Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 9 aprilie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 09-04-2001 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 9 aprilie 2001

  1. Continuarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001 (art. 1 - art.24)  
 
consultă fișa PL nr. 208/2001 L119/2001

Ședința început la ora 1440.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul deputat Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților și de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistați de domnul deputat Constantin Niță, secretar al Camerei Deputaților și domnul senator Mihai Ungheanu, secretar al Senatului.

Domnul VALER DORNEANU:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea începe ședința !

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților dedicată dezbaterii bugetului de stat, anunțându-vă că din totalul de 485 de senatori și deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 332, 153 de parlamentari fiind absenți.

Vă anunț că este întrunit cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor și că începem dezbaterea pe articole a Legii bugetului de stat.

Doresc să vă reamintesc, fără să vă jignesc, niște prevederi ale Regulamentului și anume: discutarea articolului începe cu amendamentele propuse în Raportul comun care se supun la vot cu prioritate; de asemenea, vă anunț că, potrivit alin.3 din art. 50 "în cursul lucrărilor, în luările de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind problemele de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate, în rest se dezbat amendamentele admise sau cele respinse."

Cu aceste precizări, dați-mi voie să trecem la dezbaterea legii.

Cu privire la titlul legii dacă aveți vreo obiecțiune ?!

Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt ?!

Nu sunt !

Abțineri ? Nu.

În unanimitate s-a adoptat titlul legii.

Cu privire la titlul Capitolului I "Dispoziții generale" dacă aveți obiecțiuni ?!

Nu.

Cine este pentru ?!

Mulțumesc !

Voturi împotrivă dacă sunt ?!

Abțineri ?

Unanimitate.

La art. 1 vă rog să observați amendamentul Comisiei.

Dacă aveți observații cu privire la amendamentul Comisiei ?!

Dacă nu, supun votului dumneavoastră art. 1, potrivit amendamentului propus de către Comisie.

Cine este pentru ?!

Mulțumesc !

Voturi împotrivă dacă sunt ?! Nu sunt !

Abțineri ? Nu.

În unanimitate s-a adoptat art. 1 în compunerea rezultată prin admiterea amendamentului comisiei.

La art. 2, vă rog să observați pct. 2 din Raport, amendamentul comisiei.

Dacă aveți observații la el ?!

Nu aveți !

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei și, implicit, textul nou al art. 2.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

Nu sunt.

Abțineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 3 vă rog să observați la alin. 4 amendamentul comisiei de la pagina 1 pct. 3a.

Dacă aveți observații la amendamentul comisiei ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la art. 3 alin. 4.

Cine este pentru ? Mulțumesc !

Voturi împotrivă, dacă sunt ?!

Nu sunt.

Abțineri ?! Nu sunt.

Unanimitate.

În consecință, supun votului dumneavoastră art. 3 în integralitate, cu reformularea alin. 4, potrivit raportului comisiei.

Cine este pentru ?!

Mulțumesc !

Voturi împotrivă ?

Abțineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

Titlul Capitolului II "Structura și regimul veniturilor bugetare".

Dacă sunt observații ?!

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului II "Structura și regimul veniturilor bugetare".

Dacă sunt observații ?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului II "Structura și regimul veniturilor bugetare".

Cine este pentru ?!

Mulțumesc !

Voturi împotrivă ?

Abțineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 4 comisia nu are amendamente.

Dacă aveți obiecții ?!

Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră textul art. 4.

Cine este pentru ?!

Mulțumesc !

Voturi împotrivă dacă sunt ?

Abțineri ?

Unanimitate.

La art. 5, de asemenea, Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră observații ?

Nu.

Cine este pentru ?!

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

La art. 6, vă rog să vă uitați la pag. 2 din Raport, pct. 5, amendamentul comisiei.

Dacă aveți observații la amendamentul comisiei ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la art. 6 alin.1.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Fiind adoptat amendamentul comisiei de la alin. 1 supun votului dumneavoastră art. 6 în integralitatea sa – cu cele două alineate.

Cine este pentru ?

Mulțumesc !

Voturi împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

La art. 7, comisia nu a avut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți observații ?

Nu aveți.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt ?

Abțineri ?

Unanimitate.

La art. 8, vă rog să observați amendamentul comisiei cuprins în Raport la pag. 2 pct. 6.

Dacă aveți observații ?

Nu aveți.

Cine este pentru textul art. 8 cu amendamentul formulat de comisie ?

Vă rog să vă exprimați votul !

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Titlul Capitolului III "Regimul și destinațiile cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat".

Dacă sunt observații ?

Nu sunt.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

Abțineri ?

Unanimitate.

La art. 9 comisia nu a avut amendamente admise.

Dacă aveți observații ?

Domnul DAN CONSTANTINESCU:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

La art. 9 am propus introducerea unui alin. 2 nou, cu următorul conținut: "Atribuirea contractelor de achiziții publice de produse, servicii și lucrări, a căror valoare depășește suma de 10 miliarde lei se va realiza prin intermediul Burselor de mărfuri, în conformitate cu Regulamentele Comisiei Naționale de Valori Mobiliare".

Având în vedere necesitatea transparenței folosirii banului public, apreciem că la licitațiile publice, cel puțin peste acest nivel, introducerea acestor licitații în mecanismele firești și în procedurile firești ale economiei de piață, prin intermediul Burselor de mărfuri, reprezintă o necesitate.

Domnul VALER DORNEANU:

Reprezentantul Guvernului, vă rog să vă pronunțați cu privire la acest amendament.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: – ministrul finanțelor publice

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am discutat și în Comisia pentru buget, finanțe nu agreăm această propunere de modificare, având la bază faptul că, pe de o parte, lucrăm la Legea achizițiilor publice, pe care o vom definitiva foarte curând și, pe de altă parte, avem în vedere ca prin această lege a achizițiilor publice să răspundem la această problemă ridicată de domnul deputat.

Mulțumesc !

Domnul VALER DORNEANU:

Comisia are ceva de adăugat ? Nu.

Stimați colegi,

Ați auzit amendamentul pe care vi l-a prezentat domnul senator Dan Constantinescu și explicațiile reprezentantului Guvernului care au fost însușite și de Comisie …a, domnu’ Roman, iertați-mă ! Poftiți, domnu’ senator !

Domnul PETRE ROMAN:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că domnul ministru, ca și noi, la partide, am avut la dispoziție un document din partea Consiliului de administrație a Bursei de mărfuri care era chiar mult mai explicit decât ceea ce ne-a prezentat aici colegul liberal. În realitate, argumentul principal pe care-l avansează dânșii, mă refer la Bursa de mărfuri, este acela demonstrat că, în cazul licitațiilor care se fac prin bursă, prețul final este mai scăzut și, sunt date exemple concrete în acest sens.

Prin urmare, costul pentru stat, costul pe banii publici are toate șansele să fie mai scăzut; prin urmare, se realizează economii substanțiale din punctul de vedere al banului public. Acest argument este bine de luat în considerare, cu atât mai mult cu cât mai devreme, domnul ministru a spus un lucru fără să tragă concluzia. Mie mi s-a părut pozitiv și corect faptul că domnul ministru a făcut apel la Legea achizițiilor publice care există deja într-o formă destul de convenabilă, cel puțin, așa rezulta din discuțiile pe care le-am avut anterior cu Comisia Europeană, dacă dumnealor doresc să îmbunătățească Legea achizițiilor publice, foarte bine, dar, din moment ce în acest cadru și acum, domnul ministru recunoaște necesitatea ca în Legea achizițiilor publice să fie introdusă și această modalitate – licitație prin bursă - eu nu văd de ce s-ar opune dumnealui la menționarea în actualul proiect de buget a utilizării legii achizițiilor publice care, oricum există, indiferent dacă ea va fi modificată sau nu și eu nu văd cum această lege a achizițiilor publice poate fi modificată în sensul restrângerii posibilităților de licitație prin mijloace cât mai ample, cât mai publice. N-au cum să facă lucrul acesta, pentru că ar intra în contradicție cu legislația comunitară, cu acquis-l comunitar. Prin urmare, eu cred că este bine ca dânșii să accepte ca această referire la utilizarea legii achizițiilor publice și, aș zice, nu doar cu precădere ci, utilizarea legii, pentru că numai în felul acesta va crește transparența operațiunilor pe care le execută instituțiile guvernamentale sau Guvernul însuși, numai în felul acesta putem spera că, în final, achizițiile publice vor fi mai ieftine și nu mai scumpe.

Prin urmare, îl invit pe domnul ministru să fie de acord cu ceea ce a spus puțin mai devreme chiar dânsul și să apară acest lucru explicit în textul Legii bugetului de stat.

Vă mulțumesc !

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Lucian Bolcaș dorește să intervină la același amendament.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Eu apreciez că ne aflăm în prezența a două lucruri corecte: susținerea că achizițiile publice, independent de plafonul de valoare care este precizat în amendament, să se poată face și prin modalitatea licitației bursiere este benefic din punct de vedere financiar și economic. Dar, al doilea adevăr este că o atare prevedere, din punctul de vedere al tehnicii legislative nu poate să fie cuprinsă în Legea bugetului de stat. Așa că, motivația comisiei este cea corectă, și anume: Legea achizițiilor publice în forma pe care o avem la această dată prevede modalități exprese și limitative în care se pot face aceste achiziții publice. Legea bugetului, prin destinația și prin caracterul ei temporar, mai ales, nu poate să modifice o lege de generală aplicare cum este Legea achizițiilor publice. În măsura în care se va modifica Legea achizițiilor publice, evident că, acest amendament va intra automat în funcțiune, fie că este prevăzut în Legea bugetului sau nu.

Vă mulțumesc !

Domnul VALER DORNEANU:

Da, vă mulțumesc !

Domnul deputat Sassu. Tot cu privire la acest amendament ?

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte,

În primul rând, aș vrea să-i rugați pe colegii noștri să nu împiedice luările de cuvânt. Dacă vor să voteze bugetul astăzi, îl votăm astăzi, pentru că există majoritate și plecăm acasă. Cred că, totuși, Legea bugetului este una din cele mai importante legi, este determinantă pentru modul în care se guvernează o țară într-un an și cred că trebuie să ne aplecăm cu grijă asupra acestei legi și să găsim soluțiile cele mai bune.

Pe de altă parte, discutăm un lucru care este extrem de important – cum se cheltuiește banul public – și cred că nu trebuie să ne dăm la o parte de la o discuție.

Ceea ce vroiam să spun este faptul că Legea bugetului este o lege anuală și poate impune pentru un an, în cazul nostru pentru anul 2001 un mod de cheltuire a banului public, un mod de comportament al autorităților publice pentru anul acesta. Deci, putem scrie acest lucru în Legea bugetului, urmând ca într-o perioadă cât mai scurtă, sper, să se modifice Legea achizițiilor publice și de atunci încolo achiziția prin bursele de mărfuri să fie obligatorie, permanent pentru toți anii următori. Deci, nu este nici o contradicție între faptul că acest lucru nu apare în lege și că putem impune ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă și prin alte articole ale legii, că putem impune pentru anul acesta un anume mod de cheltuială, mult mai bun, al banului public, de către autoritățile publice.

Vă mulțumesc !

Domnul VALER DORNEANU:

Da, și eu vă mulțumesc !

Stimați colegi,

Ați auzit amendamentul domnului senator Dan Constantinescu precum și explicațiile Guvernului și ale colegilor noștri.

Supun amendamentul domnului Dan Constantinescu la vot.

Cine este pentru ?

52 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Marea majoritate.

Cu mare majoritate a voturilor împotrivă, amendamentul domnului Dan Constantinescu a fost respins.

Dacă mai sunt probleme la art. 9 ?!

Supun votului dumneavoastră art. 9.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

45 de voturi împotrivă.

Abțineri ?!

6 abțineri.

Cu largă majoritate de voturi textul art. 9 a fost adoptat.

La art. 10, vă rog să urmăriți la pag. 3 pct. 7 amendamentul comisiei.

Dacă aveți observații împotriva amendamentului comisiei?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament și implicit textul art. 10.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

Nu sunt.

Abțineri.

Cu o abținere, art. 10 a fost adoptat potrivit amendamentului comisiei de la pct. 7.

La art. 11 comisia nu a avut amendamente.

Dumneavoastră aveți observații ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră …

Scuzați-mă, la art. 11 există un amendament al comisiei la alin. 3 cuprins în pag. 4 pct. 8.

Dacă aveți observați cu privire la acest amendament al comisiei ?

Poftiți, domnule parlamentar.

Domnul EUGEN GHEORGHE NICOLAESCU:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

La art. 11 alin. 3 Grupul PNL are amendament și anume – să se elimine acest articol.

Noi am susținut că nu este corect să existe un asemenea articol în lege, prin care să se prevadă numărul maxim de posturi la ordonatorii principali de credite, așa cum este formulat în lege.

Cred că ștatele de funcții ale principalilor ordonatori de credite trebuie să se aprobe odată cu încadrarea în nivelul cheltuielilor de personal și în numărul maxim de posturi care sunt prevăzute în anexa la buget.

Domnul VALER DORNEANU:

Asupra amendamentului comisiei dacă aveți observații ?

Nu aveți.

Am întrebat dacă la amendamentul comisiei aveți ?

Nu sunt !

Cine este pentru amendamentul comisiei de la alin. 3 ?

DIN SALĂ

Eliminarea se supune prima la vot !

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru, vă rog să dați explicația cu privire la propunerea PNL-ului de eliminare a întregului text.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Domnule președinte,

Prin menținerea actualei formulări a acestui articol care, sigur așa a fost formulat și în bugetul anului trecut deci, nu este nimic nou față de anul trecut, anul acesta, se execută și un control mai riguros asupra funcțiilor din bugetul de stat pe anul acesta. Mulțumesc !

Domnul VALER DORNEANU:

Mai dorește cineva să intervină ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PNL de eliminare al întregului art. 11.

Cine este pentru ?

46 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident, amendamentul de eliminare a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la art. 11 alin. 3.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

48 de voturi împotrivă.

Cu largă majoritate, amendamentul comisiei a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră textul art. 11 în integralitate.

Cine este pentru ?

Mulțumesc !

Voturi împotrivă ?

51 de voturi împotrivă.

Cu majoritatea voturilor, art. 11 a fost adoptat.

Art. 12. Comisia nu a avut amendamente.

Dacă sunt observații ?

Nu sunt.

Cine este pentru art. 12 ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

21 de voturi împotrivă.

Abțineri ?

7 abțineri.

Stimați colegi,

21 de voturi împotrivă și 7 abțineri, este evident, majoritatea este covârșitoare.

La art. 13 comisia nu are amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți observații ?

Poftiți, domnule parlamentar.

Am rugămintea să vă și prezentați, pentru stenogramă.

Domnul EUGEN GHEORGHE NICOLAESCU:

Avem amendament în sensul în care dorim să se precizeze în textul de lege că valoarea de referință universală care se utilizează în vederea determinării referinței sectoriale și mai departe, textul de lege curge normal, să se scrie în textul de lege "luna aprilie". Prin aceasta dovedind că bugetul de stat se poate aproba în luna aprilie; pentru că avem informații că dacă nu s-ar scrie așa, ci s-ar scrie de la data publicării în Monitorul Oficial, este posibil ca această valoare să se aplice discriminatoriu și nu așa cum prevede legea.

Mulțumesc !

Domnul VALER DORNEANU:

Mai dorește cineva să intervină cu privire la acest amendament ?

Domnule ministru, vă rog să vă pronunțați cu privire la acest amendament al domnului deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Domnule președinte, nu considerăm că este nevoie să se specifice acest lucru, această valoare de referință rămâne valabilă până la sfârșitul anului deci, ca atare, se aplică în mod normal, așa cum este propus în articolul propus de către noi. Mulțumesc.

Domnul EUGEN GHEORGHE NICOLAESCU:

Cred că explicația domnului ministru este pe lângă subiect. Noi nu ne-am referit că este în cursul anului, ci de când se aplică ?!

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Domnule ministru, mai faceți și dumneavoastră o precizare …

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Este scris foarte clar: "Începând cu luna în care se publică". Deci, se publică în luna aprilie, se aplică în mod normal, așa cum este scris acolo. Formularea din text o considerăm acoperitoare.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Ați audiat amendamentul domnului deputat Eugen Nicolăescu și explicațiile domnului ministru.

Cine este pentru amendamentul domnului Eugen Nicolăescu ?

50 de voturi pentru.

Împotrivă ? Da, este evident.

Cu largă majoritate amendamentul domnului deputat Eugen Nicolăescu a fost eliminat.

Supun, în consecință, votului dumneavoastră textul art. 13 în integralitatea sa.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotriva art. 13 ?

36 de voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ?

2 abțineri.

36 de voturi împotrivă, 2 abțineri, insuficient.

Cu largă majoritate de voturi art. 13 a fost votat.

La art. 14, vă rog să urmăriți amendamentul comisiei de la lit. a, cel pe care-l veți regăsi în raport la pag. 4 pct. 9.

Dacă aveți observații împotriva amendamentului comisiilor reunite de buget ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct. 9 pag. 4 din raport.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

Nu sunt.

Abțineri ?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul comisiei.

Supun votului dumneavoastră textul art. 14 în formularea rezultată prin admiterea amendamentului comisiei.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

30 voturi împotrivă.

Abțineri ?

5 abțineri.

30 voturi împotrivă, 5 abțineri, cu largă majoritate a fost adoptat art. 14.

La art. 15, comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră observații ?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul art. 15.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

19 voturi împotrivă.

Abțineri ?

7 abțineri, e suficient, articolul 15 a fost adoptat în unanimitate.

La articolul 16 vă rog să observați amendamentul comisiei de la alineatul 5 pe care îl regăsiți în raport la pagina 5 punctul 10.

Dacă aveți observații la acest amendament al comisiei ?! Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la…

Da, vă rog, domnule deputat Nicolescu.

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLAESCU:

Mulțumesc.

La articolul 16 alineatul 3, credem că amendamentul pe care l-am formulat și îl susținem în fața dumneavoastră face să reglăm, dacă vreți, cheltuieli neeconomicoase din două puncte de vedere.

O dată, facem precizări în acest articol pentru a nu fi interpretat și în al doilea rând, stopăm cheltuielile care se propun a se efectua din acest capitol.

Credem că invitații administrației prezidențiale – cu toate că în Comisiile buget finanțe s-au făcut referiri malițioase și, credem noi, fără nici un temei – că delegațiile care îl însoțesc pe președintele României în străinătate nu se fac cu vaporul sau cu altceva, ci numai cu aeronave speciale și dorim să se sublinieze în textul legii acest lucru pentru a se ști exact cum se cheltuiește banul public.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Da, mulțumesc.

Stimați colegi,

Cine dorește să intervină vă rog, să vină la microfon !

Dacă mai sunt intervenții la cest amendament al domnului Nicolăescu ?!

Domnule ministru vă rog să vă pronunțați cu privire la acest amendament.

Suntem la articolul 16 alineatul 3.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, domnule președinte,

La 16 alineatul 3 considerăm ca neoportun introducerea sau sublinierea "cu aeronave speciale" întrucât considerăm că acest transport se poate face și cu altfel de mijloace de transport, tren și așa mai departe, iar ordonatorul principal de credit poate aproba, în limita prevederilor bugetare, suportarea acestor cheltuieli.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Comisia mai dorește să intervină ?! Nu.

Dumneavoastră la ce amendament ?!

Domnul BĂLĂEȚ MITICĂ: (din sală)

La 2.

Domnul VALER DORNEANU:

Bun, stați puțin să terminăm cu trei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Nicolăescu cu privire la alineatul 3.

Cine este pentru ?! 54.

Abțineri dacă sunt ?! o abținere.

Voturi împotriva amendamentului domnului Nicolăescu ?! Da, e evident, cu mare majoritate de voturi amendamentul domnului Nicolăescu a fost respins.

Vă rog să îmi permiteți să revenim la alineatul 2 unde domnul Bălăeț avea un amendament de făcut și nu a apucat pentru că a luat cuvântul înainte reprezentantul Partidului Național Liberal, la alineatul 3.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Domnule președinte,

Stimați senatori și deputați,

La articolul 16 alineatul 2 eu am avut o propunere conform bugetului de austeritate pe care îl votăm și pe care, în principiu, ni l-a comunicat Guvernul.

Eu ceream în cadrul alineatului 2 ca suma prevăzută pentru Consiliul Arhivelor Securității să fie redusă de la prevederea de 83,4 miliarde la o sumă mai modestă de 13,4 miliarde.

De ce ?! Pentru că noi știm că acest Consiliu a fost creat printr-o lege care a trecut prin Parlament timp de trei ani de zile, el, sigur, își justifică realizarea, dar nu la parametrii umflați cum se prevăd în acest buget.

Știu că domnul prim ministru a făcut observații cu privirea la caracterul parazitar al unor aspecte din cadrul acestui Consiliu care consumă sume foarte mari la nivel de secretari de stat, cu o schemă destul de umflată și care necesită din partea acelor care predau dumnealor să studieze aceste arhive un aparat paralel care este tot atât de umflat. De altfel dumneavoastră știți că, în ultima vreme, au apărut niște legi care reglementează problema informației publice pentru toate instituțiile țării și, în același timp, a informațiilor clasificate pentru aceste instituții.

Eu mă așteptam ca în cele trei luni de zile care au trecut de la instalarea Guvernului Năstase să se facă cercetări mai serioase asupra bugetelor parazitare care se consumă la unele instituții și aceasta este una dintre ele, nu în întregime, legea o justifică, dar, am spus, nu la acești parametrii.

De aceea, eu am făcut această propunere și o susțin în continuare.

Rămâne ca Guvernul să hotărască și să își asume răspunderea pentru cheltuirea în plus a acestor bani.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Da, mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului ministerului…

Da, domnul Tudor Marcu.

Domnul MARCU TUDOR:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați domni miniștri și stimați colegi,

În principiu nu am avea nimic de dat, chiar mai mult dacă se poate ! După părerea mea ar trebui triplat bugetul ca să poată acoperi nevoile fiecărei instituții.

Această instituție Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, vechii securități, am făcut-o noi în vechea legislatură. A fost, este și până se va schimba o lege proastă.

A fost cea mai proastă lege pe care am votat-o noi în vechea legislatură și de care nu sunt deloc mândru.

Am făcut parte din comisia aceea Senat-Cameră pentru medierea divergențelor apărute în textele ambelor structuri și m-am bătut cu morile de vânt.

Din nefericire ca să vadă în ce constau aceste inadvertențe, greșeli, imposibilități de aplicare, cei care au insistat enorm de mult, aproape imposibil să fie contraziși, erau mulți, ca să vadă și ei în ce hal am adus, cu o lege, acest popor, lege, care între noi fie vorba, nu poate fi aplicată corect nici din partea Colegiului – care e de bună credință, după părerea mea – dar nici nu știe cum să o aplice, lege care aduce drame în rândul populației.

Propunerile noastre țin cont de scăderea de la 83 la 13 miliarde de următoarele posibilități: până la apariția unor modificări ale acestei legi - la care mă înscriu și eu să îmi aduc contribuția cât pot, deoarece am fost până în gât introdus în discuțiile privind vechea lege și orice propunere făceam noi, opoziția, nu ni se accepta – care să delimiteze clar competențele și modul de acțiune al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Să nu îl punem în lumină proastă, ca fiind de rea credință, și până la clarificarea multora dintre articolele care sunt astăzi în funcțiune în vechea lege, noi propunem să amânăm puțin, până la rectificarea bugetară, completarea propusă de Ministerul Finanțelor de 83 de miliarde de lei, mai ales că aceasta, în mare măsură, se prevede a fi consumată pentru mutarea dosarelor de unde au stat timp de 50 de ani – și stau foarte bine pentru că au condiții excelente, pot spune, pentru păstrare, pentru asta au fost create – în vechea… nici ei nu știu unde că nu au nici sediu !

Până la urmă ne vom trezi că nu au pe ce cheltui banii !

Vă propunem deci, ca atare – cu toate că vrem să le dăm bani cât mai mulți, pe noi nu ne arde, pe cei mai mulți dintre noi, pe cei care au propus-o i-a ars destul – să amânăm această sumă, diferența, îi propun domnului ministru Tănăsescu, până la rectificarea bugetară, caz în care noi vom îndeplini două deziderate:

1.Găsim spațiu unde să se mute toată această arhivă, acum nu există.

2.Putem să clarificăm inadvertențele prevăzute în lege care fac imposibilă aplicarea acesteia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Da, mulțumesc.

Domnule ministru Tănăsescu…

Domnul deputat Stoica dorește… tot pentru acest amendament ?! Vă rog.

Domnul VALERIU STOICA:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi…

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Vă rog să ne respectăm unii pe alții !

Domnul VALERIU STOICA:

Nu putem împărtăși punctul de vedere al autorilor acestui amendament.

Am înțeles că în ultimul timp este o aprinsă dezbatere publică privind utilitatea funcționării Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Nouă ni se pare că această discuție este nu numai inutilă, dar este îndreptată împotriva unui interes firesc al cetățenilor României de a cunoaște cine sunt demnitarii, ce fac aceștia și dacă ei într-adevăr sunt în măsură să reprezinte interesele cetățenilor României.

Propunerea făcută prin acest amendament, practic, are ca țintă desființarea acestui Consiliu.

Deși pe o cale indirectă, până la urmă, ținta este aceeași, pentru că a lipsi de fundament financiar o asemenea instituție însemnă, practic, a o desființa.

Ca urmare, această chestiune de ordin financiar nu este doar de ordin financiar, este o chestiune politică.

De data acesta credem că Ministerul de Finanțe a procedat bine, suma prevăzută în buget și așa este mică, limitarea ei ar însemna însă, practic, desființarea Consiliului.

Partidul Național Liberal nu poate subscrie la o asemenea idee, chiar dac㠖 așa cum am spus de mai multe ori – și noi am fost uneori prejudiciați de anumite erori care s-au făcut în această materie.

Nu credem însă că o eroare poate să ducă la ideea desființării unei instituții. Important este ca erorile să fie corectate.

Instituția, ca atare, este necesară pentru că ea slujește un interes al cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Da, mulțumesc.

Domnul Bolcaș și pe urmă domnul Radu Alexandru Feldman.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

Iertați-mă, nu o să pun la această oră de dezbateri în discuție funcționalitatea acestui Consiliu pentru Studierea Arhivelor Securității, tema este prea vastă și nu bugetul o să o lămurească.

Dar altceva o să pun în discuție și aceasta o să o pun în discuție în calitate de jurist: cum poate un jurist să spună că este necesar să se aloce 83 și o fracțiune de miliarde de lei pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, când pentru Consiliul Legislativ, de care toți știm câtă nevoie avem, se alocă numai o pătrime, 28 de miliarde.

Așa ceva nu se poate ! (aplauze)

Și nu se poate ca pentru o instituție care trebuie să devină funcțională și despre care nimeni nu spune că în legislatura anterioară a fost aproape anihilată cea a Avocatului Poporului se alocă numai 16 miliarde față de cei 83 pentru Consiliul Național de studiere a Arhivelor Securității.

Acest dezechilibru care este evident și care face nefuncționale, într-adevăr, - și aici domnul ministru Stoica a avut dreptate – exact acele instituții de care noi avem mai multă nevoie în acest moment.

Acest dezechilibru vrea amendamentul să îl repare. De aceea, vă propun votarea acestuia.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Nu… suntem la replică… mai dorea și colegul dumneavoastră pe fond !

Bine vorbiți la replică atunci.

Aveți dreptul la cuvânt domnule deputat.

Domnul MARCU TUDOR:

Mă bucur că domnul președinte a înțeles că este o treabă foarte importantă, dar eu cred că, spre rușinea mea, nu m-am făcut înțeles.

Eu nu am spus să desființăm acest Consiliu ! Eu nu am spus să îi anulăm banii de subzistență !

Eu nu am spus decât că este o lege proastă și întrebați pe cine vreți în țara asta dacă e o lege bună !

Cred că și domnia sa afirmă la fel, că e o lege proastă ! Ea nu funcționează bine !

Și am propus ca până la rectificare legii acesteia pe care noi deja o lucrăm acum și aș vrea să vină cât mai mulți oameni cu propuneri pentru ca ea să fie bună, într-adevăr, nu după cum a făcut-o Gheorghiu și cu Grigoriu, nu mai zic acum că nu îi știți, nici nu îi cunoașteți !

Ne-au redus la tăcere tot timpul, cu toate amendamentele noastre.

Am propus o amânare cu această sumă până la rectificare. În timpul acesta nu se vor muta dosarele, atât ! Până acum au fost deținute în sediile SRI-ului, Ministerului Apărării, Ministerului Justiției, Ministerului de Externe și Ministerului de Interne.

Rămân tot așa ! Noi nu putem cu acești bani numai să începem să punem jumătate. Chiar stăm în drum de ele ?! Nu avem nevoie de seringi la spitale, nu avem nevoie de atâtea lucruri ?!

Deci, nu anulăm legea, o vom îmbunătăți și sunt sigur că și cu aportul domnului Stoica, un jurist eminent, de altfel pentru care am tot respectul.

Cred că eu sunt cel care nu s-a făcut înțeles și pentru asta vă cer scuze.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Stoica a cerut drept la replică și pe urmă domnul Radu Alexandru pe fond.

Domnul VALERIU STOICA:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu este vorba de o neînțelegere !

Am înțeles tot ce trebuia să înțelegem din amendamentul făcut de reprezentanții unui important partid de opoziție.

Am înțeles și chiar dacă nu s-a spus expres că este vorba de desființarea Consiliului, acesta este substratul acestui amendament.

Pentru că s-a făcut referire la numele meu și la calitatea mea de jurist în legătură cu o chestiune, într-adevăr, importantă și anume, bugetul Consiliului Suprem al Magistraturii, bugetul Avocatului Poporului, aici trebuie să fiu de acord că, într-adevăr, bugetele acestor instituții sunt insuficiente.

Numai că, dacă se face apel la calitatea mea de jurist atunci trebuie să facem apel și la logica juridică. Și dacă facem apel la logica juridică o să constatăm că soluția nu este diminuarea bugetului Consiliului privind Studierea Dosarelor Securității.

Dimpotrivă, soluția este alta, dacă dorim să funcționeze bine Consiliul suprem al Magistraturii, dacă dorim să funcționeze bine Avocatul Poporului, atunci să alocăm bugetul necesar pentru funcționarea acestor instituții.

Așadar, acesta este soluția, și nu diminuarea bugetului Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securității.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Radu Alexandru, poftiți domnule senator.

Domnul RADU ALEXANDRU FELDMAN:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă mărturisesc convingerea că indiferent de partidul din care facem parte, indiferent în ce parte a sălii ne aflăm nu putem aborda și nu putem discuta bugetul decât sub rațiunea interesului de stat, eliberați de orice fel de motivație, hai să spunem, mărturisită sau mai puțin mărturisită politic.

Motivul pentru care mărturisesc că mă aflu în dificultate în fața amendamentului depus de domnul deputat Bălăieț pornește de la observația că din cele zece, din cele zece, autorități publice care sunt cuprinse, așa cum s-a spus, într-un buget de austeritate, într-un buget de sărăcie, deci nici o clipă nu se poate spune: o instituție primește atât cât ar trebui spre deosebire de alta care primește mult prea mult. Toate sunt la limita existenței.

Ce mă surprinde este că din toate cele zece instituții – să spunem, fundamentale, în statul nostru democrat - atenția dumneavoastră s-a oprit numai acestui Consiliu, iar reducerea pe care o propuneți de la 83 de miliarde la 13 miliarde, înseamnă practic, blocarea activității cotidiene a acestei instituții.

Aș fi de acord să accept ideea că este poate o pornire nu îndeajuns meditată, nu îndeajuns gândită, dar intervine un element care mă pune, de data asta, într-adevăr, în dificultate: în urmă cu puțină vreme, din păcate, tocmai primul ministru al țării, domnul Adrian Năstase, vorbind despre acest Consiliu, vorbind despre angajații acestui Consiliu, vorbea despre "o mână de oameni care ling dosarele, care stau în birouri somptuoase cu televizoare plate, cu aer condiționat și cu tot".

Era semnalul, nu vreau să spun al unei campanii, al unor opinii extrem, extrem de… nu severe, de demolatoare împotriva unei instituții pe care nu cred că nici un om de bună credință dintre noi, deci, nici unul dintre noi, nu este convins de importanța ei.

Amendamentul dumneavoastră, stimate domnule deputat, repet, pune această instituție într-o formulare, să spunem mai plastică, pe butuci.

Ea, practic, nu mai poate funcționa.

Nu cred, vă cunosc de prea multă vreme, că asta doriți. Și, vă rog să reflectați la propunerea dumneavoastră pornind de la ideea că nici una din cel zece instituții nu sunt servite de acest amendament.

Dar așa cum s-a spus suntem chemați să împărțim sărăcia și dacă suntem într-o situație limită, într-o situație de dificultate să încercăm să lăsăm pe o linie de plutire toate aceste instituții, fără de care statul nostru ar fi infirm, sărac și incapabil să își onoreze aspirația spre democrație.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator Eckstein.

Stați să vorbească întâi cei care nu au vorbit, domnilor colegi și pe urmă vă dau cuvântul și dumneavoastră.

Domnul KOVACS PETER ECKSTEIN:

Mulțumesc.

În primul rând argumentele care se referă la necesitatea mai mare de a avea seringi sau că acești bani pot fi folosiți mai cu folos în altă parte eu consider că sunt populiste, nu este o sumă așa de importantă suma prevăzută în buget pentru funcționarea CNSAS-ului care să aducă atingere funcționării altor instituții publice.

Pe de altă parte, eu cred că adoptarea acestei legi a fost un pas făcut cu întârziere de către legislativul și clasa politică românească.

Acum se tinde ca această întârziere să fie perpetuată și să fie blocată și prin această măsură propusă, prin amendamentul a cărui respingere o solicit din partea dumneavoastră.

Ar fi două argumente în plus, dacă vreți, practice.

Acest Consiliu a început să funcționeze după 10 ani de dezbateri și este normal ca în prima perioadă când cererile cetățenilor, care doresc să își consulte dosarele, sunt îngrămădite. E nevoie de un mai mare număr de personal, e nevoie de un mai mare volum de muncă ceea ce în mod vădit implică cheltuieli suplimentare.

Acest Consiliu sau majoritatea activităților desfășurate de acest Consiliu, desigur, au un termen pentru că odată și odată vom termina cu verificarea trecutului unor persoane publice.

Dar cât funcționează trebuie să îi dăm posibilitatea de a funcționa în bune condiții.

Pe de altă parte discuțiile, cele mai aprinse – și am cunoștință, pentru că am participat în calitatea mea de membru al Comisiei juridice - au fost în legătură cu cine păstrează arhiva Securității, dacă acestea rămân în păstrarea structurilor informative de acum sau dacă trec în custodia Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Eu cred că existând o voință politic㠖 și aici iar trebuie să vorbim de bani – ar trebui să găsim bani ca acest Consiliu să beneficieze de un loc propice de păstrare a acestor dosare ca să poată efectua un control efectiv al verificărilor cu care este îndrituit.

Deci eu, din contră, cred că dacă legea are imperfecțiuni acestea se datorează în mare parte opoziției formulate de opoziția din acea perioadă când s-a adoptat legea și dacă dorim să facem legea operațională și bună trebuie să o modificăm în sensul ca CNSAS –ul să primească fonduri și să poată fi în proprietatea acestor documente.

Ca atare, solicit respingerea amendamentului.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Sassu și pe urmă domnul deputat Bălăieț și v-aș ruga să fiți de acord că au fost formulate suficiente expuneri și motivări pe tema aceasta.

Vă rog.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte,

Și domnilor colegi,

Cred că înainte de a mai argumenta pro sau contra ar trebui să știm două lucruri: în primul rând, dacă Guvernul își menține poziția și, în al doilea rând, cam ce cheltuieli sunt avute în vedere prin această sumă pentru că altfel înseamnă că reducem ceva despre care nu știm cum se cheltuiește.

Rog Guvernul să își spună punctul de vedere, dacă își susține sau nu poziția inițială și ce cheltuieli se au în vedere prin această sumă ca să știm dacă putem sau nu reduce sau e nevoie de altă poziție.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Înainte de a da cuvântul reprezentantului Guvernului mai dau încă o dată cuvântul domnului Bălăieț autorul amendamentului.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Stimați colegi,

Aș vrea să pornesc în răspunsul meu cu domnul Sassu.

Dânsul a propus, după câte știu, un amendament la Comisia pentru cultură pentru susținerea Fundației Culturale Române care are prevăzut numai 17 miliarde, nu, domnule Sassu ?! Cred că așa este propunerea dumneavoastră, să suplimentăm acest buget pentru că, în general, cultura este un domeniu în care bugetul este nu de austeritate, ci de avarie.

Și atunci când eu am propus ca o parte din suma pe care o acordă bugetul CNSAS-ului m-am gândit ca această parte să treacă la rezerva bugetară sau pur și simplu să se suplimenteze corespunzător bugetul din domeniul culturii și cercetării unde foarte multe ministere au fost diminuate și comprimate în așa fel, încât pur și simplu nu se mai recunosc.

Ce avem noi pentru cercetare ?!

Avem totul inclus în cadrul bugetului Ministerului Învățământului care, și așa, este un buget de extremă austeritate.

Apoi trebuie să ne gândim că acest Consiliu trebuie, într-adevăr, organizat după o lege mai clară și mai bine revăzută în momentul de față.

Ce a produs acest Consiliu decât scandal public ?! Ce s-a întâmplat – și aici mă refer în special la domnul Stoica - în legătură cu scriitorul Ionescu Quintus ?! Ce a produs acest Consiliu în legătură cu Patriarhul Teoctist ?!

Scandal public și șantaj ! Nu se poate să compromitem prin intermediul lui instituții de mare prestigiu și de o valoare morală inestimabilă înainte de a se cântări cu foarte multă grijă de către conducerea acestui Consiliu ceea ce produce în domeniul public.

S-a văzut că este vorba de o gogoașă umflată la vreme și pe care dânșii au făcut-o publică datorită unor funcționari iresponsabili cu care acest Consiliu s-a mândrit când i-a angajat, deși cunoșteau opoziția lor față de Biserica Ortodoxă Română și iată la ce am ajuns.

Mă gândesc să votăm în cunoștință de cauză pentru un buget mai modest la acest Consiliu până când, într-adevăr, vom avea posibilitatea să îl punem să funcționeze așa cum trebuie.

Nimeni nu s-a gândit la desființarea lui și nu am făcut acest amendament din ură pentru el, ci ca un mod în care să se vadă că, într-adevăr, avem de unde să vedem ce trebuie să facem cu acest buget.

La articolul despre cultură, nu mi s-a dat posibilitatea să introduc amendament.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate domnule deputat, v-aș ruga, vă dau cuvântul atunci, dacă va fi cazul.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Da, imedat. Dar, și acolo am lucruri importante de spus, în coerență cu ceea ce am propus la acest articol.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să precizați punctul de vedere al Guvernului, răspunzând și explicațiilor care vi s-au cerut cu privire la repartizarea acestor cheltuieli.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, desigur, domnule președinte. Mulțumesc.

Deci, aș vrea să fac două, trei precizări legate de acest amendament care a fost propus, amendament care a fost respins de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

În definitivarea cifrelor la acest ordonator de credite, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, au fost avute în vedere, sigur, numărul de personal, precum și cheltuielile care urmează să fie efectuate în anul acesta.

În structura anului 2001, cele mai mari cheltuieli se regăsesc la cheltuielile de materiale și servicii – 37 de miliarde lei, și cheltuieli de capital – 22 de miliarde lei, aici regăsindu-se sediul și, sigur, aparatura necesară pentru stocarea informațiilor necesare.

A face o comparație între cifra anului trecut și cifra anului 2001, ea este necomparabilă, fiindcă această instituție a funcționat aproximativ 6 luni, în cursul anului 2000.

Dar, mai mult, aș vrea să vin în întâmpinarea celor spuse de domnul deputat, că, în cazul în care pe parcursul execuției bugetare aceste fonduri, care sunt prevăzute la acest ordonator principal de credite, nu vor fi folosite cu această destinație, se vor face economii. Cu ocazia rectificării bugetului, aceste sume vor fi diminuate, în mod corespunzător.

De aceea, noi ne menținem punctul de vedere legat de acest alineat și vă propunem votarea lui în forma în care a fost elaborat.

Mulțumesc.

Domnul PUIU HAȘOTTI:

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

S-au încheiat dezbaterile cu privire la acest amendament.

Poftiți. O să determinați reluarea dezbaterilor, domnule deputat.

Domnul PUIU HAȘOTTI:

Nu. Este o chestiune aproape de procedură.

Domnilor președinți, stimați colegi.

Eu vreau să vă reamintesc că, dacă anul trecut plenul reunit al Camerelor a acordat o sumă C.N.S.A.S.-ului, la cererea acestei instituții, anul acesta grupul sau o serie de colegi doresc diminuarea drastică a acestei sume. De altfel, vreau să subliniez că în această chestiune este o continuitate într-o atitudine politică, pentru că anul trecut cam aceiași colegi au fost împotriva acordării unei sume pentru C.N.S.A.S.

Îmi este teamă că, parafrazând aici pe un mare diplomat, "Dumnezeu i-a dat cuvântul omului pentru a-și ascunde gândurile".

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Petrescu.

V-aș ruga, totuși, după domnul deputat Petrescu, să încheiem dezbaterile la acest amendament, mai ales că au intervenit, practic, după Guvern.

Domnul OVIDIU CAMELIU PETRESCU:

Domnilor președinți, stimați colegi.

Întotdeauna, când se proiectează un buget, avem în vedere cum au fost cheltuiți banii, cum stăm cu execuția bugetară.

Eu cred că și colegii de la P.R.M. au dreptate, în mare parte, pentru că trebuie să ne gândim că această instituție ar fi funcționat, în opinia noastră, la fel de bine și dacă veneau la serivici cu "Cielo", și nu cu "A-8", cu "Audi A-8"; funcționa la fel de bine și dacă cumpărau niște televizoare mai modeste și nu cele mai scumpe de pe piață; funcționa la fel de bine dacă își luau niște aparate de aer condiționat de preț mediu și nu cele mai scumpe din România, care pot fi găsite în România și așa mai departe, pentru că tot se vorbește de austeritate.

Eu nu am nimic împotrivă să le dăm această sumă, însă eu cred că trebuie, totuși, mai multă atenție și din partea Ministerului Finanțelor Publice, și din partea Curții de Conturi, cum se utilizează banii publici. ( aplauze )

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte, o problemă de procedură, vă rog.

Domnul VALER DORNEANU:

O problemă de procedură.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte, nu există în Regulament faptul că cel care vorbește ultimul este reprezentantul Guvernului. Și, pe de altă parte, la art.50 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului se spune că președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor și, deci, nu o poate opri cu de la sine putere.

Eu l-am întrebat pe reprezentantul Guvernului să ne explice, în primul rând, dacă susține ceea ce este în buget în continuare și, în al doila rând, să ne spună cum sunt defalcate aceste cheltuieli, tocmai pentru a ne putea face un punct de vedere, pentru că există acest mare semn de întrebare că s-ar fi cheltuit, acolo, banii într-un mod nu tocmai în regulă. Probabil că, dacă ați fi aprobat ca unele achiziții publice să se facă și prin bursele de mărfuri, probabil că lucrurile acestea nu s-ar fi întâmplat, și lucrurile ar fi mers într-un cu totul și cu totul alt sens.

Vreau să îi spun domnului ministru că, în acest moment, discutăm Legea bugetului de stat și nu discutăm despre vreo rectificare. Legea bugetului de stat este anuală și nu se votează în ideea că, o dată sau de două ori pe an, se fac rectificări. Sigur că acest lucru s-a întâmplat, dar poate acesta nu o să se întâmple.

Deci, mie îmi este neclar, în acest moment, dacă Guvernul susține clar acest amendament, sau îl susține pentru că, altădată, o să îl rectifice sau o să îl scadă.

Vreau să știu dacă poziția Guvernului față de acest amendament, în acest moment, este pentru bugetul acestui an și nu până la rectificare, până se schimbă legea. Astfel de lucruri nu există într-o lege.

Deci, mie îmi trebuie un răspuns clar: Guvernul susține, da sau nu, și atunci putem să judecăm în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Stimate domnule deputat, deci, eu am vrut să propun sistarea dezbaterilor, nu am decis-o încă, și ați văzut că, după ce am propus acest lucru, v-am mai dat cuvântul, de mai multe ori.

Cât privește ordinea luării cuvântului de către Guvern, eu vă mulțumesc că îmi dați mie dreptate, invitându-l tot pe domnul ministru Tănăsescu să ia cuvântul, ca să poată răspunde la toți cei care au pus întrebări.

Deci, domnule ministru Tănăsescu, în ideea de a răspunde la toate argumentările colegilor noștri, vă rog să vă exprimați, din nou, punctul de vedere.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, o să încerc să fiu mai clar. Poate nu am fost foarte clar pentru toți colegii.

În finalul ultimei mele intervenții, am spus că propunem păstrarea acestui text, în forma în care el a fost scris. Deci, am răspuns întrebării domnului deputat Sassu.

În al doilea rând, m-am referit la rectificare fiindcă, de exemplu, și anul trecut au fost alocate 45 de miliarde, nu au fost cheltuite decât 37 – 38 de miliarde și la rectificare, sigur, bugetul a fost … Eu am spus dacă va exista această posibilitate, iar execuția va arăta că acești bani nu se cheltuiesc, sigur, se va face o corectare.

Dar, așa cum am specificat, noi susținem acest articol în forma în care a fost elaborat.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Bun. Stimați colegi, …

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnul …

Domnul deputat Lucian Bolcaș.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

S-ar părea că până și defunctul Stalin a recunoscut că matematica nu are caracter de clasă. Aici este vorba de o pură matematică și de o apreciere conform unor proporții matematice. Dacă pentru autorul proiectului de buget, Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității Statului este de 4 ori mai important decât Consiliul Legislativ, dacă pentru dumneavoastră Consiliul Legislativ este de 4 ori mai neinteresant decât Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității Statului, vă rog să votați în forma în care este, pentru că atunci vom ști și noi pe ce instituții, nu fundamentale, dar neapărat utile și care trebuie să fie funcționale, ne putem baza în statul nostru.

Iertați-mi o curiozitate personală! Nu știu cum își va exprima votul ultim domnul președinte Dorneanu.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Domnul președinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu, are cuvântul.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi, dacă îmi permiteți câteva precizări, poate clarificăm această situație și trecem la votul final.

Bugetul de stat, după cum cunoașteți, se construiește în baza actelor normative existente în vigoare.

În al doilea rând, ordonatorii principali de credit primesc alocațiile bugetare trimestriale. Ministerul Finanțelor Publice este obligat să țină seama de legile care sunt în vigoare la data elaborării bugetului și nu poate opera, cu de la sine putere, și chiar pentru noi este destul de dificil, reduceri peste prevederile din aceste acte normative. Am încălca legea de bază care se cheamă Legea finanțelor publice.

În consecință, să nu avem temeri de natura aceasta.

În al treilea rând, nu se poate merge pe ideea disponibilizării unor sume pe o astfel de operație de reducere, întrucât nu sunt viabile. Ministerul Finanțelor Publice nu are posibilitatea să acopere cheltuielile curente și cheltuielile capitale pentru funcționarea diferitelor instituții. Atunci când va interveni modificarea, și depinde de ce fel de modificare va interveni la această lege a studierii arhivelor Securității, atunci se produce blocajul de către Ministerul Finanțelor Publice prin diminuarea corespunzătoare sau majorarea alocației bugetare trimestriale.

În al patrulea rând, nimeni nu poate cheltui mai mult decât alocația acordată de către Ministerul Finanțelor Publice, trimestrial.

Iar în al cincilea rând, comparațiile cu alte instituții, sigur, sunt foarte importante, dar trebuie să țineți seama de momentul înființării unei instituții. Consiliul Legislativ, în primii doi, trei ani de la înființarea sa, a primit sume considerabile pentru dotarea din punct de vedere material, plus o serie de cheltuieli de capital necesare. Aici avem de-a face cu o instituție care s-a creat anul trecut, în ultima parte a anului, și este în faza în care își construiește baza materială pentru a funcționa în condiții normale.

Și, pentru a ieși din acest impas, vă propunem să mergem pe formula, actuală, existentă în buget. Și să nu aveți nici o grijă, Ministerul Finanțelor Publice este destul de zgârcit, în contextul actual al bugetului, în ceea ce privește modul în care se cheltuiesc banii publici. Și deschiderile de alocări bugetare trimestriale se vor face în conformitate cu prevederile legale.

Și dacă vom veni cu modificări la această lege privind studierea arhivelor Securități, atunci, imediat, se aduc și corectările necesare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc.

Deci, stimați colegi, au fost suficiente intervenții.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Bălăeț, cu privire la reducerea alocației pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, de la 83 de miliarde lei, la 13,4 miliarde lei.

Cine este pentru?

Stimați colegi, nu conturbați numărătoarea, că ne ies mai puține voturi decât cele exprimate de către dumneavoastră.

60 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Da, mulțumesc.

Abțineri?

6 abțineri.

60 de voturi pentru și 6 abțineri.

Deci, cu majoritate, amendamentul a fost respins.

Trecem la amendamentul comisiei, așa cum ne obligă, de altfel, și Regulamentul. Amendamentul de la pag.5 pct.10 cu privire la alin.5.

Dacă aveți observații la acest amendament.

Nu.

Cine este pentru amendamentul Comisiilor pentru buget, cu privire la art.16 alin.5?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

19 voturi împotrivă.

Abțineri?

Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, amendamentul cu privire la art.16 alin.5 al comisiilor a fost adoptat.

Următorul amendament îl găsiți la pag.5 pct.11 cu privire la alin.6 al art.16.

Dacă aveți observații la acest amendament.

Nu.

Cine este pentru amendamentul de la pag.5 pct.11 cu privire la art.16 alin.6 al comisiilor?

Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Nu, nici un vot împotrivă.

În unanimitate, a fost adoptat acest amendament.

Supun votului dumneavoastră textul art.16, în integralitatea sa.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

22 de voturi împotrivă.

Abțineri?

18 abțineri.

Cu 22 de voturi contra, 18 abțineri, textul art.16 a fost adoptat, în integralitatea sa.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi, mergem la art.17.

Avem amendamente la alin.1, 2 și 3 propuse de către comisii.

Dacă sunt observații la aceste amendamente.

Nu sunt.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra art.17, cu amendamentele propuse de Comisiile pentru buget, finanțe.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

10 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, art.17 a fost aprobat.

La art.18, deci, pct.14 din raport. Scuzați-mă! Pct.13 din raport, la alin.1 și 2 avem amendamente ale Comisiilor de buget, finanțe.

Dacă sunt observații la alin.1 și 2, la amendamentele propuse de către comisii.

Nu sunt.

Vă supun votului dumneavoastră art.18, alin.1 și 2, în formularea propusă de către comisii.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin.1 și 2 a fost adoptat.

La art.18, dacă până la alin.13 mai sunt amendamente?

Nu sunt.

La alin.13 comisiile ne propun un amendament.

Dacă sunt observații.

Domnul IOAN OLTEAN:

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

La alin.13, da?

Domnul IOAN OLTEAN:

La art.18.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă rog eu, tot nu puteți vorbi trei inși, odată. Vă rog frumos. Deci, eu am făcut un apel, dacă aveți amendamente. Vă rog să fiți atenți.

Domnul IOAN OLTEAN:

Să reluăm.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

De acord, reluăm.

Alin.4.

Vă ascultăm.

Dacă doriți amândoi odată, nici o problemă. Vă rog.

Domnul IOAN OLTEAN:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori și deputați.

La art.18 alin.4, Comisia de administrație publică a propus un amendament, care avea drept obiectiv o transparență mai mare a acestui alineat și o implicare mai evidentă a autorităților publice locale în realizarea obiectivului pe care Guvernul și l-a propus.

Amendamentul a fost însușit, în unanimitate, de către comisie. Din păcate, însă, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisiile reunite de buget, finanțe au respins amendamentul comisiei, cu o motivație care nu mi se pare absolut deloc credibilă și demnă de a fi luată în considerare.

Alin.4 prevede că în bugetul Ministerului Educației și Cercetării să fie cuprinse sume pentru achiziționarea de mijloace auto, pentru transportul elevilor și pentru dotarea cu calculatoare a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.

Comisia a apreciat, și pe bună dreptate, ca în această acțiune să fie implicate autoritățile publice județene și locale, întrucât ele cunosc cel mai bine modul în care se prezintă învățământul în județul respectiv, modul în care se impune, și pe ce rute se impune a se folosi mijloacele de transport a elevilor de la o localitate la alta.

În acest sens, a gândit un amendament care are următorul conținut:

"În bugetul Ministerului Educației și Cercetării este cuprinsă și suma de … (lăsăm la aprecierea ministerului suma respectivă), repartizată pe județe, potrivit prevederilor anexei nr. …, și destinată achiziționării de mijloace auto pentru transportul elevilor și pentru dotarea cu calculatoare a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.

Repartizarea sumei totale pe municipii, orașe și comune se face de Consiliul județean, prin hotărâre, cu consultarea primarilor, în funcție de numărul elevilor și de distanța pe care aceștia o au de parcurs de la domiciliu la școală și invers."

Deci, folosim criterii absolut obiective.

În raportul cu amendamentele respinse, în dreptul amendamentului comisiei figurează următoarea explicație: "Se propune respingerea amendamentului, întrucât dotarea școlilor cu calculatoare și mijloace de transport se va efectua pe baza unui program elaborat de Ministerul Educației și Cercetării, cu consultarea Ministerului Administrației Publice".

Credem că amendamentul nostru nu vine să se constituie într-o imixtiune în realizarea programului de către Ministerul Educației și Cercetării. Amendamentul nostru vine să susțină un asemenea program, numai că autoritățile publice locale ar trebui să fie consultate, să fie participante directe la realizarea unui asemenea obiectiv, pe elementele de transparență și de cunoaștere exactă a realității de către aceste autorități.

Reamintesc că acest amendament a fost însușit în totalitate, deci în unanimitate de către membrii comisiei, unde există reprezentanți și ai actualei puteri, și aceștia au apreciat că este bine ca autoritățile locale și județene să fie implicate.

De aceea, stimați colegi, domnule ministru, v-aș ruga să apreciați dacă nu cumva acest amendament poate fi admis, poate fi votat de către plenul Camerelor.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la acest amendament.

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLĂESCU:

Domnule președinte, stimați colegi.

Pentru noi, în continuare, este ciudat modul în care o parte dintre reprezentanții Guvernului se comportă. Cei care reprezintă Guvernul și se prezintă în Comisia de administrație publică locală susțin amendamentul, înțeleg că așa trebuie făcut, iar cei care sunt în Comisia pentru buget, finanțe și bănci nu mai vor să recunoască poziția conducătorilor respectivelor instituții. Aceasta este o problemă. Și ar trebui să ne gândim cu toții de ce se întâmplă așa.

În al doilea rând, este clar că mai bine decât Ministerul Educației și Cercetării, dar împreună cu consiliile județene, consiliile locale, nu știe nimeni ce îi trebuie învățământului românesc. De ce se opune Ministerul Finanțelor Publice la o asemenea consultare și colaborare absolut normală?

Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Până la urmă, este vorba de o consultare, după părerea noastră, absolut necesară într-o problemă care privește comunitatea locală. Am descentralizat, de-a lungul timpului, tot ceea ce privește învățământul. Prin legea aceasta, transmitem și salarizarea profesorilor acolo. La administrația locală sunt și cheltuielile pentru repararea, întreținerea și așa mai departe a școlilor. Deci, sunt cei către care, încet-încet, transmitem aceste lucruri. Nu înțeleg de ce o consultare a celor care sunt direct interesați, a celor care știu foarte bine despre ce este vorba în ceea ce privește problemele din comunitatea respectivă, numărul de elevi, necesarul, eu știu, gradul de pregătire a lor și așa mai departe, să nu fie consultați. De ce un program de genul acesta trebuie făcut undeva, într-un minister, sau - eu știu? – în altă parte, fără ca cei care beneficiază de acest program, care sunt până la urmă cei care vor beneficia de acest program, să nu fie întrebați? Mie mi se pare un lucru absurd. Este împotriva tendinței – cum spunem cu toții – către care mergem, și anume, o descentralizare a deciziei. Și un prim pas într-o astfel de descentralizare, dacă nu vrem să transmitem un astfel de program către comunitățile locale, este măcar consultarea lor în această problemă.

Nu înțeleg poziția inflexibilă a Guvernului în această chestiune. Și, de aceea, rog foarte mult ca ministrul finanțelor publice să îmi explice cum periclitează bugetul această consultare?

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la acest alineat.

Domnul deputat Tăriceanu.

Domnul CĂLIN TĂRICEANU-POPESCU:

Domnule președinte, stimați colegi.

Vorbim, de foarte mulți ani, de câteva principii politice pe care ne străduim să le promovăm.

Vorbim despre descentralizare și, cu toate că se menționează mai puțin, totuși, de nenumărate ori am auzit vorbindu-se despre autonomie locală.

Aceste două concepte sunt indisolubil legate. Bugetul nu poate să adopte o filozofie diferită de cea pe care vrem să o utilizăm în actele administrației. Dacă vrem ca utilizarea bugetului să fie una eficientă, să nu facem o risipă de mijloace și așa puțin, pentru că avem, tot mereu spunem, un buget de austeritate. Haideți, să dăm posibilitatea autorităților locale să facă ele aprecierea și să nu considerăm întotdeauna că deciziile bune se pot lua la centru. De cele mai multe ori, deciziile proaste se iau la centru.

În sprijinul acestei idei sunt și amendamentele propuse de cele două comisii.

Vă rog să acceptați și să supuneți la vot acest amendament, pentru că mi se pare că, în felul acesta, nu numai că le vom da de lucru, dar vom putea ca principiile pe care noi alcătuim bugetul să fie, într-adevăr, corecte și să asistăm la utilizarea cât mai eficientă a puținelor fonduri pe care le avem la dispoziție.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Are cuvântul domnul senator Oliviu Gherman.

Domnul OLIVIU GHERMAN:

Domnilor președinți, stimate colege și stimați colegi.

Cred că plutim în mijlocul unei confuzii totale, și anume, confuzia este legată de faptul că amendamentul, așa cum a fost făcut, prevedea o cuantificare. Or, tocmai această cuantificare nu poate fi făcută în absența unei consultări foarte riguroase a autorităților locale. O cuantificare prin introducerea în buget a unei sume destinate pentru acest capitol, adică mijloace de transport și calculatoare, sau mijloace de învățământ, ar fi practic împotriva spiritului legii, ca atare.

În esență, prin faptul că s-a spus "nu putem cuantifica și lăsăm ca acest lucru să fie făcut în concordanță cu punctul de vedere al autorităților locale", nu facem altceva decât să întărim poziția care a fost ridicată de distinsul coleg Sassu.

Domnia sa a solicitat exact acest lucru. Or, dacă noi am încerca, în acest moment, să facem o cuantificare, s-ar putea întâmpla ca aceasta să fie excesivă sau insuficientă. O lege a bugetului de stat este o lege, nu este la bunăvoința cuiva.

Pe de altă parte, eu nu văd cum, în afara autorităților locale, cele care vor decide cât din buget se alocă pentru aceste capitole, cum putem noi hotărî care sunt mijloace de transport și care sunt mijloacele de informatizare a învățământului.

De aceea, eu cred că, chiar dacă spiritul amendamentului a fost un spirit pozitiv – și m-ar pedepsi Dumnezeu dacă vreodată aș spune un singur cuvânt împotriva oricărui sprijin suplimentar acordat educației, învățământului și cercetării științifice – avându-se în vedere faptul că se introducea o componentă de cuantificare care este, practic, imposibil de stabilit, cred că din acest și numai din acest motiv, amendamentul nu poate fi susținut ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul MIHAI BACIU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu tot respectul și chiar dragostea pe care i-o port domnului senator Gherman, vreau să-I spun că n-a citit cu atenție programul de guvernare și nu a ascultat cu aceeași atenție declarațiile doamnei ministru a învățământului care spune clar și în primul document și în al doilea.

Primul spune așa : 500.000 calculatoare.

Al doilea aspect, doamna ministru a învățământului a spus atâtea mijloace auto. Ce cuantificare să mai facem ?

Cuantificarea e făcută. Dacă e în 4 ani, împărțiți ce este la 4 și gata. Ce să mai cuantificăm ? Dați banii !

Alta este chestiunea, stimați colegi. Tare mă tem eu că aceste declarații privind calculatoarele și mijloacele auto sunt simple declarații cu o încărcătură ideologică și, nicidecum, reflectă intenția reală a Guvernului de a da acești bani.

Așa încât, nu văd ce vă împiedică, dacă nu sunt declarații pur ideologice, să prevedem aici – așa cum cere amendamentul – suma și să repartizăm aceste sume. Tot vorbim de descentralizare, tot vorbim de măsuri europene, tot adoptăm limbaj european că ne convine, dar, hai, să respectăm acest limbaj european.

Vorbim de descentralizare în învățământ, am aruncat salariile pe spatele bugetelor locale. Hai, să le dăm și banii pentru ce ați promis.

Acesta este sensul acestui amendament și eu cred c㠖 chiar în spiritul programelor de guvernare și al declarațiilor Ministerului Învățământului și Cercetării – trebuie să votăm acest amendament rațional și care este chiar în avantajul guvernanților actuali.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Marcu are cuvântul.

Domnul MARCU TUDOR:

Stimați colegi și "pretini",

Eu zic că putem fi ca regele Solomon și să împăcăm ambele variante.

Ideea pe care a propus-o PD-ul nu este rea. Este o idee împărțită în două, însă.

Aceasta prevede o împărțire, o diversificare, pe capitole, a unor sume de bani și a doua parte, ca repartizarea acestora să se facă de Consiliul județean prin hotărâre cu consultarea primarilor, în funcție de numărul elevilor și de distanța pe care aceștia o au de parcurs de la domiciliu până la școală și înapoi.

Ambele idei pot fi discutate separat. Eu, în locul domnului Sassu, le-aș fi pus separat.

Răspunsul Ministerului Învățământului este că urmează să se facă un program elaborat de domniile lor, prin care se face și consultarea Ministerului Administrației Publice.

Dar haideți să spunem că nu acum repartizăm acești bani și că în programul acela, pe care-l va face Ministerul Educației să se prevadă acest subcapitol pe care l-au propus domniile lor.

Propun ca partea I să nu fie defalcată pe bani, într-adevăr, dar să rămână restul, ca să fie obligatoriu, pentru noul program pe care-l face Ministerul Educației Naționale.

În condițiile acestea, nu avem nici o dificultate, nu trecem nici o sumă de bani de colo – colo, Ministerul Finanțelor nu-și încalcă pe principii că nu trebuie schimbat nimic, iar noi împăcăm o situație bună, susținută de toți – și de domnul Gherman și de toate, toate partidele – chiar și de Ministerul Învățământului, dar îl obligăm – prin această adoptare – să facă ceea ce zicem noi, prin programul pe care dânșii îl pregătesc acum.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Sassu are cuvântul. Ne promite că e ultima oară, la acesta amendament.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun următorul lucru: articolul inițial spune că, în bugetul Ministerului Educației și Cercetării, la capitolul învățământ, titlul "Cheltuieli de capital" sunt cuprinse și fondurile și așa mai departe.

Eu nu cred că Ministerul Educației și-a permis să ceară o sumă din care nu știe cât va cheltui pentru un program.

Eu nu cred că Ministerul Finanțelor a aprobat o sumă fără să știe cât din ea se duce pe un program de tipul cutare și cât se duce pe un program de tipul cutare. Deci, cred că discutăm despre un lucru care, de fapt, se știe și impresia este că nu vrea să ne fie spus și nouă pentru ca, eventual, să nu avem termen de comparație mai târziu.

Dacă acest lucru este adevărat, atunci v-aș ruga să vină ministrul educației și cercetării să ne spună exact cum este cu acest program pentru c㠖 încă o dată spun – nu cred că nu există o sumă la care s-a gândit și nu cred că se poate prinde în buget un capitol cu un anume program, care să necesite o sumă, și dacă se face, bine, dacă nu se face, se duce unde ? Unde se duc acei bani care, în mod clar, prin articolul din buget, sunt prinși la acest capitol pentru achiziționarea de calculatoare, transporturi și așa mai departe ?

Eu nu cred că se poate face, într-un buget, un astfel de lucru. Am o sumă știu eu cât de mare și dacă cheltuiesc din ea pentru asta, bine. Ce mi-o ieși, ce nu…

Rog încă o dată, să vină reprezentantul, respectiv ministrul educației și să ne spună cum este cu acest program, care sunt parametrii lui și de ce nu trebuie consultat - pe de altă parte – reprezentanții administrației locale – primari, consilieri și așa mai departe – când se face un astfel de program.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule Sassu.

Nu vă faceți probleme, dădeam cuvântul doamnei ministru Andronescu, chiar dacă nu îmi spuneați dumneavoastră de la microfon. Este obligația mea. Deci, nu e nevoie, de fiecare dată când veniți, să faceți o astfel de aluzie.

Are cuvântul doamna ministru Andronescu.

Doamna ECATERINA ANDRONESCU: – ministrul educației și cercetării

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Mai întâi îmi cer scuze că am ajuns puțin mai târziu, după ce începuse discuția pe acest articol. De aceea, scuzele mele vor să fie un avans la scuzele pe care le-aș datora dacă răspunsul meu este excesiv de lung față de întrebările care au fost puse.

În acest moment, noi, în legătură cu învățământul rural, avem mai multe proiecte și anume : dintr-un proiect cu Banca Mondială, există o componentă care cuprinde 8 județe, prinse într-un ciclu de județe pilot, în care se încearcă reabilitarea învățământului rural din aceste fonduri cu Banca Mondială și care cuprinde formarea profesorilor și dotarea școlilor.

În afară de această componentă din proiectul cu Banca Mondială, mai avem un program pe care, de asemenea, îl derulăm din fonduri de la Banca Mondială, care se numește "Reabilitarea școlilor", program în care avem cuprinse aproximativ 450 de școli din care, în marea lor majoritate, sunt școli din mediul rural. Aici, fondurile se cheltuiesc pe două componente, în principal: fie pe construcția de școli noi, unde școlile sunt atât de distruse încât nu se justifică doar refacerea lor sau refacerea acolo unde este posibil acest lucru.

În afara acestor două programe, prin programul de guvernare, ne-am angajat, de asemenea, pe aceeași componentă a reabilitării școlilor, și avem în proiectul de anul acesta, construcția a 120 de școli în centrele de comună în care să putem aduce copiii din satele adiacente comunelor de centru, școli în care să creăm o bază materială corespunzătoare și să putem asigura aceste școli cu cadre didactice calificate.

Pentru cele 120 de microbuze pe care ni le propunem pentru realizarea acestui proiect, avem fonduri cuprinse într-un capitol special în buget, fonduri care reprezintă 300 de miliarde de lei pentru microbuze și, de asemenea, pentru dotarea acestor 120 de școli cu calculatoare și cu ceea ce este necesar să le aducem la nivelul la care este normal la acest început de secol.

Sper că am răspuns întrebărilor dumneavoastră și vă mulțumesc foarte mult.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu.

Doamna ECATERINA ANDRONESCU:

Mă iertați dacă revin.

Suplimentar, este un capitol în buget de 200 de miliarde care este destinat cumpărării de calculatoare pentru alte școli decât cele pe care le-am menționat la cele 3 răspunsuri.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Are cuvântul domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mai adaug câteva elemente vis-à-vis de ce a spus doamna ministru Andronescu, și anume, că prin elaborarea bugetului de stat, noi dorim să creștem această transparență, așa cum ați menționat și dumneavoastră.

În sensul acesta, la Anexa 15 din actualul buget de stat, bugetul este propus a fi elaborat pe bază de programe. Deci, prin hotărârea Guvernului, bugetul Ministerului Educației și Cercetării va fi elaborat pe bază de programe, deci vor fi văzute clar, transparent toate sumele și banii care sunt alocați pentru cheltuirea acestor sume.

A doua idee pe care vreau s-o remarc este faptul că acest program este un program guvernamental, este un program care are în vedere desenarea unei hărți școlare care să arate exact care sunt școlile respective, care este infrastructura, care sunt școlile care se închid, care se creează noi, ce posibilități de infrastructură avem în localitățile respective și așa mai departe.

Definitivarea acestei hărți școlare, așa cum spuneți și dumneavoastră se face, într-adevăr, cu consultarea colectivităților locale respective. Dânșii știu exact ce se întâmplă acolo. Deci, în definitivarea acestei hărți școlare, avem în vedere ceea ce spuneți dumneavoastră, consultarea colectivităților locale respective.

A treia idee pe care vreau s-o ridic este legată de eficiență și de modul în care se cheltuiește banul public. Prin achiziționarea acestor calculatoare la nivelul ministerului, a mijloacelor de transport se poate crea, pe de-o parte un preț mai mic la achiziționarea pentru toate localitățile care se au în vedere la acest program și 2, o distribuție și crearea unor programe care să fie create într-un mod unitar, nu fiecare colectivitate să-și cumpere genul ei de calculator de la magazinul "X" sau "Y". Ca să creăm această rețea la nivelul întregii țări, trebuie o coordonare foarte atentă din partea Ministerului Educației și Cercetării.

Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul Sassu. Vă ascultăm.

Vă rog nu dialogați cu sala.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Mulțumesc și am să fiu foarte scurt.

Eu am înțeles, acum, de ce nu trebuie scris aici. În primul rând, aș vrea să-i mulțumesc doamnei ministru pentru prezența aici și pentru faptul că ne-a explicat niște programe care mie mi se par ambițioase și bune. Am înțeles clar – și de la domnul ministru și de la doamna ministru - de ce nu se scrie aici pentru că sunt programe care sunt gata făcute și deci comunitățile locale vor beneficia de programe gândite undeva în altă parte și nu e nevoie de consultarea lor, în afară de, probabil, ultimul program de care spunea doamna ministru și care este… Poate acolo, se va discuta despre acest lucru.

Pe de altă parte, nu înțeleg de ce, dacă tot se știe care este suma pentru achiziționarea de mijloace de transport, ea nu este trecută, dar aceasta este o altă chestiune.

În consecință, aș putea să-i spun domnului ministru de finanțe că această transparență de care vorbiți într-o anexă, nu se regăsește însă în articolele pe care le citim și lucrul acesta este cel care ne deranjează.

Programele sunt făcute, sunt impuse. Degeaba consultați – eu știu – comunitatea locală când se știe că sunt 8 județe, când se știe că sunt 100 sau 400 sau câte sunt de școli, când se știe care sunt lucrurile celelalte.

Mie mi-e clar, aceste lucruri sunt gata făcute. Comunitatea locală nu va avea nici un cuvânt de spus.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi, nu câte doi o dată, vă rugăm frumos.

Aveți cuvântul.

Domnul VICTOR PAUL DOBRE:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Noi înțelegem că, de fapt, am transferat autorităților locale reparațiile școlilor, întreținerea lor, salariile profesorilor, iar achizițiile pentru ei le păstrează Ministerul Educației și Cercetării împreună cu Ministerul Finanțelor. Mi se pare această chestiune că ține de o lipsă oarecum, de respect față de autoritățile locale.

Se centralizează ceea ce e benefic ministerelor și se distribuie în teritoriu sarcinile dificile. Cred că nu este corect și, de aceea, consider că amendamentul comisiei noastre trebuie votat ca atare.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi,

Eu cred că lucrurile sunt foarte clare și s-au dat suficiente informații de o parte și de alta.

Vă propun să mai dăm cuvântul doamnei ministru Andronescu, după care vă supun la vot sistarea discuțiilor.

Are cuvântul doamna ministru Andronescu.

Doamna ECATERINA ANDRONESCU:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mai completez puțin răspunsul precedent, și anume, programele cu Banca Mondială sunt programe care au fost demarate, deci asupra cărora nu puteam să intervenim, dar acest ultim program despre care am vorbit cu cele 120 de școli sunt din toate județele. Selecția a fost făcută cu ajutorul autorităților locale.

În acest moment, noi avem lista propusă de autoritățile locale cu aceste școli și nu facem decât să construim și să acoperim cu cheltuieli propunerile lor.

Din păcate, în momentul în care s-a construit bugetul, nu aveam. Programul s-a derulat cu o viteză…. Acum îl avem. Acum există lista acestor școli și lista rezultă ca urmare a intervenției autorităților locale.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi, supun la vot sistarea discuțiilor la acest alineat.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă ? 16 voturi împotrivă.

Abțineri ? 2 abțineri.

Cu votul majorității, s-au sistat discuțiile la acest alineat.

Supun la vot amendamentul…. (Discuții în sală.)

Vă rog să înțelegeți. Au fost luări de cuvânt arhi-suficiente pentru a se înțelege.

Domnul PUIU HAȘOTTI:

Cer cuvântul.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă rog, aveți cuvântul.

Pur și simplu, devine o obstrucție pentru a adopta un….

Domnul PUIU HAȘOTTI:

E o chestiune de procedură, domnule președinte.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă ascultăm.

Domnul PUIU HAȘOTTI:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să spun o chestiune care este arhicunoscută de când avem Parlament. Întotdeauna s-a spus și întotdeauna s-a acceptat că parlamentarii puterii au obligația să asigure cvorumul de lucru.

Prin urmare, domnule președinte, vreau să vă informez, neoficial, că în sală sunt doar 209 senatori și deputați. Cvorumul de lucru nu este asigurat și vă rog să luați măsurile regulamentare.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Să înțeleg că acesta a fost obiectivul dumneavoastră vis-à-vis de discuțiile precedente la alineat.

Domnul PUIU HAȘOTTI: (din sală)

Nu avem cvorum.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vorbiți în calitate de lider de grup ? bun.

Având în vedere prevederile Regulamentului, un lider de grup poate solicita acest lucru.

Stimați colegi, vom face apelul.

Domnul secretar Ungheanu va face prezența pentru Senat, după care vom continua cu Camera Deputaților.

Domnul MIHAI UNGHEANU:

Lista senatorilor.

Începem prezența.

Acatrinei Gheorghe

prezent

Alexandru Ionel

absent

Apostolache Victor

absent

Athanasiu Alexandru

absent

Badea Dumitru

prezent

Balcan Viorel

prezent

Bădulescu Doru-Laurian

absent

Bălan Angela Mihaela

absent

Bălălău Constantin

prezent

Belașcu Aron

prezent

Belu Ioan

prezent

Bichineț Corneliu

prezent

Bindea Liviu-Doru

absent

Bîciu Constantin

prezent

Brădișteanu Șerban Alexandru

absent

Bucur Dionisie

prezent

Bunduc Gheorghe

prezent

Buzatu Gheorghe

prezent

Cârciumaru Ion

prezent

Ciocan Maria

prezent

Ciocârlie Alin Theodor

prezent

Codreanu Dumitru

prezent

Constantinescu Dan

prezent

Constantinescu Eugen Marius

prezent

Cozmâncă Octav

absent

Crăciun Avram

absent

Cristolovean Ioan

prezent

Dina Carol

prezent

Dinescu Valentin

prezent

Dinu Marin

prezent

Dobrescu Maria Antoaneta

prezent

Dumitrescu Viorel

absent

Duță Vasile

absent

Eckstein-Kovacs Peter

prezent

Fabini Hermann Armeniu

prezent

Făniță Triță

absent

Feldman Radu Alexandru

prezent

Filipaș Avram

prezent

Filipescu Cornel

prezent

Florescu Eugeniu Constantin

prezent

Flutur Gheorghe

prezent

Frunda Gyorgy

absent

Găucan Constantin

prezent

Gherman Oliviu

prezent

Gogoi Ion

prezent

Guga Ioan

absent

Hanganu Romeo Octavian

prezent

Hârșu Ion

absent

Hoha Gheorghe

prezent

Honcescu Ion

prezent

Horga Vasile

prezent

Hrițcu Florin

prezent

Ilașcu Ilie

Iliescu Ion

prezent

Ionescu-Quintus Mircea

prezent

Iorga Nicolae Marian

prezent

Iorgovan Antonie

prezent

Iustian Mircea Teodor

prezent

Kereskenyi Alexandru

prezent

Leca Aureliu

prezent

Lupoi Mihai

prezent

Maior Liviu

absent

Marcu Ion

absent

Marinescu Simona Anamaria

absent

Marko Bela

prezent

Matei Vintilă

prezent

Matei Viorel

prezent

Mărgineanu Ștefan Gheorghe

absent

Mihordea Mircea

prezent

Mocanu Vasile

prezent

Munteanu Tudor Marius

prezent

Nedelcu Mircea

prezent

Nemeth Csaba

absent

Nicolaescu Ioan

prezent

Nicolaescu Sergiu Florin

absent

Nicolai Norica

prezent

Nicolescu Constantin

absent

Novolan Traian

absent

Onaca Dorel-Constantin

prezent

Oprescu Sorin Mircea

absent

Opriș Octavian

absent

Otiman Păun-Ion

absent

Paleologu Alexandru

prezent

Pană Aurel

absent

Pană Viorel Marian

absent

Pastiu Ioan

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Păcuraru Nicolae Paul Anton

prezent

Pătru Nicolae

prezent

Păunescu Adrian

absent

Penciuc Corin

prezent

Pete Ștefan

prezent

Petre Maria

prezent

Petrescu Ilie

prezent

Plătică-Vidovici Ilie

absent

Pop Dumitru Petru

prezent

Pop de Popa Ioan

prezent

Popa Nicolae-Vlad

prezent

Popescu Dan-Mircea

absent

Popescu Laurențiu-Mircea

prezent

Predescu Ion

prezent

Prichici Emilian

prezent

Pricop Mihai Radu

prezent

Prisăcaru Ghiorghi

prezent

Pruteanu George Mihail

absent

Pujină Nelu

prezent

Pușkaș Valentin Zoltan

prezent

Radu Constantin

prezent

Rahău Dan Nicolae

prezent

Rebreanu Nora Cecilia

prezent

Rece Traian

absent

Roibu Aristide

absent

Roman Petre

absent

Rus Ioan Aurel

prezent

Sârbulescu Ion

absent

Seche Ion

absent

Sereș Deneș

absent

Sin Niculae

prezent

Șogor Csaba

absent

Solcanu Ion

absent

Sporea Elena

prezent

Stănoiu Mihaela Rodica

prezent

Stoica Fevronia

prezent

Szabo Karoly Ferenc

prezent

Șelaru Rodica

prezent

Ștefan Viorel

prezent

Tărăcilă Doru Ioan

prezent

Theodorescu Emil Răzvan

prezent

Toma Constantin

absent

Tudor Corneliu Vadim

absent

Ungheanu Mihai

prezent

Vajda Borbala

absent

Vasile Radu

absent

Văcăroiu Nicolae

prezent

Vela Ion

prezent

Verestoy Attila

prezent

Voinea Melu

prezent

Vornicu Sorin Adrian

prezent

Zanc Grigore

prezent

Zlăvog Gheorghe

prezent

Athanasiu Alexandru

prezent

Bădulescu Doru Laurian

prezent

Bălan Angela Mihaela

absent

Bălălău Constantin

prezent

Belașcu Aron

prezent

Bindea Liviu Doru

absent

Brădișteanu Șerban

absent

Bucur Dionisie

prezent

Constantinescu Eugen Marius

absent

Cosmâncă Octav

absent

Crăciun Avram

absent

Dumitrescu Viorel

absent

Duță Vasile

prezent

Făniță Triță

absent

Frunda Gyorgy

absent

Guga Ioan

absent

Iorgovan Antonie

absent

Maior Liviu

prezent

Marcu Ion

absent

Marinescu Simona

absent

Mărgineanu Ștefan Gheorghe

absent

Nemeth Csaba

absent

Nicolaescu Sergiu

absent

Nicolescu Constantin

absent

Novolan Traian

prezent

Oprescu Sorin Mircea

absent

Opriș Octavian

absent

Otiman Păun Ion

absent

Pană Aurel

absent

Pană Viorel Marian

absent

Păunescu Adrian

absent

Plătică Vidovici Ilie

absent

Popescu Dan Mircea

absent

Pruteanu George Mihail

absent

Rece Traian

absent

Roibu Aristide

absent

Roman Petre

absent

Sârbulescu Ion

absent

Seche Ion

absent

Sereș Deneș

absent

Sogor Csaba

absent

Solcanu Ion

absent

Toma Constantin

absent

Tudor Corneliu Vadim

absent

Vajda Borbola

absent

Vasile Radu

prezent

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi,

Cvorumul s-a refăcut, nu este cazul să mai așteptăm și lista colegilor de la Camera Deputaților. Vă rugăm să vă ocupați locurile în sală. Rog pe membrii Guvernului să lase colegii parlamentari să-și ocupe locurile în sală. (Discuții la masa prezidiului).

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Doamna ministru Andronescu, îi țineți pe colegii parlamentari de vorbă și nu pot să participe la dezbateri. Vă rog frumos!

Stimați colegi,

Vă supun la vot alin. 4, cu modificarea la alin. 4 propusă de colegii de la Partidul Democrat și Partidul Național Liberal. Cine este pentru? Vă rog să numărați. 44 de voturi pentru. Împotrivă? Abțineri? Nici o abținere. Împotrivă? Deci. marea majoritate. Amendamentul a fost respins.

Tot la art. 18, dacă mai sunt amendamente până la alineatul 13 al comisiei? Domnul senator Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc. Mai sunt, așa cum arată raportul, două amendamente. Pentru că m-ați invitat o să încep eu cu cel care este anterior celui al doamnei senator Norica Nicolai, este vorba de o sumă de 26,6 miliarde de lei prevăzută în bugetul Ministerului Afacerilor Externe la capitolul "Cultură, religie și acțiuni" privind activitatea sportivă și de tineret", care se alocă pentru finanțarea activității Fundației Culturale Române, sursă fiind fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Este vorba despre câteva acțiuni pe care Fundația Culturală Română la întreprinde în acest an. Vă amintesc că în conformitate cu modificările intervenite în structura Ministerului Afacerilor Externe, Fundația Culturală Română este parte a Ministerului Afacerilor Externe, această sumă este necesară pentru realizarea unor programe, printre care, în primul rând este vorba de un program făcut cu cetățenii străini de origine română aflați în alte țări, care sunt invitați la câteva simpozioane, între altele câteva personalități, dintre care două sunt laureate ale Premiului Nobel, această acțiune este făcută sub înaltul patronaj al președintelui României și în for, această acțiune nu va putea avea loc, lucru care după părerea noastră va aduce prejudicii atât imaginii României, cât și, mă rog, acțiunilor întreprinse de noi. Deci, e vorba de o suplimentare cu o sumă modică de 26 de miliarde, necesară desfășurării unor astfel de activități, precum și susținerea unor programe de carte pentru Republica Moldova și alte chestiuni de tipul acesta, pe care Fundația Culturală Română l-a desfășurat până în acest moment cu rezultate apreciate inclusiv de românii din Moldova, și cred că nu este un efort foarte mare pentru ca o sumă de tipul acesta, modică, spun încă o dată, să fie transferată pentru a realiza programele pe care într-un fel sau altul fiecare dintre noi le susține. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai există vreo intervenție la acest alineat, domnul Radu F. Alexandru. Domnul senator aveți cuvântul.

Domnul RADU F. ALEXANDRU:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă rog mult de tot să aveți bunăvoința să cumpăniți bine înaintea votului legat de acest amendament. Este vorba de Fundația Culturală Română și este vorba de una dintre puținele instituții care în 11 ani de zile s-a achitat într-un mod ireproșabil, subliniez ireproșabil, față de rațiunea pentru care a fost constituită. Și rațiunea pentru care a fost constituită, nu este altceva decât românii care trăiesc în afara granițelor țării. Toate programele, toate evenimentele majore, care au format în 11 ani de zile activitatea și spun fără ezitare, palmaresul strălucit al acestei fundații, nu înseamnă altceva decât punți trainice pe care România, respectiv, Bucureștiul, indiferent de Guvernul care a fost în Piața Victoriei, indiferent de președintele care a fost în Palatul Cotroceni, a reușit să le construiască între țară și românii care au fost obligați să trăiască în afara granițelor țării. În general, bugetul pentru cultură este un buget deprimant, bugetul pentru cultură este mai sărac ca oricând în acești 11 ani, a reduce balonul de oxigen din care această Fundație Culturală a reușit să facă minunile pe care a reușit să le facă, înseamnă să lovim exact în frații noștri care trăiesc în afara granițelor țării. Vă rog cu toată insistența, cumpăniți bine și-l rog în primul rând pe domnul ministru să aibă bunăvoința de a găsi acele resurse care să permită în continuare Fundației Culturale Române să-și achite datoria pe care într-un mod strălucit a onorat-o până acum. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: – ministrul finanțelor publice

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, Comisiile pentru buget finanțe și bănci au respins acest amendament, vreau să fac specificarea că fondurile care sunt alocate cu această destinație sunt dimensionate la valoarea necesară și aș vrea să fac două precizări și anume că pentru românii de pretutindeni se regăsesc fonduri suplimentare la bugetul Ministerului Informațiilor Publice, iar legat de fondurile pentru Moldova, acestea, de asemenea, sunt într-un mod distinct operate în fondul cu această destinație pentru Republica Moldova și ne păstrăm propunerea așa cum a fost formulată în proiectul legii. Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Da, domnul Sassu mai are de intervenit. Vă rog.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Așa e, ceea ce-a spus domnul ministru este real, există fonduri și în bugetul Ministerului Informațiilor, pentru românii din Moldova, însă, repet, este vorba de câteva proiecte, câteva programe, care au fost deja demarate, vă amintesc încă o dată de acest program care privește mari personalități de origină română, printre care și câțiva laureați ai Premiului Nobel care sunt invitați în România pentru un simpozion și care se desfășoară, după cum spuneam, sub înaltul patronaj al Președintelui României și care în condițiile lipsei de fonduri este absolut…, nu va mai avea loc, ceea ce, după ce a fost început, o astfel de situație poate să agraveze, după cum spuneam, o imagine și o activitate a României cu cei de origine română aflați în diasporă și sunt și alte câteva programe care nu sunt prinse în programele pe care le desfășoară Ministerul Informațiilor și care sunt desfășurate și continuă să fie desfășurate de către această fundație, care așa după cum spunea colegul meu, domnul senator Radu F. Alexandru au avut un impact deosebit, lăudat fiind de foarte mulți dintre românii aflați în Moldova, dintre cetățenii români, dintre românii aflați dincolo de graniță și care…, aceste programe au fost utilizate de exemplu, între altele, pentru a institui limba română ca limbă națională în Moldova și alte astfel de programe și cred, în continuare, că nu ne putem totuși permite să dăm cu piciorul la acțiuni care au avut succes, care au avut permanent succes și care sunt deja în derulare și a căror întrerupere ar putea să cauzeze celor pe care am început să le facem. Eu vă mulțumesc, spun încă o dată, este real că se găsesc fonduri la Ministerul Informațiilor, însă este vorba de cu totul și cu totul alte lucruri aici și care, cum spuneam mai devreme, trebuie după părerea noastră, susținute. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

V-aș ruga să-mi permiteți un mic intermezzo protocolar, care reprezintă o curtoazie a relațiilor parlamentare. Se află în sală delegația militară condusă de domnul Charles Verens, ministru cooperării acțiunii umanitare și al apărării și ministrul mediului din Marele Ducat al Luxemburgului, domnia sa este și deputat al Parlamentului European. (aplauze).

La alin. 11 s-a înscris la cuvânt domnul senator Zanc.

Domnul GRIGORE ZANC:

Domnule președinte,

Stimați colegi parlamentari,

În Comisiile reunite pentru cultură, culte și mijloace de informare în masă solicitarea în acest sens a fost respinsă, îmi pare foarte rău că trebuie să pledez împotriva acordării Fundației de suplimentare de la buget, pentru că una din marile lipsuri ale activității acestei fundații a fost nepriceperea sau refuzul de a coopera cu celelalte ministere pentru buna utilizare a fondurilor alocate românilor din afara granițelor țării. Cred că aici trebuie să insistăm și criteriile după care se ridică la superlativ activitatea Fundației, mă gândesc că e bine să le reevaluăm. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator Maior.

Domnul LIVIU MAIOR:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sigur că noi nu suntem chemați aici să evaluăm activitatea Fundației Culturale Române, și, în general, imaginea despre această instituție se rezumă în discursuri și în discuții la sprijinul acordat diasporei românești și în special, a promovării culturii acesteia în lume. Fundația Culturală Română, vreau să vă precizez a creat un institut, de fapt, a reînființat un institut legat de numele academicianului Silviu Dragomir, "Centrul de Studii Transilvane", încă din 1921, centru a cărei producție istorică, lingvistică, publicații în limbi străine, bate numărul de publicații al unor instituții academice din România. Deci, să nu cumva să vă imaginați că totul se rezumă la sprijinul românilor din afară, această fundație a făcut un serviciu enorm și a pus în valoare istoriografia, istoricii români interbelici și pe cei care au acordat o atenție specială studierii istoriei Transilvaniei. Eu cred că prin reducerea aceasta drastică a bugetului Fundației Culturale Române, zilele acestui institut vor fi numărate. Judecați dumneavoastră singuri! (aplauze).

Din sală (domnul senator Filipaș Avram)

Doresc și eu cuvântul.

Domnul VALER DORNEANU:

Stați puțin că a vrut domnul Radu F. Alexandru. Dumneavoastră, parcă vreți la alt amendament? Domnul Radu F. Alexandru și pe urmă domnul senator Filipaș.

Domnul RADU F. ALEXANDRU:

Stimați colegi,

Am revenit la microfon, pentru că vreau să vă împărtășesc un moment pe care l-am trăit în anii ’90, când eram angajatul Guvernului României ca expert pe probleme de imagine și mă ocupam în mod special de relațiile cu românii din afara granițelor țării. Am avut atunci ideea, sau am fost unul dintre cei care am avut atunci ideea unui contact cât mai repede și cât mai semnificativ cu românii care trăiesc în afara granițelor țării. Nu vă puteți imagina cu câtă suspiciune, cu câtă neîncredere, cu câte întrebări clarificatoare veneau invitațiile pe care le lansam personalităților, marilor personalități care trăiau în afara granițelor țării să răspundă invitației Guvernului României. Era prea aproape decembrie ’89, era prea aproape fostul regim care în permanență n-a încercat decât să torpileze și să manipuleze emigrația românească ca acești oameni care în egală măsură tânjeau după țară să creadă, într-adevăr, că nu li se cere decât să vină cu încredere în țară. Ce-a reușit această fundație, nu vreau să spun nici o clipă că este de domeniul perfecțiunii, perfecțiunea ține de o idealitate la care aspirăm și pe care, probabil, niciodată n-o vom atinge, dar ce-a făcut această fundație, prezența marilor personalități în toate domeniile, cărțile pe care le-a scos, expozițiile pe care le-a organizat, simpozioanele pe care le-a organizat, manuscrisele care au fost readuse în atenția opiniei publice din România și din afara granițelor țării sunt borne de necontestat. Deci, când vă cerem acest sprijin pentru o funcționare normală, pentru Fundația Culturală Română nu facem decât să dăm un sprijin, a continua un program care a reușit atât de mult în condiții în care din păcate, trebuie s-o recunoaștem, reușim atât de puțin. Deci, nu dăm un vot pentru perfecțiune, dăm un vot pentru dăruire, dăm un vot pentru calitate, dăm o șansă de a continua aceste relații foarte bune cu românii care așteaptă atât de mult de la țară. Și închei cu un amănunt: în urmă cu puțină vreme, un distins senator, în plenul Senatului, a venit și a făcut un larg expozeu, despre o recentă inițiativă a guvernului de la Budapesta, care are ca țintă să spunem, maghiarii care trăiesc în afara granițelor țării. Cred că acel experiment, acea acțiune pe care o lansează guvernul de la Budapesta, în loc să fie un subiect de ironie, ar trebui să fie un model și pentru noi de ambiționare și de potențare la maximum a tot ce întreprindem pentru românii care trăiesc în afara granițelor țării.

Fundația Culturală Română este tocmai instituția care-și propune și reușește aceste lucruri. Sigur, că sunt și alte instituții, Ministerul Educației și acuma, recent, Ministerul Informației, Fundația Culturală Română nu atentează cu nimic la buna funcționare a acestor instituții, nu diminuează cu nimic posibilitățile acestor instituții de a-și aduce sprijinul în acest program pe care-l consider absolut fundamental, să sprijinim și celelalte instituții, dar să lăsăm în continuare Fundația Culturală Română să-și onoreze menirea. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Domnul senator Filipaș Avram.

Domnul AVRAM FILIPAȘ:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Problema Fundației Culturale Române nu poate fi discutată ca un lucru în sine. Noi asistăm în prezent, națiunea română, la o stare extraordinar de negativă căreia dacă nu i se pune capăt, cultura noastră își va diminua în curând atât de drastic sursele, sursele care o formează, încât greu vom mai putea face față din acest punct de vedere în viitorul apropiat. Cultura nu se formează într-o zi, nu se formează, cum se spune, peste noapte, ci într-un timp, și un timp destul de îndelungat. Fundația Culturală Română nu trebuie privită numai din punctul de vedere al avantajelor pe care această instituție le-ar avea: financiar sau culturale în sensul imediat, în sensul foarte apropiat al acestui termen în relațiile cu cetățenii români din străinătate. Ea este fără îndoială o sursă importantă pentru cultura română, cultura națională română. Ei i se poate aplica principiul "dă-mi ca să-ți dau", ei trebuie să-i dăm fonduri ca să ne aducă fonduri și mai mari, și pentru ca să ne aducă ceva care este cu mult mai important decât aceste fonduri sau dacă vreți ceva care creează în timp foarte multe fonduri, de care acum ducem lipsă, acest lucru atât de important este cultura română. Trebuie să ne gândim neapărat, noi Parlamentul țării, cât a mai rămas în ultimul deceniu din ceea ce se cheamă sursele, adică focarele ce formează cultura română. Și atunci, dacă ne vom pune această întrebare, vom găsi răspunsul și pentru extraordinar de multele situații negative cărora încercăm să le facem față și care n-ar fi fost apărut dacă culturii, imediat după 1990, și nu numai culturii, ci și învățământului și educației, în general, i s-ar fi dat importanța cuvenită. Vă mulțumesc. (aplauze).

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna senator Norica Nicolai. Doamna senator la alin. 11, nu la 7?

Doamna NORICA NICOLAI:

Nu, nu la acesta, domnule președinte.

Am apreciat în mod deosebit faptul că Guvernul constatând rezultatele deosebite ale Fundației Culturale Române în vizibilitatea României în exterior, a inclus-o în structurile Ministerului de Externe. Fără îndoială că această includere înseamnă o apreciere și nu numai o simplă apreciere, ci și faptul că o utilizează pentru a face România vizibilă în afară. Nu înțeleg de ce nu se continuă cu această apreciere până la capăt, pentru că nu este vorba de o apreciere față de o anumită structură culturală, și este vorba de o politică care dorește și care este prezentă în declarațiile de principiu ale Ministerului de Externe și ale României de a face vizibilă România în afară. N-o putem face, din păcate astăzi, și știți și dumneavoastră, decât prin cultură, fiind singurul bun care ne-a rămas și care ne poate reprezenta așa cum trebuie.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Doamna deputat Mitzura Arghezi.

Doamna MITZURA ARGHEZI:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am auzit numai laude la adresa Fundației Culturale Române Vă rog să-mi permiteți să am și eu câteva observații: în anul 1995 am fost numită la Consiliul românilor de pretutindeni și în lunile foarte puține în care am lucrat și unde am făcut destul de multă treabă…, ultima care s-a montat a fost biserica din Venezuela, era de atunci concepută, trimisă și nemontată…, am cunoscut foarte multe din activitățile acestei fundații. Să știți că foarte mulți români mi-au scris și mi s-au plâns că au cerut cărți, că li s-a promis…, astea-s lucruri trecute, dar eu vă pot spune că această fundație a subvenționat două reviste în Basarabia, care au publicat articole despre cultura românească făcând o activitate și o propagandă antiromânească. Ziarul se numește "Semnul" și revista "Sud-est" și, în același timp, Fundația Culturală Română a editat această revistă numită "Dilema", unde s-au terfelit valorile românești și unde chiar de ziua nașterii lui Eminescu s-au publicat atâtea materiale contra lui.

Este o rușine. Și, în același timp, nu numai despre Eminescu ci și despre alte valori românești atât scriitori clasici, cât și contemporani.

Vă mulțumesc. (aplauze).

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnule ministru Tănăsescu, mai doriți să adăugați ceva la cele spuse ?

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Nu, mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Comisia are ceva de adăugat ? Nu.

Deci, supun votului amendamentul formulat de domnul deputat Sassu și Comisia de cultură.

Cine este pentru ? 42 voturi pentru.

Abțineri ? O abținere…, pardon, trei.

Voturi împotrivă ? Da, deci cu mare majoritate de voturi amendamentul domnului Sassu a fost respins.

Am înțeles că doamna Norica Neculai are un amendament la alineatul 7.

Nu, mai întâi domnul Eugen Nicolaescu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Sunt două observații la acest amendament.

Primul : toată lumea a înțeles și a căzut de acord că e nevoie să schimbăm ceva în România și o asemenea schimbare ar însemna să-i dăm fiecărui ordonator principal de credite responsabilitatea pe care o are.

La acest articol, părerea noastră în Comisia de buget, finanțe, și rămâne și astăzi, este că este o eroare. N-are cum Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cum se cheamă acum, să plătească contribuțiile ce-i revin statului român pentru asistență medicală, pentru că aceste competențe le are Ministerul Sănătății și Familiei.

Reprezentanții Guvernului au încercat să ne spună că aceste acorduri internaționale au cuprinse în ele noțiunea acestui Minister al Muncii care trebuie să facă aceste plăți. Este fals pentru că acordurile se încheie la nivel de Guverne și nu de ministere. O primă problemă.

O altă problem㠖 oare de trei luni și jumătate, de când a avut loc reorganizarea Guvernului, și se știe ce atribuții are fiecare minister în parte, nu s-a știut care sunt obligațiile fiecărui ordonator principal de credite ? Atunci când s-a făcut reorganizarea guvernamentală nu s-au predat și preluat drepturile și obligațiile fiecărei entități publice în parte ? Eu cred că acest lucru s-a făcut și că este o eroare, și susținem să se facă modificarea corectă în Legea bugetului.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină la acest amendament ? Nu.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, articolul 18 alineatul 7 respectă legea. Fondurile necesare sunt puse la dispoziția Ministerului Muncii fiindcă Ministerul Muncii este semnatorul acestui acord. În momentul în care Ministerul Sănătății și Familiei va semna acest acord, sigur, sumele respective de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale vor fi transferate Ministerului Sănătății și Familiei.

Din discuțiile purtate cu reprezentantul Ministerului Sănătății a rezultat clar că această renegociere, această discuție a noului acord între Ministerul Sănătății…, va fi începută anul acesta. In momentul în care se va face această definitivare a acordului în mod automat aceste surse sunt transferate de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la Ministerul Sănătății și amiliei..

Mulțumesc.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

E insuficientă explicația.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

Mulțumesc.

Cred că explicația este insuficientă și destul de neclară pentru că acordurile de care se vorbește sunt semnate înainte de 1990, din câte știm noi și, ca atare, pe vremea aceea, lucrurile erau mult mai simple. Titular era Guvernul României, pe de-o parte, iar pe de altă parte, eu am întrebat foarte simplu : când s-a făcut Ministerul Sănătății și Familiei, în acest an, de ce nu i s-a dat competența normală ? Și nu s-a răspuns la această întrebare.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, ați auzit atât argumentarea autorilor amendamentului, cât și explicațiile date de către domnul ministru Tănăsescu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor dumneavoastră de la Grupul parlamentar PNL.

Cine este pentru ? 32 voturi pentru.

Abțineri dacă sunt ? O abținere.

Voturi împotriva amendamentului ? Cu marea majoritate a voturilor amendamentul de la punctul 27, cu privire la alineatul 7 a fost respins.

La alineatul 12 n-au fost nici un fel de amendamente.

La alineatul 13 vă rog să urmăriți amendamentul admis al Comisiilor de buget reunite de la pagina 7, punctul 14 și să-mi spuneți dacă aveți observații la acest amendament ? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei cu privire la alineatul 13 al articolului 18, amendament pe care îl găsiți în raport la pagina 7, punctul 14.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotriva amendamentului comisiei ? 40 voturi pentru.

Abțineri ? Două abțineri.

Deci, cu marea majoritate de voturi amendamentul comisiei a fost adoptat.

Am parcurs toate amendamentele …

Doamna NORICA NICOLAI:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Aveți un amendament la 13 ? Poftiți !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Am votat 13.

Domnul VALER DORNEANU:

Păi stați puțin, am votat și în măsura în care s-a adoptat amendamentul comisiei nu se mai pot dezbate amendamente care s-au respins. Nu pot fi adoptate amândouă.

Doamna NORICA NICOLAI:

Dați-mi voie, domnule președinte.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Deci, doamna senator, există un Regulament, de ce n-ați fost atentă ?

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna Norica, dumneavoastră doriți alt articol decât alineatul 13 ?

Doamna NORICA NICOLAI:

Da.

Domnul VALER DORNEANU:

Altul … ? Pentru că nu se pot… Poftiți.

Doamna NORICA NECULAI:

Deci, amendamentul viza 1,3 % pentru toate drepturile de asigurări sociale nu numai pentru plata pensiilor și nu se referea numai la taxele poștale, ci la toate cheltuielile transferurilor.

În acest mod, din bugetul de peste 83 de miliarde al Ministerului Muncii, 1,35 % vor fi consumați numai pentru plata pensiilor, vor trebui sume suplimentare pentru alocații, îndemnizații, ajutor de șomaj. În plus, Legea pensiilor, în articolul 90 prevede că "Modalitățile de plată se stabilesc de Casa Națională de Pensii și nu prin Legea bugetului".

Prin Legea bugetului nu se pot stabili decât anumite sume. Alocarea acestei sume într-o sursă unică, într-o sursă cu achiziție cu sursă unică este contrară legii ajutorului de stat.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimată doamnă senator, vă rog să observați că ceea ce propuneți dumneavoastră este amendarea amendamentului, deci nu propuneți alt text. N-am ce să propun la vot pentru că adoptându-se amendamentul comisiei, implicit, al dumneavoastră a fost respins.

Cu aceasta supun votului dumneavoastră textul articolului 18 în integralitatea sa.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?41 de voturi împotrivă.

Abțineri ? Nici o abținere.

Cu marea majoritate de voturi, articolul 18 a fost votat.

La articolul 19 comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveți observații ? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră articolul 19 în întregime.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

Abțineri ? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri, s-a adoptat textul articolului 19.

La articolul 20, vă rog să observați la alineatul 1 amendamentul pe care îl fac Comisiile de buget împreună, la pagina 7, punctul 15.

Dacă aveți observații la acest amendament ? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiilor reunite cu privire la articolul 2o alineatul 1.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt ? Nu sunt.

Abțineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

La alineatul 2 comisia nu are amendamente…

Poftiți !

Vă rog să vă prezentați, domnule președinte, aveți un amendament respins ?

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Da.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți.

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Toader Mircea mă numesc, deputat P.D.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul meu se referă la modificarea articolului 20 alineatul 2, în sensul majorării pentru agricultură, majorării cheltuielilor destinate agriculturii cu circa 2000 de miliarde de lei, dar amendamentul este în strânsă corelare cu un amendament pe care îl voi discuta și-l voi susține la articolul 38 din lege, motiv pentru care rog să fiți de acord cu amânarea discuției acestui alineat după ce se va dezbate amendamentul pe care-l voi discuta la punctul 38.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu. Nu mai sunt alte intervenții.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu suntem de acord cu acest amendament fiindcă conform legislației nu se precizează și sursa de acoperire pentru această majorare de cheltuieli la alineatul 2 al articolului 2o și, ca atare, propunem păstrarea articolului 20 în forma în care am propus-o.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Neacșu.

Domnul ILIE NEACȘU:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Colegul Toader a propus să trecem peste alineatul 2 de la articolul 20 și să-l dezbatem odată cu anexele de la Agricultură.

Vă propun și eu același lucru și vă rog, domnilor președinți, să supuneți la vot acest lucru.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Vreau să revin, în replică pentru domnul ministru Tănăsescu, și să spun că n-am susținut de unde va fi sursa. Sursa va fi din Fondul special al drumurilor. Am spus că voi motiva la articolul 38, dacă vreți fac toată motivația acum, dar n-are nici un sens. Rugămintea este să veniți să discutăm acest articol după ce se discută, la articolul 38, amendamentul meu.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, avem la acest text amendamentul Comisiilor de buget, dar avem și propunerea de amânare a discutării acestui alineat.

Cine este pentru amânarea discutării alineatului 2 al articolului 20 ?

DIN SALĂ

Precis nu iese.

Domnul VALER DORNEANU:

Greșim numărătoarea în minus, dacă ne conturbați.

113 voturi pentru.

Abțineri ? Nu sunt.

Împotriva amânării ? (Discuții, rumoare).

Stimați colegi, haideți să ne respectăm.

170 de voturi împotrivă. (Rumoare, proteste, discuții, aplauze).

Aritmetica…

Supun votului dumneavoastră alineatul 2 în forma propusă de către Comisiile de buget, finanțe.

Cine este pentru ?

Deci, amendamentul s-a respins, nu, amânarea, pardon, cererea de amânare s-a respins și acum (discuții aprinse).

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte, există un amendament, nu puteți să nu votați întâi amendamentul și după aia forma supusă.

Deci, există amendament, s-a propus amânarea, s-a respins amânarea, înseamnă că acum discutăm articolul, nu puteți supune la vot articolul fără să-l discutăm.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnilor, stați puțin că după Regulamentul ședințelor comune trebuie să supun mai întâi discuției amendamentul comisiei. De acord ? Deci, am supus votului (discuții aprinse)…

Aveți amendament de respingere ? Nu există amendament de respingere, vă rog frumos să vă uitați la articolul 51 și 50 din Regulament și să-mi dați voie să supun amendamentul Comisiei la vot.

Cine este pentru ? (Discuții contradictorii, proteste).

Stimați colegi, încă o dată vă spun, uitați-vă în Regulamentul ședințelor comune, întâi se dezbat și se supun votului amendamentele admise ale comisiei.

Domnul TUDOR MARCU:

Păi și astea respinse ?

Domnul VALER DORNEANU:

Așa spune Regulamentul ședințelor comune.

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Eu nu am spus așa domnule ! Ați votat ?

Domnul VALER DORNEANU:

122 voturi pentru.

Voturi împotriva amendamentului comisiei ?

DIN SALĂ

Câte voturi pentru au fost ?

Domnul VALER DORNEANU:

122 de voturi pentru au fost.

Domnul TUDOR MARCU:

Procedură, vă rog, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, procedură.

Domnul TUDOR MARCU:

Am rugămintea ca cei care numără, în paralel, cum am fost și noi, să se pună de acord cu secretarii din prezidiu, deoarece nu au fost 17o prima dată și 120, a doua oară pentru că au votat aceiași. Ori ne batem joc unii de alții…, eu n-am nimic împotrivă, și după părerea mea, nu-i rău să-l amânăm puțin până ne lămurim, nu văd de ce vă cramponați de el, dar diferența de 50 unde e ? Vă rog încă o dată, domnule Valer Dorneanu, să luați în serios votul. Gluma a ținut, e ora 6,00, am obosit și nu vrem să ne batem joc unii de alții.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate domnule deputat, cele 122 de voturi erau din stânga, cele numărate de domnul secretar Niță și mai sunt în dreapta, deci dacă contestați numărătoarea reluăm numărătoarea de la început.

Domnul TUDOR MARCU:

Mai sunt și alții.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Procedură, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, aveți procedură și dumneavoastră.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte, votarea amendamentului poate începe într-un fel sau altul, dar nu există nici o literă de Regulament care să interzică dezbaterea amendamentelor chiar și a celor respinse. Repet, domnul Toader a făcut o propunere de amânare. Există în textul raportului un amendament care a fost respins și căruia nu i-ați dat curs și care nu a putut fi dezbătut. Deci, în consecință, ori reveniți și dezbateți și acest amendament, ori, dacă nu, înseamnă că încălcăm Regulamentul și că nu putem continua în felul acesta.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat, și susțineți-vă amendamentul respins.

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, eu am solicitat amânarea pentru că sunt nevoit sau o să fiu nevoit să vă dau o explicație foarte clară asupra necesității majorării cheltuielilor pentru agricultură cu circa 2000 de miliarde de lei. Sigur că, așa cum a zis și domnul ministru Tănăsescu, este necesară argumentarea și găsirea fondurilor pentru acoperirea acestei sume.

Suma de 2000 de miliarde provine, din Fondul special al drumurilor în proiectul de lege prevăzut, din cele 3000 de miliarde care există excedent la acest fond. Deci, acolo se găsesc aceste 2000 de miliarde, fiindcă excedentul din Fondul special al drumurilor nu este utilizat. Apoi, la articolul 38 voi prezenta modalitatea de acoperire și a acestui 3000 de miliarde din care 2000 vor trece la agricultură.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mai dorește cineva să intervină la acest amendament ?

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog să prezentați dumneavoastră.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o specificație și anume că Legea Fondului special spune foarte clar care sunt destinațiile acestui fond, deci nu putem lua dintr-un fond ca să punem în altă parte.

Doi – acest Fond special al drumurilor este luat în calcul în echilibrul bugetului general consolidat cu excedentul respectiv ca să ajungem la 3,7. Orice abatere de la acest echilibru ne-ar conduce la un deficit suplimentar.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Comisia dorește să mai adauge ceva ? Nu.

Deci, stimați colegi, ați auzit…, sau mai de grabă vedeți amendamentul comisiilor reunite la alineatul 2, îl găsiți la punctul 15, pagina 7 și ați auzit și amendamentul colegilor noștri.

În ordinea prevăzută de Regulament supun votului dumneavoastră întâi amendamentul comisiei și, în situația în care acesta este adoptat, nu se mai votează amendamentul colegilor noștri, care a fost respins de către comisie.

Deci, cine este pentru amendamentul comisiei cu privire la articolul 20 alineatul 2 ?

Rog pe toată lumea să-și exprime votul.

Domnul TUDOR MARCU: (din sală)

Măi Mihai, numără și tu, nu mai avea încredere în modul cum se desfășoară numărătoarea voturilor.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Tudor, v-am dat mereu cuvântul la tribună, nu-mi puteți contesta acest lucru… (se procedează de către Secretarii de ședință la numărătoarea voturilor exprimate).

S-au exprimat 64 de voturi în partea aceasta și 70 dincoace, 134 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Domnul TUDOR MARCU: (din sală)

Văd că ați indus în eroare Parlamentul cu 40 de voturi, domnule secretar, și eu asta nu o trec cu vederea, nu ne putem juca.

Domnul VALER DORNEANU:

114 voturi împotrivă.

La alineatul 3 există amendamentul comisiei. Dacă există și alte discuții cu privire la alineatul 3 al articolului 20 ? Nu există.

Atunci, supun votului dumneavoastră amendamentul 16 al comisiei, cu privire la alineatul 3 al articolului 20.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? 21 voturi împotrivă.

Deci, s-a admis cu mare majoritate amendamentul comisiei.

La alineatul 4, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră observații ? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră alineatul 4.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? 9 voturi împotrivă.

Abțineri ? 22 abțineri.

Cu marea majoritate de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 22 de abțineri alineatul 4 a fost adoptat.

La alineatul 5, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveți ?

Poftiți.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

La articolul 2o, alineatul 5, dacă observați, pe raportul Comisiei de buget, finanțe, bănci privind respingerea unor amendamente, o să vedeți că acest alineat 5 are mai multe formulări. Formulările se datorează o dată inițiatorilor de amendamente din partea grupurilor parlamentare și în special PNL sau din partea Comisiei pentru industrie și servicii.

Este clar că noi trebuie să stabilim azi dacă vrem să sprijinim sau nu exportul. Acest alin.5 urmărește acest lucru. Vrem să obligăm guvernul să acorde sume sporite pentru stimularea exportului. Țara Românească are nevoie de export mărit sau nu? Votul dumneavoastră o să hotărască acest aspect, și anume: este vorba de stabilizarea dobânzii la creditele pentru export.

Am solicitat 500 de miliarde. Este vorba de stimularea realizării de obiective complexe și a producției cu ciclu lung de fabricație. Am solicitat 450 de miliarde, într-o formulare.

Într-o altă formulare veți vedea că pentru stabilizarea dobânzii s-au solicitat 500 de miliarde. De asemenea – și poate este lucrul cel mai important – prin buget trebuie să se stabilească volumul cheltuielilor destinate stimulării producției de export și a exportului, sumă pe care noi am propus-o la 1000 de miliarde lei. De ce spunem acest lucru?

În amendamentul inițial pe care l-am făcut și, evident, că prin voința dumneavoastră el nu a trecut, noi spuneam că există un optimism exagerat în ceea ce privește nivelul exporturilor în anul 2001. Că în opinia noastră există aproape un plafon psihologic. Dar, dacă noi venim cu măsuri suplimentare prin buget, de genul pe care vi le propunem în aceste amendamente, atunci avem șansa ca acest prag psihologic să treacă, să se ridice, și atunci este evident că exportul ar putea să crească.

Altă propunere de amendament – alin.5 – se referă la recapitalizarea EXIMBANK. Solicităm o sumă de 1500 de miliarde tocmai ca această instituție să-și realizeze menirea pentru care este creată.

Comisia pentru buget-finanțe și ministrul finanțelor la acest amendament au răspuns, credem, într-un mod formal, că nu avem sursele de acoperire a acestor solicitări. Sigur că dacă se gândea mai mult și se lua în considerație un alt amendament prin care noi propuneam ca o parte din investițiile care au termen de finalizare peste anul 2002 să nu mai fie finanțate, se găseau sursele de acoperire a acestor amendamente.

Vă rog să acordați cea mai mare atenție unei probleme de care, după opinia noastră, depinde soarta României în anul 2001. Vă mulțumesc.

Doamna VIORICA AFRĂSINEI: (din sală)

De ce nu ați rezolvat-o până în 2000?

Domnul VALER DORNEANU:

Mai dorește cineva să intervină la alin.5? Domnul ministrul Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o remarcă, și anume: sumele care sunt cuprinse în proiectul bugetului de stat cu această destinație, respectiv de 800 miliarde lei sunt în strictă corelare cu indicatorii macroeconomici cu această destinație: exporturi.

Mai mult, prin amendamentele formulate la art.20 alin.5, așa cum menționa și colegul nostru, nu sunt specificate sursele reale de unde să se facă această suplimentare de cheltuieli. Sigur, sursele menționate de dânsul sunt ipotetice, dacă s-ar fi aprobat acel amendament de la articolul nu știu care. Deci, în condițiile în care aceste surse de acoperire nu sunt foarte bine definite nu putem lua în calcul aceste sume pentru suplimentarea cu 200 miliarde lei a cheltuielilor destinate stimulării producției de export. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule Nicolăescu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Îmi pare rău. Vreau să remarc că același lucru s-a spus și în Comisia de buget, finanțe, cu toate că noi am insistat. Calculul nostru pe aceste investiții care ar trebui să fie sistate să nu mai fie risipă de ban public se ridică la 11000 de miliarde. Este o sursă. Dacă domnul ministru nu este de acord cu această sursă care dumnealui i se pare ipotetică și dacă se dorește, într-adevăr, cum am subliniat că vrem export pentru România din multe puncte de vedere - inclusiv pentru locuri de muncă, așa cum se sublinia în discursul primului-ministru, și pentru un PIB mai bun, și pentru creștere economică, și stabilizarea balanței de plăți și așa mai departe, că putem povesti mult pe tema asta – eu cred că Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul pot renunța la o parte din rezerva pe care o au la dispoziție, tocmai pentru încurajarea exportului. Dacă se vrea o sursă sigură. Vă mulțumesc. (Discuții, rumoare)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, ați auzit explicația amendamentului făcut de domnul Eugen Nicolăescu de la PNL și răspunsul pe care l-a dat domnul ministru Tănăsescu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Eugen Nicolăescu. (Discuții.) Domnilor, am senzația că... după ce trecem de vot. Am întrebat dacă mai sunt alte intervenții. Poftiți.

Special am întrebat dacă mai sunt intervenții, pentru a da posibilitatea guvernului să vă răspundă la toate. Mulțumesc. Poftiți. Domnul deputat Tăriceanu.

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Am câteva remarci de făcut, dar ca primă remarcă prealabilă, aș dori să vă spun că am îndoieli serioase că suntem în cvorum în momentul de față. (Râsete, discuții.)

Nu. Nu aveți de ce să protestați dumneavoastră, deoarece sunteți în sală. Evident. Ceilalți ar trebui să se simtă cu musca pe căciulă.

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Remarca mea referitoare la... (Discuții.)

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți.

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Mulțumesc.

Remarca mea este în legătură cu art.20 pct.5 și cu sumele afectate stimulării producției de export, în ciuda intenției pe care, cel puțin în mod declarativ, guvernul a anunțat-o de a sprijini producția de export și activitățile aferente exportului, realizarea obiectivelor pe termen lung, am făcut un calcul pe care vi-l supun atenției.

Ce reprezintă cele 800 miliarde lei ca efort bugetar în comparație cu obiectivul pe care îl avem, obiectiv care, evident, ar avea o serie de efecte benefice, cel mai important care, bănuiesc că vă interesează, este acela că s-ar crea resursele necesare pentru măsurile de protecție și asistență socială. Efortul bugetar reprezintă fabuloasa sumă de 800 de miliarde. Tradusă, 0,514% din cheltuielile bugetare. Atât reprezintă și cred că această majorare de 200 de miliarde, care este solicitată, nu ar avea darul să pună în pericol nici bugetul, nici alte capitole de cheltuieli unde sunt rezerve serioase, în schimb sper că nu vă îndoiți de efectele benefice pe care le-ar avea aceste măsuri în privința activităților industriale - sunt legate de export - care au progresat în anul 2000 astfel ca România să-și amelioreze performanțele economice în mod substanțial, este deci evident că performanțele în domeniul exportului vor fi cruciale.

Domnul VALER DORNEANU:

Întreb din nou; mai dorește cineva să intervină în favoarea acestui amendament? Nu. Domnul ministru Leonard Cazan mai dorește să facă o precizare la noua intervenție a inițiatorului amendamentului. (Rumoare.)

Stimați colegi, nu doriți să aflați explicații la amendamentul dumneavoastră ?

Domnul GHEORGHE ROMEO LEONARD CAZAN:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Eu voiam să fac o intervenție legată de afirmațiile care se fac în legătură cu proiecția exportului pentru anul 2001.

Pentru anul 2001 s-a prevăzut un export de 10,96 miliarde dolari. Față de cel din 2000, el este cu 5,7% mai mare, deci în milioane este vorba de aproape 600 de milioane de dolari. Vreau să vă spun că în luna ianuarie, plusul de export ianuarie la ianuarie este de 250 milioane de dolari. Deci din cele 600 milioane de dolari, 250 milioane de dolari, ca plus, au și fost realizate în luna ianuarie. Situația pentru februarie este identică. Suntem siguri că exportul a fost subdimensionat. (Discuții, rumoare.)

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru, stați că poate răspundeți și domnului Tăriceanu care vrea să mai intervină o dată. (Rumoare, discuții.)

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Apreciez intervenția domnului ministru Cazan, dar cred că nu mă poate contrazice domnia-sa în momentul în care analizăm structura exportului românesc. Dacă veți accepta acest lucru, vom vedea cu toții că, de fapt, exporturile românești sunt bazate în general pe multe materii prime sau în general pe produse cu valoare adăugată extrem de redusă. Ca noi să creștem ponderea produselor industriale, manufacturate, cu pondere mai mare a valorii adăugate. Sunt necesare aceste măsuri de stimulare pentru ca România, exportatorii și întreprinderile românești să poată pătrunde pe piețe cu risc ridicat pentru care au nevoie de garantarea creditelor, pentru care au nevoie de asigurări de credite. Toate aceste operațiuni necesită fonduri mai importante care sunt cuprinse în acest amendament. Altfel ne vom trezi poate cu export majorat, dar care, în esență, așa cum se spune – deși nu îmi place această formul㠖 România face, în momentul de față, export de avuție națională decât de produse cu grad ridicat de prelucrare. Și atunci, în continuare ne vom poziționa în aceeași situație. În continuare vom avea ca piețe de export într-adevăr Uniunea Europeană cu peste 70% din exporturi, dar cu produse cu grad scăzut de prelucrare. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte. Vreau să fac doar o remarcă.

Într-adevăr noi am acordat anul acesta 0,55% din totalul cheltuielilor, dar vreau să vă aduc aminte că anul trecut bugetul a avut doar 0,34% alocat pentru această destinație, inițial, când a fost votat, și mai încolo încă puțin, 0,37. Deci noi, într-adevăr, ne ocupăm de export și alocăm sume suplimentare. Mulțumesc. (Aplauze, discuții, râsete)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputați Eugen Nicolăescu și Andrei Chiliman de la PNL.

Cine este pentru? 62 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri?

DIN SALĂ

Numărați. Cât? (Rumoare. Discuții.)

Domnul VALER DORNEANU:

Vreți să numărăm? Bun. Stimați colegi, colegii noștri de la liberali vor să ne verifice prezența și dacă numărăm bine...

Cine este împotriva amendamentului PNL? (Rumoare, discuții) 151 voturi împotrivă. (Aplauze)

Stați puțin să vedem și abținerile.

Abțineri? 45 de abțineri.

Deci, cu 155 de voturi împotrivă, 62 voturi pentru și 45 de abțineri, a fost respins amendamentul. (Discuții.)

Domnul MARCU TUDOR: (din sală)

170 minus cele 40 de voturi introduse suplimentar de domnul secretar. Nu uit asta.

Domnul VALER DORNEANU:

Ain.6. Doriți să interveniți la alin.6? La acest alineat comisia nu a avut amendament.

Domnul IULIU VIDA:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Amendamentul prezentat se referă la reformularea alin.6 al art.20, în felul următor.

În bugetul Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperației, sunt cuprinse sume și pentru următoarele destinații.

  • 250 miliarde lei pentru constituirea capitalului social al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, potrivit legii;
  • 500 miliarde lei pentru finanțarea programelor guvernamentale elaborate pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit legii.

Motivațiile, punctuale, sunt următoarele. Pentru relansarea activității economice în România și pentru gestionarea crizei sociale sub aspectul ocupării forței de muncă este o problemă de fond și esențială dezvoltarea acestui sector. Suma alocată de 50 miliarde lei pentru constituirea capitalului social al fondului de garantare este insuficientă, ținându-se cont că la ora actuală, din cele aproape 600.000 de întreprinderi mici și mijlocii, 300.000 nu funcționează din lipsă de resurse financiare. Iar pentru finanțarea programelor de dezvoltare fac trimitere la programul de guvernare, obiectivul principal al acestuia – prezentat de domnul prim-ministru – se referă la dezvoltarea acestui sector.

Solicit să sprijiniți acest amendament, care este în plină concordanță cu necesitățile reale, economice și sociale ale țării. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule deputat. Mai dorește cineva să intervină la alin.6? Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii și pentru noi constituie o prioritate și în acest sens, pe lângă aceste 50 de miliarde de lei pe care le-am prevăzut – conform Legii nr.133 – în proiectul bugetului de stat, mai sunt cuprinse sume cu această destinație, pentru încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii la alți ordonatori de credite, ca de exemplu: la Ministerul Dezvoltării sunt cuprinse sume pentru componenta locală a programelor PHARE, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale sunt cuprinse sume pentru a se acorda credite subvenționate pentru încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii.

De aceea, acest sector, într-adevăr foarte important, constituie o prioritate și pentru noi. Însă, la acest articol, suma prevăzută, de 50 de miliarde, corespunde conform Legii nr.133, și vă propunem să păstrăm această sumă în forma care a fost propusă.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Stimați colegi, ați auzit amendamentul domnului deputat Iuliu Vida, precum și răspunsurile și opinia Ministerului Finanțelor Publice.

Supun votului dumneavoastră amendamentul - respins de comisie - domnului deputat Vida.

Cine este pentru? 40 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Mulțumesc. (Discuții.) Stimați colegi, este evidentă majoritatea. Vă rog să îmi dați credit. S-a respins acest amendament.

În consecință, supun votului dumneavoastră în ansamblu, art.20. Vă rog. Procedură, bănuiesc. Poftiți.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Având în vedere că au fost respinse două amendamente extrem de importante, după părerea noastră, în textul acestui articol, vă cerem 20 de minute pauză pentru consultare. (Rumoare, discuții, vociferări)

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Nu am cum să comentez cererea dumneavoastră. Nici nu o pot respinge. Consultări numai pentru dumneavoastră, domnule deputat Sassu? Sau... Bun. (Rumoare, vociferări)

Din sală: (mai multe voci)

După vot.

Domnul VALER DORNEANU:

Pauză 20 de minute exact.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog să luați loc în sală pentru a continua dezbaterile. 0 problemă de procedură. Domnul deputat Tudor.

Domnul MARCU TUDOR:

Stimați colegi, fiecare dintre noi am făcut amendamente: PDSR, PRM, UDMR, PNL și PD și le susținem cu aceeași rigoare. Numai că până acum am cam pierdut timpul. Vă spun sincer că eu nu vreau să fac Paștele în Parlament. Și cum ne-am angajat toți să-l terminăm până miercuri sau cel mai târziu joi, eu vă fac o propunere. Să ne limităm la un timp rezonabil intervențiile în această tribun㠖 amvon, cum îi zic eu – și să poată fi trecute sau netrecute, abrogate sau acceptate, tot ceea ce ni se pare de cuviință. Dar când începem să vorbim mai mult și să căutăm subterfugii ca să amânăm puțin un lucru - pe care oricum trebuie să-l adoptăm până la urm㠖 eu nu găsesc că este cea mai bună soluție pentru nici unul dintre noi, deoarece ne prelungește până joi sau vineri și intrăm în Paște. Vă mulțumesc. (Aplauze furtunoase, discuții, rumoare)

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Sassu probabil ne spune rezultatul consultărilor.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Voi spune și acest lucru, însă aș vrea să remarc că toate grupurile parlamentare au înțeles să lucrăm cât mai rapid acest buget. Am acceptat să intrăm în dezbaterile generale și în dezbaterea bugetului fără a îndeplini termenele prevăzute de regulamente și am votat azi 19 articole, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum. Cred însă că nu este cazul, când este vorba de o lege atât de importantă, să ne grăbim și să trecem peste argumentații care pot fi valabile, care pot aduce îmbunătățiri bugetului și să trecem peste amendamente care pot aduce îmbunătățiri bugetului.

Până la urmă, într-un fel sau altul, și opoziția, probabil, și Guvernul doresc să aibă un buget cât mai bun. Am acceptat cu toții, atunci când s-a pus problema modului de dezbatere, să lucrăm cât se poate de lung - pe un program care, iată, ni l-au propus Birourile permanente – pentru a putea adopta bugetul. Nu aș vrea să revin azi la ceea ce domnul ministru de finanțe declara lunea trecută, că nu are nevoie de buget până în Paște. Am trecut tot timpul peste această declarație și am acceptat toate lucrurile astea. Eu cred că nu este cazul să începem cu limitările, mai ales că, după cum spuneam mai devreme, s-a mers destul de rapid și nu cred că este cazul să mergem pe o astfel de propunere. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc. Colegul nostru nu a propus chiar limitarea, ci a sugerat doar să fim mai operativi. În spiritul propus de colegul nostru, să trecem la dezbaterea art.21.

DIN SALĂ

Art.20. Nu am votat art.20.

Domnul VALER DORNEANU:

Iertați-mă. Poftiți. (Rumoare.)

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Trebuie să votăm întâi art.20 înainte de a trece la dezbaterea art.21. Am propus acea pauză de consultări pentru că, așa cum spuneam la început, au fost respinse cel puțin două amendamente care, în opinia noastră, ar fi făcut ca bugetul să susțină două elemente care ar fi putut ajuta o relansare economică mai rapidă. Mă refer la agricultură și la comerțul exterior.

Propusesem în amendamentul nostru o creștere cu 2000 de miliarde a bugetului destinat agriculturii, lucru care, în opinia noastră, ar fi adus o relansare a agriculturii, o intrare în competiție a acesteia cu agriculturile din jurul nostru și ne-ar fi adus în situația de a putea discuta, într-un termen foarte scurt, despre o adevărată agricultură pusă pe baze solide.

De asemenea, credem că eliminarea acestei propuneri făcută pentru a încuraja mai mult exportul, ceea ce ne-ar fi dus la o echilibrare a balanței de plăți a României mult mai solidă decât cea de până acum, este un lucru care nu ajută la dezvoltarea industriei și exportului românesc.

În aceste condiții, grupul nostru parlamentar a hotărât să nu voteze pentru art.20 din Legea bugetului. Vă mulțumesc. (Rumoare.)

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, Supun votului dumneavoastră în integralitatea sa art.20.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? 33 de voturi împotrivă.

Abțineri? 27 de abțineri.

Deci diferența este evidentă. Cu majoritate de voturi, art.20 a fost votat.

Art.21 alin.1. vă rog să vă uitați în raport la pag.8 pct.17 la amendamentul comisiei. Aveți observații la amendamentul comisiei, care privește atât art.21 alin.1, cât și alin.2? Nu sunt. Alte observații nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.17 pag.8 din raportul comun al comisiilor cu privire la art.21 alin.1 și 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

DIN SALĂ

Nu avem secretar să ne numere.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți? (Rumoare, vociferări, discuții.) Un vot împotrivă.

Deci amendamentul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Îl rugăm pe domnul deputat Stroe, din partea PNL, să facă parte din prezidiu.

Domnul IOAN ANDREI CHILIMAN: (din sală)

Procedură.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog.

Domnul IOAN ANDREI CHILIMAN:

Domnilor președinți,

0norați colegi,

Conform Regulamentului ședințelor comune trebuie ca ședințele să fie conduse împreună cu doi secretari, obligatoriu, din care unul trebuie să fie de la Cameră și unul de la Senat.

In momentul de față, noi nu putem continua ședința, dacă nu se restabilește conducerea corectă a ședințelor și vă rog frumos să dispuneți cele necesare, ca unul din secretarii de la Senat să ia loc în prezidiu.

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Deci, ne-am completat prezidiul în mod constructiv și colegial.

La art.21 alin.3, dacă sunt observații?

Domnul președinte al Comisiei pentru buget din Camera Deputaților.

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

La sesizarea Consiliului Economico-Social, vă aduc la cunoștință rugămintea, și a Executivului, și a noastră, a comisiilor, și anume faptul că, în procesul de centralizare a amendamentelor, a fost omisă o propunere lagată de o chestiune de ordin tehnic. Nu este vorba de mii de miliarde care să afecteze structura și construcția bugetară, ci este vorba de stabilirea unui plafon de contractare a lucrărilor în cadrul sistemului de cercetare științifică, inovare și transfer tehnologic, pentru perioada anilor 2001-2004.

Deci, amendamentul ar suna așa: "Ministerul Educației și Cercetării este autorizat, conform art.6 din Ordonanța Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanțarea în sistem descentralizat din domeniul științei, tehnologiei și inovării, ca, în afara sumelor prevăzute pentru anul 2001 – (și ele sunt localizate în buget) – să angajeze pentru anii 2002 – 2004 sume de până la 800 miliarde lei anual, în vederea finanțării multianuale a programelor de cercetare, dezvoltare și stimulare a inovării, cuprinse în planul național de cercetare, dezvoltare și inovare".

Deci, este vorba de crearea unei perspective de continuitate pentru această activitate de cercetare-inovare, care nu se poate asigura decât în condițiile creării unui mecanism care să permită ofertarea, contractarea și declanșarea, apoi decontarea lucrărilor pe măsura finanțării din anii respectivi. Dar, pentru ca să se ajungă la această fază de finanțare și obținere a rezultatelor cercetării, trebuie să existe acest plafon de contractare anuală, care să permită institutelor, pe baza planului național de cercetare, să își pregătească ofertele, să se prezinte în mod transparent la licitații și să se adjudece, în final, lucrările care, apoi, să fie contractate.

Deci, este vorba de o soluție tehnică, dar care influențează într-un mod profund, într-un mod accentuat, dar favorabil, derularea acestei activități și în acest an, dar și în perspectivă, până în anul 2004, și vă solicităm disponibilitatea de a fi de acord cu acest amendament, prin exceptarea de la regula care, sigur, prevedea ca el să fie cuprins, fie în cadrul centralizatorului amendamentelor admise, fie în cel al amendamentelor respinse.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule președinte, nu este o exceptare, pentru că am înțeles că este o omisiune, că a fost un amendament. Ca să nu creadă lumea că… Deci, a fost amendament din partea Consiliului Economic și Social, și el nu a fost evidențiat nici la…

Domnul FLORIN GEORGESCU:

A fost omis dintr-o eroare tehnică a celor care au procedat la sintetizarea acestor amendamente în cele două rapoarte și noi revenim cu această rugăminte, de a fi avut în vedere pentru aprobare și pentru formulare, în forma prezentată de mine, în textul legii.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Guvernul mai are ceva de adăugat?

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Nu.

Domnul VALER DORNEANU:

Deci, stimați colegi…

Domnul Sassu, poftiți.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Aș vrea să spun două lucruri.

In primul rând, Consiliul Economic și Social nu are dreptul să depună amendamente, neavând drept de inițiativă legislativă, deci amendamentul în sine nu putea fi pus decât dacă era însușit de unul din membrii comisiei, ceea ce nu s-a înțeles, dacă este însușit, și anume de cine.

In al doilea rând, este un amendament de fond. Dacă el nu este cuprins în raport,… Sigur, dacă domnul președinte poate să demonstreze că a existat acest amendament și că el s-a luat în discuție, atunci, sigur că putem să-l discutăm. Dacă nu, există două soluții: fie comisia se retrage și își discută acest amendament, și face un raport suplimentar, fie nu-l luăm în discuție.

Deci, în primul rând, Consiliul Economic și Social nu are dreptul să facă amendamente, neavând drept de inițiativă legislativă. In al doilea rând, trebuie să vedem dacă s-a discutat sau nu și dacă există și cine este inițiatorul lui. In alte condiții, nu putem discuta un astfel de amendament – îmi pare rău – decât după o întrunire a comisiei care ia în dezbatere acest amendament și ne propune un raport suplimentar.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul președinte, eu v-aș reaminti și atribuțiile pe care le are Consiliul Economic și Social pe linie de avizare și aș fi sperat că vă pronunțați și dumneavoastră pe fond, dacă este bun amendamentul sau nu.

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Eu v-am spus… Dacă m-am făcut insuficient înțeles, îmi cer scuze, poate exprimarea mea nu a fost foarte clară. Deci, am fost sesizați de Consiliul Economic și Social că nu se regăsește în aceste centralizatoare ale amendamentelor admise și, respectiv, respinse, pentru că i-am consultat și pe dumnealor asupra modului de redactare a amendamentelor finale…

Deci, amendamentul a fost al Grupului parlamentar PDSR. Dacă doriți să ne declinăm paternitatea, el ne aparține și, dintr-o eroare – repet – de centralizare, acest amendament nu a fost cuprins în cele două situații pe care le avem, cele două rapoarte cu amendamentele admise și respinse.

Nu este un amendament de fond… Dacă dorim să găsim acum detalii, chichițe regulamentare, sigur, putem să prelungim discuția și la acest articol, dar nu este un amendament de fond, pentru că nu vizează fondul Legii bugetului în privința alocării sumelor. Nu este vorba nici de o sursă de venituri suplimentară, și nici de o destinație de cheltuieli suplimentară care apare acum - în cadrul dezbaterilor, luăm de undeva 800 de miliarde și dăm la această adresă, la această destinație. Nu. Este vorba de o prevedere generică, în care, pentru următorii trei ani de zile, cei din acest domeniu au dreptul ca, în limita unui plafon, să se ducă să-și facă ofertele, cererile, să se întâlnească în cadrul licitațiilor și așa mai departe.

Deci, nu văd ce ar impieta adoptarea lui în forma prezentată, mai ales că este și dorința Guvernului, a Ministerului Educației și Cercetării, a Ministerului Finanțelor, și dorința noastră, care l-am propus și eu vă propun să-l supunem la vot. Dacă este adoptat, vom vedea, dacă nu este adoptat, se va acționa în continuare pe căile legale. Guvernul mai are și alte instrumente de a opera în ceea ce privește o asemenea decizie, dar locul lui, într-adevăr - pentru că vizează continuitatea unei acțiuni finanțate din buget, cea de cercetare, dezvoltare, inovare, transfer tehnologic – este în Legea bugetului.

Repet, nu este un amendament de fond, care să vizeze redistribuiri sau suplimentări ale cheltuielilor, ci numai un mecanism de derulare a unor operațiuni din zona cercetării științifice.

Dacă dumneavoastră vreți să nu sprijinim cercetarea pentru a se accelera acest proces - vedem că au fost și acum niște concursuri internaționale, unde reprezentanții ministerului și, în general, știința și inventica românească au obținut rezultate foarte bune – sigur, vă rugăm să întrerupem lucrările, să facem o ședință de comisie, să revenim cu un raport suplimentar care va spune același lucru, și anume că este nevoie de acest amendament și că el va ușura munca oamenilor din domeniul respectiv în anul următor și până în 2004.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Bălăeț mai dorește să intervină.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Eu sunt de acord cu conținutul celor exprimate de domnul Georgescu și le susțin, dar eroarea de procedură nu o pot susține, pentru că mi s-a întâmplat și mie. La art.18 alin.2 – rândul 3 și 4 – aveam și eu un amendament pe care această comisie pe care o conduceți dumneavoastră mi l-a scos din discuție și eu nu am putut interveni. Chiar am cerut cuvântul, dar n-am putut interveni, pentru că el, pur și simplu, nu a fost prevăzut.

Am amendamentul depus și înregistrat la dumneavoastră sub nr.319 din 2 aprilie și eu nu am putut să fac observațiile care se cuveneau la domeniul culturii, din cauza acestei erori de procedură. Acum, să se hotărască cum este mai bine și să se ajungă la o formulă firească. Nu putem fi pentru unii mumă, și pentru alții ciumă.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLAESCU:

Este foarte bună inițiativa, este bine să fie un amendament în acest sens, dar cred că nimeni din această sală nu vrea să încalce procedura parlamentară. Prima afirmație.

A doua afirmație. Se pot găsi și există, cel puțin teoretic, două soluții. Prima: ori domnul președinte al comisiei, domnul Florin Georgescu, convoacă în cursul zilei de mâine comisia, se face raport suplimentar și se supune dezbaterii plenului, conform procedurii, ori, dacă se dorește neapărat, Guvernul poate să dea o ordonanță de urgență, să reglementeze această problemă. Dar – și trebuie s-o spunem foarte clar – din știința noastră, un asemenea amendament nu s-a discutat în Comisiile reunite de buget, finanțe și bănci care au lucrat trei zile pe marginea acestui material, deci raportul care v-a fost prezentat.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul ACSINTE GASPAR:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de deputat și vreau să fac o precizare de ordin procedural.

In Regulamentul ședințelor comune, în ultimul text din acest Regulament, art.89, se spune că "Dispozițiile prezentului Regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului".

Dacă mergem la Regulamentul Camerei Deputaților și după aceea putem să luăm în discuție și textul din Regulamentul Senatului, putem citi la art.101 alin.2 următorul text: "In cursul dezbaterilor, deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia".

Președintele comisiei a făcut precizarea că amendamentul aparține grupului, că s-a omis, atunci când s-a procedat la redactarea raportului comisiei sesizate în fond, ca acest amendament să fie înscris, fie în anexa nr.1, la amendamente admise, fie la amendamente respinse.

Deci, susținerea de ordin regulamentar există, dar v-aș propune, domnule președinte, pentru a elimina orice suspiciune, să amânăm dezbaterea la alin.3 al art.21, mâine dimineață, cu un sfert de oră înainte de a începe dezbaterile în plenul celor două Camere, să se întrunească comisiile și să se facă un raport suplimentar, pentru a se evita orice discuții care deja nu își au rostul.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Chiliman.

Domnul ANDREI IOAN CHILIMAN:

Nu pot să nu fiu de acord cu propunerea rezonabilă făcută de domnul ministru Gaspar, eu însă nu am cum să dovedesc sau să cred că amendamentul a fost depus, a fost dezbătut sau nu a fost dezbătut, decât într-un singur mod: să vedem, a fost înregistrat, dacă a fost înregistrat, a fost dezbătut, dacă a fost dezbătut și a fost omis… Acestea sunt niște chestiuni care se rezolvă la comisie. Noi, aici, nu avem suficiente elemente, ca să putem rezolva acest lucru și vă spun, eu, la ora actuală, nu știu dacă să am îndoieli sau nu privind depunerea acestui amendament și discutarea lui la comisie.

In cazul în care nu a fost depus, oricum, trebuie să se întrunească comisia, pentru că, la art.50 din Regulamentul ședințelor comune, în alin.3, se spune că "în cursul luărilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate".

Ca atare, pentru a rezolva această chestiune, propunerea făcută de domnul ministru Gaspar mi se pare rezonabilă și să trimitem la comisie, să rezolve dânșii și să vină să ne spune exact: că a fost înregistrat, că s-a discutat și ce s-a hotărât și cum hotărăsc dânșii, să ne propună un mod de aprobare a acestui amendament.

Domnul VALER DORNEANU:

Am înțeles că există și acceptul comisiei.

Doriți să mai faceți o precizare, domnule președinte? Poftiți!

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Deci, deși nu este un amendament de fond, dar pentru a nu crea precedente interpretabile, rog colegii din Comisiile de buget, finanțe și bănci ale Senatului, respectiv Camerei Deputaților, mâine, la ora 8.30, să ne vedem la sala de la etajul șase din această clădire și, probabil că într-un timp foarte scurt, vom veni cu o soluție perfect regulamentară în fața dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Bun. Trebuie totuși să supun votului dumneavoastră această propunere de amânare a discutării amendamentului de la alin.3 și trimiterea la Comisiile de buget finanțe și bănci.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri?

S-a aprobat în unanimitate.

Vă mulțumesc tuturor pentru înțelegere și sper că, prin aceasta, elanul dumneavoastră creator nu va mai fi folosit pentru dezbateri formale, ci se va îndrepta spre soluțiile de fond.

Primele care se vor demonstra se referă la alin.4.

Dacă aveți observații? Comisia nu a avut, nici amendamente respinse nu au fost.

După alin.4, comisia propune, la pct.18 din raport, un alineat nou. Dacă aveți observații la acest amendament al comisiei? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 18, cu privire la alin.5 al art.21.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

In ceea ce privește ansamblul art.21, îl vom supune votului final după elucidarea sorții alin.3.

Trecem în continuare la art.22 și vă semnalez că, în ceea ce privește lit. "a", Comisiile de buget au formulat un amendament, pe care îl găsiți …. (Discuții la prezidiu)

La poziția 19, pag.9, găsiți amendamentul cu privire la art.22 lit. "a".

Dacă aveți observații la acest amendament?

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei pentru art.22 alin.1 lit. "a".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

La art.22 alin.1 lit."b", dacă sunt observații? Nu sunt. Comisia nu a avut amendamente.

La lit. "c", dacă sunt observații? Nu sunt.

Comisia nu a avut amendamente.

In aceste…

Din sală: Sunt observații.

Domnul VALER DORNEANU:

Da, vă rog, doamna deputat Leonida Lari.

La lit."c" înțeleg că vreți să interveniți.

Doamna LEONIDA LARI: IORGA:

Domnule președinte,

Stimați colegi.

Sunt profund nedumerită de faptul că amendamentul care a fost votat in corpore la Comisia pentru cultură nu a trecut la Comisiile de buget, finanțe și vreau să vă dau câteva argumente valabile. Vă rog să vă aplecați cu toată atenția asupra acestui amendament.

In cazul dat, trebuie să fim foarte clari în privința faptului că este vorba de interesul național, nu de interese de partid. De altfel, același amendament, în Parlamentul trecut, a fost votat de către toate partidele din Parlament.

Argumentul meu este următorul. Imaginați-vă că, acum, cu regimul Voronin, un ministru de cultură din echipa lui nu vrea să mai subvenționeze ziarele de orientare profund națională din Basarabia, și anume primele ziare care au apărut în grafie latină, pentru care noi, toți, ne-am bucurat. Este vorba de "Glasul națiunii", "Literatură și artă", de revista "Limba română", de revista "Florile dalbe".

Că echipa lui Voronin nu ar tolera publicații de orientare românească vă pot convinge foarte ușor, citându-vă numai un mic pasaj dintr-un ziar basarabean, numit "Literatura și arta". Cum ar putea echipa lui Voronin să admită așa ceva?

Citez: "Forțele naționale din Basarabia optează pentru contracararea planurilor de includere a Republicii Moldova în Uniunea Rusia – Belarus, pentru neoficializarea limbii ruse, pentru a se stopa federalizarea republicii și pentru a nu preface Armata a XIV-a în bază militară rusească permanentă pe teritoriul republicii, ci ca Armata a XIV-a să se întoarcă acasă, în Rusia".

Asemenea texte, nicidecum, nu pot fi tolerate de acest regim care a luat-o cu 180 de grade spre Moscova. De aceea, vă rog foarte mult să nominalizăm aceste reviste în Parlament și să nu lăsăm pe seama – cum se propune aici – "pe seama detalierii sumelor pe proiecte economice și culturale prin hotărâre de Guvern". Asemenea hotărâri de Guvern s-au mai făcut și în anii trecuți și chinuiții ziariști basarabeni primeau salariile abia în ajun de An Nou.

Deci, marea mea rugăminte este să privim cu foarte multă seriozitate această chestiune și să luăm o decizie corectă. Nu cred eu că Adrian Păunescu, poetul și senatorul care a pledat pentru aceste reviste, nu o dată, și la "Antena 1", și la "Tele 7 abc", s-ar bucura dacă membrii PDSR ar lua o atitudine greșită și negativă față de amendamentul meu. Și al nostru, al celor de la Comisia pentru cultură.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

Dați-mi voie să sprijin acest amendament și să fac câteva precizări, în primul rând de ordin tehnic și, în al doilea rând, de ordin justificativ.

Nu trebuie să vă rețin mult atenția, pentru a vă reaminti tuturor că Basarabia, pământ românesc, este pământ de suflet românesc și de cuvânt românesc.

Nu trebuie să vă reamintesc prea mult că, la ora actuală, cuvântul românesc, în Basarabia, este în cumpănă și este, în primul rând, datoria noastră să-l sprijinim.

In ceea ce privește justificarea tehnică, vă rog să constatați că este vorba de un amendament care poate să fie primit cu cea mai mare ușurință, întrucât nu se solicită suplimentarea alocației bugetare. Este vorba numai de stabilirea unei afectațiuni speciale, a unei fracțiuni minime, de 2 miliarde, din totalul celor 57 de miliarde și jumătate, pentru proiecte economice și culturale.

Avem nevoie de a stabili această afectațiune specială? Eu spun că da, pentru că, din multitudinea proiectelor economice și culturale, cuvântul românesc scris, în Basarabia, își are importanța sa deosebită.

Putem să facem această detaliere? Avizul comisiei spune că putem, dar nu este necesar, întrucât se va da o hotărâre de Guvern.

In viață și în drept există un principiu: "Cine poate mai mult poate și mai puțin". Noi putem mai mult decât o hotărâre de Guvern și noi putem, în primul rând, aici, prin adoptarea acestui amendament, să gândim românește și să-i ajutăm pe frații noștri să scrie și să citească românește.

De aceea, eu vă propun ca acest amendament, care este numai o problemă tehnică, să fie adoptat de domniile voastre în gând românesc.

Vă mulțumesc.

(aplauze)

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Leonăchescu.

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Stimați colegi,

Dați-mi voie, de la bun început, să spun că sprijin propunerea doamnei Leonida Lari, ca în buget să se specifice suma pentru cele patru reviste pro-unioniste din Basarabia.

Am în vedere că am trăit împreună ambele experiențe: și neprevederea nominalizată în buget, și varianta aceasta pe care vrem să o reluăm. In prima variantă, când nu am prevăzut nominalizarea revistelor, banii au dispărut, nu au ajuns integral acolo unde noi am vrut să-i repartizăm.

In varianta aceasta a funcționat sistemul, deci este mult mai bine să nominalizăm unde să meargă banii dintr-o sumă dată. Deci, să facem noi, aici, nominalizarea, nu s-o lăsăm la latitudinea unei ordonanțe de Guvern, care este o decizie de rangul doi.

Sigur că ordonanța de Guvern ar putea să aloce, mai târziu, sume mai mari - și ar fi salutară o asemenea inițiativă - dar, până atunci, vă propun să susținem un asemenea amendament.

Am în vedere și faptul că acum două săptămâni am venit din Basarabia și am fost dincolo de Nistru. Am discutat cu multă lume și am contactat multe personalități, printre care și pe deputatul Andrei Neguță de la Partidul Comunist al Moldovei. Oamenii sunt pentru colaborare. Lucrurile nu sunt chiar așa de dramatice, dar noi trebuie să sprijinim curentul unionist de acolo, și în special societatea civilă.

Am să vă dau un exemplu de dincolo de Nistru, din satul Stroești, raionul Râbnița. Acolo este un colectiv de femei care intenționează să-l oblige pe preotul rus să prezinte slujba în limba română. Și au contactat primarul. Primarul a spus: "Domnii mei, societatea civilă solicită, eu nu fac altceva decât să mă supun". Și asta era dincolo de Nistru.

In ceea ce privește finanțarea celor patru reviste românești din Basarabia, pro-unioniste, eu nu cred că există în sala aceasta forțe care să zică "nu". Ar fi un blam pentru acea forță, pe termen istoric.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna deputat Mitzura Arghezi.

Doamna MITZURA DOMNICA ARGHEZI:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Ca și dumneavoastră, probabil toți cunoașteți Basarabia – actuala Republică Moldova – și Bucovina, și cea care este în Ucraina. Dacă nu o cunoașteți, v-aș ruga să vă duceți și să vedeți sufletul românesc care bate acolo.

In momentul de față, în Republica Moldova, după cum știți, după noile alegeri, când nu știm în ce parte o s-o ia politica, care are meandre și necunoscute, credem că limba română este în mare pericol, deoarece se tot spun "șopârlițe", că ar trebui să fie și limba rusă, limba a doua, o modă nouă, întronată în Europa, în mai multe țări.

Eu o cunosc foarte bine pe Leonida Lari și munca, devotamentul și zbuciumul ei de-a lungul anilor pentru glasul românesc, pentru vorba românească și sprijin acest amendament al domniei sale, deoarece, vă spun, și în alte momente, când s-au atribuit sume de bani, nu au ajuns la revistele adevărate românești. Și sunt patru: "Glasul națiunii", "Literatura și arta", "Limba română" și "Florile dalbe".

Deci, din cele 57 de milioane… sau nu știu ce sunt exact… se cer 4 pentru aceste reviste și poate că aveți bunăvoința să vă aplecați cu toată grija și devotamentul asupra unui amendament românesc și să faceți dreptate românilor de peste Prut.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mai dorește cineva să intervină? Vă rog, domnul Radu Alexandru, poftiți.

Domnul RADU ALEXANDRU FELDMAN:

Domnilor președinți, stimați colegi.

Nu mă îndoiesc nici o clipă că, fiecare dintre noi, care venim la microfonul Parlamentului, în Cameră sau în Senat, venim animați de cele mai bune sentimente, de cele mai bune intenții.

Cât adevăr sau câtă eroare cuprind demersurile noastre aflăm sub judecata istoriei!

În urmă cu puțină vreme, clasa politică românească, cred că a fost obligată să recunoasc㠖 istoria, pe un interval de timp foarte scurt, a obligat clasa politică românească, clasa politică de la București – să recunoască că a greșit față de Moldova, că a greșit față de ceea ce, cu multă ușurință în vorbire, înseamnă frații noștri de peste Prut. Și este o eroare pe care trebuie să ne-o asumăm, și este o eroare care, cred că, nu trebuie să ne dea liniște până când, într-adevăr, nu vom reuși să îndreptăm ceea ce o istorie ingrată a înfăptuit: fracturarea, despărțirea poporului român.

Cred că suntem toți conștienți că fiecare pagină scrisă în limba românească, fiecare pagină de ziar, fiecare pagină de carte, fiecare emisiune de radio, fiecare emisiune de televizor prețuiește infinit mai mult decât ne putem imagina. Ar fi unul dintre motivele pentru care ar trebui să votăm toți în sprijinul amendamentului doamnei Leonida Lari. Mai există însă un motiv pentru care susțin – și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest amendament – numele deputatului, parlamentarului român care a propus acest amendament. Există oameni la Chișinău, există oameni în Moldova care vorbesc, nu cu indiferență, care vorbesc cu ură de poeta Leonida Lari. Dar există și oameni pentru care toți ce-a făcut și Leonida Lari și alți mari scriitori, în Modova, este un subiect de sfințenie. Nu avem voie să nu fim alături de acest demers cu valoare în fapt simbolică și să nu-i dăm tot sprijinul, și să poată să aibă bucuria că, în Parlamentul României, într-un ceas de cumpănă pentru Moldova, s-a votat precis destinarea unor bani pentru această publicație, în limba română, la Chișinău.

Vă mulțumesc.

( aplauze )

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Domnul DUMITRU BĂLĂEȚ:

Domnule președinte, stimați senatori și deputați,

Amendamentul propus de doamna Leonida Lari a fost votat de către Comisia pentru cultură, pe ansamblu, deci, acolo s-au judecat problemele și s-au tras concluziile cuvenite datorită unei experiențe precedente, destul de dureroase, în legătură cu situația acestor reviste, mai înainte.

Eu susțin cu alte argumente noi această prevedere și cred că ea vine chiar în sensul articolului, pentru că la celelalte aspecte pe care le prevede lit.c din art.22 se dau detalii și spun lucruri absolut concrete, repartizate, și noi să nu votăm tocmai această problemă deosebit de dureroasă în legătură cu aceste reviste pentru care fondurile sunt risipite în alte părți. Și noi trebuie să le prevedem neapărat în cadrul acestui articol care, pur și simplu, detaliază o sumă și nu implică nici un fel de modificare în cuprinsul bugetului.

De aceea, vă rog foarte mult să fim cu toții de acord să votăm pentru a include această propunere în cadrul prevederilor de la art.22 lit.c.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mai dorește cineva?

Domnul deputat Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor,

Am văzut și eu motivul respingerii acestui amendament. Nu cred că el poate sta la baza respingerii. Se spune că respingerea se face întrucât detalierea sumelor pe proiecte economice și culturale se va aproba prin hotărâri ale Guvernului, după aprobarea Legii bugetului.

Ceea ce propune doamna deputat - și ceea ce și-a însușit Comisia pentru cultură - este determinarea unui plafon pentru patru dintre aceste reviste, în valoare de 2, 25 miliarde lei, ceea ce mai departe, detalierea lor pe reviste sau dacă este necesar să se aloce și alți bani pentru alte reviste, Guvernul vine și face acest lucru printr-o hotărâre de Guvern.

Deci, este vorba de a pune doar un plafon pentru anumite reviste care sunt cele care fac propagandă și pentru care de fapt sunt destinate sumele respective.

Dacă apar alte reviste, dacă se consideră că e necesar să se aloce sume în plus și pentru altele, și chiar și pentru aceste reviste, Guvernul nu are decât ca din restul sumei să aloce bani în plus. Din acest motiv – și având în vedere că ceea ce au făcut aceste reviste pentru limba română, pentru populația română din Basarabia, este un lucru extrem de important - noi susținem acest amendament în forma propusă de doamna Leonida Lari și însușit de Comisia pentru cultură.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator Constantinescu.

Domnul MARIUS EUGEN CONSTANTINESCU:

Mulțumesc, domnilor președinți,

Stimați colegi,

De ce mai trebuie să acceptăm și să votăm acest amendament? Pentru că nu facem nimic ca presa românească să treacă peste Prut și să hrănească sufletele fraților noștri din Basarabia. Și, în timp ce noi nu facem nimic pentru acest lucru, și nu facem decât foarte rare exerciții de a demonstra că suntem alături de frații noștri, ducând acolo câteva cărți, Rusia a alocat pentru anul acesta 10 milioane dolari pentru ca să introducă în bibliotecile din Basarabia carte și presă rusească!

Vom susține deci cu toată tăria acest amendament.

( aplauze )

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să fac două remarci.

În primul rând, și noi suntem ferm convinși că banii care trebuie acordați Republicii Moldova trebuie să fie mulți și cheltuiți eficient. Și, vă pot spune doar că anul acesta, aceste sume prevăzute, de 116 miliarde lei, sunt de trei ori mai mari decât anul trecut.

Anul trecut au fost prinse doar aproximativ 20 sau 30 miliarde lei.

Suntem întrutotul de acord să susținem eforturile României vizavi de Republica Moldova.

Sigur, noi am prevăzut suma globală de 57,5 miliarde lei venind în întâmpinare, și anume să vedem exact, prin hotărâri de Guvern, care sunt sumele care se duc cu această destinație. Dar, după toate aceste intervenții ale dumneavoastră, și de o parte și de alta, nu putem să fim decât de acord cu introducerea acestui amendament.

Vă mulțumesc. ( aplauze )

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Deși cred că supunerea la vot este o formalitate, sunt obligat, din punct de vedere regulamentar …

(Din sală doamna Leonida Lari cere cuvântul…)

Nu, cred că exagerăm puțin doamna deputat…toată lumea este de acord, nu mai văd ce mai puteți adăuga…

Doamna LEONIDA LARI:

Stimați colegi,

Vreau să vă mulțumesc, în numele românilor din Basarabia, care visează reîntregirea cu țara mamă, și vreau să vă mai spun că, până acum, din cauză că nu au fost nominalizate ajutoarele din România, de orice fel ar fi fost ele… Chiar înainte de aceste alegeri s-au dat 11.000 tone de făină din România ca să nu moară populația românească de foame și… ce credeți?

S-au schimbat etichetele și au fost date că vin din Rusia.

De aceea am cerut, într-un asemenea mod insistent, nominalizarea acestor reviste și adăugirea sumei de încă 2 miliarde din cauză că sunt patru reviste. Nu mai sunt prețurile de altădată, de acum trebuie să ieșim din inflația care există.

Deci 4 miliarde, nu 2,25 miliarde. Să comparăm și situația revistelor din Harghita și Covasna. Acolo apar două reviste românești, câte un miliard fiecare. Eu cred că tot așa, parte dreaptă, trebuie să facem și românilor din Basarabia.

Vă mulțumesc, încă o dată.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat Leonida Lari, așa cum este formulat la pct.50 de la amendamente respinse.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, în ansamblu, art.22.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate, s-a aprobat.

La art.23, comisia nu a avut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți observații?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.23.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate, s-a aprobat art.23.

Capitolul IV, titlul Capitolului IV – "Deficitul bugetar, datoria publică și împrumutul guvernamental".

Nu sunt amendamente.

Dacă aveți observații dumneavoastră?

Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate, s-a aprobat.

La art.24 nu au fost amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți observații?

Nu sunt.

Cine este pentru art.24? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost votat art.24.

La art.25, Comisia pentru buget, finanțe și bănci nu a avut amendamente de făcut.

Dacă dumneavoastră aveți observații?

Domnul senator Păcuraru.

Domnul PAUL PĂCURARU:

Domnilor președinți, stimați colegi,

La acest articol, noi am avut un amendament. Sunt obligat să prezint în fața dumneavoastră care este suportul majorărilor cheltuielilor și pentru ce noi am avut în vedere reducerea datoriei publice și a dobânzilor la datoria publică.

În opinia noastră, și această opinie am prezentat-o cu un amendament la art.3-4, încă din introducere, pe capitolul "Venituri", noi considerând că sunt substanțial subevaluate. Din raportul public al Curții de Conturi, din rapoartele de execuție bugetară pe anii trecuți, rezultă o practică a Ministerului Finanțelor de subevaluare a veniturilor cu 6-8 procente.

Acest lucru ar fi dus la un plus de 10.970 miliarde la capitolul "Venituri" la care, dacă adăugăm veniturile din privatizare - și a existat o preocupare a tuturor comisiilor pentru ca veniturile din privatizare și din recuperarea activelor bancare pe acest an să fie incluse în buget - cu siguranță, am fi ajuns la 21.000 miliarde din care 20.000 miliarde erau destinate reducerii datoriei publice și a dobânzilor la datoria publică.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Dacă mai dorește să intervină cineva?

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte,

Aș vrea să fac o remarcă, și anume că, în proiectul bugetului pe 2001, veniturile din privatizare, și veniturile din recuperarea creanțelor bancare se regăsesc în bugetul general consolidat.

Deci, aceste venituri se regăsesc sub linie, și anume ele sunt folosite pentru răscumpărarea titlurilor, deci pentru diminuarea datoriei publice externe, așa cum a fost și în anul precedent.

Deci, am luat în calcul aceste venituri, și din privatizare, și din recuperarea creanțelor, cu această destinație, așa cum a fost și anul trecut.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Ați auzit amendamentul domnului senator Păcuraru, și explicațiile domnului ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Păcuraru, amendament care a fost respins de către comisie.

Cine este pentru?

22 voturi pentru.

Împotrivă?

Evident, cu mare majoritate, amendamentul…

Abțineri?

6 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi amendamentul domnului senator Păcuraru a fost respins.

Dacă mai există vreo intervenție la art.25?

Poftiți, domnule deputat.

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLAESCU:

Îmi fac din nou datoria să spun ce am spus și în Comisiile reunite de buget, finanțe și bănci că, în ciuda afirmațiilor domnului ministru Tănăsescu, veniturile din privatizare, precum și cele din valorificarea activelor bancare, nu se regăsesc în bugetul de stat. Este foarte simplu să spui: "da, domnule, obțin niște bani, și cu banii ăia o să diminuez soldul datoriei publice"…Dar, câți bani?!…Este vorba de banul public…Oare, cât să tot întrebăm cât s-a estimat să fie privatizarea?!…Bani din privatizare și din recuperare de active bancare?!…Noi tot insistăm, și poate o să aflăm odată cifra asta?!…Și să vedem cu cât se diminuează, într-adevăr, datoria publică, pentru că toată lumea dorește să diminueze datoria publică, pentru că se știe ce influență are pe indicatorii macroeconomici!?…Deci, nu este o problemă deosebită.

Noi, de aceea am introdus, dorim să se introducă acest amendament, acest alineat nou, în Legea bugetului de stat. Pentru că, dacă mergem așa, vom fi duși în continuare de nas, banii se vor duce acolo unde, probabil, se va gândi fiecare, dar, în nici un caz nu vor fi duși exact pe diminuarea soldului datoriei publice, dacă nu scriem în lege acest lucru.

În cuvântarea primului ministru, de susținere a bugetului, în cuvântul domnului ministru Tănăsescu, în expunerea de motive, la proiectul de lege, s-a tot spus: "aceste fonduri vor avea ca destinație reducerea datoriei publice"…Unde sunt banii?!…

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog să vă precizați punctul de vedere.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da. Deci, mai fac o dată această specificare, poate nu am fost foarte clar și aș vrea să mă explic mai bine.

Deci, veniturile din privatizare, și veniturile din valorificarea activelor bancare se regăsesc în bugetul general consolidat.

Ceea ce se regăsește în bugetul de stat este diminuarea cheltuielilor cu dobânzile, respectiv 4.000 miliarde. Ceea ce aveți dumneavoastră, la aceste cheltuieli, ele sunt diminuate cu 4.000 miliarde ca urmare a luării în calcul a răscumpărării acestor titluri din aceste venituri din privatizare și din valorificarea activelor bancare.

În mod implicit, cheltuielile bugetului de stat au fost reduse cu aceste sume din venituri din privatizare și din valorificarea activelor.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Rușanu, poftiți.

Domnul DAN RADU RUȘANU:

Domnule ministru,

Să înțelegem că veniturile din privatizare, în anul 2001, sunt numai în valoare de 4.000 miliarde?!

Deci, dacă sunt numai 4.000 miliarde veniturile din privatizare pentru anul 2001, înseamnă că dumneavoastră ați stopat privatizarea?!

Veniturile din privatizare… din care se finanțează deficitul bugetar… trebuie redată cifra exactă, așa cum s-a făcut și până acuma, și în 1995, și în 1996, și în 1997, și în 1998, și în 1999.

Deci, dintr-o dată constatăm că veniturile din privatizare sunt mult mai mici decât în anii precedenți, fără a mai aplica cifra de inflație.

Domnul VALER DORNEANU:

Numai puțin, domnul deputat Leonăchescu

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Stimați colegi,

Zilele trecute, vineri și sâmbătă, a avut loc la București, în această clădire, un seminar împreună cu un grup de reprezentanți ai vieții economice și politice din Grecia. Dânșii sunt în avans în probleme de integrare în Uniunea Europeană, în raport cu noi, și au găsit de cuviință să ne împrumte din experiența domniilor lor. La acest simpozion, permiteți-mi să vă narez o singură chestiune, s-a scos în evidență faptul că Uniunea Europeană nu cere cu insistență privatizarea. Cere altceva. Cere liberalizarea pieței. Asta am învățat și eu de la colegii noștri greci, repet, care, se pare, sunt înaintea noastră în probleme de integrare. Poate că noi am receptat distorsionat unele mesaje politice ale Uniunii Europene și poate că va trebui să mai medităm la unele acțiuni și în plan financiar!

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat, ați vorbit…

Domnul MARCU TUDOR:

Vă mulțumesc, domnilor președinți,

Eu sunt inginer și am lucrat mulți ani în industrie, și în cerectare științifică, și în cadrul armatei, dar, după părerea mea, chiar în modul în care este prins astăzi acest capitol la buget, ca și în intervenția pe care a făcut-o domnul Păcuraru, există două variante de discuții, ambele cu aceeași forță de justificare, de argumentare.

Totuși, dacă eu, statul, privatizez o întreprindere… cu 52% sau 51% o ia străinul, și eu cu 49%, de unde intru și eu cu retehnologizarea această pe care o impun numai aceluia cu 51%?!

Deci, părerea mea este că nu trebuie să dăm toți banii exclusiv la datoria publică, din ce obținem din privatizare, ci o parte trebuie neapărat să meargă pentru menținerea într-o stare bună de funcționare a unor întreprinderi viabile, pentru retehnologizarea lor, ba chiar și a celor privatizate în care noi avem acțiuni.

Până acum câțiva ani, după câte știu eu, doream să folosim exclusiv banii aceștia pentru retehnologizare. Acum văd că exclusiv se dorește să se treacă la hrană, la datoria publică. Datoria publică, vă reamintesc, în bună măsură, este alimentată și de niște bănci care nu vor să recupereze banii pe care i-au împrumutat unor mafioți, care au fugit peste graniță cu zeci de milioane de dolari, și acuma noi trecem la datoria publică datoriile lor, și ei își mănâncă banii bine-mersi prin Monaco sau nu mai știu pe unde au fost unii.

De aceea, eu spun că această retehnologizare este foarte importantă, și eu nu sunt de acord să plătim toți banii din privatizare exclusiv pentru hrană. Înseamnă că noi ne vindem hainele, ne vindem mașina, ne vindem tot ca să avem de mâncare! Dar nu mai producem după aceea?!…

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Nicolăescu… Tocmai a primit două telefoane prin care ne aduce trei argumente suplimentare….

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Cred eu că trebuie făcute niște precizări foarte importante.

În primul rând, așa cum am spus în intervenția anterioară, dar cum domnul ministru Tănăsescu insistă, eu cred că este o neconcordanță de abordare transparentă a Legii bugetului.

Deci, atâta timp cât pe bugetul consolidat ni se spune că s-a diminuat datoria publică cu 4.000 miliarde lei, asta înseamnă că, teoretic, se încasează, în acest an, din privatizare, numai 4.000 miliarde.

Nu este problema noastră, este problema Guvernului, și cu asta basta. Nu comentăm că sunt 4.000 sau 8.000 sau 10.000 miliarde.

Problema este alta. De ce nu se dorește să se construiască bugetul transparent?! Adică, am încasat 4.000 miliarde, le duc la venituri. Cheltuiesc 4.000 miliarde, le duc la cheltuieli.

De ce să ascunzi toate aceste lucruri?! De ce să fac inginerie financiară la nivel guvernamental?! Eu nu comentez faptul că, după calculele noastre, dacă s-ar respecta numai PSAL2, ca privatizare, ar trebui să se încaseze 350 milioane dolari.

Și, dacă s-ar încasa și circa 1.500 miliarde din recuperare de active bancare, veniturile statului ar trebui să crească cu aproximativ 11.500 miliarde.

Deci, acestea sunt cifre care fac parte din ce-a zis Guvernul că face în acest an! Nu că le-am inventat noi! Iar, noi, când am…vă reamintesc acest lucru…când am votat pentru investirea Guvernului Năstase, noi nu am votat programul de guvernare, ci direcțiile și țintele pe care și le-a propus în 2001!

Deci, eu înțeleg că astăzi, când se vine cu aceste cifre, noi am fost induși în eroare și mințiți atunci, la investitură.

Rămâne ca dumneavoastră să apreciați.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Îmi pare rău că o să fac puține lecții economice stimaților noștri colegi de la Partidul Liberal.

Am spus că efectul în cheltuielile cu dobânzile sunt de 4.000 miliarde, nu că veniturile din privatizare sunt de 4.000 miliarde. Păi, ascultați-mă până la capăt, da. Deci, acesta este un efect. Deci, nu poți să ai venituri din privatizare de 4.000 și scad dobânzile cu 4.000. Dobânzile sunt o cheltuială a bugetului de stat. La niște venituri aplic niște rate de dobânzi, le anualizezi, faci niște înmulțiri și-ți apar niște efecte. Efectele acestea de 4.000 de miliarde, v-am spus, se regăsesc în această poziție de dobânzi.

Doi. Dumneavoastră ați aprobat anul trecut Ordonanța nr.38/2000 care spune foarte clar care sunt destinațiile acestor venituri din privatizare, și anume, plata pentru răscumpărarea acestor titluri de stat.

Deci, noi am respectat legalitatea Ordonanței nr.38/2000. Veniturile din privatizare pentru anul acesta sunt prevăzute la suma de aproximativ 8.000 miliarde, și 2.500 de la AVAB.

Dacă la aceste sume aplic cotele de dobânzi, respectiv am efectul de 4.000 miliarde în dobânzi, așa cum v-am explicat. Iar ele respectă legislația aprobată de dumneavoastră prin Ordonanța nr.38/2000.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Tăriceanu, poftiți.

Stimați colegi, vă rog, aveți răbdare să ascultați argumentele…

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Domnule președinte,

Am o rugăminte. Este o mică problemă. Astăzi, când am venit la Parlament, eu știam că avem numai dezbaterile pe articole la Legea bugetului. Dacă știam că avem și lecții cu profesor- ministru de finanțe, îmi luam geanta, caietul de notițe și mă pregăteam în mod corespunzător.

Eu aș fi de părere ca domnul ministru de finanțe să acorde respectul cuvenit Parlamentului și să nu procedeze în acest mod, să ne servească lecții. Putem să învățăm toți, nu refuzăm nici noi, dar cred că, înainte de toate, explicația trebuie să fie plauzibilă.

L-am ascultat pe ministrul de finanțe. Într-adevăr, și noi dorim să se respecte legalitatea. Nu punem la îndoială utilizarea sumelor provenite din privatizare. Problema este alta. Am avut o discuție și în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Nici colegul meu, domnul deputat Florin Georgescu, președintele comisiei,… mi-a dat o explicație care, vreau să vă spun, n-am înțeles-o,… nu am atât de multe cunoștințe ca dânsul… ( rumoare în sală, aplauze )

Mi-a spus că aceste venituri… (aplauze)

…Nu aplaudați, că aplaudați degeaba…Dânsul a dat o explicație care nu se regăsește nicăieri, în nici un document, în nici o carte, dar, în sfârșit, trecem peste chestiunea asta…Nu înțeleg de ce această încăpățânare de a nu prinde în actualul buget sumele pe care dumneavoastră le estimați că vor proveni din privatizare. Pct.1.

Pct.2.

La o discuție prealabilă s-a vehiculat suma de 8.000 miliarde din privatizare, 2.000 miliarde din recuperarea creanțelor. Acuma ascultăm altă cifră - 2.500…

Sigur că nu-i diferența mare, dar dacă sunt încă 500 de miliarde poate le găsim o utilizare, că sunt o grămadă de cerințe la buget. Deci eu cred că ar fi normal ca aceste sume să apară în mod explicit la capitolul "venituri estimate". Și după aceea vom vedea la sfârșitul anului. Ați programat atâtea, s-au realizat atâtea, ăsta este programul de privatizare pe care Guvernului și l-a asumat și pe care bugetul l-a cuantificat, vedem cât se realizează. Este foarte normal. Nu știu de ce trebuie numai așa, în mod indirect, să vedem care este procentul din PIB cu care se diminuează soldul datoriei publice. Cred că ar fi normal – și asta este cerința noastr㠖 ca aceste sume să apară în mod explicit la capitolul " venituri bugetare". Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Domnul președinte Florin Georgescu, președintele Comisiei de buget… A! Da. Bun. Domnul Rușanu, poftiți!

Domnul DAN RADU RUȘANU:

Domnule ministru, îmi cer scuze, dar nu noi am vorbit, nici în amendament, nici aici, despre diminuarea dobânzilor și a datoriei cu 4.000 de miliarde. Dumneavoastră ați făcut această afirmație, prin care cifra de 4.000 de miliarde ați plasat-o la diminuarea dobânzilor. Deci nu este afirmația noastră, este afirmația dumneavoastră. În consecință, vă mulțumesc pentru lecția de economie. Dar probabil că sunteți autodidact.

În al doilea rând. Vis – a - vis de acest amendament privind veniturile din privatizare, să nu uităm totuși faptul că într-o perioad㠖 ’92 – ’96 – s-a mai dat o destinație veniturilor din privatizare ca sume la dispoziția Guvernului pentru retehnologizare și restructurare. Aceste sume erau cheltuite de guvernul de atunci fără consultarea Parlamentului pentru restructurarea și retehnologizarea diferitelor societăți sau, ca să spunem mai clar, pentru acoperirea diverselor "găuri negre". Propunerea pe care noi am făcut-o acum este ca aceste sume să fie prinse pe partea de venituri în bugetul de stat și, de asemenea, să fie luate în calcul la dimensionarea cheltuielilor. Practic în asta constă amendamentul. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Domnul președinte Florin Georgescu, vă rog să vă pronunțați în numele comisiei.

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Da. Mulțumesc pentru cuvânt, domnilor președinți.

Intr-adevăr, acum, domnul vicepereședinte Tăriceanu mă striga în engleză, domnul ministru Tănăsescu i-a explicat în română, adică sub linie. Sigur eu am văzut și un președinte al partidului dumneavoastră când i s-a explicat și - care chiar a lucrat la Washington - când i s-a spus chestia asta s-a uitat în altă parte. Deci scrie în multe cărți despre procedura asta care se practică și în România. S-o spunem transparent, dacă vreți, v-o spun eu, este o cutumă și o condiție transmisă de organismele financiare internaționale. Și asta se practică în orice familie – dacă vreți – în orice gospodărie. Atunci când ești dator și realizezi niște bani din vânzarea mobilei din casă, nu te lasă creditorii să-ți cumperi altă mobilă, ci întâi îți plătești datoriile și, după aia, din veniturile ulterioare mai îți cumperi mobilă în casă în limita sumelor obținute și potrivit puterii de cumpărare pe care o ai. Deci România este o țară care consumă cu circa 2 miliarde de dolari mai mult decât produce. De ce ? Stăm de vorbă, inclusiv cu liberalizarea aia de care spunea domnul profesor de la PRM, a comerțului exterior, a piețelor și așa mai departe. Sunt niște acorduri semnate, nu mai intrăm în amănunte. Situația României asta e: consumă mai mult decât produce cu 2 miliarde. Banii ăștia trebuie să se ia de undeva. Comunitatea internațională are anumite reguli de joc pe care dumneavoastră, după cum pretindeți că sunteți mai apropiați de marile familii europene, sunteți mai înrudiți cu dânșii, ar fi trebuit să le știți, inclusiv expresia aia belouse the life și așa mai departe. Dar, revenind la subiect, este o condiție care se pune prin toate acordurile – dumneavoastră ați scos chiar o lege în acest sens. Iată:" veniturile din privatizare se folosesc la diminuarea stocului de datorie internă". Știți cât este acest stoc de datorie internă, deci volumul datoriei publice interne acumulate în România ? Vă spun eu. În 1996 la 31 decembrie erau 5.500 de miliarde, iar la 31 decembrie 2000 – și dacă vreți stăm de vorbă altă dată de ce – sunt 74.000 de miliarde, ceea ce în termeni comparabili, aduși în dolari, în puterea de cumpărare a banilor din anul 2000 – deci cu rata inflației și așa mai departe - înseamnă o creștere a datoriei publice de 76 %. Important e la datoria asta publică cine plătește și cine a făcut-o? Aici este imoralitatea care se regăsește în stocul de datorie publică și în faptul că ne vindem mobila nu ca să acoperim găuri negre ci ca să capitalizăm capitaliști de carton. Pentru că din 74.000 de miliarde numai 50.000 de miliarde reprezintă deficitele bugetare anuale în care toată lumea a consumat – învățământ, sănătate, cultură, agricultură - și 23.000 de miliarde o reprezintă acte normative speciale. Prin care se zicea : " luăm la datoria publică cheltuiala x de la banca y și așa mai departe". Când ne ducem la banca x și y am văzut că… – mie îmi pare rău, președintele unei bănci de pe timpul dumneavoastră acum dă note explicative în altă parte – deci iată de unde vin și acele sume la datoria publică. Deci din 23.000 de miliarde, acele două bănci – BANCOREX și Banca Agricol㠖 au dat credite din care au beneficiat toți cetățenii țării pe program petrochimic și pe program agricol în sumă de 8.000 de miliarde. 14.000 de miliarde sunt tabulogramele groase de la Banca Agricolă și de la BANCOREX în care unii au luat banii, nu i-au mai dat înapoi și dumneavoastră i-ați trecut la datoria publică în loc să faceți o lege – având un ministru de justiție și prim vicepreședinte al partidului la acel moment – în care să dați o ordonanță de urgenț㠖 cum ați dat 1.000 în cei patru ani – să spuneți " domnule, cei care au luat credite și nu le dau înapoi merg până la afinii de gradul patru și vedem pe unde sunt banii" (aplauze în sală în partea PDSR-ului) Aveați și dumneavoastră … Nu afinii, ci finii dumneavoastră prin partidul respectiv, care v-au sponsorizat campaniile electorale, care au trecut de la un partid la altul, au făcut tot felul de SAFI-uri și așa mai departe și luați – și o să dăm publicității tabulograma cu cei care se găsesc acolo și care au luat credite- și ați legalizat furturile trecându-le la datoria publică. Și acum creditorii internaționali, FMI-ul, spune: " sunteți datori, consumați mai mult decât produceți? Da. Ei! în condițiile respective vindeți-vă activele, vindeți-vă proprietatea și întâi rambursați datoria ". Deci mecanismul, care se propune și care este legalizat de dumneavoastră, repet, la recomandarea creditorilor internaționali, este acesta: " pe măsură ce îți realizezi venituri din privatizare …" (discuții, comentarii în sală)

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Vă rog frumos să mă lăsați să vă explic până la final ca să nu mai ziceți că nu ați înțeles. Până aici ați înțeles? (aplauze în partea PDSR) Deci, ceea ce spun creditorii internaționali este această cutumă și anume ca veniturile din privatizare să fie destinate reducerii stocului de datorie publică, anume, răscumpărării titlurilor de stat. Statul s-a împrumutat, a scos niște hârtii și a luat bani. Acum dă bani din privatizare și ia hârtiile alea înapoi pe care le anulează, adică titlurile de stat. Ăsta e mecanismul. Făcând aceste operațiuni scade datoria publică cu zeci de mii de miliarde, cu vreo 11, 12, 13 mii de miliarde, și atunci dobânzile pe care le plătești, le plătești la o datori publică mai mică. Și asta este cifra pe care v-a pus-o în buget domnul ministru Tănăsescu. Deci lucrurile sunt mult mai complicate aici. Nu putem să punem o cifră anumită astăzi – 11.500 de miliarde – pentru că altfel o să fim înclinați să cădem în capcana domnului Sârbu și anume să facem cincinalul în trei ani și jumătate - cum a făcut dânsul – și să vândă cu orice preț și la orice preț numai pentru a realiza cifra din buget. Noi vrem să vindem și din PSAL I și din PSAL II. Ne ducem cu ele la piață și vom vedea care este raportul dintre cerere și ofertă. Dumneavoastră dacă vreți să puneți o cifră anumită aici, dumneavoastră care sunteți cei mai fervenți susținători ai regulilor pieței, practic vreți să planificați prețul. Nu știu, poate ați planificat prețurile pe alte timpuri, dar noi nu mai putem să planificăm prețurile mai ales în condițiile unei concurențe libere. Dacă punem 11.000 de miliarde aici, dumneavoastră veți spune după aia: "Iată, n-ați realizat veniturile din privatizare". Și atunci raportul cerere – ofertă nu mai lucrează în mod independent, așa cum este normal. Deci avem o lege, bugetul se face în baza unor legi preexistente, avem acea Ordonanță, nr. 38/2000, care statuează destinația sumelor din privatizare și în baza acelei ordonanțe banii care sunt rezultați din procesul de privatizare și din valorificarea activelor neperformante - ce e și acolo… un adevărat jaf. O să arătăm țării că dintr-o sută de lei preluați la AVAB se mai recuperează 9 lei și 91 de lei îi suportăm cu toții de acum 50 – 60 de ani înainte – deci aceste sume sunt destinate scăderii datoriei publice fiind considerate, practic, nu o resursă de finanțare a deficitului, pentru că nu finanțezi deficitul ăla de 3,7, de 37.000 de miliarde, ci reduc datoria și implicit reduc costurile cu dobânzile și implicit reduc presiunea pe piața monetară și vor scădea și dobânzile și vor avea și capitaliștii dumneavoastră, care au fost capitalizați pe banii publici, dobânzi mai ieftine și credite mai multe. (Aplauze furtunoase în sală. Bravo!! Bravo!!)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, stați că nu se înțelege dacă aplaudați pe cel care a plecat sau pe cel care a venit. (Aplauze prelungite)

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat, aveți cuvântul!

Domnul DAN RADU RUȘANU:

Mulțumesc frumos.

Domnul VALER DORNEANU:

Ați obținut aplauze în devans. (Aplauze în sală)

Domnul DAN RADU RUȘANU:

Domnul președinte Florin Georgescu avea perfectă dreptate. (Aplauze în sală)

Domnul VALER DORNEANU:

Nu, nu. Stimați colegi, haideți că trebuie să votăm și articolul.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

În condițiile în care în Parlament nu se poate vorbi, eu vă cer întreruperea ședinței și continuarea în momentul în care această ședință se poate ține în condiții normale, respectiv după ce vă hotărâți să ascultați și vocea celorlalți colegi cu care suntem cu toții colegi. În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat vă cer întreruperea ședinței.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi… Poftiți, aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul DAN RADU RUȘANU:

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, Florin Georgescu, avea perfectă dreptate, când spunea că unii angajează și alții plătesc. Într-adevăr așa este. În anul 1999 – 2000 s-a plătit o datorie externă de 4.000 de miliarde, un vârf de sarcină, cum s-a spus la vremea respectivă. Vârf de sarcină însă care a fost angajat în perioada 1995 – 1996. Dacă vreți să concretizăm, vă pot da exemple concrete: împrumutul SAMURAI a fost angajat la vremea respectivă de către domnul Florin Georgescu și a fost plătit în 1999. Dacă vreți să continuăm, putem să continuăm. Și, în același sens, că o mare parte din pozițiile din bugetul de stat ale ministerelor economice sunt cu un asterisc, unde se spune că se vor suplimenta din credite externe. Credite externe care se vor angaja în anul 2001, se vor derula în perioada 2000 – 2004 și se vor plăti în 2005. În restul, totul rămâne cum am stabilit. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi… Domnul Popescu Tăriceanu! Domnul Florin Georgescu, stați puțin că vrea și domnul Tăriceanu.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ: (din sală)

Procedură.

Domnul VALER DORNEANU:

Pe procedură, domnul Bolcaș!

Stimați colegi, dacă vreți să votăm cel puțin articolul 25 vă rog să vă păstrați calmul și să ascultăm pe toți colegii noștri. Domnul Bolcaș are o problemă de procedură.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

În conformitate cu articolul 28 din Regulamentul ședințelor comune, în numele Grupului parlamentar PRM solicit să se sisteze discuțiile cu privire la problema pusă în dezbatere. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, ați ascultat această propunere. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? (vociferări în sală)

Stimați colegi, o altă problemă de… ( vociferări, vacarm în sală)

Stimați colegi, vă rog eu frumos, să-l ascultăm pe domnul Radu F. Alexandru pentru o problemă de procedură.

Vă rog!

Stimați colegi, pentru probleme de procedură trebuie să dau cuvântul…

Domnul RADU ALEXANDRU FELDMAN:

Nu cerem decât pauză pentru consultări. Atât.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, vă rog să vă uitați în Regulament. Pentru procedură, sunt obligat să dau cuvântul fiecărui deputat sau senator. ( vociferări în sală)

Domnul RADU ALEXANDRU FELDMAN:

În numele Grupului parlamentar Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal cerem pauză de consultări. Asta este tot. (Vociferări în sală). (Consultări la prezidiu)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, programul de astăzi a fost până la ora 20.00. Am depășit cu 5 minute. Întrerupem ședința de astăzi.

Și rog reprezentanții Grupului parlamentar liberal să se consulte până dimineață asupra … (Râsete în sală).

Ședința de mâine începe la ora 9.00.

Cu aceasta declarăm închisă ședința de astăzi.

Lucrările ședinței se încheie la ora 20,05.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 2:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro