Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 11, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 11-06-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 11, 1996

3. Dezbateri: propunerea legislativă privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate pe acțiuni

Domnul Marțian Dan:

................................................

Vă rog să fiți de acord să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, și anume propunerea legislativă cu privire la transformarea CEC-ului în societate pe acțiuni. În consecință, îi rog pe membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, să binevoiască să își ocupe locul în loja rezervată comisiei care a analizat în fond proiectul de lege. De asemenea, o să rog inițiatorul să ne prezinte elementele legate de necesitatea și fundamentarea propunerii legislative privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate pe acțiuni.

Inițiatorul acestei propuneri legislative este domnul deputat Constantin Teculescu. Nu știu dacă e aici?

Din sală:

Este, vine imediat!

Domnul Marțian Dan:

O să procedăm ca de obicei, vom asculta punctul de vedere al inițiatorului, după aceea, considerentele și poziția pe care le-a conturat comisia sesizată în fond, exprimate în raportul ei și apoi vor urma dezbateri generale.

Rog grupurile parlamentare care doresc să participe la dezbaterile generale să ne facă cunoscut numele purtătorului lor de cuvânt în problema pe care ne pregătim să o examinăm.

Domnule Teculescu, întrucât sunteți autorul propunerii legislative privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate pe acțiuni, vă rugăm să ne prezentați câteva elemente care socotiți că sunt utile, pentru ca membrii Camerei Deputaților să fie în cunoștință de cauză în legătură cu necesitatea acestei regândiri a statului și a situației Casei de Economii și Consemnațiuni în România.

Domnul Constantin Teculescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Aș vrea să fac niște precizări. Această inițiativă legislativă, din punct de vedere tehnic, a fost dezbătută în comisie și eu mi-aș permite să vă spun dumneavoastră numai câteva aspecte generale, și anume, am să mă opresc la anumite aspecte privind cauzele promovării acestei inițiative legislative, principiile pe care le-am avut în vedere și scopul.

În ceea ce privește cauzele promovării acestei inițiative legislative, am avut în vedere aspectele economice, de natură internă și de natură externă. În ceea ce privește problemele care se ridică la intern, eu am să fiu foarte direct: în măsura în care intenționăm să mai avem această instituție în piața românească, trebuie să adaptăm prezentul proiect de lege care guvernează încă CEC-ul, și anume Decretul nr. 371/1958, noilor condiții, și anume unei economii de piață.

Aspectele care trebuie avute în vedere ar fi următoarele, să le enumăr doar: anacronismul instituției pe piața românească, având în vedere acest proiect de lege 371/1958 (ăsta nu-i proiect de lege, e decret, spune mai sus!); imposibilitatea acestei instituții de a acționa pe o economie de piață, cum este cea românească, la ora actuală; imposibilitatea adaptării în timp a instrumentelor de economisire a dobânzilor, a politicii, în general, de atragere a economiilor populației în raport cu cerințele acesteia (dumneavoastră constatați foarte bine care a fost și care continuă să fie politica de dobânzi a CEC-ului); lipsa de interes a populației, mai bine zis, scăderea interesului populației în depunerile la CEC (s-au reflectat toate elocvent în ultima perioadă de timp, eu pot să vă spun că în perioada din ianuarie 1996 și până în prezent soldurile depunerilor populației la CEC au scăzut cu circa 200 de miliarde). Un alt aspect pe care vreau să-l avem în considerare este acela că încrederea populației sau, mai bine zis, neîncrederea populației în fondurile mutuale, încrederea parțială în bănci și, să spunem, încrederea, în descreștere dintr-un anumit punct de vedere, în CEC o să se reflecte toate în cursul de schimb, care, de altfel, constatăm că are o anumită tendință, și anume numai de întărire a dolarului.

Mai pregnant decât atragerea de fonduri, se constată anacronismul legii în plasarea acestora. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine că, la ora actuală, CEC-ul este obligat, conform legii, să plaseze fondurile atrase de la populație la Ministerul Finanțelor, cu o eficiență îndoielnică, și la anumite bănci, pe piața interbancară. Deci, dumneavoastră știți tot atât de bine că fiecare instituție bancară își face o anumită politică privind riscurile plasării fondurilor. În măsura în care eu am posibilitatea să investesc numai la Ministerul Finanțelor, cum v-am spus, cu o anumită eficiență, și numai la anumite bănci, o să fiu pus în situația ori să investesc la Ministerul Finanțelor, care nu este întotdeauna foarte rentabil, ori să depășesc limitele de risc pe care mi le-am propus, și conducerea instituției să-și asume riscul, sau, efectiv, să avem cazuri pe care dumneavoastră le cunoașteți foarte bine.

Și, în general, și aici vreau să ne gândim cu foarte multă seriozitate, imposibilitatea ca prin plasamente în favoarea depunătorilor, celor care au depus la Casa de Economii și Consemnațiuni, dar, mai ales, plasarea eficientă a fondurilor populației, creșterea cointeresării depunătorilor în depunerile la Casa de Economii și Consemnațiuni.

În ceea ce privește situația externă, prin legile pe care le avem sau prin dorința noastră de a fi recunoscuți că facem parte din Europa, ceea ce vă rog să citiți cu ghilimele respective, este armonizarea legislației românești cu legislația europeană și în acest domeniu.

În ceea ce privesc principiile care au stat la baza acestei inițiative legislative, eu v-aș enumera câteva, și anume :

- în primul rând păstrarea drepturilor deja câștigate de depunător, deci nu de instituție ca atare, ci de depunători, garantarea depunerilor economiilor populației de către stat. Vreau să fac o precizare, să nu se confunde economiile cu investițiile. Economiile nu trebuie să aibă risc, investițiile având în vedere că au beneficii superioare, întotdeauna câștigul este proporțional cu riscul.

Ar mai trebui spus acum că tot la problema principiului e confidențialitatea operațiunilor CEC, dar nu este o problemă nouă, pentru că și la bănci este o situație asemănatoare;

- scutirea de impozite, taxe de timbru în legătură cu operațiunile populației;

- păstrarea unicității acționarului statului. Deci, din punctul acesta de vedere nu se pune problema să fie foarte nou;

- introducerea CEC-ului și sub supravegherea BNR. Deci, va avea, și voi încheia cu aceasta, sau mai bine spus când am să închei am să vă mai spun încă o dată, un dublu control.

Scopurile:

- principalul scop care m-a determinat să am această inițiativă legislativă este păstrarea instituției CEC-ului în economia românească și adaptarea acestuia la economia de piață în sensul pregătirii personalului, managementului și, respectiv, informatica. Aș vrea să vă precizez că în actualele condiții CEC-ul este informatizat în proporție de 5%, actuala legislație, nepermițându-mi o creștere importantă în acest domeniu;

- extinderea obiectului de activitate prin acordarea de credite la dobânzi avantajoase populației pentru construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată, precum și acordarea de credite sectorului mic și mijlociu de investitori;

- extinderea serviciilor și sporirea eficienței acestora către populație, către beneficiari în general;

- crearea de instituții corespondente cu cele din străinătate și intrarea CEC-ului în rândul organizațiilor internaționale : "spaar"-casele, casa de "risparmio" în Italia, Savings Bank în țările saxone.

Aș vrea să fac următoarele precizări și cu aceasta am să închei. Varianta de lege propusă corespunde propunerilor făcute de un grup de experți germani care a analizat situația din Casa de Economii și Consemnațiuni și care consideră ca soluție optimă în prezent, soluția prezentată în această inițiativă legislativă supusă dezbaterii dumneavoastră , și anume garanția 100% a statului și, în continuare, ca această instituție să fie tot 100% de stat.

S-au obținut avizele Colegiului legislativ și comisiei de specialitate cărora le mulțumesc încă o dată.

În încheiere, vreau să accentuez că CEC-ul nu se transformă în bancă, ci își extinde obiectul de activitate cu operații specifice băncilor de economii, acordarea de credite populației și investitorilor mici și mijlocii în condiții de control al statului, în calitate de acționar, și al Băncii Naționale a României ca autoritate monetară și de supraveghere.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Îl rog acum pe domnul deputat Gheorghe Ana să ne prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, care a analizat în fond propunerea legislativă.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Doamnelor, domnilor parlamentari,

Comisia pentru buget finanțe și bănci a apreciat ca fiind de urgență supunerea spre analiză și adoptare a propunerii legislative ce face obiectul dezbaterilor noastre de astăzi, pornind de la faptul că pe scena relațiilor economice și financiare din România ultimilor ani s-au produs mutații în relațiile financiar-bancare deosebite, iar această instituție sau verigă din sfera sistemului financiar-bancar a rămas cu un suport legislativ de organizare și funcționare aprobat în urmă cu 38 de ani, adică prin Decretul 371/1958. Or, tocmai aceste mutații calitative în sfera relațiilor financiar-bancare, tocmai reorganizarea sistemului bancar din România, prin Legile 33 și 34 pe care dumneavoastră, distinși colegi, le cunoașteți și despre care ați avut deosebita competență până acum să discutați, impunea revizuirea acestui suport legislativ și crearea unor mecanisme de natură juridică ce să situeze Casa de Economii și Consemnațiuni pe fundamentul solid pe care i-l poate conferi o astfel de lege.

După cum domniile voastre constată, în raportul nostru se face aprecierea că propunerea legislativă poate fi supusă dezbaterii și adoptării cu anumite amendamente pe care comisia noastră vă roagă să le aveți în vedere și să le acceptați ca urmare a faptului că între comisie și inițiator a existat concordanță în legătură cu ele.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule Ana.

Doamnelor și domnilor deputați, trecem la dezbaterile generale. Dacă sunt doritori să ia cuvântul.

Domnul Ana, în numele grupului parlamentar al PDSR. Dacă mai sunt alți doritori, vă rog să ne aduceți la cunoștință. Până atunci, din considerente de fluență a lucrurilor și de economie de timp, îl invit pe domnul deputat Gheorghe Ana să prezinte punctul de vedere al grupului parlamentar al PDSR în legătură cu această propunere legislativă și dacă vor fi și alte solicitări, evident că vom da cuvântul și celorlalți vorbitori.

Aveți cuvântul, domnule deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Distinse colege, distinși colegi,

Ca reprezentant al comisiei, am făcut unele aprecieri asupra oportunității și necesității promovării acestui proiect de lege. Ca specialist în domeniu, trebuie să remarc și să fac câteva considerațiuni legate de revigorarea relațiilor financiare ce se doresc ca urmare a acestei propuneri legislative care, sunt sigur, va deveni lege.

Este o mândrie pentru noi că am păstrat și dorim să păstrăm această instituție creată de primul domnitor al Principatelor Unite, în anul de grație al Domnului 1864, de Alexandru Ioan Cuza, care este și întemeietorul sau inițiatorul sistemului leului sau sistemului bănesc în Principatele Unite, un sistem care și-a dovedit viabilitatea, un sistem care a arătat, de atunci, din 1864, că Țara Românească și Moldova, cele două principate, sunt suverane. S-au dorit de atunci, cu voia sau fără voia altora, independente fiindcă o caracteristică dominantă a oricărui sistem monetar și financiar este aceea ca țara în care se dorește să existe acel sistem să se bucure de atributele netăgăduite de suveranitate și independență.

Casa de Economii și Consemnațiuni este banca în care marea majoritate a populației a avut și are și trebuie să aibă mai multă încredere de acum încolo. Ea rămâne ca o instituție financiară, garantată de statul român, garantată cu avuția statului, ceea ce dă, din punct de vedere psihologic, încredere populației că niciodată economiile sale nu se vor putea pulveriza.

Așa cum distinsul nostru coleg făcea remarca, noi nu creăm o nouă bancă, nu creăm o verigă nouă în sistemul financiar și de credit al României, ci așezăm Casa de Economii și Consemnațiuni a României pe baze juridice moderne, îi dăm atribute specifice economiei de piață, în mod deosebit, ne bucurăm că îi dăm atributul de a acorda împrumuturi pe termen mediu și pe termen lung, împrumuturi care vor veni în sprijinul tinerilor, vor veni în sprijinul întreprinzătorilor mici și mijlocii pentru dezvoltarea propriilor afaceri.

De asemenea, Casa de Economii și Consemnațiuni, privită în ansamblul relațiilor economiei de piață, va avea atributul de a negocia și de a sconta titlul de credit și efecte de valoare, atribute pe care evident că Decretul la care m-am referit nici nu se putea să le aibă.

Iată pentru ce motive de real interes și convergente cu progresul și modernismul către care tinde economia românească și relațiile financiar-bancare, în special, repet, iată pentru ce ne manifestăm interesul de a fi promovată și vom vota pentru promovarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul domnul deputat Neményi Nándor din partea grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Neményi József Nándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați deputați,

Reorganizarea și modernizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România se înscrie în procesul de reorganizare și de reformare a sistemului financiar-bancar început din 1990. Transformarea acestei instituții intr-o societate bancară pe acțiuni este de importanță crucială pentru succesul transformării generale a țării spre economia de piață.

În condițiile dispariției planificării centralizate din sfera intermedierii financiare, o funcție firească o reprezintă transformarea economiilor populației în investiții. Acest proces, după opinia noastră, de relansare a procesului investițional cu surse ieftine de la populație este necesar, oportun și eficient în condițiile subcapitalizării băncilor în general și a mai tuturor băncilor comerciale din România și a penuriei de finanțări pe termen lung, în general.

În scopul creșterii concurenței pe piața împrumuturilor și pe cea a depozitelor în vederea creării condițiilor pentru aplicarea eficientă a politicii monetare a BNR, precum și pentru îmbunătățirea utilizării resurselor disponibile de la populație într-o economie de piață este evident că rolul CEC-ului trebuie să crească. În direcția relaxării stress-ului financiar generalizat din România, din aprilie-mai a.c., reorganizarea și modernizarea activității CEC-ului poate juca un rol benefic, mai cu seamă prin operațiuni competitive, sigure, stabile, când statul român garantează depozitele populației și prin înființarea unei așa numite bănci populare, întreprinderi mici și mijlocii, mai cu seamă din sfera serviciilor din mediul rural și orașe mici, unde rămânerea în urmă este foarte pregnantă, poate asigura surse de finanțare noi, cu costuri reduse. Costul acestor resurse reprezintă o problemă critică în creditarea preferențială a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a populației, a tineretului cu venituri relativ mici. Vom prezenta foarte scurt ideile principale care pledează pentru necesitatea modernizării și actualizării statulului CEC.

Cadrul juridic datează din anul 1958, total neadecvat pentru o economie de piață în care se presupune reabilitarea funcției capitalului autohton. Datorită lipsei de reglementări specifice economiei de piață, CEC-ul a fost expus la tranzacții financiare riscante și discutabile de către Ministerul Finanțelor, sub influența unor presiuni politice etatiste care, în multe cazuri, a lezat interesele patrimoniale ale CEC-ului și credibilitatea acestei instituții financiare în ultimii ani. În acest sens, arătăm creditarea unor bănci comerciale în stare de prefaliment sau în incapacitate de plată prelungită din cauza nerespectării regulilor de prudență bancară.

Apreciem că inițiativa legislativă prezentată de domnul Constantin Teculescu, actualmente președintele CEC-ului, este oportună și încearcă să asigure un cadru juridic nou, modern, mai adecvat perioadei și ține cont și de tradițiile din România, respectiv garantarea depunerilor populației.

Apreciem pozitiv că prin aprobarea acestui proiect de lege se rezolvă un pas în direcția modernizării activității CEC, dar în perspectivă, după o perioadă de acomodare și experimentare a personalului în privința creditării pe termen lung și termen scurt, considerăm că această instituție financiară trebuie să fie în relație directă cu unități similare din țările vecine.

Aceste reglementări trebuie să fie îmbrăcate într-o formă juridică adecvată, corespunzătoare economiei de piață, în care piața de capital este un segment de bază nemanipulat de către organele statului.

Considerăm că intervenția statului român prin Ministerul de Finanțe și prin Executiv, în general, trebuie să fie expres limitată în vederea asigurării autonomiei funcționale a CEC-ului într-un mediu eminamente concurențial ce caracterizează piața de capital în general, care este deosebit de elastică la schimbările din economie, societate și, evident, finanțe.

Apreciem capitalul social existent actualmente la Casa de Economii și Consemnațiuni ca total insuficient pentru operațiuni de creditare activă, atât a populației cât și a întreprinderilor mici și mijlocii, știind că capitalul social existent reprezintă circa 10% față de nevoile reale ale CEC-ului, ținând cont și de erodarea capitalului propriu în condițiile inflației. Capitalul social actual nu asigură realizarea obiectivelor propuse în proiectul de lege. Ca atare, recapitalizarea CEC este de urgență maximă necesară pentru activitatea normală, conform statutului.

Față de cele arătate, grupul parlamentar UDMR dorește să participe activ și constructiv la dezbaterea acestui proiect de lege și susține inițiativa legislativă a domnului deputat Constantin Teculescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu,

domnule deputat.

Doamnelor și domnilor, nu au fost alte solicitări în legătură cu participări la dezbateri generale. Totuși, vă consult dacă mai dorește vreun grup parlamentar să ia cuvântul. Nu sunt doritori.

Întrucât raportul comisiei s-a pronunțat în favoarea examinării propunerii legislative și adoptarea ei, ținându-se seama de amendamentele pe care le conține raportul, iar vorbitorii care au luat cuvântul în cadrul dezbaterilor generale au susținut oportunitatea adoptării acestei propuneri legislative, vă rog să fiți de acord să trecem la examinarea proiectului de lege ca atare.

În legătură cu titlul este o mică propunere de amendare a titlului acestei legi în raport cu felul în care a fost formulat titlul în propunerea legislativă.

Incepem, deci, discuțiile în legătură cu titlul.

Domnul deputat Birtalan Ákos dorește să intervină. Dacă sunt și alți vorbitori, vă rog să ne semnalați intențiile dumneavoastră de participare la dezbateri pe marginea titlului.

Aveți cuvântul, domnule Birtalan.

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Observația dumneavoastră că în raportul comisiei este o mică modificare față de proiect este totuși o modificare esențială. Una este să transformi CEC-ul într-o societate pe acțiuni și este cu totul altceva să îl transformi în societate bancară pe acțiuni. Eu aș vrea să întreb inițiatorul și, bineînțeles, și comisia și să ne explice, începând de la titlu ce se vrea pentru că, să nu se supere domnul coleg deputat și președinte CEC, domnul Teculescu, explicațiile date de dânsul, pentru mine nu au fost suficiente. Poate că înțeleg mai greu intențiile dânsului în prezentul proiect de lege. Pentru mine, modificarea propusă de comisie este clară. Dar atunci îl întreb pe domnul inițiator care a afirmat aici că CEC-ul nu se transformă în bancă, a spus foarte clar și foarte scurt și sacadat, ci se lărgește sfera de activitate. Haideți să stabilim totuși, va fi cal, măgar sau ce va fi CEC-ul după ce vom vota sau încercăm să reorganizăm, cum se spune aici în titlu, Casa de Economii și Consemnațiuni .

Deci, ar fi foarte bine să corelăm acest titlu cu conținutul legii și cu voința, să spunem clară, a inițiatorului. Deci, deocamdată întrebarea mea este: dacă se transformă în societate bancară pe acțiuni, atunci va fi bancă sau nu va fi bancă? Legea 33 trebuie să fie valabilă și pentru această societate bancară pe acțiuni; pentru că nu se face nici o referire în tot conținutul acestei propuneri la această problemă, confuzia cred că există și în rândul dumneavoastră sau al celor care au citit proiectul de lege.

Vă rog frumos să explicați.

Domnul Marțian Dan:

Eu am înțeles care este sensul întrebării. Cred că și inițiatorul a înțeles. Eu, când am vorbit despre o foarte mică modificare, am avut în vedere felul cum este formulat în propunerea legislativă art.1, alin.1, unde se spune: "Casa de Economii și Consemnațiuni, denumită prescurtat CEC se reorganizează în societate bancară pe acțiuni cu acționar unic, statul român".

Domnule Teculescu, vi s-au cerut unele lămuriri care țin de substanța acestei propuneri legislative.

Domnul Constantin Teculescu:

Vă mulțumesc.

Deci, prima precizare: CEC-ul nu va fi nici cal, nici măgar, ci o instituție financiar-bancară. Asta, pentru că nu s-a înțeles dacă e cal sau măgar.

Pct.2: societățile bancare sunt societăți pe acțiuni, deci nu prea am înțeles eu ce ați vrut dumneavoastră să întrebați. În ceea ce privește ce va fi CEC-ul ca atare sau ce intenționăm noi, eu cred că am fost destul de clar, chiar dacă am vorbit sacadat. Deci, eu am spus că CEC-ul va rămâne aceeași instituție pe care o cunoaștem al cărei obiect de activitate se va completa cu niște operațiuni specifice băncilor, și anume: acordarea de credite populației și întreprinderilor mici și mijlocii. Mai mult, am spus în încheiere, și sunt convins că am fost auzit, că această instituție se va supune controlului, atât a statului în calitate de acționar, cât și Băncii Naționale.

Domnul Birtalan Ákos (din bancă) :

În calitate de bancă.

Domnul Constantin Teculescu:

Deci, în calitate de bancă.

Din sală:

E bine să precizați.

Domnul Constantin Teculescu:

Dar nu am cum să precizez pentru că în textul legii este foarte clar. Este o lege specială pentru această instituție. Are un singur acționar ș.a.m.d. Nu aș vrea să intrăm în detalii pentru că dumneavoastră ați avut materialul. Precizarea comisiei mi se pare foarte clară și eu o agreez, o accept în calitate de inițiator, ca din titlu să se menționeze că este societate bancară. Din ce punct de vedere ? Singurele instituții în economia românească cu drept să dea credite sunt instituțiile bancare și, măcar, din acest punct de vedere eu cred că precizarea comisiei este foarte bine venită.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Doriți probabil să comentați pe marginea răspunsului primit, da ? (adresare domnului Birtalan Akos).

Domnul Birtalan Ákos:

Foarte scurt. Nici un comentariu. Dacă așa stau lucrurile, are dreptate domnul președinte și domnul deputat. Societățile bancare sunt societăți pe acțiuni. Conform Legii 33 este un non-sens să mai specificăm că se transformă în societate bancară pe acțiuni. În altă societate bancară nici nu s-ar putea pentru că ar fi ilegală. Deci, se transformă "în societate bancară", fără "pe acțiuni" pentru că este un non-sens.

Domnul Marțian Dan:

Propunerea dumneavoastră este de suprimare a acestei precizări "pe acțiuni"

Domnul Birtalan Ákos (din sală) :

De eliminare.

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă sunt în legătură cu titlul acestui proiect de lege.

Deci, domnul deputat Birtalan Akos propune ca din titlu, partea finală, să fie suprimată sintagma:"pe acțiuni"; și atunci titlul ar fi: "Lege privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară". Acest lucru propune dânsul.

Vă rog, în legătură cu această propunere și opinia inițiatorului și opinia comisiei care a analizat în fond propunerea legislativă, respectiv Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule deputat Gheorghe Ana, care este punctul de vedere al comisiei, referitor la propunerea de eliminare a sintagmei "pe acțiuni" din finalul titlului, așa cum figurează el în redactarea pe care o conține raportul comisiei dumneavoastră ? Vă rog să interveniți.

Domnul Gheorghe Ana:

Cei prezenți ne-am consultat. Precizarea "societate bancară pe acțiuni" trebuie lăsată așa cum este în raportul comisiei de specialitate, fiindcă dacă nu precizăm că este pe acțiuni, chiar dacă este un unic acționar, putem să spunem, așa cum de fapt societățile bancare sunt organizate pe principiul societăților comerciale, că poate fi o societate bancară de tip SRL. Nu se poate așa. Deci, SRL nu se poate, în comandită nu se poate și atunci rămânem la forma consacrată a societăților comerciale pe acțiuni.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Teculescu, în calitate de inițiator, mai doriți să interveniți în legătură cu problema relativ la titlul legii ?

Domnul Constantin Teculescu:

Susțin punctul de vedere al comisiei. Să fie "pe acțiuni".

Trebuie precizat și în titlul unei societăți, efectiv la orice bancă se spune că este SA și în titlu și în prezentare și pe orice.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu titlul avem prima dată o propunere de amendare pe care o conține raportul comisiei, a doua propunere este a domnului deputat Birtalan Akos, constând în suprimarea sintagmei "pe acțiuni" din partea finală a titlului.

Prima dată am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu această chestiune, deci suprimarea după "în societate bancară" a următoarei sintagme: "pe acțiuni"; "pe acțiuni" deci, se propune să fie suprimat din titlu.

Cine este pentru adoptarea acestui punct de vedere? Vă rog să numărați.

27 de voturi pentru, deci, insuficiente.

Acum, vă rog să vă pronunțați asupra propunerii de amendare a titlului, pe care o conține raportul comisiei, și anume, introducerea după "societate" a cuvântului "bancară". Și dumneavoastră aveți titlul în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament propus de comisie? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 8 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi s-a aprobat această propunere de amendare, a comisiei.

Vă rog acum, titlul în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat titlul acestui proiect de lege.

Trecem la discutarea art. 1. Vedeți, din raport, comisia are unele propuneri care se referă la alin. 1, la alin. 3 al acestui articol.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Nu sunt doritori.

Domnule Ákos vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Birtalan Ákos:

O observație în legătură cu alin. 3 al prezentului articol, unde se vorbește în inițiativă despre "capitalul propriu", respectiv în raportul comisiei despre "capitalul social inițial al Casei de Economii și Consemnațiuni".

Sunt de acord cu modificarea propusă de comisie, să vorbim despre capital social, că așa și trebuie. Întrebarea mea este, din moment ce se stabilește aici foarte clar acest capital social inițial, de 220 miliarde lei, totuși ar fi - zic eu - bine măcar pentru informarea noastră de simpli depunători la CEC-ul acesta, de unde provin astăzi și din ce constă acest capital social inițial al CEC-ului care se reorganizează?

Domnul Marțian Dan:

Alte observații, dacă mai sunt? Nu sunt.

Domnule Teculescu, vă rog să încercați să aduceți lămuriri în legătură cu problema pusă de domnul Birtalan Ákos.

Domnul Constantin Teculescu:

Este o problemă foarte corectă. O să încep spunând că susțin și eu punctul de vedere al comisiei că trebuie să fie "capitalul social", nu cum a fost inițial "propriu". În ceea ce privește întrebarea la obiect a domnului deputat, am să enumăr capitolele și sumele respective, cum s-a ajuns la aceste 220 de miliarde capitalul CEC-ului.

Deci, având în vedere Normele privind fondurile proprii ale societăților bancare, deci, nr.16, a Băncii Naționale, capitalul social al CEC-ului se compune din: fondurile de rezervă constituite conform art. 27 din Legea nr. 33/1991, deci tangență cu băncile, de 90 miliarde, fondul imobilizărilor corporale, 51,4, un fond social pe care CEC-ul îl are de foarte mult timp, 5 miliarde, fondul de dezvoltare, 33,4 și capitalul suplimentar de 40,1. Deci, în conformitate cu Normele băncii naționale privind fondurile proprii ale societăților bancare. Mulțumit?

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bine.

Deci, doamnelor și domnilor, n-au mai fost alte probleme în legătură cu art. 1.

Vă rog să fiți de acord prima dată să ne pronunțăm asupra amendamentului la alin. 1. Se adaugă acolo o sintagmă "Casa de Economii și Consemnațiuni", cu precizarea "din România" și restul textului rămâne așa cum figurează el în propunerea legislativă.

Vă supun votului această propunere de amendare care figurează în raportul comisiei sesizată în fond.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, deci, a fost aprobată această propunere de amendare.

Vă supun, în consecință, votului alin. 1 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin. 1.

În legătură cu alin. 2 nu au fost observații.

În consecință, vă rog, să vă pronunțați asupra lui, așa cum figurează în propunerea inițiatorului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin.2.

Trecem la alin. 3. La alin. 3, acolo, trebuie să ne pronunțăm în legătură cu înlocuirea cuvântului "propriu" cu "social", "capitalul social inițial al Casei...." etc.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare pe care o conține raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi acest amendament.

Vă supun votului alin. 3 în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și alin. 3, și vă rog acum să aveți amabilitatea să vă pronunțați asupra art. 1 în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat art. 1.

Trecem la examinarea art. 2.

În privința lui comisia are o propunere care se referă la textul de la lit. c). Dacă sunt, însă și alte probleme, observații?

Domnul deputat Emil Putin dorește să intervină.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

Domnul Emil Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este indiscutabil că o lege trebuie să fie clară și să aibă prevederi bine determinate. Vă rog să-mi permiteți să solicit eliminarea literei e) din acest articol pentru că mie mi se pare o susținere foarte confuză.

O dată ce este stabilit prin lege și prin art. 1 și, respectiv, art. 2 care sunt aceste atribuții, mie mi se pare că a mai da Consiliului de Administrație o larghețe așa de mare și anume "... ca alte plasamente stabilite de Consiliul Administrației..." ar însemna să-i dau o carte albă pentru orice fel de activități.

Ori, acceptăm primele patru litere și art. 1 care determină clar cadrul de activitate al CEC-ului, sau îi dăm o carte albă și poate să facă absolut orice activități bancare, financiare și de orice gen vreți dumneavoastră. Eu aș solicita și inițiatorul să reflecteze, și dacă consideră că este necesar, să-și retragă această propunere.

Eu oricum solicit eliminarea.

Domnul Marțian Dan:

Deci, este vorba de eliminarea de la lit. c), propune domnul secretar Emil Putin să fie eliminat. Dacă mai sunt....?

Domnul Emil Putin:

Lit. e)...

Domnul Marțian Dan:

Lit. e), da, ultima, "...alte plasamente stabilite de Consiliul de Administrație al Casei de Economii și Consemnațiuni..."

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu art. 2 ? Nu mai sunt doritori.

Atunci o să rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu propunerea domnului deputat Emil Putin, secretarul Biroului permanent.

Domnul Constantin Teculescu:

Apreciez foarte mult interesul domnului deputat pentru acest art. 2. Am înțeles că cu celelalte litere: a), b), c), d), a fost de acord și s-a oprit cu analiza asupra pct. e), care, la prima vedere, ar putea să dea câștig de cauză domnului deputat. Eu aș vrea să precizez următorul lucru: Consiliul de Administrație nu-și poate întocmi politica decât cu aprobarea acționarului, ca în orice altă societate.

Există posibilitatea ca, la un anumit moment, - haideți să vă dau un exemplu -, acționarul să considere util ca CEC-ul să participe alături de alte bănci la un anumit pull bancar pentru investiții în șosele. În măsura în care eu m-aș limita numai la cele 4 litere care n-au fost comentate, ar fi imposibil ca acționarul, prin consiliul de administrație, să mai poată depune și alte activități.

Precizez că nu există nici un pericol din punctul acesta de vedere, având în vedere, - în sfârșit - faptul că la început de an, ca în orice societate, Adunarea Generală, care în cazul de față este Ministerul Finanțelor sau statul, să dea anumite directive Consiliului de Administrație.

Nu știu dacă domnul deputat consideră îndeajuns explicația, dar eu aș putea să o continui, da? Deci, este, oricum, sub controlul statului. Mai mult, am precizat în expunerea anterioară, că această bancă sau această instituție, CEC-ul, că va rămâne CEC, ca atare, este și sub controlul Băncii Naționale. Deci, din punctul ăsta de vedere e un dublu control, dacă cineva își face probleme.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul deputat Iuliu Vida.

Domnul Iuliu Vida:

Noi apreciem că această prevedere de la pct. e) trebuie să rămână în lege, fiindcă este și în concordanță cu principiile cuprinse în Legea nr. 33 privind societățile bancare, fiindcă practic n-am vrut să intru în discuție cu privire la titlul legii și cu privire la art. 1. Altfel, antevorbitorii au subliniat acest lucru, că este vorba de o lege specială întrucât Casa de Economii și Consemnațiuni, respectiv CEC-ul, are operațiuni specifice, și din această cauză nu s-a putut reorganiza în conformitate cu prevederile Legii nr. 34 din 1991 cu privire la statutul societăților bancare comerciale, pornind de la aceste considerente, pentru că are operațiuni specifice care depășesc sfera activităților băncilor comerciale. Și, în această situație, trebuia un nou cadru juridic creat, pe care încearcă să îl rezolve proiectul de lege prezentat.

Pornind de la acest considerent și anume că am spus că se transformă într-o societate bancară pe acțiuni, atunci urmează ca să lăsăm în sfera de activitate a CEC-ului operațiunile pe care le fac societățile bancare cu statutul prevăzut în Legea nr. 34. Și, anume, dacă vom limita competența de aprobare a Consiliului de Administrație al Casei de Economii și Consemnațiuni, ar însemna să adoptăm măsuri prin care să limităm statutul de instituție financiară autonomă a CEC-ului.

Practic există un raport concurențial în cadrul activităților societăților bancare, ce acord pentru o societate bancare cu care urmează să intre într-o concurență loială CEC-ul, cu privire la un număr de operațiuni și tranzacții bancare, orice limitare a competenței ar însemna să creăm o situație nefavorabilă CEC-ului în cadrul acestei concurențe.

Deci, eu apreciez că la pct. e) trebuie să menținem aceste operațiuni, Legea nr. 33, la Cap.II, intitulat "Activitatea bancară" arată care sunt operațiunile bancare și tranzacțiile bancare care intră în sfera de activitate a societăților bancare. Toate aceste operațiuni sunt trecute în cadrul reglementărilor din acest capitol, care sunt regăsite la art. 2, este firesc, rămânând prevederile din proiectul de lege care sunt specifice CEC-ului, care nu sunt regăsite în Legea societăților bancare. Dar vreau să vă pun în atenția dumneavoastră că la art. 22 din această lege este următoarea prevedere: "Societățile bancare pot cumpăra, vinde, ține în custodie și administrare active monetare, pot executa transferuri, operațiuni de clearing și alte operațiuni de virament pe cont propriu sau în contul terților. Deci, de ce să nu dăm acest drept și posibilitate CEC-ului.

Eu consider că această prevedere prevăzută la pct. e) trebuie să rămână în proiectul de lege.

Domnul Marțian Dan:

Bine. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Emil Putin, având în vedere unele din elementele lămuritoare care au fost aici prezentate și de inițiator și de către domnul Vida, prin intervenția dânsului, renunță la propunerea de suprimare a textului de la lit. e).

În aceste împrejurări, va trebui să ne pronunțăm asupra propunerii privind amendarea textului de la lit. c), pe care o avem la pct. 4 din raportul comisiei, și anume, în partea finală, deci, se propune modificarea textului, urmând ca el să sune:"Cumpărarea de titluri de stat, bonuri de tezaur sau alte..." și se adaugă "...titluri de valoare". Aceasta este propunerea.

Vă supun votului această amendare a textului la lit. c).

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat acest amendament care privește partea finală a textului de la lit. c).

Vă supun votului textul lit. c) în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

A fost aprobat acest text.

N-au fost nici un fel de obiecții în legătură cu celelalte litere a), b), d), și în legătură cu e) lucrurile s-au elucidat. Art. 2 este alcătuit dintr-un singur alineat și vi-l supun votului în ansamblu, așa cum rezultă el.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, deci, a fost aprobat textul art. 2.

Trecem la discutarea art. 3. Avem în privința lui unele intervenții pe care le conține raportul comisiei. Am să vă rog să vă uitați prima dată la pct. 5 din raportul comisiei și înțeleg că sunt doritori să intervină..

Domnul Birtalan Ákos are cuvântul.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea mea este legată, sau în continuarea reformulării propuse de comisie, și anume în ceea ce privește ideea garantării atât a sumelor depuse, cât și a dobânzilor și câștigurilor cuvenite pentru sumele depuse, fiind garantate de stat, cred că acest lucru este ceea ce acordă încredere, în plus, astăzi și mâine, CEC-ului, față de bănci și față de fonduri mutuale sau societăți de investiții.

Ideea este corectă, numai că nu reiese acest lucru în totalitate, nici din reformulare și nici din textul inițial, pentru că se lasă la alegere o anumită treabă și anume ce? Vă rog să obervați că atât în varianta inițială, cât și în cea propusă de comisie, în fraza a doua se vorbește că: "putând fi restituite", respectiv "acestea putând fi restituite" în varianta inițiatorului.

Eu zic că trebuie să formulăm într-o lege foarte clar anumite lucruri, și anume, eu propun următorul text: "Sumele depuse de populație la Casa de Economii și Consemnațiuni, pe instrumente de economisire, precum și dobânzile și câștigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat".

Deci, atât în varianta inițiatorului, cât și a comisiei sună textul așa. De aici ar urma modificarea propusă de mine. "Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau reprezentanților legali ai acestora". Ar urma, în continuare "...Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile".

Deci, este atât o reorganizare a textului propus de comisie, cât și o modificare a textului propus în raportul comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să ne dați în scris propunerea dumneavoastră. Pe fond am reținut-o. Evident că trebuie să vedem și redactarea concretă a ei.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu mai dorește nimeni. Atunci, domnule Birtalan, dați vă rog în scris și imediat am să rog...

Vă rog să aveți răbdare câteva secunde, până ne dă textul domnul Birtalan, și după aceea trecem la a asculta punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu această propunere de amendare.

O să rog și inițiatorul și comisia și pe dumneavoastră să audiați cu atenție propunerea de redactare a acestui articol, pe care ne-o face domnul Birtalan Ákos.

Domnul Birtalan Ákos:

Deci, întregul articol, pentru că este foarte scurt.

Domnul Marțian Dan:

Spuneți tot articolul și atrageți atenția asupra pasajelor în care dumneavoastră propuneți modificări. Poftiți!

Domnul Birtalan Ákos:

"Sumele depuse de populație la Casa de Economii și Consemnațiuni pe instrumente de economisire, precum și dobânzile și câștigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat." Urmează ideea mea de modificare. "Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau reprezentanților legali ai acestora". Urmează, din nou, textul propus de comisie: "Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile".

Domnul Marțian Dan:

Domnule Teculescu, vă rog, acum, în legătură cu această propunere să vedem care este opinia dumneavoastră ca inițiator și o să ascultăm și părerea comisiei.

Eu vă spun, deci, prima teză rămâne neschimbată. A doua: "Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau a reprezentanților legali ai acestora." Teza a treia: "Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile." Acestea sunt cele trei teze din care se propune să se articuleze, să se constituie acest articol.

Domnul Constantin Teculescu:

Da, consider că precizările făcute de domnul deputat sunt foarte bine venite și agreez această propunere.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Comisia?

Domnul Gheorghe Ana:

Suntem de acord cu reformularea și facem totuși un apel la distinșii colegi, dacă se vor mai produce amendamente, să fie scrise, pentru a le putea analiza.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci, avem acordul și al comisiei.

Stimați colegi,

În legătură cu teza întâi nu avem nici un fel de obiecții. Rămâne, dacă o s-o agreăm prin votul nostru, așa cum figurează ea în propunere. Teza a doua sună astfel:"Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau reprezentanților legali ai acestora", după care urmează teza a treia, care reia propunerea comisiei. "Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile".

Supun votului dumneavoastră prima dată, deci, modificarea tezei a doua. O citesc:" Acestea se restituie oricând, la cererea titularilor sau reprezentanților legali ai acestora".

Cine este, vă rog, pentru aprobarea tezei a doua în această redactare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi teza a doua a fost adoptată.

Teza a treia. Rămâne partea inițială din fosta teză a doua, așa cum este ea readactată în raportul comisiei, și anume:"Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, a dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile". Și aici se termină teza a treia.

Supun votului dumneavoastră această formulare a ei.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

În acest sens, am epuizat diferitele observații, sugestii formulate în legătură cu art. 3 și vi-l supun votului dumneavoastră în ansamblu, așa cum rezultă el în urma însușirii amendamentelor formulate în cadrul dezbaterilor.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Trecem la discutarea art. 4.

Avem unele propuneri pe care le conține raportul comisiei și se referă la alin. 2 și 3 al acestui articol.

Dacă mai dorește cineva să intervină în legătură cu redactarea, conținutul art. 4 ? Nu dorește nimeni.

În aceste împrejurări, am să vă rog să vă pronunțați asupra alin. 1, în legătură cu el nefiind formulate nici un fel de sugestii în raportul comisiei și n-a vrut nimeni să intervină în cadrul dezbaterilor.

Îl supun votului, așa cum figurează în propunerea inițiatorului.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi alin. 1 al art. 4.

În ceea ce privește alin. 2, vă rog să vă uitați la pct. 6 din raportul comisiei. Avem unele intervenții în redactarea acestui text, formulate de către comisii. N-au fost alte sugestii în legătură cu acest alineat.

Mai doriți să interveniți pe marginea alin. 2 ? Vă rog.

Domnul Constantin Teculescu:

Da. Aș sugera, sunt convins că așa a gândit și comisia... De altfel, am participat și eu la lucrările comisiei...

Domnul Gheorghe Ana (din bancă comisiei):

Nu, "... depunătorul titular..."

Domnul Constantin Teculescu:

Mai lasați-mă puțin....!

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog.... Imediat. (Consultări la prezidiu cu inițiatorul).

Bun, am să rog totuși să finalizați consultările și să vedem dacă în legătură cu propunerile de amendare pe care le conține raportul sunt observații.

Domnul Constantin Teculescu:

Inițiatorul susține textul, așa cum este, al Comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Deci, sunteți de acord cu propunerile privind amendarea alin.2, da?

Doamnelor și domnilor,

Dumneavoastră aveți la pct.6 din raport acest text. În consecință, eu sunt dispensat de nevoia de a-l citi și vi-l supun votului așa cum figurează el la pct.6 din raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și alin.2.

Trecem la alin.3. Figurează propunere de amendare a textului acestui alineat la pct.7 din raport, pag.3.

Dacă în legătură cu aceste propuneri pe care le conține raportul comisiei sesizate în fond sunt observații?

Aveți anumite lucruri? Dacă aveți, vă rog să poftiți la tribună. Nu, în legătură cu alin.3 al art.4, sunt observații? Comisia, ați văzut, a intervenit în redactarea lui în vreo trei pasaje, în vreo trei locuri.

Supun votului dumneavoastră, dacă nu sunt observații, alin.3, în redactarea propusă prin raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și textul alin.3.

Am să vă rog să vă propununțați asupra art.4, în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

A fost aprobat și art.4, cu unanimitatea voturilor exprimate în Cameră.

Trecem la examinarea art.5. El are un singur alineat, însă are niște litere aferente. În legătură cu el, comisia n-a avut nici un fel de propuneri de amendare, de modificare.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun votului art.5, așa cum este el redactat în propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și art.5.

Trecem la discutarea art.6. Nici în privința lui, comisia nu a avut propuneri, obiecții, modificări, sugestii de modificare.

Dacă dorește, totuși, cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun, atunci, votului art.6, în redactarea din propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și art.6.

Trecem la discutarea art.7. Comisia are unele sugestii referitor la textul acestui articol. Vă rog să vă uitați prima dată la alin.2, după aceea sunt propuneri de intervenție redacțională la alin.3 al acestui articol.

Dacă dorește cineva? Domnul Birtalan Ákos. Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

În afară de aceste modificări, de reformulări propuse de comisie, care sunt binevenite, cred că trebuie să lămurim și o altă problemă. Din moment ce în art.1 s-a aprobat varianta de societate bancară pe acțiuni, cu acționar unic - statul român, trebuie să tragem de aici celelalte concluzii, bazându-ne pe legislația existentă, și anume Legea societăților comerciale, Legea 31, în cazul în care societatea pe acțiuni are un unic acționar, fiind acum statul român. Și atunci, conform Legii 31, conducerea societății respective este asigurată de adunarea generală a acționarilor. Așa sună Legea 31 a societătilor comerciale, în general, cu acționar unic. Bineînțeles că precizează imediat Legea 31 că aceste prerogative, întrucât nu sunt mai mulți acționari, sunt exercitate de acționarul unic. Cred că ar fi bine și aici să stabilim cât se poate de precis despre ce este vorba. Chiar dacă eu, personal, nu sunt de acord în totalitate cu fondul care este propus, pentru că opțiunea mea este alta, dar eu aș propune ca să formulăm foarte clar următorul lucru: "Casa de Economii si Consemnațiuni este condusă de Adunarea generală a acționarilor. Atribuțiile Adunării generale a acționarilor se exercită de acționarul unic - statul român, reprezentat de ..." și trebuie să scriem de cine, "...de Ministerul Finanțelor", că aceasta este astăzi legislația în România, că statul român este reprezentat, în asemenea acțiuni, de Ministerul Finanțelor. Chit că aceasta este o prelungire a situației de astăzi, ca atât în Decretul 371, cât și în celelalte, începând din 1948, CEC-ul era subordonat Ministerului Finanțelor, atât în ceea ce privește controlul cât și îndrumarea, să zicem. Dar eu zic că trebuie să corelăm această lege, chiar specială, cu legea generală a societăților comerciale, din acest punct de vedere.

Aș vrea să aud și punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei, bineînțeles.

Domnul Marțian Dan:

Dacă sunt și alte observații în legătură cu art.7, pe care-l discutăm? Nu sunt.

Atunci, aveți cuvântul, domnule Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

Eu consider în calitate de inițiator că problemele ridicate de domnul deputat Ákos se regăsesc totuși în articol, prin citirea lui cu atenție. Deci, "Consiliul de administrație este numit de acționari". Nu știu dacă este neapărat necesar să mai precizez cine este acționarul, având în vedere că acest lucru s-a precizat în art.1, unde am spus că acționarul unic este statul. Deci, statul, prin primul ministru, numește președintele și ceilalți vicepreședinți ai consiliului de administrație, iar Ministerul Finanțelor numește consiliul de administrație, ca atare. Și, după cum se știe, consiliul de administrație este numit de acționari. Cred că am îngreuna textul, vă dau dreptate în ceea ce spuneți, dar nu cred că mai este necesar să precizăm, având în vedere economia legii, în general.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei îl prezintă domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Este foarte, foarte important acest articol, noi am meditat foarte mult atunci când am făcut propunerea, amendamentul ce v-a fost supus atenției dumneavoastră. Acționarul unic este statul, gestiunea activelor și pasivelor statului o are, conform Constituției, Guvernul. Acest mecanism, acest segment, care face parte din totalitatea activelor și pasivelor statului, care este Casa de Economii si Consemnațiuni, intră, deci, în angrenajul general, iar decizia de gestionare aparține acționarului unic, deci Guvernului.

De aceea, observați dumneavoastră că am spus ca președintele și vicepreședinții să nu fie numiți de oricine ci de primul-ministru, și nu întâmplător, pentru că decretul de acum 38 de ani subordona această instituție financiar-bancară, dacă acceptăm terminologia aceasta, Ministerului Finanțelor în exclusivitate; era o anexă a Ministerului Finanțelor. Or, noi am dorit ca această Casă de Economii si Consemnațiuni, organizată pe principii de autonomie, să aibă un consiliu de administrație care să răspundă direct față de primul ministru, nu de o componentă a Guvernului. Numai membrii consiliului de administrație am lăsat în competența, în atribuția Ministerului Finanțelor spre a fi propuși și numiți.

Deci, acesta este raționamentul pentru care am reformulat acest articol în ceea ce privește managementul, conducerea Casei de Economii si Consemnațiuni.

Oricum, noi ne menținem, comisia își menține amendamentul și formularea ce vă este prezentată.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Birtalan Ákos, vă rog să interveniți.

Domnul Birtalan Ákos:

Accept atât motivația dată de domnul Teculescu cât și de domnul Ana, în principiu. Aș vrea să precizez, vizavi de cele spuse de domnul Ana, că totuși, prin acest proiect și lege care va fi, CEC-ul nu va fi o instituție autonomă, deși dânsul a utilizat această expresie. Vă rog frumos să ne uităm în Constituție, unde scrie foarte clar cum pot fi anumite instituții în România, să nu confundăm faptul că CEC-ul nu va fi subordonat numai Ministerului Finanțelor ci va fi subordonat, să spunem așa, prin aceste numiri, Guvernului. Devine o instituție autonomă că vă avea un consiliu de administrație numit, doi membri de primul ministru iar ceilalți 7 de către ministrul Finanțelor...

Deci, CEC-ul va fi o instituție, așa cum a spus domnul Teculescu, a cărei conducere va fi numită de reprezentanții statului, la un moment dat. Eu cu acest lucru nu sunt de acord și exact acesta este fondul problemei pe care o ridic eu, deci eu consider că CEC-ul este și ar trebui să fie o instituție întradevăr autonomă, cum spune dănsul, care să nu depindă de primul-ministru de astăzi, de primul-ministru de mâine, de ministrul de Finanțe de astăzi, de ministrul de Finanțe de poimâine, care poate să se schimbe de pe o lună pe alta sau din doi în doi ani, sau din patru în patru. Aici este problema de fond. Dar, din moment ce am acceptat, ați acceptat dumneavoastră majoritatea, art.1, așa cum este, vreau nu vreau, pot să votez împotrivă și atât, dar, dacă vreau să fiu consecvent unei legislații, atunci trebuie să accept că aveți, în această formulare formală, dreptate, dar de fond, nu.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat punctele de vedere în legătură cu problema pe care o discutăm relativă la art.7 și am să vă rog să vă pronunțati.

În legătură cu alin.1 al art.7 nu au fost nici observații în cadrul dezbaterilor de aici și nici propuneri de modificare sau amendare din partea comisiei. Vi-l supun, deci, alin.1 al art.7, votului, așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abtinere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin.1 al art.7.

Vă rog să vă uitați acum la pct.8 din raport, acolo este vorba de o propunere privind formularea primei teze de la art.7, alin.2, pe care o conține raportul comisiei sesizate în fond. Nu am să citesc, bănuiesc că fiecare dintre dumneavoastră aveți la îndemână acest text.

Supun votului propunerea de amendare a alin.2, formulată în raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotriva? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abtine cineva? Nu sunt.

A fost aprobată această amendare.

Vă supun votului alin.2 al art.7, în ansamblu.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul alin.2 al art.7.

Trecem la examinarea alin.3. Avem propunerea privind redactarea, intervenția în redactarea acestui text, pe care o conține raportul comisiei, respectiv pct.9 din acesta.

Supun votului propunerea de amendare a textului alin.3.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere de amendare.

Vă rog să vă pronunțați asupra alin.3 în ansamblu său, asupra celor două teze din care el este compus.

Cine este pentru adoptarea alin.3? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul acestui alineat.

Vă supun votului art.7 în ansamblu, așa cum rezultă el.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul art.7.

Trecem la examinarea textului art.8. Nu au fost observații în legătură cu el din partea comisiei. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Birtalan Ákos, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Constantin Teculescu (din loja inițiatorului):

Vreți să deveniți coautor la acestă inițiativă.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc. Așa este!

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

O întrebare numai la adresa inițiatorului, în primul rând.

Observăm aici că modul de organizare și funcționare a Casei de Economii si Consemnațiuni va fi stabilit printr-un statut propriu, care va fi elaborat de consiliul de administrație și aprobat de Guvern.

Eu consider că această delegare de reglementare - să numim așa - că acest lucru se materializează aici, este și nu este justificată. N-aș vrea să mă bazez pe legislația actuală, pentru că se spune că este comunistă, dar și înainte de cel de-al II-lea Război mondial Statutul Casei de Consemnațiuni, cum a fost denumită atunci, s-a aprobat prin lege, ca anexă la lege, și eu consider că statutul și chiar primul consiliu de administrație, dar am trecut peste faza aceasta, puteau să fie aprobate prin lege, pentru că nu dura nici în timp mult și nu ocupa nici spațiu foarte mult, o detaliere a activității și a modului de organizare a acestei activități a Casei de Economii si Consemnațiuni.

Aș vrea să reflecteze un pic domnul Teculescu la această întrebare, să zicem, ridicată de mine și, cel puțin, eu aș propune să menționăm aici, în plus, că acest statut, cu toate că în mod firesc ar trebui să fie elaborat conform și cu respectarea legilor în vigoare astăzi și activității Casei de Economii si Consemnațiuni, dar n-ar strica, poate, dacă menționăm că trebuie respectate prevederile din legile, atât ale societăților bancare cât și ale societăților comerciale, paragrafele, articolele care vizează activitatea Casei de Economii si Consemnațiuni; poate că n-ar strica acest lucru, expres prevăzut aici, pentru consiliul de administrație, ca obligație în elaborarea Statutului Casei de Economii si Consemnațiuni.

Domnul Marțian Dan:

Alte observații, dacă sunt? Nu sunt.

Aveți cuvântul, domnule Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

Inițiatorul își menține punctul de vedere, dar vrea să-l și motiveze, având în vedere întrebările puse.

Eu, prin acest art.8, nu am vrut sau tocmai am fost împotrivă a lăsa consiliului de administrație și chiar AGA sau adunării generale latitudinea de a-și face contractul de societate, care în cazul de față nu e cazul, pentru că este unul singur, un acționar, și statutul. Având în vedere importanța acestei instituții pentru economia națională, pentru populație, am considerat că până și acest statut, care ar fi fost de competența consiliului de administrație, să fie aprobat de Guvernul României. Și eu cred că, din contră, aceasta pune un accent deosebit, ceea ce își propune această lege, efectiv, să fie o instituție - nu vreau să strig lozinci - a populației dar și pentru populație și sub controlul Guvernului, nu să fie o societate comercială oarecare, care-și aprobă și-și modifică statutul când dorește consiliul de administrație sau, eu știu, noul membru al consiliului de administrație.

Dacă domnul Birtalan e mulțumit? Mulțumesc și eu.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă mai are de făcut unele precizări sau comentarii? - Nu. Bun.

Deci, ați ascultat răspunsul, domnule Birtalan Ákos.

Reamintesc faptul că în legătură cu art.8 nu au fost observații, propuneri de amendare.

Supun votului art.8, în redactarea din propunerea legislativă.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat art.8.

Trecem la discutarea art.9. El a fost, de asemenea, propus să fie amendat în ceea ce privesc unele locuri ale redactării lui. Acest lucru îl aveți în pct.10 din raportul comisiei, ultimul punct din cadrul acestui raport.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea de amendare făcută de către comisie sau în legătură cu alte elemente ale art.9? Nu sunt.

Vă supun votului propunerea de amendare pe care o conține raportul comisiei la art.9.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată propunerea de amendare.

Supun votului dumneavoastră, acum, art.9, în ansamblu.

Cine este pentru aprobarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi și textul art.9.

În acest fel am epuizat conținutul acestei propuneri legislative.

După pauză, în funcție de situație pe care o vom avea, poate că ne vom pronunța și asupra acestui proiect de lege.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 12 avril 2021, 7:51
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro