|
Domnul Ioan Catarig: Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi, Vă informez că și în intervenția de astăzi voi aborda rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea, prin prisma doctrinei solidarității social-economice, care se regăsește în programele politice ale tuturor partidelor parlamentare, pornind de la realitatea că PIB-ul românesc este cel mai scăzut din zona geografică în care ne găsim. De data aceasta îl iau ca element concret pe acela care vizează energia înglobată în exportul românesc. Discutăm mult în jurul activităților consumatoare din buget, dar prea puțin despre sursele ce intră în bugetul de stat. Aceste activități sunt lăsate să se descurce singure și nu este bine, în primul rând că nicăieri în lume nu s-a renunțat la o centralizare totală, ea continuând să fie mascată sau chiar mai rafinat prezentată, iar, în al doilea rând, așa cum vor arăta cifrele următoare, continuăm să subvenționăm energia înglobată în produsele de export. Astfel, în ceea ce privește gazele naturale, din consumul total, 19 miliarde m.c. se obțin din producția internă, iar 6 miliarde m.c. lei importăm. Prețurile de procurare sunt din producția internă, 3o la 35 lei/m.c., iar din import de la 300 la 360 lei/m.c. Prețurile de livrare la consumatori pentru industrie este de 115 lei, pentru consumul casnic este de 40 de lei, costul total de procurare fiind în acest fel de 2.465 de miliarde lei, iar de recuperat, prin vânzare, cu tarifele de care v-am spus, recuperăm 2.580 miliarde de lei, adică ceva în jur de 100 miliarde de lei, în timp ce se impune să susținem subvenționarea tehnologiilor consumatoare, sau, respectiv, producătoare de energii. Un loc de prim interes este eficiența. Odată, eficiența energetică a activității productive și în al doilea rând, eficiența economică a producției de energie. Rezultă, implicit, susținerea creării în România a unui centru național neguvernamental de analiză și decizie în problematica activității energetice românești, și respectiv promovarea producției de energie electrică pe cale hidro și nucleară, în dauna, de dorit, a importului de gaze, cu tot ce înseamnă asta în stabilitatea economică și independența națională. Nu în ultimul rând trebuie să subliniez că cine va stăpâni politica energetică și va promova o strategie națională în privința energiei, va putea și va avea dreptul să conducă România. În sfârșit, toate aceste argumente, aduse în fața dumneavoastră, au ca scop, odată cu informarea dumneavoastră, crearea și, respectiv, relansarea acelei răspunderi politice pe care v-ați luat-o cu toții la alegerile din septembrie 1992, de a crește bogăția, bunăstarea tuturor cetățenilor României, și, în primul rând, prin resurse umane și materiale românești. În continuare susțin, de la această tribună, necesitatea și dorința, convins fiind de cele ce vă spun, de a avea o întâlnire pe această tematică complicată cu domnul Președinte al României și cu domnul prim ministru Văcăroiu, pentru că, de fapt, puterea politică acolo se află. Vă mulțumesc pentru atenție.
|
