Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 aprilie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 11-04-2001 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 aprilie 2001

  1. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului (inclusiv anexele).  
 
consultă fișa PL nr. 208/2001 L119/2001

Lucrările ședinței încep la ora 9,40. Lucrările sunt conduse alternativ de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președinte al Senatului și domnul deputat Valer Dorneanu, președinte al Camerei Deputaților, asistați de domnul senator Adrian Sorin Vornicu, secretar al Senatului și de domnul deputat Niță Constantin, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul VALER DORNEANU:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Permiteți-mi să declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, anunțându-vă că din totalul de 485 de deputați și senatori sunt prezenți, înregistrându-se ca atare, 351. Absenți: 134.

Reluăm dezbaterile la proiectul Legii bugetului de stat pe 2001 și continuăm la articolul 52 alineatul 1.

Pentru continuitate, vă rog să-mi permiteți să îi ofer cuvântul colegului meu, domnul președinte Văcăroiu, pentru a epuiza dezbaterile la acest articol.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi, articolul 52 alineatul 1. Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul MIHAI BACIU:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Stimați colegi.

Îmi permit, pentru că am constatat că există o cutumă la noi în Parlament – de vreo câțiva ani s-a instaurat – de multe ori cei care au fost ieri la ședință nu vin a doua zi sau invers, așa că voi relua în două cuvinte numai, foarte scurt, argumentarea mea privind primul amendament pe care îl propun dumneavoastră. Este vorba, așadar, de articolul 52 alineatul 1. Eu cer să se adauge:" se alocă credite bugetare pentru finanțarea reducerii cu 50 % a călătoriilor personalului didactic – aici scrie preuniversitar, am să fac o precizare – pe mijloacele de transport feroviare, conform Legii nr. 128/1997 art. 107 alin. 7". Așadar, renunț, la orice discurs privind importanța învățământului, a educației pentru progresul unei țări, etc, etc, - s-au spus atâtea vorbe, au curs tone de cerneală pe această temă, renunț, așadar, să repet și eu, cât de puțin măcar din această argumentare – și merg direct la argumentarea de ordin juridic, de ordin strict rațional. Este vorba de Legea nr. 128/1997 numită și "Statutul personalului didactic", art. 107 alin. 4:

" Personalul didactic beneficiază de reducere cu 50 % pentru 6 călătorii pe an dus-întors pe mijloacele de transport feroviare pe linii interne". Așa sună articolul. Deci nu spune poate beneficia, nu spune dacă sunt bani, nu spune dacă există bunăvoința sau nu din partea Guvernului ž spune pur și simplu beneficiază. Este - după cum vedeți – o cerință absolut imperativă. Cu alte cuvinte eu nu cer altceva decât respectarea legii. Adică o durere mai veche a noastră, a românilor și a guvernelor postrevoluționare. Nu numai guvernul acesta are acest păcat, ci este vorba de toate guvernele. Dar faptul că guvernele anterioare nu au respectat legea nu înseamnă că are temei și guvernul actual să nu respecte legea. Așa încât, închei, și repet: numai pentru acest amendament vă cer să votați pentru, că este vorba de respectarea legii. Și, mai adaug încă ceva. Întrucât consider rațională propunerea de eliminare a acestui alineat 1, în forma pe care o aveți dumneavoastră în față în proiect, a fost deci cerută eliminarea lui, și sunt de acord cu această eliminare, propun ca ceea ce adaug eu – deci amendamentul meu - să fie alineat nou. Adică în loc de art. 52.1 - ce este până acum – să fie art. 52.1 cu ce am propus eu. Sper că m-am făcut bine înțeles și, repet, vă cer să votați nu gândindu-vă la partidul cutare sau cutare, ci la unul din marile partide ale țării care este partidul școlii. Partidele politice vin și trec, partidul școlii a fost, este și va rămâne. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc, stimate coleg. Doamna senator Dobrescu!

Doamna MARIA ANTOANETA DOBRESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimate colege și stimați colegi.

Sigur că intervenția antevorbitorului meu, stimatului coleg, este o intervenție pertinentă pentru că într-adevăr Legea nr. 128/1997 la titlul IV " Drepturi și obligații ale personalului didactic" la capitolul I în alineatul 4 vizează această dreptate care se face pentru personalul didactic din învățământ, cum că acesta beneficiază, în condițiile legii, de reduceri cu 50 % pentru 6 călătorii pe an dus și întors pe mijloace de transport feroviar intern. Consider că nu este neapărat nevoie să facem un vot pentru un amendament, deoarece: prin descentralizarea învățământului preuniversitar, lucru pe care îl consider binevenit, și trecerea finanțării proporționale a acestuia la nivelul consiliilor locale, s-au realizat norme metodologice privind aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32 referitoare tocmai la finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat. Aceste norme metodologice la capitolul III " Execuția bugetară de venituri și cheltuieli a unităților de învățământ preuniversitar de stat", precizează, citez: " Pentru finanțarea proporțională din bugetul local se deschid următoarele conturi... – nu le dau citire, dar unul dintre conturi și anume contul 2457 prevede " cheltuielile bugetului local pentru învățământ, cheltuieli materiale și servicii". Rog ca la revizuirea acestei metodologii să se facă precizarea în metodologie cum că la nivelul consiliilor locale se pot suporta din cheltuieli materiale aceste deconturi de sume pentru 6 călătorii pe an, ce le pot face oamenii implicați în învățământul preuniversitar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Are cuvântul domnul deputat Stanciu!

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimați miniștri.

Evident că amendamentul pe care distinsul coleg Baciu l-a inițiat aparține de fapt în acest moment celor două comisii de învățământ de la Senat și respectiv de la Camera Deputaților. Trebuie să facem această depersonalizare pentru că acest amendament a fost votat în plenul celor două comisii. El a fost respins de distinșii noștri finanțiști care au beneficiat de o instrucție -se pare- cu unele deficiențe a sistemului național de învățământ. Pentru că altfel învățau să citească acel paragraf al Statutului personalului didactic pe care distinșii noștri colegi de la PDSR l-au votat în legislatura trecută. Și vă spun, domnule senator, că l-au votat în ianuarie 1997. Iar acum se pare că vor să se derobeze de el. Din ceea ce văzurăm noi pe unde am fost, constatăm că singura șansă este învățământul. Restul ne amăgim. De aceea, domnule președinte de ședință, cer, în numele celor două comisii, să respectăm legea. Dacă nu, să facem ceea ce a făcut distinsul ministru al finanțelor, care rade tot ce nu-i convine, - cum a ras acel 4 % - și de abia așteptăm să vedem consecințele. Pentru că noi, împreună cu doamna ministru, am blocat inițiativa ministrului Marga, de a descentraliza în acest sistem, care s-a propus acum, cu acel regulament care, să îmi fie iertat, nu prea are legătură cu ceea ce prevede acel 4 %. Închei făcând un apel la dumneavoastră: să dăm puțin ca să obținem mult. Că trenurile și așa circulă goale. Nu înseamnă că dacă va mai duce câteva cadre didactice va da faliment CFR-ul. Iar acea idee că trebuie să dăm și la sănătate, să dăm și dincolo și dincolo, eu cred că fiecare buget trebuie să se sprijine pe niște piloni, iar pilonii sunt legile adoptate anterior. Statutul personalului didactic este adoptat. Nu vă convine mai dați o ordonanță de urgență, domnule ministru Tănăsescu, și rădeți-l și pe ăsta. Că în felul acesta radem practic viitorul țării. Vă mulțumim și sperăm într-un vot responsabil și nu într-un vot angajat, de care o să vă pară rău mai târziu. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumim, domnule deputat. Stimate coleg, doriți să reinterveniți… eu cred că nu vreți de fiecare dată să circulați pe la tribună. Vă rog frumos, că avem atâția colegi, profesori care doresc să ai cuvântul… (Se adresează domnului deputat Baciu care dorea să intervină din nou). Aveți cuvântul!

Domnul MIHAI BACIU:

Este amendamentul meu, așa că intervin de câte ori cred de cuviință. Dumneavoastră trebuie să-mi dați cuvântul conform Regulamentului ședințelor comune. Așadar, sigur, ceea ce a spus profesorul Anghel Stanciu aici, este întru totul întemeiat. Este vorba de respectarea legii. Iar aici, dacă îmi amintesc eu bine, domnul președinte Văcăroiu a spus o vorbă mare ieri: actualul proiect de buget se întemeiaz㠖 ca de altfel orice proiect de buget – pe legislația existentă. Statutul personalului didactic este o lege existentă. Și este una organică, vă rog să rețineți. Trecem mai departe. Doamna senator Dobrescu a venit aici mai înainte și a spus că se rezolvă simplu chestiunea: umblăm la metodologia privind învățământul preuniversitar, facem acolo nu știu ce apostilă, punem o steluță sau două și se rezolvă. Noi aici discutăm, stimați colegi, proiectul de buget pentru anul 2001. Asta discutăm. Nu trimitem la nu știu ce metodologie, la nu știu ce legi sau regulamente inventate de fantezia, recunosc foarte dezvoltată, a guvernului nostru. Așa încât este necesar, la modul imperativ, să rezolvăm problema pe textul acesta al proiectului nu să trimitem la nu știu ce alte proiecte de metodologii sau nu știu ce alte indicații ale Guvernului.

Revin asupra chestiunii. Aici trebuie să votăm. Și trebuie să votăm – repet – gândindu-ne la școală și la partidul acesta, al școlii. Și gândindu-ne că trebuie odată și odată să respectăm legile acestei țări, oricât de greu ne-ar veni și oricâte argumente pline de bun-simț - de ordin financiar în primul rând – ar aduce Guvernul. Nici un argument de bun- simț nu stă în fața necesității și imperativul de a respecta legea. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc, stimate coleg. Vă rog, aveți cuvântul, doamna Dobrescu!

Doamna MARIA ANTOANETA DOBRESCU:

În replică, aș vrea să insist. Tocmai că dorim să respectăm legea fiecare dintre noi - și Legea 128/1997 se respectă - tocmai prin această descentralizare și prin metodologia, care este o normă de aplicare a legii, stipulăm chiar și capitolul care vizează la cheltuieli materiale decontul celor necesare pentru recuperarea a 50 % din prețul unei călătorii pentru cadrele didactice. Deci în lumina respectării legii, domnule deputat. Metodologia vine tocmai să întărească respectarea descentralizării învățământului preuniversitar și dă un cadru suficient de normal consiliilor locale ca să facă decontul acestor cheltuieli. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Și eu vă mulțumesc. Aveți cuvântul, domnule senator!

Domnul VASILE HORGA:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Senatorii și deputații Partidului România Mare susțin acest amendament pornind de la o vorbă înțeleaptă a poporului român " ceea ce nu se scrie nu se fluieră". Dar noi vrem ca acest fond să fie prevăzut în buget ca să aibă cine să-l fluiere. Pentru că dacă astăzi nu se înscrie în buget acest fond, mâine nu va fi dat celor care trebuie să beneficieze de aceste călătorii gratuite chiar dacă ele sunt prevăzute într-o lege. Fac, cu această ocazie, apel la senatorii și deputații colegi din arcul guvernamental să nu voteze acest amendament ca niște păpuși mecanice care ascultă cuminți de bagheta fermecată a dirijorului și să voteze acest amendament ținând seama de faptul că și dânșii au copii sau nepoți care sunt formați sau vor fi formați de acești formatori de caractere, profesorii și institutorii din învățământul preuniversitar. Pentru bugetul statului, pentru România aprobarea acestor 6 călătorii, adică jumătate din aceste 6 călătorii, nu constituie decât o firimitură dar pentru acești oameni, cu salariul lor atât de mic, constituie, într-adevăr, o pâine mare. Din acest motiv, vă rog să aveți în vedere că și dumneavoastr㠖 ca și noi – faceți parte din aceeași țară și țineți la același valori. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc. Poftiți, stimate coleg! Vă rog să vă și prezentați pentru stenogramă.

Domnul COSTEL MARIAN IONESCU:

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Așa cum guvernele precedente au inserat în programele lor de guvernare că învățământul este domeniul prioritar numai prin vorbe, ar trebui realizat acest deziderat și prin fapte.

Spun acest lucru pentru că a fost inserat acest aspect, dar practic nu s-a făcut mai nimic în domeniul învățământului.

Numai trebuie să argumentez acum că ne mândrim cu olimpicii noștri care vin de la Olimpiade naționale și internaționale mai cu seamă, de la concursurile pe meserii în diferite domenii în care ocupă primele locuri în lume, iată, eu lucrez la un raport privind aducerea elitelor noastre care au părăsit țara, să le asigurăm condiții corespunzătoare, compatibile unui lucru decent și corespunzător în țara noastră.

Vreau să vă spun că peste 90 % din elitele românești părăsesc în acest moment țara noastră, lucru inadmisibil.

Aceștia sunt cumpărați pe bani grei.

Deci trebuie să creăm un cadru coerent, corespunzător pentru elitele noastre, ca într-adevăr să le folosim.

Dacă învățământul este domeniul prioritar și acest partid este cel mai mare partid, Partidul școlii, nu trebuie să avem conotații politice, trebuie să vedem problema în ansamblul ei, ca s-o rezolvăm favorabil pentru noi, pentru poporul nostru, pentru dezvoltarea corectă economică și socială a țării noastre.

Din punct de vedere economic, eu cred că sunt resurse bugetare suficiente și anume vreau să-i spun distinsului nostru ministru de finanțe, că așa cum s-a evidențiat de la acest microfon, există 21,5 mii de miliarde lei alocate pentru învățământ, dintr-un total de TVA prerezumat, adică colectabil, 71 de mii de miliarde lei.

Deci nu se poate pune problema că nu există niște sume modice pentru a fi alocate și propun în acest sens, pentru că dezideratul din articolul publicat și prezentat anterior din Legea Învățământului, se referea numai la personalul preuniversitar.

Vreau să vă spun că toți academicienii Academiei Române beneficiază de această facilitate, deci iată, suntem de acord că ar trebui să fim de acord cu completarea ca personalul din învățământul preuniversitar și universitar să beneficieze de cele 6 transporturi pe calea ferată cu 50 % reducere pe an.

Sper că în accepțiunea dumneavoastră este un punct de vedere corect, matur, sănătos și sper să nu mai existe o dezbinare între partide, că există un partid mare, Partidul școlii și celelalte probleme trebuie să le vedem în mod diferențiat.

Aceasta este o problemă care ține de dezvoltarea națiunii noastre.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Mulțumesc domnilor președinți.

Deci noi am făcut la acest articol amendamentul ca alineatul 1 să fie eliminat.

După discuțiile purtate până acum, credem că este necesar să susținem punctul de vedere pe care Partidul România Mare l-a înaintat.

Am ascultat-o pe distinsa noastră colegă senatoare, care încerca să ne explice că o parte din această problemă s-ar putea rezolva în sensul în care s-ar elabora o metodologie având în vedere că din acest an, sau după aprobarea Legii bugetului, învățământul preuniversitar, deci cadrele didactice vor fi finanțate de la bugetele locale.

Este oarecum curios să înțelegem acum, cum din bugetul de stat nu s-a putut face acest lucru și o vom putea face din bugetul local, când de fapt sumele aferente plății salariilor cadrelor didactice, prin bugetele locale, se face tot prin transfer de la bugetul de stat.

Cred că acum este necesar să mai auzim o dată punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice, și, în funcție de ce ne va spune domnul ministru Tănăsescu, vom încerca să adoptăm o poziție mai nuanțată, sau să vedem dacă suntem de acord cu poziția ministerului.

Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă rog, dacă mai dorește cineva ? Imediat, o să dau cuvântul, am văzut, nu vă faceți probleme.

Doresc să vă întreb pe dumneavoastră din sală dacă mai doriți să luați cuvântul ?

Pentru ca după aceea să auzim punctul de vedere al Guvernului.

Nu mai sunt luări de cuvânt, da ?

Doamna ministru Andronescu are cuvântul.

Doamna ECATERINA ANDRONESCU: – ministru – Ministerul Educației și Cercetării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Desigur se discută o problemă care este extraordinar de serioasă și în același timp este o problemă foarte sensibilă.

Dau dreptate colegilor de la acest microfon în legătură cu poziția cadrelor didactice.

Sigur, nu am obiceiul să mă uit înapoi cu mânie și de aceea nu-i voi întreba pe domnii deputați care au luat cuvântul de la acest microfon, de ce n-au acoperit cheltuielile prevăzute de statut în anii precedenți și de ce nu s-au străduit ca situația salarială a cadrelor didactice să fie alta decât este astăzi (Aplauze).

Dar, dați-mi voie să menționez faptul că într-adevăr, s-a produs o imensă dezechilibrare a salarizării personalului bugetar.

Marea parte a acestui personal o formează cadrele didactice și aceasta este realitatea. Salariile sunt foarte mici, profesiunea a devenit extrem de neatractivă și noi, împreună cu dumneavoastră, va trebui să găsim căile de reechilibrare a salarizării personalului didactic.

În legătură strict cu problemele pe care le discutăm acum și anume cu, aș spune, chiar cu cele două amendamente care sunt în discuție.

Dumneavoastră, noi am votat articolul 31 alineatul 2. Prin acordarea votului acestui articol, practic am acceptat descentralizarea cheltuielilor pentru învățământul preuniversitar. Nu am descentralizat numai salariile, am descentralizat și cheltuielile materiale.

Deci, în anexele 8, puteți să vă uitați, din Legea bugetului, sunt prevăzute pe capitole, toate aceste cheltuieli descentralizate.

Sigur, descentralizarea aceasta sper să fie în beneficiul școlii și noi am gândit o metodologie în așa fel încât sumele să nu fie posibil de deturnat către alte direcții.

În același timp, am acceptat această descentralizare și pentru faptul că impozitul, cea mai mare parte a impozitului pe salariile cadrelor didactice, rămâne la consiliile locale.

Calculele pe care le-am făcut, de aseară de când am asistat la această discuție, ne-au arătat că din această cotă de impozit, care rămâne la consiliul local, este posibil să fie acoperite cheltuielile, cu amândouă amendamentele propuse.

În acest moment, alocarea unor sume în bugetul central ne face pe noi în imposibilitatea de a distribui cheltuielile pe cele două capitole, întrucât și Ordonanța 32 și Legea bugetului prevăd foarte clar descentralizarea tuturor cheltuielilor.

Deci, cred că există această posibilitate, de acoperire din fondurile consiliilor locale, fonduri care se formează chiar din impozitul pe salariile cadrelor didactice.

Deci sunt niște bani care vin din aceeași zonă.

Aceasta cred că este soluția, iar în ceea ce privește învățământul preuniversitar, doamna senator Dobrescu a menționat aici metodologia.

Metodologia se aprobă prin hotărâre de guvern.

Deci, poate fi făcută o astfel de mențiune, și în felul acesta ea poate fi luată în considerație de consiliul județean, pentru că devine o reglementare cu puterea pe care o are o hotărâre de guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă îmi dați voie, stimate coleg, înainte de a vă da cuvântul, să spun și eu două cuvinte.

Stimați colegi,

Observați unde am ajuns, să introducem un articol prin care să spunem, ce ? Să se respecte legea. Deci dăm o lege pentru a se respecta legea.

Cred că suntem unicați în istorie.

Mă bucur că îmi dați dreptate și se pune problema, de ce am ajuns aici ?

De ce din 1997, 1998, 1999, 2000 stimați colegi, pentru că v-am văzut cât de vehemenți sunteți la tribună, și mă bucur, de ce nu ați aplicat legea, stimați colegi ? (Rumoare).

Nu vă supărați, n-ați aplicat-o, dragi colegi.

Deci, încă o dată, repet, este corect și normal să respectăm o lege care există în vigoare, pentru că altfel societatea nu poate funcționa.

Problema se pune, venim acum cu un articol de lege prin care să spunem să se respecte o lege aprobată de către noi ?

Ați mai găsit undeva o astfel de situație ?

Care este vina, hai s-o recunoaștem, este vina noastră, a Parlamentului, pentru că nu controlăm, conform atribuțiilor pe care le avem, modul în care se respectă legea.

Și ne-am complăcut într-o situație și timp de 4 ani de zile, am ajuns, iată, la ora adevărului.

Deci, sub nici o formă nu putem spune, dacă am fi introdus un articol, scuzați-mă, în care să spunem, articolul cutare din legea 127 din 1997 nu se aplică în anul 2001, atunci v-aș fi dat dreptate și aș fi spus, domnilor, nu este în ordine, trebuie s-o eliminăm întrucât a fost o lege aprobată anterior și nu ne putem schimba părerea de la un an la altul sau de la o zi la alta.

Dar ca să venim acum, suntem organul legiuitor, și să spunem să facem o referire într-o lege ordinară, chiar dacă este foarte important bugetul, în care să spunem, să se aplice prevederile din legea cutare, sună anormal.

Eu vă întreb pe dumneavoastră juriști, profesori, noi trebuie să facem altceva, deci să urmărim obligatoriu Guvernul și Ministerul Învățământului să ia măsuri pentru ca legea să se respecte începând din acest an.

Aceasta este problema de fond.

Domnul Stanciu aici de față, aveți o experiență de atâta timp în Parlamentul României, creăm un precedent, poimâine venim și facem o referire din nou, o nouă lege la altă lege, să se respecte și așa mai departe.

Am votat o lege, haideți să ne angajăm să o respectăm și să urmărim Guvernul să o respecte.

Nu o respectă, avem dreptul să facem o anchetă, de ce nu se respectă legea ? (Rumoare).

Asta spun, asta și facem, dar de ce nu am făcut 4 ani ?

Ce sancțiuni s-au dat celor care n-au respectat legea ?

Scuzați-mă, este frumos, deci aceasta este propunerea mea.

Este pentru mine cel puțin și sper și pentru dumneavoastră, o rușine să spunem acum printr-un articol să se respecte legea dintr-un alt articol aprobat din altă lege aprobată tot de Parlamentul României.

Acesta este motivul pentru care ni s-a spus ca obligatoriu Ministerul Învățământului în normele pe care le dau să se precizeze clar că începând de la data cutare, se aplică, așa cum era corect să se aplice din 1997, legea respectivă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Lucian Bolcaș.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Vă rog să mă credeți că mă tem de logica strânsă de distins finanțist a domnului președinte Văcăroiu, pentru că într-adevăr, strânsă și matematică, ne pune în față probleme.

Este posibil să dăm o lege care de fapt să spună că trebuie aplicată o lege ? O altă lege ?

Eu spun că este posibil și spun că este și necesar.

Este posibil din punctul de vedere, sau hai să spunem mai întâi este necesar tocmai pentru că ani de zile această lege nu s-a aplicat.

Și atunci pot să-i creez un mecanism juridic care să asigure și să garanteze aplicarea ei.

Independent de controalele sau de sancțiunile pentru neaplicarea legii în sine, pot să am un mecanism juridic suplimentar care să creeze această garanție.

Colegii mei au expus pe larg că suntem într-un domeniu în care această garanție trebuie să existe.

Din punctul de vedere al tehnicii juridice, este posibil ?

Este posibil pentru că, fără nici un fel de discuție, prin însăși poziția sa, Legea bugetului de stat este o lege cu totul specială.

Obiectul său este special, timpul în care-și produce acțiunea este circumscris riguros și modalitatea sa de adoptare care o parcurgem astăzi, subliniază caracterul său special printr-o procedură specială de adoptare.

Și atunci, noi nu vrem să se întâmple coliziunea, ca o prevedere dintr-o lege care există, care n-a fost aplicată până în prezent, să nu poată fi aplicată în continuare pentru că din punct de vedere tehnic-financiar de data aceasta, nu există afectațiunea bugetară necesară.

Afectațiunea bugetară specială creează garanția aplicării acestei legi, suportul ei material.

Sub aceste auspicii, cu tot respectul pentru susținerile domnului președinte Văcăroiu, susțin amendamentul.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Are cuvântul în continuare, domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi,

Eu înțeleg frământarea și grija pentru că legea pe care am votat-o în 1997 să fie măcar acum, după 4 ani de zile, pusă în aplicare.

Spuneați dumneavoastră că este o lege specială. Este adevărat.

Dar este o lege anuală, deci noi includem această prevedere și rezultă cam așa: se aplică în 2001 prevederea din Legea 127 cu privire la transportul pe calea ferată.

Deci de aici încolo, în fiecare an, în Legea bugetului de stat, pe 2002, 2003, trebuie să introducem câte un astfel de articol.

Și ajungem la situația încât tot ceea ce am prevăzut prin alte legi organice, și cu privire la sănătate, și la cultură, și așa mai departe, care privește acordarea unor facilități, a unor înlesniri, în fiecare an să venim prin această lege specială anuală și să spunem, introduceți o prevedere, că articolul cutare din legea aprobată de Parlament, se aplică în anul respectiv.

Cu alte cuvinte, nu se prevede în bugetul anual că legile care sunt date pentru 10, 15, 20 de ani, reglementările acestor legi, se aplică în mod curent și permanent, rezultă că dacă nu prevedem într-o lege anuală, nu este obligatoriu.

Deci, cu alte cuvinte, Legea 127 din 1997 este facultativă.

De ce ? Nu se aplică decât dacă se prevede în bugetul anual că reglementările respective intră în vigoare.

Să înțelegem că celelalte articole din legea respectivă nu se aplică ?

De ce numai articolul aceasta, să spunem despre el.

Legea bugetului de stat ca lege specială poate să facă un singur lucru, să pună o restricție și să spună, suntem într-o situație extrem de grea și de dificilă în acest an, și ca urmare, nu știu ce reglementare, nu știu ce facilități nu se mai aplică în anul respectiv, pentru că Legea bugetului de stat este pentru un an, este lege anuală.

Aceasta a fost argumentația pe care v-am dat-o, nu că nu vrem să se aplice legea, repet încă o dată.

Avem aici distinși juriști, îi rog să se pronunțe.

Repet, să facem tot ceea ce este posibil și este posibil și este obligatoriu, ca legea să se aplice așa cum a fost aprobată, măcar acum, în al cincilea an.

Dar intrăm într-o situație penibilă.

Domnul VALER DORNEANU:

Are cuvântul domnul deputat Tudor, care și-a însușit punctul de vedere al ministrului finanțelor, după cum vedeți.

Domnul MARCU TUDOR:

Vă mulțumesc domnilor președinți și stimați colegi, sper că fără mine aseară v-ați mai descurcat, deoarece în urma zilei tensionate de ieri nu am fost în cea mai bună formă fizică seara.

Eu susțin că aici este, în acest răspuns al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret a Senatului și Camerei Deputaților, răspunsul este cel puțin hazliu, răspunsul pentru care se justifică imposibilitatea aplicării acestui amendament.

Domnul fost prim-ministru Văcăroiu, președintele Senatului Văcăroiu, are dreptate când spune că acest amendament nu trebuia pus, pentru că legea era de așa natură încât ea se completează cu acest amendament.

Între noi fie vorba, se poate pune o astfel de completare a legii, atâta timp cât ea nu funcționează, nu a funcționat niciodată.

Dar iată care este răspunsul. Se propune respingerea amendamentului, întrucât nu s-au propus și sursele de acoperire a cheltuielilor respective.

Păi dacă este legea în funcțiune, de ce proiectul de buget nu a prevăzut sursele ?

Dacă nu este în funcțiune, justificarea ar fi corectă, că nu intră în funcțiune, că nu avem surse.

Unde este, de la Scylla la Carybda ne plimbăm, toată lumea avem dreptate, dar în fond fiecare dreptate poate fi atacată.

Ca să ieșim din acest impas, Partidul România Mare, alături de o bună parte din pedeseriști, sunt convins că și din partea dreaptă a sălii, din celelalte partide, găsesc că cea mai bună soluție pentru a ieși din acest impas, cel puțin hazliu prin motivația pe care comisia a făcut-o la sfârșit de zi după o muncă obositoare și nu a mai judecat-o, este să adoptăm soluția propusă de Ministerul Învățământului, ca aceste sume să fie acoperite din impozitele pe salarii ale cadrelor didactice care rămân la consiliu, iar metodologia de aplicare a acestora, se poate face prin hotărâre de Guvern, după propunerile, bineînțeles, ale Ministerului Învățământului.

În felul acesta am ieșit din impas, am dat dreptate la toți și am fi din nou Solomon, așa cum am fost până acum, nu numai eu, de fapt, ci toți care au luat cuvântul. Toată lumea are dreptate, eu sunt într-u totul de acord cu toți, numai că problema este de bani.

Fiecare zice corect ce zice, aici ne înțelegem toți, la bani ne înțelegem mai puțin, de fapt noi cu finanțele, că restul nu avem între noi nici o problemă în sensul acesta.

Vă rog să acceptați deci ideea propusă de Ministerul Finanțelor, ca fiind cea mai bună.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Scuze, scuze, Ministerul Învățământului. Am stat alături aici lângă ministrul finanțelor, în locul ministrului finanțelor, mi-am însușit și titulatura, vă cer scuze.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul deputat Baciu.

Vă rog frumos.

Domnul deputat Marcu, de acord că motivația care a dat-o a fost trecută așa, în virtutea inerției.

Domnul MIHAI BACIU:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru că mi-ați dat din nou cuvântul.

Înainte de toate vreau să vă spun, că am un deosebit respect, o reală prețuire pentru doamna ministru Andronescu, pentru modul în care s-a luptat domnia sa, în anii trecuți pentru învățământ și interesele lui.

Între altele, sigur, a cerut în anii trecuți, fonduri conform legii și pentru ceea ce discutăm noi astăzi.

Dar eu am prevăzut un reproș pe care doamna ministru vrea să ni-l facă, și să mi-l facă mie, un reproș pe care l-a preluat și domnul președinte Văcăroiu.

Mi-e frică de logica finanțistă a domnului președinte Văcăroiu, dar nu mi-e frică de logica politică domniei sale, pentru că este vorba de următorul lucru: și doamna ministru Andronescu și domnul președinte Văcăroiu au mers pe următorul raționament: voi, în 4 ani nu ați aplicat această lege, de ce cereți să o aplicăm noi acum ?

Cu alte cuvinte, domniile lor, merg pe raționamentul dacă ceva a fost așa, avem și noi tot dreptul să păstrăm această cutumă, adică să încălcăm legea, să nu respectăm în continuare.

Da, stimați colegi, în anii trecuți nu s-a respectat această lege și eu ca, făcând parte din …

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

4 ani de zile colega, 4 ani nu s-a respectat.

Domnul MIHAI BACIU:

4 ani domnul președinte, puteți spune oricât, nu s-a respectat, aceasta este important.

Deci, dintr-un partid care a fost la guvernare și recunosc acum că nu s-a respectat legea în acest domeniu, mă refer la Legea personalului didactic, dar și la alte legi.

Dar, faptul că acei 3 sau 4 ani nu s-a respectat legea, eu nu cred că este un temei, nici juridic și nici moral, pentru actualul Guvern să nu respecte legea în continuare.

Trec mai departe.

Precizările făcute de doamna senator și sigur, nu am înțeles mare lucru de la domnul Marcu, îmi cer scuze, eu îl iubesc dar nu am priceput mai nimic, nu știu ce a vrut să spună, poate că nu a vrut să spună nimic, exact asta încerca, dar vreau să spun că acea metodologie se referă doar la învățământul preuniversitar.

Dintr-o greșeală a Comisiei de învățământ, a staff-ului Comisiei de învățământ, a fost trimis amendamentul meu cu referire numai la personalul preuniversitar.

Vă rog să luați notă de faptul că acest amendament, corect, se referă la personalul din învățământ în general, deci inclusiv din învățământul superior, așa încât argumentarea cu metodologia cade.

Mergem mai departe.

De altminteri, așa cum spune Ministerul Învățământului, sunt fonduri la bugetele locale etc., etc., noi știm cauza pentru care a fost aruncată sarcina finanțării învățământului preuniversitar pe bugetele locale.

În numele unui principiu nobil, european, al descentralizării, de fapt s-a aruncat această sarcină, pentru a mai scădea un pic din deficitul bugetar.

Pentru că fondurile pentru învățământ la bugetele locale, sunt blana ursului din pădure, nimeni nu știe dacă aceste fonduri vor fi.

Eu scriu de pe acum că nu vor fi suficiente.

Dar să acceptăm acest principiu nobil, să vedem ce se va întâmpla.

Și pentru ca să nu mai vin încă o dată la microfon, voi trece și la al doilea amendament, pentru că o să vedeți că se leagă unul de celălalt.

Este vorba de amendamentul privind tichetele de masă.

Pe ce se întemeiază acest amendament al meu ?

El se întemeiază pe o lege, care, de asemenea, există, pentru că nu mă refer la prevederi ipotetice, la legi care există.

Legea 142 din 1998 articolul 1, alineatul 2.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, vă rog să vă încadrați în 3 minute. Toți suntem de acord că trebuie să dăm, adică să trecem la vot, vă rog eu frumos.

Domnul MIHAI BACIU:

Nu, domnule președinte, nu.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Ați avut 3 minute, ați vorbit 5.

Domnul MIHAI BACIU:

Nu auziți, am două amendamente, deci am 6 minute, 3 și cu 3 fac 6, aritmetica elementară.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă rog eu foarte mult, deci încă o dată, vă rog foarte mult, dacă nu, vă întrerupt microfonul.

Vă rog foarte mult, referiți-vă la alineatul 1, mai aveți un minut, și vă rog să..

Domnul MIHAI BACIU:

Și al doilea amendament se referă la tichetele de masă, se întemeiază tot pe o lege existentă, este solicitarea întemeiată a întregului învățământ și preuniversitar și universitar, știți dumneavoastră ce presiune extraordinară au făcut sindicatele în ultimele zile în legătură cu această chestiune ? Presiuni întemeiate.

Prevederile legii spun că trebuie să dăm tichete de masă în limita creditelor bugetare, dar nu avem credite, ce limită este aceasta, limita lui 0 ?

Poate cineva din sală, vreun matematician, să-mi calculeze mie limita lui 0, limita nimicului ?

Ca să avem limita și să ne încadrăm în ea, trebuie să avem niște credite bugetare, așa cum spune legea.

Numai în filozofie putem să calculăm limita nimicului.

Nemții asta fac, limita lui Dafnidan, în învățământ și în buget limita nimicului înseamnă foame pentru învățământ.

Așa încât, stimați colegi, am încheiat.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnule coleg, te rog.

Vă rog frumos.

Domnul MIHAI BACIU:

Am încheiat.

Și dacă tot s-a vorbit aici, s-a mers pe calea patetică, închei și eu: cel care iubește și respectă învățământul, va vota aceste amendamente.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, să lăsăm demagogia deoparte, stimate coleg.

Domnul Bolcaș.

Aveți puțină răbdare și vă dau cuvântul, nici o problemă.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

Am o problemă de procedură, vă rog.

Mulțumindu-i domnului președinte Văcăroiu că a deschis un subiect teoretic extraordinar, pe care nu-l putem epuiza aici, anume, a raportului între legea ordinară și Legea bugetului ca lege specială, menținându-mi argumentele, în conformitate cu articolul 28 din Regulamentul ședințelor comune, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, propun sistarea discuțiilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul deputat Timiș.

(Rumoare).

Domnul IOAN TIMIȘ:

Nu vă supărați, am primit cuvântul.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Deci, a solicitat cuvântul mai înainte și era corect să-i dau cuvântul.

Domnul IOAN TIMIȘ:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor,

Aș începe cu un dicton liberal preferat, Parlamentul poate face orice, dar nu poate transforma un bărbat în femeie și invers.

Nici noi nu putem veni aici să prevedem într-o lege anuală, care este o lege temporară,

ca o lege dată pe o durată nedeterminată să fie respectată. Este o situație caraghioasă din punct de vedere juridic, pentru că legea, prin însăși caracterul ei, este obligatorie și imperativă. Avea dreptate domnul președinte al Senatului – cetățenii nu sunt liberi să aleagă dacă să respecte sau să nu respecte legea, nici instituțiile statului. Legea, prin însăși caracterul ei, trebuie să fie respectată. Nu putem acum să votăm ca legea nr. 1 să fie respectată; când elaborăm legea nr. 2 să stabilim că și legea nr. 1 și legea nr. 2 să fie respectată. Aceste lucruri sunt cunoscute de absolut toată lumea așa că nici nu cred și nici nu este posibil ca într-o lege specială, cum este Legea bugetului, care este o lege anuală să prevedem ca o lege care are o durată nedeterminată în timp să fie respectată.

Mulțumesc !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu, poate ne …(discuții)

Vă rog … domnilor, vreți să stăm și sâmbătă și dumInică aici ?! Eu cred că este atât de clară toată problema …

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu să dea răspunsul referitor la tot ce s-a spus aici și să vină cu o propunere, să vedem dacă se acceptă sau nu se acceptă.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, toate discuțiile care au avut loc duc la o singură concluzie și anume că, din păcate, trebuie să punem într-o lege anuală o prevedere a unei legi care există și funcționează. Sigur, pentru a întări acest lucru și pentru a face aplicabilă acea prevedere de lege din 1997, vă propun următorul text pe care să-l introducem în proiectul legii anuale a bugetului pe anul 2001. Propunerea noastră este ca acest paragraf să fie introdus la locul lui și anume la art. 31, un nou alineat, alin. 7 și nu aici, la art. 52 alin. 1 dar, sigur, aceasta depinde de decizia dumneavoastră.

Propunerea noastră de text sună în felul următor: "Din bugetele locale se suportă și cheltuielile aferente facilităților de transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar, potrivit art. 107 alin. 4 din Legea privind statutul personalului didactic nr. 128/1997". Mulțumesc !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi,

S-a făcut o propunere, vă rog să vă referiți la ea. Aș dori să închidem discuțiile și să supunem la vot.

Vă ascult, stimate coleg. Poftiți, vă rog, aveți cuvântul !

Domnul EUGEN MARIUS CONSTANTINESCU:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Îmi pare rău, domnule președinte, să încep prin a constata că lucrați cu două măsuri. Nu cred că este cel mai bun lucru. Vreau să încep prin a preciza că susțin amendamentul pentru acordarea fondurilor pentru a se putea asigura călătoriile respective, vreau să fac precizarea, poate cineva a uitat, că legile se fac și se desfac aici, nu în altă parte și îmi pare rău să observ că atunci când o lege convine unei anumite părți din acest organ este luată în considerație și este invocată, iar atunci când se pare că această lege nu mai este convenabilă, este din nou invocată că nu este necesară. Este o situație de-a dreptul absurdă. Atâta timp cât printr-o lege se anulează alte prevederi legale și se anulează legi, tot printr-o lege se poate accentua că o anumită lege trebuie pusă în aplicare. Deci, despre această situație este vorba în acest moment și aș mai vrea să fac o precizare, domnilor colegi din Guvern, domnule președinte al Senatului, domnilor colegi din majoritate, pentru mine, în cele două zile și un crâmpei de când stăm aici, a devenit foarte clar cu cine vreți dumneavoastră să semănați. Repet, vreți să vă asemănați, nu să vă comparați, pentru că a face o comparație presupune două soluții, ori spre a se asemănă, ori spre a se deosebi de situația aceea. Invocând de fiecare dată că n-au fost puse în aplicare niște legi, timp de patru ani, de către o guvernare pe care tot poporul o critică și a criticat-o de maniera în care v-a adus pe dumneavoastră și ne-a adus și pe noi alături de dumneavoastră …

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg,

Vă rog să..

Domnul EUGEN MARIUS CONSTANTINESCU:

… nu cred că este cazul să procedăm așa.

Vă mulțumesc !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg,

Vă rog să nu interpretați altfel decât am spus.

M-am referit la cei patru ani și am spus că dorim să se aplice toate legile existente în România, pentru că așa este normal, deci nu dați dumneavoastră o interpretare după cum vă convine.

Stimați colegi,

S-a propus de către …

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

S-au ridicat, pe bună dreptate anumite probleme legate de ce se întâmplă cu personalul din universități. Am venit din nou la microfon ca să accentuez, să spun că universitățile își aprobă singure aceste bugete, au autonomia necesară pentru aprobarea bugetelor lor…

DIN SALĂ:

Nu au banii !

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Ascultați-mă până la capăt !

… din ceea ce s-a întâmplat până acum, am observat că absolut toate universitățile și-au alocat an de an fonduri cu această destinație ca să-și respecte această obligație vis a vis de aceste facilități de transport. Mai mult, venim în întâmpinarea cerințelor dumneavoastră, iar la elaborarea bugetului fiecărei universități, Ministerul Educației va viza dacă într-adevăr sunt cuprinse cheltuieli cu destinația pe care dumneavoastră ați pus-o și, în mod cert, Ministerul Educației va avea grijă ca aceste cheltuieli pentru transport feroviar să fie prinse în bugetele universităților respective. Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Dacă sunteți de acord, vă supun votului textul propus de domnul Mihai Tănăsescu, care dă garanția aplicării legii.

Cine este pentru ? (discuții în sală)

Stimați colegi,

Poate nu am fost clar.

Nu aș dori ca această reglementare să fie trecută așa ușor, pentru că este foarte importantă.

S-a pus sub semnul întrebării o lege care nu se aplică. Vreau să vă precizez că acest text care obligă consiliile locale, consiliile locale trăiesc din transfer de la bugetul de stat, automat, în caz că se întâmplă ceva, bugetul de stat este obligat să suplimenteze transferul.

Cred că nu este chiar atât de greu de înțeles.

Deci, dăm această garanție. Nu este suficient ?!

DIN SALĂ:

Supuneți la vot amendamentul !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Fac încă o dată precizarea aceasta, ca să știm ce votăm.

Dacă sunt încă suspiciuni, vă rog să luați cuvântul !

Domnul DUMITRU BUZATU:

Domnule președinte …

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă propun …

Stimate coleg,

Vă rog să luați loc în bancă. Nu v-am dat cuvântul !

Stimați colegi,

Formularea pe care v-a propus-o domnul ministru de finanțe Mihai Tănăsescu, acel paragraf distinct, numai pe acesta îl votăm și îl vom introduce la art. 31, care are referire directă… dacă dumneavoastră îl acceptați.

Cine este pentru ?!

Doriți să îl mai citim o dată ?

Domnul DUMITRU BUZATU:

Procedură !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Poftiți, domnule coleg !

Domnul DUMITRU BUZATU:

Nu cred, domnule președinte și stimați colegi, că este cazul de 100 de ori să solicităm cuvântul pe procedură, pentru că era o chestiune foarte simplă, dacă mi-l dădeați de la început.

Această stare de derută s-a creat datorită faptului că nu s-a precizat exact unde anume urmează să fie introdusă, lăsând fondul acestui amendament care, după părerea mea este superfluu, dar s-a creat starea aceasta de derută, pentru că nu s-a precizat unde anume urmează să se introducă și dacă se acceptă revenirea la discutarea unui articol care a fost deja votat la discutarea acestui buget. Vă mulțumesc foarte mult !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg,

Observați că am refuzat să vă dau cuvântul, pentru că ați spus exact ce a precizat ministrul de finanțe. Nu ați fost atent. A dat citire textului și a solicitat ca acest text să intre ca un alineat nou la art. 31, care se referă la finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar.

Îl rog pe domnul ministru Mihai Tănăsescu să mai prezinte o dată textul și să vă pronunțați; dacă sunt suspiciuni, vă rog să luați cuvântul, sau dacă nu sunteți de acord.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea noastră a fost ca acest nou alineat să fie aferent art. 31. Art. 31 alin. 7. Conținutul acestui nou alineat sună astfel: "Din bugetele locale se suportă și cheltuielile aferente facilităților de transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar, potrivit art. 107 alin. 4 din Legea privind statutul personalului didactic nr. 128/1997".

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul deputat Stanciu.

Vă rog !

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

De la adevăratul părinte al școlii românești – Spiru Haret, până în aceste săptămâni, descentralizarea nu a constat în plata salariilor de către consiliile județene. Nu vreau să fiu un profet dar, s-ar putea să avem mari probleme cu plata efectivă a salariilor. În acest context, venim și descentralizăm, chipurile, și această înlesnire care, dintr-un calcul sumar este în jur de 6 miliarde. Deci, nu suma ca atare este problema, ci faptul de a accepta sau nu accepta un amendament. 6 miliarde nu reprezintă un capăt de țară, când au fost, în fosta guvernare, reeșalonări de câte 4 mii și ceva de miliarde. Deci, este o chestiune de orgoliu.

Noi, comisia nu ținem la orgoliu. De aceea, domnule președinte, am avea două variante: o variantă care mi se pare cea mai corect㠖 să solicităm să se voteze amendamentul celor două comisii, cu amendamentul care a fost aprobat și la care și comisiile sunt coautoare, conform cu ceea ce se spune acolo și, dacă trece acest amendament, atunci, celălalt nu mai are sens, dacă nu trece acesta îl putem discuta pe celălalt.

Vă rugăm, în spiritul Regulamentului, la poziția care este, să supunem la vot amendamentul celor două comisii și, în raport de votul care se înregistrează, discutăm și varianta domnului ministru.

Personal, nu o acceptăm, pentru că am asistat la descentralizări și în ceea ce privește alocațiile pentru copii cu probleme și am văzut cum sunt; personal, am constatat de 8 ani că tot ce se dă de la centru spre județe se dă numai ca sarcini și nu ca alocații bugetare și cred că este o chestiune moartă din start.

Problema nu este dacă respectăm statutul. Problema este dacă susținem prevederea din Statutul personalului didactic, cu alocația corespunzătoare.

Închei rugându-vă, domnule președinte, să supunem la vot amendamentul celor două comisii și al celor doi colegi.

Vă mulțumesc !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt pe această temă ?

Domnul deputat Marcu.

Domnul MARCU TUDOR:

Fac apel, în numele tuturor colegilor mei, să punem pe primul plan interesele profesorilor, ale Ministerului Învățământului. Este greu de găsit bani, este greu de trecut peste orgolii, este ușor de discutat pro și contra dar, este greu de găsit soluții.

Haideți, totuși, să ne gândim la cum este mai bine pentru profesorii care ne educă copiii și pentru copii, în special, pentru că acest amendament este mai bun totuși, decât ceea ce propune domnul Tănăsescu. Propun să treacă acest amendament și, dacă nu va trece să rămânem la o soluție cât de cât viabilă propusă de domnia sa, ca să venim în întâmpinarea nevoilor Ministerului Învățământului. Deci, pe primul loc să fie nevoile Ministerului Învățământului și după aceea discuțiile și orgoliile dintre noi.

Vă mulțumesc !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul deputat Onisei. Aveți cuvântul.

Domnul IOAN ONISEI:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Două chestiuni.

Prima, de procedură. Vă rog să observați că este un amendament de fond pe care-l introduce Guvernul și, potrivit Regulamentului ședințelor comune ar trebui discutat de cele două comisii pentru buget, finanțe.

Cea de a doua chestiune – se vorbește mult în aceste zile despre descentralizare. Vă rog, domnule ministru al finanțelor publice, să vă amintiți art. 3 din Legea finanțelor publice locale potrivit căruia, nici o sarcină nu poate fi dată autorităților administrației publice locale fără să se dea resursele financiare corespunzătoare.

Prin urmare, dumneavoastră trimiteți la consiliile locale o obligație și nu identificați resursele, pentru că, vă rog să observați că în Anexa privind învățământul preuniversitar vă referiți îndeosebi la salarii, las deoparte aspectul cunoscut de toată lumea că, de fapt, bugetele locale sunt deficitare. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc foarte mult !

Are cuvântul doamna ministru Andronescu.

Doamna ECATERINA ANDRONESCU: – ministru, Ministerul Educației și Cercetării

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am revenit la microfon pentru a face încă o dată precizarea că, prin votul acordat de dumneavoastră la art. 31 alin. 2 și prin Ordonanța nr. 32, toate cheltuielile care vizează învățământul preuniversitar s-au descentralizat.

Deci, în acest moment, Ministerul Educației și Cercetării nu mai are posibilitatea să aloce sume către învățământul preuniversitar, întrucât în integralitatea lor cheltuielile s-au descentralizat. Dacă o să analizați Anexa nr. 8 din buget, veți observa că toate aceste cheltuieli, pe capitole, sunt cuprinse acolo. De aceea, cred că singura soluție să rezolvăm favorabil propunerea care a fost făcută aici, prin amendamentul respectiv este cea propusă de domnul minisitru Tănăsescu. Vă rog să acceptați, pentru că, realmente, este singura soluție viabilă.

Soluția are și sursele corespunzătoare, pentru că această descentralizare, încă o dată spun, presupune ca cea mai mare parte a impozitului pe salariile cadrelor didactice să rămână în bugetele locale ori, din aceste sume, există posibilitatea acoperirii cheltuielilor pentru amendamentele care s-au propus la acest articol. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul deputat Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Lucrurile par a fi corecte, numai că par și nu sunt. V-aș putea da exemplu județul Timiș, unde sumele necesare pentru plata salariilor sunt mai puține cu 80 de miliarde, așa că dacă le mai trecem și alte chestiuni de genul acesta în cârcă, probabil că, nu numai că nu le vom putea plăti salariile, dar dacă va merge cineva cu trenul nu vom mai avea bani de salariu pe perioada respectivă. Deci, dacă este chestiunea … trecând la chestiunea de fond, pentru că este un amendament de fond și în mod normal trebuie să votăm întâi amendamentul comisiei, așa cum au propus și colegii de la PRM, ceea ce este corect. Dacă este un amendament de fond, atunci putem discuta și la el putem adăuga faptul că aceste sume se asigură prin transfer, pentru că suntem în momentul în care discutăm bugetul și trebuie să-i spun doamnei ministru că este corect, Ministerul Învățământului nu are bani să dea acești bani pentru județe dar, bugetul are și se poate face transfer, pentru că discutăm Legea bugetului, prin care asigurăm transferul către județe pentru plata salariilor, plata celorlalte obligații și așa mai departe.

Deci, dacă le transferăm o obligație prevăzută de lege, atunci trebuie să le transferăm și banii necesari pentru ca să poată să se achite de această obligație pe care o au.

În consecință, dacă nu se acceptă amendamentul, așa cum este propus el de către comisie și trecem la discutarea unui alt amendament, presupun că cel propus de domnul ministru, să indicăm și faptul că sursele pentru plata acestor obligații sunt de la bugetul de stat, prin transfer și, atunci, lucrurile sunt în regulă și administrația locală se poate achita de această sarcină și totul este cum trebuie. Dacă nu, se va întâmpla ceea ce vă spun și anume, oamenii nu vor avea bani de salarii începând cu luna septembrie, poate octombrie. Vă mulțumesc !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Da, foarte interesant ! Primul an când se dă peste 4% din PIB și domnul Sassu spune că nu sunt bani pentru salarii.

Vă rog să răspundeți domnului Sassu, să nu fie îngrijorat legat de acest lucru.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac doar o mică precizare. Așa cum a fost aprobat art. 31 s-au alocat din bugetul de stat, așa cum propunea distinsul antevorbitor, sume cu această destinație. Mai mult, această descentralizare a acestui alineat care se propune, s-a efectuat cu trei ani în urmă.

A doua chestiune – prin proiectul de buget supus discuției dumneavoastră am suplimentat colectivităților locale cu 1,5% sume în plus. Tot prin acest proiect am creat metodologia ca veniturile care se realizează pe teritoriul unei colectivități locale să rămână la dispoziția colectivităților locale.

A treia chestiune – prin proiectul de buget am alocat, pentru prima dată 4% din Produsul Intern Brut pentru această acțiune a învățământului. Vedeți, s-au creat pași înainte pentru alocarea de surse suplimentare cu această destinație.

Noi suntem convinși că sursele care există la nivelul colectivităților locale pot să conducă la acordarea acestei facilități.

Vreau să vă mai dau următorul exemplu: în anii precedenți, fără această stipulare au fost colectivități locale care au acordat această facilitate și vă dau ca exemplu municipiul Craiova, care a alocat din bugetul local sume cu această destinație și sunt și alte județe în această situație.

Eu cred că toți acești pași pe care i-am făcut în venirea în întâmpinare care este … repet, și noi o considerăm foarte importantă, învățământul este o activitate foarte importantă, duc la concluzia că sumele alocate pe acest an pot să răspundă și acestor sarcini care trebuie efectuate.

Vă mulțumesc !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Domnul OCTAVIAN CONSTANTIN PETRUȘ:

Domnilor președinți,

Prea nobili și cinstiți deputați,

Toată lumea din această sală este instruită și, aparent,toți sunt împotriva școlii sau pentru ea. Am intrat într-o discuție sterilă. Este vorba de "confusion gape" "groapa confuziei", cum se numește în Teoria managementului, care amintește de povestea lui Iov. Sala s-a polarizat, jumătate sunt pentru o soluție, jumătate pentru altă soluție. Nu putem ieși din groapa confuziei. Eu am ieșit din această groapă și vreau să vă propun soluția la care gândesc – legile pe care noi le votăm aici sunt de două feluri – sunt legi care se aplică și legi care nu se aplică. Legile care nu se aplică sunt foarte multe, sunt acele multe legi pentru care poporul nostru, pe bună dreptate, ne consideră o instituție care nu face ce trebuie. Legile bune, cele care se aplică, sunt foarte puține.

Legile bune au trei ingrediente. O lege bună are forță, are frumusețe și are înțelepciune. Dacă unul din aceste trei ingrediente lipsește, legea nu se aplică.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg,

Vă mulțumim. Referiți-vă la cele două propuneri care s-au făcut.

Domnul OCTAVIAN CONSTANTIN PETRUȘ:

Eu propun, întrucât legile, indiferent dacă sunt bune sau nu, funcționează numai cele adevărate, să votăm varianta Guvernului, oricum, va fi o rectificare, oricum viața ne va obliga să mergem înainte. Să nu pierdem vremea cu tot felul de discuții sterile.

Vă mulțumesc !

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Aveți cuvântul, domnule deputat Onisei.

Domnul IOAN ONISEI:

Stimați colegi,

Dacă-mi îngăduiți, față de intervențiile doamnei ministru și domnului ministru, vreau să fac următoarele precizări.

În primul rând că prin Ordonanța nr. 32 din 2001, domnule ministru al finanțelor publice, ați modificat art. 170 din Legea educației naționale și suntem în fața a ceea ce numim fonduri publice și nu bugetul de stat, apropo de 4% din PIB și sunt convins că știți mai bine ca mine care este diferența între fonduri publice și bugetul de stat.

Fondurile publice înseamnă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale. Prin urmare, deja există un dezechilibru. Pe de altă parte, la vedere, în toată construcția bugetară veți observa, cred, stimați colegi …

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg,

V-am chemat la microfon nu să faceți o disertație despre buget. Avem în discuție două probleme, vă referiți la aceste două propuneri care s-au făcut …

Domnul IOAN ONISEI:

Domnule președinte,

Vreau să vă demonstrez că aceste două propuneri sunt greșite și că, de fapt, sunt niște sofisme și anume dacă este vorba de alineatul pe care vrea să-l introducă domnul ministru al finanțelor publice, la Anexa 8a din proiectul Legii bugetului, trebuie adăugate fondurile respective deci, transferul de responsabilități și transferul de resurse. Vedeți că la Anexa 8a, ne referim numai la cheltuielile privind salarizarea învățământului preuniversitar, cote defalcate din taxa pe valoare adăugată. Despre acest lucru este vorba. Să se specifice în acest amendament sau în Anexa 8a exact sumele care se adaugă, pentru că altfel vorbim de obligație pentru consiliile locale și nu le dăm resursele și este paradoxal că facem asta, în condițiile în care știți foarte bine, domnilor președinți, majoritatea primarilor și consilierilor locali sunt PDSR.

DIN SALĂ:

La vot ! (rumoare)

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi,

Sunt următoarele propuneri legate de acest subiect.

Primul amendament care s-a făcut de către cele două

Comisii de învățământ și respinse de către Comisiile de buget, finanțe și de către Guvern, care prevede o reformulare a art. 52 respectiv completarea lui cu un text care a fost prezentat aici – "se alocă credite bugetare pentru finanțarea …", amendamentul pe care-l aveți la poziția 128, art. 52, cel propus de domnul deputat Stanciu.

O a doua propunere este cea făcută de Guvern, venind în întâmpinare cu o formulare concretă pentru a da garanție că se vor plăti aceste diferențe de tarif la calea ferată pentru învățământul preniversitar, bineînțeles, introducând acest text propus de domnul ministru Tănăsescu la art. 31, care se referă la finanțarea învățământului. Și separat o propunere la art. 52 alin 1, de eliminare care înțeleg că după aceea a fost retrasă sau se menține ?! Se menține eliminarea, da ?!

Deci, acestea sunt propunerile făcute.

Supun votului dumneavoastră în primul rând alin. 1 la art. 52, propunerea de eliminare prezentată acestui alin. 1, propunere cu care nu a fost de acord nici Guvernul și nici Comisiile de buget, finanțe.

Cine este pentru ?

Nu înțeleg colegii de la PRM că dumneavoastră ați propus altceva.

Vă rog să ridicați mâna.

45 de voturi pentru.

Abțineri ? O abținere.

Împotrivă ? Nu este cazul să mai numărăm.

Deci a căzut eliminarea acestui alineat.

Supun la vot amendamentul propus de cele două comisii de învățământ, alin.1 de la art.52, completat cu propunerea făcut㠖 dacă vreți o citesc – "se alocă credite bugetare pentru finanțarea reducerii cu 50% a călătoriilor personalului didactic, în conformitate cu Legea nr.128/1997".

Cine este pentru acest amendament ? V-aș ruga să numărați. 113 voturi pentru.

Abțineri ? Nu sunt.

Împotrivă ? V-aș ruga să numărați. 141 voturi împotrivă față de 113… (Aplauze)

Stimați colegi, repet încă o dată. (Aplauze.)

Stimați colegi, vă rog frumos să înțelegeți că subiectul pus în discuție reprezintă plata acestei facilități și toți colegii parlamentari – și stânga și centru și dreapta – sunt de acord că Legea nr.127 trebuie să se aplice, deci nu se pune sub semnul întrebării o astfel de problemă, ci pur și simplu, reglementarea pe care trebuie s-o introducem pentru a se face această plată. Guvernul a venit cu o propunere și vom urmări ca Guvernul să respecte ceea ce a prevăzut aici.

Supun aprobării dumneavoastră textul propus de către domnul ministru Mihai Tănăsescu, care să confirme începerea intrării în vigoare a acestei plăți prin consiliile locale.

Cine este pentru ? Înțeleg că colegii de la Partidul România Mare preferă să nu mai dăm deloc. Vă mulțumim foarte mult.

Deci 141 de voturi.

Împotrivă ? 16 voturi împotrivă

Abțineri ? Vă rog să numărați. 45 de abțineri.

113 abțineri.

Deci amendamentul propus de Guvern s-a aprobat. Supun votului dumneavoastră ca acest amendament să fie introdus acolo unde este locul, la art.31, care se referă la soluționarea finanțării învățământului, prin completarea acestui articol.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă ? 16 voturi împotrivă.

Abțineri ? 22 de abțineri.

Propunerea a fost aprobată.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră acum, art.52 alin.1 - a fost respinsă eliminarea – deci din proiectul inițial de lege.

Cine este pentru ?

Suntem în timpul votului, stimate coleg (Se adresează domnului deputat Mihai Baciu care cere cuvântul).

(Domnul deputat Mihai Baciu se consultă cu prezidiul).

Colegul are dreptate, are un amendament suplimentar la alin.1. Îl rog să îl prezinte.

Domnul MIHAI BACIU:

Ați observat, stimați colegi, că, până la urmă, sigur argumentele și rațiunea înving.

Vă felicit pe cei care ați votat împotriva amendamentului pentru victoria împotriva învățământului.

Mergem mai departe.

Este vorba de o altă durere mare, tot a învățământului, tichetele de masă.

Stimați colegi, este vorba tot de o lege care trebuie respectată, este vorba de Legea nr.142/1998 art.1 și art.5. Nu mai dau citire acestor articole pentru că văd, deja, o neliniște și o nemulțumire la mulți dintre dumneavoastră când discutăm problemele mari ale învățământului, așa încât voi trece direct la următoarea chestiune și închei cu acest lucru.

O să spuneți că nu sunt surse, că să pun eu degetul pe sursa respectivă bugetară, ca să pot s-o iau de acolo și s-o aduc dincoace.

Vreau să vă spun ce am spus și aseară. Nu este treaba mea asta, ca deputat, nu e treaba dumneavoastră ca deputați și ca senatori. Treaba noastră este să apărăm interesele majore, mari ale celor care ne-au trimis, inclusiv în cazul nostru, ale acestei categorii majore, din România, care este învățământul.

A doua chestiune, pentru că tot veni vorba de surse, atunci să vă spun o posibilă sursă. În Ordonanța, celebră deja, nr.32/2001, ordonanța care va trebui să treacă și prin fața noastră, la art.6 se spune "Sumele prevăzute în art.2 din Ordonanța Guvernului nr.75/1999 privind constituirea fondului special de susținere a învățământului de stat, precum și penalitățile și majorările de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat." Alin.2, "Veniturile prevăzute la alin.1 vor contribui, alături de alte surse ale bugetului de stat, la finanțarea acțiunii de învățământ".

Sper că ați fost atenți și ați trecut de idiosincrazia aceasta față de învățământ și ați observat că este vorba de celebrul fond de susținere a învățământului, de 2%. Până acum câțiva ani, populația României și în continuare, plătește din buzunar acest fond.

După calculele Ministerului Învățământului și Cercetării, acest fond, anul trecut s-a ridicat la 1900 de miliarde de lei. El a trecut acum în buget. De ce a trecut în buget, dumneavoastră știți foarte bine, chiar dacă o să mă contraziceți, pentru că și celelalte fonduri speciale care au trecut la buget au trecut pentru a finanța deficitul de stat, deficitul bugetar. Aceasta e altă chestiune.

Deci există acest fond, există prevederea aici în ordonanță, că el va sprijini acțiunile din învățământ. Este o posibilă sursă pentru aceste vestite, disputate tichete de masă, care ar suplimenta nu mare lucru, dar ar suplimenta cât de cât – să spunem așa – veniturile acestei categorii nenorocite care este dăscălimea acestei țări.

Iată deci, și sursa, pentru că așa se spune aici și vă rog, măcar acum, la al doilea amendament, să fiți de acord cu el și să nu vă mai – mă rog, n-are importanță, nu mai spun nimic – sperăm să nu mai obțineți încă o victorie împotriva învățământului.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Reprezentantul Guvernului, vă rog să vă spuneți părerea cu privire la acest amendament referitor la alin.1 art.52.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să specific că potrivit prevederilor art.1 alin.1, respectiv alin.2 din Legea privind acordarea tichetelor de masă nr.142/1998, citez: "Salariații din cadrul societăților comerciale, regii autonome din sectorul bugetar pot – repet, pot, există o potențiabilitate – să primească o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, respectiv tichete de masă și acestea se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale.

Aș vrea să fac specificația că această prevedere a funcționat și în 1998 și în 1999 și în anul 2000.

În conformitate cu prevederile art.13 din Ordonanța de urgență nr.32/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar, așa cum a fost subliniat aici, se asigură de la bugetele locale.

Deci această idee de acordare a tichetelor de masă trebuie făcută din cadrul bugetelor locale.

Mai mult, din discuțiile care le-am purtat cu diverse consilii județene, acestea sunt gata să acorde aceste tichete de masă în acest an, pentru învățământul preuniversitar care a trecut, de anul acesta, la dispoziția lor.

Noi considerăm că acest nou amendament nu poate fi avut în vedere, având drept cauză cele menționate mai sus și ca urmare a faptului că sursele – așa cum am specificat și înainte – sunt suficiente pentru a pune în aplicare această lege care este, deja, din 1998.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ați auzit amendamentul domnului deputat Baciu și explicațiile care vi s-au dat.

Domnul deputat Leonăchescu.

Am rugămintea pentru a asigura cursivitate ședinței și pentru a nu provoca în continuare, discuții reciproce – asta nu se referă la dumneavoastră, domnule Leonăchescu, ci în principiu – să vorbească întâi, totuși, domnii parlamentari ca să vorbească domnul ministru la urmă, pentru a putea da explicații tuturor.

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acum două zile, o delegație de greviști a sindicatului "Alma Mater" a pichetat intrarea la Parlament, în zona Izvor. Ne-au dat și un protest scris și solicitări în consecință; s-au distribuit aceste materiale printre colegi și se cunosc.

Ei solicitau următorul lucru: ca PDSR-ul să-și onoreze promisiunea electorală, de a guverna împreună cu țara, împreună cu sindicatele și, în consecință, cereau ca amendamentul propus de profesorul Baciu să fie adoptat de acest Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Eu am o singură întrebare pentru domnul ministru. N-am înțeles, școala este societate comercială sau regie autonomă ?

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Sector bugetar.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Nu, ați zis societățile comerciale și regiile autonome din sectorul bugetar. Spuneți-mi dacă este una sau alta, ca să înțelegem.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Îi mulțumim domnului ministru Tănăsescu pentru explicații. Cred că au fost oarecum alături de subiect și vă spunem și de ce.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat, am o rugăminte.

Președintele ședinței este obligat să cheme deputatul care vorbește la chestiune.

Dumneavoastră dacă vreți să vă susțineți amendamentul propus de dumneavoastră, având în vedere că aveți 3 minute, v-aș ruga să vă referiți exact la această chestiune și nu la importanța învățământului și la ce a spus unul și la ce a spus celălalt.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Nu. Voiam să fac legătura cu ce urmează pentru că altfel nu se înțelege nimic.

Este vorba de faptul că se dorește ca toate aceste plăți, inclusiv tichete de masă pentru învățământ să se realizeze din bugetele locale.

Toată lumea a înțeles, până la urmă, că este dorința Guvernului de descentralizare, dar nu poți să-i dai unui buget local numai sarcini, fără să-i asiguri și resursa financiară.

Problema era următoarea – și aici vrem să fim lămuriți – poate că n-am înțeles noi suficient din declarația domnului ministru Tănăsescu, există sursa de finanțare ? Când s-a calculat transferul de la bugetul de stat către bugetele locale pentru salarii, pentru suportarea a 50% din transport și pentru tichete de masă, s-a ținut cont de toate aceste lucruri sau nu ?

Este simplu, domnule președinte.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru, vă rog să dați aceste răspunsuri și pe urmă, vă propun să trecem la vot.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac doar o mică specificație și anume că anul acesta au fost descentralizate doar cheltuielile de personal. Cheltuielile materiale și de serviciu au fost descentralizate cu ani în urmă. Deci, în 1998, de când a apărut legea, 1999,2000, aceste cheltuieli materiale au fost descentralizate colectivităților locale. Deci, la elaborarea proiectelor de buget, în fiecare an, au fost avute în vedere, aceste cheltuieli atunci când s-a făcut transferul sau s-a delimitat suma necesară pentru transferul colectivităților locale.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Cu aceste explicații, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Baciu.

Cine este pentru ? 99 voturi pentru.

Împotrivă ? 132 voturi împotrivă.

Abțineri ?

Amendamentul domnului deputat Baciu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră alin.1 în formularea prezentată de inițiator.

Cine este pentru ? 132 voturi pentru.

Împotrivă ?

Stimați colegi, vă rog să vă exprimați votul deodată, nu în scară, ca să începem totdeauna numărătoarea de la început.

Abțineri dacă sunt ? 1 abținere.

Cu 132 voturi pentru, 97 împotrivă și 2 abțineri, alin.1 a fost adoptat.

La alin.2 dacă sunt observații ?

Comisia nu a avut.

Poftiți, domnule deputat.

Repet rugămintea pe care am formulat-o – și nu mă refer la domnul deputat care urmeaz㠖 vă rog să vă referiți exclusiv la amendamentul pe care l-ați formulat. Ne-am convins cu toții cu privire la importanța învățământului și la calitățile noastre oratorice.

Vă rog, domnule deputat. Nu mă refer la dumneavoastră, la toți cei care urmează.

Domnul MIRCEA NEDELCU:

Vă mulțumesc frumos.

Mă numesc Nedelcu Mircea, sunt senator din Hunedoara.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Am convingerea că sunteți cu toții conștienți că cei cărora li se adresează prevederile art.52 din Legea bugetului de stat pe 2001 sunt, de fapt, cei care fac parte din acele categorii sociale defavorizate, adică salariații care trudesc pentru salarii de nimic.

Ani de zile, sindicaliștii – știți foarte bine – au solicitat în mod expres, această măsură socială, deci eliberarea tichetelor de masă din partea guvernelor care s-au perindat până acum, iar în această zi, suntem în măsură s-o punem în practică.

Am propus acest amendament – adică eliminarea alin.2 – deoarece am considerat că acordarea tichetelor de masă este o măsură de protecție socială care se adresează celor aflați în dificultate materială, de fapt unui număr nepermis de mare de cetățeni, de salariați din România.

Este nedrept ca tocmai cei care ar trebui să fie beneficiarii acestei măsuri să fie privați de acest drept, datorită managementului defectuos, nepriceperii angajatorilor ori altor factori independenți de angajați, care conduc la neonorarea datoriilor și obligațiilor acestora către stat.

Este adevărat și faptul că în România se fac eforturi financiare deosebite pentru acordarea acestor tichete de masă, eforturi care trebuie susținute, dar consider că salariații, angajații ale căror venituri materiale sunt cu mult sub normal merită acest efort, mai ales că, în campania electorală, nu demult trecută pentru a fi uitată, au fost făcute multe promisiuni, iar acum mulți, prea mulți români așteaptă cu sufletul la gură măcar realizarea acestei măsuri.

Și nu în ultimul rând, este demn de menționat faptul că, în mare măsură, datoriile înregistrate de foarte multe unități economice, în mod special din industrie, au fost rezultatul politicilor greșite ale guvernelor anterioare care au avut drept rezultat, printre altele, decapitalizarea lor.

Nu luați acestor nedreptățiți dreptul la o masă caldă, nu-i obligați să și-l câștige prin forță, prin presiunea străzii.

Angajatorii trebuie, pot fi obligați să-și plătească obligațiile fără a-i nedreptăți pe angajați.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeți la acest amendament.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Vă mulțumesc foarte mult.

Aș vrea să subliniez faptul că, prin acest alineat nou sau prin acest alineat care a fost propus aici, se urmărește, de fapt, constrângerea agenților economici, deci prin alineatul propus, alin.2 la art.52, se urmărește constrângerea agenților economici să-și achite datoriile față de bugetul de stat, față de bugetul asigurărilor sociale, față de fondurile… înainte de a acorda aceste tichete.

De ce ? Aceste tichete de masă reprezintă un drept suplimentar care se poate acorda salariaților, în condițiile în care unitatea respectivă este viabilă și nu înregistrează datorii față de bugetele mai sus menționate.

Mai mult, aceste tichete de masă sunt deductibile, conform Ordonanței nr.217/1999 la calculul profitului impozabil și, ca urmare, există deci aceste două lucruri: pe de-o parte, beneficiază de această deductibilitate și suntem convinși că acele societăți care înregistrează aceste datorii față de stat, ar trebui să nu acorde aceste tichete de masă.

Aș vrea să vă informez că în discuțiile pe care le-am avut la elaborarea proiectului de buget, cu sindicatele, acestea au fost de acord să păstrăm acest articol în sensul de a se acorda aceste tichete de masă numai de acele societăți care, într-adevăr, își respectă datoriile față de buget.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la PRM, domnul senator cu privire la care, în raportul comun, s-a propus respingerea lui și ați auzit și explicațiile domnului ministru Tănăsescu.

Cine este pentru ? 79 voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident că a fost respins cu mare majoritate de voturi.

Mulțumesc.

Cine este pentru alin.2 în formularea prezentată în proiect.

Vă rog să votați.

141 voturi pentru.

Împotrivă ? Voturi împotrivă la alin.2. 80 voturi împotrivă.

Abțineri ? O abținere.

Cu 141 voturi pentru, 83 împotrivă și o abținere, alin.2 a fost adoptat.

La alin.3.

Cu o problemă de procedură, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul MARCU TUDOR:

Domnilor colegi,

Cu tot respectul pe care vi-l port chiar și asupra celora pe care vreau să-I critic într-un fel și pentru a merge mai repede lucrările ședinței, vă propun ca toți dintre noi să fim conștientizați asupra a ceea ce votăm și invit, în acest sens, ca minoritățile naționale și UDMR-ul, să lase puțin obediența față de PDSR la o parte, să-și țină în față hârtiile după care discutăm, să participe la ședințe, nu să se uite în stânga, să vadă cum votează PDSR-ul și repede să voteze și ei.

S-ar putea unele dintre ele să le convină și lor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat, în probleme de procedură nu se fac ore de dirigenție. (Aplauze).

Mulțumesc foarte mult.

Deci, când solicitați, există o etică, domnule deputat. Vă rog frumos.

Domnul MARCU TUDOR:

Vă spun eu care este etica: ziariștii sus ne văd că 4/5 dintre noi habar nu au ce votează.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog frumos, trecem la următorul alineat, alin.3.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Nu este cvorum, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate coleg, problema cvorumului a fost rezolvată ieri.

Trecem la alin.3.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte, nu avem cvorum, nu trebuie votat.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți la microfon, domnule deputat.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte, de ieri am convenit ca să respectăm prevederile art.39 din Regulament care vorbește despre cvorum. 140 sau 141 + 1 + 80 suntem sub cvorum. Deci, articolul nu este adoptat.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul ARPAD-FRANCISC MARTON:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor.

Iată ce am eu în față: toată documentația bugetului față de domnul antevorbitor de la P.R.M., care are câteva foi. Trebuie să vă anunț că noi, U.D.M.R., obișnuim să urmărim exact ce se discută și știm ce votăm, într-un fel sau altul. S-ar putea ca să nu vă convină, dar este o altă treabă.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Trecem la alin.3.

Domnul ANGHEL STANCIU: (din sală)

Domnule președinte, am un amendament respins.

Domnul VALER DORNEANU:

Aveți un amendament respins.

Poftiți.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Deci, cred că ați avut dreptate când ați spus că fiecare trebuie să își vadă de propria ogradă. Nu vreau să intru în această dilemă, dar vreau să îi spun domnului deputat, care a fost anterior, nu îi rețin numele, din vedere parcă îl cunosc de opt ani, că P.R.M. are bugetul și adnotat, ceea ce la dânsul se pare că nu este.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, trecem la alin.3.

Poftiți.

V-aș ruga să încercați să faceți distincția, stimați colegi liberali, între cvorumul de vot, care se referă la votul final și cvorumul de lucru.

Citiți și decizia Curții Constituționale, ca să facem discuții avizate și calificate. Să nu facem suveici, pentru a trage de timp și a nu adopta bugetul, pe chichițe de procedură.

Aveți cuvântul.

Domnul CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU:

Domnule președinte, ieri, în ședința liderilor grupurilor parlamentare, în care subiectul dezbătut cu precădere a fost cel al cvorumului, s-a acceptat conținutul art.39 cu privire la cvorum.

Doamna deputat Afrăsinei vă poate confirma.

DIN SALĂ:

Dar dânsa nu este juristă.

Domnul CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU:

Eu nu am spus că este juristă. Am discutat altceva, da?

Deci, vă rog să țineți cont că acest lucru a fost convenit, acceptat. Mai mult decât atât, vă putem da stenogramele ședințelor de anul trecut ale ședințelor comune, când colegii dumneavoastră de la P.D.S.R. au argumentat, pe aceleași elemente din Regulament și cvorumul de lucru a fost același, pe care îl solicităm acum.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Are cuvântul domnul președinte Valer Dorneanu.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, există felurite feluri în care opoziția se exprimă: utilizarea filibastrelui, adică intervenții repetate la microfon, pentru a împiedica adoptarea unei legi. Și aceste intervenții pot fi benefice, dacă ele se referă la o lege proastă, la o lege de care nu este nevoie.

Dumneavoastră nu ați spus că nu am avea nevoie de Legea Bugetului de Stat. Opoziția se poate exprima și prin intervenții de fond, cu care să vină în mod constructiv, cu propuneri de îmbunătățire a bugetului, și nu prin trecerea sumelor de la sănătate la apărare, sau de la transporturi la mediu și așa mai departe, ci prin indicarea resurselor respective.

Aveți calificarea respectivă, pentru că cel puțin o parte dintre dumneavoastră ați condus, ani de zile, Ministerul Finanțelor Publice și ați întocmit bugete.

Deci, noi v-am sugerat, poate și pentru buna imagine a Parlamentului și a dumneavoastră, să veniți cu propuneri de fond.

Și acum, în problema pe care o ridicați dumneavoastră: toți invocați argumente valabile după regulamentele trecute. Toți invocați practici și dispute după regulamentele trecute.

Eu vă rog să sesizați următoarea schimbare: deocamdată, există un cvorum de vot și Constituția, prin textul de la art.65, se referă la cvorumul de vot. Legile se adoptă. Deci, nu articolele se adoptă, ci legile se adoptă și hotărârile.

Același text, pe care dumneavoastră îl tot invocați, din Regulamentul ședințelor comune se referă tot la adoptarea legilor. Așadar, la votul final.

Domnul PUIU HAȘOTTI (din sală):

Aceasta nu are importanță.

Domnul VALER DORNEANU:

Are, pentru că s-au modificat regulamentele, stimate domn.

Deci, eu vă rog să observați că, anul trecut, era un cvorum de lucru, care se referea la adoptarea articolelor, cvorum de lucru prevăzut și în Regulamentul Camerei și în Regulamentul Senatului.

În Regulamentul Camerei, noi nu mai avem nici un fel de cvorum de lucru, putând să aibă loc lucrări în prezența a trei deputați, și aceasta nu este o noutate pe care noi am inventat-o.

Vă rog să vă uitați la Regulamentul Camerei Comunelor, unde dumneavoastră ați fost mai des decât noi. Acolo, cvorumul de lucru este de 10 persoane.

În Franța, nu există nici un cvorum.

În multe alte parlamente nu există cvorum de lucru.

Și atunci, singurul cvorum de lucru care există în regulamentele noastre este cvorumul Senatului, care se referă la faptul că Senatul lucrează în prezența a o treime.

Noi nu avem cvorum la Camera Deputaților, dar, pentru că suntem mai mulți, acceptăm punctul de vedere al Senatului.

Deci, cvorum de lucru pentru un sfert din cei prezenți și vă rog să îi numărați dacă sunt sau nu aici.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă cunoaștem punctul de vedere. L-ați spus de 10 ori, domnule deputat Sassu. Începem iarăși tragerea de timp?

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Vă mulțumesc.

În primul rând, aș vrea să vă spun, domnule președinte Dorneanu, că Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu a făcut nici un fel de apreciere de la microfonul acesta, vizavi de poziția Grupului parlamentar al P.D.S.R. Și vă rog să nu faceți nici dumneavoastră vreun fel de referire față de poziția noastră. Am acceptat că votul dumneavoastră este majoritar, și am acceptat modul în care au mers lucrurile. Nu am făcut nici o referire.

Și vă rog frumos să vă retrageți acest punct de vedere, pe care l-ați spus mai înainte, această apreciere pe care ați făcut-o la adresa celorlalte grupuri parlamentare.

Aici, discutăm bugetul țării și chiar dacă am intervenit pe Regulament, chiar dacă am intervenit în alte forme, și chiar dacă am spus lucruri de fond pe care dumneavoastră le considerați neimportante, eu cred că trebuie să ne respectăm între noi și să discutăm în acest spirit.

În al doilea rând, discutăm aici, suntem în ședința comună a celor două Camere și urmăm procedurile prevăzute de Regulamentul comun al celor două Camere. Și, în consecință, suntem sub imperiul art.39 din Regulamentul ședințelor comune.

Am făcut, cum spuneți dumneavoastră, și la Cameră, și la Senat, modificări în regulamentele respective, tocmai pentru că erau niște texte identice cu cel pe care îl avem la art.39. Și am făcut aceste modificări ca să putem lucra altfel decât lucram înainte.

Deocamdată, la Regulamentul ședințelor comune există un text care spune foarte clar care sunt modalitățile de votare a legilor și, în consecință, a articolelor. Spun, încă o dată, că am făcut acele modificări în Regulamentele celor două Camere, tocmai pentru că prevederile respective ne împiedicau să lucrăm altfel decât cu un cvorum normal, de jumătate plus unu din membrii Camerei respective, la fiecare vot. Aici, nu am făcut încă această schimbare.

Deci, dacă nu am făcut această schimbare, înseamnă că trebuie să lucrăm în continuare cu acest cvorum care este prevăzut de Regulamentul ședințelor comune și care nu a fost modificat. Când o să îl modificăm, atunci, tot ceea ce ați spus dumneavoastră este corect și vom putea merge mai înainte. Deocamdată, spun, încă o dată, că suntem în această situație și, în consecință, neexistând cvorumul, articolul nu este adoptat.

Problema cvorumului este întotdeauna a majorității. Și vă rog frumos să luați act de acest lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate coleg, eu nu țin minte să fi făcut aprecieri răutăcioase la adresa Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Am vorbit despre cei care utilizează mijloace de a prelungi votul și de a prelungi dezbaterile. Și nu cred că trebuie să fiți dumneavoastră cel care vă simțiți, pentru că dumneavoastră, întâmplător, interveniți numai în mod constructiv și pertinent.

Supun atenției dumneavoastră alin.3.

Comisia nu a avut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.3 al art.52.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Da, cu o mare majoritate de voturi …

3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 3 voturi împotrivă, 24 abțineri, insuficient pentru a se respinge acest alineat. S-a aprobat alin.3.

Supun votului dumneavoastră art.52, în ansamblu.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

52 de voturi împotrivă.

Abțineri?

52 de voturi împotrivă, 20 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.52 a fost adoptat.

La art.53.

Domnul deputat Oltean.

Domnul IOAN OLTEAN:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Îngăduiți-mi să intervin, la art.53 alin.1, în numele Comisiilor reunite ale Camerei și Senatului, pentru că amendamentul ce a fost înaintat Comisiilor reunite de buget, finanțe și bănci ale celor două Camere a fost însușit, în unanimitate, de către aceste comisii și de aceea socotesc că este necesar să vin în fața dumneavoastră pentru a prezenta argumentele ce au fost însușite de către comisii și au determinat, până la urmă, comisiile să își însușească acest amendament.

În timpul realizării investițiilor de la Combinatul Krivoi Rog din Ucraina, peste 100 de societăți comerciale din România au livrat utilaje, pentru care au fost nevoite să depună garanții, care au fost reținute, evident, în bugetul de stat.

În anul 1994 a expirat termenul pentru restituirea acestor garanții, însă, de atunci și până astăzi, cele peste 100 de societăți fac eforturi disperate în vederea reținerii și obținerii recuperării garanțiilor depuse în anii respectivi.

Anul trecut, pentru prima dată, guvernul vremii respective, în bugetul de stat pe anul trecut, a găsit de cuviință să dea posibilitatea compensării acestor bani, pentru unitățile care aveau datorii la bugetul de stat, creându-se la vremea respectivă, în opinia noastră, o discriminare față de acele societăți comerciale considerate bune platnice, întrucât cele care nu au avut datorii la stat nu au fost în posibilitatea de a-și compensa aceste datorii.

Anul acesta, prin prevederile art.53 alin.1, se reiterează aceeași posibilitate de a se compensa aceste garanții cu datoriile față de bugetul de stat, creându-se în opinia noastră, din nou, aceeași stare de inegalitate față de acele societăți care nu au datorii la bugetul de stat și care nu alte posibilități de a-și recupera garanțiile depuse.

Față de o asemenea stare de fapt și de drept, am considerat, și Comisiile reunite au apreciat că extinderea posibilităților de compensare ar fi foarte binevenită și, în consecință, s-a propus ca această compensare să se poată face nu numai cu datoriile față de bugetul de stat, ci și cu datorii față de bugetul asigurărilor sociale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau Agenția de Șomaj.

Am fost încurajați, dacă vreți, să facem acest amendament și de un punct de vedere exprimat de către Ministerului Industriei și Resurselor, în ianuarie anul acesta, prin care se spune că Guvernul actual va face tot ce depinde de el pentru a se restitui aceste garanții, inclusiv va avea în vedere posibilitatea de a se compensa cu Bugetul de Stat sau cu celelalte bugete. Acest punct de vedere al Ministerului Industriei și Resurselor, pe care l-am exprimat, a fost un temei de a susține acest amendament în fața comisiilor.

Din nefericire, Comisiile reunite pentru buget și finanțe dau o explicație în respingerea acestui amendament, care mi se pare de neluat în calcul sau de nesusținut în planul argumentării. Se propune respingerea amendamentului, întrucât acest sistem este reglementat printr-o lege specială, iar garanțiile nu pot fi compensate decât cu bugetul de stat.

Eu nu am cunoștință de existența unei legi speciale privind compensarea acestor garanții, dar dacă ea există, sigur, sunt în măsură să retrag acest amendament. Ceea ce ne interesează și trebuie să avem în vedere este să creăm un statut de egalitate pentru toate acele societăți care au de recuperat garanțiile respective și care au fost depuse cu bună credință.

De aceea, eu socotesc că, prin admiterea acestui amendament – și, repet, comisiile respective, Comisiile de administrație publică, în unanimitate, și l-au însușit -, am crea un statut de egalitate pentru toate societățile comerciale și sunt peste 100, care au de recuperat aceste garanții de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule senator Dan Constantinescu, doriți să interveniți în favoarea acestui amendament?

Domnul DAN CONSTANTINESCU:

Da.

Domnul VALER DORNEANU:

La același alineat?

Domnul DAN CONSTANTINESCU:

Exact.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți.

Domnul DAN CONSTANTINESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum apare și în amendamentul nostru, susținem necesitatea extinderii compensării acestor sume cu celelalte fonduri și cu bugetul asigurărilor sociale.

În plus, am dori să ridicăm în fața dumneavoastră o anumită problemă. Așa cum prevede alin.1 al art.53, în forma inițială, se realizează o discriminare între agenții economici care au datorii la bugetul de stat, la 31 decembrie 2000, și cei care nu au datorii la bugetul de stat, dar, la fel, sunt beneficiari de returnarea acestei sume, reprezentând garanțiile pentru Combinatul Krivoi Rog.

În asemenea circumstanțe, am dori să lărgim cadrul soluționării acestor probleme, pentru a o finaliza în acest an în trei etape:

În prima etapă, fără îndoială, să se compenseze datoriile agenților economici restante la finele anului trecut.

Într-o a doua etapă, pentru cei care nu au avut, la finele anului, datorii, să nu se facă un efort bugetar suplimentar, dar să se permită compensarea în cursul anului, cu obligațiile care se constituie la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale și celelalte contribuții pentru fondurile care au intrat în buget.

Și, abia la finele anului, în condițiile în care nu se vor face compensările în totalitate, sumele eliberate efectiv societăților comerciale să fie diferența, după achitarea obligațiilor de plată prevăzute la alineatele precedente.

Apreciem că, într-o asemenea abordare, problema Krivoi Rog va fi soluționată în cursul acestui an, astfel încât în bugetele următoare să nu mai constituie un amendament, o sursă de discuții și o sursă de compensări reciproce.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Mai dorește cineva să intervină în favoarea acestor amendamente?

Poftiți, domnule senator.

Punctul de vedere al comisiei sau o intervenție a dumneavoastră?

Domnul senator Ștefan Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci de la Senat.

Domnul VIOREL ȘTEFAN:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, aș vrea ca – și cred că nu cer prea mult dacă cer colegilor noștri să fie consecvenți în ceea ce afirmă pe parcursul unei jumătăți de zi de dezbatere.

Ceva mai devreme, tot din această zonă a sălii, un coleg al susținătorilor acestui amendament ne explica diferența între bugetul de stat și fondurile publice. Și iată că, din aceeași zonă a sălii, vin alți doi colegi ai dumnealui, care ne explică acum, trecând peste faptul că în prima parte a prezentării ne-au spus că nu sunt de acord cu prevederile acestui alineat și, în a doua parte, au cerut extinderea unei chestiuni cu care nu sunt de acord, trecând peste aceasta, vin și solicită să compensăm obligații ale statului cu fonduri publice. Păi, dumnealor ne explicau că nu putem amesteca bugetul de stat cu fondurile publice. Deci, nu putem compensa niște obligații ale bugetului de stat decât prin bugetul de stat și nu pe seama unor fonduri publice constituite prin contribuțiile angajaților.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat Rușanu. Aveați și dumneavoastră semnătura pe acest amendament, dacă nu mă înșel.

Domnul DAN-RADU RUȘANU:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor colegi.

Pentru că antevorbitorul meu vorbea de consecvență, eu sunt de acord cu dânsul întru totul, numai că să fim consecvenți și în ceea ce spuneați, cu o zi înainte, când colegul nostru, domnul Florin Georgescu, susținea aici necesitatea sprijinirii societăților cu capital de stat și nu numai.

Krivoi Rog, după cum știm cu toții, s-a făcut cu garanția statului român. Toate eforturile, toate materialele și lucrările făcute acolo au fost, la vremea respectivă, garantate de statul român. Avem o investiție de aproape un miliard de dolari la Krivoi Rog, la această dată, în condițiile în care foarte multe societăți, care au contribuit la realizarea obiectivului de la Krivoir Rog, au datorii la bugetul de stat, dar, în același timp, nu au reușit să își recupereze garanția statului, garanția de bună execuție, care este doar pentru un an de zilei și pe care statul, la rândul lui, a garantat-o.

Este foarte adevărat că, tot în acest buget de stat, fondurile de garanție date agenților economici, prin "Exim-Bank", s-au diminuat față de anul trecut, dar acesta este un alt aspect.

La această dată, sunt societăți care au datorii la bugetul de stat și la alte bugete, și au de recuperat garanție, în același timp, de la Krivoi Rog; nu au datorii la bugetul de stat, dar au datorii la alte bugete; au datorii sub nivelul garanțiilor de recuperat. Și, în această situație, societățile respective plătesc penalizări la datoriile către bugetul de stat, neputând să își recupereze garanțiile pe care le au de recuperat de la Krivoi Rog. Repet, garantate de stat în același timp.

Și, pentru că mă refeream la consecvență sau inconsecvență, Uzina constructoare de mașini Reșița are de recuperat de acolo 896 de miliarde; "Electroputere" Craiova – un miliard, 100 de milioane. Și sunt și alte societăți care au fost corecte, au respectat disciplina financiară, și-au plătit datoriile la Bugetul de Stat, dar, în același timp, nu au putut să își recupereze garanțiile statului de la Krivoi Rog.

Noi pentru aceasta am venit și am susținut ca toate aceste societăți, care au fost societăți disciplinate, bune platnice, să poată ca acum să beneficieze și ele de această înlesnire de recuperare a garanțiilor. Nu recuperarea lor cifric, ci recuperarea lor prin compensare cu obligațiile pe care le au la Bugetul de Stat. Atunci, dacă numai unii vor beneficia, deci, cei rău platnici vor beneficia de compensarea acestor garanții cu datoriile pe care le au la bugetul de stat, noi înșine venim și încurajăm indisciplina financiară. Cei care au plătit, și nu au datorii la nivelul garanțiilor, nu beneficiază de acest lucru; cei care au fost rău platnici, și nu au plătit, beneficiază de acest avantaj.

V-aș ruga să fim consecvenți și să încercăm să măsurăm cu aceeași unitate de măsură pentru toată lumea.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Cu același ceas am lucrat, pentru cazul tuturor, și nu am zis nimic, decât v-am atenționat că trecuse oarece timp, după trei minute.

Domnule ministru Tănăsescu, doriți să mai interveniți?

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți.

În raport de ce a spus comisia.

Domnule ministru Tănăsescu, poftiți.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, aș vrea să fac niște clarificări.

Ce se propune, de fapt?

Se propune includerea în compensare și a obligațiilor de plată datorate altor bugete: bugetul asigurărilor sociale de stat, Casa Națională de Sănătate, Agenția de Șomaj și așa mai departe.

În propunerea textului formulat de Guvern se spune clar că se face această compensare numai pentru sumele care sunt incluse în bugetul de stat. Deci, compensarea se face de la și către bugetul de stat.

Ce ar însemna să facem compensări și aferente altor bugete?

Ar însemna să includem sume suplimentare în bugetul de stat, ca să putem face aceste compensări către celelalte bugete: bugetul asigurărilor sociale de stat, Casa Națională de Sănătate și așa mai departe.

În al doilea rând, noi considerăm că nu pot fi incluse în compensare datoriile curente aferente anului 2001, deoarece acestea sunt cuprinse deja în veniturile bugetelor respective pe anul 2001. Deci, noi nu putem să mergem pe ideea că nu se încasează, în cursul anului 2001, nimic din datoriile aferente anului 2000. Mai mult, aș vrea să fac specificația că anul trecut, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.145/2000 de rectificare a bugetului de stat, s-a avut în vedere ca compensarea respectivă să se facă numai de la bugetul de stat, nu și de la bugetele celorlalte fonduri: bugetul asigurărilor sociale, Casa Națională de Sănătate. Și vreau să vă citez: "Compensările cu obligațiile de plată datorate la bugetul de stat, până la 31 decembrie 1999, și neachitate până la data compensării."

Deci, așa a fost și anul trecut.

În al doilea rând, în bugetul Ministerului Industriei și Resurselor sunt sume cu această destinație. Ministerului Industriei și Resurselor poate să acorde pentru cei care sunt bun platnici și își achită datoriile sumele necesare garanțiilor.

Așadar, noi considerăm că modul în care am elaborat acest articol răspunde absolut acestor cerințe.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul IOAN OLTEAN:

Domnule președinte, domnule ministru.

Eu sunt gata să îmi însușesc punctul de vedere pe care dumneavoastră l-ați exprimat. Nu pun la îndoială realitatea celor exprimate. Vreau însă să găsim, sau să se găsească o soluție pentru că și acele societăți comerciale care își plătesc datoriile față de stat, și care au aceste garanții reținute de peste 10 ani, să poată să își recupereze banii.

În raportul care cuprinde amendamentul de respingere se spune că există o lege specială prin care această problemă este rezolvată.

Domnul președinte a făcut referire la cu totul altceva, adică nu ne-a amintit care este această lege.

Dumneavoastră, domnule ministru, precizați că în bugetul Ministerului Industriei și Resurselor există aceste sume și că ele pot fi recuperate de către aceste societăți nedatornice.

Eu vreau să vă citesc, și îmi îngădui, o adresă a Ministerului Industriei și Resurselor, care spune că aceste sume, aceste garanții pot fi recuperate prin compensarea de la Bugetul de Stat și celelalte bugete, domnule ministru. Este punctul de vedere al Ministerului Industriei și Resurselor, exprimat în 25 ianuarie anul curent. Din moment ce acest minister reprezentativ apreciază că recuperarea acestor garanții se face prin compensare de la bugetul statului și de la alte bugete, înseamnă că în bugetul propriu nu au aceste sume cuprinse pentru a se putea face restituirea banilor respectivi. Noi nu ținem, sau eu personal nu țin neapărat ca această compensare să fie făcută prin celelalte bugete nominalizate în amendament. Ceea ce doresc și ceea ce dorim cu adevărat este ca toate acele societăți comerciale care au aceste garanții reținute de peste zece ani să poată să-și recupereze banii, pentru că este nedrept ca ei să-și achite zilnic obligațiile față de stat, să fie societăți comerciale cu plățile la zi, iar statul să nu-și plătească datoriile față de ele de ani de zile. Acest lucru dorim și pentru acest lucră vă cerem consecvență și corectitudine. S-a arătat că anul trecut s-a făcut același lucru. Este adevărat, domnule ministru, anul trecut așa s-a făcut. Am aici în față, prevedere articolului 65 din Legea bugetului de anul trecut, precum și normele metodologice. Așa s-a făcut. Ceea ce vreau eu ca anul acesta este să nu se mai greșească. S-a greșit anul trecut, am arătat și la vremea respectivă că această modalitate nu mi se pare corect. Din nefericire, nu s-a găsit nici atunci o explicație și o rațiune în rezolvarea problemei așa cum se evită și în acest moment. De aceea, eu vă rog, dacă această variantă nu poate fi însușită, atunci vă rog aici să găsim o altă modalitate prin care aceste societăți comerciale să poată să-și recupereze banii. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

A dorit să mai intervină domnul deputat Dan Rușanu și pe urmă domnul Baciu de la P.D, după care vă propun sistarea intervențiilor.

Domnul RADU DAN RUȘANU:

Deci, domnule ministru, în proiectul bugetului de stat pe anul 2001 aveți câteva fraze în care vă referiți la blocajul financiar, la eliminarea blocajului financiar, la diminuarea blocajului financiar. În același timp, însă, prin ceea ce faceți acuma continuați să susțineți, practic, blocajul financiar. De ce spun acest lucru? Spuneți că nu sunteți de acord cu compensarea datoriilor pe care le au societățile respective către bugetul asigurărilor sociale, către CAS, pentru că este alt buget, nu este al bugetului de stat. Parțial vă înțeleg, dar aceste societăți, în majoritatea lor, sunt societăți care nu au datorii la impozit pe profit care este sursa bugetului de stat, pentru că nu au profit. Sunt societăți care de obicei nu au datorii la TVA, dar au cea mai mare parte a datoriilor la bugetul asigurărilor sociale, la CAS. Atunci nu este corect ca ele, în același timp, să aibă de recuperat din garanțiile respective de 3 ani, de 4 ani, de 5 ani, de 8 ani și chiar de 10 ani de zile, și să nu poată să-și compenseze o altă sursă care pentru el nu contează că-i a bugetului de stat sau e a bugetului asigurărilor sociale, este o datorie pe care el știe că trebuie să o dea tot statului. Pentru datoria care trebuie să o dea statului i se percepe dobândă, i se percep penalizări de întârziere, majorările, iar pentru ceea ce are de încasat ca garanție, rămâne cu aceeași sumă în continuare. În același timp, al doilea palier la care vreau să mă refer, spuneți că nu se pot compensa cu datoriile curente, dar repet, celor care au fost corecți și au făcut efortul financiar respectiv și și-au plătit datoriile fiscale către bugetul de stat și nu au datorii și nici majorări, rămân mai departe să-și încaseze aceste garanții sine die, iar în cealaltă parte, cei care au fost indisciplinați și nu au plătit le facem această compensare. Deci, nu este nici normal și este primul semn de încurajare a indisciplinei financiare. Noi venim aici să facem această discriminare între agenții economici bun platnici și rău platnici. Este un semnal foarte periculos pe care-l dăm și atunci și ceilalți care până acuma plăteau, n-or să mai plătească, și vor aștepta să vină un nou buget pe anul 2002 care, poate, le va compensa garanțiile pe care le au de încasat cu datoriile care le vor avea de plătit la acea dată.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Domnul Baciu și pe urmă doamna Smaranda Dobrescu.

Domnul MIHAI BACIU:

Mulțumesc, domnule președinte pentru amabilitatea de a-mi da cuvântul. Nu voi intra în detalii, ce a fost de spus semnificativ, în legătură cu această chestiune a fost spus de colegii mei de domnul Olteanu și de domnul Dan Rușanu. Vreau să vă spun doar atât: anul trecut, chiar eu am depus un amendament exact pe această chestiune. Este adevărat că mă refeream numai la bugetul asigurărilor sociale de stat atunci și nu la Casa Națională de Sănătate și nu la Agenția de Șomaj. Doamna Dobrescu era ministru pe atunci, cel care s-a opus la modul cel mai radical amendamentului nostru de atunci a fost celebrul și pitorescul ministru Remeș. Văd că se opune acum și domnul ministru Tănăseseu, încât eu nu mai găsesc diferența între cei doi miniștri, (Vociferări) dar vă spun eu cum stau cu logica. Logica este următoarea, domnule deputat, deși nu vreau să intru în … Logica este următoarea: doi reprezentanți ai PDSR-ului, anul trecut, de altminteri oameni pricepuți în finanțe, au combătut puternic amendamentul…, nu, au sprijinit puternic acest amendament. Anul acesta, după cum văd, combateți puternic acest amendament. Eu știu că există o diferență întotdeauna între discursul unui partid aflat în opoziție și discursul aceluiași partid aflat la putere, dar nici chiar așa. De aceea, vă rog să votați acest amendament pentru simplul și elementarul argument care este veșnic: când unui om îi iei ceva trebuie să-i dai înapoi, asta este esența chestiunii.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Doamna Smaranda Dobrescu, președinta Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților.

Doamna SMARANDA DOBRESCU:

Mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să vă spun că cel puțin în ceea ce privește bugetul asigurărilor sociale această compensare este imposibilă. A fost și anul trecut, m-am opus la același amendament al distinsului coleg, domnul deputat Baciu, dar și al domnului Bartal, pe următorul motiv: legislația și actuală și cea prevăzută în Legea nr. 19/2000 a sistemului public de pensii, în vigoare de la 1 aprilie, prevede ca angajații agenților economici care nu plătesc pentru anumită perioade contribuția la asigurări sociale, acei angajați vor fi penalizați la pensie. Ca ei să nu fie penalizați la pensie și să li se ia în considerare această perioadă de contribuție, înseamnă că bugetul de stat trebuie să facă niște transferuri, să vireze niște bani în numele acelor societăți. Cu alte cuvinte în momentul de față avem nevoie de transferuri suplimentare de la bugetul de stat, care fie ni se spune care este sursa pentru acest lucru, fie să se precizeze că se dorește creșterea deficitului bugetar. Deci, în privința bugetului asigurărilor sociale nu se pot face compensații decât în cadrul contribuțiilor pentru asigurări sociale. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul senator Ștefan Viorel, poftiți.

Domnul VIOREL ȘTEFAN:

Mulțumesc, domnule președinte. Pentru a elimina orice confuzie, vreau să-i spun domnului deputat Olteanu că motivația respingerii amendamentului domniei-sale, este identică cu cea de la poziția 134 din centralizator și motivația face trimitere la lipsa resurselor bugetare pentru realizarea acestor compensări, și nicidecum la vreo lege specială despre care dânsul a făcut vorbire în vreo trei rânduri și nu știu de unde a scos-o. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Cu privire la alin. 1 al art. 53, vă rog să observați, că au fost mai multe amendamente… (Vociferări)

Domnul IOAN OLTEAN:

Deci, amendamentul pe care eu l-am susținut este la poz. 133, domnule președinte. Domnule președinte, vă reamintesc că eu vorbesc în numele Comisiei pentru administrație publică. Vă rog să vă uitați…

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog, lăsați-mă să conduc ședința…

Domnul IOAN OLTEAN:U:

Eu de la început am precizat, deși am depus și în nume personal acest amendament la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, acest amendament a fost însușit de către comisiile reunite, aceste două Camere, el este poziționat la 133 în raportul de respingere a amendamentelor, iar aici, domnule președinte, la col. 3-a se spune așa, îngăduiți-mi să vă recitesc: "se propune respingerea amendamentului, întrucât acest sistem este reglementat printr-o lege specială, iar garanțiile respective nu pot fi compensate decât cu bugetul de stat". Vă aduc pagina mea. Deci, la acest aspect m-am referit și v-aș ruga foarte mult să-mi răspundeți la această chestiune, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule președinte.

Domnul VIOREL ȘTEFAN:

Dar acuma că ne-ați lămurit că dumneavoastră ați vorbit în numele Comisiei pentru administrație publică... și a domnului deputat Dan Rușanu, pentru că la 133 e comisia și domnul Rușanu. Da?, atunci, vă rog frumos să aveți îngăduința și luați aceeași explicație de la 134, considerați că a fost o eroare de redactare, atunci când la 133 s-a prezentat altă motivație. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Încă o dată vă rog să observați în privința art. 53, alin. 1 s-au făcut mai multe amendamente, discuțiile s-au purtat cu privire la toate, dar o să le supunem votului dumneavoastră pe rând. Deci, în primul rând, amendamentul Comisiilor pentru administrație publică și organizarea teritoriului, inclusiv al domnului deputat Dan Radu Rușanu. Ați auzit argumentațiile inițiatorilor și răspunsul Guvernului și al comisiilor, vă rog să vă pronunțați prin vot. Cine este pentru amendamentul de la pct. 133, pag. 63?

Cu 46 de voturi pentru. Împotrivă? Abțineri?

Da, este evident, cu mare majoritate de voturi acest amendament a fost respins.

Stimați colegi, contestați majoritatea? Haideți ca să nu… 53, amendamentul domnului deputat Napoleon Pop. Vă rog să-l urmăriți la poz. 134, pag. 64. Cine este pentru? Deci, 42 de voturi. Împotrivă? Se abține cineva? O abținere. Insuficient. Cu mare majoritate a fost respins și amendamentul 134. Tot la același alin. găsiți la poz. 135, amendamentul domnului deputat Ioan Olteanu, de această dată amendamentul este individual.

Cine este pentru? 42 de voturi pentru. Împotrivă? Da mulțumesc. Abțineri? Cu mare majoritate de voturi a fost respins și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 al art. 53 în redactarea din proiectul de lege. Cine este pentru? Da, mulțumesc. Împotrivă? 42 de voturi împotrivă. Abțineri? Cu 4 abțineri, 42 de voturi împotrivă și cu marea majoritate a fost adoptat alineatul 1 al art. 53. După alin. 1 există un …, la 136 un amendament propus de domnul Dan Radu Rușanu. Îl susțineți, domnule deputat? Nu. Supun, atunci discuției dumneavoastră art. 53, alin. 2, unde nu există nici amendamente respinse, nici din partea comisiei admise. Dacă sunt observații?

Supun votului dumneavoastră, art. 53, alin. 2. Cine e pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt. Abțineri? Două abțineri. La alin. 3, de asemenea nu sunt amendamente nici adnuse nici respinse. Dacă aveți observații? Observația e să trecem la vot. Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Majoritate. Mulțumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt. 4 abțineri.

La alin. 4, dacă aveți observații? Poftiți, domnule, aveți un amendament respins? Poftiți, vă rog să vă prezentați pentru stenogramă.

Domnul CORNEL BOIANGIU:

Mulțumesc. Sunt deputatul Cornel Boiangiu, scrie și acolo, autor al amendamentului.

Domnul VALER DORNEANU:

Erau mai mulțu?

Domnul CORNEL BOIANGIU:

Da. Problema se pune, domnule președinte că eliminarea alin. 4, art. 53 cu obligațiile datorate bugetului de stat scadente până la 31 decembrie și neachitate de către Societatea Națională a PETROM S.A. se extind prin compensare cu contravaloarea carburanților și lubrifianților livrați de societatea respectivă Ministerului Apărării Naționale, precum și unităților subordonate acestui minister până la data de 15 decembrie 2001, în limita sumei de până la 630 miliarde lei. Amendamentul constă în aceea că în mod corespunzător trebuie să se majoreze prevederile de venituri ale bugetului de stat cu suma de 630 de miliarde pe seama obligațiilor datorate până la 31 decembrie 2000 și neachitate de către PETROM și cu aceeași sumă să se majoreze prevederile de cheltuieli din buget pentru Ministerul Apărării Naționale. Motivația este limpede că această prevedere reprezintă o favorizare a Societății PETROM, un ajutor de stat, încălcându-se Legea nr. 143/1999, a ajutorului de stat, care ar primi, de fapt, o amânare la plata obligațiilor, deoarece livrarea combustibilului se face în timp, până la data de 15 decembrie 2001, în contul unor obligații de plăți față de buget scadente la 31 decembrie 2000. Același tratament favorabil ar fi trebuit să se acorde tuturor agenților economici care au obligații față de bugetul scadent până la 31 decembrie 2000 și care sunt furnizori de bunuri și servicii pentru Ministerul Apărării Naționale. În fapt, această prevedere, prin bugetul de stat se promovează prin ea, practica compensării în domeniul carburanților și lubrifianților, unde compensarea ar trebui interzisă prin lege, întrucât țițeiul și produsele rezultate din procurarea țițeiului: benzina, motorina etc. sunt mărfuri cash. Precizez că cele două Comisii pentru apărare, ordine publică și siguranță națională întrunite în ședință comună au fost de acord chiar să mărească această sumă, au fost de acord cu acest amendament, ulterior, au dorit chiar să mărească această sumă până la 1000 de miliarde de lei, după ce s-a făcut calculul datoriilor pe care PETROM-ul le avea către bugetul de stat. În aceste condiții, mă surprinde argumentația pe care Comisia pentru buget, finanțe și bănci a făcut-o pentru a respinge acest amendament. Deci, el a fost aprobat în unanimitate de cele două comisii de apărare – Senat și Camer㠖 și este totuși respins. De aceea, rog să fie supus la vot plenului pe această problemă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai dorește cineva să intervină dintre domnii parlamentari. Domnul Tudor.

Domnul MARCU TUDOR:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De fapt, amendamentul acesta nu este al nostru, al nimănuia dintre cei din Comisiile de apărare, e provenit de la Ministerul Apărării Naționale, care a găsit o soluție foarte viabilă. De la ministrul Mircea Pașcu. ȘI soluția este viabilă, întrucât dacă S.C. PETROM, are de dat niște bani, iar Ministerul Apărării Naționale, trebuie pe de altă parte să cumpere din banii de buget niște carburanți, lubrifianți, am găsit că este foarte bine ca aceștia să fie compensați direct. Să dea direct la Ministerul Apărării Naționale carburanții și lubrifianții necesari. Eu dacă dau banii acum, poate nu acopăr cantitatea necesară, sau poate, cine știe nu intră în acest scop, dar în felul acesta ajut și PETROM-ul, ajut și Ministerul Apărării Naționale și degrevez și bugetul de stat. Este o treabă foarte bună pentru toate cele trei părți implicate. Noi am mai găsit ceva similar, mai târziu, și la Ministerul de Interne. Găsesc că este justificată această propunere a domnului ministru Mircea Pașcu, am susținut-o cu toți, nu văd de ce Comisia pentru buget, finanțe și bănci s-a opus pentru că nu grevează cu nici o cheltuială pe nimeni. Se sting două datorii într-un anume fel. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Domnule președinte,

Cred că fondul problemei este altul și anume este acela de disciplină financiară. Noi încercăm prin acest articol propus de Guvern, noi, când spun – Parlamentul – să legiferăm sistemul de compensare prin lege. Ceea ce credem că încalcă total orice principiu care se referă la disciplină financiară.

Credem că înțelegem rațiunea Guvernului de a nu trece în bugetul de stat venitul aferent Societății PETROM, ca datorie la bugetul de stat, și în același timp, cheltuiala aferentă pentru Ministerul Apărării Naționale. Deci, credem că înțelegem rațiunea și sigur, aceasta este, în primul rând, de imagine de buget și de deficit bugetar. Dar de aici și până la a promova prin lege sistemul de compensare credem că drumul este foarte lung. De aceea, totuși, insistăm să se adopte o poziție corectă în spiritul celei mai simple discipline financiare. Ca atare, ne menținem propunerea ori eliminăm acest articol și modificăm atât veniturile, cât și cheltuielile ca să dăm, într-adevăr, sprijinul necesar pentru Ministerul Apărării Naționale, ori, dacă nu, se găsește o altă soluție, dar nu așa cum este ea prinsă în proiectul de lege. Mulțumim.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți domnule deputat.

Domnul MARCU TUDOR: (din sală)

Comisa pentru buget, finanțe și bănci a aprobat acest lucru.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat Tudor, ați avut cuvântul și v-ați exprimat. Deci, dacă-l mai doriți o dată poftiți la microfon.

Domnul IOAN PAȘTIU:

Paștiu Ioan din partea Partidului România Mare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Susțin, pentru că fac parte și din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, ceea ce s-a propus aici ca Ministerul Apărării Naționale să beneficieze prin compensare de produsele Societății Naționale PETROM, lăsând la o parte încercarea de justificare a nu fi de acord cu acest procedeu. Pentru că, până la o chestiune formală, Ministerul Apărării Naționale are foarte puțini carburanți și dumneavoastră știți foarte bine de eșecurile armatei noastre în ceea ce privește zborul, în ceea ce privește conducerile blindatelor și în general în ceea ce privește pregătirea sa militară. Eu vă propun să fim de acord cu ceea ce s-a spus aici, adică în sensul de a aproba această compensare. Și acum, domnule președinte, v-aș ruga să-mi permiteți să susțin amendamentul Comisiei de control parlamentar al Serviciului de Informații Române.

Luând în discuție și analizând proiectul de buget referitor…

Domnul VALER DORNEANU:

Este un alineat nou, discutăm atunci. Să terminăm întâi cu alin. 4. Domnul ministru Tănăsescu, aveți cuvântul,.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să fac niște clarificări: prin alineatul propus de către noi se are în vedere pe de o parte stingerea unor arierate ale S.N.P. PETROM, scadente la 31 decembrie 2000, prin compensarea cu carburanți și lubrifianți pe care să-i livreze Ministerului Apărării Naționale și unităților subordonate, în limita sumei de 1000 de miliarde de lei. De ce? Fiindcă, după cum bine știm în economia românească există o lipsă acută de lichidități, inclusiv această Societate Națională a PETROM-ului se regăsește în această situație, nu are lichidități. Prin găsirea acestei soluții aici, rezolvăm, zicem noi, două probleme: pe de o parte micșorăm arieratele PETROM-ului și creăm sursele necesare Ministerului Apărării Naționale pentru a-și asigura activitatea în bune condițiuni în sensul achiziționării combustibilului necesar desfășurării activității lui. Eliminarea acestui alineat, ar presupune suplimentarea bugetului apărării naționale cu suma respectivă, pentru a-și putea să-și achiziționeze cantitățile necesare de combustibil pentru desfășurarea activității. Noi credem că prin această formulă rezolvăm, pe de o parte și arieratele societății PETROM, dar și interesele Ministerului Apărării Naționale. Mai mult, noi, prin proiectul de lege pe anul acesta venim și punctăm foarte clar unde se pot face aceste compensări cum este cazul Ministerului Apărării Naționale, deci noi venim și restrângem aria posibilităților de compensare și vă spun că anul trecut, în Legea bugetului, acesta spunea că compensarea se face absolut la toate instituțiile publice finanțare de la bugetul de stat și care au datorii către diverși furnizori și prestatori de servicii.

Deci, noi, prin această restrângere numai la Ministerul Apărării Naționale, venim și întărim disciplina financiară în sensul în care l-am menționat. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule ministru. Poftiți, domnule Nicolaescu, dumneavoastră totdeauna ați venit cu probleme de fond serioase și nu cu intervenții pentru a prelungi discuțiile.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Credeam că apreciați că până acum am avut intervenții de fond. Problema este următoarea, domnule președinte și domnule ministru. Poate că dumneavoastră aveți dreptate dintr-un singur punct de vedere, că în felul acesta rezolvați o problemă pentru Ministerul Apărării Naționale, dar eu nu cred că aceasta este problema pe care noi trebuie s-o avem în vedere când discutăm pe buget, pe principii bugetare, că aici e vorba de o construcție bugetară și care abordează mai multe aspecte care sunt absolut necesare pentru disciplina financiară. Deci, eu înțeleg așa, că dumneavoastră nu anticipați să aveți venituri de la PETROM, în anul 2001 de 1000 de miliarde și băgați mâna în buzunarul PETROM-lui și le luați 1000 de miliarde ca să le dea forțat la Ministerul Apărării Naționale. Cred că altă explicație nu există! Și cu aceasta nu suntem de acord și de aceea noi insistăm ca acest amendament al nostru să fie admis. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, deci supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputați Corneliu Boiangiu și Marin Anton. Ați auzit și explicațiile dânșilor. Cine este pentru? 37 voturi pentru. Împotrivă? Nu mai e nevoie să întreb și de abțineri. 2 abțineri. Cu mare majoritate, amendamentul domnilor deputați Corneliu Boiangiu și Marin Anton au fost respinse.

Amendamentul de la poziția 138 al aceluiași deputat. Cine este pentru? 1 vot pentru. Împotrivă? Cu mare majoritate de voturi a fost respins.

Amendamentul de la poziția 139. Cine este pentru? Nici un vot pentru. Împotrivă? În unanimitate s-a respins și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră alin. 4 al art. 53 în formularea inițiatorului. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abțineri? 7 abțineri. Cu mare majoritate de voturi alin. 4 a fost admis.

Se propune, la poziția 140, un alineat nou.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină ? Nu dorește.

Deci, în consecință, trecem la alineatul 5.

Dacă la alineatul 5 aveți amendamente ? Nu sunt amendamente nici admise, nici respinse.

Supun votului dumneavoastră alineatul 5 al articolului 53.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ? Nu sunt.

Abțineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

Trecem la articolul 53 în ansamblu.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? 2o voturi împotrivă.

Abțineri ? 6 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi articolul 53 a fost adoptat.

La articolul 54, dacă aveți observații ?

Domnul Nicolăescu.

Nu sunt amendamente, aveți dreptul la observații de redactare, nu sunt nici amendamente respinse.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Deci, la articolul 54 a fost un amendament de introducere a unui articol nou, 54 (l), la care renunțăm după ce am colaborat destul de bine cu Comisia pentru buget și avem un articol 54 (2) opțional care a fost respins de Comisia pentru buget-finanțe și la care noi propuneam să se modifice cota de impozit pe profit la exporturile care au un grad redus de prelucrare, și această cotă să crească de la 5% la 10 %, și cu toate că în raportul Comisiei pentru buget-finanțe se propune respingerea pentru faptul că e greu să se determine ce înseamnă exportul cu grad redus de prelucrare, eu cred că a fost superficialitate în abordare pentru că în continuarea textului de amendament pe care l-am propus am identificat pozițiile tarifare. Deci, nu sunt dubii la care produse ne referim.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul președinte Nicolae Văcăroiu dorește să intervină.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, în primul rând, apreciez această inițiativă, acest amendament și preocuparea pentru a diminua ponderea produselor cu grad scăzut de prelucrare care fac astăzi obiectul exportului și care ne creează probleme întrucât valoarea adăugată este deosebit de scăzută sau nu există deloc. Dar vreau să înțelegeți că această propunere nu este posibil să fie acceptată și dumneavoastră o știți foarte bine. În domeniul fiscalității există o regulă de fier - principiul nediscriminării - care este valabilă în toată lumea și ar fi o măsură care ne va crea probleme enorme legat de integrare, dar, într-adevăr, trebuie să găsim formule care să ne permită să stimulăm valorificarea în țară a produselor și știți la ce mă refer: la materii prime brute, lemn, eu știu, deșeuri, bușteni și așa mai departe.

Deci, să gândim și poate realizăm împreună o inițiativă legislativă, am venit și noi cu o serie de propuneri, inclusiv cu ideea de a introduce niște taxe speciale la export, în funcție de prețul mondial și prețul la care se exportă aceste materii prime brute tocmai pe ideea ca materia primă să rămână în țară. Și asta a ridicat probleme pentru că în discuțiile cu Uniunea Europeană am fost atacați tot pe același principiu, al nediscriminării, care este obligatoriu în domeniul fiscalității.

Deci, chiar dacă cu toții am fi de acord să luăm astfel de măsuri, trebuie să le gândim pe îndelete, nu este o grabă și nu este posibil să prindem o astfel de măsură, repet, într-o lege acum. Trebuie să gândim un alt mecanism împreună, să vedem, printr-o politică comercială adecvată, o formulă care să ne permită să intervenim și să asigurăm posibilitatea ca valorificarea superioară a materiilor prime să se realizeze în țară și nu prin exporturi.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnule Tudor, poftiți.

Domnul MARCU TUDOR:

Domnule președinte, mă scuzați, o secundă numai.

Am rugămintea să fiți numai un minut atent pentru că marea majoritate…, nu, o parte dintre noi, printre care și eu încă mă numesc, n-am înțeles prea bine care sunt rațiunile pentru care noi nu acceptăm acest amendament. El este bine venit. Diminuează exportul produselor nefinisate care ar da posibilitatea, produsele astea finisate, să muncească mai mulți oameni, să câștige mai mulți bani și societatea să câștige, pe ansamblu, un profit mai mare. Toate aceste produse, după părerea mea, ar trebui eliminate de la export, e vorba de lemn bușteni, de nu mai știu ce alte produse de genul ăsta, numai că partea mai necăjită este că dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană, cum am zis toți, mi s-a arătat un paragraf în care impunerile pentru a accede în această Uniune prevăd, printre altele, și un articol, o prevedere prin care toate aceste impozite trebuie să fie uniformizate.

Domnul ministru Tănăsescu spune că va avea în vedere la impozitul pe profit o discriminare în sensul ăsta, care este o treabă internă a noastră și care să limiteze dorința unora de a face export din bogăția neprelucrată a țării. Nu face nimeni așa ceva, decât africanii, asiaticii din nu știu care fund de Asie, să-și vândă bogățiile pe nimic. Noi tot timpul vrem să dezvoltăm industria care a ajuns cum a ajuns și, în același timp, materia primă pentru industrie o exportăm la jumătate de preț. Probabil că unor țări le convine asta. De aceea, noi trebuie să împăcăm și capra, și varza. Haideți să acceptăm așa eliminarea acestui articol care mie-mi place, de altfel, pentru că nu putem altfel deoarece așa ni se cere de către organismele internaționale și să reparăm ceea ce de bună credință a dorit domnul…, Grupul parlamentar P.N.L., printr-o altă lege sau hotărâre de Guvern pe care o va face Guvernul făcând referiri la impozitul pe profit.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Vă rog să-mi permiteți.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Nicolăescu, ați intervenit de două ori.

Poftiți.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

În primul rând, vreau să-l asigur pe domnul președinte Văcăroiu de toată sinceritatea când spun că apreciez ceea ce a spus și că este o idee extraordinară și, din start, vom colabora sau ne exprimăm disponibilitatea de a colabora pe un asemenea proiect de lege.

Cred că se poate face o singură observație. Sigur, dumneavoastră, domnule președinte, aveți dreptate când spuneți că Uniunea Europeană nu ne permite foarte multe lucruri sau ne mai trage de urechi așa, când noi vrem să avem inițiative.

Cu tot respectul pe care vi-l port, trebuie să vă readuc aminte că în relațiile cu Uniunea Europeană, până când vom fi noi membri acolo, ne putem permite să avem perioade derogatorii sau tranzitorii, pentru că avem acest drept prevăzut prin toate directivele europene. Eu nu voiam decât să insist pe faptul că în acest an putem introduce o asemenea prevedere în Legea bugetului, până când acea lege de care vorbiți dumneavoastră și cu care suntem întru totul de acord, va putea să fie elaborată, promulgată și să-și producă efectele.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc.

Nu sunt foarte multe de spus în plus aici. Sigur. trebuie să fim conștienți de faptul că prin introducerea unui asemenea amendament am crea o abatere de la un principiu foarte clar, acela al nediscriminării fiscale, pe de-o parte, și sigur am avea un, să zic așa, un punct de vedere diferit față de cele ce se au în vedere prin acordurile pe care România le are cu Uniunea Europeană.

Sigur, ceea ce spunea domnul deputat anterior putem să avem în vedere, dar pentru acest lucru trebuie să avem niște tratative anterioare cu Uniunea Europeană pentru a vedea care sunt pozițiile tarifare necesare, să vedem exact care sunt efectele și așa mai departe.

Mai mult, Guvernul care sigur a luat la cunoștință și știe exact de aceste lucruri care se întâmplă, va discuta astăzi într-o ședință de Guvern contingentarea anumitor produse la export, cum sunt buștenii și așa mai departe, tocmai pentru a veni în preîntâmpinarea acestor lucruri care se întâmplă la ora actuală în țară.

De aceea, v-aș propune, stimați domni și doamne, să păstrăm articolul așa cum este formulat în proiectul Legii bugetului pe anul în curs.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi, supun întâi votului articolul 54 în formularea prezentă în proiectul de buget.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? Un vot împotrivă.

Abțineri ? O abținere.

21 contra, o abținere, cu majoritatea de voturi articolul 54 a fost votat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 143, cel cu privire la 54 (2) opțional, propus de colegii noștri.

Cine este pentru ? 36 voturi pentru.

Împotrivă ?

Cu mare majoritate de voturi, a fost respins acest amendament.

La articolul 51, la alineatul 1 nu există amendamente…, pardon, 55.

Domnul Dan Constantinescu.

Domnul DAN CONSTANTINESCU:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Salutăm…

Domnul VALER DORNEANU:

La care text vă referiți, domnul ?

Domnul DAN CONSTANTINESCU:

La 144, punctul 144 de la articolul 55 – Dispoziții finale – alineat nou.

Domnul VALER DORNEANU:

Păi stați puțin să votăm întâi textul existent.

Deci, la alineatul 1 nu sunt amendamente.

Stimați colegi, la unele din alineatele prezente ale articolului 55, 1, 2, 3, aveți amendamente ? Nu. 55.

Supun votului dumneavoastră articolul 55 în integralitatea sa.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? Nici un vot împotrivă.

Abțineri ?

În unanimitate, cu 4 abțineri.

După articolul 55 pe care l-am votat, se propune un articol nou.

Aveți cuvântul, domnule Dan Constantinescu.

Domnul DAN CONSTANTINESCU:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că și grupul parlamentar salută inițiativa reducerii treptate a fondurilor speciale dintr-o motivație care a fost expusă și în programul de guvernare și în ordonanța care a transferat, din păcate, și nu a desființat 7 din fondurile speciale existente.

Am înțeles că este vorba de o preocupare a Guvernului asumată prin programul de guvernare, motiv pentru care nu înțelegem de ce acest amendament nu poate fi acceptat, întrucât noi nu am dorit altceva decât continuarea acestui proces, un proces început, foarte timid, pentru că este un aspect formal soluționat și anume acela că fondurile trec în jurisdicția, de fapt, a Ministerului Finanțelor. În realitate, desființarea unor fonduri speciale, cum scrie în programul de guvernare, înseamnă și eliminarea din bugetul de stat a veniturilor introduse prin preluare de la fondurile speciale.

Sigur că Guvernul trebuie să aibă un timp de analiză a implicațiilor pe care această eliminare trebuie să le producă, posibilitatea redimensionării unor impozite și taxe existente, dar asta nu împiedică faptul că termene precise de realizare a acestui obiectiv pot fi puse în buget, motiv pentru care ne menținem, în continuare, acest amendament prin care, repet, nu solicităm altceva decât un program de eliminare efectivă și nu formală a veniturilor bugetare preluate de la fondurile speciale.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Vă mulțumesc.

Eu îi mulțumesc domnului deputat pentru grija pe care ne-o poartă pentru punerea la punct a programului nostru de guvernare. Programul nostru de guvernare este pe perioada 2001-2004 și noi, într-adevăr, în acest an am făcut un pas, zicem noi, un pas mare și nu un pas mic, în aplicarea programului de guvernare pe această linie și anume faptul că, după o perioadă lungă de timp, am reușit să facem această introducere a fondurilor speciale în cadrul bugetului de stat, și nu numai acest lucru, ci am început să facem eliminarea acestor fonduri speciale. Sigur, anul acesta n-am făcut decât să eliminăm un sigur fond special, fondul de risc tehnologic. Urmează ca în analiza pe care Guvernul o va face, referitor la politica fiscală, reforma fiscală, să avem în vedere și acest lucru.

Vreau să vă asigur că Ministerul Finanțelor, Guvernul intenționează să aibă în vedere, sigur, în funcție de modul în care se vor încasa veniturile, reducerea treptată a acestor fonduri speciale și, implicit, a legilor prin care au fost adoptate aceste fonduri speciale.

De aceea, nu consider oportun să se introducă un nou articol în Legea bugetului de stat, care este o lege anuală, cu valabilitate până la 31 decembrie, acest lucru are în vedere o perioadă mai mare de timp și, sigur, ea va fi prevăzută în bugetele anilor următori.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi, ați ascultat și argumentele inițiatorului și ale Ministerului Finanțelor.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Dan Constantinescu.

Cine este pentru ? 42 voturi pentru.

Împotrivă ? Marea majoritate.

Abțineri ?

Cu 3 abțineri și marea majoritate a voturilor, s-a votat împotrivă.

Articolul 56 – nu sunt amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți observații ? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul 56.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

Abțineri ? Nu sunt.

Unanimitate. *

Trecem la anexa 1.

La anexa 1 vă rog să observați la pagina 14 a raportului comun, la poziția 3o, la amendamentul comisiilor.

Dacă aveți observații ?

Poftiți.

Domnul VALERIU STOICA:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am încercat și ieri și astăzi să lămurim o chestiune de procedură foarte importantă de care, până la urmă, depinde chiar valabilitatea legii pe care o dezbatem astăzi și pentru că Grupul parlamentar al P.N.L. nu dorește să invoce o asemenea chestiune într-o fază ulterioară dezbaterii acestui proiect de lege în Parlament, cred că este bine ca problema de procedură, pe care tot încercăm s-o rezolvăm de ieri și nu reușim, să-și capete o rezolvare clară.

Problema este aceea a cvorum-ului de lucru necesar pentru ședințele comune ale Parlamentului.

DIN SALĂ:

Iar vorbim despre asta, domnule ?

Domnul VALERIU STOICA:

Da, iară pentru că o problemă de procedură se poate relua oricând și, ca urmare, chiar dacă ne apropiem de finalizarea acestei dezbateri, problema poate fi ridicată.

Repet, Grupul parlamentar liberal dorește, cu bună credință, să se adopte Legea bugetului cu respectarea tuturor exigențelor procedurale. Constatăm însă că, din păcate, până în acest moment, aceste exigențe procedurale nu sunt respectate. Din păcate, se invocă modificarea Regulamentului Camerei Deputaților și modificarea Regulamentului Senatului pentru a se înlătura prevederile foarte clare ale textului articolului 39 din Regulamentul ședințelor comune.

Regulamentul ședințelor comune prevede un singur cvorum și pentru dezbaterea legii și pentru adoptarea legii. Regulamentul ședințelor comune prevede clar că acest cvorum este jumătate plus 1 din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Distincția care s-a făcut aici, din păcate, între cvorum-ul de vot și cvorum-ul de lucru nu este relevantă în ceea ce privește ședințele comune. Ideea că Regulamentul ședințelor comune se completează cu Regulamentele celor două Camere în măsura în care nu există prevederi concrete, clare, în Regulamentul ședințelor comune, nu-și poate avea aplicare în acest caz. Completarea operează când nu avem prevederi în Regulamentul ședințelor comune, aici însă există o prevedere foarte clară privind cvorum-ul, repet, unic și pentru dezbatere și pentru votare. De altfel, avem o decizie a Curții Constituționale, Decizia nr.95/30 iunie 1998, care este foarte clară în această privință. Această decizie se referă chiar la articolul 39 din Regulamentul ședințelor comune. În considerentele Deciziei Curții Constituționale se arată că "Atâta vreme cât nu s-a derogat de la prevederea articolului 39 și nu există o prevedere expresă în acest Regulament al ședințelor comune, care să facă diferență între cvorum-ul de lucru și cvorum-ul de vot, înseamnă că există un singur fel de cvorum".

Se precizează,în acest sens,în Decizia Curții Constituționale: "Este cert că există o necorelare între articolul 39 și articolul 86 din Regulament, acesta din urmă, prin caracterul său general contravenind articolului 64 din Constituție prin faptul că adaugă dispozițiilor constituționale". Și se mai spune:"Același Regulament stabilește, în cuprinsul articolului 39, că există cvorum legal pentru adoptarea legilor, a hotărârilor sau a moțiunilor în prezența a cel puțin jumătate plus 1 din numărul deputaților și senatorilor", acest text fiind conform articolului 64 din Constituție.

Și se mai adaugă după aceea: "Desigur că Parlamentul, în virtutea autonomiei sale regulamentare, poate să prevadă, cu titlul de excepție de la dispozițiile articolului 39 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, un cvorum-um diferit pentru ședințele în care se dezbat alte probleme decât adoptarea de legi, hotărâri și moțiuni".

Per a contrario, dacă este vorba de dezbaterea legilor, de dezbaterea hotărârilor și de dezbaterea moțiunilor, cvorum-ul de lucru nu poate să fie decât același, stabilit în articolul 39 din Regulament.

Așadar, orice altă interpretare este contrară și spiritului Constituției, este contrară și prevederilor articolului 39 din Regulamentul ședințelor comune.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul național liberal din Camera Deputaților și din Senat dorește să participe la această dezbatere cu bună credință. Dorim să evităm atacarea acestei legi, într-o fază ulterioară, la Curtea Constituțională pe acest temei.

Așa încât, rugămintea mea este, domnule președinte, să vedeți dacă ne aflăm, în acest moment, în prezența cvorumu-lui regulamentar de jumătate plus 1 din numărul membrilor Camerei Deputaților și Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate domnule președinte al Partidului Național Liberal, regret că n-ați participat la dezbaterile cu privire la această problemă când ea s-a pus și pentru că nu ați putut fi prezent, eu vă informez cu ce s-a discutat aici.

S-a spus că articolul 39 din Regulament se referă la cvorum-ul de vot și eu vă citesc ce spune articolul și așa cum dumneavoastră sunteți un distins profesor de Drept, substanțial, și nu unul de găsit probleme, sunt sigur că veți înțelege: "În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri sau moțiuni, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus 1 din membrii care compun cele două Camere".

Deci, acesta este numărul de vot.

Dumneavoastră n-ați avut amabilitatea să mergeți mai departe cu Regulamentul și să ajungeți până la articolul 52, unde se referă la altceva: "Amendamentele și articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței", deci nu din total, ceea ce înseamnă că se face o netă distincție între cvorum-ul de vot și cvorum-ul de lucru.

Domnul VALERIU STOICA:

Domnule președinte, două precizări:

Prima, chiar dacă nu am fost prezent tot timpul la dezbaterile bugetului, colegii mei au avut grijă să mă informeze, înaintea dumneavoastră, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Cameră în acest timp. Intervenția mea este justificată tocmai de faptul că distinșii mei colegi mi-au spus ce s-a întâmplat. Am și precizat în intervenția mea că de ieri încercăm să lămurim această problemă și nu este prima dată când încercăm să o facem.

Constat însă că la dumneavoastră, domnule președinte, se invocă prevederile articolului 52 din Regulament în sprijinul tezei că ar fi nevoie de un alt cvorum de lucru.

Vreau să vă aduc aminte, mai întâi, o chestiune care ține de precedentul acestei Camere. Dacă luați stenograma ședințelor privind dezbaterea bugetului de anul trecut, o să constatați că în vreme ce distinsul dumneavoastră coleg de partid, domnule președinte, domnul Miron Mitrea, conducea lucrările ședințelor comune pentru buget, am constatat că, de fiecare dată, domnia sa verifica cvorum-ul de lucru în raport cu această prevedere din articolul 39.

Pe vremea aceea exista, de asemenea, prevederea din articolul 52 din Regulament. Niciodată nu a fost invocată atunci prevederea articolului 52 în acest sens. Și bine s-a întâmplat că n-a fost invocată, pentru că dispoziția articolului 52 din Regulament are cu totul alt sens, domnule președinte, ea urmează articolului 39. Mai întâi, pentru a se aplica articolul 52 trebuie să fie respectat articolul 39, altfel spus, într-adevăr, cum spune articolul 52, amendamentele și articolele sunt adoptate cu majoritatea celor prezenți, dar e nevoie ca toți cei prezenți să fie în cvorum-ul de lucru mai întâi. Este o chestiune logică și nu este nevoie să fii profesor de Drept pentru a înțelege acest lucru. Este limpede dacă citim cu atenție textul Regulamentului. Articolul 52 urmează articolului 39, este nevoie ca mai întâi să fie cvorum-ul de lucru și cei care sunt prezenți pot să fie mai mulți decât 244, amendamentele se adoptă cu majoritatea celor prezenți dacă sunt în cvorum-ul de lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat, sunt convins că și colegii noștri și Curtea Constituțională se vor orienta după argumente și nu după temperatura tonului și pentru că ați făcut referire la Curtea Constituțională eu v-aș ruga să actualizați referirile dumneavoastră la deciziile ei cu Decizia nr. 55/21 februarie 2001, care se referă tocmai la acest pasaj și tocmai la această problemă.

Eu sunt convins că o știți însă vă rog să constatați că timpul destinat acestei ședințe a expirat și poate ne vedem la ora 14,00 ca să discutăm anexele la buget.

Domnul TITU NICOLAE GHEORGHIOF

Da, pe procedură, totul.

Lucrările primei părți a ședinței s-au încheiat la ora 13,00.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul VALER DORNEANU:

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă reluați locurile pentru a reîncepe dezbaterile. Având în vedere consultările pe care le-am avut cu diverși deputați, vă rog să-mi permiteți să vă propun ca azi să ne desfășurăm lucrările până la votarea tuturor anexelor.

Cine este de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? În unanimitate s-a adoptat.

V-aș ruga în continuare să-mi permiteți ca înainte de a începe dezbaterile la Anexa nr.1 să-i dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu care vrea să vă facă o propunere cu privire la unul din textele foarte controversate.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să vă informez că în această pauză am avut discuții prelungite și cu domnul prim-ministru Adrian Năstase și cu mai mulți colegi și am dori să vă propunem să fiți de acord cu introducerea la art.25 a unui nou alineat care să vină întâmpinarea celor propuse de Grupul parlamentar PNL de a spune foarte clar și foarte transparent că "veniturile din privatizare, precum și veniturile din valorificarea activelor bancare vor fi utilizate pentru răscumpărarea titlurilor de stat în vederea diminuării datoriei publice interne".

Deci, noi venim în întâmpinare și suntem de acord să mai punctăm o dată în legea bugetului acest angajament privitor la acest articol care, după cum bine știți, a necesitat discuții prelungite pe seama lui. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule Tăriceanu, poftiți, aveți cuvântul.

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vreau, în modul cel mai sincer, să-i mulțumesc domnului ministru pentru această declarație pe care a făcut-o și cred că nu cred că este inutilă această inserare în legea bugetului a formulei prezentate. Totuși, mă simt obligat să revin asupra cererii noastre inițiale care nu se referea la acest aspect, cât mai degrabă la menționarea expresă a sumei. Acum, pentru că suntem după pauza de prânz și poate o idee mai relaxați, vreau să subliniez că cererea noastră atât de insistentă nu trebuie să fie considerată ca o simplă încercare de a prelungi dezbaterile sau ca un simplu moft.

Am să explic de ce. Pentru că, în pofida faptului că 0rdonanța nr.38/2000 precizează în mod explicit destinația sumelor provenite din privatizare, anul acesta Guvernul Năstase a acordat două credite la două societăți – TAROM și TRACTORUL – cu dobândă 5% și cu garanția Autorității pentru Privatizare.

Cunoscând bine performanța celor două întreprinderi, care amândouă au pierderi, este evident că aceste sume nu se vor mai reîntoarce niciodată la EXIMBANK, cea care le-a acordat creditul, astfel se va executa garanția. Executându-se garanția, sumele respective nu mai pot căpăta destinația prevăzută prin ordonanță. Deci, noi suntem în situația de a încălca prevederile ordonanței. Acesta este motivul pentru care noi am solicitat ca sumele să fie trecute explicit, ca să nu se mai poată face operații de acest gen.

Vreau să vă spun că această măsură este și în avantajul guvernului care nu va mai putea să dea curs cererilor altor întreprinderi care se vor găsi în astfel de dificultăți. Am observați și am salutat atitudinea primului-ministru când a refuzat să dea curs cererii greviștilor de la Reșița de a trimite un ministru acolo, ca și când miniștrii ar trebui să se ducă peste tot să facă naveta în țară unde se fac greve.

Deci, există o presiune asupra guvernului – și probabil va mai exista – și această măsură este, dacă vreți, de protecție atât pentru guvern, cât și pentru buget, ca să-și realizeze veniturile prevăzute.

Ca atare, revin și salut declarația și intenția domnului ministru, cu rugămintea de a cuprinde și cealaltă parte a cererii noastre. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule Tănăsescu, vă rog să mai faceți o precizare față de cele susținute de domnul Tăriceanu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să fac următoarea mențiune. În discuțiile care s-au purtat în comisiile de specialitate, precum și în Comisia pentru buget-finanțe, nu a fost nici un amendament legat de inserarea unor sume sau a unui articol care să prevadă sume legate de veniturile din privatizare. Conform Regulamentului, au fost avute în vedere doar acele amendamente care au fost respinse de Comisia pentru buget-finanțe.

Deci, stimați domni și doamne parlamentari, eu fac referire doar la acest amendament, respins de Comisia pentru buget-finanțe și pe care, așa cum v-am spus, suntem de acord să-l inserăm în cadrul art.25, la fel cum este în 0rdonanța nr.38/2000 care prevede destinația veniturilor din privatizare. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator Radu Alexandru.

Domnul RADU FELDMAN ALEXANDRU:

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Venirea mea la microfon, firește că nu se poate constitui în răspunsul pe care PNL îl dă la oferta pe care ne-ați făcut-o. Dar oferta pe care ne-ați făcut-o mă obligă să fac câteva constatări pe care le supun, în primul rând, atenției dumneavoastră, dar cu aceeași deosebită prețuire, și distinșilor colegi.

Amendamentul pe care îl invocați și asupra căruia v-ați consultat și s-a găsit o soluție cu domnul prim-ministru Adrian Năstase, așa cum toată lumea își amintește, a constituit un subiect de dezbatere de ore în Parlamentul României. Am ajuns la situația extrem de neplăcută și deloc dorită de a fi sau de a ne simți obligați să părăsim lucrările Parlamentului.

Ați venit la microfon, stimate domnule ministru, a venit la microfon domnul președinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu, o mulțime de alți colegi ai dumneavoastră și la toate argumentele pe care am încercat să vi le supunem atenției ați venit invariabil... (Discuții, rumoare.)

Domnul VALER DORNEANU:

Continuați, domnule senator.

Domnul RADU FELDMAN ALEXANDRU:

... mă adresez iar domnului ministru, ca și ieri, și oblig colegii din sală să asculte la infinit aceleași și aceleași lucruri.

Deci, vă spuneam, domnule ministru, că la toate argumentele noastre, atât dumneavoastră, cât și domnul președinte al Comisiei pentru buget-finanțe, domnul deputat Florin Georgescu, domnule președinte al Senatului, ați invocat toate argumentele posibile ca să ne convingeți că suntem în eroare, deci, că greșim.

Mai veniți azi și ne spuneți că mai există un punct de vedere. Se poate să aveți dreptate. Ne bucură că ne spuneți lucrul ăsta. Dar pentru a nu fi în situația neplăcută să considerăm că ne propuneți un troc – amendament contra vot -, vă rugăm mult de tot să aveți bunăvoința, fără să fie nevoie de consultarea domnului prim-ministru, să vă aplecați din nou asupra tuturor amendamentelor pe care PNL le-a propus... (Vociferări, rumoare.)

...și care, vă asigurăm, sunt la fel de importante și de semnificative ca acela pe care sunteți dispus să-l acceptați. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul președinte Florin Georgescu.

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, domnul ministru Mihai Tănăsescu a fost de acord și, practic, decizia este redundantă, adică este suplimentară față de textele legale în vigoare. Dar pentru a veni în sprijinul și în întâmpinarea colegilor care au propus acest amendament, domnia-sa a fost de acord să introducă, să insereze în textul legii bugetului acea prevedere, care trebuie să fie în perfectă consonanță și exact în limitele 0rdonanței nr.38/2000 în legătură cu destinația veniturilor din privatizare.

Totodată, ceea ce inserăm azi, miercuri, 11 aprilie, în Legea bugetului trebuie să aibă corespondent într-un amendament prealabil, avansat de un grup parlamentar, în cazul de față PNL. Amendamentul suna într-un anumit fel, generic, și anume prelua ideea din 0rdonanța nr.38, fără să menționeze nici un fel de sumă concretă. Am mai explicat motivația pentru care nu putem să punem sume acolo. Veniturile din privatizare sunt o variabilă, o rezultantă a jocului liber al cererii și ofertei pe piață. Vă rog să nu mai aveți temeri că PDSR-ul nu privatizează. Chiar dacă nu ar vrea să privatizeze – ceea ce nu e cazul! – îl obligă viața și piața și comunitatea internațională, mersul lumii, să privatizeze.

Doi: Avem o listă de întreprinderi supuse privatizării - în curs de a fi definitivată și agreată, inclusiv cu organismele financiare internaționale care sunt creditorii noștri internaționali – care va trebui să fie respectată, fiindcă dacă nu o respectăm ne facem noi înșine, guvernanții, rău: nu vom primi tranșele de împrumut din străinătate, va fi inflația mai mare, lumea o va duce mai rău. Deci noi nu vrem să ne înrăutățim, să ne erodăm capitalul politic, încrederea de care beneficiem în momentul de față. Iată că nu putem, prin consecință, să impunem o sumă concretă, datorită motivelor obiective prezentate, deoarece suma va fi rezultatul cererii și ofertei, negocierilor, și celorlalte proceduri aplicate transparent, nu cum s-a făcut în ultimii 4 ani în procesul de privatizare.

Trei: Nu putem pune o sumă, deoarece dumneavoastră înșivă, în comisie, ați venit cu un amendament generic care nu prevedea nici un fel de sumă concretă și nu putem veni azi, la ora 4 după-amiaza, în ziua de 11 aprilie, în cursul dezbaterilor generale, cu amendament de fond, fiindcă s-ar constitui un amendament de fond să adăugați acum la amendamentul din comisie, regăsit pe lista amendamentelor respinse, ceva care ar însemna suma rezultată din privatizare.

În încheiere, aș dori să nu aveți temeri că luăm banii din privatizare și îi dăm fabricii X sau Y, așa cum s-a mai întâmplat și pe timpul dumneavoastră, pentru că dacă vom face așa, creditorii internaționali de care suntem legați datorită contextului relațiilor financiare internaționale și a situației balanței de plăți a României - care este deficitară și trebuie să luăm bani de undeva - acești creditori internaționali nu ne lasă ei să facem așa ceva, ne cuantifică operațiunea respectivă ca fiind deficit bugetar, ne mărește deficitul, depășim deficitul programat – ăsta de 3 cu 7 – și nu luăm tranșa nu știu care, și iar facem inflație. Deci, nu mai aveți dumneavoastră grija noastră, lăsați guvernul să guverneze – că știe cum să guverneze! -, aveți încredere că respectăm destinația corectă a sumelor din privatizare și vă rog să fiți de acord să acceptați oferta domnului ministru de a insera, în mod explicit, o prevedere deja existentă la 0rdonanța nr.38 și anume că "veniturile din privatizare vor fi utilizate pentru diminuarea stocului de datorie publică prin răscumpărarea stocurilor de stat".

Cât vor fi aceste venituri va rezolva piața și demersurile de privatizare ale noastre. Repet, nici procedural nu este în regulă să introducem un asemenea amendament cifric, pentru că nu este cuprins în amendamentul inițial formulat de partidul dumneavoastră. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Tăriceanu.

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Din explicația domnului Florin Georgescu am înțeles – și cred că toată lumea a înțeles – că sunt două cauze pentru care această sumă nu este inclusă în buget. Este o cauză obiectivă pentru că nu se pot anticipa sumele care vor proveni din privatizare și guvernul nu dorește să rămână descoperit în acest sens.

A doua cauză este de ordin procedural. Am să mă refer la a doua. Într-adevăr, ați remarcat corect. Amendamentul nostru nu face referire la vreo sumă precisă, dar este o explicație pe fond, domnule Florin Georgescu, pentru că nu aveam noi cum să știm care este obiectivul pe care și-l asumă guvernul în privința privatizării, de aceea nu am putut trece o sumă expresă.

Ca atare, propunerea domnului ministru aș spune că este binevenită, dar nu rezolvă problema pe fond. Ea ne dă într-un fel o satisfacție minoră, aș spune. Noi nu ne-am bătut numai așa, ca să avem acolo o precizare care este, în momentul de față, chiar superfluă, din moment ce funcționează 0rdonanța nr.38. Noi am solicitat, cum se știe prea bine, din discuțiile care au avut loc, să fie precizată o anumită sumă. Și suma nu cred că o putem stabili noi, în calitate de partid de opoziție, ci ar fi trebuit să o stabilească Ministerul Finanțelor. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, guvernul - reevaluând unul din amendamentele respinse, cel de la pct.55 - vă propune ca el, totuși, să fie adoptat, cu o ușoară corectură, respectiv eliminarea... nu spuneți suma... Bun.

Amendamentul sună în felul următor:

"Veniturile din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante se vor utiliza în condițiile prevederilor 0rdonanței de urgență a Guvernului nr.38/2000 privind unele măsuri pentru diminuarea datoriei publice interne."

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt. Ba da.

Cu 12 abțineri, acest amendament a fost adoptat cu majoritate de voturi pentru și va forma alin.8.

Trecem la anexe. La Anexa nr.1 pct.1, vă rog să urmăriți amendamentul 30 care se va materializa prin sume concrete după ce vom adopta Anexa nr.3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Una.

Adoptat cu mare majoritate de voturi.

La amendamentul 31 cu privire la Anexa nr.2. Aceeași precizare. Se vor trece sumele cu care se modifică sinteza cheltuielilor, după ce vom adopta Anexa nr.3.

Aveți observații la amendamentul nr.31 cu privire la Anexa nr.2 a comisiei?

Stimați colegi, nu am supus votului anexa în întregime, ci am supus votului doar ideea de principiu, că se vor modifica cifrele după ce vom adopta Anexa nr.3.

Aceeași precizare și la amendamentul 31.

Acum trecem la Anexa nr.3 – SINTEZE. Poftiți. La Anexa nr.3, domnul Nicolăescu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Domnule președinte, noi am făcut un amendament care, în principiu, credem că ar fi fost aprobat de Comisia buget-finanțe. Cu toate că în raport scrie că a fost respins, cred că a fost o neînțelegere în cadrul comisiei, deoarece Anexele 3/02, care se refereau și veneau în completare la Anexa nr.3 au fost aprobate. În timpul lucrărilor comisiei, am convenit ca la sfârșitul zilei să reluăm din nou titlul acestei Anexe nr.3, dar s-a omis acest lucru.

Sunt nevoit să argumentez de ce propunem acest amendament.

La art.16 alin.2 se face referire expresă în text la "cheltuielile pentru autoritățile publice".

Mai departe, la art.42 se face referire că "la propunerea justificată a ordonatorilor principali de credite, guvernul, prin Ministerul Finanțelor, poate aproba până la 31 decembrie 2001 modificări în listele de investiție, anexe la bugetele ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice de stat".

Așa cum este titlul Anexei nr.3, "Lista ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale", se înțelege că guvernul și Ministerul Finanțelor pot avea imixtiune în bugetele aprobate, respectiv de autoritățile publice. Se știe foarte bine că Parlamentul – Camera Deputaților și Senatul – își aprobă bugetele care devin anexă la bugetul de stat.

Din acest considerent am considerat absolut necesar să se modifice lista și să se intituleze:

"0rdonatori principali de credite. Lista autorităților publice, ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale." Cred că domnul președinte Ștefan poate fi de acord cu ce spun și să propună această corecție. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte. Ca să înțelegem despre ce este vorba. În caietul pe care îl aveți în fața domniilor voastre avem o pagină cu Anexa nr.3, care se intitulează: "0rdonatori principali de credite".

Dacă dăm pagina, vedem că apare un opis pe care l-am intitulat "Lista ministerelor și a celorlalte organe ale administrației publice centrale". Pentru a face o coordonare între denumirea Anexei nr.3 și denumirea acestui opis al ordonatorilor principali de credite, putem fi de acord să denumim această listă simplu.

"LISTA ORDONATORILOR PRINCIPALI DE CREDITE", care să vină în concordanță cu denumirea Anexei nr.3 care se cheamă "0RDONATORII PRINCIPALI DE CREDITE".

Deci, propunerea noastră este să spunem "Lista ordonatorilor principali de credite". Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Nicolăescu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Mulțumesc flexibilității domnului ministru Tănăsescu, dar nu cred că e suficientă și nu rezolvă problema, pentru că intrăm în aceeași capcană de corelare a denumirii listei cu textul din lege evocat: textul 42, art.42.

Totuși, îl rog pe domnul președinte Ștefan să vă spună eventual și dumnealui că noi am căzut de acord în Comisiile reunite de buget-finanțe, dar dintr-o regretabilă eroare s-a omis acest lucru. Vă rog să-i acordați cuvântul.

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Reprezentantul comisiilor reunite să ia cuvântul.

Domnul VIOREL ȘTEFAN:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cred că nu este o regretabilă eroare, ci o excesivă rigoare pe care o solicită colegul nostru domnul Nicolăescu.

Atâta timp cât anexa face trimitere la ordonatorii principali de credite, propunerea domnului ministru Tănăsescu ar putea rezolva problema fără a deranja pe nimeni. Pentru că art.42 în temeiul căruia Guvernul trebuie să aprobe investițiile pentru o parte dintre ordonatorii de credite, face trimitere la organele de specialitate ale administrației publice centrale. E adevărat, cu un mic compromis, cred că și soluția domnului Nicolăescu de a denumi "Lista ordonatorilor" sau de a pune, înainte de expresia "lista ministerelor și celelalte organe ale administrației publice centrale" să scriem sus "0rdonatori principali de credite", ar putea să rezolve o problemă. La comisie discuțiile s-au purtat de această manieră. Dacă în raport nu s-a făcut precizarea solicitată de domnul deputat Nicolăescu, este absolut o chestie formală. Pentru că dacă citim titlul Anexei și în continuare lista, ajungem la concluzia pe care o dorește domnul deputat. Dar, revin, spunând că ar fi o soluție de compromis să acceptăm riguros propunerea domniei-sale. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Vreți să interveniți la titlul listei? Bun.

Stimați colegi, ați reținut amendamentul făcut de domnul Nicolăescu și acordul comisiei care a întocmit raportul comun.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Este vorba de amendamentul 149, care a fost respins.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Bun.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat.

Trecem în continuare la Anexa 3 – "Sinteză". Domnul deputat Bălăeț.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

La Anexa nr.3, fără nici un fel de determinare, la această listă eu am o anumită observație.

În amendamentele pe care le-am trimis la Comisia de finanțe-bănci, ceream să mi se dea cuvântul la art.18 alin.2. Dintr-o eroare internă, să spunem așa, amendamentul meu nu a fost prevăzut, însă în cadrul art.18, citam Anexa nr.3 pag.144 cod 28, unde se reflectă bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, în cifră de 1600 miliarde.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule Bălăeț, am o rugăminte. Vă rog să vă raportați exact la amendamentele pe care le aveți și să urmăriți și ceea ce noi am supus dezbaterii.

Deci, suntem la Anexa 3.02 – Senatul României.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Nu, nu, nu…. Sunt la lista nr.3, nu la lista nr. 3.02. Exact la…

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate coleg, când vine rândul acelei autorități, acelui ordonator, vom discuta atunci. Se va raporta la Anexa 3 – Sinteze.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Nu, domnule președinte, pentru că, de fapt, aici eu am vrut să intervin, pentru că la poziția 28 se reflectă foarte bine bugetul Ministerului Culturii în raport cu bugetele celorlalte ministere și se vede foarte clar că este vorba de un buget de avarie, și nicidecum de un buget de austeritate, cum s-au pronunțat alții. Și aici se vede și acel fapt semnalat de noi înainte, că pentru Consiliul Arhivelor Securității cifrele sunt umflate, iar pentru oamenii de cultură avem cele mai mici salarii posibile pe întreaga structură salarială din țară. Aici se văd lucrurile foarte grave…

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule Bălăeț, veți fi mai eficient dacă veți vorbi atunci când va veni rândul Ministerului Culturii.

Vă rog eu frumos să înțelegeți că există o regulă în discutarea acestor anexe.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Dacă…. Deci, este prezent și….

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, dă-mi voie să fac o precizare. Anexa 3 este așezată pe ordonatori principali de credite, de la Anexa 3.02, care începe cu Senatul României, până la Anexa 3.28, unde este Ministerul Culturii. Acum discutăm Anexa 3.02 – Senatul României. Când vom veni la Anexa 3.28 – Ministerul Culturii – veți face amendamentul și veți susține amendamentul dumneavoastră.

Nu știu dacă este foarte clar. Deci, avem o clasificație bugetară pe care trebuie s-o respectăm.

Deci, o să începem cu Anexa 3.02, după aceea 3.03, 3.04, până la 3.28, unde este Ministerul Culturii și atunci o să vă ridicați, să susțineți amendamentul.

A fost clar, stimate coleg?

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

A fost foarte clar, dar, să știți că și eu vreau să fiu foarte clar.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, vă dăm cuvântul când ajungem la Anexa 3.28 – Ministerul Culturii.

Vă rog frumos, ca să mergem puțin în ordine. Vă dau cuvântul eu, cînd vom veni la Ministerul Culturii. Deci, vreți o sumă, o corectare la Ministerul Culturii în anexă.

Domnul DUMITRU BĂLĂEȚ:

Sigur că vrem o corectare, dar suma aceasta se deduce de aici, din….

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Nu se deduce. La 3.28 propune sursa de acoperire și pe urmă toate se recorelează între ele de către Ministerul Finanțelor, în cazul în care se aprobă.

Domnul DUMITRU BĂLĂEȚ:

Deci, în condițiile acestea, se revine la anexa 3, da?

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Absolut.

Deci, stimați colegi, vă propun să intrăm așa cum aveți dumneavoastră anexele.

Deci, suntem la un amendament propus la Anexa 3.02. Este propus de cele două Comisii de buget, finanțe și se referă la Senatul României.

S-a propus ca, în cadrul aceleiași sume aprobate pe total, pe Senat, să se facă unele redistribuiri pe articole, în conformitate cu aprobarea pe care a dat-o Senatul, fără a modifica suma globală.

Acesta este amendamentul.

Da, stimate coleg.

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLĂESCU:

Domnule președinte, mulțumesc.

Deci, amendamentul care a fost aprobat de Comisiile reunite de buget, finanțe nu a făcut decât să scoată în evidenț㠖 și este bine să știe colegii noștri – că, din punct de vedere al separației puterilor în stat, trebuie să prevedem acest lucru și în buget.

In consecință, Anexa 3.02, care se refeă la Senat, și următoarea, care se referă la Camera Deputaților, nu fac decât să dovedească, că Biroul permanent al Senatului poate să facă modificări în lista de investiții, atâta vreme cât bugetul Senatului este aprobat de plenul Senatului.

Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, dacă ați fi avut puțină răbdare, ajungeam acolo.

Deci, repet, suntem la Anexa 3.02, unde avem un prim amendament. Este vorba de redistribuiri de niște sume în cadrul sumei totale, conform ultimei aprobări date de către plenul Senatului și cu care cele două Comisii de buget, finanțe au fost de acord.

Dacă sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat acest amendament al comisiei.

Tot la Anexa 3.02 – Senatul României – ceea ce a propus colegul este o propunere a celor două Comisii de buget, finanțe. Deci, să se introducă în subsol următorul text: "In funcție de derularea procesului investițional, Biroul permanent al Senatului poate să aprobe modificări în lista de investiții, cu încadrarea în valoarea totală a cheltuielilor de capital aprobate".

Acesta a fost amendamentul.

Sunt obiecțiuni? Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Impotrivă? Abțineri?

In unanimitate, s-a aprobat și acest amendament.

Trecem la Anexa 3.03 – ordonator principal - Camera Deputaților.

Comisiile de buget, finanțe vă propun textul de la pct.35, care este similar cu cel propus la Senat, respectiv, în funcție de derularea procesului investițional, Biroul permanent să aprobe modificări în lista de investiții, cu încadrarea în valoarea totală.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri?

In unanimitate, s-a adoptat acest amendament.

Trecem la Anexa 3.04 – Curtea Supremă de Justiție.

Vă rog, … că sunt amendamente.

Aveți cuvântul, stimate coleg.

Domnul EMIL BOC:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu cred că poate constitui pentru nimeni o noutate faptul că puterea judecătorească și justiția constituie coloana vertebrală a statului de drept, dar la fel de adevărat este faptul că o justiție, pentru a reprezenta acest lucru, trebuie să fie independentă.

In acest context, credem noi că, prin Legea bugetului de stat, la capitolul consacrat justiției, există câteva prevederi care afectează independența acesteia și o readuc pe terenul influențelor politicianiste și a politicului, în general.

In acest context, avem două propuneri. Repet, ambele propuneri au fost discutate în Comisiile juridice reunite, au fost acceptate în unanimitate și sperăm ca dumneavoastră să le acceptați în consecință.

In primul rând, este vorba de faptul că, prin proiectul Legii bugetului de stat, Curtea Supremă de Justiție este obligată să avizeze statul de funcții la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. De la această prevedere sunt exceptate Camera Deputaților, Senatul și Administrația Prezidențială.

In condițiile în care dorim să respectăm principiul separației puterilor în stat, trebuie să asigurăm un tratament egal și celorlalte autorități care compun puterile statului din România.

Prin urmare, alături de Camera Deputaților, de Senat și de Administrația Prezidențială, ar trebui să completăm art.11 alin.3 și cu instituția puterii judecătorești – Curtea Supremă de Justiție, Curtea Constituțională și Consiliul Legislativ.

Știu că îmi veți spune că nu aici este momentul să facem acest amendament, dar, având în vedere cutuma care s-a instituit astăzi, în sensul că am modificat deja două articole asupra cărora deja noi ne-am exprimat prin vot, vă cer permisiunea ca, la art.11 alin.3, să exceptăm de la avizarea statului de funcții de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Curtea Supremă de Justiție, Curtea Constituțională și Consiliul Legislativ, pentru a asigura un tratament egal tuturor puterilor statului din România, în vederea respectării principiului separației puterilor în stat.

Acum, în ceea ce privește celelalte amendamente respinse propuse de Comisia juridică, amendamente care se regăsesc la pag.73, respectiv numărul de ordine 150 și 151, noi pornim de la următoarea premiză. Prin Legea bugetului de stat s-a prevăzut, în art.13, ca și demnitarii Curții Supreme de Justiție să beneficieze de valoarea de referință universală, respectiv 2.444.000 de lei, la stabilirea drepturilor salariale.

Din nefericire, atunci când s-a alocat suma pentru Curtea Supremă de Justiție, această sumă a fost redusă cu 60 de miliarde, întrucât, în acest moment, devine imposibilă plata drepturilor salariale ale judecătorilor, având ca bază valoarea de referință universală acceptată, de 2.444.000 lei.

Prin urmare, noi solicităm majorarea cheltuielilor de personal cu 20 de miliarde de lei, pentru a putea acoperi cheltuielile de personal, în vederea coeficientului stabilit.

Pe de altă parte – și mă refer acum la cele două amendamente cumulate, pentru a nu mai face o altă intervenție, am solicitat prin Comisia juridică majorarea numărului de posturi cu 20 – de la 335 la 355. De ce? In primul rând, trebuie avut în vedere faptul că agenda Curții Supreme de Justiție a fost extrem de încărcată în anul 2000, când s-au înregistrat 35.550 de cauze, în raport cu 27.791, cât au fost înregistrate în 1999.

Pe de altă parte, prin ultimele modificări legislative, s-a extins foarte mult competența Curții Supreme de Justiție. Este vorba de Ordonanța Guvernului nr.138/2000, când această Curte și-a îngreunat foarte mult agenda de lucru. Este cunoscut faptul că un termen la Curtea Supremă de Justiție durează de la 3 până la 6, 8 luni și chiar un an de zile.

Prin urmare, această suplimentare cu 20 de posturi este absolut necesară pentru a conferi coerență actului de justiție din România, având în vedere că este cea mai înaltă instituție din stat.

Prin urmare, noi vă solicităm, în sinteză, exceptarea Curții Supreme de Justiție și a celorlalte autorități ale statului menționate – Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ – de la avizarea statului de funcții de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar, pe de altă parte, suplimentarea cuantumului de cheltuieli necesare cu finanțarea celor 20 de posturi, pentru a putea conferi o activitate coerentă Curții Supreme de Justiție.

Vă mulțumim.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, nu plecați de la microfon. Vă rog să precizați și sursa de acoperire.

Domnul EMIL BOC:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Sursa de finanțare pe care o propun este următoarea: în primul rând, ieri am reușit, la art.48 alin.3, să admitem un amendament, unde se precizează "cu sumele realizate peste prevederile bugetare la taxele judiciare de timbru pentru activitatea instanțelor…."și așa mai departe, "să se finanțeze activitatea din justiție".

Deci, iată, resursele sunt de ordin intern, din interiorul justiției. Nu trebuie transferate din altă parte. Ieri, după masă, am rezolvat acest lucru, prin acceptarea amendamentului de la art.48 alin.3, aflat la nr.122, în amendamentele respinse, pe lista dumneavoastră.

Deci, cred că avem deja și sursa de finanțare, întrucât am menționat acest lucru.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg,

Sursa pe care o propuneți nu s-a realizat niciodată în ultimii 3-4 ani. Deci, este o sursă fictivă și nu poți să tragi poliță pe cheltuială pe o sursă de venit nesigură. Nici măcar din apreciere.

Mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Frunda.

O să o luăm pe profesii. La fiecare profesie să venim cu majorări și mai facem un buget.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul GYORGY FRUNDA:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Domnilor și doamnelor miniștri,

Distinse Camere ale Parlamentului României,

Vreau să vorbesc împotriva amendamentului propus, cu toate că, pe fond, sunt de acord cu propunerile domnului deputat. Cred însă că nu aici este locul de rezolvare a acestor probleme. Justiția din România are nevoie de foarte mulți judecători în plus. Și Curtea Supremă, și Curțile de Apel, și tribunalele, și judecătoriile.

Intr-adevăr, ceea ce spune domnul coleg este corect. La Curtea Supremă, din păcate, la Secția Comercială, se dau, de exemplu, termene de peste un an de zile, iar la Secția Penală, unde situația este cea mai bună, termenele durează cel puțin o jumătate de an.

Alocarea unor sume în plus nu rezolvă însă această problemă. Este nevoie de o nouă concepție privind procedurile civile și procedurile penale, privind nivelul la care începem procesul și nivelul la care terminăm procesul, este nevoie ca cea mai înaltă instanță a României – Curtea Supremă de Justiție – să devină, în primul rând, o Curte de casație, care să retrimită cauzele spre rejudecare instanțelor care au judecat în fond.

Dacă am accepta ideea că este nevoie de 20 de judecători în plus, eu cred că este nevoie, nu de 20, ci cel puțin de 100 de judecători în plus la nivelul Curții Supreme și de alte sute de judecători la nivelul Curților de apel, a tribunalelor și a judecătoriilor.

In ceea ce privește amendamentul care vizează ca bugetul justiției să nu treacă prin cenzura ministrului de resort, iarăși nu pot fi de acord, dintr-un motiv formal, anume că, Curtea Constituțională nu este parte a puterii judecătorești în sistemul judiciar din România și, cu atât mai puțin, Consiliul Legislativ. Aceste instituții trebuie să aibă cenzura ministerului de resort.

In ceea ce privește egalitatea puterilor statului, care, din păcate, nu este prevăzută expres de Constituție, nu se manifestă prin exonerarea acestora de a obține un aviz al Ministerului Finanțelor, când este vorba despre banii publici, ci se referă la libertatea și independența decizională pe care o au.

Vă mulțumesc celor care m-ați ascultat cu atenție.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul deputat Boc, aveți cuvântul.

Domnul EMIL BOC:

Mulțumesc, domnule președinte.

In primul rând, aș vrea să menționez că suma solicitată nu este neapărat pentru acoperirea celor 20 de posturi de la Curtea Supremă de Justiție, ci pentru a putea fi acoperite drepturile salariale la nivelul de referință universal, de 2.444.000 de lei, acceptat pentru toți demnitarii statului român – pentru parlamentari, pentru noi.

Deci, dacă acceptăm faptul că avem același statut în stat, ca puteri egale – judecătorească, legislativă și executiv㠖 trebuie să le acordăm un tratament pe măsură.

In ceea ce privește exceptarea de la avizarea statului de funcții de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, eu am spus faptul că, în virtutea principiului separației puterilor în stat, în vederea asigurării independenței acestor autorități, trebuie ca și Curtea Supremă de Justiție să fie exceptată de la acest aviz și, în consecință, și celelalte autorități definite de Constituție ca fiind independente. Nu am spus că fac parte din puterea judecătorească …

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, vă rog eu, nu dezvoltați, că nu revenim asupra nici unui articol. Vă rog foarte mult!

Domnul EMIL BOC:

Vreau să vă spun, domnule președinte, că am revenit astăzi de două ori, adică, o dată astăzi și o dată ieri…

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Suntem la Anexa 3.04, unde aveți două amendamente. Vă rog să vă referiți la cele două amendamente.

Domnul EMIL BOC:

Atunci, v-aș întreba pe dumneavoastră și pe domnul Frunda, de ce Camera Deputaților, Senatul și Administrația Prezidențială să fie exceptate? Care este statutul aparte care le dă dreptul să fie exceptate și nu și celelalte … Curtea Supremă…?

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, aveți două amendamente la Anexa 3.04 și vă rog să vă referiți la ele.

Domnul EMIL BOC:

Da, domnule președinte, numai că toate se leagă, toate țin de independența puterii judecătorești pe care cu toții doriți…

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă rog eu, nu le legați, și referiți-vă la Anexa 3.04.

Domnul EMIL BOC:

Deci, am menționat faptul că, în vederea asigurării independenței puterii judecătorești, să fie exceptată Curtea Supremă de Justiție de la controlul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pentru a sustrage influenței politicului această instanță, pentru că numai așa poate să funcționeze în manieră independentă, iar suma de bani solicitată, repet, este pentru a asigura tratament egal judecătorilor de la Curtea Supremă cu ceilalți demnitari, respectiv parlamentari, deputați și senatori.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule deputat Boc.

Dau cuvântul ministrului de finanțe, domnului Mihai Tănăsescu.

Vă rog să nu-l mai țineți de vorbă, domnule Dorneanu.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Vă rog eu, domnule președinte al Camerei Deputaților, ocupați-vă locul în sală.

Aveți cuvântul.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Două comentarii aș dori să fac și anume, la ora actuală, în Curtea Supremă de Justiție își desfășoară activitatea 307 judecători.

Prin proiectul de buget propus domniilor voastre, se au în vedere a fi finanțate 335 de posturi, deci există posibilitatea să se suplimenteze, așa cum a fost făcut amendamentul, cu 20 de posturi.

In ceea ce privește valoarea de referință, aș vrea să vă informez că aceasta a fost votată la art.13, la actualul proiect de lege, iar în ceea ce privește avizarea de către Ministerul Muncii, a fost aprobată la art.11.

Tot pentru informarea dumneavoastră, aș vrea să menționez faptul că în noiembrie anul trecut, anul 2000, anumite instituții ale statului – Ministerul Justiției, Curtea Supremă de Justiție, Curtea de Conturi, Ministerul Public – au beneficiat de o mărire substanțială a salariilor, respectiv în medie cu 80%, față de celelalte instituții, care nu au beneficiat de aceste majorări aferente.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Nu este rău dacă mai vrea o dată.

Deci, stimați colegi, supun totuși votului dumneavoastră acest amendament, care, conform explicațiilor, nu a fost acceptat nici de minister – nici de Guvern – și nici de Comisiile de buget, finanțe. Ați auzit informațiile.

Referitor la mărirea numărului de posturi, amendament susținut de colegul nostru, domnul deputat Boc, cine este pentru? 6 voturi pentru.

Impotrivă? Marea majoritate.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, amendamentul a fost respins.

Referitor tot la Anexa 3.04, cu privire la modificarea salariului de referință, amendament prezentat de domnul deputat Boc, vi s-au dat explicații în legătură cu majorarea recentă cu 80% care s-a făcut la aparatul din justiție.

Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Impotrivă? Majoritate de voturi.

Abțineri?

Mulțumesc, domnule deputat Marcu. O abținere.

Deci, a fost eliminat și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3.04, în formularea prezentată de către inițiator.

Vă rog, cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Impotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Anexa 3.04 a fost aprobată.

Trecem la Anexa 3.05.

(Domnul deputat Boc solicită cuvântul)

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, am dat un răspuns. Vă rog eu mult… Avem mult de lucru.

Aveți observații la Anexa 3.05?

Domnul EMIL BOC:

Domnule președinte, noi am dori doar un singur răspuns din partea ministrului de finanțe. Să ne precizeze poziția dânsului în legătură cu exceptarea Curții Supreme, a Curții Constituționale și a celorlalte autorități independente de la avizarea statului de funcții, pentru că nu ni s-a oferit un răspuns. Să știm de ce se opune la aceste instituții și nu se opune la Camera Deputaților, la Senat și la Administrația Prezidențială. Vrem să înțelegem filozofia acestui buget. Deci, vrem să înțelegem dacă este vorba de o conotație politică sau una bugetară.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, s-a înțeles. Il rog pe domnul ministru Tănăsescu să-și noteze și, după ce terminăm anexele, să dea un răspuns domnului deputat Boc.

Vă rog, domnule ministru, să vă notați, după ce terminăm anexele, să dați un răspuns domnului deputat Boc.

Anexa 3.05 – Curtea Constituțională.

Vă rog, domnul deputat Gaspar.

Domnul ACSINTE GASPAR:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

In legătură cu anexa 3.05, referitoare la Curtea Constituțională, au fost făcute trei amendamente. În anexa nr.1, la poziția 36, este un amendament admis, întrucât privește introducerea unui articol nou, prin redistribuire în cadrul aceluiași titlu de cheltuieli.

La anexa nr.2, la poziția 152, deci la amendamente respinse, s-a propus respingerea acestui amendament, pe bună dreptate, întrucât, potrivit Legii bugetului de stat, ordonatorul principal de credite poate aproba virări de credite de la un alineat la altul, în cadrul aceluiași articol. Deci, solicitarea era în plus.

Pun însă în discuție, domnule președinte, amendamentul prevăzut la poziția 153, cea referitoare la numărul maxim de posturi prevăzute pentru anul 2001.

Vreau să vă informez că în anul 2000 Curtea Constituțională avea un număr de 81 de posturi. Prin Legea nr.124 din anul 2000, s-a majorat numărul de magistrați asistenți cu 12 posturi. Deci, 81 și cu 12, înseamnă 93 de posturi.

In anexa la buget s-au prevăzut 90 de posturi. V-aș ruga ca totuși să se aprobe numărul maxim de 93 de posturi, fără însă a se cere suplimentarea cheltuielilor de personal. Deci, în același volum de cheltuieli de personal, numărul să fie de 93, urmând să vadă ordonatorul principal de credite cum va defalca pe salariați fondul de salarii care i-a fost aprobat.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Dacă mai sunt intervenții? Ințeleg că nu sunt.

Deci, stimați colegi, la Anexa 3.05 – Curtea Constituțional㠖 vă supun votului dumneavoastră, la poziția 36, la texte admise, propunerea celor două Comisii de buget, finanțe, deci la titlul 20 – "Cheltuieli materiale și servicii" – să introducem articolul "Drepturi cu caracter social" – valoare - 100 de milioane de lei.

In al doilea rând, diminuarea corespunzătoare a sumei de 1.300 de miliarde de la articolul bugetar 30 – "Alte cheltuieli".

Deci, înțeleg că sunt propunerile făcute de Comisiile de buget, finanțe, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Domnul deputat Marcu se abține.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, tot la Anexa 3.05, un amendament respins se referea la motivația pe care a dat-o domnul Gaspar, legată de dreptul ordonatorului principal de credite, care poate aproba virări de credite de la un alineat la altul, în cadrul aceluiași articol.

In consecință, amendamentul nu este necesar și, având în vedere că a fost respins de Guvern și de Comisia de buget, finanțe, supun votului dumneavoastră acest amendament.

Deci, cine este pentru acest amendament? Deci, nu pentru respingere, ci pentru acest amendament, stimați colegi. Se propune de către Guvern respingerea. Deci, nu se mai insistă asupra lui, întrucât situația este reglementată.

Deci, cine este pentru eliminarea acestui amendament?

Cu majoritate de voturi.

La Anexa 3.05, legat de majorarea numărului de posturi, de la 90 la 93, fără suma corespunzătoare, propus de domnul deputat Gaspar, dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu, pentru a se pronunța.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Putem agrea amendamentul făcut de către domnul deputat Gaspar, în sensul majorării numărului de posturi de la 90 la 93, cu încadrarea în sumele alocate cu această destinație Curții Constituționale.

Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, propunem ca acest amendament, care inițial a fost respins - se propune cu acordul Guvernului - să fie acceptat.

Deci, majorarea numărului de posturi de la 90 la 93, bineînțeles, fără cheltuieli de personal suplimentare, urmând ca măsura să se aplice pe parcursul anului.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate s-a adoptat și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3.05, ordonator Curtea Constituțională, bineînțeles, cu corecturile pe care le-am aprobat.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost aprobat și această anexă.

Trecem la Anexa 3.06.

Anexa 3.06 nu sunt amendamente.

Dacă sunt observații?

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi Anexa 3.06 a fost aprobată.

Anexa 3.07. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost aprobată și această anexă.

Anexa 3.08. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost aprobată.

Anexa 3.09. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

A fost aprobată.

Anexa 3.10.

Sunt observații? Amendamente nu sunt.

Nu sunt.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Suntem la Anexa 3.11., ordonator Consiliul Național al Audiovizualului.

Dacă se susțin amendamentele respinse?

Nu se susțin.

Supun votului dumneavoastră 3.11, în formularea dată de inițiator.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat.

Trecem la Anexa 3.12.

Dacă sunt observații? Amendamente nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost aprobată.

Trecem la Anexa 3.13., ordonator Ministerul Afacerilor Externe.

Dacă se susțin amendamentele? Nu se susțin.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3.13.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a aprobat.

Trecem la Anexa 3.14. Nu sunt amendamente.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Trecem la Anexa 3.15.

Dacă sunt observații? Amendamente nu sunt.

La 3.15, ordonator Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rog, vă ascultăm, domnul deputat Nini Săpunaru.

Domnul NINI SĂPUNARU:

Vă mulțumesc.

O să încerc să fiu foarte scurt, să nu iau din timpul nimănui.

În practica finanțărilor la buget, la Ministerul Finanțelor, din 1992 încoace, s-a întâmplat următorul lucru. S-au apucat să se facă niște investiții, să se înceapă, ele se vor termina probabil în 20 de ani de zile, pentru că în acest buget de sărăcie, niciodată, Ministerul Finanțelor nu poate să ceară în ședințele de Guvern bani pentru investiții.

Și atunci s-a alocat o sumă de 45 miliarde, câte un miliard pentru fiecare județ, și cu asta a închis listele de investiții la finanțe.

Noi nu propunem altceva decât să redistribuim aceste sume, în cadrul obiectivelor de investiții, din cadrul Ministerului Finanțelor, în așa fel încât să se termine opt obiective în acest an.

Altfel, se continuă lucrările încă 10-15 de acum încolo, la acest nivel de finanțare.

Este un lucru constatat, nu poate să nege nimeni că, știți, în fiecare județ este câte un colos din acela care nu se mai termină niciodată. Este o propunere care, am zis noi, ar face în așa fel încât să dăm, să puteți da în folosință opt obiective în acest an.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Are cuvântul domnul ministru Tănăsescu.

Vă dau cuvântul, stimate domn…

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Îi mulțumesc domnului deputat Săpunaru pentru grija care ne-o poartă, dar noi considerăm că, prin modul în care am defalcat sumele aferente cheltuielilor de capital, aferente Ministerului Finanțelor Publice, această defalcare răspunde cerințelor pe care ni le-am propus pe anul acesta, și, de aceea considerăm că, așa cum am întocmit lista de investiții, vă propunem ca ea să rămână sub forma care este prezentată.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, nici nu-i corect… ești finanțist, te rog eu foarte mult…

Aveți cuvântul…la rectificare ordonatorul solicită acele sume…

Domnul NICOLAE-VLAD POPA:

Amendamentul nostru este legat de o investiție din Brașov. Am cerut mărirea sumei de la un miliard la zece miliarde, este vorba de sediul Direcției generale a finanțelor publice. Construcția este aproape terminată, este o sumă mică, este situată în mijlocul Brașovului, și de ani de zile începută. O sumă mică, această sumă ar garanta terminarea clădirii și ați avea o economie, pentru că instituția stă într-un sediu unde plătește o chirie foarte mare. Sursa, așa cum a spus colegul meu, există în fondul de investiții.

Motivarea cu care a respins comisia, comisiile reunite, nu subzistă pentru că, dacă dumneavoastră aveți dreptul să hotărâți prioritățile, atunci noi nu mai avem de ce să hotărâm pe fiecare obiectiv în parte, ci am fi votat doar suma întreagă de investiții. Or, câtă vreme, în fiecare investiție, este prevăzută clar suma pentru anul acesta, sigur, considerăm că există o prioritate, și rog Parlamentul să o voteze.

Mai mult decât atât, și chestiunea asta, cred eu, este esențială, trebuie să existe o anumită prioritate recunoscută, este un oraș important, este un sediu care, efectiv, poate să intre cu câteva miliarde în funcțiune.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc, stimate coleg.

Vă dați seama că ministrul finanțelor le-ar fi terminat pe toate, dacă putea, pentru că este interesul lui.

Dac cuvântul domnului ministru Tănăsescu, să dea răspuns la acest amendament.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, și dorința noastră este să terminăm, să definitivăm cât mai repede aceste construcții. Atât am putut să prindem, dar, sigur, și noi suntem interesați de acest lucru, iar pe parcursul execuției bugetului, în cazul în care lucrările vor merge foarte rapid, putem face redistribuiri, în așa fel încât să alocăm sume superioare pentru definitivarea sediului de la Brașov, în cadrul sumelor aprobate, desigur.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Cred că același răspuns este și la amendamentul următor respins, cu Ialomița și cu celelalte.

Dacă mai sunt luări de cuvânt aici?

Nu mai sunt.

Stimați colegi, ați auzit răspunsurile la cele trei amendamente. Sigur, dacă ar exista o posibilitate, Guvernul ne-ar fi dat un răspuns pozitiv. Legat de toate cele trei, deci, nu sunt acceptate de către Guvern, nici de Comisiile pentru buget, finanțe, bănci, nu din rea voință, ci din lipsă de surse. Redistribuirile, să fiți convinși, se vor face pe parcursul execuției de către finanțe, de la un obiectiv la altul, în funcție de mersul lucrărilor.

Deci, primul amendament, legat de dirijarea sumelor de la un obiectiv la altul, pentru cele 40 de obiective de investiții, la Ministerul Finanțelor, deci, respins de Guvern.

Cine este pentru?

2 voturi pentru.

Abțineri?

Împotrivă?

Amendamentul a fost respins.

Al doilea amendament, legat de sediul de la Brașov, cu zece miliarde, de asemenea, respins pe aceleași considerente.

Cine este pentru?

8 voturi pentru și cu 4, 12.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu marea majoritate amendament respins.

Cel de-al treilea amendament, cu aceeași problemă, cu surse suplimentare, pentru sediul finanțelor publice de la Ialomița, trezorerie, Țăndărei, etc.De asemenea, respins pe motivele arătate.

Cine este pentru?

Un vot pentru.

Abțineri?

A fost respins și acest amendament.

Stimați colegi, supun acum votului dumneavoastră Anexa 3.15 în formularea inițiatorului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Două abțineri.

Anexa 3.15 a fost aprobată.

Trecem la Anexa 3.16, ordonator Ministerul Justiției.

Domnul deputat Boc, aveți cuvântul.

Domnul EMIL BOC:

Domnule președinte, aș vrea să fiu foarte scurt.

În primul rând, aș dori să susțin acest amendament aflat la numărul curent 159. Motivația susținerii acestui amendament este una simplă. În perspectiva integrării europene a României, Direcția generală a penitenciarelor va juca un rol extrem de important cu privire la reforma care are loc în acest domeniu. Să nu uităm faptul că, la acest capitol, încercăm să implementăm un nou sistem, care se bazează pe probațiunea judiciară și pe celelalte concepte existente în Uniunea Europeană, iar implementarea acestei reforme în domeniul penitenciarelor ar impune acceptarea acestui amendament susținut de către noi la pct.159.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul MARCU TUDOR:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din păcate, nu am învățat suficientă carte și confund pe 15 cu 16… era să iau adineauri cuvântul la 15.

Susțin și eu cu toată fermitatea amendamentul acesta propus de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională care are în subordine, să zic, în control…. culmea, nici nu știu de ce ne vine nouă în control Direcția penitenciarelor, care ține de Ministerul Justiției, pentru că de fiecare dată se plâng oamenii…oamenii ăștia sunt de foarte mult bun simț când vin…știm că n-avem bani, zic ei…dar, înțelegeți-ne și pe noi că punem câte trei oameni într-un pat, într-o cameră de 20 oameni dorm câte 70-75 de oameni. Infracționalitatea în mare măsură crește datorită modului în care ei își satisfac pedeapsa, dată prin lege. Acolo apare homosexualitatea cea mai …de la incipență…cum se cheamă…se duc nevinovați și pleacă vinovați…bine, nu mai zic cu vină…că intru iară cu art.200…

Dorința noastră… noi am rămas impresionați… suntem o comisie foarte responsabilă… Vedeți că nu prea avem multe amendamente, nu vrem să împărțim banii de colo-colo… Nu găsesc că este corect ca eu să cumpăr o țeavă de tun pe seama unor câteva zeci de mii de seringi sau sute de mii de seringi, pentru că nu sunt deputat pentru Comisia pentru apărare, sunt deputat al unui județ întreg și reprezint interesele oricărei structuri. Dar, totuși, iată, că fac și pleonasme, insist încă o dată pe lângă domnul ministru al finanțelor, Tănăsescu, și pe lângă domnul ministru Florin Georgescu, pe lângă Guvern, în final, având acceptul celor în drept, să judece această responsabilitate, mai mult chiar decât noi, de la Comisia pentru apărare, să găsim o modalitate și să le suplimentăm puțin suma pe care au primit-o care, de fiecare dată, este din ce în ce mai mică și duce din ce în ce la o degradare mai mare a acestui important punct din cele puse în judecată atunci când vrem să intrăm în structurile europene.

Deci, domnule ministru Tănăsescu, poate nu izbutiți 680 miliarde, dar poate izbutiți o sumă mai mică sau găsiți o altă modalitate.

Vă rog frumos să încercați să ieșim din acest impas.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

S-a înțeles, domnule deputat.

Aveți vreun gând ceva, nu-mi dau seama…

Stimați colegi, dacă am avea 700 miliarde, n-ar mai sta copiii în cămine, trei într-un pat, sau ne-am ocupa de școli, care cad și se dărâmă pe copii.

Vreau să spun că totuși în pușcării norma de hrană este de la 2900 de calorii la 3500 de calorii, și copiii noștri nu mănâncă 1400. Și știți de ce, și nu vreau să intervin…Este o necesitate, este o situație tragică acolo, dar…vreți să dau cuvântul ministrului finanțelor?! … I-l dau…asta vă va spune…

Domnule ministru, aveți cuvântul…

Din sală domnul deputat Marcu…nu se știe cine are nevoie de banii ăștia…!!

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte,

De asemenea, două comentarii la acest amendament.

Fondurile alocate cu această destinație, în anul 2001, sunt superioare cu peste 35% față de anul trecut. Sigur, este o creștere semnificativă, insuficientă. Într-adevăr, această sursă de venituri, această sursă de cheltuieli este foarte mare… sunt 678 de miliarde….Ceea ce pot să vă spun este că, funcție de modul în care va fi derulată execuția bugetului în cursul acestui an, și sigur, dacă veniturile vor crește în mod corespunzător, putem odată cu rectificarea bugetului pe anul în curs să găsim niște surse suplimentare, nu știu dacă, până la nivelul a 600 miliarde, pentru îmbunătățirea condițiilor în aceste penitenciare.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Deci, nu este putință, după cum vedeți, spune Guvernul, și Comisiile pentru buget, finanțe.

Deci, stimați colegi, vă supun totuși la vot acest amendament.

Cine este pentru?

17 voturi pentru.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu mare majoritate, amendamentul a rămas respins.

Dacă mai sunt și alte amendamente de susținut?

Nu sunt.

Supun… (discuții în sală)

De ce sunteți supărat, stimate coleg?!…Vă rog eu, vorbiți la microfon că nu vă aud…la 3.16…?! La Anexa 3.16, poziția 160…?!

Eu v-am întrebat dacă mai sunt amendamente. Eu nu trebuie să supun toate amendamentele respinse la vot, decât dacă dumneavoastră le susțineți.

Stimate coleg, la Anexa 3.16, poziția 161 aveți?…Poftiți, vă rog…

Domnul ADRIAN MOGOȘ:

Domnule președinte,

Să fim înțeleși, a fost o neînțelegere…

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Nici o problemă…

Domnul ADRIAN MOGOȘ:

Privind ordinea, criteriul…așa…

Prezența mea la microfonul acestei ședințe a Camerelor reunite cred că vine în întâmpinarea unor mari nevoi ale instanțelor de judecată privind modernizarea activității judiciare. Mă refer, dacă vreți, în primul rând, în planul de informatizare, de stocare a datelor la nivelul instanțelor, de constituire a unei rețele electronice de comunicare între tribunale, cu alte cuvinte, foarte pe scurt, ar însemna, nimic altceva, decât dotarea cu câteva calculatoare suplimentare pentru instanțele de judecată.

Sunt motivat, dacă vreți, de prezența mea la acest microfon pentru că am cunoștință, ca practician al dreptului, de felul în care se desfășoară munca în instanțele de judecată, mai ales la nivelul, știu eu, sectorului de arhivare curentă și a celei de depozit, și la toate modalitățile procedurale de muncă în cadrul acestor instanțe de judecată.

Dacă n-aș fi venit, probabil, din partea dreaptă a sălii, această intervenție mi-ar fi creat un soi de optimism. Ceea ce mă doare foarte tare este că, cu aceeași lipsă de interes, s-a manifestat până și Comisia juridică și de imunități pentru că am fost întrebat, la un moment dat, de unde rezultă acest mic calcul de suplimentare bugetară de nici măcar 2 miliarde. Este vorba de un miliard și nouă sute de milioane care ar însemna exact ceea ce spuneam în intervenția de până acum: dotarea cu câteva calculatoare performante, dacă vreți, numai la nivelul tribunalelor, a celor 42 de tribunale județene, tribunale, ca să folosesc termenul legii, care se găsesc la nivelul fiecărui județ, cu câte un calculator performant, și asta ar însemna suma pe care o solicităm ca suplimentare bugetară la acest capitol.

Este, spuneam, absolut necesar și, dacă vreți, ca să răstorn, într-un fel motivarea comisiei de respingere a acestui amendament, fac trimitere la același articol, art.48 alin.3 despre care s-a mai amintit, care a amendat de fapt aseară plenul celor două Camere în sensul că aceste sume pot proveni din cele realizate peste prevederile bugetare din taxele de timbru pentru activitatea instanțelor de judecată, a taxelor de timbru pentru activitatea notarială, sume care pot acoperi, fără îndoială, această modică, dacă vreți, ajustare a bugetului privind o activitate extrem de importantă.

Eu sper că sunt bine înțeles de către colegii din întreaga sală a Parlamentului, din întregul plen, privind necesitatea suplimentării cu această sumă aproape nesemnificativă într-un buget atât de…

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule deputat Mogoș.

Din partea Guvernului, domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte,

Uitându-mă atent, în anexa Ministerului Justiției am văzut că la alte cheltuieli de investiții, de unde se pot cumpăra aceste calculatoare, este prevăzută suma 97 miliarde de lei care, zic eu, poate să acopere cumpărarea unor calculatoare. Considerăm că nu se justifică un asemenea amendament, având în vedere sursele care sunt prevăzute cu această destinație, în anexa la Ministerul Justiției.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Deci, cu alte cuvinte, sursa este la "alte cheltuieli", înțeleg.

Deci, Ministerul Finanțelor, reprezentantul Guvernului, propune menținerea respingerii amendamentului.

Cine este pentru?

Pentru acest amendament, bineînțeles.

16 voturi pentru.

Abțineri?

O abținere.

Împotrivă?

Mulțumesc.

Marea majoritate a respins.

Dacă la poziția 162…da…vă ascultăm…domnul deputat Adrian Mogoș, aveți cuvântul.

Domnul ADRIAN MOGOȘ:

Vin cu bucurie, după un asemenea succes, probabil, împărtășit și în faza următoare. Aici nu am solicitat decât, să observați, vă rog, alinierea sumelor alocate în bugetul, pe anul trecut, Ministerului Justiției pentru activitatea de învățământ profesional. Am avut în calcul, dacă vreți, numai rata de inflație. Atât înseamnă de fapt pretenția pe care o reclam de la tribună și prin această observație devenită amendament.

Deci, în loc de 779 de milioane, nu miliarde, acordate anul trecut pentru învățământ, de data aceasta să se ridice la suma de 904 milioane, deci, cu aproximativ o sută de milioane în plus.

Dacă s-a apreciat că modernitatea activității în justiție, în amendamentul anterior, nu poate fi realizată, nu știu dacă, nici sub aspectul pretențiilor privind calitatea actului de justiție prin activitatea de învățământ profesional, nu ar putea fi primit în această seară. Eu solicit să aveți în vedere că pretențiile pe care le-am reclamat în acest amendament nu reprezintă, așa cum spuneam, altceva, decât aducerea la nivelul de inflație a bugetului acordat pentru acest segment în anul precedent.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, vă rog să nu interpretați greșit.

Răspunsul a fost că la poziția "alte cheltuieli" există o sursă de 83 de miliarde de unde se poate acoperi suma de 1,9 miliarde solicitată de dumneavoastră, deci, nu s-a spus nimic altceva… că e cineva împotriva propunerii dumneavoastră.

Vă rog să o interpretați, așa cum v-a spus-o ministrul de finanțe.

Legat de acest amendament, rog din partea Guvernului, domnul ministru Tănăsescu, să solicite la poziția 162, o majorare pentru învățământ, de la 779 milioane la 904.157.000 milioane.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte,

Am putea fi de acord cu acest lucru dacă am ști exact care este sursa de acoperire fiindcă în momentul în care nu avem această sursă de acoperire, ar trebui să majorăm cheltuielile bugetului de stat și implicit și deficitul bugetului de stat, deci s-ar crea un dezechilibru al întregii construcții bugetare pe anul în curs.

Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Supun votului dumneavoastră, cu această explicație, amendamentul domnului deputat Adrian Mogoș.

Cine este pentru?

23 voturi pentru.

Împotrivă?

Mare majoritate.

Abțineri.

Nu sunt.

Deci, amendamentul a fost respins.

Dacă la Anexa 3.16 sunt alte amendamente.

Vă rog, aveți cuvântul. Poziția 163, vă rog.

Domnul NICOLAE-VLAD POPA:

Este vorba de o propunere, de un amendament, care spune așa: "la cheltuieli materiale și servicii" în anexa privind Ministerul Justiției, mărirea cu 80 de miliarde, sumă necesară mutării instanțelor din Palatul de Justiție, din Capitală.

Aici, situația este absolut stringentă, este o clădire care, îmi pare rău, să zic, de mult timp, pune în pericol viața multor oameni care se perindă pe acolo.

Sursa: există un fond de rezervă de care domnul ministru dispune. Cu siguranță, există un asemenea fond și cred eu că într-o asemenea trebuie să se intervină în acest fel. Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc. Am înțeles. Ministerul de finanțe?

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă informez că în proiectul Legii bugetului de stat pe anul în curs am prevăzut sumele necesare pentru începerea lucrării la Palatul de Justiție și, sigur, pe măsura execuției acestui important obiectiv de investiții vom acorda toate sumele necesare pentru terminarea acestui obiectiv important de investiții. În același timp, aș vrea să vă informez că acea rezervă pe care o menționați dumneavoastră se referă la obiective noi, acțiuni noi, pentru a fi folosită pe parcursul execuției bugetare a anului 2001. Deci nu putem lua din fondul de rezervă pentru o acțiune care este în curs de derulare. Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ați auzit explicațiile date. Acest amendament nu este agreat de guvern și nici de comisii și se va vedea pe parcursul execuției, prin rectificări de buget, în funcție de evoluția execuției la Palatul de Justiție.

Supun totuși la vot acest amendament.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Impotrivă? Marea majoritate.

Abțineri? Nu sunt.

A fost respins acest amendament.

Dacă la Anexa 3/16 se mai susțin alte amendamente? Nu se mai susțin alte amendamente.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră Anexa 3/16 în formularea dată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri?

Anexa 3/16 a fost aprobată.

Anexa 3/17. Cele două comisii pentru buget, finanțe la poziția 37 Anexa 3/17- ordonator Ministerul Apărării Naționale - au propus o serie de redistribuiri pe capitole bugetare în urma discuției și cu ordonatorul principal de credite. Și, după aceea, trecem la amendamente respinse.

Sunt intervenții ? Nu sunt.

Din sală: " La amendamente respinse ".

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi, vă supun aprobării dumneavoastră modificările făcute de Comisiile pentru buget – finanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

S-a votat amendamentul făcut de Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Trecem la amendamente respinse la Anexa 3/17. Are cuvântul domnul deputat Drăgănescu.

Domnul MARCU TUDOR:

Vă mulțumesc foarte mult. Eu, ca să scurtez puțin timpul pentru că vedem cât de mult mai este, am să încerc o derogare de la cutuma parlamentară și să susțin – pentru a nu ieși de mai multe ori la acest microfon necesitatea tuturor celor 4 amendamente – 2 la anexa 3/17 și 2 la anexa 3/18 - la Ministerul de Interne. Noi le-am luat în discuție, le-am respins, într-adevăr, pentru că au fost mai mulți cei care au găsit că nu sunt justificate, deoarece nu sunt bani, Dar, eu aș zice să ne mai aplecăm puțin asupra lor pentru că sunt necesare nu numai în sensul în care este nevoie pentru a schimba imaginea noastră, față de până și cea a Bulgariei, în ochii Occidentului în aceste două ministere extrem de importante: Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne. Aș ruga în sensul ăsta pe domnul ministru Tănăsescu să se aplece puțin asupra acestor cerințe, indiferent din partea cui vin, și să încerce să le rezolve, iar pe dumneavoastră să găsiți modalitatea de a împăca posibilitățile Ministerului Finanțelor Publice cu necesitatea adoptării acestor amendamente chiar dacă sunt respinse. Repet: la anexa 3/17 două; la anexa 3/18 două. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule deputat Marcu. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. Mai doriți? Numai o secundă, vă rog. Deci la anexa 3/17.

Domnul OVIDIU – VIRGIL DRĂGĂNESCU:

Da. la anexa 3/17 poziția 168, domnule președinte, tot din partea Comisiei pentru apărare. Vreau doar să menționez în plus necesitatea măririi nivelului veniturilor la Ministerul Apărării Naționale, deoarece pentru anul 2002 cu toții știm că avem așteptări importante vis-a – vis de summit-ul de la Praga. Din păcate, la ora actuală, se detașează din plutonul țărilor care așteaptă o confirmare, la acea dată, două țări și printre aceste două țări nu este România. Se pare că va trebui, în acest an, care este anul de bază, anul de preaderare, hotărârile se iau deja de cancelariile occidentale ale țărilor componente NATO la începutul anului viitor. Or, orice efort pentru integrarea în NATO trebuie să fie făcut anul acesta, deoarece anul viitor va fi deja prea târziu și nu va mai intra în analiza pe care o fac țările componente NATO. Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Da, vă mulțumesc. Stimate coleg, aveți cuvântul, domnule deputat Barbu! Vă ascultăm.

Domnul GHEORGHE BARBU:

Domnule președinte, la poziția 169 în același element în care colegii mei au susținut bugetul Apărării Naționale aș vrea să rețineți propunerea de suplimentare cu 2.850 de miliarde lei cu toate greutățile bugetului. Vreau să precizez faptul că suma de 17.205 miliarde de lei prevăzută în buget la capitolul 54.01 " Apărare Națională" dacă ne raportăm la cursul de 28.500 lei pe dolar estimat de Executiv reprezintă aproximativ 604 milioane de dolari. Acest efort al bugetului este mai mic decât în anul anterior, care a fost de 620 de milioane de dolari.În efortul de a ne apropia de structurile NATO, așa cum este prevăzut în planul de acțiune pentru aderare multianual, pentru acest an, erau prevăzute 730 de milioane de dolari. Sursa din împrumuturi externe garantate de către stat nu este în mod evident făcută în bugetul de stat. De aceea, vă supunem spre aprobare acest amendament și identificăm ca surse, sursele din privatizare. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule deputat Barbu. Dacă mai sunt intervenții la aceste două amendamente?! Dacă nu mai sunt dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Sorin Encuțescu- Ministerul Apărării Naționale. Aveți cuvântul!

Domnul SORIN ENCUȚESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Sigur că atenția pe care Comisia pentru apărare o acordă instituției noastre nu face decât să ne mulțumească, dar aș dori să menționez că, oricum, fondurile pe care Ministerul Apărării Naționale le-a primit în acest an sunt fonduri mai mari. Ele reprezintă aproximativ 2,59 % din Produsul Intern Brut și, oricum, pe varianta de buget pe care noi am agreat-o împreună cu Ministerul Finanțelor Publice deja am discutat și la Bruxelles, în cadrul Comitetului politico- militar unde a fost evaluat planul de aderare a României și pe aceste sume s-a convenit - chiar partenerii noștri din NATO au fost de acord – că aceste sume sunt rațional alocate, și în același timp, nu fac decât să mărească credibilitatea României în procesul de integrare euro-atlantică. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Să nu credeți că domnul secretar de stat n-ar avea nevoie de banii ăștia, cumva. Avem nevoie, dar, din păcate, două mii și vreo opt sute de miliarde sunt imposibil… Discutăm la 100 de milioane cu mari probleme.

Stimați colegi, referitor la amendamentul de la poziția 168, respins de către Guvern pe motiv de lipsă de sursă.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abțineri? 2 abțineri.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

A fost respins.

Amendamentul de la poziția 169, unde se solicita o suplimentare de 2.850 de miliarde lei, respins, de asemenea, de către Guvern și de către Comisiile de buget- finanțe.

Cine este pentru amendament? 26 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Împotrivă? Marea majoritate.

Deci a fost respins și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră anexa 3/17 cu amendamentul acceptat făcut de către Comisiile de buget- finanțe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Anexa 3/17 a fost aprobată.

Anexa 3/18. Pozițiile 170, 171,172,173.

Stimați colegi, cu amendamente respinse, ați auzit punctul de vedere al domnului deputat Marcu. Stimate coleg, aveți cuvântul!

Domnul OVIDIU- VIRGIL DRĂGĂNESCU:

Mulțumesc, domnule președinte. De data aceasta lucrurile stau mult mai rău decât la Ministerul Apărării Naționale. Cu toții știm că Ministerul de Interne duce o lipsă acută de bani, de materiale. Și aici cred că sunt în asentimentul colegilor noștri, și ei parlamentari, actualmente prim-ministru Adrian Năstase, care în urmă cu nici o lună spunea la moartea unui polițist- erou din Timișoara că polițiștii în ziua de azi urmăresc infractorii cu mașinile proprii, trag după ei cu niște pocnitori și – mai pot să vă spun eu – hainele în care sunt îmbrăcați, în care fac serviciul și hainele în care uneori mor, sunt făcute tot din banii lor, din salariile pe care le au și care salarii nu se iau la timp, din păcate. Ca să nu mai vorbim că banii de hrană nu mai vin de mult. Cam asta este situația Ministerului de Interne. Noi am crezut, totuși, că după acel eveniment nefericit atenția Guvernului se va orienta puternic către Ministerul de Interne, mai ales că am văzut că în cadrul Ministerului de Interne încep să se facă câteva acțiuni demne de atenție, dar va trebui să menționăm de aici, de la această tribună, că dacă se rămâne pe acest buget, care este un buget mai mic decât cel de anul trecut, nu mai mare, atunci misiunea Ministerului de Interne – proiectele și programele pe care dânșii și le-au propus acolo – nu vor putea fi duse la îndeplinire. Mai pe scurt, în luna august vom putea închide Ministerul de Interne și toate secțiile de poliție. De aceea, noi am făcut împreun㠖 Comisia de apărare din Cameră și din Senat – la inițiativa mea personală și a domnului senator Sergiu Nicolaescu – un amendament la poziția 172 prin care nu cerem bani de la alte ministere – știm că nici ele nu o duc foarte bine – dar am cerut ca cel puțin nivelul în venituri, procentul de sută la sută al veniturilor din amenzi și sancțiuni aplicate de către Ministerul de Interne, să intre în bugetul acestui minister. Este o procedură care se întâlnește în foarte multe țări cu o democrație consolidată. De aceea, dacă celelalte amendamente - văd că nu mai sunt nici măcar susținute – cel puțin acesta cred că poate fi acceptat, mai ales că nici nu este un amendament politic. El vine atât din partea colegilor noștri de la PDSR, cât și din partea unui partid de opoziție, din partea Partidului Național Liberal. Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc domnului deputat Ovidiu Drăgănescu. Voiam să vă întreb dacă sunteți conducător auto, dar nu vă mai întreb. Dau cuvântul domnului secretar de stat Zaharia de la Ministerul de Interne pentru a vă da răspuns la acest amendament de la poziția 172.

Domnul TOMA ZAHARIA:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Veniturile la bugetul Ministerului de Interne din amenzi au fost discutate și fac parte din veniturile realizate de Ministerul Finanțelor Publice. Noi ne vom organiza în limitele bugetului care a fost alocat Ministerului de Interne să ne îndeplinim misiunile la nivelul la care ni se cere. Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul deputat Drăgănesu, vă rog!

Domnul OVIDIU – VIRGIL DRĂGĂNESCU:

Domnule președinte, sunt conducător auto. Problema nu este de amenzi deoarece aceste amenzi oricum se vor da în anul care vine. Problema este cât din acest cuantum, 50 % cum e prevăzut acum, sau 100 % să intre la Ministerul de Interne? In orice caz puțin mă intrigă poziția reprezentantului Ministerului de Interne care spune că se va descurca, deși știe bine și domnul general Zaharia că lucrul acesta nu este posibil. În comisie s-a spus foarte clar chiar de către ministrul de interne că până în luna august, cel mult până la începutul lunii august, ajung acești bani. Dacă noi venim acum dintr-o disciplină, într-un fel prost înțeleasă, să spunem că ne ajung banii și nu dorim mai mult, aceasta îi privește pe domniile lor.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Da. S-a înțeles, stimate coleg. Domnul senator Vornicu, are cuvântul!

Domnul SORIN ADRIAN VORNICU:

Domnule președinte,

Stimați colegi.

Aș avea și eu o rugăminte către reprezentanții Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului de Interne. Pentru că de aproape 10 ani de zile, pe noi, membrii comisiilor de apărare, ne fac de râs pur și simplu în fața plenului, întrucât una susțin în comisie și spun că nu se pot descurca și ne roagă să promovăm aceste amendamente, iar când noi le promovăm aici spun că nu au nevoie. Îi rugăm să nu mai vină la comisiile de apărare și atunci când vin la comisiile de apărare cel puțin să spună:" domnilor, acceptați ceea ce este propus la buget și susțineți propunerea de buget. Să nu ne mai ceară să promovăm amendamente. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Nu am înțeles vehemența colegului meu. În primul rând domnul secretar de stat Zaharia, să fiți convins, împreună cu ministrul s-a bătut cât s-a putut în comisii și bineînțeles că de unde nu e nici Dumnezeu nu cere. Să fim sinceri. Și atunci trebuie să facă față cu ce are. Separat, domnul Zaharia nu v-a spus - ca și la Ministerul Apărării Naționale – că se fac, la ora actuală, o serie de diligențe pentru credite externe, să încercăm pe această formulă. Iar colegul, ce spunea cu amenzi, de reținere sută la sută, în primul rând, nu este posibil, pentru că sursa a fost prinsă în buget pe alte capitole: 50 % s-a dat Ministerului de Interne, iar sursa s-a luat în calcul. Ca să mergem pe formula de a înăspri pedepsele, amenzile care se dau, nu v-aș sugera acest lucru, că am făcut-o odată, acum patru ani de zile, și au apărut niște abuzuri inexplicabile.

Da, vă rog. Mai vreți să interveniți, domnule deputat Drăgănescu? Eu cred că e clar. Dacă doriți, vă rog frumos.

Domnul OVIDIU- VIRGIL DRĂGĂNESCU:

Domnule președinte, cred că nu m-ați înțeles bine. Nu înăsprim absolut nimic. Amenzile acestea se dau într-un anumit nivel, anumit cuantum. Problema este cât la sută din ele le alocăm la Ministerul de Interne și cât la sută în altă parte. Același număr de amenzi va fi indiferent de procentul care va fi alocat.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnule deputat…

Domnul OVIDIU-VIRGIL DRĂGĂNESCU:

Numai puțin lăsați-mă. Și, vă rog, domnule președinte...

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, întâmplător sunt finanțist și întâmplător eu am făcut reglementarea asta în 1992.

Domnul OVIDIU-VIRGIL DRĂGĂNESCU:

Domnule președinte, întâmplător sunteți și președinte de ședință și dacă aveți intervenții, le faceți de aici, de la tribună, și nu de sus de la microfon.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vin lângă dumneavoastră acum. Stăm amândoi acolo.

Domnul OVIDIU-VIRGIL DRĂGĂNESCU:

Cu tot respectul. Deci, stimați colegi, exact așa cum a spus și colegul nostru de la Partidul Democrat, suntem puși în fața unor situații penibile: una se discută în comisii, un lucru se cere acolo. Vreau să spun că domnul general Zaharia nici măcar nu a fost la comisie; a fost altcineva care l-a însoțit pe domnul ministru, dânsul nici nu știe ce discuții au fost acolo, dar vine aici și ne spune că nu mai are nevoie de nimic. Eu zic că acesta este un fel de semnal care se dă mafiei și crimei organizate în România că Ministerul de Interne nu va primi bani nici anul acesta și ei pot să-și vadă în continuare de toate afacerile lor.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Marcu, vă rog, un minut!

Domnul MARCU TUDOR:

Îmi calc pe inimă. Am zis că nu mai intervin. Am crezut că se poartă corect și de bună -credință discuțiile, dar sunt și eu foarte indignat de poziția domnului general Zaharia. Și chiar în parte și a domnului Encuțescu. De ce spun asta? Au spus ceilalți, înainte, mai de mult, același lucru. Eu vreau să spun altceva. Noi le-am indicat și sursele de bani. Domniile-lor nu vor să țină cont de aceste surse. Una dintre ele, pe care au acceptat-o exclusiv toată comisia, în frunte cu ministru, a fost să trecem sută la sută din amenzi în folosința Ministerului de Interne. E inimaginabil ca un general al Ministerului de Interne să vină aici și să spună că ministrul a votat prost. Că ministrul lui nu e bun. Că mai bun e dânsul decât ministrul. Pentru că ministrul a spus că are nevoie de acești bani. Eu vreau să demonstrez, prin vehemența mea, disensiunile care există în cadrul Ministerului de Interne. Până când ministrul Rus nu intervine să pună la punct toate problemele acolo nu va conduce domnia-sa Ministerul de Interne. Sunt indignat, pentru că Ministerul de Interne dacă funcționează bine funcționează pentru binele întregii țări. Dacă funcționează prost, funcționează pentru binele unui număr restrâns de oameni din cadrul Ministerului de Interne. Mulțumesc. (Aplauze în sală)

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Domnul deputat Ionescu!

Domnul RĂZVAN IONESCU:

Domnilor președinți,

Stimați colegi.

Într-adevăr, așa este. În urma analizelor rezultă o diferență neasigurată față de minimul solicitat de Ministerul de Interne de 5.566 de miliarde lei. Sursele pe care colegii din comisie le-au indicat, cele reprezentând un cuantum ridicat de la 50 % la 100 % din amenzi și cel reprezentând contravaloarea confiscării de sume și bunuri vreau să vă spun că nu sunt în măsură să acopere nici 7 % din aceste sume. Și am aici, în față, o situație privind veniturile realizate în baza prevederilor Legii nr. 76 privind bugetul de stat pe anul 2000, baza legală de constituire a acestor venituri- o reprezintă prevederile art. 17 alin. 3 – conform căruia " din sumele în lei încasate ca urmare a amenzilor aplicate de personalul unităților de poliție, jandarmi, pompieri și poliție de frontieră, precum și din confiscările de sume în lei și în valută sau de bunuri, potrivit legii, după recuperarea tuturor cheltuielilor efectuate cu transportul, depozitarea, conservarea, expertizarea și valorificarea bunurilor confiscate o cotă de 50 % revine ministerului". Noi am propus cota de sută la sută. Situația arată în felul următor: amenzi contravenționale aplicate …

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, chiar vreți să intrăm în detalii? Vreți sută la sută. Ministerul Finanțelor Publice a spus că diferența de 50 % până la sută e luată în sursa bugetului și nu are de unde să dea banii ăștia. Ce vreți să ne demonstrați dumneavoastră ? Că ați găsit sursa? Nu ați găsit-o. Sursa e prinsă în total buget. Și 50 % s-a lăsat ministerului. Ce e așa greu de înțeles?

Domnul RĂZVAN IONESCU:

Eu spuneam că și solicitarea de sută la sută nu rezolvă problemele. Diferența de la 5.500 de miliarde la 100 de miliarde este deja prea mare. Asta am vrut să susțin.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat Zaharia cred că domnul Marcu a acuzat… S-a bătut cât s-a putut în Comisii ca să găsească sursa. A văzut că nu a găsit-o… Asta e problema. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul TOMA ZAHARIA:

Domnule președinte, îmi cer mii de scuze domnului deputat dacă am să fiu puțin mai vehement. În conducerea Ministerului de Interne nu există nici un fel de disensiuni. Absolut toate datele proiectului de buget au fost discutate, au fost răsdiscutate. Cunosc conținutul discuțiilor și de la comisii, și eu și ceilalți colegi secretari de stat. Am afirmat că după discuțiile din comisii am realizat că atât poate să ne dea acest buget, această țară, la această oră. Știu că în perspectivele de rectificare a bugetului Ministerul de Interne va avea prioritate. Mai cunoașteți că avem niște credite externe garantate în jur de 130 de milioane de dolari. Aceasta este posibilitatea, trebuie să ne încadrăm. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi, vă supun votului dumneavoastră acest amendament de la poziția 172 – mult discutat – respins de Ministerul Finanțelor Publice și cele două comisii, pe motiv de lipsă de resurse, nu pentru că nu este necesar.

Cine este, totuși, pentru acest amendament? 42 de voturi pentru.

Abțineri? 4 abțineri.

Împotrivă? Marea majoritate.

Amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt alte amendamente la anexa 3/18? Aveți cuvântul, domnule Eugen Nicolăescu!

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLĂESCU:

Mulțumesc, domnule președinte. E vorba de amendament la anexa 3/18 poziția 173 din raportul Comisiei, prin care susținem alături de comisiile de apărare suplimentarea cheltuielilor de capital cu 20 de miliarde lei la Ministerul de Interne cu poziție distinctă Direcția generală a arhivelor naționale, cu toate că în Comisia pentru buget, finanțe și bănci acest amendament a fost respins. Pe ce se întemeiază rugămintea noastră către Ministerul Finanțelor Publice să accepte acest amendament? Pe faptul că în ultima vreme mai multe legi au fost elaborate de Parlament și e nevoie ca ele să fie puse în aplicare. Dar aplicarea acestor legi depinde de modul în care cetățenii au acces la diverse arhive pentru a-și procura acte din arhive. Toată lumea știe în ce situație cumplită sunt arhivele statului în general, cât de înghesuite sunt, în ce condiții improprii sunt deținute toate aceste arhive. Cred că ar fi un gest absolut normal ca Ministerul Finanțelor Publice să găseasc㠖 în miile de miliarde ale bugetului de stat – 20 de miliarde pentru arhive. Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc, domnule deputat. Vă rog, domnule deputat!

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi.

Fondul Arhivelor Naționale este depozitat în fel de fel de puncte din oraș, din București - mă refer la Arhivele Centrale, inclusiv fondul istoric - în condiții total inadecvate. La una dintre ploile puternice din București Arhiva de lângă Ministerul Justiției a fost practic inundată în subsol. Dosare întregi au trebuit să fie cărate de către lucrătorii acelei instituții la nivelurile superioare. Unele dintre depozite sunt slab păzite. Dar, în plus de aceste date existente, Arhivele primesc în continuare fonduri bogate, care trebuie conservate și mai ales prelucrate printr-un sistem modern de prelucrare și ăsta este, în primul rând, sistemul electronic de prelucrare și folosire a datelor. Iată de ce se simte nevoia schimbării condițiilor în care se lucrează astăzi în Arhivele

Naționale. În același timp, arhivele noastre au intrat în comunicare, în schimb de date, de informații, cu alte arhive și au primit, pe această filieră, mii și mii de metri de peliculă,reproducând arhiva necesară istoriei noastre. Și ele sunt conservate, depozitate în condiții inadecvate. În același timp și pe această linie, tehnologică, este nevoie de investiție pentru a fi citite, reproduse, folosite. Iată de ce și noi susținem amendamentul propus cu toată tăria. Să ne amintim că s-a și declanșat o investiție pe această linie, de a se construi un local modern pentru Arhivele Naționale și acel local nu a fost definitivat ca atâtea mari construcții necesare poporului român. Uitați-vă la Biblioteca Națională în ce fază se găsește! Uitați-vă la Muzeul Național care nu-și mai găsește destinație, care nu-și mai găsește un finanțator spre a fi terminat dar încet, încet se degradează. Iată de ce, apelul nostru, patetic, de a accepta acest amendament. Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Scuzați-mă! O glumă. Mă gândeam, Casa asta în care ne aflăm are vreo trei etaje subterane. Luați unul și faceți arhiva Ministerului de Interne. Domnul deputat Marcu!

Domnul MARCU TUDOR:

Domnule președinte, mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul, și să reproduc – într-un minut – ceea ce aproape vituperez la fiecare întâlnire cu domnii miniștri de justiție, de finanțe – acum de fapt, prima dat㠖 și, în special, de interne.

Surse extrabugetare există.

Dacă vreți, vă dau sursele pe care le-ar folosi orice stat de la Burkina Faso și până la Statele Unite: până când se definitivează dosarele penale ale mafioților care și-au făcut vile - uneori cea mai ieftină fiind de 10 miliarde de lei și după definitivare ne întrebăm dacă vor fi închiși sau se va socoti că n-au vină ?! - până atunci pentru fiecare din această vilă, Ministerul Justiției cu Ministerul de Interne, de fapt, Procuratura cu Ministerul de Interne să găsească, să-i caute pe proprietari și să se constate dacă și-au plătit impozitul pe venitul care a constituit cheltuiala acelei construcții.

A costat vila 10 miliarde ? Ai făcut-o în 1994 ?

Trebuia să dai 4 sau 4,5 miliarde dobândă, nu dobândă, impozit la stat, cu dobânzile aferente ajungi aproape de suma de 10 miliarde. Dacă nu, confiscat, valorificat, aceasta este procedura civică.

Aveți sursă.

Urmând ca, ulterior, procedura penală, să vadă dacă el a furat sau nu banii.

Dar, deocamdată, noi spunem numai dacă și-a plătit impozitul.

Vă amintesc că în țări civilizate în care deocamdată România tinde să intre, în Germania, tatăl celei mai iubite femei din Germania, Stefi Graff a făcut pușcărie pentru că nu și-a plătit impozitul la timp.

În Statele Unite, managerul celui mai adorat star al muzicii pop sau rock, sau nu știu cum se numește Michael Jackson, este vorba de Avram sau cum îl chema, a făcut pușcărie pentru că nu a plătit acest impozit.

Eu am vizitat închisoarea de la Alcatraz din San Francisco în care a murit de bătrânețe, închis, Al Capone, nu pentru că a omorât mii de oameni în Chicago, ci pentru că nu și-a plătit impozitele.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg …

Domnul MARCU TUDOR:

Am înțeles, închei imediat.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Dumneavoastră aveți acum exemple, dar … mă rog.

Domnul MARCU TUDOR:

Am încheiat. Aceasta denotă cultură, domnule președinte.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc foarte mult. Eram convins.

Domnul MARCU TUDOR:

Închei totuși. Nu vreau să fac patetisme aici, dar atunci când a venit la guvernare, PDSR-ul a zis aproape aceleași lucruri ca și noi.

Că vom acționa, vom executa pe cei care nu și-au plătit dobânzile la timp și vor alimenta în felul acesta bugetul.

La acest răspuns, la această interpelare ministrul Rus mi-a răspuns: "păi atunci, să-i executăm pe toți".

Adică să-i împușcăm pe toți. Și eu am zis: "bine, dacă așa vreți, treaba dumneavoastră. Dar eu aș zice că nu-i rău măcar din zece în zece".

Lăsând gluma la o parte, surse de finanțare Ministerul Justiției, Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe pot găsi dacă vor.

Dublează sau chiar măresc, mai mult decât atât, alimentarea bugetului acestui an.

Nu se vrea, nu știu din ce motiv.

I-am acuzat pe cei dinainte, am zis că le dezvoltăm de acum impozitele și mai știu eu cum, să vedem de unde au scos banii, acum nu mai facem nici un pas de 4 luni și mai ziceți că nu avem bani la buget.

Iată banii la buget, nu se dorește ca bugetul să fie alimentat.

Vă mulțumesc.

Și încă ceva, vă cer foarte mult scuze, cu tot respectul pe care vi-l port, măcar a zecea parte dacă-l aveți, mai dați-mi încă un minut.

Nu vă așteptați ca industria, agricultura, turismul, care au intrat în forță, transporturile în funcțiune, prin noii miniștrii, pe care-i admir foarte mult, de fapt, nu știu la agricultură nu prea mă pricep, dar pe Dan Matei Agathon, pe ministrul Transporturilor îi cunosc și mai ales pe domnul Dan Mircea Popescu, aceste industrii nu vor produce pentru anul acesta nimic de câștigat, abia mai târziu, agricultura, industriile, transporturile și telecomunicațiile, acum vor produce numai impozitele.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg, mă obligați să vă blochez microfonul.

Domnul MARCU TUDOR:

Cred că m-ați înțeles, cu toate că mă îndoiesc că toți …

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

De la 3 minute, v-am dat dreptul 15, este suficient pe ziua de azi, vă mulțumesc foarte mult.

Poftiți, domnule.

În orice caz am o propunere către ministrul de Finanțe, poate îl ia drept consultant pe domnul Marcu la Ministerul de Finanțe, auzi câte surse a mai găsit în buget ?

Stimate coleg, aveți cuvântul.

Domnul ARPAD-FRANCISC MARTON:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ca membru al Comisiei de cultură, în mod evident, sunt și eu îngrijorat de starea în care se găsește instituția care se cheamă la noi Arhivele de Stat, care este subordonată Ministerului de Interne.

Cred însă că soluția nu este un amendament la o lege anuală, cea a Legii bugetului de stat, ci o reformă din temelii a acestei instituții și dacă doriți să scoateți Arhivele Naționale din impasul în care se află, ajutați-ne cu toții să facem o altă lege a arhivelor naționale, să o transformăm într-o autoritate autonomă subordonată primului ministru, inclusiv să aibă venituri extrabugetare și o structură conformă cu structurile care există în statele pe care le-a enumerat antevorbitorul meu.

Și atunci, peste un an, nu vom solicita noi finanțări la acest capitol pentru arhive.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc, mulțumesc stimate coleg.

Iată o propunere constructivă.

Ministrul Finanțelor, domnul Tănăsescu, legat de suma aceasta de 20 de miliarde lei, aici ne învârtim, legat de Ministerul de Interne pentru cheltuieli de capital pentru arhive.

Un punct de vedere.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: – ministru – Ministerul Finanțelor Publice

Da, mulțumesc domnule președinte.

Aș vrea să remarc, că prin proiectul de buget al anului 2001 s-au prevăzut cu această destinație aproximativ 160 de miliarde lei, care sigur, bună parte din ele revin și Direcției Generale a Arhivelor Naționale.

Mai mult, prin discuțiile purtate cu reprezentanții Ministerului de Interne, ei se găsesc la ora actuală în discuții avansate pentru achiziționarea unor spații corespunzătoare în care să depoziteze aceste arhive și sigur, sunt puse în proiectul de buget și sumele corespunzătoare pentru buna desfășurare a activității Direcției Generale a Arhivelor Naționale.

Mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Deci, iată că au apărut totuși niște soluții care vor duce la soluționarea problemei arhivelor.

Deci, stimați colegi, observați că Guvernul nu a găsit soluția aceasta directă pentru a suplimenta cheltuielile de capital cu 20 de miliarde lei, aceasta este situația.

Deci, nu a fost acceptat amendamentul.

Vă supun totuși acest amendament votului dumneavoastră, să vedeți ce o să fie la cultură, la sănătate, de abia ne apropiem pe anexe.

Vă rog, cine este pentru ?

L-am numărat și pe domnul Radu Vasile.

Bine ați venit în mijlocul nostru, domnule senator.

Deci 48 de voturi pentru.

Abțineri ? Nu sunt.

Împotrivă ?

Marea majoritate a colegilor, deci a căzut și acest amendament.

Vă supun aprobării dumneavoastră anexa 3/18 în totalitate.

Formula inițiatorului.

Cine este pentru ?

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă ?

Abțineri ?

S-a votat anexa 3/18 în unanimitate.

3/19, cât a fost ? 25 de abțineri, îmi cer scuze, cu 25 de abțineri.

Anexa 3/19. Nu sunt amendamente.

Dacă sunt observații ?

Nu sunt.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

S-a votat în unanimitate.

Trecem la anexa 3/21, Ministerul Industriei și Resurselor.

Nu, 3/20, scuzați-mă.

Nu sunt amendamente.

Dacă sunt observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ?

Împotrivă ? Abțineri ?

În unanimitate a fost aprobată și anexa 3/20.

Și pentru că tot suntem aici, am sărit anexa 3/01, pe care trebuia să o începem primul.

Nu sunt amendamente.

Observații ? Nu sunt.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Împotrivă ? Abțineri ?

S-a votat și 3/01.

Trecem la anexa 3/21, Ministerul Industriei și Resurselor ordonator.

3/19 și 3/20 s-a votat.

3/21 Ministerul Industriei și Resurselor.

Deci de la poziția 174 până la poziția 180, deci colegii dacă au făcut amendamente, dacă le mai susțin ?

Vă rog, stimate coleg, domnule Stanciu, spune să-și facă datoria.

Ascultăm domnule.

Domnul MIRCEA MIHORDEA:

Sunt senatorul Mihordea.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri, domnilor parlamentari,

Bugetul propus de Ministerul Industriei și Resurselor pentru Compania națională a metalelor prețioase și neferoase Remin S.A. Baia Mare privitor la subvenții, transferuri și investiții, constată că sumele propuse pentru a fi aprobate sunt insuficiente.

Dacă există totuși o relație între fundamentul Remin-ului în ceea ce privește subvențiile și transferurile, aflați că investițiile reprezintă doar o treime, adică de la 146 de miliarde de lei la 50 de miliarde de lei.

Dacă tot domnul președinte Nicolae Văcăroiu ne-a învățat să căutăm sursele, iată, că eu am găsit o sursă.

Propun ca suplimentarea sumelor să fie asigurată din capitolul 5.000 articolul 40, alineatul 22: "Cheltuieli pentru susținerea programelor tehnice de conservare și de închidere a minelor".

Menționez că aceste cheltuieli de 450 de miliarde lei, după aprecierea mea, pot fi diminuate în favoarea investițiilor și în perspectivă, evident în favoarea scăderii subvențiilor de la buget.

Rog Parlamentul României, solicit în mod deosebit, să fie de acord cu amendamentul, având în vedere că prin diminuarea investițiilor, știți foarte bine, câteva mine vor fi închise, din partea de nord a țării.

Fără investiții, așadar, vom scăpa din domeniul mineritului, vom scăpa mâna proletară în Codrii Bucovinei și a Maramureșului.

Vă mulțumesc.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulțumesc domnului senator Mihordea Mircea.

Cât pe aci să spun că l-ați făcut fericit pe domnul ministru Dan Ioan Popescu.

Situația este însă mult mai complicată, la închiderea minelor cred că-i mai trebuie încă vreo 600 de miliarde lei.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul DAN IOAN POPESCU:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Și eu mă bucuram că s-a găsit o sursă, măcar 330 de miliarde lei, ar fi făcut puțină lumină nu numai în Baia Mare, dar și în alte zone miniere.

Deci, stimate domnule senator, din păcate trebuie să spun că trebuie să continuați căutarea în diverse zone, codrii și alte zone miniere, nu putem acorda aceste 330 de miliarde lei, din păcate, din zona de închidere a minelor, care are un capitol special aprobat prin lege.

Sunt total de acord cu dumneavoastră că, în special, pentru Remin Baia Mare și Minvest Deva sunt necesare investiții deosebite, pentru că acolo subvenția a atins limitele, mai mult de o treime, deci limite de neacceptat. Ministerul Industriei este în curs de analiza costurilor pe fiecare societate în parte, mergem pe ideea de atragere a unor surse de investiții din afară, deci extrabugetare.

Deci, vis-à-vis de acest lucru suntem total deschiși pentru a găsi colaboratori care să investească atât în Remin Baia Mare cât și in Minvest Deva, în general.

Deci, vă stau la dispoziție cu toată plăcerea, să găsim surse, într-adevăr, și să îmbunătățim condițiile de lucru.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Deci, stimați colegi, ați auzit explicația, eu cred că a fost suficientă, putea s-o dezvolte domnul ministru, nu era cazul.

Este nevoie, vom vedea pe parcurs ce o să facă ministerul și la rectificare.

Deci, s-a propus respingerea acestui amendament de către Guvern, cu strângere de inimă.

Totuși, vi-l supun votului.

Cine este pentru ?

37 de voturi pentru.

Abțineri ? Nu sunt.

Împotrivă ? Mulțumesc.

Deci amendamentul a fost respins cu majoritate de voturi.

Înțeleg că nu mai există alt amendament de ridicat la Ministerul Industriei, mai întreb totuși o dată.

Nu este.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră anexa 3/21 în forma prezentată inițial de către Guvern.

Cine este pentru ?

Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă ?

3 voturi împotrivă.

Abțineri ?

7 abțineri.

Anexa 3/21, titular Ministerul Industriei a fost aprobată.

Trecem la anexa 3/22, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, mai întâi vă supun atenției amendamentul propus de către Comisie.

Dacă aveți observații la acest amendament ?

Îl găsiți la punctul 38 din raportul comun, pagina 15.

Deci, stimate coleg, dacă aveți observații la amendamentul Comisiei ?

Poftiți.

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Mulțumesc domnule președinte.

Mă numesc Alexandru Pereș, sunt de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Agricultura, eterna dragoste și în acest an va primi mai puțin decât merită și decât ar trebui, iar referitor la anexa 3/22 la punctul 39 din amendamentele admise, în care Comisia de buget, finanțe și bănci a Senatului și Camerei Deputaților vine să mai dea o lovitură, după ce că Ministerul Agriculturii vine în proiectul Bugetului de stat cu o reducere a personalului și așa diminuat din agricultură, de la 18.517 la 12.754 de persoane.

Deci revin și spun, Comisiile reunite vin și propun, sau mai bine zis Ministerul Finanțelor propune și Comisiile admit, reducerea, începând cu data de 1 iunie 2001 a numărului maxim de posturi finanțate la 8.632 de persoane.

Domnule președinte, eu nu pot să fiu de acord și chiar protestez, având în vedere că acest amendament nu știu dacă este însușit și de către Ministerul Agriculturii. Pe de altă parte vreau să vă aduc aminte, nu știu dacă dumneavoastră sau colegilor care anul trecut au făcut parte din Parlamentul României, din Camera Deputaților și Senat, aproximativ în urmă cu un an de zile, o asemenea propunere venită de la Ministerul Agriculturii, atunci condus de domnul ministru Ioan Avram Mureșan, de reducere, într-adevăr, tot cu un asemenea număr de 8.600 și vreo 30 de persoane din personalul Ministerului Agriculturii, personal bugetar, a primit o replică foarte vehementă, tocmai din partea partidului de guvernământ astăzi, din partea PDSR-ului.

Atunci, într-un front comun, atât PDSR-ul cât și partidele aflate în coaliția de guvernare, am reușit să restabilim acest minim și necesar număr de personal la 18.517 persoane.

Văd că din nou și nu știu care este de fapt motivul, pentru că agricultura se face de la Marea Neagră și până în nordul țării, din est și până în vest, iar un număr de 18.000 de persoane ar fi fost … probabil, cu plusul sau cu minusul de câteva sute de persoane, ar fi fost un cadru în care, într-adevăr, agricultura ar fi putut să fie ceea ce partidul de guvernământ încearcă să ne prezinte în mai multe ocazii, domnul prim ministru Adrian Năstase la fel și în programul de guvernare 2001-2004 agricultura reprezintă o prioritate națională.

Deci, dacă permiteți domnule președinte, am și eu un amendament care se referă tot la numărul de persoane …

Domnul VALER DORNEANU:

Să lămurim întâi soarta amendamentului propus de către Comisie și după aceea, vom …

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Domnule președinte, eu nu știu cum să vă spun, dar mai bine luați prima dată amendamentele noastre, care doresc reîntregirea la numărul de 18.000. Dacă nu trece acest număr de 18.000 de persoane, atunci putem să venim cu amendamentul Comisiilor de buget, finanțe și putem, sau puteți să-l adoptați.

Domnul VALER DORNEANU:

Deci dumneavoastră propuneți respingerea propunerii comisiilor comune ?

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Pentru moment eu propun să luăm amendamentul de la poziția 187 din amendamente respinse, unde împreună cu Comisia pentru agricultură, industria alimentară și silvicultură a Senatului și a Camerei Deputaților, și împreună cu colegul Bejat am propus revenirea la numărul de 18.000 a personalului bugetar din agricultură.

Totodată, dacă îmi permiteți, se coroborează cumva cu amendamentul de la numărul curent 188, care, de fapt, spune și sursa de … 187 care spune sursa de finanțare și suma de bani necesară, este vorba de 500 de miliarde lei, sumă care, care am identificat-o în fondul special al drumurilor publice pe 2001. Bun.

Domnul VALER DORNEANU:

Ați încheiat motivarea acestui amendament ?

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Vreau totuși să mai fac o completare, dacă îmi permiteți, privind această sursă, pentru că probabil, și de aici, de la domnul ministru Mitrea, o să-mi vină o replică și de la domnul ministru Tănăsescu.

Legea nr. 118/1996 care a dorit să fie modificată printr-o inițiativă legislativă, făcută de către Guvern, a fost trecută doar prin Camera Deputaților.

La ora actuală este la Senat, într-o procedură de așteptare.

Modificarea prin care …

Domnul VALER DORNEANU:

Uită colegii dumneavoastră unde vreți să ajungeți, dacă faceți atâtea paranteze.

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Vreau să ajung ca să definesc această sursă pe care am identificat-o, deci este de miliarde din Fondul special al drumurilor, este o sursă credibilă.

Pentru că Legea 118 modificată prin această inițiativă, această propunere legislativă, nu este deocamdată lege și nu poate sta la baza întocmirii bugetului de stat.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul ministru, domnul ministru Tănăsescu cu privire la amendamentele 187 și 188 de suplimentare cu suma de 500 de miliarde de lei la cheltuieli de personal.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc domnule președinte.

Vreau să fac specificația că dimensionarea sumelor de personal la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, s-a făcut ca urmare a numărului de personal cu care acest minister și-a propus să lucreze în anul în curs, respectiv 12.754, deci noi nu putem fi de acord cu această suplimentare a bugetului Ministerului Agriculturii cu sumele propuse de către domnul deputat.

Mai mult, începând din anul acesta, aș vrea să fac specificația că s-a schimbat sistemul de finanțare. Într-adevăr, sunt 8.632 finanțați din bugetul de stat, dar dacă vă uitați mai încolo mai există și o anexă care finanțează 4.122 din veniturile extrabugetare și în completare de la bugetul de stat.

Deci, anul acesta se finanțează 12.754, așa cum aveți și dumneavoastră, și nu 18.000.

Sigur, această reducere de personal se referă, în primul rând, la faptul că Ministerul Agriculturii va accelera procesul de privatizare a fostelor IAS-uri, în așa fel încât un număr important de funcționari să iasă din acest sistem.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Ați auzit și motivația.

Mai vreți să interveniți, domnule deputat ? Poftiți.

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Mulțumesc domnule președinte.

Deci, am o rugăminte. Am început … de fapt, dumneavoastră m-ați trimis pe la numărul curent 38 din amendamentele acceptate, este vorba de domnul președinte, nu de dumneavoastră domnule ministru, prin care de fapt Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților vin și taie și din numărul acesta de 12.574, da ? Iar începând cu 1 iunie 2001 numărul maxim de posturi finanțate va fi de 8.632 de persoane.

Domnule ministru, am și eu o rugăminte.

Înainte de a interveni dumneavoastră, având în vedere că domnul ministru al Agriculturii este în sală și ar putea să ne dea o explicație și pe treaba asta, degeaba ne certăm noi dacă persoana împricinată nu-și spune și dânsul …

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Am înțeles ideea.

Dăm cuvântul domnului Ilie Sârbu.

Poftiți, domnule ministru.

Domnul ILIE SÂRBU: – ministru – Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sigur că politica de personal pe care a făcut-o Ministerul Agriculturii în acest an, este o politică pe care ne-am însușit-o și am avut-o prin programul nostru de guvernare.

Cred eu că este tardiv acum să venim cu amendamente la ceea ce noi am considerat, după aproape 3 luni de zile de experiență pe care o avem în Ministerul Agriculturii la direcțiile județene și la celelalte agenții pe care le avem subordonate, ca să mai putem accepta ca aproape jumătate din personalul pe care noi îl finanțăm de la bugetul de stat, să mai fie depozitar de documente, să mai fie bibliotecari ale unor programe care nu au nici o viabilitate.

Aș spus-o și o repetăm mereu, că vor rămâne în Ministerul Agriculturii și în toate structurile pe care Ministerul Agriculturii le are în teritoriu, doar acei oameni care vor veni cu politici, cu programe, în calitatea lor de specialiști să facă ceva pentru agricultura românească.

Suntem la 10 ani de la Revoluție și batem pasul pe loc, ne împiedicăm unii de alții prin birouri, și la urma urmei nu am ajuns să elaborăm un program pe care să-l putem aplica.

Deci aceasta este politica noastră.

Sigur la momentul în care dumneavoastră veți face politica Ministerului Agriculturii, sunteți liberi să reluați încadrările și să reluați programul pe care dumneavoastră îl aveți.

Nu ne referim la specialiștii din teritoriu care își desfășoară activitățile în Camerele agricole, nu ne referim la medicii veterinari, ne referim strict la funcționarii care până acuma nu au demonstrat că pot să aducă programe la nivel european, sau măcar la nivelul nostru, să recâștigăm ceea ce am pierdut.

Toți știm și vorbim că am pierdut piața românească în domeniul agriculturii.

Și este un adevăr. Importăm mere, importăm struguri, importăm roșii, tot ce ține de Ministerul Agriculturii vine din importuri.

Ați văzut dumneavoastră … dați-mi un program pe care l-ați văzut la ora actuală, finalizat, de pus în practică ?

Noi asta vrem să facem, lăsați-ne să facem, asta este politica noastră.

Dacă ne lăsați să facem, o vom face.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc domnule ministru.

Domnul deputat Neacșu, președintele Comisiei de agricultură.

Și-a manifestat dorința mai înaintea dumneavoastră.

Vă dau cuvântul.

Domnul ILIE NEACȘU:

Domnule președinte, stimați colegi,

Eu cred că în etapa în care ne aflăm la această anexă 3/22 suntem puși în situația de a ne zbate ca peștii pe uscat.

Articolul 20 alineatul 2 a stipulat cu claritate fondurile care sunt alocate agriculturii.

Eu cred că acum să susținem în continuare amendamentele pe care le-am susținut cu fermitate în comisii, este inutil.

Au fost adoptate în comisii un număr de 23 de amendamente, din care comisia a adoptat, cu toți membrii prezenți, 12 amendamente.

Ele toate au în vedere creșterea alocațiilor pentru agricultură.

Nu avem cum în această etapă spuneam, să mai susținem aceste amendamente, din moment ce bugetul pentru agricultură a fost stabilit la 9.600 de miliarde lei.

Sigur, nu am fost de acord toți cu aceste lucruri, dar asta nu mă împiedică să-mi exprim poziția vis-a-vis de rigiditatea Ministerului Finanțelor și chiar aș vrea să fac o declarație în acest sens, cum că Ministerul Finanțelor a contribuit la ratarea startului relansării agriculturii, începând cu acest an și, ăsta este un avertisment, dacă vreți, pentru toți prietenii de la PDSR, de sus până jos și îi interesează ceea ce se întâmplă, pentru că, indiferent câte autostrăzi vom construi noi, nu putem să mergem pe aceste autostrăzi desculți și cu burta goală.

Vă mulțumesc !

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc !

După ce coautorul amendamentului va lua cuvântul, eu vă propun să sistăm discuțiile pentru că sunt suficiente.

Domnul ȘTEFAN MARIAN BEJAT POPESCU:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum s-a revenit și la alte articole, dacă se aprobă un amendament, sigur că putem să revenim și de aici încolo, pentru că nu lucrăm cu jumătăți de măsură. Apreciez pledoaria domnului președinte al Comisiei pentru agricultură care a susținut cu vehemență în cadrul Comisiei aceste amendamente pe care noi le-am adus acolo, ba, dimpotrivă le-a și însușit ca fiind ale tuturor grupurilor parlamentare și ne surprinde acum faptul că vine și, ca și domnul ministru, încearcă să orienteze discuțiile și faptele de aici.

Eu aș ruga atât pe domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, servicii specifice cât și pe domnul ministru să vină, atunci când sunt chemați, să nu mai trimită oameni care să ne încurajeze, exact ca și la Ministerul de Interne, să facem amendamente, să le susținem și apoi să vină aici și să ne dea lecții cu alte programe și alte programe de guvernare, cum spunea domnul ministru mai înainte.

Am ruga să fie seriozitate de la început și până la sfârșit. Ori ne angajăm să rezolvăm niște probleme cu toții, indiferent din ce partid facem parte, ori, dacă nu, ne vedem de treabă.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați auzit explicațiile inițiatorului și ale Ministerului Finanțelor.

Supun votului dumneavoastră amendamentele de la punctele 187 și 188, respectiv paginile 83 și 84.

Cine este pentru ?

49 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident.

Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost respins.

Revenim la amendamentele comisiei de la pct. 38.

Vă rog să urmăriți amendamentul Comisiilor de buget în raportul comun.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotriva amendamentului comisiei ?

33.

Abțineri ?

4.

Cu 33 de voturi împotrivă și 4 abțineri amendamentul comisiei a fost adoptat.

La pct. 39 aveți un alt amendament al Comisiilor prezentat în Raportul comun. Dacă aveți observații la el.

Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiilor de buget prezentat la pag. 6 pct. 39.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotriva amendamentului ?

8 voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu 8 voturi împotrivă și o abținere, amendamentul comisiei de la pct. 39 a fost adoptat.

Dacă la Anexa 3/22 mai există intervenții ?

Poftiți, domnule deputat.

La ce amendament vă referiți ?

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Mulțumesc, domnule președinte.

La pct. 190.

Am propus, având în vedere că, costul lucrărilor agricole crește datorită prețului motorinei, fiind inclusă și taxa pentru drum, pentru tractoare, deși ele cam rar ies pe drumurile publice, am propus ca la capitolul "Prime", la capitolul 6701 art. 36 alin. 37 "primele acordate producătorilor agricoli să se mărească cu suma de o mie de miliarde" și am trimis ca sursă de finanțare tot la fondul special al drumurilor publice pe 2001 unde, dacă dumneavoastră vă veți uita veți găsi un excedent de 3 mii de miliarde. Intuind probabil, 2 mii de miliarde vor fi obținute din această diferență de preț a motorinei care va fi consumată din agricultură. Pe de altă parte, domnule președinte, dacă-mi permiteți, văd că domnul ministru Mitrea a plecat, am cerut totuși o lămurire privind ce se întâmplă cu Legea nr. 118 modificată, cu proiectul de lege, de fapt, care este la Senat, nu face bază la această posibilitate de a prelua banii pentru …

DIN SALĂ:

Este ordonanță !

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Nu este ordonanță, este inițiativă legislativă a Guvernului, domnule deputat !

Domnul VALERIU DORNEANU:

Domnule deputat,

Nu putem face surse bugetare dintr-o lege viitoare.

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Dar, nu putem face nici un buget pe o legislație care nu este lege. (discuții în sală) Este inițiativă legislativă. Îmi pare foarte rău, doream o explicație și pe treaba aceasta.

Domnul VALER DORNEANU:

Vreau să vă susțineți amendamentul, domnu’…

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Am susținut. Am cerut o mie de miliarde la capitolul "Prime" din Fondul special al drumurilor pe anul 2001.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să fac o remarcă și anume că veniturile care se regăsesc în proiectul Legii bugetului sunt susținute ca urmare a legislației în vigoare. Mai concret, veniturile care au fost evaluate la Fondul special al drumurilor au avut la bază legislația aflată actualmente în vigoare și anume Legea nr. 118/1996.

Dacă am lua din acel excedent de care spuneți dumneavoastră de 3 mii de miliarde, o mie de miliarde, acum, ar conduce la o dezechilibrare a bugetului general consolidat și anume, la o creștere a deficitului bugetar cu 0,1%. De ce ?! Pentru că aceste excedente ale fondurilor speciale intră în echilibrul bugetului general consolidat și sigur, conduc la deficitul bugetar pe care ni l-am propus de 3,7%.

De aceea, nu putem fi de acord cu suplimentarea a o mie de miliarde din acest excedent al fondului special pentru drumuri. Mulțumesc.

DIN SALĂ:

La vot !

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul VASILE HORGA:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În Comisia pentru buget, finanțe, ca membru al acesteia, atunci când s-au discutat amendamentele propuse de dumneavoastră pentru acest buget am avut o susținere pentru producătorii agricoli, pentru primele acordate acestora pentru lapte și producția de lapte și pentru producția de grâu. Acest amendament susținut de mine, spre fericirea tuturor a trecut în comisie, s-a votat, dar fericirea țăranilor n-a ținut mai mult de jumătate de oră, pentru că a venit val vârtej domnul ministru Mitrea, probabil mă păzește din nou, pentru că nu ceream altceva decât să se amâne pentru câteva luni construcția de săli de sport și, eventual construcția de locuințe pentru tineri, pentru că, probabil, dânsul nici nu le are încă în proiect, iar agricultura românească și mai ales grâul și laptele nu pot aștepta mai mult de luna iunie, pentru că am gândit că producția de grâu pentru anul 2001 și producția de lapte să fie premiată pentru țărani, pe bază de contracte ferme încheiate încă înainte de preluarea acestei producții. Cu banii respectivi țăranul putea să cumpere îngrășăminte, să fertilizeze grâul, acum, cât încă se mai poate fertiliza, să fertilizeze iarba, fânul care alimentează vacile și, eventual, prin creșterea producției de lapte, țăranul să poată, ulterior, să predea această producție pe bază de contract premiată. Sigur că, cu convingerea cu care domnul ministru Mitrea a avut-o asupra membrilor comisiei, sigur, asupra membrilor comisiei din partidul de guvernământ, a convins, sigur, domnul ministru Tănăsescu, cu amabilitatea pe care a avut-o a cedat din fondul de rezervă al Guvernului 100 miliarde lei pentru premierea producției despre care vorbeam,însă mai…

Domnul VALER DORNEANU:

Am rugămintea să conchideți, pentru că am convenit trei minute de susținere a …

Domnul VASILE HORGA:

Domnule președinte,

Eu am vorbit foarte puțin, unii au vorbit 10-15-20 de minute, nu ați întrerupt microfonul la mine, nu știu de ce o faceți la mine.

Domnul VALER DORNEANU:

I-am întrerupt pe toți cei care au depășit, stimate coleg !

Domnul VASILE HORGA:

Nu ați întrerupt. Scuzați-mă ! La mine, cronometrați și la alții nu faceți acest lucru. Mă surprinde poziția dumneavoastră.

Domnul VALER DORNEANU:

Rugămintea mea este să vă uitați și la ceas din când în când.

Domnul VASILE HORGA:

Nu am făcut decât să susțin un lucru pe care o comisie l-a votat, iar ulterior, datorită intervenției unui domn ministru, acest amendament a fost retras, tot prin votul celor care inițial au votat acest amendament. Mai mult decât atât, acest amendament a fost însușit de partidul de guvernământ, cele 100 de miliarde au fost puse în contul partidului de guvernământ ca amendament, dânșii nu s-au bătut nici măcar o clipă pentru acești o sută de miliarde, noi ne-am bătut, noi i-am obținut, iar banii sunt trecuți în contul lor. Îmi pare foarte rău că se gândește așa, că se procedează așa și cred că alta ar trebui să fie poziția dumneavoastră față de opoziție în acest moment.

Vă mulțumesc și vă rog să mă scuzați că am abuzat de timpul dumneavoastră.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule senator.

Ați ascultat toate motivațiile amendamentului prezentat la pct. 190, ați ascultat și explicațiile Ministerului Finanțelor.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la această pagină, poziția 190, care a fost respins de Comisia de buget.

Cine este pentru ?

79 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident, cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt intervenții la 3/22 ?

Poftiți.

La ce amendament vă referiți ?

Domnul VALERIU GHEORGHE:

Domnule președinte,

Mă refer la mai multe amendamente.

V-aș propune o chestiune de procedură, să luăm poziție cu poziție, pentru că eu acum am o intervenție la o poziție care a fost ca număr de ordine înaintea celei care a fost prezentată mai devreme.

Domnul VALERIU DORNEANU:

Stimate coleg,

După Regulament se iau în dezbatere, în primul rând, amendamentele propuse în Raportul comun, iar experiența de până acum ne-a demonstrat că foarte multe din amendamentele respinse nu au mai fost susținute.

Domnul VALERIU GHEORGHE:

Mă refer la amendamentele respinse !

Domnul VALERIU DORNEANU:

Eu am întrebat de fiecare dată cine mai are de făcut intervenții.

Domnul VALERIU GHEORGHE:

Atunci, susțin amendamentele următoare.

Domnul VALERIU DORNEANU:

Care ? Vă rog să le susțineți, dar să-mi spuneți care sunt.

Domnul VALERIU GHEORGHE:

La poziția 186… (comentarii în sală)

Domnul VALERIU DORNEANU:

Nu, nu !

Stimați colegi,

N-am luat poziție cu poziție. Am dat cuvântul celor care vor să-și susțină amendamentele respinse. Să fim corecți.

Domnul VALERIU GHEORGHE:

La poziția 186 este vorba despre o propunere care a trecut prin Comisia pentru agricultură, a fost votată în unanimitate, președintele Comisiei pentru agricultură și toți colegii de la PDSR au fost chiar mai revoluționari în a susține amendamentele comisiei decât alți colegi din alte partide și acum văd că au cu totul altă poziție.

În ceea ce privește poziția domnului ministru care atunci când a fost audiat la investitură ne-a spus o cifră minimă cu care crede domnia sa că poate susține agricultura românească, acea cifră era de 18 mii de miliarde. Acum, văd că ne mulțumim cu o cifră de 9500 miliarde și în susținerea Ministerului Agriculturii venim cu propunerea ca la capitolul "subvenții" introducerea cifrei de 399 miliarde pentru exportul de carne de pasăre și porc, în anii trecuți s-au susținut de la bugetul statului cu anumite sume aceste două importante obiective, mai ales că știm foarte bine că țările învecinate concurează producția internă a României la aceste două produse datorită faptului că sunt foarte puternic subvenționate de către statul ungar, de exemplu. Deci, vă propun să acceptați această sumă de 399 de miliarde pentru exportul de carne de pasăre și porc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru Tănăsescu aveți cuvântul la poziția 186 privind suplimentarea bugetului la subvenții cu 399 miliarde lei.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac remarca prin care vreau să arăt că această sumă de 399 miliarde lei cu care se dorește a fi suplimentat bugetul Ministerului Agriculturii se dorește a fi luată de la "Cheltuieli de capital aferente sălilor de sport și construcțiilor de locuințe"… pardon, de la Fondul de rezervă, mă scuzați, doresc să remarc că utilizarea Fondului de rezervă se face doar pentru obiective noi, pentru activități noi și, ca atare, nu putem fi de acord cu preluarea din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului a acestei sume de 399 miliarde. Mai mult, vreau să arăt că prin propunerea care a fost făcută și acceptată de dumneavoastră s-a suplimentat cu o sută de miliarde bugetul Ministerului Agriculturii pentru prime.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule ministru.

Ați ascultat și susținerile domnului ministru Tănăsescu, vă rog să urmăriți încă o dată amendamentul de la poziția 186 care a fost propus, de fapt, de domnul deputat Enescu. (discuții în sală)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate coleg,

În primul rând vreau să vă reamintesc că nici măcar nu este amendamentul dumneavoastră, ci al colegului dumneavoastră Nini Săpunaru. Aici scrie domnul Nini Săpunaru. Poftiți.

Domnul VALERIU GHEORGHE:

Domnule ministru,

Vă rog să ne spuneți care este baza legală prin care spuneți că nu se poate lua această sumă și să fie trecută în buget.

Domnul VALER DORNEANU:

În legea pe care v-a spus-o domnul ministru se spune clar ce se poate face cu Fondul de rezervă.

Stimați colegi,

Propun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru.

Cine este pentru ?

78 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Majoritatea voturilor împotrivă.

Dacă sunt alte amendamente ?

La alt amendament, domnu’ Săpunaru ?

Domnul NINI SĂPUNARU:

La poziția 186 se propune …

Domnul VALER DORNEANU:

186, tocmai am votat …

Domnul NINI SĂPUNARU:

Nu, ați votat 187, domnule președinte !

Domnul VALER DORNEANU:

186.

Colegul dumneavoastră a susținut suplimentarea cu 399 de miliarde.

Domnul NINI SĂPUNARU:

Asta a susținut ?!

Domnul VALER DORNEANU:

Exact. Mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții la 3/22 ?!

Poftiți !

Vă rog să precizați amendamentul pe care-l susțineți.

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Mulțumesc, domnule președinte.

La 191 am propus suplimentarea la obiectivul de investiții- sediu administrativ DGAJ și OCAOTA Alba Iulia cu suma de 6,5 miliarde, de la 3,5 miliarde la 10 miliarde și am indicat sursa – Fondul special al drumurilor.

Domnul VALERIU DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnule ministru Tănăsescu, pentru că, domnul Miron Mitrea știu precis că nu este de acord, poftiți.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Domnule președinte,

Aș vrea să fac remarca că în momentul în care am folosi niște bani din fondul drumurilor, am duce la o dezechilibrare a modului în care a fost dimensionat acest fond și, ca atare, considerăm că nu este oportun a lua din acest fond și a duce mai departe această sumă de 10 mii de miliarde. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun, cu această explicație amendamentul de la pct. 191 la vot.

Cine este pentru ?

79 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Cred că majoritatea este evidentă. Amendamentul este respins.

Dacă mai sunt alte discuții cu privire la Anexa 3/22 ?

Domnul GHEORGHE FLUTUR:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La poziția 194 am propus un amendament prin care ceream suplimentarea cu o mie de miliarde la poziția care reprezintă sprijinirea producătorilor agricoli pentru terenurile cultivate și m-am referit aici la pășunile și fânețele întreținute, supraînsămânțate și fertilizate care au fost, văd, excluse din această poziție și cred că, pentru 2 milioane de hectare, cel puțin, de fânețe și pășuni, trebuie ca Ministerul Agriculturii să găsească resurse, Guvernul să găsească o resursă pentru sprijinirea acestei zone ca o principală furnizoare de carne pentru țara noastră. Solicit suplimentarea cu o mie de miliarde la această poziție.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu putem fi de acord cu această suplimentare de o mie de miliarde, pe de o parte, datorită faptului că Ordonanța nr. 30/2001 nu prevede ca fânețele să intre sub incidența acestei ordonanțe și, în al doilea rând, nu sunt specificate sursele din care să acoperim această suplimentare de o mie de miliarde.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 194 al colegului nostru Gheroghe Flutur de la PNL.

Cine este pentru ?

85 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident, cu majoritate de voturi, amendamentul a fost respins.

DIN SALĂ:

Să se numere și voturile împotrivă !

Domnul VALER DORNEANU:

Dacă sunt alte intervenții ?

Domnule deputat Radu Stroe, dumneavoastră sunteți foarte bun la aritmetică și vedeți clar că majoritatea …

Dacă nu mai sunt alte intervenții supun votului dumneavoastră Anexa 3/22 în întregime, așa cum a fost prezentată de către Guvern.

Cine este pentru ?

Mulțumesc !

Împotrivă ?

85 de voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu majoritatea voturilor, Anexa nr. 3/22 a fost votată.

Anexa 3/23.

Dacă sunt intervenții la Anexa 3/23 ?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/23.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Împotrivă ?

33 de voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu majoritatea voturilor Anexa 3/23 a fost votată.

La Anexa 3/24.

Nu sunt intervenții.

Cine este pentru Anexa 3/24.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

84 de voturi împotrivă. Insuficient.

Abțineri ?

O abținere.

Cu majoritatea voturilor Anexa 3/24 a fost votată.

Anexa 3/25.

Nu sunt observații.

Cine este pentru Anexa 3/25 ?

Mulțumesc !

Împotrivă ?

2 voturi împotrivă.

Abțineri ?

7 abțineri

Cu 2 voturi împotrivă și 7 abțineri, Anexa 3/25 a fost votată.

Anexa 3/26.

Nu sunt observați.

Cine este pentru Anexa 3/26.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

10 voturi împotrivă.

Abțineri ?

4 abțineri.

Cu 10 voturi împotrivă și 4 abțineri s-a adoptat și Anexa 3/26.

Anexa 3/27.

Poftiți, domnule senator Otiman.

Domnul PĂUN ION OTIMAN:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

În legătură cu anexa 3/27, îmi pare foarte rău că trebuie să remarc faptul că cele două Comisii de buget, finanțe au omis un amendament pe care Comisiile reunite de învățământ și știință l-au depus în raportul lor, dar, nu numai faptul că l-au depus, noi, spre deosebire de colegii de la apărare, avem și avantajul că doamna ministru, împreună cu toți parlamentarii PDSR au votat în unanimitate acest amendament și sperăm să nu se dezică nici în plen, să procedeze de aceeași manieră.

Iată despre ce este vorba.

Noi am suplimentat o suplimentare la Anexa 3/27, Capitolul 5700, Titlul 40 alin. 57 "pentru finanțarea de bază a învățământului superior cu 400 miliarde lei, sursa fiind Capitolul 7201 "Alte acțiuni" din Anexa 3- sinteză "Fonduri de rezervă".

Motivația acestei suplimentări vine din faptul că și așa învățământul superior este subfinanțat. Este suficient să amintesc, doamnelor și domnilor parlamentari, de exemplu, salariul mediu pentru un cadru didactic universitar este de 4,5 milioane, iar al personalului auxiliar este de 2,4 milioane, evident, cu mult mai puțin decât în alte compartimente.

Suma alocată de 3600 de miliarde pentru finanțarea de bază a învățământului superior nu acoperă creșterea, nici a inflației și nici creșterea numărului de studenți.

În consecință, solicităm această suplimentare care, așa după cum am precizat, are sursă de acoperire și care vine, de fapt, să asigure finanțarea de bază până în luna noiembrie, inclusiv.

Vă mulțumesc !

Domnul VALER DORNEANU:

Numai puțin, să intervină și domnul deputat Baciu ca să puteți da toate răspunsurile.

Domnul MIHAI BACIU:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, dacă e învățământul, e și Baciu la microfon.

Ați auzit argumentarea domnului senator. Este o argumentare suficientă. Eu vin cu un plus în sensul surselor pentru acești oameni necăjiți din învățământul superior.

Întâi și întâi, sigur că n-am înțeles de ce acest amendament însușit de ambele comisii de învățământ, știință, sport și alte hobby-uri din Camera Deputaților și Senat, de ce n-a fost luat în seamă de Comisia de buget, finanțe. A fost sărit.

Eu am aici hârtia de unde rezultă că acest amendament a fost trimis la Comisia de buget, finanțe. Dar, mă rog, n-are importanță.

Dimineață, am discutat despre surse pentru acel transport deja devenit celebru, apoi surse pentru tichetele de masă. Sunt aici, amendamente, la anexa 3/27, poz.214 și poz.215. Nu s-au votat.

Fără îndoială că aceste amendamente ale mele de aici nu-și mai au sensul, nu mai au rostul, așa încât renunț cu multă generozitate la banii aceștia pe care eu i-am cerut aici și vă rog – de data aceasta – să dați atenție următoarei propuneri: în art.6 din celebra Ordonanța de urgență nr.32/2001 se spune așa: "sursele prevăzute la art.2 din Ordonanța Guvernului nr.75/99 privind constituirea Fondului special de susținere a învățământului de stat, precum și penalitățile și majorările de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat.

Alin.2 – Veniturile prevăzute la alin.1 vor contribui, alături de alte surse ale bugetului de stat, la finanțarea acțiunii de învățământ". Asta este sursa.

Deci Fondul special de susținere a învățământului a fost inclus în buget, dar se spune că, totuși, acest fond va servi pentru susținerea, finanțarea acțiunii de învățământ.

De aici putem lua 400 miliarde și spun acest lucru cu atât mai mult cu cât Guvernul, la începutul lui februarie, ne-a rugat – și noi, într-un fel, am acceptat – în Comisia de învățământ, suspendarea Ordonanței privind managementul calității în învățământul superior. Nu mai avem acum instrument de a diferenția universitățile în țară. Din această cauză, finanțarea universităților, indiferent de calitatea lor, se face cumva egal, o distribuire uniformă. Nu avem, așadar, acest instrument.

Cu atât mai mult avem nevoie acum, de acești bani și avem de unde să-I luăm pentru finanțarea de bază a învățământului superior.

Vă mulțumesc și cred, în sfârșit că, în această seară, majoritatea va înțelege și va vota acest mizilic, într-un fel, pentru învățământul superior românesc.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator….

Stați, domnule ministru, ca să răspundeți și domnului Stanciu.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Cred că nu este nici un fel de greșeală, în sensul că stimații noștri colegi de la comisiile de buget-finanțe, care lucrează, evident bine, o dată pe an, la buget, nu au trecut amendamentul celor două comisii la respinse sau la acceptate și bănuiesc, cel puțin, sau intuiesc că n-au făcut acest lucru deoarece domniile lor erau cumva, într-o dilemă, în sensul că acceptau că ceea ce trebuiau să cuprindă nu corespunde realității.

Adică, în 1997, când PDSR-ul a predat puterea în condițiile pe care, probabil, le-ați uitat, dar – știți – istoria se repetă, se prevedea pe cap de student circa 520 de dolari. Nu vorbim de cât acordă celelalte țări cu care noi suntem în competiție de competență. Sumele sunt de la 7000 până la 12000 de dolari pe cap de student. Evident, al nostru trebuie să fie mai bun decât acela și uneori, reușesc.

În 1998, circa 490 dolari, în 1999 circa 430 de dolari, în 2000, când Convenția Democrată, în speță cu fanionul PNȚCD, a predat puterea, circa 400-420 de dolari pe cap de student anual.

Iată acum, surpriza surprizelor, pe care, evident, colegii de la comisiile de buget-finanțe le-au lăsat nouă să le decidem, dânșii găsind o soluție pentru care îi salut. Adică nici n-au respins, nici n-au aprobat solicitarea celor două comisii de învățământ, ci au lăsat la înțelepciunea plenului să decidă. Iată că avem circa 380 de dolari față de 520, deci o diferență de aproape 140 de dolari care spune mult.

De aceea, cred că este bine să ne gândim dacă vrem să finanțăm acest învățământ superior conform legii sau să ne facem că îl finanțăm, neacceptând în mod public, subfinanțarea.

Cum, nici o țară nu-și poate neglija elitele, cred că nici actualul partid de guvernământ nu-și poate retrage toată susținerea pe care a făcută din 1996-2000 spre dezvoltarea învățământului românesc.

În consecință, noi vă rugăm să acceptăm o chestiune de tranziție, adică să dăm aceste 400 de miliarde care este minimum necesar pentru a asigura plata salariilor din septembrie spre decembrie, din capitolul corespunzător 7201- alte acțiuni sau cod 9501 din Anexa 3 Sinteză, Fondul de rezervă, urmând ca acest fond de rezervă să fie completat el la rectificare pentru că, clar, nu se epuizează tot în câteva luni.

Prin urmare, încheiem susținând și noi – vom vota, grupul nostru parlamentar, ceea ce au hotărât comisiile – ca să se ia din capitolul pe care l-am menționat, iar, la rectificare să completăm cu aceste 400 de miliarde.

Altfel, ne facem că vrem învățământ superior, ne facem că investim în resurse umane și investim în fiare despre care un distins coleg celebru spunea că sunt fiare vechi.

Sperăm să nu ajungem prin ceea ce facem, și la concepția de om nou la cea de om vechi, așa că votați. spre binele care vor să ducă această țară spre Europa și nu spre analfabetism.

Vă mulțumim pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul ANTON IONESCU:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi.

Sunt profesor Ionescu Anton, vicepreședintele Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților și am venit aici să mă raliez antevorbitorilor mei, în legătură cu amendamentul acesta făcut de cele două comisii.

Eu fiind președinte de comisie, confirm că acest amendament există. S-a obținut cu o abținere, deci marea majoritate a comisiei a fost conștientă de importanța obținerii celor 400 de miliarde și acest lucru este ușor de explicat pentru că, conform calculelor făcute de Consiliul național pentru finanțarea învățământului superior, suma minimă necesară în regim de supraviețuire este de circa 4200 de miliarde, iar pentru o finanțare normală de circa 5100 de miliarde.

Deci cele 400 de miliarde pe care le-am solicitat adăugate la 3600 ar asigura, să zicem, un regim de supraviețuire a învățământului, iar în caz contrar, din toamnă, profesorii ar trebui să se gândească să pună bani de o parte pentru la iarnă.

În consecință, aduc o critică comisiei sau comisiilor de buget pentru că au – mă rog, în viteza respectivă se mai poate înțelege – dar, totuși, un amendament serios al unei comisii serioase nu trebuia tratat nici la admis, nici la respins, trebuia să li se acorde importanța cuvenită.

În consecință, susțin amendamentul și v-aș ruga și pe dumneavoastră să-l susțineți pentru că este în favoarea învățământului românesc.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul președinte Ștefan Viorel.

Cât privește soarta amendamentului, de ce n-a fost inclus, problema e ușor depășită pentru că am admis dezbaterile asupra acestuia.

Vă rugăm, deci, să vă pronunțați și în fond asupra acestui amendament.

Domnul VIOREL ȘTEFAN:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa este. Deja s-a luat în discuție și este foarte bine că s-a luat în discuție. Era mult mai bine dacă amendamentul era depus la comisie și nu transmis direct pe fax la Ministerul Finanțelor la ora 23,00 și dacă, după o astfel de metodă originală de a transmite amendamentul, în dezbatere la Comisia de buget-finanțe, Comisia de învățământ ar fi avut o reprezentare, că, probabil, având în vedere dimensiunea problemei, importanța pe care o recunoaștem cu toții a acestei probleme, probabil, în dezbatere la comisie ar fi crescut șansele de a găsi și o soluție legală de rezolvare.

Dar, după ce s-au consumat aceste etape procedurale, aici, în plen, în dezbatere, să venim să solicităm diminuarea Fondului de rezervă în contradicție flagrantă cu prevederile Legii finanțelor publice, comisia vă spune că nu se mai poate.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul profesor Stanciu, poftiți.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am crezut că, într-adevăr, dânșii – din noianul de amendamente – evident, că au pierdut din vedere, dar se pare că ceva scârțâie la această comisie, ceea ce dumneavoastră știți că scârțâie în toată țara, din cauza banilor, iar cei care îi mânuiesc, evident, scârțâie și dânșii.

Acesta este avizul comisiei cu semnăturile celor doi președinți care a fost depus, în mod oficial, la Comisia de buget-finanțe. Că a urmat și alt traseu, este o altă treabă, dar dânșii l-au avut.

Că nu se uită domnii președinți de acolo, o știm din 1992 - este cu totul altă treab㠖 ci numai experții.

Vă rog domnilor colegi să vă aplecați cu răspundere, chiar dacă, fiind la buget, aveți și finanțe.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Din partea Guvernului, cine dorește să intervină ?

Domnul ministru Tănăsescu, poftiți.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă în anul 2000, prin Legea bugetului, se acordau, cu această destinație, învățământului superior doar 2700 de miliarde, în proiectul Legii bugetului pe anul în curs, prevedem 3600 de miliarde.

E mult, e puțin ? Știm că este o creștere cu 33,3 %. Față de inflația pe care am avut-o în vedere, de 31,7 %, în termeni reali, avem o creștere de 1,3 % a finanțării de bază în anul 2001.

Mai mult, așa cum dumneavoastră ați aprobat la art.18, am aprobat 150 de milioane de dolari pentru a suplimenta aceste sume aferente învățământului superior și noi suntem conștienți că învățământul superior este de o importanță cu totul și cu totul deosebită.

Mai mult, în condițiile în care, pe parcursul execuției, acești bani prevăzuți în buget, împreună cu sursele externe prevăzute cu această destinație, nu vor fi suficienți, în mod cert, în luna august, vom suplimenta acești bani de la rectificarea bugetului, în momentul în care vom considera că, într-adevăr, banii pe care I-am prevăzut în proiectul de buget vor fi insuficienți.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator Otiman, vă rog.

Domnul PĂUN-ION OTIMAN:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare foarte rău că trebuie să-l contrazic pe domnul ministru al finanțelor, Mihai Tănăsescu. Dânsul a făcut un calcul global. Într-adevăr, 3600 pe 2700, 1,333, dar n-a avut în vedere o analiză factorială simplă care se învață la analiza economică în anul II, faptul că sunt doi factori de influență și anume alocația medie pe student și numărul de studenți.

Or, noi, avem o creștere medie în acest an, față de anul financiar precedent, de 7,7 %. Asta înseamnă că, de fapt, creșterea reală a alocației este de 25,3 % ceea ce e clar că nu acoperă inflația.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, ați auzit argumentele comisiilor de învățământ, ați auzit și răspunsul dat de comisii și de Ministerul Finanțelor.

Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care l-a prezentat, inițial, domnul deputat Baciu în numele comisiilor de învățământ.

Cine este pentru ? 82 voturi pentru. (Vociferări în sală).

Sunteți mai mulți de 53, stimați colegi de la PRM ?

Poftiți.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte de ședință,

După cum cunoașteți, conducerea ședinței se desfășoară sub asistența celor doi secretari.

Deoarece acum a venit și domnul secretar Vornicu, vă rog să resupuneți la vot spre a număra împreună cei doi secretari.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul VALER DORNEANU:

Între timp, poate mai adunați oameni ca să fiți mai mulți decât sunteți.

Supun, din nou, votului amendamentul domnului Otiman în numele comisiilor de învățământ.

Cine este pentru ? 86 de voturi.

Împotrivă ?

Le numărăm, stimați colegi ? Este evidentă majoritatea cu care s-a respins.

Stimați colegi, vă rog să vă păstrați mâinile ridicate - cei care votați împotriva acestui amendament.

127 de voturi.

Abțineri ?

Deci, amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt alte intervenții ?

Aveți probleme de procedură, domnule deputat ?

Domnul TITU-NICOLAE GHEORGHIOF:

De procedură, domnule președinte.

Domnule președinte, s-a anunțat la începutul ședinței și conform art.52 din Regulament, pentru că ați spus chiar dumneavoastră că trebuie să-l respectăm, prezența 351, din cei prezenți, jumătate plus unu ca să treacă sau să fie respins.

Dumneavoastră observați că 120 cu 80, 200, practic nu este cvorum în sală.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate coleg, este a patra oară când reluăm această problemă.

Alte amendamente dacă aveți de făcut.

Poftiți.

Domnul LUDOVIC MARDARI:

Constat că dezbaterile de astăzi s-ar putea desfășura mult mai rapid. Este suficient ca cei doi lideri, de la PDSR și de la UDMR, să iasă aici în față și să spună: "Domnilor, nu mai susțineți amendamentele prin care solicitați alocare de bani pentru că nici măcar din greșeală nu vom vota", iar domnul ministru de finanțe să spună: "Nu mai cereți bani, că nu vă dau" și atunci totul se termină mult mai repede.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul VALER DORNEANU:

Dacă la anexa 3/27 mai sunt intervenții ?

Poftiți, domnule deputat.

Domnul MARCU TUDOR:

Procedură, 1 minut.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Stanciu, aveți cuvântul.

Domnul MARCU TUDOR:

Am o problemă de procedură și vă rog să… (I se închide microfonul)

Domnul VALER DORNEANU:

Așteptați să vă dau cuvântul, domnule deputat.

Primul și-a manifestat dorința colegul dumneavoastră, domnul deputat Stanciu.

Domnul MARCU TUDOR:

Înainte de a-și manifesta dânsul dorința, mi-am manifestat-o eu, iar prioritar este procedura.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat Stanciu, aveți cuvântul.

Domnul MARCU TUDOR:

Procedura are prioritate. Dacă domnul Dorneanu nu știe, îl informez eu acum.

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți noi, nu înseamnă că n-ați reținut în 4 luni de zile care e cutuma parlamentară. Cine are probleme de procedură, are prioritate la luarea cuvântului. Domnul Stanciu știa și de aceea s-a retras puțin în stânga. Îi mulțumesc.

Care este problema? Problema este următoarea: dacă cvorumul este unul anume stabilit, chiar dacă nu sunt în sală toți, dar ne bazăm pe el pentru ca să se poată desfășura ședința, în momentul în care se pune la vot și se constată un număr sub jumătate plus unu din cvorumul stabilit pentru și toți ceilalți, inclusiv cei absenți, sunt împotrivă.

Deci, acel amendament, la voturi pentru, nu a depășit jumătate plus unu, ca atare, orice discuție este încheiată. Apel este inutil să se facă pentru că toate ar fi trebuit să cadă dacă nu era apelul până acum.

Ne-am bazat pe apelul acesta, nu avem jumătate plus unu din acel cvorum stabilit anterior care oricum nu mai e, nu trece acel amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat Stanciu, aveți cuvântul.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

De o bună bucată de vreme, mai precis de când Convenția Democrată a preluat puterea, deputații PDSR din Comisia de învățământ, sub conducerea domnului vicepreședinte al Camerei Deputaților, Năstase, și conducerea comisiilor cu doamna secretar Andronescu, încercau să-I convingă că dacă un venit se cheamă extrabugetar, nu are ce căuta în buget pentru că, cel puțin aparent, ceva care este extrabugetar este în afară.

Mă uit acum la domnul fost președinte Pruteanu, mi-aduc aminte că și domnia sa s-a bătut pentru același lucru.

În ciuda prevederilor legii, respectiv a art.171 alin.11 care a scăpat vigilenței domnului ministru Tănăsescu în ordonanța celebră, se spune clar: "Veniturile extrabugetare rămân la dispoziția instituțiilor de învățământ superior și se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli ale instituției de învățământ superior…

Domnule președinte, se aude ceva, dar nu știu ce.

Domnul VALER DORNEANU:

Cineva a observat că v-ați bronzat puțin.

Domnul ANGHEL STANCIU:

… fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor la bugetul de stat pentru anul următor".

Deci este clar că aceste venituri nu au ce căuta și, în consecință, amendamentul nostru este de bun simț, în sensul de a nu mai fi în fișa sinteză a ministerului prezente aceste 3000 de miliarde și ceva care, chipurile, s-ar face din venituri extrabugetare.

E un lucru normal, legea spune că instituția și le consumă, ea și le produce, ea și le consumă, pe obiective specifice și este precizat la art.171 alin.2 în care spune că: "Aceste venituri sunt utilizate de institutul de învățământ superior, în condițiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului, în domeniul învățământului și cercetării științifice universitare".

Cred că este normal să nu apară acolo și votul dumneavoastră va confirma această scăpare a guvernării PDSR ca cerință a fostei opoziții PDSR.

Vis-à-vis ceea ce spunea distinsul nostru coleg, Florin Georgescu, care este un ministru în funcțiune și care spunea ceva de Havana, evident, am încercat să avem aceeași culoare, dar mai trebuia să stau acolo câteva săptămâni.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate profesor, eu nu am înțeles la care amendament v-ați referit dumneavoastră pentru a-l pune la vot, dintre cele respinse.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte, mă refer la amendamentul de la pag.92, nr.crt.216.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai dorește cineva să intervină ?

Domnul ministru Mihai Tănăsescu, poftiți.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac următoarea specificație că, într-adevăr, veniturile extrabugetare rămân la dispoziția universităților. Nu este nimic rău în asta, dar – conform Legii finanțelor publice – spune că aceste venituri extrabugetare trebuie să fie anexă la Legea bugetului de stat. Din această cauză ele se regăsesc aici.

Deci, am respectat o legislație.

Desigur, ele sunt la dispoziția universităților, deci nu pleacă de la universități și se duc în altă parte. Doar că sunt evidențiate, conform Legii finanțelor publice, ca anexă la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi, ați auzit explicațiile domnului Stanciu și explicațiile domnului ministru.

Cine este pentru amendamentul de la pct. 216 expus de domnul Stanciu. 86 voturi pentru.

Împotrivă ?

Evident, cu mare majoritate, amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt alte susțineri cu privire la anexa 3/27.

Poftiți, domnule.

Domnul GHEORGHE ZLĂVOG:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă numesc Zlăvog, sunt senator de Olt.

Amendamentul propus de mine se regăsește la poz.212 și este următorul: se propune introducerea unei fișe noi cuprinzând investiția dezvoltare Școală profesională nr.15 băieți și fete, Balș, și este vorba de suma de 3 miliarde 500 de milioane de lei.

Fac precizarea că acest amendament a fost admis de comisiile reunite ale celor două Camere. A fost respins de către Guvern cu motivația că finanțarea învățământului preuniversitar de stat se asigură de către bugetele locale și nu de la bugetul Ministerul Educației și Cercetării.

Nu suntem de acord cu această argumentație deoarece, conform Legii învățământului în vigoare, art.167 alin.3, se prevede clar că unitățile de învățământ special se finanțează de la bugetul de stat.

Așadar, având în vedere că este vorba de o școală profesională specială pentru copii cu handicap,

Investiția a fost începută în anul 1991, deci s-a derulat pe parcursul a 10 ani, unele obiective din cadrul acestei investiții sunt realizate în proporție de aproximativ 80 – 90% și ar putea, cu suma cerută, fi puse în funcțiune, și că suma de 3,5 miliarde lei este o sumă modică, vă rugăm să fiți de acord cu acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu, poftiți.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Sigur, așa cum este formulat acest amendament de aici, nu rezultă că această școală de băieți este aferentă învățământului special, dar, chiar dacă este, într-adevăr, aferentă învățământului special, legea spune că aceste sume sunt finanțate din bugetul județului.

Deci, ca atare, nu putem cuprinde sume cu această destinație în bugetul Ministerului Educației și Cercetării.

Aș vrea să mai adaug faptul că, prin amendamentele propuse dumneavoastră și aprobate de către dumneavoastră, prin proiectul de lege – știți! – s-au acordat sume suplimentare colectivităților locale, de 1,5%.

Așadar, suntem convinși că pot fi asigurate sursele din bugetul județului, pentru a putea fi finanțată această școală specială.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul deputat Stanciu, poftiți.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte, stimate domnule ministru.

În structura Legii educației naționale, unde o contribuție deosebită și-a adus doamna ministru Andronescu, există o portiță, în sensul că, acolo unde bugetele locale nu pot face față, să se poată aloca de la bugetele centrale. Și această portiță am lăsat-o special, chiar atunci când noi am fost de acord să descentralizăm cheltuielile materiale și de capital, și nu am fost de acord, împreună cu doamna ministru, anul trecut, la inițiativa ministrului Marga, de a descentraliza salariile. Evident că ministrul Marga a fost mai bun decât noi, la vremea respectivă.

Deci, alin.6, domnule ministru Tănăsescu, este drept, dumneavoastră citiți Legea finanțelor publice și nu pe cea a învățământului, dar va veni și ziua în care fiecare o să citească și pe una și pe cealaltă. Repet, Legea învățământului este o lege organică. Legea finanțelor publicei încă nu este organică, dar este mai specială ca aceasta.

Deci, la art.167 pct.6 se precizează: "În situații speciale, stabilite prin Hotărârea Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a învățământului preuniversitar, precum și pentru alte cheltuieli."

Așadar, este o chestiune permisibilă.

La alin.3 art.167 se spune foarte clar: "Unitățile învățământului special, cluburile, taberele, palatele copiilor și altele, se finanțează din bugetul Ministerului Educației Naționale."

Deci, unitățile învățământului special se finanțează.

Ce se întâmplă?

Ministerul Finanțelor Publice, nu domnul ministru, ci salariații de acolo, nu au citit legea și nu au tăiat din Ordonanța de Urgență a Guvernului toate articolele.

De aceea, domnule ministru, o să venim cu interpelări la adresa dumneavoastră, și o să vedeți că și descentralizarea pe care ați făcut-o – da? – cuprinde în ea contradicții cu Legea învățământului, cu articolele pe care nu le-ați tăiat.

Ca urmare, v-aș recomanda să mai citiți o dată legea și ori tăiați totul din Legea învățământului, să rămână numai coperțile, ori mai tăiați din Legea finanțelor publice, pe care o puteați modifica prin ordonanță de urgență, ca și pe a noastră.

Deci, conchid, domnule președinte și stimați colegi, că Legea învățământului permite bugetului de stat să aloce până la nivel de grădiniță, în situații speciale.

Așadar, este o chestiune permisivă.

Iar în cazul de față, este o unitate de învățământ special, care, chiar dacă a fost descentralizată în sistemul consiliului județean, nu a fost modificat articolul de lege.

În momentul de față, suntem în cadrul legii. Deci, este permisiv. Și, dacă domnul ministru avea bunăvoință, trecea peste această sumă modică și obținea câteva voturi, mâine. Altfel, s-ar putea să le ia alt ministru, poimâine.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

A cerut cuvântul și domnul președinte Nicolae Văcăroiu.

Și, după aceea, domnul ministru Tănăsescu.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi, domnule profesor Stanciu, se pare că ați venit cu forțe proaspete de la Havana și mă bucur.

Vreau să știți că am fi făcut tot ce este posibil ca învățământul să nu aibă 4,1% din Produsul Intern Brut, ci să aibă 7%.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Ca în Ungaria.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Am fi vrut să avem chiar peste Ungaria, să avem 7 – 8%.

Austeritatea este pentru toată lumea. Sigur că suntem în niște chingi, nu ne putem mișca. Dumneavoastră vreți să forțați nota, cu 3000 de miliarde lei, 5000 de miliarde lei. Ați observat situația la armată, o să vedeți la cultură, la sănătate. Poate să zică cineva că nu este de acord? Haideți, să le votăm pe toate acum. Și ce facem? De unde bani? De unde luăm, să satisfacem, dacă nu vrem să judecăm: "Domnilor, aceasta este punga!"

Acum, revin la subiect. Să nu credeți că noi chiar nu citim când facem legile, și mă refer și la colegii mei din Ministerul Finanțelor Publice. Este așa cum spuneți, numai că există o diferență. Sursa de bază este consiliul județean. După ce consiliul județean își face calculele și și-a repartizat bugetul, după ce vine și spune: "Am studiu de fezabilitate, am proiect de execuție", și și-a plătit proiectul de execuție, și demonstrează că îi trebuie 3,5 miliarde lei, și el nu poate să acopere decât 1,5 sau două miliarde lei, și nu are diferența, atunci se adresează Guvernului. Fiind investiție nouă, Guvernul, în baza unei rezerve pe care o are la dispoziție, dă o hotărâre de Guvern pentru suplimentare.

Deci, aceasta este procedura și nu invers.

Așadar, colegul nostru, pentru care avem toată stima, și este nevoie la Balș de o școală specială, trebuie făcută, sunt de acord cu dumneavoastră, trebuie să meargă acasă, la consiliul județean, după ce a primit bugetul, cu toate transferurile, își face socotelile și spune: "Domnule, din 3500, nu avem decât 200 de milioane." Dar, înainte de aceasta, trebuie să spună: "Am proiect, am studiu de fezabilitate, am proiect de execuție." După ce l-a plătit consiliul județean, la finanțare, vine și spune: "Nu ne ajung sumele." Și se adresează Guvernului, care dă o hotărâre, fiind vorba de un obiectiv nou.

Deci, aceasta este procedura și nu alta.

Repet, trebuie să respectăm, pentru că noi am făcut o legislație, bună sau proastă, dar trebuie să o respectăm așa cum este ea.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte. Am să fiu foarte scurt.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru, îi permiteți colegului Zlăvog să mai facă o completare, ca să răspundeți și acesteia. Nu vă supărați.

Domnul GHEORGHE ZLĂVOG:

Domnule președinte, cu tot respectul, aveți dreptate. În schimb, am spus și dumneavoastră probabil nu ați reținut, este vorba de o investiție începută de 10 ani, este finalizată în proporție de 80 – 90%, iar această sumă de 3,5 miliarde lei ar duce la punerea în funcțiune a câtorva obiective din cadrul acestei investiții, adică la darea în funcțiune a acestui obiectiv. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu, poftiți.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Vreau să îl informez pe domnul profesor că, prin munca noastră, trebuie să ținem cont de absolut toate legile, și de Legea învățământului, și de Legea Finanțelor Publice, și vă asigurăm că, în modul în care am prezentat bugetul, am coroborat toate aceste lucruri.

De aceea, vreau să vă informez că ceea ce v-am spus este reglementat prin Ordonanța nr.206 din anul trecut, din 2000, care spune foarte clar, și care vine să modifice Legea învățământului, de unde se finanțează aceste lucrări ale învățământului special, exact cum v-am răspuns, din bugetul județului respectiv.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi, ați audiat și argumentele inițiatorului la amendamentul nr.212, ați auzit și explicațiile.

Supun votului dumneavoastră, cine este pentru amendamentul nr.212, de la pag.90, amendament respins de comisie?

97 de voturi pentru.

Împotrivă?

Doriți să numărăm voturile?

DIN SALĂ:

Nu.

Domnul VALER DORNEANU:

Bun. Deci, cu majoritatea voturilor, amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt amendamente la anexa 3/27?

Domnul deputat Palade.

Domnul DORU DUMITRU PALADE:

Domnilor președinți, domnilor miniștri, stimați senatori și deputați.

Reamintesc că, la art.21 alin.2, am propus ca fondurile alocate cercetării să fie de 10.000 de miliarde lei, ceea ce reprezenta, de fapt, 1% din Produsul Intern Brut. Sigur, suma a fost considerată ca foarte mare, a fost respinsă, mi s-a spus că dacă solicitam mai puțin, poate ajungeam pe la 0,35 – 0,4% din P.I.B.

Vă reamintesc că Partidul "România Mare", la discuția avută de lideriii politici cu domnul premier, a solicitat ca cercetarea să aibă, totuși, 1% din P.I.B. Deci, nu puteam propune altceva.

De fapt, acest lucru l-a promis și domnul prim-ministru Năstase, la "Ziua Cercetătorului" din 19 noiembrie 2000, când a spus că va organiza un minister al cercetării, iar cercetarea științifică, vorbesc în special de cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, va avea, în anul 2000, 1% din P.I.B.

Eu vă reamintesc că strategia de dezvoltare economică a României, pusă de acord anul trecut la Snagov, prevedea că, începând din anul 2001 până în 2004, finanțarea acestui important sector strategic al economiei naționale, al țării, va ajunge la nivelul țărilor europene.

Vreau să vă spun că țările europene au media 1,9%, țările Comunității Europene, țările Uniunii Europene, între 0,5 și 3,8%, între 48 și 650 Euro pe cap de locuitor, iar candidatele la intrare, afară de România, au între 0,52 și 1,42% din P.I.B. finanțare publică.

România, după ce în 1996 a avut 0,52% din P.I.B., la care s-au adăugat comenzile primite din industrie, fiindcă era o situație atunci, pe vremea aceea se făceau reabilitări, retehnologizări, a scăzut la nivelul țărilor din Cornul Africii, la 0,11%, sub vechea guvernare, și, în sfârșit, de-abia în anul 2000, anul trecut, prin rectificare, s-a ajuns la 0,19%, în condițiile în care au dispărut și comenzile venite dinspre industrie, care a suportat ce știți și dumneavoastră.

Să revenim la 0,25%, eventual, din P.I.B., prevăzut pentru 2001. Acesta este nivelul Tailandei. Acesta este împărțit în două, și aici vin la amendamentul meu, care este 217: "Cheltuieli materiale și servicii" și "Capitolul de transferuri". Primul se referă la finalizarea Programului "Orizont 2000", adoptat de Guvernul Văcăroiu în 1995 – 1996, care, cu toată străduința vechii guvernări, nu a putut să elaboreze altul, și "Capitolul de transferuri" care se referă la noile programe naționale, care, împreună, formează planul național.

Solicitarea mea era o echilibrare a acestei balanțe, în așa fel încât mecanismul din "Orizont 2000" din acest program, care trebuie finalizat, să aibă un plus de 300 - 350 de miliarde lei, luat de la "Capitolul de transferuri", în ideea că nu se mai alocă nimic în plus, deoarece mecanismul pentru acest program funcționează. Vedeți că tehnologiile și produsele duse la Salonul de la Geneva au primit cam toate medalii. Deci, înseamnă că este apreciată activitatea cercetării științifice din România și realizările sale.

În condițiile în care acest Program "Orizont 2000" încă mai duce o serie de execuții fizice de prototipuri și tehnologii cu prețuri de acum 3 – 4 ani, fără a mai socoti inflația, din acest motiv, solicit această suplimentare, luând de la "Capitolul de transferuri" care finanțează programe naționale, care încă nu sunt puse la punct. Actualul Guvern trebuie să reia Hotărârea vechiului Guvern de lansare a celor 10 programe naționale, să reia cele 4 programe care funcționează, să revadă felul în care merg acestea. Părerea mea este că această activitate va dura, așa, pusă pe hârtie, între 4 și 6 luni. Deci, anul acesta nu mai există posibilitatea să se cheltuiască suma de la "Capitolul de transferuri" pentru programe naționale. Și atunci, să fie trecute acolo unde există, într-adevăr, lipsuri mari.

Vreau să vă mai reamintesc că finanțarea cercetării științifice trebuia să cuprindă o cincime din fondurile alocate învățământului. A fost o lege. Pe ușa din dos, Guvernul a scos o ordonanță de urgență, pasămite, finanțarea publică a învățământului, dacă este atâta. Noi vorbim de finanțarea totală și finanțarea totală trebuia, și la cercetarea științifică, să asigure o cincime din învățământ, per total. Nu mă interesează că sunt fonduri publice sau din altă parte, ci ca valoare absolută.

Un singur lucru vreau să mai spun: dacă noi nu acordăm atenție acestui sector, dezvoltarea noastră economică este aceea pe care o vedeți. Vreau să vă spun că Produsul Intern Brut al Olandei face cât suma tuturor țărilor candidate, cât Produsul Intern Brut al tuturor țărilor candidate. Și, cu aceasta, am spus totul.

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna ministru Andronescu, vă rog.

Numai puțin, vă rog. Să intervină și domnul profesor Stanciu, ca să răspundeți la amândoi.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule preșeșdinte, domnilor miniștri, stimați colegi.

Am să vă spun, de la început, că nu îmi fac nici un fel de iluzii că acest amendament va fi acceptat. Și atunci, evident, întrebarea: de ce mai pierd timpul? Pentru că nu îmi pierd speranța că va veni în România, într-o zi, un guvern care va fi conștient că, fără cercetare științifică, România nu va căpăta niciodată statut de națiune egală celor cu care vrea să stea la masa Uniunii Europene. Motorul acestei integrări este cercetarea științifică. Și sunt aici oameni care au condus institute de cercetare, chiar dacă sunt la P.D.S.R., chiar dacă sunt la P.R.M., chiar dacă sunt la P.D. Sunt miniștri care au fost directori de institute de cercetare și proiectare, care știu exact că atunci când, după 1990, au venit consultanți din exterior, prezentându-le unele din lucrările realizate, le-au spus clar: "Voi nu aveți nevoie de consultanți. Voi aveți nevoie de bani."

Iată că acest fond de aur al cercetării românești s-a redus an de an și, de la circa 127.000, suntem acum în jur de 20 și ceva de mii de cercetători. Or fi pe cale de dispariție, dar încă valoarea lor va crește când vom avea un ultim cercetător, cât va costa el? Dar va costa țara.

De aceea, pledoaria mea este pledoaria celor care mai sunt în această sală din vremea în care prim-ministru era un distins domn Nicolae Văcăroiu, iar ministru al cercetării era un alt distins coleg al nostru, domnul ministru Palade. Și, într-un entuziasm frenetic, s-a votat – domnule ministru de finanțe Florin Georgescu, vă aduceți aminte? – 1% din Produsul Intern Brut pentru cercetarea științifică.

1% din Produsul Intern Brut.

Anul trecut a fost 0,14%.

Iată diferența!

Regretăm acest regret și, chiar dacă nu veți vota, pentru că așa este comanda, și poate o înțelegem, trebuie, domnule președinte de ședință, să luați în calcul redresarea urgentă a acestui sector. Pentru că, numai prin cercetare științifică, prin instrucție și educație, vom reînvia fiarele vechi ale unui alt fost prim-ministru, distinsul senator Petre Roman.

Am făcut o pledoarie, nu pentru un prim articol, ci pentru o primă prioritate. Bani nu sunt. Depinde cum îi gospodărim. Și se pare că am ales să investim în fiare și nu în oameni.

Vă cer, domnule președinte, să dați dumneavoastră tonul, deși Regulamentul vă permite să votați primul, spre a vota și a încerca să facem un mic gest, acesta pe care l-a propus domnul ministru Palade.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna ministru Andronescu.

Și, apoi, trecem la vot.

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, haideți, să îi lăsăm și pe colegii de la sănătate puțin, când le va veni rândul. Dacă noi epuizăm tot timpul …

Poftiți, domnule deputat Leonăchescu.

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, dați-mi voie să îl ajut pe domnul profesor Stanciu, cu o informație. Speranța despre care vorbea în redresarea cercetării românești nu este numai a domniei-sale, sau a unor lucrători din acest sector, și a unor oameni politici. Este chiar speranța unor membri ai Uniunii Europene.

La seminarul, recent, româno-grec, ținut în săptămâna care a trecut, președintele "Intracom" și moderatorul seminarului a fost domnul Constantinos Tsukalidis, fost absolvent al Institutului Politehnic din București. Domnia-sa vedea în sectorul cercetării științifice una dintre șansele de integrare rapidă a României în Uniunea Europeană.

Și eu militez pentru această idee, subscriu la ea, și cred că ar trebui să folosim această speranță, noi, cei de aici, în fond cei mai reprezentativi oameni ai cercetării științifice.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule deputat.

Să nu credeți că noi nu avem aceeași speranță, dar poate ne oferiți dumneavoastră resursele.

Doamna ministru Andronescu.

Doamna ECATERINA ANDRONESCU:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Desigur, s-a vorbit aici și despre școală, și despre cercetare, ca despre domenii către care se îndreaptă speranța zilei de mâine. Și eu cred că așa și este. O țară care nu are grijă de învățământ și de cercetare își cam retează speranța pentru ziua de mâine. Cu atât mai mult cu cât aceste domenii au fost subfinanțate în anii trecuți și s-au strâns foarte mari nevoi ale lor.

Sigur, cercetarea, anul acesta, obține dublu decât anul trecut, dar această sumă este departe de a acoperi nevoile despre care vorbeam. De aceea, sunt de acord cu ceea ce s-a spus aici, în legătură cu fondurile cu care ar trebui să fie acoperită cercetarea.

Noi ne-am dorit, totuși, și strategia prevede o dezvoltare economică. Dacă economia va merge, și cercetarea, și învățământul vor avea mai mult din bugetul țării. În mod sigur, așa se va întâmpla. Și sper să ne ajute Dumnezeu! să putem avea o creștere economică.

Sigur, cercetarea – nu este nevoie să o susțin aici - se susține prin rezultatele ei. Dacă ar fi, doar, să spun că, la Salonul de Invenții de la Geneva, s-a întors cu premii pentru toate produsele cu care s-a prezentat, ar fi suficiente argumente.

Propunerea domnului ministru Palade nu se referă însă la creșterea sumei alocate cercetării, ci, pur și simplu, la o redistribuție în interiorul bugetului alocat cercetării.

Din păcate, nu pot să susțin această propunere pe care domnul ministru Palade a făcut-o, pentru că Programul "Orizont 2000", la care domnia-sa dorește transferarea unei sume mai mari, este un program care se finanțează instituțional. În timp ce, de la "Capitolul de transferuri", de unde domnia-sa propune să deplasăm sume către "Orizont 2000", se finanțează programe în sistem competițional.

Pentru că tot am vorbit de integrarea europeană, pentru că în Uniunea Europeană finanțarea cercetării se face exclusiv în sistem competițional, sigur, aceasta este direcția către care ne îndreptăm.

Și, de aceea, vă propun să acceptăm distribuția capitolelor bugetare, așa cum rezultă din buget, și să orientăm o sumă mai mare către finanțarea pe programe, prin sistemul competițional.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, doamnă ministru.

Domnul deputat Palade.

Domnul DORU DUMITRU PALADE:

Nici nu a fost problema să cer fonduri în plus, fiindcă amendamentul nu prevedea acest lucru. Nu era vorba de a cere fonduri suplimentare, fiindcă nu făceau obiectul amendamentului. Însă, totuși, susțin măcar faptul c㠖 înțelege toată lumea că de la anul vom lucra numai pe programe în cadrul planului național, programe care vor fi revizuite, readaptate, reabilitate de actualul Guvern – dar trebuie finalizat și Programul "Orizont 2000". Și pentru acesta am cerut să se treacă, nu 350, dar uitați-vă la amendamentul cerut de Consiliul Economic și Social, același lucru cer, 350 de miliarde lei. Haideți, măcar 300 de miliarde lei să dăm de la "transferuri" la acest Program "Orizont 2000". Și, prin aceasta, asigurăm în perioada următoare o fluidizare a cheltuielilor pentru cercetare, rămânând ca, spre sfârșitul anului, când vom avea posibilitatea, fiindcă nu vom avea mai devreme, vă spun din experiență, să trecem și să lansăm în totalitate programele naționale, care fac parte din planul național.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ați ascultat toate argumentele autorului amendamentului, precum și răspunsurile Ministerului Educației Naționale.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Palade.

Cine este pentru?

78 de voturi pentru.

Împotriva amendamentului?

Da, marea majoritate împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt alte amendamente.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Aveți alte amendamente? Vă rog.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte, domnilor miniștri, stimați colegi.

În înțelepciunea lor, cele două Comisii de învățământ și știință, și tineret și sport ale Camerei Deputaților și Senatului au găsit de cuviință să analizeze, cu înaltă responsabilitate, un amendament care era bine fundamentat și pe care l-au aprobat …

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat, vă rog să ne precizați în raport, ca să putem urmări cu atenție discursul dumneavoastră.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Este vorba de amendamentul de la pag.92 nr.218, care aparține Comisiilor pentru învățământ, știință, tineret și sport ale Senatului și Camerei Deputaților, precum și distinșilor senatori Nicolae Văcăroiu și Constantin Nicolescu.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Deci, analiza la obiect a îndrituit cele două comisii să aprobe acest amendament.

Comisiile de buget și finanțe, probabil, văzând numai Comisiile de învățământ și necitind colaborarea cu distinșii senatori, respectiv Nicolae Văcăroiu, l-au respins.

Eu cred că și comisiile ar trebui să se uite mai atent și să vadă cine este cățelul, cum spune poporul, și pe urmă să dea cu piatra.

De aceea, noi încercăm să reparăm această scăpare a Comisiilor de buget și finanțe. Și susținem, în continuare, ca cele 25 de miliarde lei să fie date la Capitolul 5701 Cod 275701, nu?, pentru investiții la universitatea din Pitești.

Vă mulțumim pentru înțelegere.

Sper că domnul președinte al Senatului își va susține propunerea foarte fundamentată la comisii, ceea ce pe noi ne-a convins. Vă va convinge și pe dumneavoastră.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, vrea să ia cuvântul. S-a lăsat convins să ia cuvântul.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Eram convins că nu putea să scape prilejul domnul deputat Stanciu, să ridice această problemă.

Este adevărat, stimați colegi, și am mai făcut câteva amendamente, chiar cu sume mai mici, la buget, dar, spre regretul meu, vreau să vă spun că nu mi s-a acceptat nici unul, chiar dacă, … în unele situații, era vorba de sume de 800 de milioane, 200 de milioane. Și vă imaginați că preocuparea mea de bază este atunci când începi un obiectiv de investiții să-l și termini. Din păcate, această Universitate Pitești a început în 1995, trebuia terminată în 1998, la începutul anului, și în fiecare an au fost pasate sursele și ceea ce este foarte grav este că toate duc la o activitate foarte lentă pe șantier, suntem în situația că se duc banii pe salarii și nu să terminăm obiectivul. Ce pot să vă spun decât că suma care s-a cuprins în buget, sigur că nu este suficientă și că probabil va trebui să mai lucrăm vreo doi ani de zile până să terminăm această universitate, colegii nu m-au lămurit, că nu aveau cum să mă lămurească, dar mi-au prezentat situația dată și mi-au promis că la eventuala rectificare a bugetului să ne folosim de sursa pe care o avem de 13 miliarde pentru a continua. Am vorbit cu cei de la Universitate să încercăm prin mărirea numărului studenților cu taxe să mai obținem niște sume de acolo și să introducem, pentru a continua universitatea, astfel încât șantierul să funcționeze până la prima rectificare, când sperăm că vom obține suplimentarea pe care am cerut-o. Deci, sincer, asta este, ca să știți, discuția pe care am avut-o și motivul pentru care … Deci, eu susțin acest amendament, dar nu pentru acum. Îl voi susține în contextul în care la rectificarea din august sau septembrie colegii nu vor găsi sursă pentru universitate. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Leonăchescu.

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Îi mulțumim domnului senator Văcăroiu, și președinte al Senatului pentru destăinuirea făcută și dați-mi voie să cred că dincolo de elementele pe care le-a prezentat domnia-sa și pe care le-am acceptat cu toată condescendența au fost și discuții de culise, pe care noi nu le cunoaștem, în urma cărora bugetul la acest capitol arată așa cum arată. Universitatea din Pitești își desfășoară activitatea în localuri improprii. Și pentru că s-a ivit o șansă, i s-a repartizat o clădire neterminată a pieței publice din Pitești să devină sediu de universitate. Cei care lucrează în arhitectură și în construcții știu că destinația unei clădiri dă și aspectul arhitectonic și jocul de volume al fațadei și încadrarea în urbanism etc.

Iată că se face un efort deosebit ca dintr-un local, dacă vreți, de piață să devină o universitate. Și realizările sunt notabile, numai că structurile din betoane și fundațiile nefinalizate încep să se deteriorizeze treptat-treptat și amânarea alocării sumelor pentru a termina rapid această investiție ne va costa mult mai mult în viitor, când va trebui să reluăm de la zero, sau să refacem structurile de rezistență degradate prin procese de îngheț-dezgheț și prin ploi în timp. Am rugămintea, a universitarilor din Pitești, să vă transmit…, și este o universitate care s-a dezvoltat foarte mult, s-a întărit foarte mult și mărturisim că la acest elan, la acest avânt universitar din Argeș a contribuit și Uzina "Dacia" și nu numai, deci, am acest mandat să vă transmit rugămintea universitarilor de acolo să-i ajutați ca mâine să nu plătim mai mult neglijența de astăzi. Eu vă mulțumesc că m-ați ascultat și sper că m-ați și înțeles. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră … Doriți să mai intervenți, domnule ministru Tănăsescu? Sau doamna Andronescu? Bun. Ați auzit și explicațiile unuia dintre inițiatorii amendamentului, domnul președinte Văcăroiu, care a avut înțelegerea să renunțe. Supun votului dumneavoastră amendamentul 218. Cine este pentru?

Din sală

Să voteze și domnul președinte Văcăroiu.

Domnul VALER DORNEANU:

Nu, domnul președinte Văcăroiu a renunțat la el. Nu deturnați atenția.

Cu 63 de voturi pentru. Împotrivă? Este evidentă majoritatea. S-a respins și acest amendament.

Dacă la anexa 3/27 mai sunt discuții? Nu mai sunt. Supun votului dumneavoastră, anexa 3/27 în întregime. Cine este pentru? Majoritatea. Mulțumesc. Voturi împotrivă? 66 voturi împotrivă. Deci, cu marea majoritate anexa 3/27 a fost adoptată. La anexa 3/28. Poftiți, domnul deputat Mihai Mălaimare.

Domnul MIHAI MĂLAIMARE:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Când un actor vine la această tribună și încearcă să susțină un amendament în favoarea bugetului pentru Ministerul Culturii, toată lumea se așteaptă la un discurs patetic. Dar patetismul este atributul celui care știe că în subsidiar are o șansă cât de mică să învingă. Eu am venit aici să fiu învins. Eu nu am nici o șansă și voi fi învins pentru următoarele motive: eu știu că bugetul este bine alcătuit pentru că este făcut de oameni care știu acest lucru, chiar dacă în anumite puncte poate fi atacat. Eu știu că nu sunt bani, eu sunt un soldat politic disciplinat și, în plus, ultimul, am votat cu inima strânsă amendamente lângă care am fost din tot sufletul. Pentru aceste motive voi fi învins. Solicit, însă, niște explicații și cred că am dreptul la ele. Se spune în explicațiile Comisiei pentru buget, finanțe și bănci că solicitarea noastră de a apela la Fondul de rezervă bugetară este imposibil de acceptat. Păi, noi nu am cerut diminuarea bugetului Ministerului Apărării Naționale cu câteva tancuri, n-am cerut câteva școli de la M.E.N., n-am cerut câteva aparate de resuscitare de la Ministerul Sănătății, n-am cerut câteva sute de tractoare de la agricultură, noi am cerut să ni se dea banii ăștia de acolo de unde se puteau lua prin decizie politică.

În acest sens, solicit o explicație domnului ministru al finanțelor. Privind amendamentul Comisiilor pentru cultură pot să vă spun că am cerut 165 de miliarde pentru restaurarea monumentelor. Nu-i nimic,le lăsăm să se dărâme, vom avea niște ruine superbe și vom câștiga probabil, bani buni, cu ajutorul unui program al domnului Aghaton "Dracula – ruine în soare".(Aplauze). Am cerut 500 de miliarde … Nu, vă mulțumesc. Nu mă aplaudați, nu-mi stricați poziția, totuși. Am cerut 500 de miliarde pentru Biblioteca Națională. O Bibliotecă Națională înseamnă incunabule, înseamnă cărți, înseamnă memorie. Un popor care n-are memorie este un popor mai tânăr, este un popor mai fericit. Dar am văzut 235 de miliarde care înseamnă salarii. Salarii pentru oamenii de cultură, pentru creatori, salarii pentru familiile lor, pentru copiii lor. Familii și copii care nu mai au nici o șansă. 235 de miliarde înseamnă reducerea numărului de artiști cu 30%, sau înseamnă diminuarea salariilor lor până acolo unde viața nu mai este posibilă. (Aplauze). Vă mulțumesc. Vreau să vă spun…

Domnul MARCU TUDOR: (din sală)

Sau vilele a trei mafioți.

Domnul MIHAI MĂLAIMARE:

Vă mulțumesc. Vreau să vă spun că o țară în care artiștii mor și artiștii dacă mor nu se pot înlocui decât prin naștere, un artist nu poate fi făcut cum poate fi făcut, știu eu, un foarte bun tehnocrat. Iar un artist care moare, lasă șanse imense pentru zece infractori. În timp ce eu vă vorbeam sau mă pregăteam să vorbesc, casa Ilenei Stana Ionescu a fost prădată de hoți. I s-a luat absolut totul pentru că ea era aici și încerca să se bată pentru bugetul Ministerului Culturii.

Doamnelor și domnilor,

Cu îngăduința dumneavoastră de a solicita explicații de la domnul ministru al culturii care are soluție tehnică: fie nu sunt bani și atunci revedem bugetul Ministerului Culturii, vedem acolo că sunt niște memorialuri care poate ar putea să cedeze banii salariilor artiștilor, vedem că sunt niște monumente, care ar putea poate să cedeze banii salariilor pentru viața artiștilor. Deci, am nevoie de explicație tehnică, fie de una politică, e foarte posibil să existe o înțelegere că la rectificarea cultura va primi acești bani. Eu am nevoie de acest tip de explicație pentru că, iertați-mă, între patetismul pe care am încercat cât am putut să mi-l reprim și discursul tehnic și civilizat în acest moment, îmi cer scuze, nu mai există comentarii. Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule președinte al Comisiei pentru cultură. Oricum dacă sunteți convins că veți fi învins, sunteți tot atâta de convins că veți fi învins frumos, prin ceea ce ați spus dumneavoastră.

Domnul deputat, poftiți.

Domnul ARPAD FRANCISC MARTON:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnul președinte al Comisiei pentru cultură, tot actor ca și mine, v-a vorbit de situația artiștilor din România. N-a spus însă că salariul acestor artiști este cu mult mai mic decât salariile altor categorii despre a căror grea situație s-a vorbit deja astă seară. Ei nu mai primesc nici sporuri, pe care le au alții, deja foarte puțini dintre ei, primesc, prin legea pensionării, posibilitatea de a fi pensionați mai repede, și într-adevăr, această sumă s-ar justifica. S-ar justifica pentru că totala sumă afectată culturii din bugetul de stat este nici 0,30% din PIB. De fapt, Ministerul Culturii din această sumă ia doar jumătate, 0,15% și de fapt, se ia de acest nou ministru al culturii care a mai luat niște sarcini, inclusiv cea cu salariile preoților și dacă mai scădem și această sumă care se alocă cultelor, rămânem la 0,095% din PIB.

În ultimii trei ani, Bulgaria are în medie 0,95% din PIB. Deci de 10 ori mai mult. O țară care are totuși față de alte țări o sumă redusă. Ne este vecină și ne putem compara, din păcate, din foarte multe puncte de vedere. Colegii mei când am discutat la începutul acestei legislaturi erau foarte înfocați, și și-au propus să luptăm pentru 2% din PIB. Eu am fost mai rațional și vă propun, domnule ministru al finanțelor, ca la viitoarea structură de buget, am înțeles că începeți să construiți și bine faceți, ca prin octombrie să avem noua structură de buget, să încercați să mergeți către 0,5% din PIB pentru cultură. Și este aici o motivație clară, care nu poate fi contestată, dar totodată această motivație are în ea și o speranță că din păcate s-ar putea ca acest domeniu al culturii să ajungă în acele situații, când într-adevăr este nevoie de intervenția rezervei bugetare. Și vă propun, domnule ministru al finanțelor, ca în asemenea situații să acordați aceste sume, atât pentru Ministerul Culturii, cât și…, pentru că nu voi mai interveni, pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca în România, Radiodifuziunea și Televiziunea să nu fie întreruptă sau să ajungă la 2-3 ore de emisie pe zi, pentru că prețul care se fixează, se fixează tot în Guvern pentru emiterea acestor programe. Vă mulțumesc pentru atenție și vă solicit încă o dată multă înțelegere în intervenția soluționării unor…, din păcate, posibile situații de criză în acest domeniu și pentru că am avut noi anii precedenți un articol care arăta niște domenii în care se intervine dacă va exista o posibilitate de intervenție cu prioritate. Eu vă propun să aveți printre aceste priorități, prima – cultura. (Vociferări)

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU: (din sală)

Cer cuvântul.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate coleg, doriți să interveniți la un principiu sau la un amendament anume, pentru că trebuie să dea niște răspunsuri de principiu domnul ministru? Poftiți.

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, dați-ne voie să susținem amendamentul propus de domnul Mihai Mălaimare, președintele Comisei pentru cultură și să-l asigur de toată prețuirea și stima noastră. Trebuie să-l asigur pe dânsul și tot segmentul cultural pe care-l reprezintă și-l apără, să-l asigur că suntem cu inima și gândul alături de dânsul și cu fapta. Rog însă să-mi permită să fac un comentariu la antiteza "om de talent - tehnocrat" și să admită că ar putea să fie nuanțat punctul de vedere al domniei–sale. Doresc să mă refer la faptul, că dacă privim atent scena politică și nu numai, hai să zicem că numărul actorilor s-a înmulțit foarte mult, nu le mai ajunge un ecran de televiziune, au apărut mai multe ecrane, mai multe canale, dar asta este o glumă. Rog, însă să constate că un Nicholas Georgescu-Roegen, un economist de talie internațională care a dat Legea entropiei și procesul economic n-a mai apărut de multă vreme, că un Gogu Constantinescu, cel care a creat Sonicitatea, n-a mai apărut de multă vreme, și că și în acest domeniu, marile minți nu apar în fiecare zi și pe toate coclaurile. Rugăm respect și pentru alte segmente ale vieții noaste în care există mari creatori, au creat mari legende și asigură fluxurile fundamentale al unui popor – sectorul tehnico-științific. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să dea explicațiile care s-au cerut.

Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU: - ministrul culturii și cultelor

Domnilor președinți,

Stimați colegi,…

Domnul Marcu Tudor: (din sală)

S-a făcut lumină în sat…

Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU:

Așa! Și dumneavoastră veți judeca atunci și mai bine lucrurile. În zona dumneavoastră se spunea cândva "Becul lui Ilici".

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru… Se pare că remarca dumneavoastră nu e un act de cultură, domnule deputat.

Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU:

Poate fi și cultură, poate fi și cultură.

Domnul VALER DORNEANU:

Nu, nu a dumneavoastră, a celui care a făcut remarca cu lumina…

Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU:

Există formula culturii de bingo, care e foarte răspândită în România astăzi.

Bănuiesc că cea mai mare parte dintre dumneavoastră mă cunoașteți suficient de bine ca să nu vă închipuiți că aș avea ipocrizia să vă spun că bugetul culturii, deci al singurului produs exportabil al României, este altceva decât este. Eu vreau să mulțumesc colegilor mei care, patetic, și profund convinși de ceea ce spun și solidari cu cultura au spus ceea ce au spus. Voi spune, însă, că am înțeles chingile pe care le evoca domnul președinte Văcăroiu și acționăm ca atare.

Să nu vă închipuiți, vă rog, mă refer și la unele lucruri care au apărut în presa chiar de astăzi, că sunt gata ca în condiții grele să dezertez. Poate unii dintre dumneavoastră vă mai aduceți aminte că în 1990 erau condiții foarte apropiate la Radioteleviziunea Română, dacă nu mai grele, și n-am dezertat, spre disperarea a puțini și poate, spre bucuria a mai multora. Vreau să vă spun de la bun început că împreună cu Ministerul Finanțelor, împreună cu Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, am discutat și avem toate promisiunile și eu cred în ele și vă invit și pe dumneavoastră ca la proxima rectificare, cultura își va avea locul care i se cuvine. Într-adevăr, acele 235 de miliarde evocate de domnul Mihai Mălaimare, sunt un lucru de care avem nevoie. Așteptăm rectificarea și până atunci sperăm că Ministerul Finanțelor ne va ajuta să folosim suma deja alocată prin repartizări pe luni, în așa fel încât să putem asigura până atunci nevoile salariale ale personalului existent, și deja, sever restructurat.

Vreau să vă mai spun, de asemenea, pentru că este bine să o știți, și este bine să o știe și presa că poate unii dintre dumneavoastră ați văzut concluziile de alaltăieri ale domnului Fokion Fotiadis, care recunoștea că dacă România ar fi să fie judecată numai după cultură, ar trebui să fie în Comunitatea Europeană de mult. Avem cu Uniunea Europeană un acord, și avem fonduri nerambursabile în cadrul unui program care a început acum, "Cultura 2000". Avem împrumutul de la Banca Mondială pentru unele zone ale monumentelor istorice, avem, de asemenea, asigurate pentru unele mari evenimente artistice din rezerva statului. Este vorba de Bienala de la Veneția, sau este vorba de.., mai ales de Festivalul Enescu, asigurate niște fonduri. Și, în sfârșit, doamnelor și domnilor am anunțat-o de la început, știind, bănuind că vom ajunge la acest lucru. Bănuind că vom fi la 0 virgulă, ceva din PIB când am spus că vrem mai mult, am spus acest lucru pe parcursul mandatului de patru ani pe care-l avem. Sperăm să ajungem și să întrecem unele țări din jur, dar evident depinde de noi. Am anunțat recursul la resurse extrabugetare din zona privată și dacă vreți le-am și început într-un fel, am dat tot felul de detalii. Dacă vreți este un demers de vector liberal pentru niște social-democrați și aici, cu inițiative legislative, în investiții, în cheltuieli materiale pentru cartel, pentru spectacol, pentru patrimoniu și pentru cinematografie începem să ne asigurăm unele surse. Sigur, e o zonă pentru care trebuie să fim foarte atenți și îmi pare bine că ați menționat-o domnul Marton a menționat-o, zona cultelor. Știu că există unele…, aici nu poate fi vorba de o investiție privată și de fonduri extrabugetare de acest tip. Vreau să vă spun că în ceea ce privește personalul clerical, și o spun pentru că astăzi, aici, am simțit unele anxietăți, există toate condițiile în momentul de față de a se corela solicitările prin indexări în cursul anului. Situația nu este deloc roză în domeniul culturii, aveți perfectă dreptate, dar vreau să vă spun și am simțit-o de câteva ori, cazul operelor, sunt niște cazuri putrede pe care le-am moștenit, cazul Bibliotecii Naționale, am avut întreaga solidaritate a Ministerului Finanțelor și a Guvernului și am putut să rezolvăm la distanță de 3 zile niște crize, care, cum știți, făceau prima pagină a ziarelor. Fără sprijinul Ministerului Finanțelor și fără solidaritatea guvernamentală n-am fi putut să o facem. Deci, nu voi fi ipocrit cu dumneavoastră, și ca senator poate aș fi vorbit cum ați vorbit dumneavoastră, Știind, însă, mai bine ca membru al Guvernului, care sunt orizonturile în zona rectificării, vreau să vă spun că sunt de un scepticism temperat, dar totuși cu o undă de optimism. Deie Domnul ca luna august sau luna septembrie să nu ne dezamăgească. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule ministru. Domnul deputat Bălăeț.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Domnule președinte și

Stimați colegi senatori și deputați.

Eu am insistat de mult ca problema aceasta a culturii s-o discutăm la art. 18, alin. 2, după aceea la anexa aceea inițială, anexa 3, unde se văd ordonatorii de buget și, sigur, am fost amânat aici, s-o discutăm la anexa 3/28. În sfârșit, am ajuns și la această anexă, care, de fapt, este un detaliu care trebuie să se reflecte, dacă se găsește înțelegerea necesară asupra precedentelor evocate de mine. Sunt absolut solidar cu cererea expusă de domnul președinte al Comisiei pentru cultură și de către domnul ministru al culturii, în legătură cu suplimentarea bugetului la poziția 220. Sumele acestea au fost aprobate de către Comisia pentru cultură și după cum vedem au fost respinse la Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Eu cred că problema este foarte gravă. Alături de această salarizare minimă la instituțiile fundamentale ale culturii țării, la Opera Română, la teatrele naționale, la Biblioteca Națională, trebuie să adăugăm starea de muritori de foame a creatorilor de carte. Este absolut regretabil că un scriitor de talia lui Fănuș Neagu,are o pensie, sigur rezultată din bugetul culturii și al Uniunii Scriitorilor de 600.000. Cu această pensie nu se poate trăi, domnilor. Și toți scriitorii sunt cam în aceeași situație. Și situația este foarte gravă că în momentul de față, cartea bună care se mai produce în România este în virtutea inerției, a unor oameni care nu mai pot să facă altceva, sau așa a fost destinul lor, dar ceea ce se realizează în momentul de față în domeniul creației de carte este periferic culturii naționale. Întreaga cultură națională este într-o situație de criză și fără o infuzie bugetară serioasă de … (Vociferări). Ce? Vreți să termin, da? Sigur, că dumneavoastră vreți lucrul acesta, dar eu am așteptat de trei ori să iau cuvântul și să-mi spun părerea în legătură cu această problemă.

Domnul VALER DORNEANU:

Inclusiv colegii dumneavoastră mă sesizează.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Deci, la resursele, pentru că dumneavoastră vreți să indicăm sursele. Sunt trei: rezerva bugetară, care trebuie folosită pentru cultură și pentru o infuzie de viață în domeniul culturii naționale, redistribuirea de la alți ordonatori de credit pe care o regăsim acolo în anexa 3, inițială și eu cred că bugetul n-a fost construit chiar așa de bine, dar dumneavoastră n-o să vreți să luați taurul de coarne acum și să faceți acea redistribuire bugetară pe linia pe care noi am arătat-o în cadrul CNSAS-ului, dar mai sunt și altele. Chiar de la Parlamentul României, de la capitolul "cazare", printr-o înțelegere mai bună a lucrurilor, s-ar putea da 100 de miliarde de lei cu un calcul făcut de mine, care nu sunt finanțist, dar care este posibil. Și vine rectificarea bugetară la care sperăm și în care domnul ministru și-a pus speranțe foarte mari.

Cred că la aceste trei surse trebuie să ne spună și domnul ministru de finanțe ce are de gând pentru că situația din cultură, din bugetul Ministerului culturii este foarte gravă.

La celelalte amendamente, 221 și 222 voi face observațiile care mi se cuvin pentru că sunt ale mele, după ce aflăm răspunsul la aceasta.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog, dacă tot sunteți aici și ați invocat deja Biblioteca Națională să vă susțineți și cele două amendamente.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Biblioteca Națională n-am invocat-o ca investiție ci ca situație…

Domnul VALER DORNEANU:

Deci, ați evocat susținerea din celelalte amendamente, deci vă rog să vă referiți și la cele două care urmează.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Nu, la acestea îmi iau îngăduința de a…, adică îmi expun părerea după ce aflu părerea domnului ministru.

Domnul VALER DORNEANU:

Din partea Ministerului Finanțelor, poftiți.

O clipă, domnul senator Radu Alexandru dorește să ia cuvântul.

Poftiți, poftiți.

Domnul RADU FELDMAN ALEXANDRU:

Nu l-am mai văzut de multă vreme pe domnul Mihai Mălaimare jucând teatru. Nu l-am mai văzut pe stradă unde, într-adevăr, a reușit una dintre cele mai extraordinare experiențe teatrale, nu l-am mai văzut în film, nu l-am mai văzut pe micul ecran, l-am zărit acum câteva zile într-o reluare a unui vechi film, într-o apariție cu totul episodică. Am aflat că este pe lista candidaților pentru Parlament, am aflat că a fost ales președintele Comisiei de cultură, culte, artă, mass-media și mă întrebam în ce se va transforma acest mare actor. Mă întrebam cu o strângere de inimă dată fiind rigoarea și platitudinea, de multe ori, a vieții parlamentare. Astăzi l-am revăzut după 100 de zile de experiență parlamentară și mărturisesc că mă bucur imens că pot să spun că parlamentarul Mihai Mălaimare are aceeași talie impresionantă ca și actorul Mihai Mălaimare.

Nu l-am văzut pe domnul ministru, profesorul, academicianul Răzvan Theodorescu pe parcursul acestor 100 de zile, de când face parte din Executiv, decât de trei ori. Prima dată la investitură când a venit și într-un timp care părea mult prea scurt ne-a spus câte ceva din multul pe care vrea să-l facă. L-am mai văzut o dată când, în fața Comisiilor reunite își exprima mâhnirea și neputința de a accepta bugetul alocat culturii și l-am revăzut și astăzi când mărturisea că dacă ar fi să vorbească ca senator ar vorbi exact cum au vorbit colegii mei.

Din respect pentru ceea ce însemnați Absentn cultura românească, domnule ministru, și din afecțiunea pe care v-o port, vă rog mult de tot, pentru a fi într-un perfect acord cu conștiința dumneavoastră, renunțați la postul de ministru și redeveniți senatorul și omul liber care ar putea fi academicianul Răzvan Theodorescu, pentru că fără voia dumneavoastră și îmi permit să spun, nefiind domeniul dumneavoastră, aveți nevoie să credeți în ceea ce spuneți și veniți și spuneți: oameni buni, sunt alături de voi, mă doare sufletul la fel ca și pe voi pentru cultura românească dar vine ea rectificarea și atunci se rezolvă totul.

Domnule ministru Răzvan Theodorescu, sutele de amendamente care au fost respinse, cu toate că au fost susținute cu cele mai temeinice argumente, au fost respinse toate cu o rezolvare: "la rectificare". Această rectificare are consistența "fetei morgane" și mă simt dator să vă spun că fără să vreți cădeți într-o capcană a iluziilor pe care e bine s-o știți de acum.

Bugetul care este alocat astăzi culturii anulează orice speranță, orice șansă ca România să mai fie vreodată exportatoare de cultură. Visul nostru de a fi mereu exportatori, am fost odată grânarul Europei, am vrut să fim exportatori de securitate, astăzi spunem că dintre toate nu putem fi decât exportatori de cultură… Este o zestre care se epuizează, în fapt astăzi, și nu astăzi, de multă vreme cultura este confruntată cu o criză fără precedent, producția culturală este la cote tot mai puțin semnificative, a vota un buget alocat culturii astăzi, mai mic și mai sărac și mai neajutător ca în ultimii 11 ani, înseamnă a anula, într-adevăr, șansa spiritualității și perenității poporului român.

Am văzut, în motivația care este prezentată de Ministerul Finanțelor, în cuvintele seci și total improprii, că niște tehnocrați, nu vreau să spun niște funcționari, pun aceeași parafă, absolut aceeași parafă, pe orice amendament care nu poate fi acceptat. Aicea nu este vorba de un amendament, aicea este vorba de un imperativ național și a rămâne cultura la bugetul care este alocat înseamnă a ne transforma într-un timp extrem de scurt, într-un popor acultural.

Este un pericol pe care n-avem voie să nu-l privim în față și pe care nu avem voie să-l ratăm din puținătatea banilor pe care îi avem. Atât de puțin cât avem, cultura înseamnă șansa suspraviețuirii noastre.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Din partea Ministerului Finanțelor.

Domnul GEORGE MIHAIL PRUTEANU:

Dacă-mi permiteți, o secundă, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule profesor.

Am rugămintea și îmi cer scuze că v-o fac, dar vă știu un foarte bun orator, v-aș ruga doar să vă gândiți că după cultură vine sănătatea și ei nu au atâta elocvență și nu sunt atât de buni oratori și să le lăsăm și lor puțin spațiu.

Domnul GEORGE MIHAIL PRUTEANU:

Nu vă răpesc mult timp, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Sigur că da, sigur că da, dar să-l lăsăm pe domnul profesor.

Domnul GEORGE MIHAIL PRUTEANU:

Domnule președinte,

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vreau să încep prin a da o replică colegului nostru Radu Feldman Alexandru care s-a referit la niște cuvinte improprii. Ei bine, rău a făcut, pentru că dacă e vorba de cuvinte improprii, cu toată stima pe care i-o port și chiar un început de amiciție, trebuie să-I spun că formularea "unei fete morgane" este complet nefericită. Formularea corectă este "unei fata morgana", nu "unei fete morgane". Dar trecem peste acest mărunt detaliu și vă spun că mă aflu efectiv într-un clește, într-o adâncă dilemă de conștiință.

La fel ca și Radu Feldman Alexandru îl admir pe actorul Mihai Mălaimare și-l admir pe parlamentarul Mihai Mălaimare. Probabil că în locul lui aș fi vorbit la fel dar, în același timp, senatorul P.D.S.R. din mine, omul politic atât cât sunt, era foarte crispat. Mihai juca foarte frumos, Mihai era sincer, Mihai Mălaimare parlamentarul, președintele comisiei, dar în același timp era de un patetism pur artistic, nu financiar, nu politic, pentru că noi știm, ni s-a explicat până la a ni se face capul calendar că nu facem decât să luăm niște bani din sarsanaua asta și să-i punem în cealaltă.

El, într-un fel, își acuza cu căldură, cu fierbințeală, cu sinceritate, propriul partid că ar fi un partid ignar, dar nu vroia să facă asta și P.D.S.R.-ul nu este un partid ignar, nu sunt eu avocatul unui om de talia lui Răzvan Theodorescu, dar simt nevoia să spun că dacă un Răzvan Teodorescu își pune obrazul la acest buget știe ce face. Nu e un om care să se joace cu cuvintele și nu e un om care să-și riște numele pe care-l are pe o carte perdantă.

Bineînțeles ce-a spus Domnul Radu Feldman Alexandru este corect, că rectificarea aceea ar trebui să fie de trei ori bugetul actual ca să satisfacă toate speranțele care s-au pus, însă, în același timp, mai vin și din partea cealaltă și spun: se poate face cultură serioasă, se poate contracara puhoiul, invazia, năvala aceasta de vulgaritate, de grosolănie, de țopenie care ne inundă din toate părțile și prin autoritate și prin rigoare, nu numai cu, iertați-mi cuvântul ordinar, cu "parai", există, am credința aceasta poate candidă, că printr-o anume ținută morală, printr-o anume inteligență care nu se transformă, nu e neapărat productivă prin bani, nu e neapărat funcțională prin bani, se poate compensa puțin sărăcia aceasta pentru că, în ultimă instanță, și cu asta mă pregătesc să închei, suntem ca într-un fel de parabolă, e ca o familie care are 5 copii și fiecare vine și spune, cel mare, zice: mamă, îmi trebuie un computer, fără computer sunt un tâmpit în ziua de azi, mamă computerul e pixul de azi ; vine fetița și spune și ea: mamă, baletul, uite am grație, îmi spun profesorii, am nevoie de poante, am văzut o pereche foarte frumoasă de pantofași cu poante, 800 de mii numai ; vine al treilea și spune: mamă, îmi trebuie neapărat un aparat de-ăla de făcut mușchi că toți îmi spun că am talent și mama n-are decât un singur lucru de făcut: scoate plicul și-l pune pe masă. În plicul ăla sunt 2 milioane, salariul ei. Cum să-i împace pe toți ? Îi iubește pe toți, ține la toți.

Așa că, dacă mi-am atins scopul acestei scurte intervenții, acela de a nu lua vreo clipă din spusele foarte inteligente ale lui Mihai Mălaimare, ideea că P.D.S.R. ar fi un partid care e de ignari, de tehnocrați, de indivizi care nu pun preț pe cultură. Vreau să cred asta și am să mă bat pentru asta și cred acest lucru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul ministru Theodorescu.

Captivați de frumusețea celor spuse s-ar putea să ne prindă dimineața aici.

Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU:

Domnule președinte, voi fi foarte scurt.

S-a creat de către colegul meu, Radu F.Alexandru, ideea că domnul Mihai Mălaimare și domnul Răzvan Theodorescu exprimă poziții opuse. Nu, pozițiile sunt aceleași numai că eu am puțin mai mult optimism după aceste 100 de zile când am văzut cum pot lucra în Executiv. S-ar putea să aveți dreptate.

Eu vreau să vă spun ceva, domnule coleg, și vechi, foarte vechi prieten: nu haina de ministru mă face pe mine, nu vă închipuiți că stau să mă leg de un asemenea lucru, dar nu demisionez acum, domnul Radu F. Alexandru, pentru că cred, dacă vreți, că într-un fel, cu trecutul meu și cu armele pe care le am, totuși, în acest domeniu pot ajuta puțin.

Dacă va veni o clipă când voi vedea că nu se mai poate face nimic dar nu cred că această clipă e atât de aproape pentru că, așa cum spunea senatorul Pruteanu, la români există întotdeauna, în materie de cultură, această mare calitate, de a resuscita când nu te aștepți, iar bugetul …, ați acuzat de tehnocrație pe cei din Ministerul culturii care m-au sprijinit mereu și cărora le mulțumesc, închei citindu-vă acest lucru: "Nu cunosc lucru mai frumos ca bugetul care și întreg și împărțit și în proiect și cu excedențe ca și deficitar, rămâne tot buget" – Tudor Arghezi, 1935 – Țara lui Cuti.

Mulțumesc. (Aplauze).

Domnul VALER DORNEANU:

Distins coleg, aveți dreptul la o replică, aveți dreptate.

DIN SALĂ:

A vorbit de mai multe ori, suntem aici de dimineață.

Domnul VALER DORNEANU:

Are dreptul la replică, v-aș ruga foarte mult, stimați colegi.

Domnul RADU FELDMAN ALEXANDRU:

Sunt în sală alături de dumneavoastră de la prima oră până la ultima oră. N-am venit ca să dau o replică, vreau doar să spulber orice bănuială că mi-aș fi putut imagina, o singură clipă, că haina de ministru îl reține de Răzvan Theodorescu în locul în care este astăzi. Doamne ferește, și sub nici un motiv. Îl reține acea candoare, acel optimism absolut extraordinar care este apanajul, prin excelență, al intelectualului și eu îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să privească această realitate care obiectiv, subliniez, obiectiv ne este ostilă. Asta este tot ce am vrut să spun. Sub nici o formă nu m-am gândit că se poate scrie cu litere infime "oportunism" lângă Răzvan Theodorescu.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, stimați oameni de cultură, vă mărturisesc că mie, personal, mi-ați produs o reală desfătare spirituală. Din păcate, însă, bugetul nu se poate ridica la cotele dumneavoastră, el este o biată pușculiță (aplauze), și atunci dați voie reprezentantului Ministerului Finanțelor să facă socotelile.

Poftiți, domnule.

Domnul GHERGHINA GHEORGHE: - Secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Proiectul bugetului Ministerului Culturii a fost discutat cu Ministerul Culturii în mai multe rânduri, discuții la care a participat, cred că de trei ori, chiar domnul ministru Răzvan Theodorescu.

Bineînțeles că noi am încercat să consiliem Ministerul Culturii să-și stabilească prioritățile, să-și stabilească proiectele pe care dorește să le finanțeze în acest an. Prima prioritate a domnului ministru a fost Biblioteca Națională. Biblioteca Națională, dacă analizați propunerile proiectului de buget, primește fonduri de la 12 miliarde, cât a avut în anul 2000, la 70 de miliarde în anul 2001. Următoarele priorități ale Ministerului Culturii au fost, într-adevăr, monumentele și subvenționarea unităților de cultură.

La subvenționarea unităților de cultură, Ministerul Culturii a avut în vedere în acest an să încerce să schimbe puțin lucrurile, să mobilizeze mai mult resursele extrabugetare, veniturile proprii ale acestor unități de cultură și de la bugetul de stat să se aloce subvenții într-o mai mică măsură.

Vă rugăm să avem încredere în proiectele Ministerului Culturii, noi le susținem, sperăm să reușim ca veniturile proprii pe care le colectează unitățile de cultură în acest an să fie incomparabil mai mari și să reușească să acopere cheltuielile, iar în cazul în care vom avea poticneli promitem și noi, cei de la Ministerul Finanțelor, că vom susține cultura, la rectificare, cu sumele necesare.

În ceea ce privește propunerile formulate de a aloca acum 900 de miliarde de la fondul de rezervă pentru cultură, vă rugăm să ne înțelegeți că nu putem fi de acord cu acest lucru. Ar însemna să rămânem fără fond de rezervă, să rămânem fără posibilitatea de a interveni în cazul răspândirii febrei aftoase, în cazul altor acțiuni neprevăzute în cursul anului, pentru realizarea acțiunilor de securizare a granițelor pe care încă nu le avem nominalizate. Deci, acestea sunt motivele pe care vă rugăm să le înțelegeți și să nu venim acum să dăm din fondul de rezervă.

Poate, dacă va fi nevoie, așa cum se arăta aici, în desfășurarea activității, să intervenim atunci prin hotărâre de Guvern și să alocăm din fondul de rezervă, în cazul în care va fi necesar să susținem o activitate de cultură.

În ceea ce privește redistribuirile vreau să vă subliniez următorul lucru: au fost aprobate 22 de anexe de la care bănuiesc că nu se mai pot face redistribuiri, a fost propus aici să alocăm de la Parlament 100 de miliarde, bugetul Parlamentului, atât al Senatului cât și al Camerei a fost deja aprobat.

Deci, în aceste condiții vă rugăm să aprobăm bugetul așa cum a fost propus, cu promisiunea și a noastră, a Ministerului Finanțelor, că vom fi atenți cu cultura la rectificare sau în cursul acestei perioade, din fondul de rezervă.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule ministru.

Deci, supun votului dumneavoastră cu aceste explicații reci dar aritmetice și justificate, amendamentul 220, cel propus de Comisia pentru cultură.

Cine este pentru ?

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Înțelegem că a fost admis și de către Ministerul Finanțelor.

Vreau să cer o explicație.

Doamna VIORICA AFRĂSINEI:

Nu în timpul votului.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Nu imediat.

Domnul VALER DORNEANU:

83 de voturi împotriva amendamentului (rumoare, discuții). Vă rog să vă manifestați explicit votul și să nu lăsați mâna în jos până nu facem numărătoarea. 104 voturi împotrivă, deci amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt alte intervenții ? Poftiți.

Domnul deputat, vă rog să vă susțineți ambele amendamente.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Da, domnule președinte, vreau să susțin ambele anexe, adică poziții 221 și 222. Mie îmi pare foarte rău că din tot ce s-a discutat până acum nu s-a înțeles nimic. Am avut impresia că domnul ministru Tănăsescu, al finanțelor, acceptă amendamentele propuse de către președintele comisiei de cultură și de către ministrul Culturii și susținute de noi, cei care am luat cuvântul aici, la rectificare, și că va face tot posibilul ca aceste sume să fie …

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat, noi nu votăm rectificarea acum.

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Nu votăm rectificarea, domnule, dar o poziție pentru anul acesta se poate clarifica în cifrele cerute de către Ministerul Culturii. Nu e vorba de aceasta, e vorba de un principiu ca atare dat.

În condițiile acestea, la Anexa 3/28 – comenzi de stat pentru cărți și publicații, unde eu am cerut o suplimentare de aproximativ 70 de miliarde, avea în vedere tocmai pregătirea unei legi a cărții pe care Ministerul Culturii, împreună cu Comisia de cultură, să o realizeze și să avem banii necesari pentru a o pune în aplicare în toamna aceasta.

Sper că se poate realiza lucrul acesta și că, într-adevăr, am putea să facem ceva ca să putem, într-adevăr, comerțul de carte sub auspicii mai bune decât am făcut-o până acum.

La Anexa 3/18, propunerea ministrului Culturii și propunerea mea coincid, avem nevoie de o bibliotecă națională care este, cum să spun, un creier al difuziunii culturii. Fără o Bibliotecă Națională nouă, pusă la punct, care nu știu din ce cauză trenează atât de mult realizarea și punerea ei în funcțiune, noi nu putem face cultură intensivă, nu putem avea speranța de a ridica nivelul de civilizație al nostru, al poporului, în general. Și în condițiile acestea…

DIN SALĂ:

Amendamentul !

Domnul MITICĂ BĂLĂEȚ:

Amendamentul e făcut, domnule, și eu numai îl justific și trebuie acceptat ca atare.

În condițiile acestea, grăbirea acestei investiții și suplimentarea ei către sfârșitul anului intră chiar în această logică și dacă domnul ministru al finanțelor vrea cu adevărat să ajute Cultura, să o ajute la această rectificare ținând seama de observațiile pe care le-am făcut aici.De ce, domnilor, spun asta ? Pentru că mi s-a spus și la Comisia de buget-finanțe că bugetul este bătut în cuie și că el nu mai poate fi modificat orice am susține noi în momentul de față.

Deci, să mergem pe ideea aceasta și pe speranța că va fi sprijinită cultura atunci când se va face rectificarea bugetară.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul MARCU TUDOR

Procedură.

Domnul VALER DORNEANU:

Problemă de procedură. Poate vă referiți și la faptul că colegii dumneavoastră de la Comisia de sănătate vor avea foarte multe… și depinde de dumneavoastră dacă le dați posibilitatea să vorbească sau…

Domnul MARCU TUDOR:

Am înțeles.

Domnilor, am rugămintea să scurtăm puțin discuția pentru că nu retorica va determina schimbarea unei hotărâri care ține de realitatea existentă actuală și de rațiuni politice. Este suficient să susținem scurt, la subiect, ceea ce vrem pentru că oricât am vorbi în plus tot nu schimbăm o opțiune decât dacă ea este foarte clară și pe care o acceptă toți.

De aceea, propun, domnilor președinți, să mai limiteze din timpul de discuții al celor care urmează a lua cuvântul, pentru că eu nu vreau să vin mâine cu ouă roșii aici și să plec duminică de aici ca să terminăm Legea bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc și vă mărturisesc că este una din cele mai constructive intervenții ale dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la cele două amendamente ale domnului deputat vreau să-l informez că suma cuprinsă în buget la comenzi pentru cărți a fost elaborată împreună cu Ministerul Culturii. Deci, aceste 24 de miliarde au fost evaluate de către Ministerul Culturii și cuprinse, în întregime, în proiectul bugetului de stat, sumă superioară anului precedent.

Sigur, legat de Biblioteca Națională, așa cum a spus și colegul meu înainte, suma acordată anul acesta este aproape de 6 ori mai mare decât anul trecut. Deci, dacă anul trecut au fost 12 miliarde, anul acesta sunt alocate peste 70 de miliarde cu această destinație. Deci, considerăm că aceste amendamente, domnule președinte, nu susțin valoarea.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 221 al domnului deputat Dumitru Bălăeț.

Cine este pentru ? 53 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Cu mare majoritate, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră următorul amendament al aceluiași deputat, de la 222.

Cine este pentru ? 53.

Voturi împotrivă ?

Cu marea majoritate a voturilor a fost respins și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, anexa 3/28.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Împotrivă ? 63 voturi împotrivă, insuficient.

S-a votat Anexa 3/28 cu majoritatea.

Doamna VIORICA AFRĂSINEI:

De abțineri nu mai întrebați ?

Domnul VALER DORNEANU:

Abțineri ? 2 abțineri.Cu 2 abțineri nu ați schimbat situația, 3.

Vă mulțumesc.

Anexa 3/29 – Ministerul Sănătății și Familiei.

DIN SALĂ:

Ați pus la vot 3/28 ?

Domnul VALER DORNEANU:

Am votat, am supus votului Anexa 3/28 și a fost adoptată cu majoritate.

Anexa 3/29.

La Anexa 3/29 avem, în primul rând, un amendament din partea Comisiilor de buget. Vă rog să-l verificați la punctul 40, pagina 16.

Dacă aveți observații la acest amendament ? Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul Comisiei de la punctul 40 ?

Vă rog să vă exprimați votul. Da, mulțumesc.

Împotrivă ? Nu sunt.

Abțineri ? Nu sunt.

La punctul 41, de asemenea, Comisiile reunite prin raportul comun ne propun un amendament.

Dacă aveți observații la el ? Nu aveți.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Voturi contra în unanimitate.

Dacă dumneavoastră mai aveți observații la Anexa 3/29 ?

Vă rog.

Îmi permit să vă reamintesc propunerea foarte constructivă a colegului dumneavoastră care spunea că nu elocvența sau retorica, ci inspirația. Deci, arătați sursa și nu cumva să fie rezerva bugetară, pentru că dacă ne-am fi luat după asemenea propuneri ale dumneavoastră, deja am fi depășit bugetul care s-a adoptat de vreo 3 ore. Vă rog.

Domnul MIRCEA IFRIM:

Vă mulțumesc, domnilor președinți că mi-ați acordat cuvântul.

Stimați colegi, voi fi foarte scurt.

Îmi permit ca la Anexa nr.10, cu voia dumneavoastră, să reiau câteva discuții. Amendamentul prezentat de Comisiile reunite ale Senatului și Camerei, care estimează niște cereri bugetare la Capitolele: "Cheltuieli de personal", "Cheltuieli materiale", "Cheltuieli transferuri" și "Cheltuieli de capital", reprezintă o estimare reală a unui minim la nivelul sistemului sanitar.

În ceea ce privește cheltuielile de personal, sunt acelea care vor acoperi salariile în luna decembrie. În cea ce privește cheltuielile materiale, trebuie să spun că doar programul de TBC, pentru a fi eficient are nevoie de 900.000. Nu continui aceste elemente. Înțelegem situația.

Sursa. Considerăm că ar putea fi o sursă Legea nr.98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de igienă și sănătate publică, care să intre în fondurile sănătății. Vă mulțumesc.

Și, în același timp, dacă-mi permiteți, Anexa nr.10 va aduce fonduri, dacă dumneavoastră o veți aproba în forma în care comisia a amendat-o. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Poftiți.

Doamna MARIA PETRE:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt Maria Petre, senator de Ialomița.

Amendamentul meu este cel scris la poz.235 în lista amendamentelor respinse și se referă la două obiective de investiții, care sunt cele două spitale municipale – Urziceni și Fetești – din județul Ialomița, obiective începute în anii 1991-1992, abandonate în anul 1997, pentru care propun, în această fază de adoptare a bugetului pe 2001, a unei sume de 5 miliarde pentru fiecare din cele două spitale.

Sursa pe care am propus-o – și o rog pe doamna ministru să accepte această variantă propus㠖 este diminuarea, în această fază, cu 10 miliarde a sumei alocate pentru puțurile forate - ca sursă de apă la spitale – și completarea aceleiași surse la rectificare. De ce propun această soluție? Pentru că a primi acum un răspuns de la doamna ministru că reluarea lucrărilor la cele două spitale ar fi inoportun㠖 sper să nu-mi dea un asemenea răspuns! - este nerealist. Nu putem să păstrăm în continuare în județul Ialomița două șantiere abandonate, în două orașe care dispun de niște clădiri ale spitalelor vechi de peste 100 de ani și să credem că putem relua lucrările la rectificare. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule parlamentar. Am rugămintea să vă prezentați pentru stenogramă și să vă referiți la amendament.

Domnul DEZIDERIU COLOMAN GARDA BECSEK:

Sunt deputatul Garda Dezideriu de la UDMR.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Am depus un amendament pentru susținerea unor fonduri necesare pentru construcția spitalului din Gheorghieni. La mirarea mea, datorită unei greșeli a staff-ului tehnic, am regăsit acest amendament la poziția pentru construcția spitalului din Carei.

Prin urmare, permiteți-mi să susțin amendamentul meu pentru construcția spitalului din Gheorghieni. Cer ca în locul a 150 de milioane lei să acordați măcar suma necesară continuării lucrărilor.

Până în prezent nu s-a pus sub nici o formă problema sistării lucrărilor. Deci ele au fost continuate și în anul în curs. În prezent, facturile neachitate se ridică la peste un miliard lei. Pentru terminarea construcției, în momentul de față sunt necesari 60 miliarde lei. Construirea spitalului din Gheorghieni este singura investiție de acest gen din județul Harghita și este greu de explicat populației care așteaptă construirea acestui edificiu de aproape două decenii.

Dacă doriți, vă spun și sursa. Vă rog să mă ascultați măcar un minut.

Profitul realizat de către 0colul Silvic din Gheorghieni pentru anul 2000 a fost în jur de 60 miliarde lei. Paralel cu aceste exploatări de masă lemnoasă s-au făcut tăieri rase din terenurile cu vegetație forestieră fără foi de transport, fără acte în regulă, sub coordonarea celor din promoția de aur, care valora tot în jur de 20 de miliarde lei. Aceste defrișări s-au făcut în pădurile care trebuiau retrocedate locuitorilor din zona Gheorghieni. Cu aceste 60 de miliarde lei s-ar fi putut termina construcția spitalului din Gheorghieni.

Dacă cercetăm salariile și indemnizațiile directorilor Regiei Naționale a Pădurilor pentru anii 1999 și 2000, situație comentată pe larg și de presă, numai privind sumele însușite în mod abuziv de acești administratori, ar fi destulă pentru susținerea sursei noastre

De ce v-am prezentat această sursă ipotetică? Deoarece consider că pentru a lupta împotriva corupției, împotriva industriei subterane, trebuie să luăm această luptă în serios. Numai astfel vom avea banii necesari pentru finanțarea corespunzătoare a învățământului, a culturii și a sănătății. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Și noi vă mulțumim. Alte intervenții? Poftiți, domnule deputat. Vă rog să vă referiți la amendament.

Domnul LUDOVIC MARDARI:

Sunt deputatul Mardari, PRM.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul pe care îl susțin se găsește la poz.244. În anul 1994, din inițiativa Guvernului PDSR a început construcția unui obiectiv foarte important în Timișoara, și anume Spitalul Municipal, cu o suprafață de 23.800 m2 și 315 paturi. Durata contractată de realizare a fost de 24 de luni. Ca urmare, inaugurarea spitalului ar fi trebuit să aibă loc în anul 1996, deci la sfârșitul mandatului din acea perioadă a PDSR.

Valoarea obiectivului este de aproximativ 270 miliarde lei. Până în prezent s-au realizat lucrări de circa 30 de miliarde, în cea mai mare parte în perioada 1994-1996.

0dată cu venirea la putere a coaliției CDR-PD-UDMR, Guvernul respectiv nu a acordat practic nici un fel de atenție obiectivului în cauză, probabil pentru că era inițiativa PDSR.

Analizând fișa aferentă Spitalului Municipal din Timișoara am constatat că s-au alocat pe anul 2001 pentru acest obiectiv doar 200 milioane lei, care acoperă doar cheltuielile cu paza, fără să mai poată fi posibilă continuarea în acest an a investiției, finalizarea fiind împinsă dincolo de anul 2005, preconizându-se deci o perioadă de execuție de peste 12 ani.

Am solicitat suplimentarea cu 100 miliarde lei, astfel încât obiectivul să poată fi terminat la începutul anului 2004, deci la sfârșitul celui de al doilea mandat al PDSR de la începerea investiției. Chiar și 10 ani reprezintă prea mult pentru realizarea unui astfel de obiectiv.

Sursa de finanțare ar putea fi un transfer de la Ministerul Transporturilor, o redistribuire în cadrul Ministerului Sănătății, diminuarea evaziunii fiscale, care stă în puterea Guvernului să o realizeze. Nu am nimic împotrivă ca domnul ministru al finanțelor să vină cu o propunere constructivă în acest sens.

Nu cred că PDSR dorește ca Timișoara să arate ca Bucureștiul în ceea ce privește aspectul deplorabil al construcțiilor neterminate și abandonate. Alocându-se doar 200 milioane lei, pot afirma că această investiție, cel puțin pentru acest an, a fost abandonată, degradându-se chiar și ce s-a realizat până în prezent.

Precizez că cele două Comisii pentru sănătate ale Senatului și Camerei Deputaților și-au dat avizul favorabil.

Stimați colegi de la PDSR, nu ne lăsați pe noi, cei de la PRM, să finalizăm și să inaugurăm obiectivul inițiat de dumneavoastră în anul 1994. (Aplauze, discuții.)

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul ministru Mitrea m-a delegat să vă transmit că nu este de acord cu transferul de la Ministerul Transporturilor.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul CONSTANTIN FLORENTIN MORARU:

Sunt deputatul de Argeș, Moraru.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am făcut mai multe amendamente, însă toate au fost respinse, dar mă voi referi la poz.227, deoarece în județul Argeș există un singur obiectiv medical la capitolul investiții.

Pledez pentru suplimentarea sumelor la obiectivul de investiții "Dispensar medical în comuna Rociu, județul Argeș", cu 915 milioane lei - de la 85 de milioane! - la un miliard.

Investiția a fost începută în octombrie 1996 și ar fi trebuit finalizată în decembrie 2002. Valoarea care a fost decontată până în 2000 a însumat 2 miliarde. Au rămas de executat 6 miliarde 95 milioane din care, pentru anul 2001, s-au alocat doar 85 de milioane. Este imposibil ca pentru anul 2002, văzând bugetul pe care îl vom aproba sau nu, și anul acesta să se aloce 5,1 miliarde. Banii sunt insuficienți pentru desfășurarea unor investiții minore. Banii pot fi insuficienți chiar și pentru paza obiectivului și în nici un caz pentru desfășurarea activităților medicale. În lipsa acordării acestor sume minime, un miliard, se poate ajunge la compromiterea obiectivului.

Acesta este, de fapt, un mic spital și nu un dispensar. Este singurul spital din acea zonă, mai puțin favorizată, a județului Argeș. Este speranța locuitorilor din acea zonă de câmpie care nu au avut niciodată un așezământ medical important în zonă și era necesar să parcurgă zeci de kilometri până la o unitate sanitară performantă la Pitești sau Costești. Noi, medicii, înțelegem că nu sunt bani pentru investiții și am înțeles prioritățile Ministerului Sănătății și Familiei. Era necesar să ofer surse de finanțare și am considerat, eronat, bineînțeles, că se poate prin redistribuire de la Ministerul Sănătății și Familiei.

Mai apoi am aflat că nu putem realiza astfel de obiective prin diminuarea fondului de rezervă bugetară. Într-o țară care așteaptă perfuzii sau transfuzii din partea organismelor monetare internaționale, trebuie făcută o constatare medicală: o țară bolnavă, un buget rahitic. Știm toți acest lucru și o afirmăm mai mult sau mai puțin tranșant.

Important este că există optimism și sperăm că la o viitoare rectificare, cineva de la Ministerul Finanțelor să ofere o umbră de speranță și pentru locuitorii din sudul Argeșului. Avem aviz favorabil pentru Ministerul Sănătății și la comisii.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mai sunt intervenții? Nu. Bun. Doamna ministru a sănătății. Mai aveți o intervenție? Poftiți. (Rumoare, discuții.)

Domnul IULIU PĂCURARIU:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă refer la poz.246 și 249 din raport, 246 fiind amendament depus de domnul senator 0liviu Gherman, iar 249 depus de subsemnatul, senator Iuliu Păcurariu, Grupul parlamentar PD.

Este vorba de obiectivul "Modernizarea spitalului clinic de copiii din Cluj-Napoca, Centrul de boli digestive" a cărei construcție se face în cadrul Clinicii de Pediatrie II din Cluj-Napoca.

Niște elemente ar arăta că amendamentul pe fond constă în cererea unei majorări a sumei de 700 de milioane pentru finalizarea sau continuarea investiției cu suma de 4 miliarde lei pe anul 2001.

Care ar fi argumentele care ar justifica o astfel de măsură? Este vorba, în primul rând, are 80 de paturi, iar în anul 2000 a avut 7950 de internări. Aș vrea să rețineți că medicii își au birourile pe culoare. Această Cinică de pediatrie II are un centru de supraveghere de boli digestive și un centru de dializă în care s-a realizat urmărirea a 39 de copii pentru transplant renal și, prin aceste două secții, se acordă asistență practic pentru întreaga zonă a Transilvaniei.

Aș vrea să rețineți că totalul alocațiilor pentru investiții din Cluj-Napoca, centru universitar în domeniu, cu tradiția pe care o are, este de 900 milioane lei, în situația în care județul Cluj este un contribuabil mai mult decât serios.

Vă dau un exemplu:

    • totalul veniturilor la nivelul finanțelor publice județene pe anul 2000 a fost 4.022 miliarde;

    • cheltuieli proprii 2.108 miliarde;

    • transferuri de la buget, 550 și 46 subvenții.

Deci un excedent bugetar la stat de 1317 miliarde lei. În aceste condiții, a aloca investițiilor de sănătate doar 900 milioane, mi se pare o situație total necorespunzătoare.

Mai rețineți o chestiune supărătoare. În ajunul oricărui eveniment electoral, Clujul este plin de lideri de partide politice care toți își încep la Cluj-Napoca asaltul pentru Transilvania, iar atunci când ajung la putere – și asta de vreo 6-7 ani de zile – resursele care se alocă, prin buget, județului Cluj sunt total necorespunzătoare.

Suntem acuzați de sindicate, pentru că aceste investiții înseamnă locuri de muncă, că oamenii politici din județul Cluj nu au fost în stare să ajute eficient acest județ.

Aș vrea să rețineți încă o dată că șomajul în municipiul Cluj- Napoca este 11%, contrar a ceea ce credeți dumneavoastră, și aș ruga pe colegii din PDSR să țină seama că în acest Guvern al premierului Adrian Năstase aveți 3 miniștri din Cluj-Napoca.

Sursa de finanțare pe care v-o indic - revin față de ce am scris în amendament unde am trecut rezerva Guvernului – sunt investițiile noi și anume poziția surse alimentare cu apă la spitale, în care valoarea totală a investițiilor este 187 miliarde lei.

Eu aș dori să ne informeze, poate, o dată Ministerul Finanțelor care este politica de investiții în România, când cred că totalul investițiilor începute în această țară depășește de 5 ori bugetul României.

Nu mi se pare firesc când avem investiții în continuare să alocăm acestora 91 de miliarde, iar la investiții noi să alocăm 191 de miliarde, indiferent de prioritățile care sunt. Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi doctori, v-aș ruga să rămâneți unul de gardă, să nu vă epuizați toți în susținerea acestor amendamente, ca să dați asistență celor care nu mai suportă. Vă rog.

Domnul ION LUCHIAN:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt Ion Luchian, deputat PNL de Prahova.

Îmi pare rău că sănătatea, dreptul fundamental al omului, pentru care orice guvern are obligația să o promoveze și să lupte pentru ea...

Domnul VALER DORNEANU:

La ce poziție vă referiți?

Domnul ION LUCHIAN:

Vă voi spune imediat, că sunt de gardă.

Mă refer la două poziții, ca să nu vă deranjez prea mult. La poz.230 și are în vedere Legea nr.142/1998 și la poz.239.

Acest amendament a trecut prin Comisiile reunite de sănătate și a fost respins. Motivul respingerii spune: "nu se precizează sursa de acoperire".

Mai departe ni se explică că, "potrivit Legii nr.142/1998 ordonatorul principal de credite trebuie să-și prevadă - la Capitolul "Cheltuieli materiale și servicii" - tichete de masă.

Aș întreba-o pe doamna ministru dacă eventual în bugetul de venituri și cheltuieli sau în cheltuielile de materiale și servicii pentru Ministerul Sănătății sunt prevăzute aceste cheltuieli?

La cel de al doilea punct la care vreau să mă refer – 239 – este un amendament punctual ce se referă la spitalul din Sinaia, investiție începută în 1992, la care s-au investit până în anul 2000 peste 12 miliarde. Investiția din acest an este 200 milioane, or, aceasta nu poate ajunge decât pentru folie de plastic cu care acoperim lucrările în curs.

Sigur că motivul respingerii mai spune că "potrivit Legii nr.72/1996 ordonatorul de credite știe ce face". Cred că doamna ministru va avea în vedere – posibil de la Capitolul "Alte cheltuieli de investiții" – să suplimenteze suma de la Sinaia, nu de alta, dar tot parlamentarii – și nu numai – ajung în această zonă și eu sunt nevoit să bat în lemn căă... "Doamne ferește!"...

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc. Doamna doctor Bartoș, ministrul sănătății. vă rog să răspundeți la toate amendamentele foarte scurt.

Doamna DANIELA BARTOȘ: – ministrul sănătății

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La amendamentul de la poz.225, doresc să spun că la poz. "Cheltuieli de personal", așa cum ne-am făcut calculele după reducerea de personal - după toate calculele pe care le-am făcut! – sumele alocate sunt acoperitoare, deci nu există îngrijorare din acest punct de vedere.

La al doilea capitol, unde s-a menționat că numai pentru TBC sunt necesare 1000 și ceva de miliarde, doresc să spun că sumele care se alocă pentru programul de tuberculoză sunt din capitolul "Programe de sănătate" la care avem numai pe bugetul de stat alocat 1120 miliarde, iar estimarea făcută de Comisia de specialitate a Ministerului Sănătății pentru anul acesta este în jur de 288 de miliarde lei, sumă care va fi cuprinsă în programul de sănătate atât din partea bugetului de stat, cât și din bugetul de asigurări de sănătate. Deci nu există îngrijorare că nu vom putea asigura acest buget pentru tuberculoză.

De altfel, vreau să vă spun că pentru SIDA sumele sunt cu mult mai mari și încercăm să le acoperim cu resursele pe care le avem.

La amendamentul de la poz.227 pentru Dispensarul medical din comuna Rociu, este adevărat că s-au dat sume doar pentru conservarea lucrării. Vom analiza să vedem dacă este strict necesar să construim acest mic spitălaș în zona de sud a județului Argeș, în condițiile în care numărul total de paturi este extrem de mare pentru întreaga țară. Vom analiza acest amendament și în condițiile în care se consideră oportun, la rectificarea de buget vă vom aloca sumele corespunzătoare.

La poziția nr. 230 pentru tichetele de masă, conform Legii nr.142, în bugetul nici unui minister finanțat integral de la bugetul de stat, nu sunt cuprinse anul acesta sume acoperitoare pentru alocarea tichetelor de masă.

La poziția nr. 232 pentru spitalul din Gheorghieni. Întrucât necesarul până la finalizare era aproximativ 60 de miliarde lei, s-a luat în considerare suma totală de investiții pe care o avem pe anul acesta și am considerat anumite obiective prioritare. Restul acelora aveau nevoie de foarte mari sume pentru finalizarea lucrării dându-le bani numai pentru conservarea lucrării. În acest context nu am considerat necesar să-i dau un miliard de lei, în condițiile în care, până la finalizare, mai trebuiau aproximativ 60 de miliarde. Deci era considerat ca fiind risipă.

La poziția nr.235 pentru cele două spitale – Urziceni și Fetești pentru care se cere o sumă de 5 miliarde pentru fiecare – sumele care erau cerute până la finalizarea lucrării, așa cum am discutat, de altfel, cu prefectul de Ialomița, erau cuprinse între 60 și 80 de miliarde lei, deci sume foarte mari. Nu s-a considerat oportun să se dea sume atât de mari pentru cele două unități care erau și foarte aproape una de alta.

Pentru Fetești, care este într-un stadiu mai avansat de execuție, s-a discutat posibilitatea alocării unor sume suplimentare la rectificarea de buget. Nu se admite însă ca sursă de finanțare diminuarea sumelor alocate pentru construcția de surse de apă de mare adâncime pentru că, așa cum sunt toate prognozele meteorologice, anul acesta va fi secetă foarte mare, iar unitățile noastre sanitare nu dispun de surse proprii de apă și mă veți acuza în momentul respectiv că bolnavii noștri nu pot avea sursă se apă.

Vreau să vă spun că numai pentru a cumpăra apă minerală ca să asigur o unitate spitalicească cu 400 de paturi ar însemna să-i aloc minim 5 miliarde unității respective. Am făcut calcule și este mai eficient să construiesc o sursă de apă în acest moment, decât să aloc bani pentru a asigura apa minerală.

Pentru amendamentul cuprins la poziția nr.239 în care se cer sume în plus pentru spitalul din Sinaia, lucrarea este abia începută. Cu 12 miliarde abia s-a săpat și s-a ajuns la bază, deci trebuie sume foarte mari pentru a finaliza. În acest context, nu s-au dat bani decât pentru conservarea lucrării și se are în vedere să se introducă în programul de privatizare al Ministerului Sănătății și Familiei să fie dată lucrarea cuiva care o poate finaliza corespunzător.

Art.244, în care se cere suplimentarea lucrărilor la spitalul municipal, se află în aceeași situație ca spitalul din Sinaia. Sumele sunt foarte mari, trebuiau date peste 100 miliarde, deci nu puteau fi în discuție anul acesta, astfel că nu s-au dat bani decât pentru conservarea lucrării.

La amendamentul de la poziția nr. 246. Pentru spitalul din Cluj-Napoca se va avea în considerare la rectificarea de buget. De altfel, i-am și spus domnului deputat, înainte de ședință, că vom avea în vedere la rectificarea bugetului să-i alocăm sumele corespunzătoare pentru spitalul de copii din Cluj-Napoca.

Același lucru și la amendamentul de la poziția nr.249.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, vă reamintesc că doamna ministru a răspuns la toate amendamentele. Domnule ministru Tănăsescu, mai doriți să adăugați ceva? Poftiți. Trecem la vot. Domnule deputat, am întrebat pe toți dacă mai sunt intervenții, înainte ca doamna ministru să răspundă. (Vociferări, rumoare.) Vă rog.

Domnul LIVIU IULIU DRAGOȘ:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți ca, în numele parlamentarilor medici, să cer scuze medicilor din această țară care ne urmăresc pentru tonul ironic pe care l-ați folosit atât ieri, cât și astăzi față de conceptul de sănătate în România și de slujitorii acestui lucru, și anume medicii români, datorită profesionalismului cărora nu s-a prăbușit tot sistemul sanitar.

Vă mulțumesc.

Doamna VIORICA AFRĂSINEI: (din sală)

Trebuia să faceți economia să funcționeze.

Domnul LIVIU IULIU DRAGOȘ:

Este replică, doamnă, îmi pare rău. Și pentru că sunt autorul a cel puțin 17 amendamente la buget, vă rog să-mi mai permiteți 30 de secunde să vă reamintesc, stimați președinți și stimați colegi, că în bugetul unei țări cu care ne convine să ne comparăm, atunci când ne convine, alocația bugetară pentru sănătate este de 25%. Am vorbit de bugetul SUA. În timp ce în România este 0,6% și, culmea, ne permitem să-i și ironizăm pe slujitorii din România. (Vociferări, rumoare, aplauze.)

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nini Săpunaru a avut și dânsul un amendament respins.

Domnul NINI SĂPUNARU:

Vă mulțumesc. Un pic de răbdare. Noi am anunțat; stăm aici, așteptăm, terminăm bugetul în această seară sau mâine dimineață.

Dacă mă întrerupeți, nu pot să vorbesc.

Vă mulțumesc.

Deci, am analizat investițiile din acest an, de la Ministerul Sănătății, și am observat că marea majoritate a acestor investiții se termină sau au ca dată de terminare 2003, cu excepții, 2004. In aceste liste de investiții există două obiective care au ca dată de finalizare 2006 și peste, și care se finanțează cu sume consistente față de alte obiective, dar insuficiente pentru a putea realiza ceva din stadiul fizic la aceste obiective. Este vorba de Spitalul Clinic de Urgență Iași, care, în plan, este trecut în 2006 și anii următori, cu sute de miliarde și, mai mult ca sigur, în acest ritm de investiții nu se va termina, și Spitalul TBC Roșiorii de Vede. Și propunem - este o chestiune minoră, tot am încercat astăzi să venim cu amendamente de bun simț - propunem ca acești bani, de la aceste două obiective -care, oricum, nu înseamnă nimic această finanțare, în acest an, pentru aceste două obiective - să fie repartizați la alte obiective de la Ministerul Sănătății.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul deputat Ifrim vrea să-și susțină…

Domnul MIRCEA IFRIM:

Mă iertați că vă răpesc timpul, dar discutăm o problemă foarte serioasă, a sănătății națiunii române.

Doresc doar două cuvinte să spun, în replică.

In ce privește programul de tuberculoză, audierile parlamentare pe care le-am făcut la nivelul comisiei, aducând specialiștii din domeniu, au estimat necesitatea a 900.000 pentru acest program. Doresc să dea Dumnezeu ca, prin cât s-a alocat în acest an, în anul viitor, aici, de față, toți, martori, să nu mai fim prima țară din Europa în morbiditate în tuberculoză.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ifrim, marcat la pct.225.

Cine este pentru?

Domnul MIRCEA IFRIM: – din sală

Este amendamentul comisiei, nu al meu.

Domnul VALER DORNEANU:

Și al comisiei. Deci, amendament prezentat de domnul deputat Ifrim, în numele comisiei.

75 de voturi pentru.

Impotrivă?

Este evident, a fost respins amendamentul cu majoritate de voturi.

Amendamentul doamnei deputat Petre Maria, marcat la pct.235.

Cine este pentru?

Tot 75 de voturi pentru.

Impotriva amendamentului? Da, mulțumesc. Este evident că majoritatea a votat împotrivă. Amendamentul a fost respins.

Amendamentul domnului deputat Antal Istvan, marcat la poziția 232.

Cine este pentru? 78 de voturi pentru.

Impotrivă? Este evident, cu mare majoritate a fost respins și acesta.

Amendamentul domnului Ludovic Mardari, marcat la poz.244.

Cine este pentru? 72 de voturi pentru.

Impotrivă? Este evident, majoritatea votează pentru respingerea acestui amendament.

Amendamentul domnului deputat Moraru, marcat la poz.227.

Cine este pentru? 74 de voturi pentru.

Impotrivă? Este evident, marea majoritate a votat împotriva acestui amendament, care se respinge, în consecință.

Amendamentul domnului senator Iuliu Păcurariu, de la poz.246.

Cine este pentru? 74 de voturi pentru.

Impotrivă? Mulțumesc. Marea majoritate a votat împotrivă. Amendamentul a fost respins.

Un al doilea amendament al domnului senator Iuliu Păcurariu, marcat la poz.249.

Cine este pentru? 71 de voturi pentru.

Nu am numărat votul domnului deputat Sassu, pentru că l-a exprimat…

Impotrivă? Mulțumesc. Marea majoritate a votat împotrivă.

Amendamentul domnului deputat Ion Luchian, marcat la poz.230.

Cine este pentru? 74 de voturi pentru.

Impotrivă? Mulțumesc. Majoritate și mai mare de respingere a amendamentului. Deci a fost respins, în consecință, cu majoritatea voturilor.

Tot domnul deputat Ion Luchian mai are un amendament, marcat la 239.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Impotrivă? Marea majoritate împotrivă. Amendamentul a fost respins.

Ultimul amendament, cel prezentat de domnul deputat Nini Săpunaru.

Cine este pentru? Domnul Săpunaru a votat împotrivă.

76 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Marea majoritate împotrivă. Și acest amendament a fost respins.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/29 a Ministerului Sănătății.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? 73 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, 74 de voturi împotrivă și 4 abțineri. A fost votată cu majoritate.

Anexa 3/30.

Dacă la Anexa 3/30 aveți observații? Nu aveți.

Supun votului….

Poftiți!

Domnul NICOLAE VASILESCU:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să vă propun să acceptați amendamentul cu care Comisiile reunite de învățământ, știință, tineret și sport din cele două Camere vin în fața dumneavoastră. Deci, este un amendament avizat pozitiv de către cele două comisii. Se referă la alocarea unei sume, care nu este deloc mare, pentru activitățile de tineret și sport – și nu am să intru acum în amănunte referitoare la acest subiect, întrucât, în motivația de respingere a Comisiei pentru buget, finanțe a Camerei Deputaților există o singură precizare și anume: "Se propune respingerea amendamentului, întrucât nu se precizează ministerele și sumele de la care urmează să fie redistribuite".

Noi considerăm că este o scăpare a Comisiei pentru buget, finanțe, întrucât, în cadrul avizului pe care îl avem aici, trimis de Comisia de învățământ, există foarte clar precizate și ministerele, și sumele respective. Deci, considerăm aviz explicit al Comisiei pentru învățământ și, în consecință, dacă nu există și alt motiv din partea Comisiei pentru buget, finanțe, putem considera că există aviz implicit.

Luând în considerare aceste aspecte, vă propun deci să votați amendamentul prin care se va da un semnal și către tineret, că suntem, într-adevăr, alături de el.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog să precizați amendamentul, domnule deputat.

Domnul NICOLAE VASILESCU:

Deci, este vorba de poz.254.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul deputat Stanciu.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Distinși doamne și domni senatori și deputați,

Ne-a plăcut la toți să spunem că Revoluția au făcut-o tinerii. Și vă aduceți aminte ce mândri eram noi, părinții lor sau frații mai mari de curajul acestor tineri și cum ne gândeam că, în timp ce unii dintre noi stăteam după perdele, ei au avut curajul să înfrunte dictatura. Și i-am lăudat un an, doi, trei, până i-am uitat. Iar tinerii de atunci se uită înapoi, nu știu dacă cu mânie, dar, în orice caz, fără speranță.

De ani buni, încercăm, sub o formă sau alta, să facem din Ministerul Tineretului și Sportului ceea ce spune titulatura, adică Ministerul Tineretului și Sportului.

Prin sport, ne batem cu puterile europene și chiar mondiale. Deci, am putea spune că suntem la nivel mondial. Și este meritul, și al ministerului, dar al oamenilor de sport, al sportivilor, în general, care, prin această mândrie a lor, de a li se cânta imnul și ridica tricolorul, fac să vibreze atât stadioanele străine, cât și inimile noastre, când îi susținem spre victoria finală.

Când este însă vorba să trecem de la susținere și entuziasmul acestei susțineri la cea financiară, ne pierdem în amănunte, în paragrafe, într-o lege a finanțelor încremenită… Domnule prim-ministru Văcăroiu, cred că din 1990 nu s-a mai schimbat nimic în legea asta. Din 1992 sau de când este. Ar trebui schimbată de la un cap la altul. Deocamdată, văd că legea schimbă miniștrii, și nu miniștrii legea finanțelor.

De aceea, dincolo de – aș zice eu – solidaritatea guvernamentală, pe care domnul ministru Gingăraș o manifestă, există un deficit efectiv, de circa 200 de miliarde, la acest Minister al Tineretului și Sportului, iar în ceea ce privește activitatea de tineret, există o finanțare care, efectiv, ar trebui să ne facă să roșim.

Nu putem să nu investim într-un minister care se cheamă totuși al tineretului și, respectiv, al sportului. De aceea, v-aș propune să faceți un gest, poate unic în această dezbatere parlamentară a bugetului - dezbateri pe care le urmărim de circa 9 ani și în care, așa cum precizam anterior, nu prea se cunoaște și nu prea contează numele ministrului de finanțe, pentru că fiecare își face același număr - și să încercăm această corecție pe care cele două comisii, a Senatului și a Camerei Deputaților, au încercat să o facă. Să dăm o gură de oxigen tineretului României, adică să dăm speranțe țării, prin creșterea celor care mâine o vor avea în proprietate privată.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul senator Pruteanu și-a exprimat dorința de a interveni.

Poftiți, domnule senator.

Domnul GEORGE MIHAIL PRUTEANU:

Domnilor președinți,

Stimate și frumoase colege,

Stimați colegi,

O să-mi iertați îndrăzneala de a vă solicita doar două minute, pentru a vă împărtăși un gând mai generic, pe care mi l-au declanșat unele din intervențiile venite de prin flancurile acestei săli. Am spus unele, nu toate. Și sper că n-o să mă considerați frivol, dacă acest gând ia forma unei snoave populare.

Foarte multe din intervențiile acestea, în mare măsură gratuite și doar trăgătoare de timp, mi-au amintit de următoarea snoavă:

"Invățătoarea îi întreabă pe copii: Copii, cum împărțim noi două mere la patru copii? Ia spune tu, Ionel.

No, doamnă, foarte bine. Tăiem merele în două, cu cuțâtul, facem patru jumătăți și dăm la patru copii.

Foarte bine, Ionel. Șezi jos.

Dar trei mere, cum le împărțim la șase copii? Ia spune tu, Mărioară.

Doamnă, tot așa: luăm cuțâtul, tăiem merele în două, facem șase jumătăți și dăm la șase copii.

Foarte bine. Dar acum, copii, să fiți atenți. Cum împărțim noi cinci mere la opt copii? Ia spune tu, Bulă.

Și Bulă a răspuns: Foarte simplu, doamnă. Tăiem trei copii."

Asta ar fi soluția.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc. Eu, ca ardelean, vă rog să duceți subiectul în Iași, acolo unde s-a depus amendamentul.

Poftiți!

Domnul NICOLAE VASILESCU:

Domnule Pruteanu, nu sunt Bulă, dar vreau să fiu Bulă acum.

Deci, cum împart merele? E foarte clar cum împart merele. Și acum am să vă spun și care sunt sursele, deci care sunt aceste mere.

Noi nu am cerut foarte mult pentru tineret. Am cerut, efectiv, în așa fel, încât să poată să aibă asigurat un minim necesar pentru programele de tineret care se fac prin ministere și vreau să vă spun că tineretul reprezintă totuși 24% din populația țării și sunt peste 2500 de organizații neguvernamentale, care fac atât programe pentru tineret, cât și programele care se referă la sportul de masă, nu sportul de performanță, care se face prin federațiile de specialitate.

Deci, aceste surse sunt următoarele: am descoperit în cadrul bugetului 14 ordonatori de credite care fac sport și care fac activități de tineret, și care fac activități de cultură, în afara Ministerului Tineretului și Sportului și a Ministerului Culturii. Ei, bine, merele acestea se află în buzunarele dumnealor ilegal, domnule Pruteanu. Nu este acceptabil să mai tolerăm finanțarea unor activități sportive, de exemplu, în cadrul unor ministere, și dacă dânșii vor să facă acest lucru, nu au decât să o facă din fonduri extrabugetare sau putem să stabilim acum, să găsim, de comun acord, o lege prin care să spunem: toate ministerele să facă sport. Și nu au decât să-și înființeze cluburi fiecare.

Dacă tot există un buget care are o filozofie, vă rog să-mi explicați dumneavoastră care este filozofia prin care 24% din populația țării primește 22 de miliarde pentru activități și programe pentru tineret, iar pentru secțiunea referitoare la handicapați se primește 26 de miliarde de lei. Care este, atunci, filozofia acestui buget, domnule Pruteanu? Pentru că vorbeam de mere.

Haideți,… Deci, nu facem altceva, decât mușcăm puțin din mărul acesta mare, al miliardelor pentru cluburile – știți care, nu le dau numele, deci știți care sunt cluburile respective – pentru care 1 miliard sau 2 miliarde din 54, de exemplu, la Clubul sportiv cu căști albastre, nu ar însemna absolut nimic, însă, pentru programe de tineret ar însemna o creștere de 30%, bani cu care s-ar încerca astfel de programe.

Eu vă rog foarte mult, stimați colegi, să dăm măcar o singură dată, o singură dată în această zi, dovadă de … - dacă vreți – de puțină mărinimie sufletească. Financiar, nu înseamnă absolut nimic în cadrul bugetului, nu se afectează absolut nimic din suma totală, alocată pe secțiunea cultură, tineret și sport.

Deci, vă solicit, dacă doriți, să votăm împreună acest amendament. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Gingăraș, are cuvântul.

Stimați colegi, încercați să vă plasați și pe la celelalte poziții ale celorlalți ordonatori de credite când propuneți cu atâta generozitate și cu atâta patetism susținerea propriilor domenii.

Poftiți, domnule ministru.

Domnul GEORGIU GINGĂRAȘ:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intr-adevăr, Ministerul Tineretului și Sportului, în special prin sport, este cel mai bun ambasador al României și, într-adevăr, bugetul este insuficient, dar nu numai pentru mine, ci pentru toți colegii. Noi, în Guvern, lucrăm în echipă și acestea sunt prioritățile și trebuie să ne conformăm.

Sigur, pentru programele de tineret, nu numai 20 de miliarde… Noi avem o cotizație acolo, de 20 și ceva de miliarde – 26 de miliarde – care, practic, se întorc dublu în țară, prin programe pentru tineret, însă eu am promisiuni că, la rectificarea bugetului, vom mai primi 100 – 150 de miliarde de lei și sunt convins că vom obține acest lucru. Depinde și de rezultatele pe care le vom avea la minister.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule ministru.

Deci, supun votului…

Domnul deputat Bolcaș.

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

Vă cer scuze că intervin, dar vreau să vă împărtășesc o uluială. După părerea mea, trăim un spectacol apocaliptic. Noi ne batem ca să asigurăm fonduri unor sectoare sociale, care să intre în administrarea unor ministere, iar miniștrii, care trebuie să fie conștienți că au nevoie de aceste fonduri, se ridică împotriva propunerilor noastre.

Este adevărat, Guvernul are o viziune globală, dar, în cadrul acestei viziuni globale, sunt convins că fiecare ministru își apără nevoile și pe cei pe care-i păstorește.

In aceste condiții, eu v-aș ruga ca, pe linia unei logici simple, să sancționați lipsa de logică a hotărârii comisiei, de respingere a amendamentului. Din moment ce, în mod explicit, amendamentul pe care puteți să-l citiți - cine mai vede la ora aceasta! – indică sursele de finanțare, eu nu pot să fiu de acord cu concluzia comisiei, de respingere, pentru că nu se indică sursele de finanțare. Asta înseamnă să votezi împotriva acestui amendament.

Nu vorbesc aici de importanța socială a sumelor afectate. S-a vorbit suficient și nu mai am de adăugat aici.

Iar acum, problema este alta. Aceste surse de finanțare afectează alte sectoare? Aici este locul cel mai evident să vedeți că nu. De aceea m-am oprit asupra acestui exemplu și nu m-am oprit la altele, și nu am stăruit la altele. Și anume, aceste sume au afectațiunea directă tot a încurajării sau a finanțării mișcării sportive, de fapt, pe sectoarele diferite.

De ce să le gestioneze, de ce să dispună alții, care știu sau nu știu….?

Din sală:

Ne țineți discursuri la ora asta? Am votat trei minute…

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAȘ:

Imi dați voie să închei, domnule președinte?

Din respect pentru domnul președinte, dați-mi voie să închei aici. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Văcăroiu, domnul președinte al Senatului.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Doamnelor și domnilor,

Nu am vrut să iau cuvântul și nici nu vreau să-i apăr pe colegii mei din Guvern, dar, pentru că am făcut parte dintr-un Guvern și am condus o echipă, m-am simțit, oarecum, jenat de afirmațiile care se fac.

O echipă guvernamentală este o echipă. Bătălia se duce în Guvern. Bătălia se duce cu Ministerul Finanțelor. Au fost zile și nopți… Să nu credeți că bugetul acesta s-a născut acum. De două luni de zile, zile și nopți de dezbateri, la Snagov, peste tot, noaptea târziu, fiecare a cerut, a justificat, a argumentat… S-a ajuns la o formulă unde nu se mai putea.

Repet ceea ce v-a spus domnul Dorneanu. Insumați toate sumele din anexe. Inseamnă încă un buget. Nu avem de unde, nu este această posibilitate.

Ce vreți să spună ministrul? Sau secretarul de stat. Ce să argumenteze, când el s-a bătut o lună și a ajuns la un nivel peste care nu s-a mai putut trece?

Deci, haideți să nu facem acuzații cu atâta ușurință. Noi nu avem nimic. Suntem parlamentari, ridicăm probleme de la tribună, este ușor. Pentru dânșii este foarte greu, pentru că au programe în spate, pe care trebuie să le pună în aplicare, și sursele sunt extrem de mici.

Deci, vă rog eu, să nu aducem acuze de natura aceasta. Eu cred că echipa s-a comportat foarte bine, înțeleg cu toții necesitățile și fiecare minister are nevoie de sume de 3-4 ori mai mari decât au primit.

Să facem noi mai mult. Să creăm un cadru legislativ cu adevărat care să promoveze economia, mediul de afaceri în țară, și să vedeți că vom avea. Depinde, în primul rând, de noi. Să ne acuzăm pe noi, Parlamentul, că, timp de 11 ani, ne-am jucat de-a legislația și nu avem astăzi o legislație coerentă, care să stimuleze mediul de afaceri. Tot prin legislația creată de noi, dacă vreți, în 11 ani, am amplificat corupția în România, am amplificat evaziunea fiscală… Asta este realitatea.

Deci, haideți să nu mai aruncăm dintr-o parte în alta, că nu este bine. Să ne vedem fiecare găurile pe care le-am avut în toată această perioadă.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi, să trecem la vot.

Deci, cine este pentru amendamentul de la pct.254? (Discuții) 67 de voturi pentru.

Impotrivă? Marea majoritate a votat împotrivă.

Trecem la Anexa 3/31.

Dacă aveți intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

La Anexa 3/32, dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/32.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri? 5 abțineri.

Anexa 3/33. Sunt intervenții?

Poftiți, domnule Wittstock.

Domnul EBERHARD-WOLFGANG WITTSTOCK:

Doar o chestiune de procedură, stimați colegi.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Sunt două amendamente acceptate de comisia sesizată în fond, deci ar trebui supuse la vot.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Bineînțeles.

Deci, vă rog să observați amendamentul 42, de la pag.7, al Comisiilor de buget.

Dacă aveți observații?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Abțineri?

S-a aprobat în unanimitate.

La poziția 43 există, de asemenea, un amendament al comisiilor reunite. Dacă aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă dacă sunt voturi? Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu Anexa 3/33.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri. Mulțumesc.

Supun atenției dumneavoastră Anexa 3/34.

Nu sunt amendamente. Dacă aveți observații? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

Anexa 3/35.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Adoptat cu mare majoritate a voturilor.

Anexa 3/36.

Nu sunt observații.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptată Anexa 3/36.

Anexa 3/37. Nu sunt amendamente.

Dacă aveți observații? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptată și Anexa 3/37.

Anexa 3/38. Observații nu sunt.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate, s-a aprobat 3.38.

Anexa 3.39.

Dacă sunt observații?

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Impotrivă?

2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu două voturi împotrivă și două abțineri, a fost adoptată Anexa 3.39.

Anexa 3.40.

Nu sunt observații.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu două voturi împotrivă, s-a adoptat.

Anexa 3.41.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptat.

Anexa 3.42.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate, s-a aprobat.

Anexa 3.43, vă rog să observații amendamentul comisiilor comune, de la poziția 44.

Dacă sunt observații?

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Observație?

Poftiți, domnule Stanciu.

Sunteți împotriva Academiei?!…Nu se poate… Să știți că amendamentul s-a făcut în lipsa dumneavoastră, așa că nu trageți foloasele…

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte, sper că nu v-a prins și pe dumneavoastră oboseala. Eu mă uit în sală și văd colegii că sunt foarte atenți.

Deci, așa cum se știe, acest amendament se referă la sume aferente cheltuielilor de capital pentru Academia Română… cheltuieli de personal pentru Academia Română.

Este drept că cele două comisii, în dorința lor ca toți membrii să devină academicieni, au aprobat amendamentul la nivelul cifrei de 100 miliarde lei… Ceea ce părea documentat de către conducerea Acadmiei pentru a se păstra efectivul de cercetători în cadrul institutelor de cercetare ale Academiei. Suma care se regăsește la art.44, dacă nu mă înșel, la poziția 44, Anexa 1, este numai de 80 miliarde. Academia insistă, prin conducerea sa, să facă un efort de încă 20 miliarde. Mă simt obligat față de promisiunea făcută, și față de rigurozitatea pe care dânșii au concretizat-o în solicitarea lor, demonstrând că efectiv au nevoie de acești bani, să supuneți la vot acest amendament și să sperăm că se va întâmpla spre sfârșitul acestei zile, pline de realizări, și minunea să vedem un amendament respins, aprobat.

Vă mulțumim.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, cu aceste precizări, amendamentul Comisiilor de buget reunite.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Dacă sunt voturi?

Voturi împotrivă la amendamentul Comisiilor pentru buget, finanțe, stimați colegi?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat amendamentul de la poziția 44.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3.43, în întregime.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat.

Anexa 3.44.

Dacă aveți observații?

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa 3.45.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa 3.46.

Dacă sunt observații?

Vă rog, poftiți….

(o voce …s-a votat domnul Dorneanu)

(…discuții la prezidiu…)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, vă rog să urmăriți raportul suplimentar la Anexa 3.45…Vă rog să observați amendamentul Comisiilor pentru buget, finanțe de la pct.2, raportul suplimentar…

Domnul ALEXANDRU PEREȘ:

Mulțumesc, domnule președinte,

La poziția 268, Anexa 3.45, la Capitolul "Autoritatea națională pentru protecția copilului și adopției", transferul din bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea sistemului de protecție a dreptului copilului pe anul 2001.

Avem un amendament care constă în suplimentarea pentru județul Alba cu 32 miliarde, deci, până la 53 miliarde, iar sursa de finanțare este suma aflată la dispoziția Guvernului României, Anexa 3.45, în cantitate de 467.900.000.000 lei.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru al finanțelor, vă rog…

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte,

Sursa care este prevăzută aici nu poate fi avută în vedere, fiindcă ea reprezintă o sursă de cofinanțare la împrumutul contractat de România cu Banca Mondială și, ca atare, deci, ea trebuie folosită cu această destinație.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Ați văzut raportul suplimentar care cuprinde un amendament al comisiei cu care și Guvernul este de acord.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Stimați colegi, votăm pentru raportul suplimentar al Comisiilor pentru buget, care ne propun acest amendament.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Supun din nou votului dumneavoastră Anexa 3.45, în ansamblul ei.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Un vot împotrivă.

Anexa 3.46.

Dacă aveți observații?

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Anexa 3.47.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, s-a aprobat.

Anexa 3.48.

Dacă sunt observații?

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Nici o abținere.

Cu un vot împotrivă, Anexa 3.48 a fost aprobată.

Anexa 3.49.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat.

Anexa 3.50.

Nu sunt observații.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat.

Anexa 3.51.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptată și Anexa 3.51.

Anexa 3.52.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat.

Anexa 3.53. (discuții în sală)

Anexa 3.54…3.53 a fost desființată…

Deci, la Anexa 3.54, domnul deputat Sassu… (rumoare în sală)

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor și doamnelor colegi,

Dacă sunteți obosiți, putem lua o pauză de o jumătate de oră după care să continuăm. Discutăm bugetul țării cu care Guvernul P.D.S.R. va lucra de aici înainte un an de zile.

Eu cred că trebuie să-i dăm importanța necesară și să votăm ca atare.

Deci, dacă sunteți, eu pot să propun, în numele grupului parlamentar, o pauză de o jumătate de oră.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimate coleg,

Televiziunea nu este în sală…

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Nu, tocmai, am spus-o pentru colegii mei, și nu pentru televiziune…

Deci, la anexa 3.54 este vorba despre Societatea Română de Radiodifuziune și aș vrea să vă spun că, prin Legea de organizare și funcționare a Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, bugetul statului are obligația să acopere cheltuielile necesare pentru închirierea stațiilor și circuitelor datorate plății stațiilor și circuitelor date de către Societatea națională de comunicații. Societatea națională de comunicații, ca în fiecare an, de altminteri, a mărit prețurile în timpul anului bugetar. Ca și în ceilalți ani, și de data aceasta, a anunțat, atât Radioul, cât și Televiuiunea, că prețul de închiriere al stațiilor va crește.

În consecință, banii necesari pentru această chestiune … care sunt… repet… este o obligație a bugetului statului prin lege … nu sunt suficienți.

Eu nu știu dacă această societate, care se află în coordonarea, dacă vreți, se află în, mă rog, sub conducerea Ministerului Comunicațiilor, a făcut acest lucru, acest anunț, și Ministerului Finanțelor…

Răspunsul că… a fost dat de comisie, și anume că, se propune respingerea amendamentului întrucât sumele prevăzute la sursa de unde se propune majorarea cheltuielilor au fost dimensionate la strictul necesar", nu este un răspuns care poate trece pentru că, repet, încă o dată, Societatea națională de comunicații a anunțat creșterea prețurilor, deja, și, pe de altă parte, achitarea integrală a acestor obligații revine prin lege bugetului statului.

În fiecare an sau aproape în fiecare an, din cauza, absolut, acestei chestiuni, a creșterii prețului prețului pe parcursul anului bugetar, au fost întreruperi de emisie ale postului național de Radiodifuziune, chestiune care, până la urmă, a dus la alocarea unor sume de bani pentru achitarea acestor datorii.

Deci, eu cred că, având în vedere cele spuse mai devreme, faptul că este obligație bugetară, prin lege, trebuie să acordăm această sumă, de acum, Societății Române de Radiodifuziune, astfel încât să ne achităm, cum spuneam, de obligația care ne revine prin lege.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule deputat.Domnule ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă informez că, în elaborarea sumelor cu această destinație, s-au avut în vedere absolut toate aceste elemente care au fost subliniate aici. Și potențialele creșteri de prețuri și așa mai departe…Deci, această dimensionare a sumelor care sunt prevăzute în proiectul de lege prevăd absolut toate aceste lucruri.

Întotdeauna, Societatea Națională de Radiodifuziune și-a onorat obligațiile față de cei care i-au prestat servicii. Nu a existat în nici un an restanțe la plată pentru așa ceva. Nici anul acestea nu vor fi, și sumele alocate prin buget acoperă prestarea serviciilor respective.

În momentul în care vor fi perturbații în acest sens, imediat vom suplimenta sumele cu necesarul de care va fi nevoie.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Sassu mai dorește să intervină.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule ministru, sunteți prost informat.

Din păcate, Radiodifuziunea, ca și Televiziunea au avut datorii care, în anumite momente, s-au raportat de la un an la altul.

Nu este adevărat. Deci, au avut datorii și au fost opriri ale emisiei și anu trecut, și înainte de 1996, și după 1996 tocmai datorită acestor tipuri de datorii. Ceea ce s-a întâmplat între timp este faptul că Parlamentul a modificat legea și a trecut această obligație integral pe spatele bugetului.

Recunosc cinstit că, la vremea respectivă, m-am opus acestui lucru, dar această lege este în vigoare și ea ne obligă să acoperim acest lucru. Eu vă cred că pe dumneavoastră v-au informat că s-au acoperit toate aceste chestiuni, inclusiv creșterea de prețuri. Însă, între timp, de la trimiterea bugetului spre Parlament sau, mă rog, de la adoptarea bugetului de către Guvern a apărut această cerere de creștere a prețului, și ea aduce Radio-ul în situația de a rămâne dator la sfârșitul anului cu o sumă în valoare de vreo 70 miliarde lei. S-au cerut 30 miliarde, nu este suficient, dar măcar acești bani să-i dăm sau să găsim o altă metodă pentru acoperirea acestei datorii care, repet, este obligație legală a bugetului, și noi, care discutăm astăzi bugetul, trebuie să o avem în vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul ministru Nica dorește să intervină pentru o scurtă explicație.

Domnul DAN NICA: – ministrul comunicațiilor și tehnologia informației

Vă mulțumesc, domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Referitor la bugetul alocat pentru acoperirea cheltuielilor cu închirierea rețelelor de radio-relee și a transmițătoarelor pentru Societatea de Radiodifuziune, vreau să vă informez că am analizat la Societatea de Radiocomunicații care este situația și modul în care aceste sume care sunt prevăzute pot acoperi necesarul, această analiză am extins-o împreună cu Ministerul Finanțelor și considerăm că aceste sume vor acoperi cheltuielile.

Dacă vor apare perturbații în cursul acestui an, la rectificare vom veni cu corecturile necesare.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Ați ascultat și amendamentul domnului deputat Sassu, și explicațiile care vi s-au dat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de către comisii de la poziția 269.

Cine este pentru?

41 voturi pentru.

Împotrivă?

Este evidentă majoritatea cu care s-a respins acest amendament.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3.54, așa cum a fost prezentată în proiectul de buget.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Cu 21 voturi împotrivă, a fost adoptată Anexa 3.54.

Anexa 3.55.

Domnul deputat Sassu, aveți cuvântul.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

N-am să revin cu argumentația în ceea ce privește închierea stațiilor, este cea dinainte, însă aș vrea să spun că, în ceea ce privește funcționarea postului de televiziune TVR Internațional, precum și asigurarea pazei, ca obiectiv de interes național, la ambele aceste lucruri, este absolut aceeași problemă. Sunt obligații legale ale bugetului. Și, în ambele cazuri, aceste lucruri au fost, așa cum spuneam, paza respectivă, este un anunț făcut de Ministerul Apărării, cum că atâta va fi costul respectiv, și în celălalt caz este, spun încă o dată, o obligație a închirierii unor stații de satelit, și ele trebuie plătite, altfel postul de televiziune TVR Internațional își va opri emisia. Sunt, încă o dată, repet, sunt obligații legale, prin Legea de organizare și funcționare a Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, și ele trebuie achitate integral din bugetul de stat.

Deci, aceste două lucruri în plus, fără aceste două lucruri, paza nu va mai fi asigurată, și Televiziunea este declarată obiectiv de interes național și nu vom mai putea funcționa pe TVR Internațional, având în vedere că satelitul trebuie plătit. Fără acesta nu poate funcționa.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Din partea Guvernului, cine răspunde la acest amendament?

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte,

În ceea ce privește Societatea Română de Televiziune și, în special, pentru funcționarea TVR Internațional, sumele au fost dimensionate împreună cu dânșii, iar sumele cuprinse în buget, vă asigur, sunt cele care să acopere funcționarea acestei televiziuni, TVR Internațional.

În ceea ce privește propunerea de 0,5 miliarde pentru asigurarea pazei, de asemenea, aceste sume au fost cuprinse în proiectul de buget.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, un pic de răbdare să mai aveți, să-i dăm posibilitate domnului Sassu să mai intervină o dată. (rumoare în sală)

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Eu vă înțeleg nerăbdarea. Totuși, vă repet, discutăm bugetul țării și cred că trebuie să ne aplecăm cu atenție asupra fiecărui lucru.

Dacă vă grăbiți, vă spun încă o dată, o să cer pauză să ne odihnim sau începem mâine, dar cred că este cazul să terminăm și fiecare să-și argumenteze până la capăt aceste lucruri pentru a putea vota în cunoștință de cauză.

Domnule ministru,

Eu vă înțeleg că ați discutat cu reprezentanții Societății de Televiziune, vă spun însă încă o dată că aceștia au venit în comisie și au cerut aceste lucruri, arătându-ne și actele doveditoare prin care susțineau necesitatea acestor bani. Asta este o problemă.

Și, în al doilea rând, domnule ministru, astăzi, de-a lungul timpului, ați făcut tot timpul observația că, la o eventuală rectificare. Păi, dacă așa stau lucrurile, înseamnă că la o eventuală rectificare vom avea nevoie de încă un buget ca să asigurăm toate lucrurile care s-au promis astăzi?!

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, ați reținut amendamentul 270 cu privire la Anexa 3.55, amendament formulat de domnul deputat Sassu.

Cine este pentru?

Domnul deputat Sassu, nu sunteți nici dumneavoastră pentru amendament?!…Vă rog…

Cine este pentru?

21 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Cu mare majoritate, a fost respins acest amendament.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3.55, în formularea prezentată de Guvern.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

12 voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Cu 12 voturi împotrivă și o abținere, Anexa 3.55 a fost adoptată.

Stimați colegi,

Vă rog să reveniți la Anexa nr.1 pe care trebuie să o votăm cu eventualele amendamente care au rezultat. (discuții la prezidiu)

Stimați colegi,

Anexa 3.56, fără amendamente.

Dacă aveți observații?

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa 3.65, dacă sunt observații?

Nu sunt.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Unanimitate, s-a aprobat.

Revenim la Anexa 1…

Din sală domnul deputat Anghel Stanicu…de două ori am votat împotrivă și ați spus că nimeni nu a votat împotrivă…

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog să consemnați votul negativ al domnului deputat Anghel Stanciu la Anexele 3.56 și 3.65…

Deci, revin la Anexa 1 cu eventualele modificări care au fost aduse la Anexele 3, de la 1 la 65.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

17 voturi împotrivă, având în vedere că domnul Stanciu a avut dreptul la două voturi…

Cu 17 voturi împotrivă, s-a adoptat Anexa 1.

Anexa nr. 2.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

25 voturi împotrivă.

Abțineri?

Nici o abținere.

Cu 25 de voturi împotrivă, Anexa 2 a fost adoptată.

Anexa nr.3.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

28 voturi împotrivă.

Abțineri?

3 abțineri.

Cu 28 voturi împotrivă și 3 abțineri, Anexa 3 a fost votată.

Anexa nr.4.

Dacă aveți observații?

N-au fost amendamente.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

O voce din sală: dacă nu au fost amendamente de ce ridicați mâna?!…

Încă o dată Anexa 4…

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

12 voturi împotrivă.

Abțineri?

2 abțineri.

Cu 12 voturi împotrivă și 2 abțineri, Anexa 4 a fost votată.

La Anexa nr.5, nu sunt amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră?

Cine este pentru? Nu sunt…

Poftiți…domnul Sassu aveți cuvântul la amendamente… (rumoare în sală)

Aveți cuvântul, domnule deputat…

Domnul VIOREL COIFAN:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Este o oră târzie, dar asta nu înseamnă să fim lipsiți de vigilență. Îi mulțumesc colegului Sassu că mi-a atras atenția. Avem un amendament la Anexa nr.5 care se referă la sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2001. Amendamentul nostru propune modificarea sumelor defalcate din impozitul pe venit la județul Timiș cu modificarea corespunzătoare, astfel: Am suplimentat de la 87.841.000.000 la 120.000.000.000. Am cerut în plus 32 miliarde pentru a putea să asigurăm ceea ce în programul de guvernare se spune, și anume mărirea cu 20% a salariilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Neacordând această sumă, nu ne putem ține de cuvânt decât în limitele unei măriri de 10%.

De asemenea, am cerut mărirea bugetului propriu al județului de la 21.960.000.000 la 35 miliarde.

Suma de 8 miliarde suplimentară, pe care am cerut-o, se referă la acoperirile salariale pentru cei care lucrează în Direcția pentru protecția copilului, fiind a treia unitate ca mărime în țară.

Ni s-a respins amendamentul, spunând că nu precizăm sursa de acoperire. Sigur, sursa de acoperire poate să fie rezerva bugetară, dar vreau să vă aduc la cunoștință că, în data de 1 februarie 2001, Ministerul Finanțelor Publice, sub semnătura domnului Gherghina, prin adresa nr.120.209 trimite Direcției generale a finanțelor Timiș următoarea adresă: "începând de la 1 februarie se vor reține 40% pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, 10% pentru bugetul propriu, 10% la dispoziția Consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor comunelor".

Dacă acest lucru a fost pus în practică, iată, domnilor, cel puțin, două luni, în care Ministerul Finanțelor datorează județului Timiș o anumită sumă de bani. Cred că putem găsi aici o parte din resursele pe care le căutăm.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Dacă mai sunt intervenții la Anexa 5?

Vă rog…

Domnul NICOLAE VLAD POPA:

Domnule președinte,

Anexa 5 nu poate fi discutată înaintea Anexei 7 care, din greșeală, spun eu, rezolvă problema formulei prin care se repartizează aceste sume pentru că, dacă discutăm Anexa 5, votăm Anexa 5, nu mai are rost să discutăm, să votăm Anexa 7.

Rugămintea mea este să discutăm Anexa 7 care, dacă va fi adoptată, modifică evident Anexa 5 prin rerepartizarea unor sume.

Domnul VALER DORNEANU:

Da, domnule ministru, vă rog să ne lămuriți care e legătura dintre cele două anexe și care e înainte.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc domnule președinte.

Propunerea domnului este corectă, trebuie discutată întâi Anexa 7 pe baza căreia a fost întocmită Anexa 5 deci suntem de acord să discutăm Anexa 7 întâi ca să revenim apoi la Anexa 5.

Domnul VALER DORNEANU:

Bun.

Stimați colegi,

La Anexa 7 cine are intervenții ?!

Poftiți, domnule senator.

Vă rog eu frumos să vă mai păstrați puțin calmul că suntem aproape de final.

Domnul NICOLAE VLAD POPA:

Din păcate, se pare că tot la un timp, la o clipă întârziată a fost discutată și la comisii și cu o motivare absolut nefirească s-au respins aceste cereri ale noastre.

De ce spun nefirească pentru că se respinge pe motivul că există un acord al Federațiilor municipiilor, orașelor, asociațiilor, comunelor și Uniunii consiliilor județene.

Nu asociațiile fac legea, noi suntem cei care suntem îndreptățiți să facem legea. Or, această formulă nedreptățește pe plătitori, pe contribuabili în așa mare măsură încât cel care vine la bugetul statului cu cel mai mult primește cel mai puțin.

Noi am încercat să reducem această nedreptate, am încercat fără să dăm la o parte principiul solidarității, care trebuie să funcționeze în România, sigur, că cei care sunt mai dezvoltați, mai bogați pot să dea sume de bani zonelor mai puțin dezvoltate, dar în nici un caz nu trebuie ca acest principiu să acționeze invers proporțional.

Atunci am analizat, am văzut că formula care acționează asupra a 70% din totalul sumelor redistribuite este denumită capacitate financiară, am redus de la 70% impactul acestei formule la 50% și pentru cele 20% rămase am introdus două criterii care sunt criterii ce determină cheltuieli mari pentru județul respectiv, anume totalitatea drumurilor deci număr kilometrii drumuri de toate categoriile din județ și număr populație urbană…

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule senator,

Am rugămintea să vă referiți exact la un anume amendament, ca să știe Ministerul Finanțelor…

Domnul NICOLAE VLAD POPA:

Da, este vorba de 294 la Anexa 7.

Diferența între varianta pe care ministerul a calculat această repartizare a sumelor constă în cele 20% în care sunt introduse două criterii distincte și concrete, spunem noi.

Prin acest calcul, de exemplu, l-am făcut pentru județul Brașov, există o diferență de circa, nu circa, vă spune exact, 8 miliarde 159 de milioane.

Deci, e vorba de circa 10% din cele 82 de miliarde pe care județul Brașov le primește.

În această situație sunt toate județele din Transilvania, din Banat, dar și Constanța, și Argeș, și Ploiești, și Brăila chiar. Deci, ar reveni o recalculare în așa fel încât să diminuăm această nedreptate într-o oarecare măsură.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Cine mai dorește să mai intervină la Anexa 7 ?!

La Anexa 7 cine mai vrea să intervină ?!

Poftiți, domnule ministru Tănăsescu sau domnule ministru Gherghina.

Domnul GHEORGHE GHERGHINA:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor deputați și senatori,

Vreau să subliniez următorul aspect: este vorba de sume pe care le dăm pentru echilibrarea bugetelor locale.

Anul trecut criteriul care a stat la baza repartizării acestor sume a fost capacitatea financiară sută la sută. De ce ?! Pentru faptul că se dorește ajutarea Consiliilor locale cu venituri reduse sau fără venituri.

În anul acesta, după consultarea reprezentanților Asociației Consiliilor județene, Consiliilor municipale și comunelor, am ajuns la concluzia să nu lăsăm capacitatea financiară cu 100% în repartizare ci să o lăsăm cu 70%, luând în calcul și suprafața care corespunde, și cu amendamentul propus de domnul senator de 10% de kilometri de drumuri, pentru că este legată suprafața și de kilometri de drumuri, să luăm în calcul și persoanele asistate și elevii din învățământul preuniversitar.

Așa s-a ajuns la această formulă și susținem această formulă că este mai echitabilă pentru a sprijini pe cei cu venituri reduse.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Doamna senator Norica Nicolai, vă rog să interveniți.

Doamna NORICA NICOLAI:

Apreciem motivația, e într-adevăr transparență, echitate, atunci când alocăm la Botoșani, atunci când alocăm la Bacău, atunci când alocăm la Vaslui, la Suceava și la Neamț pentru că transparența asta vine dintr-o consultare apolitică a Asociației despre care vorbiți - este o asociație exclusiv a partidului de guvernământ - și nu după o consultare a Federației municipiilor.

Este transparent și echitabil să luăm de acolo de unde există dezvoltare economică ca să putem începe licitațiile acolo unde nu există dezvoltare economică.

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna deputat Afrăsinei, poftiți.

Doamna VIORICA AFRĂSINEI:

Mulțumesc domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi cer iertare că vă rețin și eu atenția la această oră, dar intervenția distinsei noastre colege, doamna Norica Nicolai, mă obligă la această intervenție având în vedere că a nominalizat județul pe care îl reprezint împreună cu alți câțiva colegi în Parlamentul țării.

Aș vrea să vă mărturisesc cu multă mâhnire sufletească, stimată colegă, că nu ne bucurăm de faptul că avem cel mai ridicat procent al șomajului, dublat de acei care au ieșit de mult din ajutorul social, nu ne bucurăm de faptul că infrastructura și poziționarea județelor noastre nu este atractivă pentru investitorii străini, nu ne bucurăm de faptul că nu am beneficiat în perioada anterioară de o dezvoltare economică și implicit socială demnă de marile valori ale culturii și științei românești pe care le-au dat meleagurile noastre. Așadar, vă invităm, stimată colegă și stimați colegi, să nu ne invidiați.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Hrebenciuc care va apăra județul Focșani.

Domnul VIOREL HREBENCIUC:

Nu am avut prilejul să fiu în Cuba ca să revin din Cuba ca domnul Stanciu – bine ați venit, domnule Stanciu, sunteți cam bronzat pentru ora asta – pentru că a fost citat Bacăul mă simt obligat să vorbesc.

Conform criteriilor pe care le-a stabilit Ministerul de Finanțe din bugetul județului Bacău s-a luat un miliard și nu s-a dat. Calculele puteți să le faceți, transparența există la acest capitol.

Pe de altă parte și județul Bacău, fiind un județ dezvoltat, este în situația celorlalte județe prin care primește bani mult mai puțini decât dă la bugetul central, dar spre deosebire de alți colegi nu facem discuții asupra acestui subiect.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul deputat Stanciu are un legitim drept la replică pentru că nu e atât de bronzat pe cât a spus domnul Hrebenciuc.

Domnul ANGHEL STANCIU:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri și stimați colegi,

Oricât ar fi de târziu și de paradoxal această temă abordată astăzi aici este una nu numai interesantă, dar și foarte periculoasă.

Acum cinci ani, dacă nu mă înșel, domnule secretar de stat, când se discuta Legea administrației publice locale, în prima formă, s-a pus problema echilibrării bugetelor și vis-à-vis de această problemă, marea problemă pe care o ridică pretinși analiști politici sau fondatori de fundații că unele județe dau mai mult, că unele provincii dau țării mai mult și așa mai departe.

Cred că dacă nu încercăm să privim în ansamblu România și cu lucrurile bune, și cu lucrurile, aparent, mai puțin bune ajungem acolo unde nu trebuie să ajungem, adică, la a sabota principiul solidarității sociale, principiul solidarității în unitatea României care nu se poate cuantifica numai în bani, căci fără ce a dat Moldova – care e principala beneficiară, o parte din județe, a echilibrului de care se vorbește – culturii române, luați abecedarul și cartea de citire și vedeți că se reduce la câteva pagini.

Cât costă asta ?! Cât dau județele din Moldova celorlalte ?!

Puțin ?! Poate mult, poate nu e de vânzare !

De aceea, eu v-aș spune să ne oprim aici pentru că, efectiv, este o formulă de echilibrare poate bună, poate mai puțin bună, dar în orice caz este o formă de într-ajutorare peste timp, că și industria de care se beneficiază în anumite zone nu a fost făcută ieri sau alaltăieri și nu a fost făcută exclusiv numai pe banii celor de acolo.

Și poate că programul comunist de omogenizare a arhitecturii industriale pe teritoriu într-o parte a dat roade sau într-o parte nu a mai ajuns, iar programul de lichidare a găurilor negre a început din Răsărit și s-au transformat găurile acestea în adevărate hăuri.

Haideți să nu le mai accentuăm noi că suntem de acolo mai occidentali față de noi, de dincoace, mai la Răsărit.

Să ne oprim aici cu discuțiile, să acceptăm că așa este bine.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Ca să glumim puțin nu mai atacați Moldova că oricum veți fi dinainte învinși !

Poftiți.

Domnul NICOLAE VLAD POPA:

Eu am spus județele din Ardeal ca să nu nominalizez fiecare județ în parte, am spus Constanța, am spus Argeș, am spus Prahova, nu sunt în Ardeal.

Dar gândiți-vă că de la asemenea nedreptăți în zonă sau întâmplat multe și vă citez cifre deci eu nu vorbesc… încă o dată, reduc cu 10 % nedreptatea dar este normal ca județul Brașov care este contribuabil principal să primească - are tot atâtea comune, tot atâtea orașe, din contră, mai multe cheltuieli – 82 de miliarde iar județul Bacău, da, 133, județul Botoșani 126 ?!

Diferența de 50, 60,70 de miliarde nu este justificată. Eu nu vreau în formula pe care am găsit-o, adică cu cele două criterii care sunt, criterii de cheltuială, populație urbană și număr total drumuri, nu am inventat ceva, cu specialiști am realizat această formulă.

Reducerea este minimală deci se ajunge, de exemplu, la județul Bacău în loc de 133 de miliarde la 120 de miliarde, cu 10% este rectificarea în sus la cei care sunt buni plătitori și în jos la cei care primesc.

Acum să nu exagerăm sau mai bine zis să ne gândim că, de fapt, sărăcia e în toate județele și că, de fapt, chiar în cele dezvoltate sunt consilii locale care nu au din ce să își plătească angajații. Nicăieri nu curge lapte și miere.

Deci trebuie să diminuăm nedreptatea, cât am dorit și să nu facă alte diferențieri.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Viorel Hrebenciuc.

Domnul VIOREL HREBENCIUC:

Colegul nostru ca să demonstreze o idee și-a ales un exemplu prost, județul Bacău și să vă spun de ce, pentru că județul Bacău este un județ cu peste 750 de mii de locuitori în timp ce brașovul are 400 și ceva de mii, județul Bacău este mai bun plătitor decât Brașovul și chiar colegul nostru ne-a demonstrat c㠖 exact cum am spus și eu înainte - ni s-au luat din banii pe care i-am fi meritat, din acest principiu al solidarității, am rugămintea, dacă vrea să demonstreze o idee să caute județul potrivit pentru această idee, să nu se lege de un județ care este și el la rândul lui nedreptățit dacă judecăm în acest sens.

Conform criteriilor Ministerului de Finanțe, vă repet și vă rog să rețineți, și din județul Bacău s-au luat bani să dăm la alte județe și suntem de acord cu acest lucru.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Domnul Hrebenciuc nu a adăugat că Bacăul ajută Brașovul să își îndeplinească planul.

Doamna Afrăsinei, aveți cuvântul.

Doamna VIORICA AFRĂSINEI:

Domnilor colegi,

Stimate domnule coleg,

Regret sincer că nu v-am convins prin intervenția mea care am dorit-o să fie elegantă și de suflet.

Am să vă invit atunci să observați în criteriile care sunt prevăzute și să vă completez cu niște date pe care dumneavoastră nu le cunoașteți, dar județul Botoșani pe care l-ați nominalizat are printre cei mai mulți copii instituționalizați. Dacă veți face o analiză a județelor din țară este al doilea județ din țară care are în Casele de copii 1743 de copii instituționalizați, are numărul cel mai mare de asistați social și iată, deci, criteriile care au fost puse, prevăzute aici la această anexă, sunt cu procentele cele mai mari.

Așadar, așa cum vă spuneam vă invit încă o dată să nu ne invidiați pentru aceste lucruri. Invidiați-ne doar pentru valorile pe care le-am dat.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Eugen Nicolăescu și pe urmă domnul președinte Nicolae Văcăroiu.

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Eu nu aș vrea să mă refer la faptul că unele județe sunt foarte mult avantajate, iar altele foarte puțin avantajate sau chiar dezavantajate.

Aș vrea, totuși, să reamintesc că atunci când încercăm să facem o dreptate să nu o facem printr-o nedreptate foarte mare, așa cum sunt aceste criterii.

Propunerea noastră de amendament se referă la o nuanțare a criteriilor propuse de Ministerul Finanțelor.

În același timp, mă simt dator, ca deputat de Mureș să fac un protest în numele județelor din Ardeal care sunt net dezavantajate față de alte județe și cred că ar trebui să se țină cont de acest lucru și sper că o parte din colegii mei de la UDMR vor ține cont de acest lucru.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul președinte Nicolae Văcăroiu.

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimați colegi,

Eu cred că, colegii noștri de la Partidul Național Liberal care au venit cu o astfel de propunere ar trebui să o regrete, cred că ar trebui să o regrete, pentru că, deja, au lansat un lucru extraordinar de periculos.

Nici nu vă imaginați domnilor !

Sunt unul care probabil a fost martor și i-a trecut prin mână toată această economie.

Dacă vreți să vă fac o istorie ce s-a întâmplat în Ardeal și cum s-a amplasat industria vă pot face. Deci nu este meritul… și cum s-a deplasat forța de muncă și s-a adus acolo cu un anumit scop.

Dacă vreți să vă fac o istorie cum s-a dezvoltat Argeșul sau Brașovul, de asemenea, pot să vă fac o istorie.

Și toată această țară a suferit ca să se dezvolte anumite zone.

Nu ăsta a fost obiectivul.

Mie, sincer, îmi e jenă de această propunere care s-a făcut și sper să nu mai avem ocazia să mai trăim astfel de lucruri în Parlamentul României chiar dacă, spuneți dumneavoastră, sunt niște jocuri simbolice în stânga, dreapta.

Nu vreau să reiau tot expozeul domnului deputat Stanciu, vreau să vă dau un exemplu din exteriorul României.

Acum cinci ani de zile în Anglia s-a luat o măsură extrem de dură, s-a redus gradul de autofinanțare în plan teritorial de la 52% la 25%.

Scopul este o dezvoltare puternică în anumite zone și un adevărat dezastru în altele și acum intervine bugetul central din Anglia care a preluat toate aceste sume și face o redistribuire corespunzătoare pentru ca întreaga țară să se ridice la un anumit nivel de dezvoltare.

Nu vreau să vorbesc despre solidaritate, nu vreau să vorbesc despre valori de tot felul.

Nu am crezut că voi trăi în Parlamentul României să ascult o astfel de propunere ! (aplauze)

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

A mai solicitat cuvântul un coleg de-al nostru de la PRM, vă propun ca după dumnealui să sistăm discuțiile.

Cine este pentru ?! Da, mulțumesc.

Împotrivă ?! 2 voturi împotrivă.

Cu mare majoritate de voturi a fost admisă propunerea de sistare a discuțiilor.

Aveți cuvântul domnule deputat.

Domnul ADRIAN MOISOIU:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Aș vrea în primul rând să nominalizez ceva ce spunea puțin mai devreme domnul deputat Nicolăescu, mai exact județul Mureș, pe care îl reprezint aici, în fața dumneavoastră, față de un total de sume defalcate pe venit, care trebuia să fie în valoare de 162 de miliarde de lei a primit 94. Pe global. Nu vorbesc pe diferența pentru bugetul propriu al județului sau pe comune, că pot să-l fac și îl am aici prezentat, dar cred că diferența de la 162 de miliarde 800, deci aproape 163 de miliarde lei la 94 miliarde 500 cât s-a dat, este deja puțin prea mare. Și atunci aș vrea să subliniez o idee. Sunt născut la Iași, dar trăiesc de aproape 60 de ani la Mureș și din acest motiv vreau să spun următorul lucru: la ce personalități ne referim? La vicepreședinți sau președinți în cadrul PDSR-ului sau, cumva…

Din sală:

Ăsta e atac.

Domnul ADRIAN MOISOIU:

Nu, că nu e vorba de atac aici… Sau cumva la valori culturale ? Păi, valori culturale a dat și Ardealul. Deci, putem să discutăm oricând despre valorile culturale ale Ardealului. Și atunci o asemenea discrepanță cum s-a făcut față de județele din Transilvania s-a întrecut o anumită limită și nu este corect. Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule deputat. Stimați colegi, ați auzit toate explicațiile care s-au dat, inclusiv de către minister. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 294 la Anexa 7.

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Împotrivă? Da. Marea majoritate votează pentru respingerea amendamentului.

Supun votului dumneavoastră Anexa 7 în integralitatea sa, cum a prezentat-o Guvernul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotriva Anexei 7? 21 voturi împotrivă.

Cu majoritate de voturi Anexa 7 a fost votată.

Revenim la Anexa 5.

Dacă sunt intervenții la Anexa 5? Domnul deputat Sassu și apoi domnul deputat Oltean.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Este vorba de Anexa 5 și este vorba tot de județul Timiș. Aș vrea să spun că acești bani sunt …

Domnul VALER DORNEANU:

La ce poziție?

Domnul ALEXANDRU SASSU:

281. Este amendament depus împreună cu domnul deputat Viorel Coifan. Aș vrea să spun că aceste sume sunt necesare pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2000. Este până la urmă o diferență relativ mică, dar este necesară atâta vreme cât în spatele administrației locale, prin acest buget, au fost transmise diverse obligații de care nu se poate achita. S-a spus astăzi la un moment dat că este vorba de o creștere care s-a transmis către județe cu 1,5 % și că ea ar compensa acest lucru. Compensează, dar într-o măsură foarte mică. La nivelul județului până la urmă este vorba de o sumă care nu compensează nici a zecea parte din ceea ce lipsește. Și cred că același lucru se întâmplă, de fapt, cu toate județe. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Și eu vă mulțumesc. Stimate domnule Oltean, poftiți, dar vă reamintesc că votând Anexa 7 cam greu este să mai …

Din sală: E formulă matematică.

Domnul VALER DORNEANU:

E formulă matematică, totuși.

Domnul IOAN OLTEAN:

Domnilor președinți, îngăduiți-mi să fac o onoare față de cei ce m-au trimis în Parlamentul României și să-mi susțin totuși amendamentul pe care l-am înaintat din timp comisiilor reunite ale celor două Camere și să susțin și demersul făcut înainte la Ministerul Finanțelor Publice în vederea realizării acestui obiectiv.

Deci, la poziția 272, domnule președinte, se află motivația Comisiei pentru respingerea amendamentului pe care l-am făcut în vederea modificării Anexei 5 la poziția 6 – județul Bistrița Năsăud la care am solicitat completarea acelei sume de 72 miliarde cu încă 20 miliarde lei, justificată fiind în următoarea argumentație:

În baza unui acord semnat între România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 1997 la nivelul municipiului Bistrița se dezvoltă o investiție ce se susține cu resurse financiare BERD, PHARE, din partea Guvernului României și resurse locale din cadrul bugetului Consiliului județean. Anul acesta această investiție se finalizează, iar Consiliului județean îi revine să suporte suma de 800.000 de dolari, ceea ce înseamnă aproape 23- 24 de miliarde la un curs valutar de 28.500 lei. Această sumă înseamnă peste 50 % din resursele proprii de finanțare ale județului, ceea ce pune în imposibilitate județul să suporte această sumă și în această situație se pune în dificultate finalizarea investiției respective. Județul Bistrița-Năsăud este un județ cu o putere economică scăzută și aceasta duce la o realizare redusă a veniturilor proprii și ne simțim obligați să solicităm sprijinul Bugetului național în vederea realizării acestei investiții. Aceasta este motivația pentru care, domnilor președinți, domnilor colegi, consider că poate fi anexa 5 modificată cu suma de 20 de miliarde lei pe care am solicitat-o și nominalizez ca sursă Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului României. Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule deputat Oltean. Dacă mai intervine cineva? Poftiți. Domnul ministru Tănăsescu, aveți cuvântul! A, stați puțin, că mai există un coleg deputat de la PRM

… care mai vrea să intervină.

Domnul IONEL ALEXANDRU:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Mă refer la poziția 278 la care am depus un amendament pentru județul Brăila.

Este adevărat, este târziu, știu că nu avem nici o șansă să obținem nimic la ora aceasta și nici mai târziu, însă vreau să precizez doar câteva lucruri.

Noi am cerut 600 de miliarde lei pentru 7 obiective.

Dintre acestea, unul singur vreau să-l aduc în atenția dumneavoastră, el fiind prezentat și de Televiziunea Română acum 2 zile.

Este vorba de bazinul olimpic din Brăila.

Acest bazin în care s-a antrenat, dar în care nu se mai poate antrena, dubla campioană olimpică Diana Mocanu, este în stare foarte gravă.

El are nevoie de 10 miliarde lei pentru reparații și nu sunt surse, Consiliul local municipal, de care depinde, nu are fonduri la dispoziție.

De aceea, eu l-aș ruga pe domnul ministru al finanțelor, în condițiile în care dumnealui îmi va spune că vom primi banii la rectificarea din toamnă, unde se va antrena Diana Mocanu până atunci ?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi, mai sunt intervenții ?

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog să vă pronunțați la toate cele 3 amendamente, 281, 272, 278.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da mulțumesc domnule președinte.

Toate cele 3 amendamente au în vedere modificarea sumelor care sunt prevăzute la anexa 5.

Anexa 5 este de fapt o consecință a anexei 7 care a fost aprobată de dumneavoastră. Deci aplicând formula, sunt sumele care sunt în anexa 5.

De aceea, vă propunem să fiți de acord cu sumele care au fost propuse în anexa 5 de către inițiator.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi, trecem să votăm amendamentele în ordinea în care au fost prezentate, primul - de domnul deputat Sassu, cel de la poziția 281.

Cine este pentru ?

27 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Vă mulțumesc.

Cu mare majoritate a fost respins acest amendament.

Amendamentul domnului deputat Oltean, marcat la 272 din raport.

Cine este pentru ?

34 voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident, cu marea majoritate a voturilor a fost respins și acest amendament.

Amendamentul prezentat de colegul nostru de la PRM cu privire la poziția 278.

Cine este pentru ?

36, în ambele părți, voturi pentru.

Împotrivă ?

Mulțumesc.

Cu marea majoritate a voturilor a fost respins și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră anexa 5 în formula prezentată de Guvern.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotriva anexei 5 ?

33 voturi împotrivă, cu mare majoritate a fost adoptată anexa nr.5.

La anexa nr.6 vă rog să vă uitați în raportul suplimentar, un amendament al comisiilor reunite.

Domnul Sassu, aveți ceva împotriva acestui amendament ?

Bun. Deci supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 3 din raportul suplimentar al comisiilor comune, care înlocuiește amendamentul 45 din raportul inițial.

Corect, domnul ministru ?

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Împotriva amendamentului comisiilor reunite ?

Nici un vot împotrivă.

Abțineri ?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat amendamentul, cu 4 abțineri, pardon.

Amendamente la anexa 6 ?

Domnul deputat Sassu, vă rog să vă raportați la amendamentul din raport.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Este vorba de amendamentul cu numărul 285 din centralizatorul amendamentelor respinse și este propunerea modificării anexei 6 poziția 37, cu modificarea corespunzătoare a articolului 30 din textul legii, respectiv - o creștere de la 87,377 de miliarde de lei la 90 de miliarde de lei.

Este vorba în fapt de subvenționarea sumelor datorate pentru compensările pentru energia termică, sume datorate populației.

Este o diferență care apare în mod cert față de necesar, este vorba de aplicarea unei legi și dacă aceste sume nu sunt, aceste compensări, pe care prin lege administrația locală este obligată să le facă, nu vor putea fi făcute și sigur populația, și în primul rând cei săraci, vor avea de pătimit, neavând banii respectivi, nu vorbesc dincolo de acest lucru, de faptul că nu se vor putea face plățile către regiile respective și iarăși vom intra într-un ciclu de datornici care vor trebui să fie executați ulterior.

Repet, este vorba de o creștere de 2,7 miliarde de lei și cred că având în vedere că este obligativitate bugetară, ea ar trebui să fie aprobată.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la anexa numărul 6 ?

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Două precizări: ajutoarele pentru energia termică nu se suportă din această anexă, ci ele sunt plătite din cadrul bugetelor locale, iar anexa numărul 6, la determinarea sumelor din anexa numărul 6, s-a ținut cont de cantitatea de energie termică care este livrată populației, diferența de preț, între prețul de referință plătit de către populație și prețul de producție de fiecare unitate producătoare de energie termică.

Așa că toate acele cifre care sunt, sunt cuantificate ca urmare a calculelor care au fost făcute și ca urmare a indicatorilor care au fost avuți în vedere la dimensionarea cifrelor respective.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Sassu mai dorește să intervină.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Este vorba de bugetele locale, sunt transferurile către bugetele locale, dar nu aș vrea să insist pe acest lucru, însă îmi pun o întrebare, toate aceste date sunt luate de la Consiliul județean, cel cu care în mod normal ar fi trebuit să lucrați și sunt discutate împreună cu președintele Consiliului județean, care este reprezentantul PDSR-ului.

Eu nu înțeleg cum avem anumite date de la Consiliul județean, și nu este cazul Timișului, ci este un caz în foarte multe locuri și Ministerul de Finanțe are alte date de la același Consiliu județean.

Îmi pare rău, există o problemă care probabil va trebui să fie lămurită, nu acum, dar odată și odată va trebui să fie lămurită, pentru că spun încă o dată există acest material, el a fost și trimis către Ministerul de Finanțe, către dumneavoastră, și există aici și o notă, un aviz de primire și nu înțeleg, este trimis și către comisiile respective, și nu înțeleg cum se poate spune că există o diferență între ceea ce am primit noi și dumneavoastră și ceea ce ați discutat, nu știu cu cine.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Mai doriți să interveniți, domnule ministru ?

Poftiți.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș vrea decât să fac specificația că într-adevăr aceste date sunt, sau au fost transmise de către Consiliul județean.

Deci noi avem toate aceste date transmise de Consiliul județean și toate calculele făcute sunt făcute pe baza datelor transmise de către Consiliul județean.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Cu aceste explicații, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Sassu, marcat în anexă la raportul inițial, poziția 285.

Cine este pentru ?

29 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Da, mulțumesc.

Cu mare majoritate, amendamentul domnului Sassu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.6, astfel cum a fost amendată de către comisie.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

Vă rog să le numărați.

23 de voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ?

23 de voturi împotrivă și 1 abținere anexa 6 a fost adoptată.

Anexa 7 vă amintesc că am adoptat-o deja.

La anexa nr.8 nu sunt observații, dacă dumneavoastră aveți ?

Poftiți domnule deputat, la anexa 8.

Domnul VIOREL GHEORGHE COIFAN:

Domnule președinte, stimați colegi și la anexa 8 care se referă la sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată în vederea finanțării cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar, avem amendament pentru județul Timiș și anume propunem să modificăm din anexa 8 poziția 37, în sensul că total sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată de la 669.503.800 la 750 de milioane.

Solicităm acest lucru pentru că nu putem asigura decât 10 % din mărirea de salariu pe care Guvernul a propus să fie 20 % în programul său electoral, iar pe de altă parte, avem probleme cu creșele și cu instituțiile pentru preșcolari.

Prin urmare, solicităm această mărire.

De asemenea, de la învățământul preuniversitar de stat, solicităm o mărire de la 664, 740 de milioane de lei la 745 de milioane de lei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulțumesc, domnule deputat Coifan.

Dacă mai dorește cineva să intervină la anexa 8 ?

Nu.

Domnul ministru, vă rog să vă pronunțați asupra amendamentului domnului deputat Coifan de la poziția 296.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulțumesc domnule președinte.

O remarcă - și anume că majorarea medie față de decembrie 2000 a fost de 12 % și nu de 20 %.

Doi, toate aceste sume care sunt trecute în anexa nr.8 sunt sume primite prin Ministerul Învățământului de la toate județele respective, deci ele reflectă realitatea din fiecare județ în parte.

Mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Cu această explicație, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Coifan de la poziția 296.

Cine este pentru ?

26 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident, cu o mare majoritate acest amendament a fost respins.

Supun votului dumneavoastră anexa 8 în formula pe care a prezentat-o Guvernul.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Împotriva anexei nr.8 ?

19 voturi împotrivă, insuficient, cu mare majoritate a voturilor, a fost adoptată anexa 8.

Anexa nr.8a. La anexa 8a, da ?

Domnul deputat Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba bineînțeles de sumele acordate județului Timiș, este, în acest caz, vorba de sumele acordate școlilor speciale și am făcut o cerere de creștere de la 48,5 miliarde lei la 60 miliarde lei, este necesară acoperirii cheltuielilor școlilor speciale din județul Timiș.

N-aș vrea să se deranjeze domnul ministru să vină până aici să-mi spună că datele obținute sunt de la Consiliul județean Timiș, o să-i spun că sunt și ale noastre tot de la Consiliul județean Timiș, probabil că diferența este că noi le aducem aici exact forma în care au fost cerute de dânșii, pe când dumneavoastră le aveți după ce le-ați redus cu un procent, așa cum l-a făcut totdeauna Ministerul de Finanțe, așa că de aici probabil că apare diferența dintre noi, datele dumneavoastră sunt prelucrate probabil de Ministerul de Finanțe.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții la anexa 8 ? Nu.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu m-am deranjat, este o plăcere pentru mine doar să fac specificația că de data aceasta datele nu sunt de la Consiliul județean, ci sunt de la Inspectoratul județean școlar, care ne-au transmis aceste date care au stat la fundamentarea anexei nr.8.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul deputat Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Îmi pare rău, domnule ministru, dar aceste date sunt și cu ștampilă și cu semnătură de la Inspectoratul județean școlar.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Sassu.

Cine este pentru ?

42 voturi pentru.

Împotrivă ?

Da, este evidentă majoritatea cu care s-a respins acest amendament.

Supun votului dumneavoastră anexa 8a în formularea Guvernului.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

28 de voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu 2 abțineri, 28 voturi împotrivă și 2 abțineri, anexa 8a a fost adoptată.

Anexa 8b.

Dacă la anexa 8b aveți observații ?

Supun votului dumneavoastră anexa 8b.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

19 voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu 19 voturi împotrivă, 4 abțineri anexa 8b a fost votată.

Anexa 8c.

Nu sunt observații.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt.

21 voturi împotrivă.

Abțineri ?

Nu sunt.

Cu mare majoritate de voturi anexa 8c a fost votată.

Anexa 9.

Nu sunt observații.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

14 voturi împotrivă.

Abțineri ?

2 abțineri.

14 împotrivă, 2 abțineri, anexa 9 a fost votată.

Anexa 9a.

Domnul deputat Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Suntem aproape de final, eu nu cred că are rost să vă manifestați în momentul acesta, până la urmă fiecare din noi suntem reprezentanții unui județ și dăm seama în fața alegătorilor noștri pentru ceea ce facem aici, așa că trebuie să respectăm fiecare în parte munca celuilalt.

Vă mulțumesc.

La anexa 9a am făcut un număr de 3 amendamente, am să le spun pe toate acum, ca să nu avem, să nu revenim, este vorba de 305, 306 și 307, de fapt ele sunt legate între ele și se referă la faptul că numărul de posturi corespunzătoare, prevăzute în articolul 34, este un număr orientativ de posturi, pe de o parte, iar pe de altă parte este vorba de faptul că numărul de personal pentru aparatul propriu în condițiile în care acest număr este orientativ, este oare o altă, mă rog, este un alt număr de posturi pe care-l propun, nu o să vă obosesc să-l citesc pe fiecare, în orice caz ideea este ca acest număr de posturi să fie orientativ, având în vedere faptul că se vorbește despre o descentralizare și a deciziei, faptul că până la urmă fiecare dintre comunele și județele, orașele, municipiile, județele țării, au un buget propriu, așa cum scrie și în Constituție, pe care-l administrează în mod normal fiecare dintre ele, votează și-l determină, și-l administrează și în consecință putem, dacă vrem, să discutăm despre o chestiune de austeritate, ca să folosesc ceea ce s-a spus zilele trecute și anume să transferăm și austeritatea către administrația locală, dar măcar să le dăm o idee orientativă și nu să le plafonăm acolo unde nu este cazul.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la 9a mai există alte intervenții ?

Nu. Domnul ministru vă rog să.. domnul ministru Fleșariu.

Vă rog, nu agresați șeful Grupului parlamentar al PDSR-ului.

Aveți cuvântul.

Domnul IONEL FLEȘARIU: – secretar de stat pentru relația cu Parlamentul – Ministerul Administrației Publice

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ministerul Administrației Publice și în cadrul Guvernului, la propunerea noastră, s-a făcut o analiză temeinică a aparatului și a numărului de personal din aparatul propriu al consiliilor locale și consiliilor județene.

S-a ajuns la concluzia că la unele consilii locale și consilii județene, dar mai ales la consiliile locale, numărul de personal din aparatul propriu este exagerat de mare față de posibilitățile financiare ale acestora, tocmai din această cauză se solicită foarte mult să li se acorde sume defalcate din unele venituri ale bugetului central și în această situație s-a considerat că este bine ca la ora actuală, repet, în condițiile de venituri foarte mici, să se stabilească un număr maxim de posturi care pot fi folosite în aparatul propriu al consiliilor locale și consiliilor județene.

Stabilirea unui număr orientativ, așa cum propune domnul deputat Sassu, nu ajută absolut la nimic.

Noi am mai făcut asemenea propuneri, noi am mai făcut asemenea recomandări și nu s-a ținut absolut deloc cont de ele, așa că vă solicit, vă rog, în numele Ministerului Administrației Publice, în numele Guvernului să aprobați anexa 9a, așa cum a fost ea prezentată de Guvern.

Vom discuta, sunt unele amendamente care au fost acceptate de cele două comisii, cu unele suntem de acord, dar le vom discuta, dacă este cazul, atunci când vom discuta amendamentele admise.

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Florin Georgescu dorește să intervină.

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Aș spune că și comisia este de acord cu poziția Guvernului, pentru că, domnule deputat, cu toată stima pe care v-o port, nu putem judeca lucruri diferite cu unități de măsură diferite.

Când vorbim despre descentralizarea veniturilor, a competențelor în administrare și în materie financiară, se doresc venituri sigure, clare și concrete.

Când este vorba despre descentralizarea economicității și a austerității, doriți ca aceasta să fie numai orientativă.

Deci nu se poate ca activele să fie clare și stabile și concrete, iar pasivele, obligațiile să fie numai orientative.

Vă rugăm, să judecăm cu aceeași unitate de măsură.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Domnul deputat Sassu.

Un pic de răbdare, că terminăm acum, domnul.., vă rog frumos.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Eu sunt de acord cu toate argumentele aduse, însă am să vă spun că dacă vă uitați pe anexa 9a o să constatați că în orașe, comune și municipii, avem un funcționar care să deservească peste 1.000 de locuitori.

Și atunci nu vă întrebați de ce în urma acestei chestiuni, o să avem nemulțumiri, de ce oamenii stau la cozi, de ce nu-și primesc drepturile, de ce umblă după o hârtie cât umblă și așa mai departe.

Este un funcționar la peste 1.000 de locuitori.

Iar în București este și mult mai mult. Dar aceasta este situația, o să avem oamenii pe stradă, o să vedem cum toată lumea o să înjure, probabil, Guvernul și administrația locală și nu uitați că marea majoritate a primarilor și consilierilor sunt ai dumneavoastră și pe dumneavoastră o să vă înjure.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi, să trecem la vot, la poziția … poftiți domnule deputat.

Domnul deputat Marton.

Domnul ARPAD – FRANCISC MARTON:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor.

Nu știu dacă eu îmi aduc bine aminte, dar în momentul când am votat legea pe articole, s-a aprobat un amendament conform cărora aceste cifre sunt orientative.

De aceea nu mi-am susținut nici eu amendamentele și cred că dacă așa am votat, așa și rămân, pentru că altfel s-ar putea într-adevăr să se dea afară oameni, nu numai din aparatul propriu, ci inclusiv oameni care au preocupări sociale foarte importante și la care nu se poate renunța, pur și simplu.

Deci eu cred că dacă s-a dat un vot, ca acesta să fie un număr orientativ, acest vot este valabil până când nu am revenit asupra votului respectiv.

Domnul VALER DORNEANU:

Mulțumesc.

Stimați colegi, trecem la vot, ați auzit și explicațiile Guvernului.

La amendamentul domnului Sassu de la poziția 305, cine este pentru ?

24 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Cu mare majoritate de voturi amendamentul 305 a fost respins.

Amendamentul 306, tot al domnului deputat Sassu.

Cine este pentru ?

Tot 24 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Da, mulțumesc, marea majoritate a votat împotrivă, amendamentul s-a respins.

Ultimul amendament al domnului deputat Sassu, cel de la poziția 307.

Cine este pentru ?

24 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Cu mare majoritate de voturi, a fost respins și acest amendament.

Vă rog să reveniți la raportul comun al comisiilor de buget și să vă uitați la poziția 46, comisiile ne propun un amendament.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament ?

Nu. Cine este pentru ?

Mulțumesc. Voturi împotriva amendamentului ?

Cu 7 voturi împotrivă și 4 abțineri a fost adoptat amendamentul de la poziția 46.

Tot comisiile comune ne propun un nou amendament la poziția 47, vă rog să urmăriți la pagina 18 din raport.

Dacă aveți observații ?

Nu aveți.

Cine este pentru ?

Mulțumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ?

6 voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu 6 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat și amendamentul 47.

Supun votului dumneavoastră anexa 9, așa cum a rezultat din votarea amendamentelor, 9 a, deci anexa 9a.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

Vă rog să le numărați.

9 voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu 9 voturi împotrivă și 2 abțineri a fost adoptată Anexa 9a.

Anexa 10, dacă aveți observații ?

Nu aveți.

Cine este pentru ?

Are observații domnul deputat.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul MIRCEA IFRIM:

Vă rog, stimați colegi, să mă scuzați, dar calitatea de președinte al Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei mă obligă să susțin amendamentele adoptate de această comisie.

Ora este înaintată, iertați-mă, dar nu avem altă soluție.

Este vorba de bugetul Casei de sănătate, casă autonomă, europeană, dar al cărui buget îl stabilește, conform legii Ministerul finanțelor. Doresc să vă spun – Casa s-a prezentat cu un buget în care cheltuielile depășesc venitul, deoarece este firesc, această casă având un excedent de 4700 miliarde din anul trecut.

Bugetul a fost structurat cu un venit mai mare decât cheltuielile, respectiv cu excedent, ceea ce înseamnă că în sănătate avem foarte mulți bani și este o irealitate.

S-a venit de către Casă cu propunerea 37 de mii venit, 39 de mii cheltuieli, s-a trecut, după aceea, în urma negocierilor la Ministerul Finanțelor 36.529 venit și 37856 cheltuieli, pentru ca în final Casa să fie obligată la un buget cu excedent, având 35934 venit și 34856 cheltuieli.

Amendamentul Comisiilor reunite pentru sănătate ale celor două Camere este să revenim la ceea ce s-a negociat inițial și ceea ce Casa susține să aibă, un buget cu 36529 venit, 37856 cheltuieli, bazat pe faptul că din anul trecut au rămas 4700 necheltuite, urmând a trece în fondul statului.

Cu tot respectul și stima pe care o am pentru domnul ministru al finanțelor, îl rog să se aplece asupra acestei situații și de asemenea pe distinsul finanțist, domnul Florin Georgescu, și să adoptați acest amendament care nu face decât să mai dea ceva acestui sistem nenorocit al sănătății, acestei situații grave în care ne aflăm și nu mai insist.

Doresc să vă spun că această chestiune nu necesită bani, Casa are posibilități să aibă venituri, deja lunile ianuarie-februarie arată un excedent, nu luăm bani de la nimeni, sunt banii contribuabililor care trebuie să se întoarcă la sănătate. Și, vreau să vă spun că, în comparație cu anul trecut, dacă ceea ce Casei de sănătate i-a fost admis anul trecut a însemnat 3,29 din PIB, anul acesta reprezintă o mică creștere - 3,38 dar este o picătură într-o mare.

Îl rog pe domnul ministru încă o dată, cu tot respectul, și pe domnul președinte al Comisiei de finanțe să ne aplecăm cu toată atenția acestui amendament care nu cere bani și care poate fi făcut fără să afecteze nici un sector.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul ION LUCHIAN:

Revin la microfon în această seară tot pentru sănătate.

De data aceasta mă refer la bugetul Asigurărilor sociale de sănătate, tot la Legea 142/1998.

Dacă doamna ministru Bartoș mi-a răspuns că la Ministerul Sănătății bugetul nu a prevăzut cheltuieli în acest sens, mă întreb dacă la Casa națională, președintele Casei și-a propus așa ceva. Amendamentul este respins și motivația este aceeași, că ordonatorul principal de credite trebuie să prevadă.

Doresc un răspuns din partea Casei Naționale.

Mai am un amendament la poziția 310…

Domnul VALER DORNEANU:

La ce poziție a fost primul ?

Domnul ION LUCHIAN:

La 309 și acum la 310.

Este vorba de un capitol nou, o prevedere în bugetul de cheltuieli al Casei privind informatizarea sistemului de sănătate. Se respinge din motivele pe care le aveți date de Comisia pentru buget, finanțe.

Vă mulțumesc.

Domnul VALER DORNEANU:

Mai dorește cineva să intervină ?

Doamna ministru Bartoș.

Doamna DANIELA BARTOȘ:

Domnule președinte,

Domnilor colegi.

La amendamentul prevăzut la poziția 309 pentru tichetele de masă, nici la bugetul Casei de asigurări nu au fost prevăzute sumele pentru acordarea tichetelor de masă, conform Legii nr. 142/1998 pentru anul acesta.

Pentru amendamentul de la poziția 310 legat de informatizare, anul acesta se prevede strângerea banilor pentru sistemul de informatizare, bani care se regăsesc în excedentul pe anul acesta. Banii sunt prevăzuți a fi în bugetul Casei de asigurări de sănătate.

La amendamentul de la poziția 311, excedentul care este menționat ca sursă de finanțare, de 4700 de miliarde, este folosit la începutul fiecărei luni până la încasarea veniturilor pe luna respectivă, venituri care se strâng în jurul datei de 25. Cu acești bani se acoperă sumele necesare finanțării pentru luna în curs, iar excedentul care este prevăzut pentru anul 2001 este cel pentru realizarea plăților pentru informatizarea sistemului de sănătate.

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiți, domnule deputat, poftiți.

Domnul MIRCEA IFRIM:

Doresc să vă informez că noi am făcut audieri la Comisia de sănătate, au venit distinșii reprezentanți, președintele Casei naționale de asigurări, incontestabil faptul că această Casă este și nu este autonomă, este ștruțo-cămila din "Descripțio Moldaviae" a lui Dimitrie Cantemir și de aceea poate funcționa așa pentru sistem însă, noi rugăm să fie lăsată Casa să-și facă bugetul, pentru că are posibilitate să aibă venituri, are posibilitate și și-a estimat bine cheltuielile, așa este în toată Europa, spuneam și în expunerea de data trecută iar disponibilitățile care se folosesc de la o lună la alta, nu este o realitate, îmi pare rău că nu este președintele Casei, un excedent de 5900 miliarde nu a primit dobânzile corespunzătoare și se găsește. Noi vă rugăm să analizați cu toată atenția, prin prisma necesităților. Sigur, vom mai lucra la Legea asigurărilor sociale și probabil se va înțelege, ca și în Europa, Casa trebuie să fie autonomă și să-și poată face treaba pentru sănătate.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Vă propun să trecem la vot, în ordinea în care sunt prezentate aceste amendamente în raport, ca să vă fie mai ușor.

La poziția 309, amendamentul susținut de domnul deputat Ion Luchian.

Cine este pentru ? 40 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident, cu mare majoritate a fost respins acest amendament.

Amendamentul de la poziția 310, tot al domnului deputat Ion Luchian.

Cine este pentru ? 40 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Mulțumesc. Cu mare majoritate a fost respins și acest amendament.

Amendamentul de la poziția 31, susținut de domnul deputat Mircea Ifrim.

Cine este pentru ? 38 voturi pentru.

Împotrivă ?

Cu mare majoritate, a fost respins și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră anexa 10 în formularea prezentată de către Guvern.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? 35 de voturi împotrivă.

Abțineri ? 2 abțineri.

Cu 35 de voturi împotrivă și 2 abțineri, a fost adoptată anexa 10.

Anexa 11 nu are amendamente.

Dacă aveți observații ?

Cine este pentru anexa 11.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă ?

Abțineri ? 7 abțineri

Cu trei voturi împotrivă și 7 abțineri s-a votat și anexa 11.

Anexa 12. Nu sunt amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră observații ?

Nu.

Cine este pentru ?

Mulțumesc.

Voturi împotriva anexei 12.

3 voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, s-a votat anexa 12.

Anexa 13.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Împotrivă ? 7 voturi împotrivă.

Abțineri ? 8 abțineri.

Cu acest cvorum a fost adoptată și anexa 13.

Anexa 14.

Dacă sunt observații ?

Nu.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? Un vot împotrivă.

Abțineri ?

Cu un vot împotrivă și 11 abțineri, și anexa 14 a fost votată.

Anexa 15, vă rog să urmăriți raportul comun al celor două comisii, un amendament la poziția 48, pag. 19.

Dacă aveți observații la acest amendament.

Nu aveți.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abțineri ?

Cu un vot împotrivă și 9 abțineri, a fost adoptat amendamentul de la anexa 15.

Cine este pentru anexa 15 în totalitate ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? Un vot împotrivă.

Abțineri ?

Cu un vot împotrivă și 9 abțineri, a fost adoptată și anexa 15.

Cu aceasta, vă rog să constatați că Legea bugetului, și anexele pe articole, a fost votată. Este o veste bună, dar vestea și mai bună este că am putea adopta și Legea bugetului asigurărilor de stat …

Domnul deputat vrea să susțină această propunere.

Domnul MARCU TUDOR:

Vă rog să-mi dați voie să exprim părerea celor mai mulți cu care am vorbit, adică cu 3-4, și vă cer permisiunea de a pleca astăzi, cu sentimentul unei datorii împlinite în urma unei zile de muncă foarte grele, pentru care eu vă felicit. Și, pentru că mâine avem o zi tot atât de grea, în care președinții grupurilor parlamentare, ai partidelor vor lua cuvântul, după aceea ne vom retrage, vom stabili fiecare cum votează, vom trece la vot și așa mai departe și, nedorind să trecem spre seara acelei zile, când cei mai mulți dintre noi vor pleca, unii chiar la Satu Mare sau Baia Mare, vă propun să trecem, pentru că tot suntem într-un ritm accelerat, la discutarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. (aplauze, comentarii)

Doream să vă mai spun ceva, dar …

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Sassu.

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor.

Astăzi, de-a lungul întregii zile, am lucrat fără a mai avea cvorumul legal. Foarte mulți dintre colegii noștri au plecat și sunt foarte mulți dintre cei care au amendamente sau puncte de vedere de spus și care nu mai sunt în sală.

În condițiile în care vreți să trecem la votarea Bugetului asigurărilor sociale de stat, noi suntem de acord dar, vă cerem o oră de pauză ca să putem să ne aducem colegii. Fac această cerere în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul VALER DORNEANU:

Stimați colegi,

Nu putem trece la vot, îmi pare foarte rău, s-a cerut o pauză de consultări.

Putem vota schimbarea programului, dacă colegii noștri nu solicită pauză. Dacă cer pauză de consultări, eu sunt obligat să le-o acord.

Vă ajung 15 minute de pauză, domnule deputat Sassu ?

Stimați colegi,

Orice forțare este exagerată.

Să ne felicităm pentru ce am făcut astăzi.

Ne vedem mâine la ora 9,00 cu Bugetul de asigurări sociale.

Declar închisă ședința de astăzi, 11 aprilie 2001.

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 22,50.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 0:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro