevrând, cu o singură mânâ de către municipiul București. Pentru că nu se vor putea face canalizarea sectorului 1 și canalizarea sectorului 2, care să nu se întâlnească de 5 metri peste drum; și nici electricitatea nu va funcționa; și nici măcar liniile de tramvai, să știți; ca să nu mai vorbim de altele, și altele, și altele, care sunt rețele și care trebuie să funcționeze în structura unui municipiu.

Cred că ar fi lucruri importante de făcut privind descentralizarea, în ceea ce privește administrarea și, de ce nu, libertatea. O libertate crescută, sporită, a fiecărui sector, de a-și obține resurse tipice, pentru probleme absolut tipice și foarte bine definite.

Lăsând la o parte că sunt convins că ar trebui să ne gândim să reorganizăm administrativ Bucureștiul, și nu în sectoare, cum, de fapt, l-am tăiat, nu de acum, dinainte de război, în niște felii strict administrative, ci mai degrabă într-un sistem asemăntor arondismentelor, de cartiere care să aibă probleme asemănătoare și unitare, spre deosebire de ceea ce astăzi se întâmplă, că avem sectorul 1, de exemplu, cu tot centrul Capitalei, dar și cu Dămăroaia, Bucureștii Noi sau Șoseaua Chitilei.

Deci, în legătură cu această problemă aș vrea să reflectați și să vă gândiți că, în nici un caz, procentul stabilit de către Guvern, printr-o, să-i zic (cum să-i spun mai frumos, că "frauduloasă" nu-i potrivit?), intervenție, stimulând o parte dintre partenerii nedeclarați să-și asume această intervenție, nu încearcă de fapt decât să stopeze cursa unui om, care, în general, e apreciat ca un om care știe ce face, sau măcar să balanseze în favoarea primarilor de sector, care sunt ai partidului de guvernământ. Sincer să fiu, domnule președinte, cred că bucureștenii nu merită un asemenea tratament, chiar dacă noi încă n-am înțeles că în politică nu încercăm să-i luăm scara altuia, ca să nu poată să vopsească acoperișul, ci să ne construim și noi o scară. Vă mulțumesc mult. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul senator Birtalan.

Domnul Birtalan Ákos:

Numai deputat!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deputat. Data viitoare, poate...

Voci din PD:

Luați-l la Senat!

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulțumesc.

În primul rând, îi mulțumesc domnului Duvăz pentru ceea ce a spus și, în același timp, refuz ceea ce a spus în legătură cu aspectele de politizare a acestei probleme. Stimate domnule Duvăz, sincer vă spun, și tuturor, dumneavoastră, că nu trebuie nimeni să mă stimuleze să susțin descentralizarea administrației publice din România! Este în programul Uniunii noastre de 10 ani de zile și o vom susține în continuare, până când se va realiza descentralizarea administrației publice din România! Nici dumneavoastră nu trebuie să mă susțineți și nici altul nu trebuie să mă stimuleze în această privință!

Iar în ceea ce privește descentralizarea Capitalei, n-aș fi vrut să intru în fondul acestei probleme. Am votat, marea majoritate dintre noi – și dumneavoastră, în totalitate – Legea nr. 213/1998 privitoare la proprietatea publică. Cred că, dacă am acordat localităților, județelor, inclusiv sectoarelor din municipiul București patrimoniu, nu este rău dacă se acordă, inclusiv sectoarelor din București, și autonomie financiară. Patrimoniu fără autonomie financiară înseamnă o jumătate de pas și, până la urmă, nu valorează nimic. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lviu Negoiță:

Mulțumesc, domnule președinte, sunt Liviu Negoiță, Grupul parlamentar PD.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grija reprezentanților UDMR pentru București, mie, cel puțin, îmi dă de gândit! (Râsete. Rumoare. Aplauze.) Ca deputat de București, dați-mi voie să nu fiu de acord cu acest amendament!

Așa cum ați amintit și dumneavoastră, domnule președinte Văcăroiu, că nu am fi de acord cu descentralizarea – ba da, suntem de acord, dar dacă ea este întemeiată pe prevederi legale! Dacă această coaliție PDSR-UDMR era de bună credință, nu imediat după instalarea Guvernului Adrian Năstase ați fi luat măsuri împotriva cetățenilor Bucureștiului!

Adică, ați anulat cota din Fondul special al drumurilor. Deși Bucureștiul contribuie cu 15% la acest fond, PDSR a anulat cota pentru bucureșteni.

De asemenea, Guvernul PDSR a întârziat nejustificat de mult ratificarea Acordului încheiat între Primăria Capitalei...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, te rog să faci referi la alin. 4!

Domnul Liviu Negoiță:

Nu, domnule președinte, vroiam să fac precizări, ca să înțelegem dacă este de bună credință sau nu amendamentul respectiv.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă doriți să vă referiți la amendament, cu plăcere, dar la alte chestiuni, nu.

Domnul Liviu Negoiță:

Păi, la amendament mă refer. Adică, dumneavoastră susțineți că aveți grijă de bucureșteni...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu susțin nimic!

Domnul Liviu Negoiță:

Mă refer la Guvernul PDSR! ... dar, în fapt, luați măsuri împotriva bucureștenilor! Eu vreau să înțeleagă bucureștenii, pentru că sunt reprezentantul lor, ca deputat de București, că au de a face cu un Guvern PDSR ostil!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Foarte bine! Da.

Domnul Liviu Negoiță:

Despre asta este vorba! (Aplauze.)

La inițiativa Primarului General, domnul Prim-Ministru a dorit să aibă discuția pe fondurile de care vorbeam, angajate cu Banca Europeană de Investiții, pentru lucrări în București. Numai în felul ăsta s-a putut debloca acel fond, angajat cu Banca Europeană de Investiții.

În concluzie, nu pot fi de acord cu această așa-zisă "descentralizare", atâta timp cât ea încalcă prevederi constituționale și prevederi din celelalte legi organice! Dacă veți continua cu aprobarea acestui amendament, eu, cel puțin, părăsesc sala! Mulțumesc. (Rumoare, vociferări.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul doamna deputată Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu toată colegialitatea și respectul cuvenit, aș dori să reamintesc colegilor parlamentari de la PD și de la PNL, liderilor, desigur, mai ales celor cu care am analizat în scurta ședință cu liderii grupurilor parlamentare modul în care noi vom dezbate bugetul, că am promis acolo și împreună am convenit să atragem atenția colegilor asupra modului de exprimare de la acest microfon. Și sunt convinsă că domnul deputat Sassu va face acest lucru, tocmai pentru că propunerea, în discuția noastră, a venit de la domnia sa. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul Eugen Nicolaescu. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că trebuie să punem adevărul la locul lui. Este vorba de acest amendament, alin. 4, care s-a născut din necesitatea rezolvării problemelor ridicate de punerea în aplicare a alin. 3. Sigur că, pentru București, trebuia să fie, în opinia unora, o tratare aparte. Nimeni din Comisia pentru buget, finanțe nu a propus cum să se facă repartizarea cotei de 61,5%.

În sfârșit, domnul ministru Cozmâncă a zis: "Știți, vin eu mâine și vă spun cum se face acest amendament!" A doua zi de dimineață am găsit pe masă, ca membru al Comisiei pentru buget, finanțe, amendamentul redactat, iar dânsul s-a apucat să ne explice cum că a avut multe consultări. Evident, unul a fost omis. Cine? Nu vă mai întrebați singuri: Primarul General al Capitalei! Deci, el nu trebuia consultat.

L-am întrebat pe domnul ministru Cozmâncă: "Cu cine ați discutat?" "Cu viceprimarul Enciu!" L-am întrebat: "Cine este dumnealui?" "Ei, cum nu știți cine este?!" Zic: "Din ce partid face parte?" "Ei, nu știți din ce partid face parte!" Până la urmă, am aflat că domnul viceprimar Enciu face parte din PDSR și domnul Cozmâncă ne-a demonstrat în acest fel că acest amendament nu are nici o conotație politică.

Deci eu cred că, așa cum susține Grupul parlamentar PD că amendamentul este nelegal, pentru că el nu a venit din partea nici unui membru al comisiei sau alt parlamentar, ci pur și simplu din partea Guvernului, vă rog să nu-l adoptați.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Vreau să vă amintesc că domnul Cozmâncă este senator.

Dau cuvântul domnului deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că da, domnul Cozmâncă este senator, dar nu este membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și, în consecință, se supunea regulilor care sunt scrise la art.11 alin.2 din Regulamentul ședințelor comune, care spune că membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor, comisiile pot solicita participarea și, atunci, prezența lor este obligatorie. Aici, așa cum vedeți, nu scrie nimic de faptul că au dreptul să depună amendamente, cum nici alți membri ai altor comisii nu pot veni la Comisiile pentru buget, finanțe și bănci să depună amendamente. Deci, în consecință, dacă este amendamentul domnului Cozmâncă, nu este vorba că el trebuie respins, ci el nu poate fi luat în discuție, pentru că este în afara Regulamentului.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc foarte mult.

Vă rog, dacă mai sunt amendamente din partea colegilor de la PD, de la PNL...

Are cuvântul domnul președinte Ștefan Viorel.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Bineînțeles, dacă vrem să mai tragem de timp, putem analiza până mâine dacă amendamentul emană de la un deputat sau de la un senator sau de la o comisie sau de la Guvern. Eu aș vrea să vă spun altceva: astăzi, când discutăm pe baza unui raport semnat, votat, însușit de comisiile reunite și, atâta timp cât amendamentul respectiv a fost însușit prin vot de cele două comisii, deja nu mai are relevanță în ce formă a fost promovat.

Dumneavoastră contestați faptul că cele două comisii ar avea capacitatea să modifice amendamentul depus de domnul Birtalan. De fapt, dumneavoastră asta contestați. După teoria dumneavoastră, ar însemna că plenul este abilitat să dezbată doar amendamente în forma inițială.

Noi discutăm despre un amendament depus de un deputat care avea dreptul s-o facă, amendament care a suferit modificări, urmare unor consultări pe care comisiile le-au avut cu Guvernul. Despre acesta discutăm și, atâta timp cât se regăsește în raportul depus de cele două comisii, discuțiile de la această oră nu au decât un singur efect – acela de tragere de timp.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar PDSR.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu cred că domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Senatului s-a gândit bine când a spus faptul că nu trebuie să respectăm regulamentele. Nu cred. Regulamentul ședințelor comune a fost votat de plenul celor două camere pentru a fi respectat, și aici sunt proceduri care arată cum apar amendamentele, cum se discută, cum se votează legile și așa mai departe. Nu este indiferent dacă un amendament este depus în afara Regulamentului, cum nu este indiferent dacă votul este în afara Regulamentului și așa mai departe. Dânsul ar fi trebuit să fie primul, și are această obligație prin Regulament, să vegheze ca acest lucru să nu se întâmple. Dacă dânsul crede că ședințele se pot desfășura în comisii, în plen, în plenul reunit haotic și fără respectarea Regulamentului, este în regulă, dar înseamnă că discutăm nu despre Parlament, ci despre orice altceva. Avem regulamente pe care trebuie să le respectăm – ne place, nu ne place. Înțeleg din comisie că acest amendament a fost făcut de o persoană, fie ea și membru al Guvernului, fie ea și senator, care nu avea dreptul să facă acest amendament. Din punct de vedere regulamentar, acest amendament nu există!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă spun că părerea noastră, a celor din partea centru-stânga, este că asistăm la aceleași dispute ale coaliției de la guvernare de acum patru ani până anul trecut. În condițiile acestea, după ce că nici nu înțelegem prea bine de ce se bat dânșii aflați la guvernare în coaliția făcută înaintea alegerilor și după alegeri, recunosc faptul că stăm și asistăm stupefiați, pentru că ar fi trebuit să cadă de acord asupra unui modus vivendi de aplicare a acestei legi și, ca atare, Partidul România Mare va vota în consecință, după ce se vor liniști toate aceste animozități dintre coaliția UDMR–PDSR, PNL–PD.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Tăriceanu.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să-i readuc aminte colegului nostru, domnului senator președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, că a participat împreună cu noi la lucrările comisiei și, în felul acesta, cred că va fi mai ușor să acceptăm regulile de funcționare ale comisiei. Doresc să vă aduc aminte că noi, seara, am făcut o dezbatere pe art.30 și, a doua zi de dimineață, conform promisiunii făcute anterior, domnul ministru Cozmâncă a venit cu o pagină pe care erau trecute toate amendamentele care acum, în raportul nostru, se găsesc la pct.26, art.30, alin.4-8 noi. Nu este vorba de amendamentul făcut de domnul Akos Birtalan, ci sunt amendamentele făcute de domnul ministru Cozmâncă, care ne-a și spus că se va consulta cu factorii responsabili de la primărie. Colegul Eugen Nicolaescu a relatat despre ce consultare a fost vorba. Deci, aici ne găsim într-o situație clară în care suntem în afara Regulamentului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vreți să abordați fondul problemei, totuși?

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Fondul problemei este că suntem în afara Regulamentului și că aceste alineate nu au cum să fie aduse în discuție. Nu este problema de a le aproba sau a nu le aproba, ci este vorba că ele nu au ce să caute în raportul comisiei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Atacați la Curtea Constituțională, înțeleg.

Stimați colegi,

Mai dau cuvântul domnului deputat Duvăz, și apoi dăm cuvântul domnului Octav Cozmâncă să dea un răspuns. S-a spus tot ce se putea spune, după care propun să sistăm discuțiile.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deocamdată discuțiile sunt deschise și, după câte știu eu, Regulamentul permite ca fiecare să avem intervenții de câte ori credem, în funcție de cum evoluează dezbaterile.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu aveți ce să aduceți nou în argumentația dumneavoastră.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Asta presupuneți dumneavoastră. Eu presupun altceva. Presupun pur și simplu că Guvernul și-a expus un punct de vedere când a dat proiectul de buget. Mă întreb ce s-o fi întâmplat peste noapte, după ce a lucrat trei luni să elaboreze acest buget care prevedea o chestiune foarte clară și legală și constituțională, și anume că această sumă, sigur, mai mică cu 1,5%, va fi la-ndemâna consiliului municipal, unde de altfel PDSR are majoritatea, și nu știu de ce se teme, și această sumă urmează să fie repartizată conform legilor, atât Legilor finanțelor publice locale, cât și, repet, prevederilor constituționale.

În calitate de ministru, domnul Cozmâncă nu mai putea interveni, pentru că Guvernul făcuse propunerea lui când a elaborat art.30, și anume alin.3.

În calitate de senator, dumnealui era în afara Regulamentului, pentru că depășise cele cinci zile în care își putea depune acest amendament.

Deci, în consecință, fără să se recunoască paternitatea acestui amendament, chiar dacă există sprijinitori, fără îndoială, constatăm că nu-l putem sau nu-l puteți supune la vot. Sigur, mai există, și văd că există în majoritate, opinia prin care se spune "Noi avem majoritatea, ce mai contează regulamente, ce mai contează Constituția, ce mai contează legile..." Sigur, stimați colegi, poate să nu mai conteze absolut nimic, contează o majoritate, dar să știți că este o vedere extrem de simplistă asupra unui sistem democratic. El funcționează în primul rând respectând regulile jocului, așa cum v-aș solicita să vă gândiți să respectăm atât prevederea constituțională, cât și a Legii finanțelor publice locale, și să constatăm că regulamentul nostru ne conduce la concluzia că nu există de fapt posibilitatea să supunem acest amendament votului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Are cuvântul, pentru un minut, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să dea răspuns.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să mai dezvolt, pentru că nu vreau să întrețin și eu pierderea de timp. Doar vă rog să luați notă de protestul meu pentru modul impardonabil în care domnul deputat Sassu a răstălmăcit ceea ce am spus. Eu am pledat pentru respectarea Regulamentului celor două camere, pe care vă rog să-l citiți, coroborând-l cu cele două regulamente ale celor două camere. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trasul acesta de timp merge și el până la o anumită limită. Nu puteți relua aceleași argumente de 20 de ori, unul după altul. Nu se poate.

Are cuvântul domnul Octav Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea în primul rând să precizez în fața Parlamentului că Regulamentul a fost respectat pe deplin. Domnul deputat Birtalan a expus clar cine a prezentat acest amendament în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe ale Senatului și Camerei Deputaților și faptul că reprezentanții Guvernului, în persoana ministrului Finanțelor și a mea, doar am susținut și am fost de acord cu acest amendament, așa cum am fost de acord de fapt și cu alte peste 40 de amendamente care s-au făcut și pe care noi ni le-am însușit. Deci, este o chestiune foarte clară, foarte precisă, și cred că nu trebuie restălmăcită. Ce am făcut noi: am acordat asistența tehnică, am precizat, am făcut calcule, cât anume trebuie repartizat, din 61,5% care revine capitalei, pe sectoare, la nivelul municipiului, capitalei, și cât anume pentru fondul de echilibrare a bugetelor sectoarelor. Deci, asta am făcut noi, și nimic mai mult. Nu am avut nici un drept de inițiativă. Știm și noi Regulamentul la fel de bine ca și dumneavoastră. Deci, s-a procedat de către comisiile de buget-finanțe, după părerea mea, în deplină legalitate, respectând Regulamentul ședințelor comune.

În al doilea rând, acest alineat, 4, este necesar, întrucât și capitala trebuie să aibă 61,5%, la fel ca și județele, și 38,5% la bugetul de stat. Deci este absolut necesar și acest alineat. Sigur că intervine teza a doua din acest alineat, și anume cum se împart aceste sume la nivelul capitalei. Evident că noi am făcut o analiză foarte seriosă pe marginea proiectului de buget al capitalei, și am ajuns la câteva concluzii foarte interesante pe care doresc să le prezint în fața dumneavoastră.

Sigur că în continuare municipiul București rămâne ca entitate cu 36,5%, având de gestionat problemele mari ale municipiului București și, pe bună dreptate, domnul Duvăz a explicat aici că sunt câteva domenii în care, evident, aceste lucruri nu pot fi descentralizate, nu pot fi trecute la sectoare nici azi, nici mâine, poate nici peste cinci ani, dar sunt și alte domenii care pot și trebuie să fie trecute la sectoare, dacă dorim să respectăm acest principiu elementar al descentralizării, care este însușit, recunoscut de toți, clamat, declarat. Ne socotim democrați europeni, dar, când este să aplicăm, numai la capitală nu se poate! Or, mie mi se pare că nu trebuie să politizăm această chestiune la nesfârșit, indiferent cine era primar la capitală. Vă readuc aminte, stimați colegi, că în oferta electorală a candidatului PDSR la primăria capitalei erau două lucruri de fond: 1) Legea de organizare a capitalei, 2) descentralizarea activităților de la nivelul primăriei capitalei la nivelul sectoarelor. Sunt lucruri pe care nu le-am inventat în raport cu o anume persoană și ele se regăsesc în documentele elaborate înainte de campania electorală.

Vreau să precizez că la capitală rămân sumele cele mai importante. Dintr-un proiect de 10.500 de miliarde, la nivelul municipiului București rămân 7.000 de miliarde, și doar 3.600 de miliarde rămân la nivelul sectoarelor în această concepție, în această împărțire. Ce presupune acest lucru: la capitală rămân lucruri legate de cheltuieli de capital pentru transportul în comun, cheltuieli de capital pentru energia termică, rămân subvențiile pentru energia termică care însumează 1.200 de miliarde, rămân subvențiile pentru transportul în comun care însumează 2.000 de miliarde. Rămân sumele imense: 2/3 din buget rămân la capitală. Sigur, 18% se vor împărți pe sectoare de către Consiliul general al capitalei. Unde și pentru ce vor merge aceste sume: cheltuieli materiale pentru învățământ, cheltuieli de capital pentru învățământ, cheltuieli de capital pentru cultură, asistență socială, administrarea străzilor, administrarea parcurilor, administrarea fondului imobiliar, și cam acestea sunt lucrurile de anvergură care se descentralizează la nivelul sectoarelor. Este prea mult lucrul acesta? Mie mi se pare că este foarte puțin, dar trebuie să ținem seama de niște realități ale capitalei care are un anumit specific, și nu putem trata capitala precum un alt municipiu, după cum nici nu putem avea pretenția, așa cum, din păcate, s-a mai propus, ca unele sectoare să devină municipii. Nu putem crea municipii în cadrul municipiului sau stat în stat.

De aceea, eu cred că este pe deplin judicioasă o asemenea propunere, și vreau să precizez că acest alineat are și suport pe deplin legal, și vreau să enunț trei legi: în primul rând, este vorba de Legea administrației publice locale în vigoare, nr.69, și vă reamintesc, stimați colegi de la PD, că în art.75 se spune: "Sectoarele din municipiu se organizează ca subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestuia", art.77 alin.1 spune: "Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București funcționează în condițiile prevăzute de prezenta lege pentru consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și exercită atribuțiile prevăzute pentru acestea.", deci este suport legal pe o lege organică; 2) noua Lege a administrației publice locale, care a fost aprobată de Parlament, inclusiv de către reprezentanții PD-ului. La art.95 alin.2, pe care a omis să-l prezinte domnul senator, se spune clar ce atribuții are Consiliul local de sector: "...aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare, aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar, stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii." În al treilea rând, s-a evocat aici de către domnul Birtalan, și pe bună dreptate, Legea nr.213 privind propritatea publică. Este clar că, în concepția legiuitorului, proprietatea publică și împărțirea ei – publică și privat㠖 ține și aparține sectoarelor, comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. Deci, un al treilea argument este o lege organică. Și, în al patrulea rând: am votat și Legea privind organizarea serviciilor publice de gospodărire comunală, și acolo sunt precizate foarte clar atribuțiunile sectoarelor în materie de gospodărire comunală. Deci, și din acest punct devedere, lucrurile sunt foate clare, și cred că nu este necesar să insist.

Vreau să mai adaug un element, și anume că la dispoziția Consiliului general al capitalei rămân 7% pentru echilibrarea bugetelor locale, și vreau să dau și răspuns la o întrebare care s-a ridicat: Consiliul general al capitalei are posibilitatea să realizeze echilibrarea pentru sectoare, așa cum o fac și județele pentru comune, orașe și municipii.

Deci, în consecință, susțin acest amendament propus în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe de către domnul deputat Birtalan, și noi, Guvernul, am fost de acord și, evident, susținem acest lucru, fiindcă este pentru prima dată în 11 ani când facem un pas mic în ceea ce privește descentralizarea nu numai administrativă, dar și financiară în municipiul București.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar PDSR.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Pentru un minut, domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să spun că Regulamentul, pentru că s-a spus acest lucru, este obligatoriu și, repet, președintele comisiei, ca și Biroul permanent al comisiei, este obligat să urmărească respectarea lui. Din expunerea domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat, s-a înțeles foarte clar că, indiferent cum a apărut, deci indiferent dacă era regulamentar sau nu, important este că a apărut și că este acum prins în raport.

Al doilea lucru: îmi este foarte neclar în continuare, pentru că nu am înțeles de la domnul Akos Birtalan, după două expuneri foarte lungi, dacă este sau nu este amendamentul dânsului, așa cum susține domnul Cozmâncă. Eu am înțeles de la o parte a membrilor comisiei că este amendamentul comisiei și de la altă parte a membrilor comisiei am înțeles că nu este amendamentul comisiei, ci este creația domnului Cozmâncă.

În orice caz, suntem într-o situație dificilă, pentru că suntem în fața unui moment în care trebuie să trecem peste Regulamente, ceea ce nu este cazul, și, înainte de a intra în discuția pe fond, pentru că până la acest moment, de fapt, în afară de câteva intervenții, marea majoritate au fost intervenții de procedură, eu aș ruga Comisia pentru buget, finanțe și bănci să ne explice despre ce este vorba, să reprimească acest articol, să aibă o ședință, și, pentru a nu pierde timpul, să trecem la un alt punct. Comisia, așa cum s-a procedat și la art.25, să se retragă și să ne spună despre ce este vorba.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat Sassu.

Eu cred că s-a spus tot ce se putea spune pe parcursul a două ore despre acest alineat.

Stimați colegi,

Vă propun sistarea discuțiilor la acest alineat, alin.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, s-au sistat discuțiile la alin.4.

Domnul Ștefan-Marian Popescu-Bejat (din sală):

Vă rog...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți vreo problemă de procedură?

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ștefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Sunt viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, și vă cerem o scurtă pauză pentru consultări. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu vă supărați pe acest articol. Ați avut pauză. Până acum am fost numai în pauză.

Stimați colegi, nu vă opresc să vă consultați.

Supun la vot alin.4 nou de la art.30.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din sală):

Vă rog...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, toate au o limită. Vă rog frumos.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu mare majoritate de voturi, alin.4 nou a fost adoptat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din sală):

Procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Într-adevăr, toate au o limită, și limita este Regulamentul. Avem dreptul să cerem, și dumneavoastră aveți datoria să acordați o pauză pentru consultări ale grupului parlamentar. Oricare grup o cere, avem obligația să-i respectăm această cerere. Vă cerem 20 de minute.

Vă mulțumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, astăzi ați mai solicitat o pauză de 10 minute care a durat o oră!

Stimate coleg, pentru consultare este suficient să aveți 5 minute pauză. Rog pe ceilalți colegi să rămână în sală.

Domnul Marcu Tudor:

Dacă îmi dați voie, domnule președinte, pentru că văd că discuțiile trenează și coaliția aceasta "scârțâie" și că vrem să se termine mai repede, haideți să vedem: cine are nevoie de o consultare, și în fond nu este un număr mare de oameni, ies puțin pe ușă, se consultă și vin înapoi la articolul următor, iar ceilalți își continuă discuțiile. Altfel, vă mai spunem încă o dată: eu nu vreau să fac Paștele săptămâna viitoare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog frumos, avem 5 minute pauză și apoi vom continua.

(După pauză.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să continuăm lucrările noastre.

Urmează alin.5, 6, 7 și 8, care practic dezvoltă procedura pentru alin.3 și 4, fiind deci o procedură tehnică.

La alin.5 dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

S-a votat alin.5 nou.

Alin.6 nou.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru alin.6 nou? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat alin.6.

La alin.7 dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.7 nou a fost adoptat.

La alin.8 nou, propus de comisiile pentru buget-finanțe, dacă sunt observații. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.8.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Alin.8 a fost adoptat de către Parlamentul României.

Stimați colegi,

Continuăm cu alin.4 vechi, care devine alin.9.

Dacă sunt observații, amendamente. Nu sunt.

Cine este pentru alin.4 care devine alin.9? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri, alin.4, devenit 9, a fost adoptat.

Alin.5 care devine alin.10.

Dacă sunt amendamente, observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Alin.5 devenit 10 a fost adoptat.

Alin.6 devenit 11 – nu sunt amendamente asupra lui.

Dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Alin.6 devenit 11 a fost adoptat.

Alin.7 care devine 12.

Dacă sunt observații sau amendamente? Nu sunt.

Vă supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 3 abțineri, și alin.7 devenit 12 a fost adoptat.

Alin.8 care devine alin.13.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Alin.8 devenit 13 a fost adoptat.

Alin.9 care devine alin.14, în formularea prezentată de cele două Comisii de buget-finanțe.

Dacă sunt observații, amendamente? (Din sală se reamintește că se propune eliminarea.)

Deci se propune eliminarea, așa este.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

A fost eliminat alin.9 care normal ar fi devenit alin.14.

Vă supun votului dumneavoastră art.30, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.30 a fost adoptat de către Parlamentul României.

Art.31 alin.1.

Dacă sunt amendamente, observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.1 de la art.31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 4 abțineri, alin.1 al art.31 a fost adoptat.

Alin.2 al art.31.

Dacă sunt observații, amendamente de susținut? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.2 de la art.31.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Alin.2 a fost adoptat.

Alin.3 al art.31.

Dacă sunt observații, amendamente? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 3 abțineri, alin.3 a fost adoptat.

Alin.4.

Dacă sunt observații, amendamente? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 4 abțineri, alin.4 a fost adoptat.

Alin.5 – nu au fost amendamente.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? 4 abțineri.

Alin.5 a fost adoptat.

Alin.6.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 3 abțineri, alin.6 de la art.31 a fost aprobat.

Dacă mai sunt alte amendamente la art.31?

Domnul deputat Birtalan.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Puteți să vedeți și dumneavoastră că, în raportul cu amendamentele respinse, la punctul 92 referitor la art.31, un alin.7, nou, am propus ceva, și anume ca datoriile unităților de învățământ aferente anilor precedenți să rămână în sarcina Ministerului Educației și Cercetării până la lichidarea acestora.

O scurtă motivare. Pe baza Legii nr.213 și a Legii învățământului, în forma actuală, unitățile de învățământ preuniversitar de stat au trecut în patrimoniul autorităților administrației publice locale, un lucru benefic bine venit.

Din păcate, multe unități care erau în curs de execuție, școli care au investiții în curs de realizare, nu pot fi finalizate pentru că unitățile administrației publice nu au surse suficiente. Pe de altă parte, nu numai surse pentru finalizarea acestor investiții nu există, ci nu există surse pentru plata unor datorii către constructor, care s-au acumulat în anii precedenți, când aceste unități nu au făcut parte din patrimoniul unităților administrativ teritoriale.

Noi am considerat că este echitabil ca această datorie care s-a format până atunci, până când unitățile școlare au aparținut Ministerului Educației, respectiv Educației Naționale, și partea de datorii să rămână, respectiv să fie acoperită de către Ministerul Educației Naționale.

Aceasta este propunerea noastră care se află la punctul 92, cum am spus mai înainte.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă referitor la acest alineat mai aveți observații.

Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Este justificat ce zice domnul Ákos, numai că întrebarea ar fi următoarea: dacă noi nu am prevăzut, acum, în buget ca să se achite măcar o parte din datoriile unităților de învățământ din Ministerul Educației și Cercetării, de unde luăm banii, dacă nu de acolo de unde i-am prevăzut deja, în bugetele locale? Le trecem acum, prin această Lege a bugetului, de acolo, la minister? Care e propunerea domniei sale, pentru că așa e numai o frază nefinalizată.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să dau o explicație domnului deputat Marcu. Este vorba de două tipuri de cheltuieli. Cele care s-au descentralizat prin proiectul de buget pe 2001 sunt cheltuielile de personal. La cheltuielile de personal nu există datorii, iar la cheltuielile de personal care vor fi plătite până la data de 1 iulie se vor face regularizările respective. Deci nu există datorii.

Datoriile la care se referea domnul deputat Birtalan se referă la datoriile aferente cheltuielilor materiale și serviciilor din anii precedenți. Vechiul Guvern, când a făcut această descentralizare a unităților de învățământ, nu a făcut și analiza necesară a trecerii datoriilor respective.

Noi considerăm că introducerea acestui amendament, acum, în Proiectul Legii Bugetului de stat nu-și regăsește, să zic, finalitatea, neavând sursele necesare acoperirii acestor datorii. De aceea, noi credem că nu este oportună introducerea acum a acestui text în Proiectul Legii bugetului de stat.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule ministru. Totuși, ea rămâne o sarcină a Guvernului, pentru că aceste unități trebuie să-și acopere cheltuielile și trebuie găsite soluții.

Dacă mai sunt intervenții aici?

Deci, stimați colegi, Comisiile de buget-finanțe și Guvernul au respins acest amendament, nu pentru că nu trebuie soluționată în timp această problemă, pentru că ele sunt unități publice, dar nu au o soluție acum de sursă generală de acoperire și se va vedea în timp, de făcut și o evidență a lor.

Deci supun, totuși, votului dumneavoastră acest amendament, alin. 7 nou propus de domnul Birtalan.

Cine este pentru? 28 de voturi pentru.

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu 28 de voturi pentru, 10 abțineri, amendamentul a fost respins.

Repet, încă o dată: rămâne ca atribuție în sarcina Guvernului să soluționeze în timp această problemă.

Dacă la art.31 mai avem amendamente? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră art.31...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

La alin.7 și 8!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am întrebat. Poftiți!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Susțin amendamentul Grupului PRM făcut pentru introducerea alin.7, alineat nou la art.31, în sensul că, în cazuri excepționale, când bugetele locale nu pot asigura salariile personalului didactic și alte cheltuieli pentru unitățile de învățământ, sumele necesare vor fi asigurate din fondurile de rezervă ale Guvernului.

Aș vrea ca această prevedere pe care am propus-o să creeze posibilitatea de a nu mai transforma pe învățători, profesori în apostoli ai învățământului. Au existat, în anii anteriori, și nu vreau să spun de ce, multe situații în care salariile chiar finanțate de la buget ale personalului didactic nu au putut să fie plătite la timp sau în condiții îndestulătoare.

Este vorba de o măsură de siguranță. Noi ne-am ridicat de principiu împotriva descentralizării actuale a plății în învățământ prin unitățile administrativ teritoriale, pentru că nu am considerat-o oportună în acest moment, dar dacă ea, totuși, există și astfel funcționează, este normal să creăm o garanție, și în primul rând a statului, că toate cadrele didactice vor putea să primească la timp și în bune condiții drepturile ce se cuvin și se vor asigura toate cele necesare continuării anului de învățământ.

S-a respins acest amendament, dați-mi voie să fiu corect și să analizez și motivația respingerii, considerându-se că fondul de rezervă al Guvernului care este propus ca sursă de finanțare imediată pentru aceste cazuri-limită nu poate fi utilizat decât pentru acțiuni și sarcini noi intervenite în cursul anului.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Aceasta este nouă!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Păi aceasta este problema: o situație limită care intervine în învățământ, care este de natură a bloca atât drepturile cuvenite cadrelor didactice, și dacă vreți este de natură a bloca și respectul pe care-l datorăm toți cadrelor didactice, este o situație nouă, o situație intempestivă, pentru care cred că Guvernul este obligat să se angajeze în depășirea sa. Descentralizăm, dar nu fugim de responsabilitate! Este motivul pentru care stărui în admiterea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc, stimate coleg.

Să nu uităm, totuși, că este pentru prima oară, în 11 ani, când asigurăm 4% din p.i.b. pentru învățământ.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Domnule președinte, nu am uitat nimic, dar totdeauna vrem mai mult!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, în 11 ani, este pentru prima oară când alocăm o astfel de sumă. Și să mai fim conștienți de un lucru: salarii îndestulătoare nu vor fi nici de acum în vreo 10 ani, întotdeauna s-au plătit salarii, din păcate sunt prea mici.

Îmi cer scuze pentru intervenția de aici.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu are cuvântul.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm că, prin mecanismul pe care l-am creat, așa cum a fost aprobat de către dumneavoastră la art.31 alin.2, se prevede clar că sumele respective se asigură din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată încasată la nivelul bugetului de stat și nu la nivelul autorităților locale.

De ce am prevăzut acest lucru? Tocmai pentru a crea posibilitatea luării măsurilor necesare ca sumele pentru această destinație, plata salariilor, să se facă la timpul necesar și să se elimine astfel riscul neasigurării sumelor pentru plata drepturilor salariale.

Prin acest mecanism pe care noi l-am prevăzut, vă asigurăm că plata salariilor, în acest sistem descentralizat, va fi asigurată la timp tuturor profesorilor.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi permit să susțin alineatul pe care l-au susținut și antevorbitorii mei, pentru următoarele motive.

Într-adevăr, domnule președinte, este pentru prima dată când Ministerul Educației și Cercetării, fostul Minister al Învățământului, are un buget care depășește 4%. E 4,023% din p.i.b. Dar aș vrea să vă spun, domnule președinte, că 6.345,5 miliarde lei sunt din credite externe și din alte surse, garanții de credite externe.

Dacă aceste credite externe care nu au funcționat în anul 1999, când a fost 3,1%, în anul 2000, când a fost 3,2%, nu vor funcționa, în cazul acesta, bugetul pe 2001 va fi de 37.258,5 miliarde, adică va fi de 3,423% din p.i.b.

Deci, în această situație, noi trebuie să ne gândim și la această posibilitate și să ne mai gândim că, de la bugetul de stat, noi nu avem decât o pătrime, adică 10.398 de miliarde și restul sunt de la bugetele locale – 26.583 de miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Marcu.

Voci din Grupul PDSR:

Ați luat locul PD-ului!

Domnul Marcu Tudor:

Știți că eu vorbesc puțin, dar bine!

În primul rând, vreau să mulțumesc, așa, în general, nu retoric, pentru modul în care s-a făcut repartiția acestui buget. Pentru prima dată, într-adevăr, s-a recunoscut necesitatea acordării unui buget de peste 4% învățământului, deoarece știm cu toții că învățământul și cercetarea științifică au fost cenușeresele bugetelor anterioare.

În mare măsură, lucrul acesta se datorează și doamnei ministru Andronescu care s-a bătut aproape eroic, aș putea spune, pentru această repartizare. Răspunsul domnului ministru Tănăsescu, însă, suportă încă o întrebare: domnia sa s-a angajat, deocamdată verbal, că va putea asigura salariile tuturor, din sumele pe care le-a enunțat.

Întrebarea mea este: dar dacă nu va putea, nu tot la soluția aceasta ajungem să se ia din rezervele Guvernului? De ce să nu o prevedem aici, ca să fie ușurat și dânsul, să nu mai aibă dificultăți pe urmă? Să aibă deja baza legală în care să procedeze astfel.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Cu tot respectul, vreau să vă spun că alocația bugetară e trimestrială și se aduc amendamente trimestriale, dacă este cazul, în ceea ce privește dimensionarea alocației și, conform Legii finanțelor publice, rezerva bugetară nu se poate repartiza pentru acțiuni prevăzute deja în buget.

Deci sunt niște reguli ale jocului, dar, repet încă o dată, nu se va pune problema, repet.

Domnul Tănăsescu o să facă și o explicație, dacă vreți, ce înseamnă această rezervă, că ea pare mare. Toată este convenită și pusă pe destinații, nu este la îndemâna Guvernului. Deci nu va fi nici un fel de pericol, v-a asigurat bine domnul Tănăsescu, să nu se primească salariile în acest an. Vă garantăm acest lucru.

Doamna ministru Andronescu are cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi, dați-mi voie să spun că meritul pentru aceste 4 procente nu este al meu, este al înțelegerii pe care am găsit-o la Ministerul de Finanțe și în Guvern și eu le mulțumesc public și de la acest microfon.

În al doilea rând, dați-mi voie să mulțumesc celor care s-au prezentat la acest microfon pentru grija pe care o poartă cadrelor didactice și să încerc să formulez răspunsurile.

Domnului ministru Mincu îi spun că nu are motive de îngrijorare, întrucât creditele pe care ministerul le gestionează nu sunt afectate salariilor, salariile sunt exclusiv alocate din fondurile strânse pe t.v.a. care, în proiectul de buget, reprezintă aproximativ 71.000 de miliarde, or, fondurile necesare salarizării profesorilor sunt de aproximativ 21.000 de miliarde, deci există acoperire.

În același timp, aceste fonduri, domnule ministru, nu sunt din bugetele locale, ci se repartizează pe județe, din bugetul central, deci nu există pericolul neacoperirii lor, ele sunt sume existente și trimise către locale, nu strânse la locale, iar domnului deputat Marcu care punea întrebarea legată ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

De unde poate lua banii, dacă fuge una ca Maria Vlas cu ei și nu mai avem bani?!

Domnul Ecaterina Andronescu:

Nu se pune o astfel de problemă, întrucât, dacă v-ați uitat în Legea bugetului, există anexele notate 8 A, B și C, în care sunt repartizate pe județe și, după aprobarea bugetului, sumele ajung la consiliile județene care le repartizează pe unități școlare. Deci, practic, eu cred că, și prin articolul pe care l-a menționat domnul ministru Tănăsescu, art.31 alin.2, dar și prin metodologia care este elaborată în acest moment, mecanismul este suficient de bine precizat, în așa fel încât să nu existe riscul neacoperirii salariilor și neacoperirii la timp.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru.

Stimați colegi,

Cred că s-a spus tot aici, nu există acest risc.

Vă supun votului dumneavoastră alin.7 nou propus de către colegii de la Partidul România Mare. Ați auzit explicațiile pentru care Guvernul și Comisiile de buget nu l-au acceptat, dar, totuși, sunt obligat să supun amendamentul la vot.

Cine este pentru acest amendament? (Rumoare în Grupul PRM)

Cu toate explicațiile care s-au dat, deci nu v-ați lămurit?!

45 de voturi pentru.

Abțineri? 32 de abțineri.

Împotrivă? Marea majoritate. Nu este cazul să mai numărăm.

Deci acest alin.7 nou nu a fost acceptat.

Dacă mai susțineți alin. 8? Eu cred că lămuririle s-au dat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Următorul nu îl susțin.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

Deci, stimați colegi, în condițiile acestea, vă supun la vot art.31 în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 25 de abțineri.

Art.31 a fost adoptat.

Înainte de a trece la art.32, unde nu avem amendamente, domnul deputat Sassu dorește să facă o declarație.

Aveți cuvântul, domnule deputat. (Rumoare în sală)

V-aș ruga puțină liniște!

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat protestează, pe această cale, la modul în care s-a procedat la votarea alin.4 din art.30, încălcându-se grav atât Regulamentul, cât și Constituția țării, faptul că s-au încălcat legile țării și, prin aceasta, nu am putut să ne exprimăm punctele de vedere, doar în ceea ce privește procedura și în nici un caz de fond.

Protestăm la faptul că deși ne-am înțeles, la întâlnirea dintre liderii grupurilor parlamentare, ca să se poată discuta oricât, numai să respectăm ceea ce am promis, și anume să terminăm bugetul într-un termen rezonabil, cu toate acestea, fără să se dea dreptul la cuvânt Grupului nostru parlamentar, pe fond, amendamentul respectiv a fost adoptat, deși era o cerere de procedură pe care o făcusem.

Protestăm, spun, împotriva modului în care s-au întâmplat toate aceste lucruri. Considerăm că amendamentul respectiv nu era regulamentar depus, oricum nu avea o bază constituțională.

Am hotărât, totuși, să rămânem la lucrările de discutare a bugetului, pentru a ne aduce contribuția în continuare la această lege extrem de importantă și ne vom rezerva dreptul, în consecință, să atacăm la Curtea Constituțională această lege, având în vedere lucrurile spuse mai devreme: încălcarea Constituției și a legilor în vigoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule coleg, pentru înțelegere și faptul că ați venit să lucrați constructiv până la sfârșitul Legii bugetului, alături de noi și sper să fie așa, domnule deputat Sassu.

Trecem la art.32. Nu au fost amendamente.

Dacă sunt, totuși, observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.32.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 1 abținere, art.32 a fost votat de către Parlament.

Art.33. Nu sunt amendamente.

Dacă aveți alte observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.33 a fost adoptat.

Art.34, alin.1.

Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Art.34 este foarte aproape de art.30, și ca timp de dezbatere și ca poziționare numerică.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Știți povestea cu morcovul?

Domnul Ioan Oltean:

Nu, domnule președinte, poate că o spuneți dumneavoastră, pentru că nu o știu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Sau cerem o pauză ca să mi-o spuneți!

Am ascultat acum câteva minute o lecție de democrație pe care domnul ministru Cozmâncă ne-a ținut-o, scoțând în evidență dorința actualului Guvern...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, suntem la alin.1. Vă retrag cuvântul dacă nu vă referiți la alin.1.

Domnul Ioan Oltean:

Cu îngăduința dumneavoastră, am să mă refer la art.34, pentru că dacă binevoiți să observați, la amendamente respinse, am propus eliminarea acestui articol.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Și vă rog să-mi îngăduiți să mă refer la acest lucru sau...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau cuvântul, dacă vă referiți la articol..., vorbiți!

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, la acest articol mă refeream, vroiam însă să fac un tur de orizont pregătitor, (Vociferări.) pentru că...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Faceți turul după ce terminăm bugetul, domnule...

Domnul Ioan Oltean:

...pentru că am serioase îndoieli că dumneavoastră, stimate coleg, mă înțelegeți repede, am serioase îndoieli, însă nu doresc să dialoghez cu sala, domnule președinte, ci doar să-mi expun punctul de vedere.

Am susținut în amendamentul pe care l-am propus Comisiei de buget, finanțe, eliminarea art.34, domnule președinte și stimate colege, pentru că, în opinia mea, acest articol vine într-o contradicție flagrantă și cu normele constituționale, întâlnite la art.119, unde se spune că administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice, dar, în același timp, vin în contradicție și cu prevederile Legii 69/91, atât cea în vigoare în acest moment, cât și cea care se află într-o analiză la Curtea Constituțională. În art.38 din lege, în art.104 din Legea 69, nou, recent adoptată, se precizează că numărul de personal al autorităților locale se aprobă de către consiliul local la propunerea primarului sau de către consiliul județean, la propunerea președintelui Consiliului județean. Or, prin art.34 se intervine și se limitează numărul maxim de posturi, ceea ce mi se pare o imixtiune gravă în treburile interne, dacă vreți, ale autorităților publice locale. O asemenea măsură, domnule președinte, nu este în interesul consolidării puterii locale, în interesul consolidării principiului de descentralizare, despre care se făcea atâta caz acum 30 de minute, ci este o măsură care vine să consolideze, dacă vreți, puterea politică actuală.

Iată de ce, cred că o asemenea măsură nu poate fi inclusă în corpul Legii bugetului de stat și de aceea solicit, domnule președinte și stimați colegi, ca ea să fie eliminată, cu atât mai mult cu cât, dacă observați, chiar în corpul aceluiași articol există o contradicție între alin.1 și alin.4, în alin.1 se limitează numărul de personal, iar în alin.4 se spune că acesta va fi în funcție de veniturile proprii pe care le realizează fiecare consiliu local.

Eu cred, stimați colegi, că eliminarea acestui articol nu ar face decât să fie un semn, evident, că dorim o descentralizare a serviciilor publice și a autonomiei locale, una care este în interesul autorităților locale. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă mai sunt observații? Domnul deputat Marcu, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog să-mi acordați numai un minut. Este corect ce zice domnia sa, dar, după cum se vede aici, este vorba numai de o perioadă de timp în care ne găsim noi acuma să reparăm niște greșeli enorme, făcute de legislaturile anterioare, de guvernările anterioare. Pentru aceasta se iau niște măsuri drastice în toate ministerele; s-a redus personalul din Ministerul Transporturilor, s-a redus infinit de mult numărul de personal din Ministerul Apărării, ajungem la limita supraviețuirii, ba încă se mai dorește a se reduce și dacă vreți, luăm toate sectoarele publice în aceeași situație fiind. Chiar dacă noi nu am prevedea asemenea lucru, sunt convins că toate consiliile județene, toate primăriile, toate sectoarele de acest gen din administrația publică și locală își vor diminua până la limita posibilului funcționării corecte personalul, pentru că nu au bani în continuare să le dea. De aceea, eu sunt de acord cu acest articol fără respingere, adică să rămână așa cum este, deoarece trebuie să ținem cont, este pentru o perioadă limitată. Rețineți că noi trebuie să revenim pe linia de plutire, altfel, nu se poate, ne trezim cu niște consilii care-și fac 20 de consilieri, în timp ce ministerul nu are decât 4.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult, stimate coleg. Domnul deputat Cristian Dumitrescu. Aveți cuvântul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș avea o singură întrebare (adresată întregii bănci guvernamentale) să ne spună în ce crede acest Guvern? Crede în descentralizare, așa cum se întâmpla când se argumenta de către domnul ministru al administrației, în urmă cu două articole sau trei, art.30, că acea măsură este spiritul descentralizării sau în art.34, când se ajustează descentralizarea, cum spunea un coleg de al nostru momentan, pentru că sunt situații dificile și să ia o hotărâre centralizatoare.

Păi, domnilor colegi, în momentul în care dumneavoastră decideți că, printr-o măsură de la centru, pentru că bugetul este instituție centralizată, se intervine în autonomia locală, dumneavoastră ați încălcat deja principiul fundamental al descentralizării și acest lucru este în domeniul evidenței. Uitați-vă și dumneavoastră, este o contradicție în termeni. Păi dacă au administrațiile locale dreptul de a-și administra resursele, au și dreptul, pentru că presupunem că au și diligența și, dacă vreți, înțelepciunea să le facă în limita posibilităților, ce administrație o să crească numărul de posturi și cheltuielile dincolo de resurse, dar avem noi acest spirit care străbate ca un fir roșu, și afirm încă o dată, ca un fir roșu, acest buget, potrivit căruia, de aici, de la centru, în mod centralizat trebuie să îndreptăm noi lucrurile. Păi, dacă nu scăpăm de această mentalitate, nu o să facem nici bugete moderne, nici bugete pe programe și nu o să facem nici un pas înainte, ci cel mult doi sau trei înapoi, cum s-a făcut cu art.34.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Florin Georgescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor colegi,

Eu nu cred că se amputează din funcționarea principiului democratic al descentralizării puterii administrative la nivel local, atâta timp cât avem o seamă de obiective macroeconomice cum ar fi cel al reducerii inflației, inclusiv pe seama încadrării într-un anumit deficit al bugetului general consolidat, care înseamnă disciplină financiară, rigoare și autonomie, descentralizare și orice alte atribute democratice pe care le dorim cu toții, în limitele unui anumit buget, central și local. Deci, acolo, în anexa respectivă și în textul legii nu se spune de la centru câte persoane, în mod specific să aibă fiecare structură, dar se dau niște limite orientative pornite din fundamentarea pe baza unor criterii obiective, economice, sociale, demografice care să evite situațiile constatate, inclusiv de organele Curții de Conturi, care este o altă instituție democratică care verifică și informează Parlamentul și ar fi bine, domnilor colegi, inclusiv de la PD, care ați propus aceste lucruri, să vedeți constatările Curții de Conturi în ceea ce privește ilegalitățile și ineficiența utilizării fondurilor la nivel local, deci, pe acest fond, s-au stabilit anumite limite, marje în care să se poată, într-adevăr, manifesta autonomia locală, descentralizarea cu care și noi suntem de acord și pe care le-am promovat, dar în limita unor anumite resurse financiare de care dispunem.

S-au constatat numeroase cazuri în care aparatele de lucru ale organelor locale depășeau numărul de salariați din ministere, din organisme centrale. Atâta timp cât avem un buget de austeritate impus de resursele limitate de care dispunem, austeritatea trebuie să fie coborâtă, descentralizată la nivelul tuturor organismelor finanțate din banii publici. Deci, dumneavoastră vreți să descentralizăm numai decizia, dar austeritatea nu vreți să o descentralizăm și pe ea? Am descentralizat austeritatea, asta am făcut, domnule deputat, aici. Am descentralizat și decizia, dar și austeritatea. În aceste condiții, v-aș ruga să înțelegeți oportunitatea acestei decizii și faptul că iată, Guvernul, în mod democratic, intervine acolo unde poate.

Se spunea mai devreme, se susținea un amendament în care se dorea să plafonăm și să înghețăm salariile în societățile comerciale și regiile autonome, ceea ce intra în contradicție cu un cadru juridic existent, legat de negocierea salariilor, de contractul colectiv de muncă ș.a.m.d.

Acuma, Guvernul intervine și poate să intervină acolo unde este vorba de bani publici, pentru că bugetul are și prevederi legate de fondurile speciale, are și prevederi legate de bugetele locale, deci, Parlamentul poate să ia o decizie în deplină legalitate și constituționalitate legat de folosirea fondurilor publice, iar banii de la bugetele locale sunt bani publici.

Și o ultimă mențiune. La sfârșitul anului 2000, la nivelul bugetelor locale, județene, municipale, orășenești și comunale, existau datorii neachitate, în valoare de peste 2.500 de miliarde, inclusiv datorită faptului că existau aparate de lucru, în multe cazuri, supradimensionate, dar și pe fondul lipsei de alocații bugetare proprii și prin transfer de la bugetul central, așa încât mai multă rigoare și mai multă economicitate nu strică, repet, în domeniul gestionării banilor publici.

Noi susținem această formulare din lege și nu suntem de acord cu amendamentul respectiv, pentru că sigur este consonant cu descentralizarea administrativă din punct de vedere al deciziei, dar este contradictoriu cu descentralizarea și a celeilalte părți a laturii democratice, și anume descentralizarea austerității. Când este austeritate, ea trebuie să fie suportată și resimțită de la nivelul cel mai înalt și până la nivelurile cele mai de jos ale structurilor administrației centrale și locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Iorgovan.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi parlamentari,

Desigur că asistăm la ceea ce se cheamă un exercițiu de democrație. Este evident pentru ce anume colegii noștri, simpaticii de altfel, noștri colegi de la partidele care au intrat în istorie prin ceea ce au guvernat vin cu tot felul de incidente aici. Dar, dacă tot vin cu incidente și vor să ne dea lecții, dați-mi voie, domnule președinte și stimați colegi, ca unii care mai citim câte ceva și ne străduim să înțelegem ceea ce citim, să reținem atenția asupra a ceea ce înseamnă filosofia Constituției, pentru că nu este greu să faci o constituție, á propos de acel Hamurabi al României care vrea să facă una nouă, ci greu este să ai o filosofie despre o constituție, iar aici trebuie să lămurim câteva lucruri cardinale și cred, o dată pentru totdeauna. Ce înseamnă autonomia locală, dar exact la articol și ce înseamnă, până la urmă, autonomia bugetară?

Deci, aici s-a insistat foarte mult că dacă, vezi Doamne, noi nu am accepta amendamentul care s-a propus, am încălca principii de ordin constituțional și s-a și menționat deja că această lege, după ce va fi adoptată va fi atacată la Curtea Constituțională. Mi-aș îngădui cu tot respectul față de colegii care au vorbit și știu că unii dintre ei sunt școliți și prin Franța, la celebra școală care se cheamă "L’école National de Administration" să facă efortul de a interpreta ca lumea textele Constituției.

Eu nu vreau să intru în detalii, doresc doar să subliniez următorul lucru: că nu este legată autonomia locală, principiul autonomiei locale de ceea ce înseamnă obligația Parlamentului de a adopta pentru autoritățile locale bugetul.

Potrivit textului din Constituție, și este vorba de art.137, ceea ce face Parlamentul este să adopte două lucruri: adoptă bugetul de stat, și nu bugetul local, și mai adoptă bugetul cu privire la asigurările sociale. Tot un text din Constituție, este vorba de alin.4 al art.137, "Bugetele locale se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile legii". Când vom avea principii în Constituție care să oblige Parlamentul să adopte și bugetele locale, ținându-se seama de principiul autonomiei locale, atunci asemenea observații vor fi întemeiate. Atâta vreme cât Parlamentul este chemat să adopte bugetul de stat, al statului român, care stat român nu este un stat federal, ci este un stat unitar. În teritoriu nu facem până la urmă structuri statale, ci în teritoriu administrăm. Cum se administrează în teritoriu, cât este de mare autonomia locală, atât cât dorește Parlamentul țării prin bugetul național.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul ministru Octav Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari, noi susținem acest alineat propus de Comisiile de buget, finanțe. Evident, el a fost modificat la comisii și noi am fost de acord, s-a înlocuit din "veniturile proprii ale bugetelor locale", și anume rămânând formularea "veniturile bugetelor locale", în acest fel asigurând, realmente, finanțarea tuturor consiliilor locale, întrucât, lăsând formularea "numai din bugetele proprii", unele comune erau într-o situație extrem de delicată.

Vreau să adaug și să îi asigur pe domnii parlamentari din partea Partidului Democrat că nu numai că vrem și credem în descentralizare, dar noi, spre deosebire de ce s-a făcut în ultimii 4 ani, și facem descentralizare și faptele cred că sunt evidente pentru orice om de bună-credință, inclusiv prin acest buget se vede foarte clar, se constată de cine dorește și dorește să analizeze în mod serios, temeinic propunerile pe care le face Guvernul că venim, într-adevăr, cu lucruri foarte serioase și clare în sensul descentralizării reale și nu declarative.

În al doilea rând, doresc să subliniez faptul că nu se încalcă, sub nici o formă, autonomia locală. S-a explicat aici foarte clar ce înseamnă autonomie administrativă, ce înseamnă autonomie financiară, bugetară și că aceste noțiuni trebuie înțelese, sigur, în strictă concordanță cu prevederile legale.

După cum cunoașteți, în bugetul de stat sunt normate toate cheltuielile și numărul de personal la toți ordonatorii principali de credite, începând de la Parlament, ministere, Guvern ș.a.m.d. Este normal și firesc, cu respectarea autonomiei locale, să se stabilească un număr maxim și repet, maxim, de personal, pe care-l pot avea autoritățile publice locale. Nu am stabilit numărul exact. Atunci, într-adevăr, era evident o încălcare a autonomiei locale, nu aproba consiliul local respectiv sau consiliul județean.

În textul legii se spune clar: "Consiliul local sau consiliul județean aprobă numărul maximum de personal în limita acestei cifre maxime care este prevăzută în proiectul de lege". În susținerea acestei teze vreau să adaug și următorul element: în Legea administrației publice locale avem numărul de consilieri raportat la numărul de populație. Mergând pe principiul simetriei, era normal ca și în ceea ce privește numărul de personal să ne raportăm, din aparatul propriu al consiliilor județene sau locale, totuși la un criteriu care este obiectiv, nu poate fi contestat de nimeni la numărul populației din județul sau localitatea respectivă.

Cred că în acest fel procedăm la a economisi banul public, la a-l cheltui cu eficiență în fiecare localitate din țară și a direcționa banii spre lucrurile sociale, spre lucrurile care sunt absolut necesare și le cunoașteți foarte bine în fiecare localitate și nu numai sau în primul rând sau în mod expres numai pentru plata salariilor aparatului din cadrul consiliilor locale și județene.

De asemenea, vreau să mai adaug și un alt element, și anume că foarte multe persoane care, în momentul de față, sunt încadrate în cadrul consiliilor, în aparatul de specialitate al consiliilor locale sau județene, urmează să treacă în serviciile publice de gospodărire comunală, și este normal și firesc, servicii care, evident, se autofinanțează, în unele cazuri cu completări de la buget.

În consecință, susținem acest alineat al Comisiilor pentru buget, finanțe. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, am o rugăminte. M-am uitat acum în Regulamentul ședințelor comune și am văzut că la art.26 se spune: "Președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor". Nu limitează numărul luărilor în discuție, dar va da cuvântul oricând unui deputat sau unui senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, de asemenea, limitând timpul acordat în acest scop.

Vreau să vă atrag atenția - cuvântul nu este prea grozav, nu găsesc altul -, că noi ne aflăm la art.31 și sunt 55 de articole, am făcut 31 numai în două zile, mai avem și 12 anexe care mai de care mai stufoase și ca atare, vă rog domnule președinte, să încercați să limitați, chiar punând 2 minute sau 3 minute pentru fiecare vorbitor, ca să ne putem încadra în timp. Încă o dată vă spun că este dorința tuturor, în afara acelora care poate vor să obstrucționeze puțin lucrările acestei ședințe.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să nu scăpați din vedere un lucru: colegii noștri au reintrat în sală cu ideea de a fi constructivi, nu de a trage de timp. Eu așa am înțeles mesajul și vorbesc serios. Dacă mai sunt luări de cuvânt la art.34? Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Îngăduiți-mi, cu tot respectul de care pot să dau dovadă, să vă rog să folosiți aceeași unitate de măsură când este vorba să lăsați libertatea vorbitorului în a se exprima, pentru că, în timp ce pe mine m-ați îngrădit, distinsului senator Iorgovan i-ați lăsat posibilitatea să facă o divagație cât s-a putut de mare, legat de articolul față de care intervenea. De asemenea, mi-aș permite...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, dacă nu mă înșel, dumneata ai luat primul cuvântul. Deci, te rog foarte mult, eu mă uit în sală și dau cuvântul după cum se ridică mâna.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, sigur, dumneavoastră conduceți ședința și aveți toată libertatea a acționa după cum credeți de cuviință, dar cu respectarea Regulamentului.

Vreau să vă spun că eu subscriu motivelor de oportunitate și de necesitate pe care domnul președinte Florin Georgescu le-a învederat în ce privește prezența acestui articol în corpul Legii bugetului, dar vreau să-i reamintesc că norma art.34, așa cum este ea în momentul acesta stipulată, este una imperativă și nu una permisivă, pentru că domnia sa s-a referit la faptul că aceste limite sunt orientative. Or, în opinia mea, la o interpretare corectă a textului, se spune că numărul maxim de personal, ca normă imperativă și nu ca normă permisivă. Dacă s-ar cădea de acord ca aceste limite să fie orientative, sigur, este o chestiune asupra căreia se poate discuta și se poate accepta. Dar, atâta timp cât norma este imperativă, în opinia mea și prin aceasta vreau să spun că nu vreau să dau nimănui lecții, așa cum vrea domnul senator Iorgovan, vreau doar să existe un punct de vedere, deci, în opinia mea, această normă vine și încalcă în mod evident principiul autonomiei locale și al descentralizării serviciilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnule coleg. Are cuvântul domnul deputat Birtalan. (Domnul senator Sorin-Cristian Dumitrescu dorește să ia cuvântul.) Apoi, domnul Cristian Dumitrescu și domnul Sassu, după care vă propun sistarea discuțiilor.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La art.34, subsemnatul și domnul deputat Winkler am propus eliminarea alin.1 și 4. De ce? Așa cum s-a motivat aici, pe de o parte, principiul autonomiei locale, cred că și la art.30 și la art.34 trebuie să fie respectat. Noi l-am respectat și la 30 și vom respecta și la 34.

Credem că cele două principii care se încearcă să fie împăcate în acest articol, și anume principiul descentralizării și principiul utilizării eficiente a banului public, se pot realiza. Cum se poate realiza? Dacă rămânem numai la alin.4, eventual, din acest articol, în rest, intervenția administrativă în ceea ce privește limitarea maximă și, din păcate, nu orientativă, a numărului de posturi din aparatul propriu al consiliilor locale, înseamnă limitarea principiului descentralizării și a autonomiei locale.

Credem, într-adevăr, că în scopul utilizării eficiente a banului public se impune ceea ce se prevede în varianta inițială la alin.4, și anume: stabilirea numărului de posturi se va face în condițiile cheltuirii eficiente a fondurilor publice și încadrării cheltuielilor de personal în veniturile proprii. Într-adevăr, în aceasta trebuie să se încadreze. Aceasta înseamnă să stimulezi administrația locală, ori în mod direct, ori în mod indirect să se încadreze în bugetul propriu și nu în banul public care se primește prin reechilibrare sau prin alte destinații.

În finalul acestei susțineri, aș vrea să vă reamintesc că administrațiile locale au primit noi sarcini date de noi, de Parlamentul României, și anume pe linia protecției sociale au obligația să încadreze asistenți sociali, iar pe linia sprijinirii personalului și persoanelor cu handicap pot să încadreze însoțitor ca angajat ai consiliilor locale, toate acesta necesită noi locuri, noi posturi în aparatul propriu al administrației locale.

Noi credem că se poate găsi o soluție echitabilă, o soluție firească în ceea ce privește controlul asupra utilizării banului public, iar în ceea ce privește principiul autonomiei locale, cred că nu putem să susținem limitarea posturilor din cadrul administrației locale. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule coleg. Are cuvântul domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ați propus sistarea!

Domnul Sorin-Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Dacă argumentația unui domn senator care a vorbit despre Constituție se făcea la art.30 sau înaintea votării art.30, sunt convins că PDSR-ul nu-l mai vota în forma propusă de inițiator.

Aș vrea, de asemenea, să vă spun un lucru foarte clar: această Constituție a fost adoptată înainte ca să fie adoptată Legea finanțelor publice locale, unde există o singură normă imperativă cu privire la plafonarea acestor cheltuieli sau, dacă vreți, a taxelor și impozitelor locale, pentru că așa a vrut legiuitorul. O altă normă de interpretare a acestei măsuri pe care legiuitorul, și în orice legislație o prevede tocmai pentru ca să nu se realizeze în finanțele locale o bulversare, este o interpretare extensivă care excede asupra principiilor fundamentale cu privire atât la principiile fundamentale ale bugetului, cât și la principiile cu privire la descentralizarea administrativă.

Domnule președinte Florin Georgescu, dumneavoastră spuneați despre un principiu - de care nu am auzit, dar putem să-l interpretăm ca fiind o nuanțare politică, - al descentralizării austerității.

Această măsură poate fi luat㠖 și probabil că a fost luată de către Guvern – în ceea ce privește administrația centrală, pentru că aveți responsabilitatea acestui Guvern, acest Guvern reprezintă o emanație a unui vot și se află susținut în Parlament.

În ceea ce privește însă decizia consiliilor locale, care au fost alese în alte condiții și care în multe locuri sunt de altă culoare și deci nu se subordonează din punct de vedere politic unei decizii centrale, nu mai aveți dreptate.

Eu cred, în continuare, că orice interpretare s-ar da acestei măsuri care o impuneți prin bugetul respectiv, este una de natură politică. Iar eu, dacă aș fi un om politic aparținând partidului dumneavoastră, aș spune în felul următor: deoarece dumneavoastră ați constatat – și pe bună dreptate, eu nu plec de la ideea că nu există, într-adevăr, în finanțele locale și în ceea ce privește personalul angajat acolo, anumite disfuncții. Dar plec de la ideea că această măsură se poate lua pe natură politică. Dumneavoastră dețineți un număr extrem de important de președinții ale consiliilor județene, număr de primării, recomandați oamenilor politici, recomandați administratorilor să facă disciplina necesară în gestionarea resurselor financiare. Și acest lucru puteți să-l faceți, acest lucru este un principiu politic, și nu este unul bugetar. Și, în felul acesta, puteți atinge acest obiectiv. Dar prin impunerea in economia bugetului a unei astfel de măsuri restrictive nu faceți altceva decât să realizați o intervenție pe care puteți s-o faceți în administrația centrală, așa cum foarte bine ați făcut, de reducere cu 30% a numărului de personal – este o măsură antiinflaționistă. Acest lucru, însă, nu puteți să-l faceți prin astfel de pârghii, care sunt pârghii bugetare, pentru că intrați in totală contradicție cu principiile fundamentale cu privire la administrația locală.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că, cu toată bunăvoința dumneavoastră, nu puteți vorbi până la ora 20,00.

Are cuvântul domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am două amendamente la art.34, care vin în întâmpinarea celor spune de domnul președinte al Comisiei de buget-finanțe, domnul Florin Georgescu, care vorbea despre faptul că aceste limite, acest număr de personal este orientativ. Este chiar ceea ce propun prin amendamente. La alin.1 am propus, așa cum au propus și alți colegi ai noștri, eliminarea acestui alineat, care vorbește despre faptul că aceste limite maxime de posturi în aparatul propriu local – orașe, municipii și așa mai departe -, sunt prevăzute în Anexa nr.9, deci un număr maxim de posturi, un lucru imperativ.

Am propus ca în finalul lui să se adauge "precum și prevederile Anexei nr.9", deci să se țină cont de toate acele lucruri, precum și de prevederile Anexei nr.9.

Și am să fac numai o referire foarte scurtă la amendamentul de la Anexa nr.9 A, și anume, acolo am spus că acest număr de posturi este orientativ. Exact ceea ce a spus și a susținut domnul Florin Georgescu, căruia îi mulțumesc pe această cale pentru argumentarea pe care a adus-o și pentru susținerea amendamentelor pe care le-am propus. Presupun că, fie domnia sa nu era de față în momentul în care s-a votat probabil acest amendament, de a fost respins, dar cred că îmi va susține punctul de vedere, pentru că este exact în sensul celor spuse de domnia sa.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia? Domnul Florin Georgescu. Doriți să dați un răspuns domnului Sassu. Vă rog foarte scurt.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Cred că am fost greșit înțeles, în sensul că s-a răstălmăcit o afirmație a mea, din expunerea făcută, care a pledat pentru respingerea, așa cum s-a întâmplat și în comisie, a acestui amendament venit din partea Comisiei de administrație publică, și anume este orientativ, spuneam eu, în limitele stabilite prin anexa respectivă. Deci, dacă este plafon maxim de X număr de personal, poți să te încadrezi în el și să glisezi până la nivelul respectiv. Asta era interpretarea pe care am dat-o eu. Nu putea să fie orientativ, dacă este un barem legal. Nu este obligatoriu să ai o sută de persoane, dar, până la o sută, se poate. Deci, te orientezi – în limitele lui o sută -, asta era interpretarea. Dar nu mă miră că partidul dumneavoastră a dat această interpretare duplicitară afirmației mele.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Chiar nu vrem să vedem că în ultimii patru ani s-a triplat numărul de posturi la multe primării? Și este un jaf la scară națională?! Comentăm atât de mult un articol!

Pentru un minut, din partea Guvernului, domnul Cozmâncă.

Vă rog, un minut, domnule Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Vreau să precizez din nou că atributul esențial în a hotărî privind numărul de personal din aparatul propriu al consiliilor locale județene este al acestor autorități publice locale.

În art.34 și în anexă se fixează numai numărul maxim până la care poate un consiliu să ajungă cu acest personal. Este dreptul acelui consiliu ca, în limita de 450 de posturi, de pildă, la un municipiu, sau de 100 la un oraș între 50 de mii și 100 de mii de locuitori, să-și stabilească singur, fără nici un alt impediment, numărul de personal necesar pentru desfășurarea activității în cadrul autorității locale respective.

În al doilea rând, vreau să subliniez faptul că nu încălcăm nici o lege și vreau să evoc domnului Olteanu ce scrie în Legea administrației publice locale, adoptată de Parlamentul României, la art.104, alin.1, lit.b). De pildă, în legătură cu atribuțiunile consiliului județean, că acesta aprobă, la propunerea președintelui, regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean, numărul de personal în limitele normelor legale. Legea bugetului de stat este o normă legală? Eu cred că este. De aceea putem, fără nici un fel de rezerve, să fim de acord cu acest articol.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Cred că s-au epuizat toate argumentele. Deci, s-a propus aici eliminarea alin.1 de la art.34, de către colegii noștri respectivi.

Cine este pentru?

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Procedură, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nici o procedură. Suntem în timpul votului, te rog foarte mult! Vă rog foarte mult!

După aceea. În timpul votului, vă rog foarte mult! În timpul votului nu se dă nici o procedură. Vă rog foarte mult!

Vă rog să numărați. 60 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Împotrivă?

Marea majoritate.

Deci, cu 60 de voturi împotrivă, eliminarea a fost respinsă.

Poftiți, procedură.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, doresc să constat cu regret maniera dictatorială cu care dumneavoastră conduceți ședința. (Rumoare; râsete)

Vreau, de asemenea, să vă spun că ați încălcat, regretabil, procedurile parlamentare. În momentul când un lider, un reprezentant al unui grup parlamentar, solicită procedură, aceea trebuie respectată.

De asemenea, vreau să remarc faptul că aici trebuie să folosim pronumele de politețe, pentru că trebuie să ne respectăm toți, fiecare cu fiecare. Pronumele de politețe bănuiesc că știe toată lumea ceea ce înseamnă. Nu ne aflăm la căminul cultural, sau la vreo manifestare, vreo chermeză, din aceasta.

Și, pentru că tot am venit aici, vă rog să verificați cvorumul. Vă spun că suntem sub cvorum. (Rumoare)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Cred că am avut discuție pe cvorum.

Stimați colegi,

(Domnul deputat Puiu Hașotti insistă să i se dea din nou cuvântul.)

Stimate coleg, nu vă mai dau voie. Vă rog foarte mult!

Vă rog foarte mult să luați loc în bancă.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, am venit cu stenograma …

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să luați loc în bancă!

Domnul Puiu Hașotti:

Procedură, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nici o procedură! Ați avut cuvântul pentru procedură, vă rog să luați loc! (Aplauze)

Stimate coleg, trasul de timp are și el o limită.

Vă rog foarte mult să luați loc în bancă.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, vreau să informez pentru o chestiune foarte importantă. Durează un minut. (Rumoare, vociferări)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiți.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit cu stenograma ședinței de pe data de 18 aprilie a anului trecut, când se discuta bugetul. Vreau să vă spun, înainte de toate, că în acea zi au fost trei apeluri nominale și sigur că nu vă voi plictisi. Mă voi ține de cuvânt. Vă voi reține foarte puțin atenția.

În aceeași zi, domnul Miron Mitrea, actualul ministru, conducea ședințele Camerelor reunite. Nu cred că este cazul să citesc sute de pagini. Vreau, însă, să vă spun că de trei ori s-a făcut apelul nominal și am să citesc numai o frază, pentru a lămuri odată pentru totdeauna ce-i cu respectarea acelui art.39 din Regulamentul comun. În repetate rânduri, domnul Miron Mitrea, care conducea ședințele, și mă bucur că este aici, alături de noi, sper să confirme acest lucru, sunt convins că are o memorie suficient de bună pentru a-și aduce aminte, a arătat că avem nevoie de un cvorum de 244 de parlamentari pentru discutarea și pentru votarea fiecărui articol.

Prin urmare, eu cred, și nu cred, am convingerea, domnule președinte, că este aceeași măsură și trebuie aplicată aceeași măsură pentru toate parlamentele, indiferent dacă sunteți la Putere sau în Opoziție. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimate coleg, între timp s-au produs modificări și la Regulamentul Camerei și la Regulamentul Senatului. Vă rog să le luați la dumneavoastră.

Domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

În primul rând vă asigur de tot respectul pe care vi-l port și dumneavoastră și celorlalți colegi parlamentari.

Chiar dacă nu am regulamentele în față, am fost destul de multă vreme parlamentar, ca să țin minte că Regulamentul ședințelor comune se completează cu regulamentele celor două Camere.

Anul trecut, când discutam bugetul și eu conduceam ședințele, în Regulamentul Camerei, ca și în Regulamentul Senatului, cvorumul pentru adoptarea fiecărui articol al legii era obligatoriu. Din câte știu eu, în regulamentul din acest an cvorumul pentru adoptarea pe articole a legii nu este obligatoriu. Deci, după părerea mea, poziția președintelui de ședință este absolut regulamentară și corectă.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Eu cred că doriți să-l ascultați și pe domnul deputat Berceanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnilor colegi, pentru încurajări.

Regulamentul ședințelor comune nu s-a schimbat. Și, dintotdeauna, în acest Parlament – eu am fost în CPUN și în toate legislaturile, am condus 8 ani ședințe și cred că am o memorie și eu la fel de bună -, dintotdeauna am aplicat regulile, articolele care sunt în Regulamentul ședințelor comune și, acolo unde nu există o prevedere expresă în Regulamentul ședințelor comune, am completat cu regulamentele celor două Camere. Or, cum în Regulamentul ședințelor comune există o prevedere expresă în ceea ce privește cvorumul cu care se lucrează, nu avem de ce să ne mai uităm în nici un alt regulament. În Regulamentul ședințelor comune spune clar care este cvorumul și vă rog să-l respectați. Luați și citiți art.39.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, încă o dată: avem cvorum în sală. Vă rog, chiar și așa nu există motiv. Deci, pur și simplu, este un pretext.

Voci din sală:

La vot! La vot!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar, repet încă o dată ce am spus. Vă rog să interpretați ca lumea!

Are cuvântul domnul deputat Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu are acum importanță dacă în acest moment este sau nu este cvorum în sală. Important este cum apreciați cvorumul care este în sală în momentul de față.

Dacă aprecierea dumneavoastră, domnule președinte, are în vedere prevederile art.39 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerelor, atunci putem spune că există cvorum în acest moment, în această ședință comună. Care este însă temeiul, baza după care apreciem acest cvorum?

S-au făcut astăzi, din păcate, foarte multe observații legate de completarea Regulamentului ședințelor comune cu regulamentele fiecăreia dintre cele două Camere.

Or, așa cum a spus astăzi și un nejurist, cum este domnul Berceanu, cu atât mai mult cei care sunt juriști – și mă refer la domnul Gaspar – ar trebui să înțeleagă un lucru foarte simplu: nu se poate pune problema completării Regulamentului ședințelor comune cu regulamentele celor două camere, cât timp există o prevedere expresă în Regulamentul ședințelor comune. Completarea se face acolo unde există o lacună, acolo unde Regulamentul ședințelor comune nu prevede o soluție. În cazul nostru, însă, este o soluție foarte clară. Se prevede clar în art.39 din Regulamentul ședințelor comune că acest cvorum este jumătate plus unul din numărul total al parlamentarilor.

Așa stând lucrurile, orice discuție pe această temă este, din punctul nostru de vedere, inutilă. A accepta o altă soluție, înseamnă a încălca grav procedura.

Dacă și în chestiuni de procedură se încalcă prevederile Regulamentului ședințelor comune, atunci ne întrebăm dacă mai există vreo șansă ca pe fond propunerile făcute de noi să mai fie acceptate.

Vă rugăm ca, dincolo de modul în care votul acționează în această dezbatere a bugetului, să respectăm cel puțin legea noastră comun㠖 Regulamentul ședințelor comune.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Cred că am discutat multe despre proceduri astăzi. Nu aș dori să continuăm.

Avem și cvorum la ora actuală în sală.

Supun votului dumneavoastră alin.1 la art.34, în formula în care se regăsește în proiectul de lege.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 28 de voturi împotrivă și 22 de abțineri, s-a adoptat alin.1 la art.34.

La alin.2, dacă sunt observații?

Domnule deputat Coifan, aveți cuvântul.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Văd că astăzi, sau constat cu bucurie, sub această cupolă bântuie duhul descentralizării. Cel puțin așa s-a declarat până acum.

În spiritul acestei descentralizări și în dorința de a împăca principiul folosirii economice a resurselor cu principiul mult mai puternic al descentralizării, vă propun amendamentul de la nr.2 la art.34 și care se referă la orientarea numărului de posturi în valorile pe care Guvernul le-a propus.

Noi nu putem să impunem o limită maximă la ora actuală, din câteva motive. Unele au fost exprimate aici foarte pertinent. Eu aș vrea doar să spun că, de principiu, se încalcă atât art.10 din Legea administrației publice locale adoptată în 13 martie a.c. și care este inspirat generos din Carta Europeană a Autonomiei Locale, dar se încalcă și principiul conexității, care spune așa: la transfer de competențe, transfer de mijloace financiare pentru susținerea acestor competențe. Și este clar ca și lumina ochilor că este nevoie și de personal care să exercite aceste competențe.

S-a spus foarte bine de către domnul deputat Ákos Birtalan că noi am votat între timp o serie de acte normative – mă refer la Legea nr.5, Legea protecției atmosferei, Ordonanța nr.292 din decembrie anul trecut etc. – care transferă competențe masiv și este bine acest lucru, către autoritățile publice locale.

Nu amintesc handicapații, nu amintesc protecția copilului, ci amintesc noile servicii comunitare care vor ființa lângă consiliile locale și județene.

Pe de altă parte, doresc să vă atrag atenția că atât art.38, lit.d) și e), cât și 104, lit.b) din Legea administrației publice locale dau dreptul consiliilor locale și județene să voteze atât bugetul propriu, cât și organigrama și numărul de personal.

S-a spus aici de economisirea banului public. Dar noi trebuie să învățăm că "descentralizare" înseamnă ban public local, ban public județean și ban public național. Banul public local și banul public județean este gestionat de autoritățile administrației publice locale și județene alese în mod direct, universal și secret.

Vă dau un exemplu. Municipiul Timișoara anul trecut a avut venituri proprii – proprii n.b. – de 560 de miliarde de lei. Din acești 560 de miliarde de lei, 20 de miliarde, mai puțin de 4%, au fost folosite pentru plata salariilor personalului de execuție. Cine sunt aceștia? Este suficient să spun că, datorită descentralizării sistemului de colectare a taxelor și impozitelor, 80 de angajați sunt utilizați la primărie numai pentru acest tip de activități. Și pot să dau și alte exemple.

Prin urmare, v-aș ruga să reflectați la această soluție de compromis, în care limita superioară este considerată orientativă, pentru că noi pornim de la un principiu păgubos, și anume că aceste consilii locale și județene, de multe ori confundate cu primarul, își fac de cap și iau în derâdere banul public.

Vreau doar să aduc aminte că, atât în consiliul local, cât și în consiliul județean, există membri ai tuturor partidelor politice care joacă un rol pe eșichier.

Prin urmare, nimic nu-i împiedică pe reprezentanții partidului de guvernământ să voteze împotriva unui buget care este supradimensionat sau împotriva unei organigrame care este supradimensionată. Dar, acolo trebuie să-și exercite acest drept alesul local.

Vă mulțumesc pentru atenție și revin.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Deci, suntem la alin.2, stimați colegi.

Domnul deputat Dobre Victor.

Aveți cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să prezint problema din alt punct de vedere și, citind această Anexă nr.9 A, să-i aduc aminte domnului ministru Cozmâncă, eu sunt convins că dânsul cunoaște la fel de bine situația, că, de fapt, această austeritate nu va fi o austeritate.

Acest număr maxim de posturi suplimenteaz㠖 și așa va fi interpretat în comune, în special, posturile în mediul rural.

La ora actuală, în general sunt 5, 6, 7, maximum 10 funcționari în localitățile până la 10-20 de mii. Vor fi angajați mai mulți și acest lucru va greva bugetul micilor localități. În schimb, prin această anexă vom disponibiliza un număr foarte mare de salariați din reședințele de județ, din municipii, care au resursele financiare să acopere fără probleme.

Colegul meu vorbea de Timișoara. Vă spun, la Galați, municipiul a avut 578 de miliarde venituri proprii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și la cetățeni nu le mai dăm nimic. Plătim salariile!

Domnul Victor Paul Dobre:

Numai puțin!

Din contră, municipiile au responsabilități mult mai mari, domnule președinte, mă scuzați și vă rog să nu mă întrerupeți. Au posibilități mult mai mari, dar au și responsabilități mari. Vom afecta activitatea la nivelul municipiilor și vă asigur, domnule președinte, că vom crea un număr foarte important de posturi în mediul rural și, exact așa cum spuneți dumneavoastră, în comune, bugetul se va duce pe salarii.

Deci, nici din punct de vedere al acelei foarte interesante idei de descentralizare a austerității, de fapt, nu există nici un fundament.

De aceea, cred eu că propunerea colegului meu de a fi niveluri orientative este cea mai corectă și, în același timp, respectă și principiile Constituției.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legat de acest amendament la art.34, alin.2, noi considerăm că el este în completarea art.34, alin.1, așa cum a fost aprobat, că numărul de posturi reprezintă limite maxime și, deci, în aceste condiții, putem să fim de acord cu eliminarea acestui alin.2, în așa fel încât, definirea care a fost dată la alin.1 al art.34 răspunde și cerințelor de la alin.2.

Deci, putem fi de acord cu eliminarea acestui alineat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, Guvernul este de acord cu eliminarea.

Vă propun să mergem pe formula eliminării alin.2.

Cine este pentru?

propunerea Guvernului, eliminarea.

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost eliminat alin.2.

Alin.3.

Dacă sunt amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat și alin.3.

Alin.4.

Se propune formula celor două comisii de buget-finanțe.

Dacă aveți amendamente?

Domnul Nini Săpunaru.

Aveți cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Am propus eliminarea acestui articol, întrucât o mare parte din comunele din țară nu au venituri proprii ca să-și asigure plata personalului.

În reformularea comisiei, practic nu spunem nimic. Este un articol redundant pe acolo, pentru că și până acum trebuiau să-și plătească salariile în funcție de veniturile bugetului local. Deci rămân și cred că este mai bine să-l eliminăm.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte comentarii la acest amendament?

Domnule ministru Mihai Tănăsescu, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte. Tocmai am venit în întâmpinarea celor spuse de domnul deputat Săpunaru, s-a reformulat art.34 alineatul 4, prin înlocuirea "veniturile proprii" cu "fondurile publice respective". Deci ținem cont de această specificație, pe care domnul deputat a făcut-o, și în acest sens suntem de acord cu modul în care a fost reformualt alin.4 al art.34 de către Comisia pentru buget-finanțe, bănci.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci propuneți menținerea, da? Sunt obligat să supun la vot în primul rând propunerea de eliminare a alin.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu puteți vota și pentru și să vă și abțineți. Avem aici două abțineri.

Voturi împotrivă? Marea majoritate, deci eliminarea nu a fost aprobată.

Vă supun aprobării dumneavoastră alin.4 în formula propusă de cele două comisii de buget finanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Alin.4 a fost adoptat.

Vă supun spre aprobare art.34, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 28 abțineri.

Art.34 a fost adoptat de către Parlament.

Art 35, dacă sunt amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.35.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Art.35 a fost adoptat.

CapitolulVII. Bugetele fondurilor speciale.

Titlul capitolului. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a votat aprobarea Capitolului VII.

Art.36 alin.1. Nu sunt amendamente. Dacă sunt eventuale observații?

Supun votului dumneavoastră alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat.

Alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă mai sunt propuneri la art.36? Aveți o propunere, domnule deputat Ifrim?

Aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Susțin o cauză care dacă va fi privită formal, va fi o cauză pierdută, dacă se va privi cu adâncime conținutul acestei cauze se va putea câștiga. Vreau să vă spun că sănătatea națiunii române se găsește într-un moment de avarie. Și, acest lucru este pe deplin înțeles de Comisia de sănătate și familie a Camerei și Comisia de sănătate și familie a Senatului care, ambele, au propus două amendamente acceptate în unanimitate de membrii comisiei care au făcut o singură politică, politica sănătății poporului român.

Vreau să vă spun că de la bun început, comisiile înțeleg să nu ceară bani în plus, deoarece într-adevăr situația este cea care este, este un buget de austeritate și înțelegem acest fapt. Din acest punct de vedere, aș dori să vă spun că bugetul sănătății, din anul 1990 până în prezent, dacă faceți graficul bugetului și cifrelor, a înregistrat o continuă scădere. Acest an este primul an în care se înregistrează o ușoară creștere, ceea ce este, incontestabil, meritul ministrului sănătății, meritul comisiei și a tuturor celor care au luptat pentru această cauză. Dar, acest buget rămâne absolut insuficient. Eu vreau să vă dau, înainte de toate, o cifră comparativă cu anul 2000. În anul 2000 s-au alocat 4433,2, ceea ce reprezintă 0,66 din p.i.b., s-au dat de la bugetul de stat, Casa de Aasigurări de Sănătate a dat 25624,8, însemnând 3,29 din p.i.b., ajungându-se astfel la o cifră de aproximativ 3,8 din p.i.b., adăugând fondul special.

În anul actual se acordă, potrivit Anexei nr.1 la buget, 8 199, ceea ce reprezintă 0,72% din p.i.b., o creștere de 0,06%, iar Casa Națională acordă 35924,2 ceea ce reprezintă 3,38% din p.i.b., ajungându-se la procentul de 4,1% din p.i.b. Dacă însă analizăm că trebuie să rambursăm credite externe...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule profesor, vă rog frumos nu suntem la catedră, vă rog frumos, un expozeu simplu. Eu știu că dumneavoastră ne puteți vorbi 3 ore. Sintetizați, vă rog frumos.

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule președinte,

Nu sunt la catedră, vă rog colegii să nu mă creadă așa, nu dau lecții la nimeni, expun situația sănătății. Permiteți-mi, vă rog, voi fi cât se poate de scurt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

încă o dată, asta o puteți face la o declarație politică. Vă rog eu mult, referiți-vă la amendamentele pe care le propuneți.

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule președinte, voi încerca să fiu cât mai scurt.

Vreau să vă spun următorul lucru. Că din suma existentă în acest an, 2554 reprezintă rambursări de credite externe, iar aproape peste 3000 reprezintă fondul care s-a acordat în anul trecut Secretariatului de Stat pentru Handicapați, trecut acum la Ministerul Sănătății.

În aceste condiții, nu cerem bani în plus, dar cerem niște schimbări legislative. De ce schimbări legislative? Pentru că suntem țara care acordă cel mai mic procent din p.i.b., chiar 4,1 e mai puțin față de 4,6 în Bulgaria, care cheltuim 56 de dolari pe sănătatea unui om pe an în timp ce alte țări, precum Ungaria, cheltuiesc 290 de dolari și pentru că am ajuns prima țară ca și morbiditate în tuberculoză, ca morbiditate generală și mortalitate. Închei aici și atunci, dorim următorul lucru. Comisia s-a gândit la soluții care nu afectează cu absolut nimic… Casa de Asigurări de Sănătate are depuși banii la Trezoreria Statului. Incontestabil, este o altă problemă, Casa trebuie să fie autonomă, așa cum este în toate țările din Uniunea Europeană. Ei bine, pentru disponibilitățile Casei se acordă o dobândă de 10%, ceea ce este total necorespunzător. Prin amendamentul propus, propunem ca aceste disponibilități să fie la rata de dobândă pe care o acordă Banca Națională, ceea ce ar ajunge la 25%. În ce privește depozitele, care au aceeași soartă, de 10%, propunem să fie la taxa de scont de 35%. Vreau să vă spun că la sfârșitul anului 2000 au rămas excedent în Trezoreria Statului 1200 la care se adaugă disponibilitățile de 4700, ceea ce înseamnă 5900. Estimați ce pierderi a suferit sistemul de sănătate. Dacă adăugați la aceasta și desființarea fondului special, fond special în care anul trecut sănătatea a pierdut 400 de miliarde, neputând să fie cheltuite, realizați acest lucru.

Vreau să vă spun, construcția bugetului este făcută în diferența dintre venituri și cheltuieli cu un excedent la venituri. La sănătate nu există venituri. Acestea sunt argumentele, domnule deputat, pentru ca ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog foarte mult, vă repet încă o dată, țineți o lecție de 20 de minute... Nu se poate, haideți să nu exagerăm. S-a înțeles perfect, ce vreți?

Domnul Mircea Ifrim:

Deci vreau să vă spun, acestea sunt argumentele pentru care comisiile reunite de sănătate ale celor două Camere susțin aceste două amendamente.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna ministru Bartoș, veniți să dați un răspuns.

Doamna Daniela Bartoș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Aș dori să vă spun, pentru anul acesta, ca și la învățâmânt, de mulți ani încoace, sănătatea n-a mai avut atât de mulți bani ca acum. Anul acesta ne situăm la 3,96% din p.i.b., ceea ce reprezintă în valoare absolută 49 958 de miliarde. Dintre acestea, 7 mii de miliarde sunt în bugetul de stat, respectiv în bugetul Ministerului Sănătății și Familiei și 35 de mii de miliarde sunt în bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Este adevărat că avem de returnat credite, dar nu este de două mii și ceva de miliarde, ci de 1753 de miliarde, iar faptul că există excedent la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este numai aparent, pentru că s-a convenit ca acest excedent să rămână trecut ca atare, pentru a se putea asigura sumele necesare informatizării Casei de Asigurări de Sănătate.

Din această cauză, nu considerăm că se justifică amendamentul, întrucât potrivit Legii nr.145 privind asigurările sociale de sănătate, bugetul fondului pentru asigurări de sănătate este la dispoziția Casei Naționale de Sănătate, iar potrivit Ordonanței Guvernului nr. 66/1995 privind organizarea și funcționarea Trezoreriei Statului, depozitele constituite din bugetul asigurărilor sociale de sănătate în cadrul Trezoreriei sunt purtătoare de dobânzi. Astfel, dobânda pentru sumele la vedere, aflate în Trezorerie este de 10%, iar dobânda pentru sumele aflate în depozit la Trezorerie este de 15%. La ora actuală s-a convenit ca aceste dobânzi să se negocieze între Ministerul de Finanțe și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, așa fel încât să putem să avem dobândă mai mare. Dar nu este necesar ca acest lucru să se regăsească în Legea bugetului de stat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul profesor Mincu, după aceea domnul deputat Nini Săpunaru.

Domnule profesor Mincu, aveți cuvântul.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să fiu foarte scurt. Vreau să vă spun că doamna ministru nu ne spune că bugetul de 4,1% este, față de bugetul țărilor din estul și centrul Europei, cel mai mic, este 5,9% media în centrul Europei în p.i.b. și p.i.b. este mai mare. P.i.b. din Uniunea Europeană pentru sănătate este de 7,8% în medie. Vreau să vă mai spun ceva. Spitalele din România, practic, e declarația ministrului sănătății, 150 de spitale ar trebui refăcute și reparate. Aș vrea să vă mai spun că 30% din echipamentele care există sunt depășite. O pătrime din spitale au datorii pentru întreținere, 22% datorii la produsele alimentare. Jumătate din utilajele de termoficare ar trebui înlocuite. Deci problema se pune, dacă vreți, pentru existență. Noi, românii, deținem categoric priorități. Avem cea mai mare mortalitate din Europa – 12%. Avem cea mai mare mortalitate la copiii de 0-1 an, 18,5%. Avem cea mai mare mortalitate cardiovasculară pe plan mondial - semestrul I al anului 2000 este de 767 la suta de mii. Deci sunt probleme deosebit de grave pentru probleme de sănătate și, nu mai înțeleg ceva.

Menționați undeva problema de handicapați. Vreau să vă spun, doamnă ministru...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule profesor, vă rog…

Domnul Iulian Mincu:

Gata, am terminat, domnule președinte, dar vreau să vă spun că există un raport al comisiilor județene de recrutare unde este consemnat că tinerii veniți la recrutare a trebuit să fie refuzați între 25 și 30% dintre ei, pentru că prezintă coeficientul de inteligență sub 60%.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Nini Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Avem și noi un amendament la acest articol.

Aș dori să vă reamintesc încă o dată că aceste fonduri ale Caselor de Asigurări de Sănătate provin din: 7% banii angajaților și 7% plată făcută de angajator. Vă reamintesc că acești bani, stând la Trezorerie cu 10% se devalorizează. Sunt banii cetățenilor și, haideți, să nu facem aceeași greșeală pe care, de acord cu dumneavoastră, am făcut-o noi, poate. Din varii motive. Există tendința, tot timpul, a Ministerului Finanțelor de a bloca acești bani și de a-i folosi ca surse în acoperirea deficitului. Trebuie, cu aceste fonduri, fonduri în care sunt banii oamenilor, să avem grijă de aceste fonduri....

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa se procedează în toată lumea, în toate țările, începînd cu Statele Unite.

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule președinte,

Vă rog frumos, dacă vorbim, lăsați-ne să vorbim, și după aceea interveniți!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule, ești profesionist, domnule, dacă nu erai profesionist nu te întrerupeam!

Domnul Nini Săpunaru:

Un moment, dar asta nu înseamnă…, în acele țări nu este inflația care este în România, și nu am solicitat la alte fonduri, decât la aceste fonduri, să emitem titluri de stat sau obligațiuni.

Atât și nimic mai mult. Pentru că astăzi plătim o sumă și când vine rândul nostru sau al celui care a plătit să-și facă un control medical sau să aibă o rețetă compensată nu are de unde să o ia, pentru că nu mai sunt bani.

Încă o dată, am propus amendamente de bun simț, nu am spus că aceste fonduri sunt gestionate doar de Casele de Sănpătate. Nu am spus să nu fie excedent sau rezervă, care s-a creat în fiecare an. Am spus doar că sumele care sunt depuse acolo sub formă de excedent sau fond de rezervă care, vedeți, doamna ministru spune că e foarte puțin, nu este. Domnule, dacă nu este, hai să-i bonificăm dobândă.

De ce nu acceptați la ceva ce nu este, care spuneți dumneavoastră că nu aveți, deci nu există fond excedent și rezervă. Articolul nostru spune în felul următor: "Disponibilitățile în lei ale fondului pentru asigurări sociale de sănătate aflate în conturile Trezoreriei Statului, sub formă de fond de rezervă și excedent, sunt și rămân la dispoziția Caselor de Asigurări de Sănătate. Acestea au dreptul să solicite Trezoreriei Statului plasamentul disponibilităților respective în certificate de trezorerie și titlu de stat cu dobânda pieței.

Dobânzile încasate, mai puțin un comision de 10% acordat Trezoreiei Statului pentru operațiunile efectuate vor fi utilizate pentru compensarea de medicamente, materiale sanitare și reactivi, pentru serviciile medicale acordate categoriilor de populație defavorizate, conform prevederilor în vigoare, și pentru achiziționarea de aparatură de înaltă performanță, în vederea creșterii calității actului medical".

Nu am spus că nu pot să constituie fond de rezervă și excedent, care este o sursă de acoperire a deficitului. Luați de aici și nu mai luați de la populație, domnilor. Dar, dați dobândă la acești bani. Știm treaba asta, știm cum s-a făcut, știm cum a fost în guvernarea precedentă, vă rugăm să avem grijă de banii acestor oameni.

Doamna ministru a spus că nu au fond de rezervă și excedent în acest an. Deci înseamnă că nu e mare deranj dacă dăm titlul de stat și obligațiuni la ceva ce nu există.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, stimate coleg.

Se pare că nu ne înțelegem noi, dar, mă rog.

Stimați colegi de la PRM, ați spus tot ce trebuia acolo, a vorbit domnul Ifrim, s-a înțeles tot, ce înseamnă, s-a vorbit despre devalorizare, haideți, să ascultăm ministerul. Să vedem ce răspuns ne dă. Vă rog eu mult, dacă vreți să facem 4 articole azi. Vă rog mult de tot. S-au înțeles problemele, dacă e cineva care nu a înțeles, nu cred... Am înțeles, domnule profesor, vă dau cuvântul și dumneavoastră.

deci e vorba de dobânda care se percepe... vedeți colegii noștri care au fost la Putere, au practicat 10%. Le-a convenit atunci. Vă rog dați dumneavoastră răspunsul cum faceți...

Domnul Mihai Tănăsescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest amendament propus se are în vedere introducerea unui alineat nou, prin care să se reglementeze rămânerea la dispoziția Casei Naționale de asigurări a excedentului și a rezervei fondului pentru asigurările sociale de sănătate, precum și reglementarea dobânzii pe care ar trebui s-o primească acest fond de la Trezoreria Statului. Nu considerăm că justifică acest amendament. De ce?

Pe de o parte fiindcă, potrivit Legii nr.145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate este la dispoziția Casei Naționale de Sănătate, iar, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/1995 privind organizarea și funcționarea Trezoreriei Statului, depozitele constituite din bugetele asigurărilor sociale de sănătate în cadrul Trezoreriei sunt purtătoare de dobânzi. Aceste dobânzi se negociază. Sigur, poate nu sunt la nivelul celor de pe piață, sunt mai mici, dar Trezoreria este foarte sigură, disponibilitățile tuturor oamenilor care își pun banii în fondul acesta de sănătate sunt păstrate cu grijă la această trezorerie. Riscurile ca banii respectivi să dispară sunt zero, din cauza aceasta și dobânzile poate nu sunt la nivelul pieței, dar, oricum, și în Comisia de finanțe buget am spus că aceste dobânzi se vor negocia la un nivel mai corespunzător decât acum. Deci siguranța acestor bani conduce la acest aspect pe care l-am ridicat.

Mai mult, l-am asigurat pe domnul deputat Săpunaru că pentru anul acesta, această dobândă va fi negociată. Ea a fost 10%, a crescut la 15%, urmează ca în săptămânile următoare, împreună cu Casa să îmbunătățim acest nivel al dobânzilor, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Noi înțelegem rațiunea pentru care și acest sector ca și alte sectoare de servicii publice, gen învățământ, cultură etc. solicită în acest moment fonduri suplimentare. Ele sunt insuficiente în raport cu nevoile sociale pentru a satisface cerințele de asemenea bunuri și servicii publice. Înțelegem practic poziția adoptată de distinși profesori, eminențe în domeniul medicinei, care au luat cuvântul de la acest microfon. Înțelegem și poziția unui distins coleg deputat care, dintr-o postură executivă în anii trecuți, a administrat un important sector, cel vamal, și care avea și acel sector un fond special, fondul de modernizare a vămilor, și care pleda și la vremea respectivă pentru autonomizarea acestui fond, mă mir că nu l-a și privatizat pe acea vreme… (Aplauze din partea Puterii.)

Or, ceea ce trebuie să înțelegem cu toții este faptul că finanțele publice reprezintă un sistem unitar, așa cum și corpul omenesc este un sistem unitar, și Guvernul, împuternicit de Parlament și sub controlul Parlamentului, trebuie să gestioneze, să administreze, în mod unitar, sistemul finanțelor publice, alcătuit din acest sistem al bugetelor de stat locale, asigurări sociale de stat, asigurări de sănătate de stat, fondul pentru repararea drumurilor și alte fonduri extrabugetare, care alcătuiesc, în totalitate, bugetul general consolidat, respectiv sectorul guvernamental, gestionat de Guvern. Dacă Guvernul este cel care a stabilit în raport cu o seamă de priorități, în raport cu exercițiile financiare anterioare, această ierarhizare a sumelor, noi trebuie să avem încredere, și am dat votul de încredere, că Guvernul dispune de specialiștii și de programe necesare pentru o asmenea opțiune, pe de o parte.

Pe de altă parte, s-a explicat în cazul specific de la sănătate că fondurile sunt mai mari în termeni comparabili cu cele alocate în anul trecut, iar a veni acum și a spune că vrem ca fondul de sănătate care se administrează de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate să aibă un regim special, față de alte fonduri care își păstrează banii în Trezorerie, pentru că Trezoreria este Banca statului, nu putem să privatizăm aceste fonduri, să le lăsăm să meargă în alte domenii, pentru a nu păți ceea ce am văzut că s-a întâmplat la SAFI și ceea ce nu vrem să se întâmple în sistemul de pensii cu pilonul al doilea, pe care vor unii să-l introducă, deci trebuie să dăm siguranță acestor bani, trebuie să remunerăm la un anumit nivel și aceasta este negociabil în interiorul Guvernului, practic, între Finanțe și Ministerul Sănătății și Familiei, Casa de Asgirurări, iar pe de altă parte, ca să închei așa cu o comparație mai sugestivă, este ca și cum din acest sistem unitar, care este finanțele publice, vrem să creăm un regim privilegiat unui anumit fond, fondul de sănătate, repet, sănătatea este foarte importantă și se bucură de fondurile aferente în buget, aceasta ar însemna ca și cum în corpul omenesc, care este tot un sistem unitar, un distins medic care este, să zicem, cardiolog sau gastroenterolog ar vrea să facă niște circuite pe acolo, prin care să dea mai mult sânge fie la stomac, fie la inimă. Nu se poate! Există o circulație unitară sangvină, așa cum există o circulație financiară bănească unitară în cadrul sistemului bugetului general consolidat. Dacă facem ce se propune în acest amendament, vor fi mai puțini bani la celelate destinații. De ce? Pentru că vor crește cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice, statul se va împrumuta de la fondul de sănătate mai scump, vor fi mai mulți bani la sănătate, și vor fi mai puțini bani la învățământ, la cultură, la armată și la celelate, în mod proporțional. Deci o dată date proporțiile între sectoare, eu vă propun să le păstrăm așa și să înțelegem că în acest an sănătatea are fonduri suplimentare față de anul trecut, în limitele pe care le permite ceea ce se propune pentru acest an și în limitele a ceea ce am găsit în România, la finele anului 2000.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă fac o propunere, pentru că văd o poftă teribilă, inclusiv la colegii mei, la domnul Florin Georgescu, de a da explicații extraordinar de ample.

Eu cred că putem merge pe o formulă ca luările de cuvânt să nu depășească trei minute.

Voci din sală:

La vot!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunteți de acord? (Vociferări)

Stimați colegi,

Sunteți de acord să limitați timpul la trei minute? (Vociferări)

Eu vă propun trei minute. Este suficient timpul maxim.

Cine este de acord cu limitarea timpului la trei minute? Vă rog să votați. Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Vă dau cuvântul, domnule profesor Mincu, aveți la dispoziție trei minute. Vă rog.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să vă numesc domnule prim-ministru Văcăroiu.

Domnule Florin Georgescu,

Dați-mi voie să vă numesc domnule ministru de finanțe,

Vreau să vă aduc aminte că dumneavoastră împreună cu ministrul sănătății care eram eu, în 1994, am făcut Legea asigurărilor de sănătate. Această Lege a asigurărilor de sănătate a fost votată, însă nu din cauza noastră, în 1997 sub numele de Legea 145. Vreau să vă spun că Legea asigurărilor de sănătate prevede o singură casă de asigurări de sănătate cum este în America și cum este în Germania, cum este peste tot. Noi am făcut trei case de asigurări de sănătate în momentul de față, dintre care două foarte bogate și una foarte săracă. De aceea, vreau să vă aduc aminte că cele bogate cheltuiesc mai puțini bani decât strâng, pe când cea săracă trebuie să cheltuiască enorm de mulți bani pentru foarte mulți bolnavi și are la dispoziție, din păcate, foarte puțini bani.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate domnule profesor,

Vreau doar să vă amintesc, colegii noștri care au fost la putere au prevăzut și există o reglementare potrivit căreia toate sumele vin la casa centrală. De acolo se duc la elelalte două case, cum e Casa armatei, sau în cazul Ministerului Transporturilor.

Are cuvântul domnul deputat Năstase. Cu rugămintea să faceți efortul să vă încadrați în timp.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Mult stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Sănătatea nu este un domeniu de activitate oarecare. Și pentru că noi dorim reușita Guvernului Năstase, apreciem că în următorii patru ani, cea mai dificilă situație și cea mai dificilă sarcină este aceea a ministrului sănătății. De ce? Pentru că se pornește de la o stare în sănătate care justifică total o stare de alarmă de gradul zero. 50% din unitățile sanitare nu îndeplinesc condițiile minime sanitare de funcționare. Numărul bolnavilor a crescut nu de două ori, cei de tuberculoză au crescut de peste 100 de ori, costul medicamentelor a crescut de peste trei ori, actul medical în sine costă astăzi mai mult de zece ori față de perioada trecută, iar ultimii patru ani au însemnat în sănătate crearea unei stări de dezastru, potențialul biologic al populației a scăzut de peste zece ori și dacă azi nu sprijinim ministrul sănătății cu un buget adecvat, peste 4 ani vom face un buget pentru 50% din populația țării, pentru că o parte vor muri iar alții se vor găsi într-o stare de sănătate pentru care nu va mai avea sens bugetul țării. Pentru că în următorii patru ani, mulți dintre dumneavoastră veți avea poate, dumneavoastră sau familiile dumneavoastră, nevoie de un act medical corespunzător, vă rog să meditați și să sprijinim ministerul sănătății cu un buget adecvat. Nu este un favor politic. Este un favor pentru noi toți și pentru țară. Cu toată aprecierea pe care o am față de domnul Florin Georgescu, pe care-l consider un specialist foarte mare, dar de data aceasta nu are percepția exactă a ceea ce există în momentul actual în sănătatea populației și în starea de sănătate a țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dacă-mi permiteți, două minute...

(Din sală se strigă să nu vorbească mai mult de trei minute.)

Stimați colegi,

Am intrat într-o zonă a discuțiilor extrem de interesantă și fiecare încearcă și va încerca de aici încolo să obțină surse, ceva suplimentar față de cele care rezultă prin aplicarea nivelului de cote care le avem pe diferitele impozite și taxe. Și discuția a fost provocată de situația de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru că am zis, am constituit-o autonomă, că avem de-a face cu fonduri publice. Gradul de fiscalitate cuprinde inclusiv această cotă care se plătește la Casa de asigurări de sănătate. Deci, tot populația plătește. Tot agenții economici plătesc aceste sume.

Dacă am merge pe principiul ăsta, haideți să-l extindem. Păi de ce să nu luăm fondurile de la învățământ, de la doamna Andronescu, să nu i se mai dea la sfârșitul fiecărui trimestru alocația bugetară, să-i dăm de la început fondurile astea și le ține la bancă trei luni. Dar de ce defalcările care le face în transferurile către consiliile locale, județene, municipale, de ce să nu le facem la fel ca la Casa de Asigurări de Sănătate din timp, cu trei luni înainte și nu spre sfârșitul trimestrului, astfel încât și ei să țină la bancă cu o dobândă de 52% și să vedeți cum se înmulțește bugetul nostru. Cam asta este concepția a ceea ce se discută astăzi, aici.

Domnilor, asta e punga de bani, nu vă înșelați amarnic! Nu vă imaginați că luați un leu de undeva în plus. Asta producem, asta avem în buget. Dacă dumneavoastră credeți că banii ăștia luați anticipați și ținuți în așa-zisul depozit, dar de ce aveți depozitul acesta? Nu vă întrbați? Pentru că n-am intrat pe termenele de plată corespunzătoare, astfel încât cel păgubit...cetățeanul este cel care plătește, nu dumneavoastră. Nu Casa de Asigurări de Sănătate încasează. Și dintr-o dată, ceea ce doriți dumneavoastră este să apară o sursă suplimentară la Casa de Asigurări de Sănătate pe un buget nenorocit, care nu poate satisface pe toată lumea. Avem niște surse în plus, dar nu vă gândiți că toate astea înseamnă ce? Înseamnă niște goluri în venitiurile care intră în buget, că totul se duce pe datorie publică și, în ultimă instanță, trebuie să mărim fiscalitatea ca să acoperim aceste goluri. Deci, n-avem cum să ne furăm căciula. Vreau să înțelegeți că aici este un furt de căciulă. Și acel 10% care-l dă Trezoreria vreau să spun că nu-i corect.

Domnilor, rețineți: este un fond, nu este o taxă, numai că-l punem pe cetățean să plătească înainte. Pentru că nu avem cum să corelăm termenele astea în funcție de plata acestor impozite, taxe, inclusiv a contribuției de asigurări sociale sau a CAS-ului și așa mai departe.

Pe de altă parte, sunt niște disposibilități care nu le puem cheltui acum, pentru că vizează o perioadă de o lună, de două, de trei. Îi ținem în trezorerie. Sigur că ne-ar interesa să nu se devalorizeze, or, nu se devalorizează pentru că trezoreria folosește aceste surse pentru a face plățile, pentru învățământ, pentru cultură, pentru armată, pentru ce vreți dumneavoastră. Altfel, s-ar duce să se împrumute la bănci cu 60% dobândă și tot noi am plăti, populația. Deci, dacă vrem să facem...și-mi cer scuze, am vorbit mai mult de trei minute, haideți să judecăm limpede, ne cramponăm, nu putem realiza din niștre treburi care le considerăm operațiuni în sistem gen speculative, bancare, să obținem niște bani în plus, față de ce are bugetul. Aici este vorba de două vase comunicante: luăm dintr-o parte, se strică dincolo și va trebui ca să umplem, să venim cu alte soluții care, din păcate, prin fiscalitate nu se mai poate. Deja am ajuns la o limită în care orice întreprinzător privat sau de stat va spune că e sufocat.

Aceasta este problema de fond, nimeni nu vrea să înșele pe nimeni aici. Vorbim de bani publici și haideți să gestionăm ce avem așa cum se cuvine. Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolaescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

Aș relua începutul discursului colegului meu dinainte, și anume,

Domnule prim-ministru Văcăroiu,

Domnule ministru de finanțe, Florin Georgescu,

Pentru că mi se pare absolut corect să mă exprim așa atâta timp cât dumneavoastră ați încercat să ne convingeți pe noi și să ne manipulați pe sisteme financiare. Eu cunosc gândirea domnului Florin Georgescu pe vase comunicante. Dar aici e cu totul altceva. Dumneavoastră, printr-o mentalitate de abordare centralistă, încercați să uitați că acest fond este un fond public și care provine...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doresc să vorbiți civilizat, stimate coleg...

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Îmi permiteți să termin ce am de spus, domnule președinte?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...pentru că trebuie să vă dau o replică...

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

O să aveți după aceea posibilitatea și vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Deci, este un fond public care să nu uităm că în proporție de jumătate, cum se constituie de 7% este din banul contribuabilului. Contribuabilul are dreptul să știe că banul lui este folosit eficient și că are valoare, că nu se întâmplă cu el nimic rău. Așa cum s-a propus, cel puțin în proiectul de buget, el își pierde valoarea. El se depersonalizează, se duce în bugetul de stat prin trezorerie și de acolo se fac plăți pentru orice. Uneori, se întâmplă, și au fost cazuri cînd n-au ajuns banii la sănătate, pentru că Trezoreria făcuse plăți mai mari către alte sectoare și erau goluri de trezorerie. Oare cum o fi normal pentru cetățean, că aici este problema. El are dreptul măcar să trăiască mai bine ca sănătate? Oricum, Trezoreria se împrumută de la persoane fizice prin certificate de trezorerie și titluri de stat. Oricum, banii băncilor se duc în asemenea lucruri. De ce nu și banii din acest fond să nu aibă și ei posibilitatea să fie valorificați. Asta este problema de fond pe care o solicităm noi prin acest amendament.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, stimate coleg.

De ce nu ați făcut-o de doi ani de zile? Pentru că nu ați putut s-o faceți, nu se putea face.

Domnul Florin Georgescu, pentru un minut.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor colegi,

Nu e teoria vaselor comunicante teoria mea. Este o teorie financiară general valabilă în țările europene către care ne îndreptăm și noi. Este teoria bugetului general consolidat și a sistemului unitar al finanțelor publice. Îmi pare rău că dumneavoastră și colegul care a mai susținut din partea partidului dumneavoastră nu vă puteți ridica la nivelul înțelegerii dincolo de șef de vamă și respectiv, șef de servicii interne la Ministerul Finanțelor, care se ocupa de problemele administrative și de protocol. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, Florin Georgescu, nu este cazul să facem aici comentarii de natura asta! Noi discutăm pe fond... (Vociferări în sală)

Domnul Nini Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Haideți să păstrăm o minimă decență! Nu cred că ați văzut din partea noastră asemenea expresii și asemenea etichetări. Vă rugăm frumos.

Aș dori să reiau, pentru că domnul ministru Tănăsescu a pomenit numele meu, a vorbit și a spus de grija pe care o avem față de banii contribuabililor. Foarte bine. Bonificăm dobândă de 10 sau 15% și banii aceștia vor fi devalorizați. Inflația anunțată, prognozată este de 25%...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Noi am spus toate astea, domnule Nini Săpunaru. Noi am spus toate chestiile astea. Vă rog frumos.

Stimați colegi,

S-au spus toate lucrurile astea și...(Vociferări)

Domnule profesor, vă rog să...înțelegem perfect și domnul profesor Pop D.Popa eu cred că a înțeles și dacă vine aici ne vorbește și dânsul și are dreptate.

Stimați colegi, haideți să lăsăm Casa de Asigurări de Sănătate să negocieze, să nu se devalorizeze banii. Vreau să vă spun că depozitele la vedere, la bănci, la ora actuală, sunt în jur de 10-12%. Ăsta este nivelul la ora actuală în băncile comerciale. Deci, nu asta este problema. Dar să lăsăm Casa de Asigurări de Sănătate să nu piardă din banii ăștia prin inflație, ce spunea domnul Nini Săpunaru. Asta este problema. Dar haideți să nu și câștigăm de aici. Nu putem câștiga din ce nu avem.

Vă rog. Pentru un minut, domnul profesor Ifrim.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Mă voi încadra în cele trei minute. S-a spus tot ce era de spus. Prima idee vreau s-o subliniez: sunt banii contribuabililor, nu sunt bani de stat, au dreptul la cele 1,7 miliarde de dolari care se adună pe an să se reîntoarcă la sănătate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule profesor, dar banii bugetului, care vin în buget, ai cui sunt? Nu sunt tot de la contribuabili? De ce faceți stat și casă de asigurări?

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule prim-ministru, vreau să vă spun că aceasta este concepția pe care o am eu. Poate eu greșesc. În al doilea rând, în toată Uniunea Europeană, casele de asigurări de sănătate funcționează autonom și au dreptul să-și folosească banii. La noi, excedentul de 4700 rămași nu poate fi folosit decât cu acodul Ministerului Finanțelor pentru suplimentarea caselor care nu și-au adunat banii.

Vreau să vă spun - Casa putea să adune 2900 pe lună și fondul putea să fie 39 fără diferență venit - cheltuieli. Deci, să intrăm în Uniunea Europeană. Casa a fost tocmai făcută pentru a se înlocui formula de finanțare de la bugetul de stat existentă până în 1990 și pentru a crea acest sistem autonom care la noi nu ființează.

Vreau să vă mai spun că urmarea neaplicării Ordonanței 119 - mă voi încadra în trei minute - acest lucru pentru că nu se respectă de către Ministerul Finanțelor, există un proces între Casa de asigurări și minister pentru o sumă de 500 de miliarde. Votați, vă rog, pentru sănătatea națiunii române pentru că se află în stare de avarie.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă propun să trecem la vot. De acord?

Deci, s-a propus alin.3 nou care a fost, bineînțeles, respins de comisie și de Ministerul de Finanțe, mergându-se pe acea formulă a negocierilor directe cu Casa, pentru a nu se devaloriza banul din depozit sau disponibil. Vă supun votului acest amendament.

Cine este pentru? 60 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Marea majoritate.

Abțineri?

Deci, 60 voturi pentru și cu 2 abțineri. Alineatul 3, nou propus, a căzut. (Vociferări.)

Alin.4.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte, probleme de procedură. Nu am intervenit înainte de vot, am crezut că, într-adevăr, numărătoarea făcută de cei doi secretari ai partidului de guvernământ va reprezenta ceea ce este în sală, pentru că, potrivit art.22 și cutumei parlamentare, unul din cei doi secretari trebuie să fie din Opoziție. Am crezut că trebuie să se respecte art.22, coroborat cu toate cutumele parlamentare, să nu intervenim pe vot, dar dumneavoastră ați făcut și ați determinat luarea de poziție a noastră prin ceea ce s-a întâmplat. Este imposibil să cred că numărând pentru, abțineri și contra, mai ales contra, care nici practic nu ați spus câți sunt, ați căutat, de fapt, ca să mascați cvorumul care nu este legal acum în sală. (Vociferări.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este legal stimate coleg.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Vă rog să chemați chestorii pentru a repune în legalitate, secretarii să fie prezenți, așa cum prevede art.22.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles stimate coleg. Eu vreau să vă spun...

Deci, încă o dată, noi am numărat la dumneavoastră 22 și vreau să vă spun că 22 sunteți toți. Vă rog eu să vă numărați acolo, stimate coleg, deputații dumneavoastră, iar dincolo, la colegii de la PRM, deci, au fost 60 de voturi împotrivă. Care este problema de nu s-a numărat exact? Vă rog eu, nu v-am dat cuvântul să-mi afirmați acest lucru. Deci, nu faceți aprecieri.

Stimate coleg, nu aveți cuvântul. Colegul dumneavoastră Păcuraru, care a fost de la Opoziție aici, ne-a rugat frumos că are o problemă pe linie de partid și dorește să se retragă. M-ați înțeles, stimate coleg? (Vociferări.) Aceasta este problema.

Vă rog eu să luați loc în bancă, stimate coleg.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule, pe procedură nu puteți să-mi luați cuvântul, spune oricând art.23. Deci, practic, nu aveți cum să-mi luați cuvântul. Cel mult ca să determinăm o situație în care să nu mai vorbim în Parlamentul României și președintele să conducă după bunul lui plac.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa, stimate coleg, hai, spuneți, stimate coleg, aveți cuvântul!

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Deci, dumneavoastră puteți să aveți perfectă dreptate: ați spus 60 pentru, 20 de abțineri, dar nu ați spus câți sunt contra!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vreți să numărăm câți sunt? Marea majoritate. Stați să vedem. Vă rog eu, veniți aici lângă noi, vă fac un favor. Vă rog eu frumos.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Obligația este a secretarilor, dumneavoastră trebuie să anunțați, pentru stenogramă, pentru că dacă se merge la Curtea Constituțională și contestăm, să știm exact: contra, abțineri și pentru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu puteți, că avem toate stenogramele din cei 4 ani, vă rog foarte mult, (Vociferări.) ale dumneavoastră, cum ați condus în Parlament. Vă rog să luați loc!

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof (din sală):

La procedură nu puteți să-mi luați cuvântul! (Vociferări.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu mult, este o treabă de obraz! (Proteste.)

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Spuneți voturile: pentru, contra și abțineri și atunci sunt de acord cu ceea ce prevede Regulamentul. (Vociferări.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

La alin.4 este aceeași problemă propusă pentru depozite. Deci, să lăsăm Casa de Asigurări să negocieze cu Banca Națională; aceasta ne spune și Guvernul și comisia, dar supun la vot amendamentul colegului nostru Ifrim de la Partidul România Mare.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 14 aici. Stimate coleg, este corect? Chemați-l să numere! Deci, sunt 14 aici și 50... (Vociferări.)

Domnul Ioan Mihai Năstase:

16 cu 51.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, înțeleg că îi țineți pe colegi după ușă acolo? Îi țineți după ușă și doar le faceți semn când să intre în sală? Da.

Stimați colegi,

Vorbim serios acum, îmi cer scuze.

Cine este pentru? Vă rog să ridicați mâinile și să numărați aici. 16 voturi împotrivă.

Vă rog pe partea cealaltă.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

16 voturi împotrivă. Numărați dumneavoastră, eu am numărat de 3 ori, veniți dumneavoastră și numărați aici. Poate îi numărați pe cei care nu votează.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, 55 și cu 16 – 71 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Să chemăm pe colegul Săpunaru să numere. Este nevoie să mai numărăm? Deci, este marea majoritate față de ce s-a votat acum. 130 de voturi, față de 71. (Aplauze.) Este suficient.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră art.36 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Tot 16. Să știți că noi nu putem număra dacă dumneavoastră nu ridicați mâna. Degeaba vă supărați. Sunt 16 voturi împotrivă, încă 55 înțeleg, deci 71 de voturi împotrivă. Art.36 a fost adoptat.

Art.37. Nu au fost amendamente. Dacă aveți observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Art.37 a fost adoptat de către parlamentari.

Art.38. Dacă sunt observații? Vă rog. Art.38, vă ascultăm stimate coleg.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

La art.38 am introdus un alineat nou, alin.2, el se referă la faptul că, cota care ar trebui să revină județelor pentru drumuri județene, să fie împărțită de ordonatorul principal de credit, care este domnul ministru, cu consultarea președinților de consilii județene. Motivarea este una foarte simplă. Așa cum în Legea bugetelor locale, Legea 189 din 1998, președinții de consilii județene împart sumele defalcate și transferurile din bugetul județean care este parte din bugetul național, către bugetele locale, după ce consultă primarii și cu asistența tehnică a Direcției generale a finanțelor, prin simetrie, solicităm și noi același lucru. Este în fond vorba despre principiul parteneriatului între autoritățile centrale și autoritățile locale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă mai sunt comentarii la acest articol sau alte amendamente? Poftiți, stimate coleg.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

La art.38 am prevăzut un amendament de suplimentare cu un nou alineat, alineat care a fost discutat în Comisia de agricultură și a fost aprobat de către întreaga comisie, atât a comisiei de la Senat cât și de la Camera Deputaților, amendament în principiu care se referă la: sumele colectate de la carburantul auto utilizat pentru agricultură, conform Legii 118/1996, republicată, cu modificările ulterioare, vor fi transferate Ministerului Agriculturii pentru suplimentarea fondurilor pentru sprijinirea producătorilor agricoli, pentru terenurile agricole cultivate, în cuantum de 350.000 lei pe hectarul de teren agricol cultivat.

Și am să mă motivez: această modificare în Legea bugetului de stat va rezolva, după opinia mea, atât solicitarea Ministerului Lucrărilor Publice a Transporturilor și a Locuinței, de colectare corectă a taxei de drum, cât și problemele care apar la restituirea sumelor colectate din sectorul agriculturii.

Pe baza calculelor făcute de Ministerul Agriculturii, care a calculat cantitatea de combustibil necesară pentru cultivarea unui hectar în condiții normale, aceasta s-a ridicat la un nivel de 350.000 lei.

Propunerea mea concretă este ca să existe acest amendament în Legea bugetului de stat, pentru a putea permite transferul acestei sume la Ministerul Agriculturii, pentru a putea suplimenta acel milion de lei care se acordă, în conformitate cu Ordonanța nr. 30, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, pentru terenurile agricole cultivate, situație în care s-ar elimina unele din marile probleme care pot să apară la colectarea, de fapt, la restituirea acestei sume către producătorii agricoli și în special în condițiile în care se pune problema persoanelor fizice.

Eu cred că acest amendament va permite într-adevăr o colectare foarte corectă a acestei sume și va elimina, cred eu, marea problemă pe care poate să o aibă producătorul agricol în restituirea acestei sume, deoarece, vă închipuiți, sunt 6 milioane de țărani care ar putea să primească o cantitate de combustibil. această taxă nu face altceva decât ar îngreuna și mai mult situația agriculturii românești. sigur că trebuie făcută corelarea, pe de o parte, cu Ordonanța nr. 30 și pe de altă parte cu modificarea Legii nr. 118, dar cred că prin Legea bugetului de stat poate fi rezolvat acest lucru.

Referitor la motivația respingerii de către Comisia de buget, finanțe, motivația că Ministerul Transporturilor gestionează acest fond, așa și este: Ministerul Transporturilor va gestiona acest fond, singura problemă este că în loc să o returneze producătorilor în mod direct, o returnează indirect, prin Ministerul Agriculturii, care va suplimenta cu 350.000 lei – este calculul făcut de Ministerul Agriculturii – cu această sumă, care va suplimenta acel milion și care se va reîntoarce în mod sigur la agricultorii români.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Victor Pavel Dobre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam numai să precizez că amendamentul prezentat de colegul meu, domnul deputat Coifan, prin care solicităm ca la repartizarea pe județe să aibă loc o consultare a ministerului cu președinții Consiliilor județene, este în același timp un amendament însușit de comisiile reunite de administrație publică locală și a fost votat în unanimitate, inclusiv de domnii deputați și senatori din cadrul majorității.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Disputa, pentru că este o dispută, nu numai o discuție în jurul fondului special al drumurilor, va continua, datorită necesarului extrem de mare de resurse care există în această perioadă în România.

În 10 ani s-au reabilitat drumuri naționale în valoare de 1 miliard de dolari, aproximativ, ceea ce reprezintă 10% din lungimea pe care România o are. În aceeași perioadă, reparațiile capitale și reparațiile au reprezentat sub 20% din rețeaua de drumuri naționale, investițiile făcute din fondul special al drumurilor sunt sub un procent, nici nu merită să le amintim. Există, sigur, o tentație de a ne uita la modul în care acești bani sunt colectați, însă suntem departe de ceea ce avem nevoie și ce se practică în Europa, ca și sume atrase la Fondul special al drumurilor. Aceasta ca un comentariu general, referitor la toate discuțiile care au existat vizavi de acest fond, ca și de anumite tendințe de a se alimenta alte activități din Fondul special al drumurilor.

Referitor la amendamentul domnului Coifan, sincer să fiu, aceasta este și situația actuală și domnia sa știe.

Deci, consiliile județene transmit la minister un necesar de lucrări, ministerul le organizează mai bine sau mai puțin bine, după care repartizează banii în teritorii. Au fost în ultimii trei ani de zile, pentru că fondul special al drumurilor are doar trei ani de zile ca vechime, două metode folosite și domnul președinte – că acum vorbesc cu președintele consiliului județean – le știe: metodele folosite în 1999 – 2000, când suma cuvenită consiliilor județene a fost repartizată în proporție de 30 – 35% în prima fază și după aceea primar cu primar au trecut pe la minister, cu fiecare program de drum, din fiecare comună sau municipiu și unii în funcție de argumentele pe care le-au avut au plecat cu banii aprobați și alții nu, iar consiliul județean s-a uitat cum se duceau banii în diferite lucrări, fără să aibă nici un fel de alte sarcini decât de a trece fondurile prin conturi. Corect, domnule președinte?

metoda pe care am propus-o eu în acest an, ca toată suma de 35% pe cheie, să fie repartizată direct județelor, în prima fază, ca să nu fie nimeni tentat să mai vină la minister cu argumentele și cu dosarul pentru repartizarea în faza a doua.

Sigur că în momentul în care am făcut această repartiție am ținut seama de trei lucruri: primul este legea, care îmi spune care sunt criteriile de repartizare; al doilea principiu, și anume, banii nu stau nerepartizați la minister, ca să fie o tentație în relația între primari, nu cu președinți ai Consiliilor județene, pentru că erau săriți tot timpul în acest joc, și angajații ministerului. Aceasta a fost a doua metodă prin care am repartizat banii. Și al treilea: se face un pic de dreptate, pentru că au fost județe care au primit – dau un exemplu la întâmplare, județul Vaslui – atâți bani câți au putut consuma firmele de construcții din județ, acolo s-au repartizat banii. "Cât puteți consuma în acest an? Poftiți de la Fondul drumurilor". Alte județe, pot să dau exemplu Timișoara sau Constanța, care sunt județe mai mici decât Vasluiul, au primit 10%, 20% din sumele care au fost repartizate.

Sigur că cei de la Vaslui vor primi în continuare resurse așa cum spune legea, dar dacă v-ați uita pe repartiția propusă, probabil că am făcut greșeli, că toți greșim când apreciem aceste criterii, însă am ținut seama de ceea ce dumneavoastră ați trimis din județe la minister.

V-am spus: în principiu nu am nimic împotriva acestui amendament, în practică am însă, pentru că aceasta ar însemna că va trebui să creăm o nouă instituție, să-i invităm pe toți din consiliile județene la București și eu să devin un arbitru, eu, ca minister, eu sunt vremelnic în scaunul de ministru, deci, ministerul să devină un arbitru într-un joc al lipsei de argumente.

Mai bine să fiți de acord cu ceea ce facem astăzi, și anume am cerut o consultanță de la BERD, ca să punem Fondul drumului acolo unde trebuie să fie, și anume, ușor, ușor, să-l descentralizăm, adică să-l scoatem de sub tutela absolută a Guvernului. Cum este normal, cei care participă la formarea Fondului drumurilor trebuie să înceapă să aibă o decizie.

Deci, eu v-aș propune să fiți de acord sau eu propun să nu fim de acord cu acest amendament, să fiți de acord și dumneavoastră, domnule Coifan, ca, în perioada următoare, să prezint comisiilor de specialitate modul în care, sigur, treptat, pentru că în România lucrurile trebuie făcute treptat; dacă vom muta imediat fondul de la Guvern la o asociație nonprofit, vom ajunge în cealaltă parte. Treptat, cei care produc, deci reprezentanții automobiliștilor, reprezentanții transportatorilor să participe și ei, să intre în Consiliul de administrație, chiar începând din sfârșitul acestui an, chiar cu drept de vot. Deci, părerea mea este că ar trebui respins acest amendament pe această argumentație.

Ideea domnului Toader este extrem de interesantă. Mi-a prezentat-o astăzi, nu am obiceiul să resping idei interesante.

Sigur, amendamentul nu poate fi acceptat la buget. Nu avem o evaluare exactă a ceea ce înseamnă. Eu nu știu dacă sunt 2000 de miliarde sau 1500. Ministerul Agriculturii vorbește de toate hectarele care se lucrează în România și într-un caz ideal se consumă motorină, în care 350.000 lei reprezintă taxa drumurilor. Ei, din câte știu eu, nu se prea lucrează toate hectarele din România, o bună parte se motorizează încă cu caii și cu boii... Dacă ne uităm la cei care au luat motorină pentru agricultură, veți constata că nu există țărani, persoane fizice – aceasta este o chestiune pe care am mai spus-o de la acest microfon și o uităm – nu la țăranul persoană fizică a ajuns, a ajuns motorina fără taxă de drumuri la o parte din IAS-uri, la o parte din asociații și la foarte multe firme care fac transporturi pe drumurile naționale, în nici un caz nu a ajuns la țărani. Nu a ajuns!

De aceea, nu pot să accept acum acest amendament, pentru că este necuantificabil. S-ar putea să fim de acord cu 2000 de miliarde, să constatăm că, practic, în agricultură, motorină fără taxe se folosește de 13 miliarde sau de 2500 miliarde.

Însă, pentru normele pe care le pregătim, ideea dumneavoastră este interesantă și vom ține seama de ea. Și după aplicarea acestei noi legi, după ce va fi votată de Senat, 6 luni de zile, împreună, vom vedea exact care este suma care merge la agricultură și atunci putem împreună cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor, să reschimbăm întreg sistemul și probabil că aceasta este soluția cea mai simplă. Dacă avem cuantificat de experiență, nu de teorie, de experiență, suma de bani care revine direct agriculturii, da, probabil că adăugarea ei la acel milion și rezolvarea astfel a problemei ar fi mult mai simplă. Astăzi, însă, mi se pare prematur și am pune, după părerea mea, Fondul special al drumurilor în situații de risc.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Deci, încă o dată repet: maxim 3 minute...

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da, foarte scurt. Mulțumesc de apreciere, domnule ministru Mitrea. Dar vreau să spun că cuantificarea aceasta este în strictă corelație cu acel milion care se acordă pentru hectarul lucrat efectiv. Chiar dacă sunt 20 de milioane de hectare în România sau 6 milioane cât sunt în realitate și lucrezi numai patru, banii se primesc pentru 4 milioane efectiv. Deci, la acel milion, dacă se adaugă 350.000 înseamnă că se reîntoarce efectiv pentru cantitatea de motorină pentru care s-a lucrat. Deci, este o corelație. Într-adevăr Ministerul Agriculturii a făcut o socoteală că anul acesta sunt circa 2000 de miliarde, dar, în realitate, efectiv, când se dă pentru hectarul lucrat și așa cum are strategia Ministerul Agriculturii care dă bani numai pentru un hectar lucrat bine, nu poți să lucrezi hectar fără un combustibil utilizat la maximum. Deci, ele se corelează, am vrut să vă spun că se poate corela fără probleme, iar dacă nu le prindem în Legea bugetului nu știu dacă va putea să existe cumva suplimentarea acelui Capitol 40, alin. 53, unde este la ora actuală 5000 de miliarde, dacă trebuie să suplimentezi neapărat această sumă cu o cantitate de 2000 sau 2000 și ceva de miliarde, chiar dacă nu o consumi.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu înțeleg că dumneavoastră vi s-a dat răspuns pozitiv, de ce trebuie să mai ridicați mâna?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aici s-a dat un răspuns pozitiv negativ.

Nu, domnule Toader, haideți că eu am făcut o explicație detaliată a întregii probleme, dar m-ați înțeles bine și eu v-am înțeles. La ora actuală această sursă este o sursă ipotetică. Noi bănuim că prin aplicarea legii vom avea aceste resurse. Haideți să aplicăm legea, pentru că este o evaluare. Mai devreme am discutat, dimineață, această chestiune. Haideți să avem legea, pentru că nu avem nici cadrul legislativ, aplicăm legea 6 luni de zile, vedem care este rezultatul și după aceea putem să discutăm pe împărțirea pe hectare. Pentru că altfel riscăm ca din 6000 de miliarde pe care îi facem la Fondul drumurilor, scoatem întâi 2000 de miliarde, îi dăm și după aceea vedem dacă vin.

Românul are imaginație bogată. Eu la ora actuală mă ocup de rezolvarea întregii problematici a Fondului drumurilor și, domnule Toader, am să vă dau un exemplu. Domnule deputat, dați-mi voie să vorbesc cu domnul Toader, vă rog. Vă mulțumesc. Am să vă dau un exemplu: există instrumente ca să se facă ordine sau să se încerce să se facă ordine în acest domeniu. Deci, Ordonanța nr. 14, de exemplu, prevede ca producătorii de carburanți, care nu au raportat până în 10 ale lunii cantitatea de carburanți vândută, să fie amendați. Ordonanța nr. 14 din 1999.

Din 1999 până în 2001 Ministerul Transporturilor nu a adoptat un ordin care să spună cine îi amendează pe cei care nu raportează, așa că nu s-a amendat nimeni. Abia săptămâna trecută, de fapt săptămâna aceasta am adoptat eu ordinul, întrebând de ce nu este nimeni amendat și cei de la Ministerul Transporturilor vin și spun: "Domnule, de doi ani de zile nu s-a stabilit cine îi amendează". Deci, putem și să ne facem că nu știm despre ce este vorba, putem să și intrăm un pic în dedesubturile problemei. Deci, nu s-au căutat banii din Fondul special al drumurilor până astăzi. Acum am început să vedem unde sunt. Nici măcar instrumentele nu au fost folosite. Cei care au plătit, au plătit, cei care n-au plătit au fost bine merci. Vom încerca în acest an să facem ordine și la sfârșitul anului putem trage împreună concluziile.

Deci, sunt profund împotriva acestui amendament la Legea bugetului în acest moment.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, haideți că mai avem puțin până la ora 20,00. Poate votăm și noi un alineat! Vă rog frumos! Ce este atât de comentat? Este clar pentru toată lumea.

Domnul Ștefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încerc să susțin amendamentul domnului Toader și eu cred că și domnul ministru este ferm convins că acele sume care sunt încasate pentru motorină, în contul special al drumurilor, de la agricultură, cât și pentru muncile care se fac în carierele miniere, ar trebui să se întoarcă la cei care ... Sunt două probleme, cel puțin două surse care alimentează acest fond special al drumurilor și cred că cel puțin acesta pentru agricultură, pe care îl luăm acum în discuție merită atenție. Eu știu că nu vă convine dumneavoastră, ca ministru al transporturilor, dar, oricum, este o chestiune foarte serioasă. Altfel, n-ați amintit în discuția dumneavoastră de prestatorii de servicii, aceia care fac lucrările agricole, or aceștia încasează de la agricultori, de la persoanele fizice banii respectivi. În mod normal modalitatea propusă de colegul Toader ar fi una firească, de întoarcere a banilor la cei care finanțează lucrările respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Permiteți-mi și mie două rânduri. (Vorbește de la tribună.)

Stimați colegi,

În primul rând, o părere personală, eu cred că este o mare greșeală, sumele acestea care se dau la agricultori și probabil că sistemul la care se lucrează astăzi, va însemna – presupun – în 2002, la începutul anului, să intrăm pe mecanism de subvenții și prime pe formula practicată în țările membre ale Uniunii Europene.

În al doilea rând, condiția esențială, dacă vreți, prioritatea priorităților în România la ora actuală o constituie infrastructura, drumurile. Fără infrastructură, domnilor, batem pasul pe loc. Putem să facem ce vreți dumneavoastră, și agricultură... Degeaba facem agricultură la Botoșani, că nu avem cu ce transporta și costul este atât de mare, iar mașinile se fac zob până la București.

Deci, sunt lucruri pe care trebuie să le gândim bine. Vrem să vină investitori în România? Ne trebuie două, trei autostrăzi, ne trebuie drumuri județene, fără aceasta nu ne mișcăm în țară.

Această formulă, combustibilul îl plătește agricultura, trebuie să i-l dau înapoi, așa luăm toate impozitele pe care le plătește populația, hai să i le dăm înapoi!?

luăm această taxă după ce am creat acest fond special?! Să reușim o dată în 4 – 5 ani de zile…, vedeți că vă place acum când vă duceți până la Roman ce frumos este drumul, merge bine! sau când vă duceți pe Dealul Negru sau când vă duceți spre Prahova... Domnilor, asta înseamnă bani! Este o tragedie în ceea ce privește drumurile județene și le bateți toată ziua mergând prin circumscripțiile dumneavoastră. Trebuie să rezolvăm problema aceasta, pentru că mai mult stricăm decât reparăm. Deci, acesta este un aspect.

A veni acum, însă, să spun... Sigur, agricultura, dacă mă întrebați, eu am avut-o 4 ani ca ramură prioritară, cât am fost prim-ministru și am introdus subvenții, prime, nu au văzut bani, au văzut îngrășăminte, au văzut cu totul altceva. S-au mai și strecurat pe ici, pe colo, unele fonduri s-au deturnat, 3 – 4% aceasta este altă poveste și trebuie să facem un efort. Dar haideți să nu dăm acum peste cap treburile acestea. Bătălia o ducem acum să dăm drumul la economie să crească cu 4 – 5% pe an, să aducem surse la buget, să relansăm inițiativa privată, să dăm drumul la firme să lucreze, să aducem investitori aici și să vedeți cum avem surse suplimentare să asigurăm pentru agricultură atât cât trebuie.

Separat, sunt niște programe speciale, SAPARD-ul și alte programe pe care încercăm și încearcă Guvernul să le aducă cu Banca Mondială, cu Uniunea Europeană. Numai astăzi au fost două discuții legate, tot pentru agricultură, de o serie de surse financiare.

Dar să nu stricăm, încercând, luând de acolo, stricăm acolo, nu facem nici treabă aici!

Agriculturii, dacă mă întrebați, față de cât are în buget acum, i-ar mai trebui vreo 40.000 miliarde ca să intru pe un mecanism și legat de tractoare și mașini agricole, îngrășăminte, sistem de protejare a producătorilor.

Acesta este bugetul. El a fost dimensionat sub formula aceasta. Este greu acum să ieșim din carapacea aceasta, să tăiem acolo, mutăm dincoace.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am vrut să fac doar o intervenție tehnică: cei care iau motorină pentru agricultură primesc banii înapoi, conform legii votate de către Cameră, legea este la Senat, după maxim 30 de zile, avem și termen în lege, deci banii îi primesc. Era vorba doar de modalitate.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Dorim să-i mulțumim și domnului ministru. Totuși, am vrea ca acest amendament al nostru să fie menținut în Legea bugetului. Îi propunem ca în loc de termenul "după consultarea președinților" să fie "cu consultarea președinților", având în vedere argumentul domnului ministru că miniștrii sunt trecători.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Uitați ce vă propun.

Înțeleg că domnul ministru Mitrea este de acord cu amendamentul propus. Deci, "cu consultarea...în ce privește repartizarea pe județe a fondului..." să devină alin. 2, la art. 38, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a acceptat acest alineat.

Vă supun la vot art. 38 pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat.

Articolul 39, alin. 1. Nu sunt amendamente. Scuzați-mă! La art. 38, îmi cer scuze, exista un alineat 2, practic 3 propus, un alt alineat, care se referea la sumele colectate din combustibilul utilizat pentru agricultură.

Înțeleg că aici este un termen... Greșesc, domnule Mihai Tănăsescu? Este un termen de restituire a acestei sume către agricultori?

Deci, în proiectul de lege care se află astăzi la Senat, în dezbaterea Senatului, este această reglementare, pentru a nu scumpi combustibilul pentru agricultură, practic. Normal ar fi, mai logic, acest combustibil să îl dai fără această taxă, atunci când se consumă pentru agricultură. Și în lege trebuie găsit mecanismul și nu să colectăm și pe urmă să dăm.

Deci, fiți de acord să susținem acolo și să-i dăm drumul rapid și să-l trecem. Vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Deputatul Mardari, P.R.M.

În ceea ce privește amendamentul propus de domnul Toader astăzi aici, referitor la cei 350.000 care să se dea pentru un hectar cultivat, eu nu sunt de acord cu el.

Dar, profit că astăzi sunt prezenți aici domnii senatori și îi rog să nu aprobe modificarea propusă de către Guvern la Legea nr. 118. Legea nr. 118 prevedea ca toți cei care nu circulă pe drumurile publice să cumpere motorina fără taxă de drum.

Deci, în momentul în care se prezentau să cumpere motorina, pe baza unei declarații, o cumpărau fără taxă de drum. Și, ca urmare, această prevedere ar fi de preferat să rămână. Și în aceste condiții nu mai este nevoie de amendamentul domnului Toader, pentru că prin modificarea pe care a propus-o Guvernul la Legea nr. 118 se realizează un împrumut de la consumatorul care ar beneficia de această scutire de taxă de drum, un împrumut pe o perioadă de cel puțin 30 de zile.

Vă rog să țineți cont de această atenționare pe care v-am făcut-o. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Stimați colegi,

Problema e mai complicată, este foarte interesant ce s-a ridicat aici legat de combustibilul pentru agricultură, să o facem însă ca la carte, prin lege.

Deci, comisia, Guvernul și Comisiile pentru buget, finanțe vă propun eliminarea acestui amendament propus, legat de taxa pentru combustibilul pentru agricultură, urmând să o reglementăm separat, inclusiv să vedem mecanismul de dirijare a acestei sume.

Vă supun la vot, totuși, acest amendament.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abțineri? 3 abțineri.

Împotrivă? Larga majoritate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, art. 38 rămâne în forma în care l-am aprobat. Nu este necesar, pentru că amendamentul a fost respins și art. 38 l-am votat în totalitate.

Articolul 39, alin. 1 nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Alineatul 2. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Alineatul 3 de la art. 39. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă se mai dorește susținerea unui amendament la art. 39? Nu.

Supun la vot art. 39 cu cele trei alineate pe care le-am votat, în totalitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost aprobat art. 39.

Capitolul VIII: "Responsabilități în aplicarea legii". Titlul. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați titlul.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

În unanimitate.

Articolul 40. Nu sunt amendamente.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Articolul 41.

Există o propunere a Comisiilor de buget, finanțe.

Dacă sunt alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Supunem la vot art. 41 în formularea Comisiilor de buget, finanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Articolul 42, alin. 1. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Alineatul 2 de la art. 42. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere s-a votat alin. 2.

Supun votului dumneavoastră art. 42 în totalitatea sa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere s-a votat art. 42.

Art. 43 alin. 1. Nu sunt amendamente, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Alin. 2. Nu sunt amendamente făcute.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Dacă mai sunt ale amendamente de făcut? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 43, în ansamblul său.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Art. 44 alin. 1, 2, 3 și 4. Nu sunt amendamente. Dacă aveți observații la vreunul? Nu aveți.

Supun la vot art. 44, cu cele 4 amendamente care nu au observații.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Art. 45. Dacă sunt observații sau amendamente? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? În unanimitate.

Art. 46. Dacă aveți observații la alin. 1? Nu sunt. Alin. 2 nu are amendamente, deci nu sunt observații. Alin. 3? Nu sunt observații. Alin. 4? Nu sunt observații.

Vă supun votului dumneavoastră art. 46, cu cele 4 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a votat și art. 46.

Art. 47 alin. 1. Dacă sunt amendamente? Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Vă mulțumesc foarte mult.

Alin. 2, dacă sunt observații? Nu sunt. Supun aprobării dumneavoastră acest alineat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Supun aprobării art. 47, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

O să merg mai încet, îmi cer scuze.

Art. 48 alin. 1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest alineat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Obiecții?

Nu sunt.

Nu sunt amendamente la alin. 1, dumneavoastră doriți un alineat nou.

Alin. 2 de la art. 48. Nu sunt amendamente, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri și 3 voturi împotrivă s-a adoptat alin. 2 de la art. 48.

La art. 48, se propune un amendament – alin. 3 nou. Vă ascultăm, stimate coleg!

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În acest nou text încercăm să propunem Guvernului păstrarea destinației unor sume. Această prevedere a funcționat în bugetele anterioare și, dacă nu ar exista, ar da posibilitatea manipulării, mă rog, folosirii în alte scopuri a unor sume care, normal, au destinația de cheltuire de către Ministerul Justiției. E vorba de sumele realizate din taxe de timbru, taxe notariale etc.

Rugămintea noastră este să introducem acest amendament, acest nou alineat, pentru ca, încă o dată spun, destinația sumelor să fie păstrată. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu putem agrea acest nou alineat al art. 48. E adevărat, el a existat în anii trecuți, dar nu a funcționat, fiindcă nu au putut să fie introduse modificări în veniturile și cheltuielile bugetului de stat. În momentul în care vedem cum merge execuția și dacă acest lucru va înregistra depășirea veniturilor respective, sigur, se va face la rectificarea bugetului de stat.

De aceea, nu putem agrea acest nou alineat. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, stimate domn.

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Sigur că prin această declarație se recunoaște un lucru, că vor exista sume, până la acel moment, dacă va fi o asemenea rectificare, care vor veni încasări în plus la buget. Ce se întâmplă cu acele sume? Sigur că vor fi la îndemâna cuiva.

Încă o dată spun, nu este în interesul nostru, noi avem doar rolul să controlăm și să dăm o mână de ajutor în acest caz Ministerului Justiției, pentru a nu schimba destinația unor sume. Nimeni nu spune că se întâmplă ceva dacă aceste sume nu se încasează, nici un fel de problemă; dar, dacă se vor încasa, de ce să așteptăm un act viitor, când ele pot fi cheltuite, încă o dată spun, în alte scopuri.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am ascultat, domnule coleg. Dacă colegii din Ministerul de Finanțe vor să intervină? Domnule Mihai Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Așa cum am menționat anterior, domnule președinte, într-adevăr, aceste prevederi au existat, dar ele nu au funcționat, nici anul trecut, nici în alți ani. De ce să trecem ceva care nu a putut să funcționeze? Și tot la rectificare s-a făcut acest lucru. De exemplu, anul trecut, la rectificarea bugetului, s-a întâmplat acest lucru.

Mai mult, estimările pe care noi le-am avut în vedere anul acesta, pentru veniturile cu această destinație, sunt estimări corecte și sperăm ca ele, pe parcursul execuției, să se realizeze la nivelul a ceea ce am avut în vedere. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Mai este o problemă, dumneavoastră știți ce înseamnă rectificările de buget, dacă apar sume..., să zicem, prin absurd, că apar niște taxe suplimentare, la prima rectificare, bineînțeles că Ministerul Justiției va primi suma și, de asemenea, și celelalte ministere.

Domnule deputat Sassu, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În fond, toată lumea spune același lucru, și anume că, dacă vor exista aceste sume, atunci, în momentul rectificării sau într-un moment viitor vom face ceea ce scrie în acest articol. Acest articol spune că dacă vor exista sumele respective se va întâmpla exact ceea ce spune toată lumea.

Nu înțeleg de ce nu putem să îl băgăm în lege. Pentru că despre rectificare putem vorbi în mod ipotetic, despre această lege vorbim ca despre o lege care va apare într-un termen relativ scurt. Deci discutăm despre o prevedere care spune că "dacă vor exista bani" aceștia vor fi utilizați într-un anume fel. Ceea ce spune domnul ministru de finanțe este că, "dacă vor exista bani" atunci când vom face rectificarea – deci, o chestiune absolut ipotetică (este reală, ea s-a întâmplat de fiecare dată, dar nu putem discuta în acest moment despre ceva care nu există, nu știm dacă va exista sau nu)...

Eu cred că această prevedere nu face deloc rău, dacă nu sunt bani, ei nu sunt și, cu aceasta, înseamnă că articolul, așa cum spunea domnul ministru Tănăsescu, nu se aplică; de aceea, nici nu s-a întâmplat la celelalte bugete. Dacă există, atunci aceste sume au o destinație clară și toată lumea știe cum să le folosească.

Nu văd de ce nu am putea aproba aici un text asupra căruia, de principiu, și domnul ministru Tănăsescu, și dumneavoastră, și toată lumea a zis că este un lucru care oricum se va întâmpla, în momentul rectificării. Spun încă o dată, vorbim despre o lege a cărei modificare nu știm când se va face. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Acest amendament, de fapt, este un amendament al viitorului, al unei potențiabilități. Și, sigur, în aceste condiții, ca să păstrăm trendul anilor trecuți, putem agrea includerea acestui nou alineat. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, stimați colegi, se propune un alin. 3 nou, în redactarea care v-a fost prezentată de către Grupul parlamentar PNL, cu care Ministerul de Finanțe, Guvernul, este de acord.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a introdus acest alin. 3 nou.

Supun votului dumneavoastră art. 48, în totalitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art. 48 a fost adoptat.

Art. 49 alin. 1, 2 și 3. Nu au amendamente, nici din partea Comisiei pentru buget, finanțe, nici nici din partea comisiilor permanente sau a colegilor parlamentari.

Dacă dumneavoastră aveți amendamente la alin. 1? Nu sunt.

La alin. 2? Nu sunt.

La alin. 3? Nu.

Supun votului dumneavoastră art. 49, în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art. 49 a fost adoptat.

Art. 50. Dacă sunt amendamente? Vă ascultăm, stimate coleg.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi propunem eliminarea acestui articol, întrucât există reglementări speciale privind delegarea atribuțiilor ordonatorilor principali de credite, există chiar situații în care această delegare este restrictivă, cum e cazul primarilor sau al președinților de consilii județene, și credem că delegarea către alte persoane împuternicite diluează responsabilitatea. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Vă rog.

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La art. 50, am un amendament care sună astfel: "Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor de drept ai acestora, precum și altor persoane împuternicite special în această situație."

Aș vrea să-mi susțin amendamentul, dându-vă două exemple concrete, și anume acelea că, în calitatea lor de ordonatori principali de credite, de președinți ai consiliilor județene și de primari ai oricăror localități nu au înlocuitori de drept. Și, ca atare, instituția delegării utilizării creditelor bugetare fiind reglementată ca atare de Legea finanțelor publice, am găsit de cuviință, pentru a rezolva situația acestor ordonatori de credite, să poată delega folosirea creditelor bugetare, să propun reformularea art. 50, așa cum a fost propusă de inițiator. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnă senator Petre Mariana, eu înțeleg că dumneavoastră veniți, practic, cu textul inițial, existent în lege. Deci, în loc de "împuternicit în acest scop" propuneți "împuternicit special". Aceasta este toată diferența, da?

Doamna Maria Petre:

Această formulare pe care eu o propun, domnule președinte, acoperă tocmai situația lipsei, în nenumărate cazuri (și v-am dat doar două exemple), a unor înlocuitori de drept. Exemple mai sunt.

Deci, e necesară, pentru a utiliza creditele bugetare, o împuternicire specială, atunci când nu sunt, prin legea de organizare a instituției respective, înlocuitori de drept stabiliți pentru ordonatorul principal de credite. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Deci, doamnă senator, propunerea dumneavoastră de la PD este practic similară cu cea a inițiatorului, doar că e mai clară. Grupul parlamentar PNL propune eliminarea, spune: "Eu am un ordonator principal de credite, nu mai împuternicesc pe nimeni!" Aceasta este ideea.

Ministerul de Finanțe, domnule ministru Mihai Tănăsescu, vă ascultăm.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumim, domnule președinte.

Sigur, putem accepta aceste specificații pe care le-a făcut doamna senator. Sigur, ele vin să întărească ceea ce am propus noi aici. Și, sigur, în context, nu putem fi de acord cu eliminarea art. 50, acest articol arătând foarte clar că poate, ordonatorul principal de credite, în afara înlocuitorului de drept, să desemneze și alte persoane împuternicite. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu nu vreau să mai vin la tribună, dar pentru că am fost mult timp ordonator principal de credit, știu că este extraordinar de dificil, dacă nu ai posibilitatea de delegare. În primul rând, ești plecat în străinătate, se blochează salarii, te îmbolnăvești, eu știu? Doamne ferește ce se întâmplă! Te duci pe undeva... Deci, nu există nicăieri în lume, să nu fie delegări. Sigur că totul depinde de seriozitatea cu care se fac aceste împuterniciri.

Stimați colegi,

Sunt două propuneri la art. 50. În primul rând, formula propusă de doamna senator Petre Maria este similară cu cea a Guvernului, dar mai clară în exprimare, din câte am înțeles. Și înțeleg că și domnul Mihai Tănăsescu și Guvernul sunt de acord.

Dar, mai întâi, îmi cer scuze, trebuie să supun la vot eliminarea, propusă de colegii de la Grupul parlamentar PNL.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Abțineri? 2 abțineri.

Împotrivă? Marea majoritate a colegilor, nu este cazul să numărăm.

Vă propun amendamentul doamnei senator Petre Maria, la art. 50 poz. 124, care a fost acceptat și de către Guvern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Acest amendament a fost aprobat.

Mai sunt alte amendamente? Vă rog, stimate coleg, aveți cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Argumentația pe care colegii mei din Comisia pentru buget, finanțe și bănci au adus-o, privind respingerea amendamentului propus de mine nu mi se pare corectă. Dacă, măcar, fundamentarea acestei argumentații era corectă, atunci, poate, înțelegeam de ce acest amendament a fost respins.

Amendamentul se referea la un lucru foarte simplu, produsul românesc să fie protejat, ținând seama de faptul că majoritatea ordonatorilor de credite cumpără din piața românească produse printr-o formă de achiziție public㠖 poate să fie licitație publică sau poate să fie selecție de ofertă. Problema se referea la faptul că produsul românesc (deci, cel care este fabricat de oricare producător în granițele României - fie el autohton sau străin), când intră în competiție, să beneficieze suplimentar de o bonificație de 20% din totalul punctajului prevăzut în caietul de sarcini pentru respectiva formă de achiziție publică.

Nu văd de ce banii care sunt prevăzuți în bugetul de stat ca fiind cheltuit de către instituțiile publice, regiile autonome, societățile naționale sau companiile naționale la care bugetul este aprobat de către Guvern să fie făcut din produsul românesc și nu din produs adus de diferinți comercianți, din țări foarte industrializate sau țări foarte sărace, în care industria sau agricultura sunt subvenționate? De ce achiziția publică de grâu, ca să dau un exemplu, nu ar fi făcută de pe piața românească, la o achiziție bonificând prin caietul de sarcini un punctaj suplimentar, și ar trebui să fie făcută de la vecinii noștri unguri sau bulgari, în condiții când aceștia subvenționează foarte mult agricultura; sau din țările Uniunii Europene, care știm cu toții că subvenționează agricultura; sau chiar de peste mări?

Mi se pare, argumentația că acest amendament nu și-ar găsi locul într-o lege a bugetului de stat, puerilă, întrucât aceste fonduri se cheltuie începând de joi – dacă noi aprobăm acest buget de joi – și produsul românesc ar putea să beneficieze de această achiziție, și nu produsul de aiurea. S-a promis, în cadrul comisiei, că acest amendament își va găsi locul în noua Lege a achizițiilor publice, care va fi aprobată, probabil, peste un an-doi sau poate cine știe când, iar cheltuielile .pentru acest buget se fac astăzi și mi se pare normal să sprijinim, nu industria românească, nu agricultura românească, ci produsul românesc, adică cel care dă de lucru celor din România.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, stimate coleg, vă rog frumos!

S-a înțeles perfect ceea ce doriți.

Dacă mai sunt luări de cuvânt la acest alineat? De ce? Pentru că și eu am avut un amendament pentru achiziții publice cu prioritate pentru produse românești, însă nu se poate merge pe punctaj, acolo sunt anumite criterii. Și l-am retras, pentru că Guvernul mi-a spus că mâine-poimâine vine în Parlament Legea achizițiilor publice. Ca să știți că suntem pe aceeași lungime de undă.

Domnule Mihai Tănăsescu, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, toată considerația față de domnul senator Horga, aceste principii, aceste idei le-am avut în vedere la elaborarea Legii achizițiilor publice. Ea nu va veni în Parlament peste un an, peste doi sau peste trei, cum ați spus dumneavoastră, intenționăm să o facem, fiindcă este o lege foarte importantă și fiindcă bugetul va fi aprobat, vom încerca să o grăbim printr-o ordonanță de urgență, ca ea să intre în aplicare imediat (chiar dacă nu ne stă în obișnuință acest lucru).

În acest proiect de ordonanță-lege privind achizițiile publice, preferința internă este foarte bine stipulată și în acest sens venim în această întâmpinare: și noi dorim, în primul rând, să stimulăm producția internă pentru achizițiile publice și, apoi, pe cea externă. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu.

Legat de acest art. 501, nou, la propunerea pe care colegul nostru a făcut-o, ați ascultat argumentele de o parte și de alta, problema este foarte delicată, dar trebuie să protejăm producția internă. Și chiar în proiectul Legii achizițiilor publice, formularea este mult mai dură decât ați propus-o dumneavoastră.

Deci, Guvernul și Comisiile pentru buget, finanțe nu sunt de acord să o preluăm acum în buget, trebuie să o pregătim ca lumea. Vă supun, totuși, la vot acest amendament.

Cine este pentru? 75 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 142. Deci, a căzut propunerea de la art. 50, o să-l preluăm prin Legea achizițiilor publice. Art. 50 rămâne cu un singur alineat, pe care l-am votat deja.

Trecem la art. 51. Dacă sunt amendamente? Domnul Radu Alexandru. Aveți cuvântul.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul pe care îl propun la art. 51 solicită Guvernului acceptarea schimbării datei până la care acesta poate prezenta Parlamentului propunerile de rectificare a bugetului și a bugetelor fondurilor speciale pe anul 2001. În textul de lege pe care ni-l propune Guvernul, data prevăzută este de 30 noiembrie 2001. Așa cum bine se știe, în luna decembrie, Parlamentul lucrează exact 3 săptămâni, în fapt, suntem puși în situația de a vota ulterior o ordonanță de urgență asupra căreia nu mai putem delibera și asupra căreia nu ne putem exprima opțiunea prin vot.

În motivarea respingerii se face trimitere la Legea privind finanțele publice, dar îmi permit să-i atrag atenția domnului ministru că în această lege se precizează: "Până la data de 30 noiembrie" și nicidecum nu se spune expres data de 30 noiembrie.

Ca atare, ținând cont de faptul că Ministerul Finanțelor știe precis la 30 octombrie, exact, toate datele privind rectificarea de buget, în spiritul respectului pe care Guvernul îl are cu siguranță față de Parlament, solicit această nouă dată de 30 octombrie. Din singura rațiune ca să avem timp să deliberăm, să judecăm, să ne dăm votul în cunoștință de cauză, cu efecte reale asupra ascestor modificări de buget. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, poftim. Legat de acest amendament? Procedură. Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Suntem obișnuiți ca biroul de conducere al ședințelor noastre să aibă și un reprezentant din partea opoziției. Aceasta, pentru că experiențele anterioare au semnalat faptul că nu întotdeauna numărarea voturilor se face exact.

De aceea, v-aș ruga să luați măsuri ca să avem un reprezentant din partea opoziției în biroul de conducere al acestei ședințe. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Noi am luat măsura din timp. Vreau să vă spun că domnul Păcuraru, de la Partidul Național Liberal, era secretarul pentru ziua de astăzi. Acum două ore a rugat în mod insistent că are o problemă în plan politic și să se retragă. Ce să facem? Să întrerupem lucrările? Sau trăiți cumva cu senzația că numără cineva greșit? Vă rog s-o spuneți clar. Vreau să vă spun că pun în plus față de ce spun colegii, numai să nu fie probleme.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În legătură cu asigurarea conducerii ședințelor comune, art.18 din Regulament spune următorul lucru: "Lucrările ședințelor comune sunt conduse alternativ de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, asistați de doi secretari, câte unul de la fiecare cameră." Deci, nu se spune că trebuie să fie unul de la Opoziție și unul de la Putere. Condiția este aceasta: să fie unul de la o cameră și unul de la cealaltă cameră, ceea ce se asigură în momentul de față.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, stimate coleg.

Referitor la amendamentul propus de către domnul senator Radu Alexandru, în loc de 30 noiembrie să fie 30 octombrie, ministrul Finanțelor, domnul Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu suntem de acord cu această modificare. Data de 30 noiembrie este specificată prin Legea finanțelor publice. Este foarte clar. Articolul spune: "...până la data de 30 noiembrie...", deci nu este "...la 30 noiembrie...". Și, mai mult, cum bine știți, predarea bugetului pentru anul viitor este 10 octombrie. Deci, noi ne propunem ca bugetul pe 2002 să fie prezentat în termen, așa cum spune legea. Dacă am propune o altă dată, de 30 octombrie, ar veni în contradiție și s-ar crea o anumită încurcătură. De aceea, noi propunem să rămână "...până la 30 noiembrie...", așa cum avem stipulat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt alte comentarii.

Domnule Radu Alexandru, poftiți.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Din respect pentru timpul și răbdarea colegilor mei, eu nu vreau să repet argumentele pe care le-am expus odată. În timp ce expuneam aceste argumente, m-am întors spre domnul ministru și speram să pot să-l atenționez asupra intervenției mele. Erați într-o discuție pe care n-am vrut să o întrerup, dar ce ați spus dumneavoastră se întâlnește cu ce am spus eu - în Legea finanțelor, pe care o invocați, este "...până la 30 noiembrie..." Argumentul pe care l-am adus în fața Parlamentului ține de relația de bună conlucrare între Guvern și Parlament. Dacă ne dați "pe 30 noiembrie", practic suntem în situația de a vota ceva care nu mai poate fi modificat. Faptul că vă propuneți ca pentru 2002 să veniți cu un buget mult mai devreme, nu este decât un demers pe care îl aplaudăm, dar nu are nici un fel de legătură cu subiectul pe care îl discutăm. Lăsați-ne într-adevăr timpul ca Parlamentul să poată delibera asupra ordonanței prin care dumneavoastră reglementați problema de rectificare. Nu este nici un fel de problemă, cu atât mai mult cu cât sunt, în situația mea, care sunt chiar un novice, și dumneavoastră la 30 octombrie știți exact ce puneți în ordonanță la 30 noiembrie. Nu vă creează, din punct de vedere al datelor pe care trebuie să le cumulați, nici un fel de dificultate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Data de 30 octombrie este o dată până la 30 noiembrie, deci nu se încalcă nici o lege.

În al doilea rând, mai dau un argument: dacă la 30 octombrie se realizează de către Guvern acest document, există posibilitatea ca într-un termen civilizat să fie cheltuite și să nu existe, ca de fiecare dată în luna decembrie, "o mare învălmășeală" în legătură cu modul în care se cheltuiesc și se administrează aceste sume.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu (de la tribună):

Numai un minut, dacă îmi permiteți.

Stimați colegi,

Această dată de 30 noiembrie, prevăzută în Legea finanțelor publice, nu a fost pusă la întâmplare, nu a fost un moft.

Vreau să știți că toate problemele mari ale țării unde este implicat bugetul se concentrează pe ultimele două luni. Mai mult decât atât, dificultățile sunt majore, calculând fiecare săptămână, chiar fiecare zi. Nu ai de unde să știi dinainte ce se întâmplă.

Sunt lucruri care impun o hotărâre foarte rapidă, în 24 de ore, în 48 de ore, să dai o ordonanță de urgență, să faci niște modificări de la un capitol la altul, la același ordonator de credite, nu neapărat o rectificare de ansamblu. Sunt foarte multe lucruri de pus, și acea lună din ultimul trimestru contează enorm. Vreau să știți că nu este o joacă, și cei care se ocupă de bugete știu acest lucru: noi chiar la un moment dat am vrut să schimbăm Legea finanțelor publice - să ne ducem până la 15 sau 20 decembrie.

Lucrurile se precipită în ceea ce privește efectele asupra bugetului, cheltuieli neonorate, faptul că sunt blocări; sunt sume la cheltuieli de întreținere care nu s-au onorat; nu s-au dat alocațiile, dar nu s-au plătit investițiile, salarii și așa mai departe. Cele mai pretențioase luni, să știți, în ceea ce privește bugetul, sunt primele trei, când n-ai un buget aprobat și trebuie să faci niște artificii, și ultimele două, în care fiecare zi contează. Vorbesc referitor la orice Guvern, pentru că aici nu discutăm despre Guvernul Năstase. Din această cauză, este foarte dificil să-i spui "Nu mai vii cu rectificare decât până în 30 octombrie." Pot apare atâte implicații în ultimele zile, încât totul să se dea peste cap. Vă mulțumesc.

Domnul senator Quintus.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac observația că acest amendament este foarte important, pentru că, pentru prima oară în ultimii 11 ani, am aflat că Guvernul va depune proiectul de buget în luna octombrie a acestui an.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este un angajament al Guvernului, pe care eu sper să-l respecte, domnule senator.

Stimați colegi, trecem la vot.

La art.50 s-a propus această modificare de dată.

Cine este pentru? 65 de voturi pentru.

Voturi contra? Nu este cazul să numărăm, pentru că este marea majoritate – peste 140.

Deci, a fost respins.

Vă supun aprobării dumneavoastră art.51, în forma prezentată în proiectul inițial.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 63 de voturi.

Deci, art.51 a fost aprobat.

Cap.IX, "Dispoziții finale".

Dacă sunt obiecții la denumirea capitolului. Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

S-a aprobat în unanimitate.

Art.52 alin.1.

Dacă sunt amendamente.

Vă ascultăm, stimate coleg. Poftiți.

Domnul Mihai Baciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Regret la modul cel mai sincer că am ajuns să susțin aceste amendamente care privesc una dintre cele mai importante ramuri ale activității noastre sociale, învățământul.

La această oră, la care toată lumea este cam obosită și avem tendința cumva naturală să votăm automat ceea ce propune Guvernul, sigur, și proiectul de buget, voi abuza de răbdarea dumneavoastră și îmi voi lua o doză de curaj și îmi voi susține amendamentele acestea. Este vorba, așadar, de învățământ.

În legislatura trecută, opoziția de atunci susținea pe bună dreptate, cu accente patetice deseori, dar spun eu justificate, ideea priorității naționale a învățământului, idee pe care și eu și alți colegi de-ai mei am susținut-o mereu. Nu mai este nevoie să susțin ce importanță are învățământul și educația în progresul țării. Nu aș putea să aduc nimic nou față de ce s-a spus până acum, așa încât rămân la această argumentare simplă și mă opresc aici. Deci nu mai merg pe argumentarea aceasta generală, oarecum sentimentală, și voi trece la o argumentare strict juridică.

Este vorba de nevoia de a respecta legea, atât de către noi, cetățenii, și putem să fim și parlamentari, dar mai ales de instituțiile noastre, inclusiv cele fundamentale, cum ar fi Guvernul. Fac o scurtă paranteză: în 1937, Nicolae Iorga spunea că "Cea mai importantă și reală revoluție la români nu va fi nici cea socialistă, nici cea țărănească, nici cea burgheză, ci va fi respectarea în litera și spiritul lor a legilor, și nimic altceva." Ei, aici stăm noi prost. Și, când spun asta, nu vă refer numai la Guvernul actual, ci mă refer la guvernele anterioare, ca să nu mi se mai spună ceva din sală. Este vorba, în speță, de următorul lucru: Legea nr.128/1997 se mai numește și Statutul personalului didactic. Art.107 alin.4 spune: "Personalul didactic beneficiază de reducere cu 50% pentru șase călătorii pe an, dus-întors, pe mijloace de transport feroviare pe linii interne." Acesta este textul unei legi, o lege importantă, care nu a fost, știți și dumneavoastră, abrogată și nici măcar nu a fost transformată. Nu găsim în proiectul de buget, așa cum este prezentat și îl avem în fața noastră, nici o prevedere bugetară, adică niște credite care să trimită la așa ceva. De aceea, primul meu amendament, pentru că am două, cere la art.52 alin.1, în continuarea textului pe care l-ați citit, să adăugăm: "Se alocă credite bugetare pentru finanțarea reducerii cu 50% a călătoriilor personalului didactic preuniversitar pe mijloace de transport feroviare, conform Legii nr.128/1997, art.107 alin.4."

Vreau să mai fac o precizare: dacă dumneavoastră veți înțelege, și sunt convins că înțelegeți nevoia de a accepta un asemenea amendament, aici s-a strecurat o greșeală, și vina este a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport – nu este vorba numai de personalul didactic din învățământul preuniversitar, ci este vorba de întreg învățământul, așadar și de cel universitar. Propun ca, atunci când vom vota acest amendament, să se țină cont de această precizare. Acesta este primul amendament, și mă opresc aici. Pentru al doilea amendament, voi reveni la microfon.

Vă mulțumesc, și vă rog să nu uitați un lucru pe care eu nu-l uit niciodată, nu pentru că sunt în breaslă, ci pentru că realmente avem de-a face cu una din cele mai nenorocite, cele mai necăjite categorii sociale din România de astăzi – este vorba de dascălii acestei țări, începând de la educatorul de grădiniță până la profesorul universitar. Sună frumos, dar este vai de capul lui când este vorba de mijloacele de existență.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să extindem. Nu sunteți de acord? De ce nu și sănătatea, și cultura... De ce să mai plătim calea ferată?!

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să intervin foarte scurt pe această idee. Într-adevăr, domnul deputat Baciu are deosebită dreptate, și anume este următorul aspect - este vorba de dascălii acestei țări care, în clipa de față, sunt categoria socială cea mai năpăstuită, au nivelul de trai cel mai scăzut, și chiar am putea lega efectiv cele două amendamente. Domnul Baciu adineauri a spus că va amâna cel de-al doilea amendament, după ce se va discuta cel dintâi.

S-a dat o motivație aici, din partea Guvernului, că să se stabilească sursele de acoperire pentru cheltuielile respective pentru această categorie a dascălilor. Mă iertați, dar, în condițiile în care dascălii trăiesc așa cum trăiesc și au salariile pe care le au, de ce nu s-ar putea?! La urma urmei, cât ar câștiga Ministerul Transporturilor de pe urma acestor bilete de călătorie pe care dascălii le-ar plăti în plus dublu? Deci, sursa de acoperire, la urma urmei, poate să fie una de o gratificație care se face de data aceasta dascălilor în acest mod. Știu, va spune domnul ministru Tănăsescu că nu este o formă de a se completa bugetul țării. Dar credeți, domnule ministru, că este normal ca în felul acesta să ne purtăm cu o anumită categorie?

Din cel de-al doilea amendament care reiese foarte clar că dascălii, până în clipa de față, față de alte categorii sociale, nu beneficiază nici măcar de tichete de masă. În ședința Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, doamna ministru spunea la un moment dat: "Da, dar vor beneficia de 7%, 7%, respectiv 6% în cea de-a treia tranșă.". Dar celelalte categorii sociale, tot personalul bugetar, nu va beneficia tot de aceste majorări, și, atunci, învățământul nu va rămâne tot timpul categoria cea mai năpăstuită?

Eu fac apel la dumneavoastră, în numele nostru, în numele dascălilor, și sper că, indiferent de coloratura politică, toată lumea trebuie să se gândească ca învățământul românesc, în continuare, să fie ademenitor - absolvenții de liceu care sunt mai buni la învățătură să aibă de ce să meargă și să se înscrie la o facultate didactică, nu să fugă de acest tip de facultăți, ca să aibă din ce trăi, pentru că nu poate toată lumea să facă vânzări și fel de fel de afaceri.

Noi creăm cel mai prețios produs: omul.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

În plan politic, se poate vorbi foarte mult pe acest amendament.

Vă ascultăm, domnule Eugen Nicolaescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

Noi, Grupul parlamentar PNL, avem un amendament care a fost însușit de Comisia pentru privatizare a Senatului și de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a Camerei Deputaților: eliminarea acestui alineat. Cred că nu mai este nevoie să subliniem de ce solicităm eliminarea acestui alineat, pentru că, în mod normal, toți cetățenii salariați ar trebui să beneficieze de prevederile acestei legi.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci propuneți ca alin.1 al art.52 să fie eliminat în totalitate?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Da, alin.1 al art.52 să fie eliminat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înseamnă că și 2, care este legat de el.

Vă rog, dacă sunt alte luări de cuvânt. Nu mai sunt.

Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi începe cu un prim comentariu legat de ultimul comentariu făcut, referitor la propunerea de eliminare. Aș vrea să specific că nu este posibil acest lucru, datorită faptului că prin Ordonanța nr.217/1999, și citez, "Cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limitele valorii nominale prevăzute de Legea nr.142 privind acordarea tichetelor de masă, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, potrivit prevederilor Legii bugetare anuale". Deci noi, prin acest articol pe care l-am pus aici, art.52 alin.1, venim să punem în practică de fapt modul de deductibilitate a acestor cheltuieli. Aceasta a fost referitor la amendamentul de eliminare și cauzele pentru care nu putem să-l susținem.

În ceea ce privește amendamentele făcute legate de completarea alin.1 al art.52, în sensul acordării unor credite bugetare pentru finanțarea reducerii cu 50% a călătoriilor și așa mai departe, avem două elemente de menționat: sigur că la toate aceste posibile creșteri de cheltuieli, după cum bine știți, trebuie să avem și sursa de unde putem să acoperim aceste cheltuieli suplimentare. Mai mult, neavând acoperită sursa de acoperire a acestor cheltuieli, nu putem avea în vedere aceste suplimentări de sume și, după cum bine știți, aceste cheltuieli sunt cheltuieli materiale. Aceste cheltuieli materiale se efectuează de către comunitățile locale, de către bugetele locale. Deci bugetele locale pot aproba cheltuieli cu destinația pe care dumneavoastră ați propus-o și, sigur, ele sunt în măsură să decidă dacă într-adevăr acordarea reducerii de 50% este prioritatea respectivă, în limita sumelor acordate. Aceeași remarcă este și la amendamentul al doilea pe care l-ați propus, legat de tichetele de masă. De aceea, noi considerăm că completarea art.52 alin.1 cu aceste lucruri nu se justifică.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Poftiți, stimate coleg.

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu îl înțeleg foarte bine pe domnul ministru al Finanțelor, având în vedere că toată istoria ne învață că cel mai zgârcit om dintr-o țară trebuie să fie marele vistiernic, care trebuie să aibă grijă de banii suveranului, nu?, și să nu-i arunce în stânga și în dreapta, suveranul, în cazul nostru, fiind poporul.

Mie mi s-a spus când am făcut acest amendament: "Arată sursa! De unde pui banii?", și aceasta este o întrebare care s-a pus și în anii trecuți și, cum puneai această întrebare oricui venea cu un amendament, deputatul, senatorul tăcea din gură mâlc. Eu nu tac și spun: nu eu sunt cel care trebuie să indic sursa. Eu sunt deputat, și dumneavoastră sunteți deputați, senatori, și nu este treaba noastră să aducem surse, ci treaba noastră este să apărăm interesele celor care ne-au trimis aici, ale unor categorii sociale importante cum, în cazul acesta, sunt cei din învățământ. Treaba Guvernului este să găsească sursele, pentru că de aceea Guvernul este pus să gestioneze treburile țării. Eu nu vreau să încalc legea, așa cum încearcă acum Guvernul s-o fac㠖 să încalce Statutul personalului didactic. Eu nu vreau s-o încalc, în sensul că, atunci când am depășit ora 20,00, trebuie încheiate lucrările, așa încât cei care am făcut aceste amendamente ne rezervăm dreptul ca mâine dimineață să continuăm discuția pe acest alineat și pe acest articol.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă voi întreba toți colegii profesori din sală și toți ceilalți colegi, vor susține ce vreți dumneavoastră. Bani nu avem. Vreau să rețineți că ce vreți dumneavoastră înseamnă 200-300 de mii de oameni care călătoresc pe calea ferată, peste cei 800 de mii care călătoresc gratuit astăzi pe calea ferată, și aceștia se plătesc. Dacă am avea bani, le dăm primă și nu le mai dăm pe calea ferată. Și ce facem? Că unul călătorește și unul nu! Mai bine îi dăm o primă de stabilitate în zonă...

Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Chiar în această direcție este obiectul reintervenției mele, și anume este următorul lucru: acești oameni dintr-un salariu necăjit pe care îl au nu au cum să călătorească. În momentul în care noi le creăm o asemenea facilitate, și anume ca să poată să aibă șase călătorii cu 50%, iată că dintr-o dată se vor preta să mai facă încă șase călătorii. Pentru aceste șase călătorii, oricum trenurile vor merge și, în consecință, iată că apar niște venituri suplimentare de data aceasta. De ce să n-o gândim și în felul acesta?

Poate adineauri n-am înțeles eu bine și aș dori să-mi explicați, domnule ministru al Finanțelor, pentru că ați spus de niște fonduri locale. Păi, de îndată ce este vorba de călătorie pe calea ferată, aici nu mai poate să fie nici într-un caz vorba de fonduri locale. Sunt numai fonduri ale CFR-ului, deci al Ministerului Transporturilor, pe de o parte. Dar este acest supliment de fonduri care se creează exact pentru Ministerul Transporturilor și, exact acolo unde merg 70 de oameni într-un vagon, pot să meargă și 74 și, în felul acesta, am oferit și ceva acestor oameni care și dumneavoastră și mie și tuturor celor din sală ne-au pus condeiul sau stiloul sau creionul în mână.

Deci, vă rog frumos să vă gândiți și în felul acesta, nu numai strict contabil. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg de la România Mare, vreau un singur lucru să înțelegeți: nu există prestație fără plată. Ce propuneți dumneavoastră este invitație la corupție de dimensiuni imense. Nu se poate practica o prestare de servicii fără contribuție. Și pentru studenții și elevii care circulă pe autobuze, pe tramvaie, toți banii se plătesc de Ministerul Învățământului. Nu se poate să propuneți așa ceva. Repet: nu este o glumă aici când spuneți "Dați bani!". Dăm și la doctori, dăm la toți!

Oprim ședința pentru ziua de astăzi și reluăm lucrările mâine, la ora 9,00 fix. Vă mulțumesc foarte mult.

Ședința s-a încheiat la ora 20,10.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 octombrie 2019, 17:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro