Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 11, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 11-06-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 11, 1996

6. Dezbateri: proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție

Domnul Marțian Dan:

................................................

Vă propun să trecem la examinarea următorului punct înscris pe ordinea de zi, și anume: proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție. Participă la dezbaterea acestui proiect de lege domnul Alexandru Lăpușan, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, și doamna Adriana Șuta, director general în Ministerul Finanțelor.

Rog, deci, inițiatorul să ne prezinte acest proiect de lege, rațiunile care au inspirat acest proiect de lege, sensul reglementărilor. Rog, de asemenea, comisia care a analizat în fond, respectiv Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, să își ocupe locul.

Vă rog și pe dumneavoastră să nu părăsiți lucrările, pentru că noi nu lucrăm doar 15 minute în condiții constituționale și regulamentare, ci trebuie să lucrăm mai mult timp. Și, după aceea, evident că vor urma, ca de obicei, dezbateri generale. O să rog grupurile parlamentare care doresc să intervină, să ne facă cunoscut numele vorbitorului la care s-au gândit.

Ce se întâmplă cu inițiatorul? Noi avem un ministru care răspunde pentru relațiile cu Parlamentul și am vrea ca această sarcină ministerială să se manifeste, nu așa... prin prezențe episodice. Există un ministru, există un secretar de stat, există deci niște structuri, în privința cărora cred că trebuie și cei care le dețin să acorde cuvenitul respect Camerei Deputaților. Nu, dar... îmi face impresia că unii dintre cei care ocupă aceste posturi cred că comunicarea lor cu Parlamentul trebuie făcută doar prin hârtii. Eu cred că trebuie să existe o multitudine de modalități de comunicare, inclusiv participarea sub o formă sau alta la derularea lucrărilor și cu atât mai mult a celor care sunt inițiatorii, în numele unui minister sau a unei instituții subordonate Guvernului, a diferitelor proiecte de lege.

Eu dau cuvântul doamnei Adriana Șuta, director general în Ministerul Finanțelor, pentru a ne prezenta câteva elemente legate de acest proiect de lege și o să ascultăm punctul de vedere al comisiei care a analizat în fond acest proiect de lege.

Aveți cuvântul, doamna directoare.

Doamna Adriana Șuta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, la art.27 alin.4 se prevede că actele de constatare a datoriilor față de stat și alte persoane juridice, rămase după terminarea operațiunilor de lichidare, întocmite de comisie, vor fi avizate, centralizate de către Ministerul Finanțelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.

Comisiile de lichidare a fostelor cooperative agricole de producție constituite, potrivit legii, prin decizii ale prefecturilor, la propunerea primăriilor, aveau obligația ca, în termen de 9 luni de la desființarea cooperativelor, să procedeze la realizarea activului și plata pasivului, în condițiile prevăzute de lege. Nefinalizarea în termen, în prima parte a anului 1992 a operațiunilor de lichidare a patrimoniului fostelor cooperative agricole de producție a avut multiple cauze, dintre care menționez câteva: desfășurarea unei activități necorespunzătoare de către unele comisii de lichidare, care au condus la declanșarea de acțiuni în justiție, cu obiect - lichidarea patrimoniilor acestor cooperative agricole; întocmirea necorespunzătoare a bilanțurilor de lichidare de către comisii, ceea ce a determinat respingerea acestora de către organele financiare din teritoriu; nepreluarea în unele cazuri, conform legii, de către primării a bunurilor cooperativelor agricole de producție care nu s-au vândut în termen de un an de la data desființării cooperativei; dizolvarea sau descompletarea comisiilor de lichidare, în numeroase cazuri, distrugerea unor arhive, în cazul unor foste cooperative agricole.

Prin proiectul de lege menționat, pentru datoriile față de stat și alte persoane juridice, rămase după terminarea tuturor operațiunilor de lichidare, stabilite de organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii, împreună cu băncile finanțatoare, se propune un mod de acoperire, după cum urmează.

Datoriile față de bugetul de stat, asigurările sociale de stat și casa de pensii a țărănimii să fie anulate. Creditele bancare se vor acoperi din fondul de risc al băncilor creditoare, iar dobânzile vor fi anulate.

Datoriile rămase neachitate față de alte persoane juridice se vor acoperi din fondul de rezervă al acestora și din sumele încasate de la debitori, evidențiate în bilanțurile de lichidare.

Totodată, prin proiectul de lege se prevede că debitorii evidențiați în bilanțurile de lichidare întocmite de comisiile prevăzute de lege se urmăresc și se încasează de către organele financiare de stat județene, iar sumele încasate până la aprobarea legii se utilizează la acoperirea datoriilor către alte persoane juridice, cele ce se vor încasa după intrarea în vigoare a legii urmând a se face venit la bugetul de stat.

Prin proiectul de lege s-a prevăzut ca prefectul să sesizeze Parchetul de pe lângă instanța judecătorească competentă cu privire la faptele săvârșite de membrii comisiilor de lichidare pentru pagubele produse ca urmare a nerespectării obligațiilor ce le revin.

De asemenea, prin proiectul de lege se prevede ca modul de rezolvare a datoriilor rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție să se aplice și în cazul datoriilor rămase ca urmare a desființării unor foste asociații economice inter-cooperatiste care nu s-au reorganizat în societăți comerciale pe acțiuni.

Veniturile obținute din administrarea și valorificarea bunurilor fostelor cooperative agricole, care, potrivit articolului 28 din Legea fondului funciar, au trecut în proprietatea privată a comunelor, orașelor și municipiilor, urmează să se verse la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în cauză.

Ce aș vrea să mai completez după această succintă expunere asupra proiectului de lege: vreau să remarc faptul că pentru obținerea unor informații ne-am adresat organelor abilitate de lege, Poliție, Parchet și instanțe judecătorești pentru a se cunoaște procesul de derulare a lichidării fostelor CAP-uri.

În acest proces au existat numeroase încălcări ale prevederilor legale, producându-se pagube de 911 milioane lei.

Cauzele principale sunt: vânzarea de bunuri fără licitații, preluări abuzive de bunuri, demolări de construcții, nepredarea bilanțurilor de lichidare, vânzarea unor terenuri la societățile comerciale.

În acest sens, vă pot spune că au fost numeroase cazuri de încălcare a prevederilor legale, și anume sunt 289 de cazuri. Dacă doriți, vă pot enumera, că aceste 289 de cazuri sunt împărțite pe feluri de încălcare de cazuri.

Din sală:

Ar fi interesant.

Doamna Adriana Șuta:

Dacă se dorește, am toate argumentele la mine.

Aș vrea să vă mai relatez că din cele 4573 de foste CAP-uri, au întocmit bilanțuri de lichidare 4091, de unde rezultă că 482 de foste CAP-uri nu au încheiate aceste bilanțuri de lichidare. Din cele 4091 de CAP-uri care au terminat operațiunea de lichidare, la un număr de 2341 există datorii totale de 8,809 miliarde. Acestea sunt structurate astfel: către bugetul de stat 104 milioane de lei, către bugetul asigurărilor sociale 23 de milioane de lei, către Casa de pensii a țărănimii 3,204 miliarde lei, către bănci pentru credite pe termen mediu și lung 1,371 miliarde, credite pe termen scurt 366 de milioane, dobânzi aferente 2,125 miliarde, datorii către alte persoane fizice 1,614 milioane.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc. Rog acuma Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice să ne prezinte punctul de vedere. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Brăneanu, vicepreședinte al acestei comisii.

Domnul Dumitru Brăneanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice sesizată în fond cu Adresa nr.217 din 30 octombrie 1995 de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru a se pronunța în fond și având avizele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Compartimentului tehnic-legislativ a luat în analiză și dezbatere în ziua de 8 noiembrie 1995 proiectul sus-menționat. La aceasta se adaugă și sesizarea pe care comisia a primit-o în urma Adresei nr.217 din 9 martie 1996, a președintelui Camerei Deputaților, și privind amendameantele Guvernului României la raportul comisiei noastre referitor la proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție.

În urma dezbaterilor purtate, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât însușirea amendamentelor propuse de Guvernul României la proiectul de lege sus menționat, acestea fiind incluse în raportul nostru înaintat spre știință dumneavoastră. Totodată, comisia a fost de acord cu punctele de vedere deosebite, ale domnilor deputați Chiriac Mihai și Răban Gheorghe, neînsușite de comisie și care au rămas să fie ridicate de către aceștia în plenul Camerei Deputaților și, în funcție de susținerea lor, să fie aprobate de către dumneavoastră.

Deci, comisia vă supune spre aprobare raportul care a fost adus la cunoștința dumneavoastră, cu amendamentele prevăzute în raport și care considerăm noi că a avut în vedere toate dezbaterile care au avut loc în comisii și s-au luat în calcul toate propunerile făcute. Urmează ca dumneavoastră, în funcție de analiza făcută, să vă dați sau nu votul asupra amendamentelor propuse de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la dezbaterile generale. Avem solicitare de participare la ele din partea domnului deputat Neculai Grigoraș, membru al Grupului parlamentar al PDSR. Dacă celelalte grupuri parlamentare doresc să intervină, rog să ne anunțe numele vorbitorului.

Domnule deputat Neculai Grigoraș, aveți cuvântuil.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Onorați invitați,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție este consecința unei prevederi exprese dintr-o lege în vigoare, am numit Legea nr.18 din 1991, Legea fondului funciar, care, la art.27 alin.4 prevede că: "Actele de constatare a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase după terminarea operațiunilor de lichidare întocmite de comisie vor fi avizate și centralizate de către Ministerul Finanțelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului cu propuneri de rezolvare". Iată, deci, că propunerile de rezolvare sunt prezentate de către Guvern în acest proiect de lege și ele acoperă în totalitate situațiile create în urma aplicării prevederilor Legii nr.18 din 1991, partea care se referă la lichidarea patrimoniului fostelor cooperative agricole de producție și a modului concret în care au lucrat comisiile de lichidare.

Proiectul de lege aflat în dezbatere conține prevederi referitoare atât la stingerea datoriilor fostelor cooperative agricole de producție la care operațiunea de lichidare a patrimoniului a fost finalizată, cât și la cele unde comisiile de lichidare nu au finalizat operațiunile, din diferite motive, care, în foarte multe situații, au un pronunțat caracter subiectiv. Sunt prevăzute modalități de lichidare a datoriilor acestor foste unități față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, față de casa de pensii a țărănimii, față de băncile finanțatoare, atât în ceea ce privește creditul, cât și dobânzile asupra acesteia, precum și datoriile față de alte persoane juridice. Datoriile față de stat, respectiv față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și casa de pensii a țărănimii se anulează. Datoriile, creditele nerambursate băncilor se suportă de către acestea din fondul de risc, iar dobânzile aferente creditelor se anulează. Datoriile față de alte persoane juridice se suportă de către acestea din fondul de risc sau din debitele încasate de la debitorii evidențiați în bilanțurile de lichidare.

Este de reținut faptul că modalitățile de lichidare a datoriilor fostelor cooperative agricole de producție se propun prin proiectul de lege a se aplica și în cazul fostelor asociații economice intercooperatiste. Apreciem acest aspect ca pozitiv, cu mențiunea că este necesară o explicitare mai detaliată din partea Comisiei pentru agricultură, a motivației extinderii sferei aplicării prevederilor propuse și asupra acelor asociații intercooperatiste care s-au reorganizat în societăți comerciale pe acțiuni, cu activul și pasivul, respectiv drepturile și obligațiile acestora, deci și datoriile față de stat sau alte persoane juridice, societăți care atâta timp cât ființează, trebuie să-și exercite drepturile, dar și să-și achite obligațiile ce le-au preluat. Fac o paranteză aici, în funcție de răspunsul pe care-l vom primi de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vom putea să procedăm la o amendare a textului propus de către această comisie la art.9.

Proiectul de lege conține, de asemenea, prevederi de natură să impulsioneze finalizarea activității comisiilor de lichidare, acolo unde nu au fost depuse bilanțurile și actele de constatare a datoriilor, deschizând inclusiv calea sesizării organelor în drept cu privire la faptele săvârșite de membrii comisiilor de lichidare care au produs pagube prin nerespectarea obligațiilor stabilite de Legea fondului funciar, Legea nr.18 din 1981.

De asemenea, o paranteză era foarte necesară și este bine venită această prevedere, deoarece, inclusiv din prezentările reprezentantului Executivului, sunt foarte multe sesizări, foarte multe constatări în legătură cu o serie de nereguli și de abateri de la legile în vigoare, comise de către comisiile de lichidare a fostelor CAP-uri.

Cu aceste aprecieri și observând că modalitățile propuse pentru acoperirea datoriilor fostelor cooperative agricole de producție se circumscriu normelor financiar-contabile în vigoare, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România susține și va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Matis Eugen, din partea Grupului parlamentar al UDMR, după dânsul va urma domnul deputat Marin Lungu.

Domnul Eugen Matis:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Desființarea fostelor cooperative agricole de producție a cauzat o sumedenie de situații în litigiu, atât juridice, cât și financiare. Proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și față de alte persoane juridice, prezentat spre aprobare la sfârșitul anului 1994 de către Guvern, are ca obiect reglementarea unora din problemele financiare care au rămas de rezolvat.

După analizele efectuate se constată că în anul 1994 cooperativele agricole de producție prezintă datorii față de stat și alte persoane juridice în sumă de peste 11,5 miliarde lei. Dintre acestea, peste 9,2 miliarde lei sunt la cooperativele agricole de producție la care a fost încheiată operațiunea de lichidare a patrimoniului, pentru care au fost întocmite și depuse de către comisiile prevăzute de lege bilanțurile de lichidare la organele din teritoriu ale Ministerului Finanțelor, iar aproximativ 1,3 miliarde lei la fostele cooperative agricole de producție care nu au finalizat operațiunea de lichidare a patrimoniului.

Proiectul de lege prezentat propune mai multe moduri de rezolvare. Astfel, datoriile față de bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat se anulează, lipsindu-se astfel bugetul de unele surse de venituri. Această situație s-a conturtat datorită aplicării total greșite a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar. Creditele bancare sunt propuse să fie acoperite din fondul de risc al băncilor creditoare, iar dobânzile calculate se anulează, creându-se astfel baza juridică pentru rezolvarea unor probleme privind creditele neperformante acordate de unele bănci.

Grupul nostru parlamentar consideră că politica de creditare a unor bănci a avantajat nepermis de mult unele foste cooperative agricole, iar prin art.3 se să dea o autorizare băncilor creditoare să suporte din fondul de risc creditele bancare rămase nerambursate. Această măsură preconizată ne conduce la o întrebare firească: care este structura acestor credite nerambusate?

Grupul nostru parlamentar așteaptă, cu justificat interes, răspunsurile reprezentanților Guvernului la această întrebare, deoarece este cel puțin curioasă această încercare puțin mascată de a rezolva prin acest proiect de lege ilegalitățile comise de unele bănci în acordarea creditelor fostelor cooperative agricole de producție. Ne referim aici mai ales la nerespectarea prevederilor privind garanțiile necesare pentru creditele acordate. Modalitățile propuse de acest proiect de lege ating "nivelul înalt" al unei poziții ciudate. Datoriile rămase neachitate față de alte persoane juridice în sumă de peste 1,4 miliarde de lei la 30 iunie 1994, se acoperă din fondul de rezervă al acestora și din sursele încasate de la debitorii evidențiați în bilanțurile de lichidare.

Deci, dacă o fostă cooperativă agricolă de producție are datorii față de o altă persoană juridică, această datorie nu este problema celui care are datorii, ci a celui față de care sunt datoriile, stingerea lor făcându-se din fondul de rezervă a celor față de care alții, fostele cooperative agricole de producție, în cazul de față, au datorii.

Un alt element care a produs nedumeriri în cadrul Grupului parlamentar UDMR îl constituie faptul că acest proiect de lege, care prin titlu dorește acoperirea financiară a datoriilor rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție, în art.8 dorește să reglementeze atribuțiunile prefectului, o parte din atribuțiuni, care nu fac obiectul prezentului proiect de lege, ci au fost pe larg descrise în modificarea Legii nr.69/1991 privind administrația locală, discutată nu demult în Cameră.

Grupul parlamentar UDMR susține necesitatea rezolvării problemelor privind datoriile fostelor cooperative agricole de producție lichidate sau în curs de lichidare, dar nu poate fi de acord cu măsurile prezentate. Considerăm că rezolvarea acestor probleme ar fi trebuit să fie începută de la amendarea și aplicarea adecvată a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar și prezentarea de către Ministerul Finanțelor a unui raport detaliat privind structura acestor datorii, privind debitorii și persoanele juridice față de care există datorii. Totodată, este necesară o analiză prealabilă a creditelor neperformante acordate de unele bănci și stabilirea de responsabilități materiale, manageriale și instituționale necesare.

Este inacceptabilă această încercare prin care incapacitatea unora este pusă în spinarea altora, chiar și în interiorul unei societăți bancare.

Grupul nostru parlamentar consideră ca inacceptabilă soluția preconizată în art.2, prin care se anulează venituri juste la bugetul de stat.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, Grupul parlamentar UDMR va vota împotriva proiectului de lege prezentat, propunând returnarea lui la Guvern, pentru analiză și refacere.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Marin Lungu, Grupul parlamentar al PSM. După aceea va urma domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Marin Lungu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Trebuia mai multă chibzuință atunci când s-a hotărât să se vină în fața Parlamentului cu un astfel de proiect de lege.

Chestiunea este următoarea: cred că Parlamentul, Camera Deputaților, că noi aici discutăm, trebuia informat mai întâi de către Parchetul General și Ministerul de Interne asupra tuturor aspectelor care se regăsesc în proiectul de lege prezentat aici de Guvern. După o asemenea prezentare a rapoartelor respective, pe baza discuțiilor noastre și a concluziilor rapoartelor, se putea elabora un proiect de lege și să se vină cu el în fața Parlamentului. Altfel, suntem obligați - și cred că și în partea dreaptă și în partea stângă sunt marea majoritate a colegilor care mă susțin - suntem obligați să acoperim niște hoții care s-au săvârșit în perioada care a trecut, lucru cu care Grupul parlamentar socialist nu este de acord.

Deci eu aș propune, vă spun la modul cel mai sincer, returnarea proiectului la Guvern, să stopăm discuția aici, și, după ce se prezintă rapoartele de la Parchetul General și Ministerul de Interne, putem relua discuția vizavi de acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Lupu, în numele Grupului parlamentar al PNȚCD și PER.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Multă confuzie a creat Legea fondului funciar în societatea românească. Nenumărate abuzuri s-au făcut, aceste abuzuri au sufocat instanțele judecătorești.

În interpretarea textelor de lege, rar am găsit doi juriști care să se pună de acord fie și pe un singur articol.

În această confuzie generală, însă, cele mai precise ilegalități s-au comis în lichidarea patrimoniilor CAP-urilor. Au fost instituite, potrivit legii, acele comisii de lichidare. Cei care au fost investiți cu această activitate au avut o gestiune. În fiecare comună a existat Poliție, în fiecare județ a existat Parchet, au existat instanțe judecătorești.

Eu, care bat în fiecare sfârșit de săptămână satele Moldovei, nu am trecut printr-un sat în care țăranii să nu fie revoltați de modul cum au fost lichidate aceste patrimonii ale CAP-urilor. Era acolo tot ce a mai rămas după o activitate de 30 de ani. Nicăieri, însă, nu am întâlnit identificați, prin acțiunile organelor competente, Poliție și Parchet, pe cei care au jefuit aceste bunuri. Deci responsabilitatea gestionarilor nu există, infractorii direcți, care au sustras bunurile, nu au fost identificați, și acum venim, prin această lege, să dăm un termen prefecților, pentru a sesiza Parchetul de ilegalitățile eventual depistate. Dar, doamnelor și domnilor, care a fost datoria prefectului până acum, prin Legea administrației publice locale? Prefectul este garantul legalității la nivelul județului. Care a fost activitatea Poliției și a Parchetului în acest domeniu comentat de toate ziarele, criticat la toate colțurile? Zero! Și acum noi să venim să trecem la bugetul de stat o parte din datorii, iar altele în fondul de risc al băncilor, într-un sistem financiar bancar român care se clatină destul de bine.

Iată, în privința lichidării patrimoniilor CAP-urilor, vă dau un singur exemplu foarte evident: în fiecare comună a existat o casă a specialistului, de regulă foarte arătoasă. Aceste imobile au fost vândute, uneori cu aprobarea unor funcționari din Guvern, persoanelor care le locuiau, le ocupau la 1 ianuarie 1990 - ilegalitate absolută, pentru că, pe de o parte, în Legea fondului funciar se prevede că imobilele cu destinație socială nu pot fi înstrăinate, și pe cale de consecință ele trebuiau a fi preluate de primării, pe de altă parte, dacă s-ar fi înstrăinat, aceasta trebuia să se facă doar prin licitație publică. Am auzit de cazuri când așa-zisul specialist și-a vândut bicicleta și a cumpărat casă cu 6 camere, la un preț de nimic. Și acum noi venim, pe datoria publică, să anulăm aceste datorii. Singurul punct într-adevăr discutabil ar fi acoperirea datoriilor către Fondul asigurărilor sociale pentru țărănime, dar nu o putem rezolva izolat. De aceea, cred că în mod normal ar trebui să avem o situație din toate județele țării asupra acestor abuzuri, să identificăm responsabilii și apoi să trecem a căuta soluțiile.

Câtă vreme satele românești sunt acum de-a dreptul sfidate de vilele celor care au administrat aceste patrimonii, noi nu putem trece, știu eu, la o viitoare reglementare, de nu știu câtă ori repetată în legislația noastră potrevoluționară, pentru a-l îndemna pe prefect să sesizeze aceste abuzuri.

Este necesară, deci, fie o comisie, fie o obligație certă a Prefecturii, nu printr-o reglementare legală, ci printr-o dispoziție serioasă a Guvernului de a inventaria aceste abuzuri, și după aceea să căutăm soluțiile, să vedem cât s-a pierdut, cine este vinovat, cât nu poate fi identificat și apoi să tragem concluziile.

Grupul nostru parlamentar PNȚCD+PER consideră că oportunitatea legii este criticabilă și de aceea cerem amânarea dezbaterii ei, până la o situație reală a pagubelor produse în țară.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Nu au fost alte solicitări din partea celorlalte grupuri parlamentare, referitoare la participarea la dezbaterea generală.

Dumneavoastră ați ascultat, deci, diferitele probleme care au fost ridicate de vorbitori, întrebările pe care le-au pus, pe care le-au formulat, sugestiile în legătură cu problema pe care o examinăm.

Am să rog, din acest punct de vedere, mai ales că primul care a intervenit și a formulat unele întrebări, a cerut unele lămuriri, unele explicații, unele informații suplimentare a fost domnul deputat Mátis Eugen, și dânsul propunea ca noi să nu examinăm acest proiect de lege, să-l retrimitem la Guvern pentru a fi reconsiderat în ceea ce privește unele din soluții, punct de vedere care, după aceea, a fost completat de intervenția domnului deputat Marin Lungu care, în cuvântarea domniei sale, atrăgea atenția, făcea sugestia că ar trebui mai întâi să ascultăm un raport foarte exact, foarte precis din partea Poliției și a Parchetului General, în legătură cu cei care au comis diferite hoții în procesul de lichidare samavolnică și prin ocolire a legii a patrimoniului fostelor CAP-uri, și numai în momentul în care vom fi în posesia acestor rapoarte să examinăm legea și să vedem cum vom configura diferitele soluții pe care ea trebuie să le compună.

În mod similar, a ridicat câteva probleme și domnul deputat Vasile Lupu și, dintre ele, cea mai importantă este aceea că dânsul cerea, în numele grupului parlamentar pe care îl reprezintă, amânarea discutării acestui proiect de lege.

Ne găsim, deci, în fața unor obiecții în legătură cu oportunitatea dezbaterii și mai ales în legătură cu esența soluțiilor pe care proiectul de lege le conține.

Am să rog, deci, din acest punct de vedere, reprezentanții Guvernului, ai inițiatorului, să își definească poziția, atitudinea față de aceste diferite întrebări, diferitele judecăți și evaluări care au fost făcute de către reprezentanții unor grupuri parlamentare, lucru pe care am să rog să-l facă și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, care a analizat în fond.

Suntem, într-adevăr, în prezența unei probleme complexe, ea deja prezintă o foarte mare întârziere în raport cu ceea ce stipula la art.26 și 27 Legea nr.18/1991. Sunt, într-adevăr, multe cazuri de hoții și de abuzuri care au fost comise, în materie de lichidare a patrimoniilor fostelor CAP-uri. În același timp, întârzierea în ceea ce privește rezolvarea acestor chestiuni și neangajarea foarte exactă a unor factori prin această lege, care să urmărească și să tragă la răspundere pe cei care au comis diferitele abuzuri, nu cred că este o chestiune productivă și de dorit în asemenea împrejurări. Dar nu este cazul să monologhez eu pe marginea acestei chestiuni. Rog, deci, inițiatorul și comisia să facă acest lucru. Iar inițiatorul și comisia cred că au receptat foarte exact sensul unor întrebări, al unor nemulțumiri, al unor interogări pe care, cu voce tare, le-au prezentat reprezentanții unor grupuri parlamentare.

Domnul Alexandru Lăpușan, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sigur că întrebările care s-au ridicat, nedumeririle sunt motivate.

Vreau să vă informez că acest proiect, în urma prezentării la comisia de specialitate a Senatului, în urma discutării în comisia de specialitate a Camerei Deputaților, a adus în sprijinul său documente, argumente necesare, astfel încât să putem elucida toate cazurile sau cât mai multe dintre ele care s-ar putea ridica și ar putea să creeze anumite interpretări.

În primul rând, iată o situație a structurii datoriei respective, situație pe care am făcut-o considerând că la nivel național este clarificatoare, edificatoare, și anume... o parte din ea s-a prezentat în fața dumneavoastră de colega mea de la Ministerul de Finanțe. Este vorba de 8,8 miliarde datorie totală, din care afectează bugetul, deci credite care afectează bugetul de stat- 104 milioane de lei, 23 de milioane credite la bugetul de asigurări sociale, 3,2 miliarde Casa de pensii a țărănimii, 1,37 miliarde credite preluate pe termen mediu și lung, 366 de milioane credite preluate pe termen scurt; la toate acestea, se adaugă 2,125 miliarde dobânzi aferente, 1,6 miliarde vizează persoane fizice și 346 de milioane sunt încasări de la diferiți creditori. Sigur că aceasta este o structură în mare a acestor valori.

Există o altă întrebare - analiza creditelor neperformante, pe care a ridicat-o reprezentantul UDMR a ridicat-o, și îmi permit să răspund la un punct anterior și la această întrebare.

Sigur că subiectul acesta al lichidării patrimoniilor fostelor CAP-uri a suscitat și probabil că va mai suscita, va mai crea încă multe subiecte de discuție. În ce măsură comisiile de lichidare și-au făcut datoria, în ce măsură acțiunea, activitatea acestor comisii a putut să fie corect transpusă prin intermediul mijloacelor de informare în masă, în ce măsură justiția a intervenit și a rezolvat, în favoarea sau în defavoarea solicitantului, diferitele cazuri este greu de dat un răspuns aici, însă noi am solicitat la ministerul de resort și avem o situație cu aceste cazuri, însumarea acestor cazuri. Sunt și pe județe și pe total țară și îmi permit să lămuresc câteva și, în primul rând, aș vrea să subliniez prin intervenția din acest moment faptul că organele abilitate au intervenit. Că nu au intervenit cu destulă promptitudine, că nu au reușit să facă lumină în toate cazurile și acest lucru este posibil să fie adevărat. Deci, iată - cazurile de încălcare a prevederilor legale referitoare la lichidarea patrimoniului:

- număr de cazuri - total: 289

- valoare pagubă - mii lei: 12,426.

Deci acestea sunt cazurile care sunt...

Domnul Ion Diaconescu (din bancă):

Valorile acestea sunt socotite în 1990?

Domnul Alexandru Lăpușan:

Nu, aceste valori sunt ultimele date care sunt, în momentul acesta, la ministerul de resort. Nu sunt la prețurile actualizate, nimic din ceea ce vă este prezentat dumneavoastră nu este la prețurile actualizate.

(Rumoare)

Deci, domnule președinte...

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Domnule secretar de stat,

Sigur, ar fi bine să precizați, în fiecare caz, când este vorba de cifre, la ce dată, când este vorba despre prețuri sau despre valori, la ce dată s-a făcut evaluarea și care este cursul real al acestor cifre.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Deci, domnule președinte, toate aceste date au fost făcute în momentul în care actul respectiv s-a consemnat, respectiv la data la care patrimoniul respectiv a fost trecut în bilanțul contabil și predat, în momentul în care proiectul de lege a fost inițiat. Deci nu sunt prețuri reactualizate.

Prețurile vor fi reactualizate în momentul în care această lege va fi adoptată, poate cu modificările de rigoare, de către dumneavoastră, sigur că dobânzile aferente, care sunt evidențiate foarte clar aici, și valorile care sunt în litigiu, bănuiesc că vor fi reactualizate la prețul și la cursul zilei.

(Comentarii în Grupul parlamentar PNȚCD și PER)

Domnul Marțian Dan:

Eu vă rog să ascultați. Sigur că dacă vor fi anumite lucruri în privința cărora doriți să exprimați anumite poziții, să puneți întrebări, o să existe această posibilitate.

Dacă mai aveți ceva de...

Domnul Alexandru Lăpușan:

Deci eu aș vrea să vă spun câte ceva despre activitatea care s-a dus și cazurile care s-au sesizat. Repet, patrimoniul fostelor CAP-uri, conform bilanțului contabil la momentul la care s-a luat decizia, deci prin Legea nr.18, de evaluare.

Cazurile de încălcare a legii cercetate de organele abilitate au fost 700.

Numărul membrilor comisiei de lichidare implicați în aceste cazuri: 564.

Cazuri în curs de cercetare - total: 125.

Numărul membrilor comisiei de lichidare implicați, dovediți a fi implicați: 106.

Cazuri înaintate instanțelor de judecată: 92.

Număr membri comisie de lichidare implicați: 208.

Cazuri judecate - total: 28.

Număr persoane care au primit pedepse penale: 5 cazuri. În curs de judecată: 34.

Număr membri comisie de lichidare: 23.

Valoarea pagubelor produse - total: 911.819.000, cu titlu executoriu total - 261 milioane ș.a.m.d.

Valoarea pagubelor recuperate - mii lei: 43.634, din care, de la membrii comisiei de lichidare - 12.605. Deci cifrele sunt în mii lei.

Valoarea pagubelor în curs de recuperare: total(- 361.168 mii lei, din care, de la membrii comisiei de lichidare - 301.864 mii lei.

Deci vreau să vă spun că ministerele de resort s-au preocupat pentru a găsi soluții la foarte multele sesizări care au venit din teritoriu de la cei, într-un fel sau altul, nemulțumiți.

Care este subiectul legii pe care Guvernul v-o propune spre analiză și aprobare? În primul rând, nu se dorește acoperirea unor nereguli, ci dimpotrivă.

Dacă dumneavoastră veți fi atenți la subiectele principale, la elementele principale care sunt vizate prin această lege, acestea sunt:

- datoriile rămase neachitate față de persoanele fizice sau juridice trebuie să fie recuperate de la acestea. Acest lucru este explicit prevăzut în lege;

- creditele bancare... - vreau să spun că societățile comerciale bancare sunt și ele persoane juridice care au acordat credite mai mult sau mai puțin performante, sunt persoane juridice care, în momentul de față, au acționari, inclusiv privați, și statul este acționar și există, de asemenea, dumneavoastră știți, și bănci care au sută la sută acționari privați. Acestea au acordat credite sau au acordat ulterior credite, fiind vorba de asociații, fostele asociații, performante, mai puțin performante sau în condiții care le depășeau atribuțiile.

Prin această lege, se oferă posibilitatea ca din fondurile de care dispun aceste bănci să se acorde..., aceea nu înseamnă că persoana juridică respectivă, banca, nu o să recupereze sau să facă tot posibilul pentru a-și recupera creditele respective, dacă este cazul. De asemenea, pentru cazurile în care nu se pot prelua asigurările sociale de stat și datoriile față de Casa de pensii a țărănimii, acestea să fie preluate, sigur, la datoria publică.

Vreau să menționez că, în cazul în care nu oferim, prin această lege, posibilitatea să recuperăm din mai multe direcții, de la cei vinovați, persoane fizice sau juridice, inclusiv societăți comerciale, atunci toată această datorie, care vreau să vă spun că un moment nu stă, tot timpul crește, datorită dobânzilor pe care le are în spate, atunci va trebui, probabil, ca această datorie să fie acoperită de la bugetul de stat, să fie acoperită, să fie trecută la datoria publică, ceea ce nici dumneavoastră și nici Guvernul nu dorește.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Dacă doamna director general Adriana Șuta mai dorește să răspundă la câteva probleme care au fost puse de exponenții unor grupuri parlamentare?

Nu aveți.

Comisia?

Domnul deputat Anghel Stanciu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, are cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule secretar de stat,

Atunci când lucrurile sunt deja comise și nu au fost prevăzute în desfășurarea lor în timp, spre a preveni, este foarte greu de a le mai repune la loc, indiferent de cum vom gândi noi asupra legii, nu o să mai pună nimeni cărămidă peste cărămidă și nu o să mai reușească nimeni să recupereze un patrimoniu inestimabil, aruncat pe apa sâmbetei de câțiva indivizi ce au instigat sat după sat. Însuși termenul de lichidare ne duce clar la ideea că s-a dorit această lichidare. Și, din punctul acesta de vedere, putem spune că politica, într-un anumit timp, într-un anumit an, a fost singura dusă complet la îndeplinire.

Acum suntem în situația delicată în care este periculos și a nu lua nici o măsură, periculos și a lua o măsură, pentru că, pe de o parte, patrimoniul sau o parte a acestui patrimoniu, așa cum s-a spus aici și cum cunoaștem toți, prin peregrinările noastre sătești, a fost însușit pe căi mai mult sau mai puțin ortodoxe și, evident, că ați avut și răspunsuri - sunt 5 oameni condamnați, iar, pe de altă parte, sunt datorii care se cumulează, prin această procedură bancară, prin aceste dobânzi și care devin, ele însele, o povară și un mic pinion care se blochează în angrenajul financiar.

Deci trebuie să alegem între a contribui prin ceva la deblocarea și la stingerea unor datorii care pot reveni și accentua blocajul financiar și faptul ca organele abilitate și care iau bani pentru aceasta - Parchetul, Poliția și, evident, Prefectura - și are dreptate și domnul deputat Lupu, că noi aproape suntem pe postul unui semnal de alarmă. Tot tragem semnalul de alarmă ca prefectul să facă, să facă, or, lucrurile acestea sunt clar date prin lege. Să-și facă datoria în mod normal și să vadă ce s-a întâmplat, ce se întâmplă și nu cum s-au lichidat, ci, mai concret, cum s-au furat patrimoniile unora dintre CAP-uri. Cam acesta ar fi subiectul celor două.

Eu cred că, la nivelul de responsabilitate pe care îl avem, avem maturitatea și rațională, evident, în primul rând, dar și cea politică, de a face disjuncție între furtul unor patrimonii, însușirea ilegală a lor și condamnarea, pe cale legală, a celor care au făcut-o și a membrilor comisiilor respective și stingerea unor datorii care, în fapt, ele sunt stinse, că nu are cine să le mai plătească.

Și, de aceea, comisia crede că acest text de lege nu este perfect și nici nu putea să fie perfect, nu este singurul, dar poate fi perfectibil și adus, să spunem, la zi, prin intervențiile dumneavoastră și de aceea, domnule președinte, noi susținem să intrăm în dezbaterea proiectului de lege, cu rugămintea comisiei ca să acceptăm discuția și prezentarea unor amendamente de fond, pe care, în raport de temeinicia lor, să le acceptăm, și comisia și prezidiul, spre a fi supuse aprobării.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat și opinia comisiei sesizate în fond. Eu vreau să vă reamintesc modul în care reglementează problemele ce au tangență cu discuția noastră Regulamentul Camerei Deputaților, mai exact art. 95. El sună astfel: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei Deputaților să se pronunțe prin vot".

Comisia a propus prin raportul ei să fie dezbătut proiectul de lege, să fie luate în considerare amendamentele pe care le-a elaborat și ați ascultat ultima intervenție a domnului președinte al comisiei sesizate în fond, domnul deputat Anghel Stanciu, în legătură cu deschiderea noastră, în așa fel încât în cursul dezbaterilor să se poată face și alte amendamente în legătură cu acest proiect de lege, și mai ales cu rezolvările pe care le propune diferitelor aspecte legate de lichidarea patrimoniului fostelor C.A.P.-uri.

În aceste împrejurări, evident că noi ar trebui, așa cum spunea și dânsul, să trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Sigur că unele observații care au fost făcute aici sunt foarte pertinente și foarte drepte. S-au comis multe ilegalități în ceea ce privește lichidarea acestui patrimoniu, modul în care au funcționat aceste comisii, felul în care s-a lucrat, de multe ori comisiile acestea au fost mai degrabă un fel de paravan la adăpostul căruia au lucrat doi, trei oameni, uneori foarte interesați. Și din cauza aceasta s-au adoptat soluții care au produs mari frământări și nemulțumiri în rândul foștilor cooperatori. Dumneavoastră, cred că din contactele pe care le-ați avut și le aveți cu oamenii care au lucrat înainte în fostele C.A.P.-uri, aveți multe semnalări în acest sens.

Așa că, procedând strict regulamentar, ar trebui, mă rog, să trecem la dezbaterea acestui proiect de lege și, evident, în funcție de modul în care este redactat, de reglementarea pe care o conține un articol în diferitele lui paragrafe, evident că se poate interveni și vom vedea ce amendamente se propun. Dar, vorbind strict regulamentar, în această situație ne găsim.

Domnule deputat Vasile Lupu, vă rog să poftiți. Aveți cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Într-adevăr, Regulamentul prevede această situație când comisia propune sau admite discutarea proiectului, dar solicitarea unui grup parlamentar, și nu a unuia, ci a două sau trei, de a supune la vot oportunitatea dezbaterii legii, nu trebuie trecută cu vederea, pentru că suveran este plenul Camerei Deputaților și votul Camerei Deputaților este hotărâtor în această direcție.

De aceea, noi insistăm să supuneți la vot dacă este oportun să dezbatem acest proiect sau trebuie să așteptăm o situație clară; pentru că am auzit niște date statistice, dar din ce am mai aflat de prin sate, când un biet țăran care a dat cai, boi, utilaje în C.A.P. și a luat o oaie sau o vacă a fost trimis la pușcărie pentru furt din avutul public în vechea reglementare, iar pentru cei care au administrat acest patrimoniu nu s-a găsit nici o soluție și remarca domnului ministru că, vezi doamne, am da posibilitatea recuperării datoriilor prin acțiunea prefecților sau a mai nu știu cui, iarași nu este întemeiată.

Deci, eu cunosc situații foarte multe când jaful s-a produs sub ochii polițiștilor, eu am fost cu zeci de delegații de țarani la prefectul de Iași, cu memorii și documente privind jaful asupra patrimoniilor C.A.P.-urilor, nu s-a luat niciodată nici o măsură.

Deci, cred că mai util ar fi, poate, să instituim o comisie la nivel de fiecare județ și, cum organele competente nu și-au făcut datoria, să intre în această comisie reprezentanți ai partidelor parlamentare, neplătiți, fără îndoială, cu niște magistrați plătiți, reprezentanți ai Poliției și Parchetului General, care să facă odată o verificare asupra acestui jaf.

Dar până când vom veni aici în Parlament să legalizăm furtul? Pentru că aceasta facem. Or, în dreptul comun, când se constată un furt, o pagubă adusă de persoane determinate avutului public sau privat, vine statul și-i acoperă datoria ca ulterior această datorie să fie recuperată, așa cum s-a spus aici, ca băncile să recupereze datoriile?

De aceea, vă rog încă o dată să supuneți plenului propunerea noastră de a dezbate sau nu acest proiect. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule deputat Iuliu Vida.

Domnul Iuliu Vida:

Mulțumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, am această obligație să vă pun în temă în legătură cu unele aspecte legate de acest proiect de lege.

Legea este în totalitate confuză și inoperantă din punct de vedere juridic. Dacă se aprobă legea, în forma în care a fost prezentată, se face o eroare legislativă de fond.

Vă atrag atenția numai la un aspect: la peste 500 de cooperative agricole de producție nici la ora actuală nu au fost perfectate bilanțurile de lichidare a patrimoniului.

În bilanțurile de lichidare a patrimoniului, după unele analize pe care le-am făcut în patru, cinci județe din nordul Ardealului, nici la o treime din fostul patrimoniu al C.A.P.-urilor nu sunt cuprinse elementele patrimoniale în documentele de lichidare.

Dacă se ia bilanțul centralizator al bilanțurilor cooperativelor agricole de producție existente la 31 decembrie 1990 și dacă se compară cu bilanțurile de lichidare, apar niște diferențe la nivelul sutelor de miliarde de lei.

Un alt aspect pe care trebuie să-l aveți în vedere este acela că la majoritatea bunurilor care au fost lichidate prin licitații, valoarea acestora depășește cu mult valoarea de bilanț de la 31 decembrie 1990, datorită ratei inflației, care a operat pe parcursul anilor.

Un alt aspect care nu figurează în bilanțurile de lichidare: dumneavoastră știți cum s-au "lichidat" fermele zootehnice, sute de mii de oameni au mers și au luat vacile și toate categoriile de animale pe care le-au dus acasă, în unele C.A.P.-uri, au fost trecute pe tabele improvizate, fără elementele necesare pentru evaluarea valorii acestora și valoarea acestora neapărat trebuie să intre în bilanțurile de lichidare, și anume nici numele și nici prenumele cetățeanului care a dus animalul acasă nu rezultă clar din aceste tabele, s-a trecut eventual numărul animalelor, nimeni nu a cântărit elementul de bază pentru evaluarea valorii, iar în majoritatea localităților nici urmele arhivelor nu mai există, deci posibilitatea de reconstituire nu există.

Eu atunci am pus în discuție și am atras atenția domnului ministru Florin Georgescu, ministrul finanțelor, cum poate să preia această răspundere Ministerul Finanțelor, prin organele sale teritoriale, ca să treacă într-o evidență, cu titlurile executorii, aceste debite. Este o aberație și este o imposibilitate ca această evidență să fie organizată.

Deci, sunt o serie de aspecte juridice care vizează dreptul de proprietate și alte probleme; după părerea mea, aceste probleme nu se pot rezolva prin amendamentele prezentate până în prezent sau care urmează să fie prezentate în urma începerii dezbaterilor pe articole, aici trebuie tot proiectul să fie reconsiderat. Prin Senat a trecut, pornind de la această cerință că Legea nr. 18 are o prevedere că trebuie să prezinte Guvernul o propunere Parlamentului, pentru a găsi o formă de lichidare a patrimoniului fostelor C.A.P.-uri.

Nu vreau să vă plictisesc, dar am această obligație morală ca și coleg față de dumneavoastră, punând la o parte opțiunea politică, că nu are nici o legătură, fiindcă indiferent ce opțiune politică ai, nu poți să fii de acord cu anarhia, cu hoția și cu escrocheria.

Un alt aspect: au existat asociațiile economice intercooperatiste la care au fost acționari cooperativele agricole de producție. În bilanțurile de lichidare nimeni nu s-a ocupat cu problema, și anume nu a insistat nimeni asupra modului cum s-au lichidat aceste părți de contribuție la acestea asociații de către cooperativele agricole de producție membre.

Mergând mai departe, un număr de conducători care au fost în 1991 în fruntea acestor asociații, au transformat, cu totul ilegal și prin încălcarea grosolană a legalității, în societăți pe actiuni și au trecut, ca și capital social subscris, patrimoniul cooperativelor agricole de producție care au format aceste asociații economice intercooperatiste.

Eu vă rog foarte mult să puneți pe cântar aceste aspecte, fiindcă, și dacă trece prin Parlament acest proiect de lege, eu nu cred că la Curtea Constituțională, care are o răspundere și pentru generația de azi și pentru generația de mâine, va accepta dacă introduce cineva o contestație, ca sub această formă să punem punct la niște ilegalități și la niște încălcări grosolane ale Constituției și ale legislației din România. Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

Domnul Marțian Dan:

Noi suntem acum într-un punct oarecum original, pentru că ne găsim într-o situție pe care, cel puțin eu, în actuala legislatură, nu am întâlnit-o, dar s-ar putea să greșesc. Practic dezbaterile generale s-au încheiat, sigur că s-au formulat niște puncte de vedere foarte serioase și care nu pot fi trecute cu vederea și, în aceste împrejurări, chiar dacă nu sunt dezbateri generale, mai sunt unele solicitări de a interveni, respectiv a mai cerut domnul deputat Alexandru Albu și domnul deputat Ion Dinu,

Eu vă rog să fiți de acord să-i ascultăm și pe dânșii, după care vom încerca să decantăm puțin lucrurile și în funcție de aceasta să vedem care este soluția legală, morală și dreaptă care trebuie adoptată.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Alexandru Albu.

Domnul Alexandru Albu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

S-a făcut o propunere de amânare a discutării acestei legi.

Eu aș cere niște explicitări suplimentare: amânare până când? Până la calendele grecești, cum se spune în popor? Amânarea se face pentru înmormântare sau se face pentru rezolvare?

De aceea, domnul coleg Lupu, care a făcut o propunere și aș vrea să spun că a avut o susținere la această propunere, să ne spună domnia sa cam când proiectează reluarea discuției acesteia? Să rezolve actualul Parlament problema sau peste încă două, trei legislaturi și Parlamente? Să o rezolve în cadrul ședințelor pe care le mai avem de ținut în luna aceasta și probabil în septembrie și octombrie ceva sau într-o sesiune extraordinară? Acestea sunt problemele care se ridică.

Dacă se propune o amânare cu intenție de rezolvare și nu de înmormântare, eu voi vota pentru o asemenea amânare, pentru că legea dă niște soluții și, după părerea mea, destul de pertinente pentru recuperarea unor elemente de patrimoniu pentru nu știu ce, dar lasă complet la o parte răspunderea morală și juridică a celor care au lansat desființarea C.A.P.-urilor. Să vă aduceți aminte că o importantă personalitate politică chiar se adresa membrilor cooperatori să intre și să ia fiecare dreptul lui. Auziți dumneavoastră ce formulă inteligentă: "să ia fiecare dreptul lui". Și țăranul, sărăcit, de anii pe care îi știți, întrucâtva abrutizat de lipsa religiei și așa mai departe, s-a repezit și a luat și țiglele de pe sedii, a luat și vișinii din livezi, a ciopârțit vacile, dacă nu le-au putut împărți și așa mai departe.

Voci din partea dreaptă a sălii:

Cine a spus?

Domnul Alexandru Albu:

Dar, știți cu toții, domnilor! Adresați-vă televiziunii, că este pe o casetă acolo. Au spus mai mulți... Ce vreți?

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

Spuneți dumneavoastră!

Domnul Alexandru Albu:

O să spun eu, o să spun la vremea respectivă, când o să judecăm această lege!

Înțelegeți dumneavoastră, deci, cum stă problema, cum s-a găsit formula aceasta cu: "să ia fiecare dreptul lui". Cum adică să ia dreptul lui? Și aceasta, înainte de a vota Legea fondului funciar, ca să existe o bază juridică cumva, ce se face cu pământul, înainte de a elabora și de a lansa un sistem de reglementări care să ducă la o lichidare, ca să zic așa, cât de cât juridică și sub pază și sub observația organelor competente: Parchet, Poliție și așa mai departe.

Deci, câteva elemente de patrimoniu, dacă vrem să le recuperăm acum prin legi și prin nu știu ce, mă rog, mai vedem. Dar, să ni se spună clar cam până când se vrea această amânare, dacă se vrea pentru înmormântare sau pentru rezolvare? Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să subliniez că, așa cum o fac de obicei, am toată exigența în ceea ce vă spun dumneavoastră și îmi permit, de asemenea, să vă rog să fiți foarte exigenți în a aprecia ceea ce spun.

Mă refer la două stări de lucruri. Mai întâi la posibilitatea de depunere de amendamente sau de propus termene, domnul Albu.

Art. 94 din legea noastră, din Regulament, glăsuiește: "În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente". Nu putem primi amendamente. Deci, nu putem primi nici nota de amendament care se exprimă prin amânare. Nu. Categoric, pentru că așa spune legea noastră cea mai importantă, Regulamentul nostru.

Art. 95 din același Regulament, vă rog foarte mult, să nu tolerați sub nici o formă vreo interpretare care este contrară exprimării foarte exacte, foarte cert. Avem de ales între a aprecia necesitatea cunoașterii reale a dezastrului care s-a produs în fostele C.A.P.-uri, mai ales cu ocazia lichidării lor, deci a aprecia acest dezastru și corespunzător, a nu purcede să ne angajăm în discutare sau accepta propunerea confratelui nostru, domnul Anghel, care a zis că vom putea propune amendamente.

Iată ce spune art. 95: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului", deci respingerea proiectului, numai respingerea proiectului "sau a propunerii legislative, după încheiere dezbaterii generale președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot". Nu putem discuta decât acest lucru. Nu putem discuta propuneri de amendamente ca să mai îndreptăm un pic dezastrul. Nu avem voie!

Și atunci, față de situația foarte gravă pe care cei care au luat cuvântul au evidențiat-o, față de situația catastrofală pe care o știu toți cei care s-au aplecat asupra realității, cum spuneam și mă repet, dezastrului privind fostele C.A.P.-uri, eu invit comisia, în respectarea unui interes național, nu putem tolera tot jaful care s-a practicat, să arate dacă propune, într-adevăr respingerea proiectului, cum spune art. 95 și atunci îl scoatem din dezbatere și nu ne împiedică nimeni. Adaug: să ne adresăm inițiatorului și să-l somăm, acesta este cuvântul - vă rog să-mi iertați exprimarea, domnule ministru, dar vreau să fiu foarte exact în ceea ce cer - să somăm inițiatorul, ca, pornind de la măruntele, micile nesocoteli care s-au identificat față de - cum spun a treia oară cuvântul - dezastru, să ceară Guvernului ca de îndată să sesizeze organele de cercetare penală, ca să avem conturată realitatea aceasta -nu mai spun a patra oară dezastru - ca să putem discuta în cunoștință de cauză. Pentru că nu este de tolerat! Noi care suntem puterea supremă - așa spune Constituția - prin care hotărâm, cu puterea aceasta supremă, destinul nației, nu putem tolara existența în continuare a acestui dezastru. Noi trebuie să cerem să se facă lumină pe căile prevăzute de lege, de Constituție mai întâi.

De aceea, rog stăruitor, înainte de orice, colegial, membrii comisiei noastre să aprecieze dacă, față de situația gravă înfățișată de vorbitorii care sunt colegii noștri, de ceea ce știe o țară întreagă, nu este cazul să propună - că nu este prea târziu - respingerea, așa cum spune art. 95, și, în fața acestei singure perspective de interpretare a dispozițiilor din Regulamentul nostru, să trimitem înapoi inițiatorului și să-l rugăm să ceară să se investigheze pe latura penală, ca pe urmă, în raport de ceea ce se constată pe latura acelei investigații să avem o alcătuire așa cum trebuie. Pentru că a vota un proiect de lege care este - să-mi fie iertat că spun așa, nu știu a câta parte, este un fel de cârpeală față de ceea ce noi urmărim, noi nu putem, nu putem, nu putem! Eu sunt chiar uluit de titlul care s-a conferit legii: "Acoperirea". Păi ce să acoperim? Toate șarlataniile, toate furturile, toate dezastrele care au fost? Nu se poate! Rog stăruitor -și am terminat, mulțumesc că m-ați ascultat cu atâta liniște - colegii din comisie, să propună, dacă vor fi de acord cu gândirea mea, respingerea acestui proiect, trimiterea la inițiator, să alcătuiască, cerând în același timp să se facă o investigație foarte exactă. Se pare că la ora actuală organele Parchetului sunt, într-adevăr, mai exigente decât au fost la vremea lui 1991. Cel puțin este o speranță a mea. Fie numai atât, dar așa mi se pare!

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Emil Putin.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prin acest proiect de lege ni se cere nouă, reprezentanți ai poporului, să stingem datoriile către stat.

Ni se cere, de asemenea nouă, să anulăm datoriile către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale, către bugetul pe care noi îl facem și pe care trebuie să-l împărțim, așa puțin cum este.

Ni se cere, de asemenea, tot nouă, să autorizăm băncile să se descurce cu fondul de risc pe care îl au.

Or, eu vă rog să-mi permiteți, față de acest proiect de lege și de raport, să spun că nu avem nici un fel de informații. Ni s-au prezentat niște date statistice. Am înțeles că doar cinci persoane au fost condamnate, când noi știm că la nivelul fiecărui județ s-au depus mii de plângeri față de activitatea comisiilor de lichidare. Aceste activități trebuiau să fie verificare nu numai de organele de urmărire penală, trebuiau să fie avizate și de către organele Ministerul Finanțelor.

Părerea mea este că nu ne putem asuma o astfel de răspundere, până când nu avem date complete privind aceste activități, date complete privind aceste datorii, astfel încât părerea mea se raliază propuneirlor făcute, în primul rând, de a solicita organelor Parchetului General să ne comunice date complete privind dosarele aflate în cercetare, de asemenea, să solicităm și Ministerul Justiției cât anume din sumele care s-au stabilit de către instanțele judecătorești să fie recuperate s-au recuperat. Și, de asemenea, să cerem Ministerului Finanțelor dacă s-a făcut o verificare a acestor comisii de lichidare.

Eu consider că fără astfel de informații, doar pe baza acestui proiect de lege, în nici un caz nu ne putem asuma o astfel de răspundere.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Vasile Lupu, bănuiesc că vreți să faceti o precizare în legătură cu o problemă pusă de domnul deputat Albu.

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Răspund domnului deputat: nu că vrem să acoperim, tocmai că nu vrem să se acopere abuzurile comisiei. S-a topit elanul agenților electorali ca să-i stimulăm acum cu această iertare de datorie? Eu am propus și o soluție, dacă vreți: amânarea proiectului până în toamnă, constituirea unei comisii la nivel județean, pentru că organele de stat nu și-au făcut datoria până în prezent, mă gândeam la o comisie cu delegați din partidele parlamentare, plus magistrați, care să constate în timpul acestei veri abuzurile făcute, lipsurile "realizate" și în toamnă să vedem care este soluția. Pentru că, domnule deputat, nu țărăniștii au jefuit patrimoniile C.A.P.-urilor, țărăniștii au fost trimiși în judecată și condamnați când s-au apropiat de pământul lor pentru că le-a interzis primarul sau prefectul, când și-au luat o oaie din patrimoniul C.A.P.-urilor, deși li se cuvenea valoarea a o sută de oi și așa mai departe.

Deci, nu noi purtăm culpa, dar dacă este vorba de distrugerea acestor patrimonii, eu știu exact cum s-a întâmplat și am prezentat o asemenea situație chiar președintelui României, domnul Ion Iliescu, când a fost în vizită la Iași. Cei care au gestionat patrimoniul au furat ce a fost mai valoros și apoi au provocat țăranii care s-au dus, au distrus și au luat unu un fier-beton, altul o cărămidă, altul o coală de azbest. Deci, să nu dă vina pe ... S-a întâmplat ce s-a întâmplat și la mineriadă, dacă vreți. Câteva mii, îmbrăcați în mineri au incitat o mulțime dezinformată să compromită țara în toată lumea.

Deci, iată propunerea mea certă: să încercăm a identifica valoarea pagubelor și vinovații de aceste pagube și există calea, printr-o hotărâre de Guvern și în toamnă să dezbatem acest proiect, cu amendamente și să găsim soluții. Așa nu rezolvăm nimic. Și procedural mai revin: acolo unde plenul nu se poate pronunța, Regulamentul vine cu o normă imperativ negativă interzice. În rest, plenul se poate pronunța oricând dacă reglementarea noastră, Regulamentul nu o interzice. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Gheorghe Ana. Și vă rog să fiți de acord să oprim aici discuțiile. O să spun și eu câteva cuvinte de la tribună.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de lege aflat în dezbaterea noastră vine să stabilească cadrul juridic pentru a se pune ordine și a se clarifica ce s-a întâmplat sau ce nu s-a întâmplat atunci, în 1990, în 1991 și în anii următori.

Din câte cunosc eu, sunt peste 500 de unități care n-au prezentat, n-au putut, n-au vrut, n-au știut, sau, din alte cauze, n-au prezentat bilanțul de lichidare. Deci, și-au făcut sau nu și-au făcut datoria cu bună-credință. Evident că lucrurile acestea trebuie stabilite.

Statul, prin Ministerul Finanțelor, sigur că va trebui să aprecieze dacă poate și este necesar să se preia pe seama lui, a statului, o parte din aceste active neregăsibile. Băncile comerciale sunt interesate, la rându-le, să scoată la licitație și să-și recupereze activele lor materializate în creditele nerambursate de atâta amar de vreme. Băncile comerciale nu pot face și nu pot proceda alt fel, decât prin licitare. Ce licitează? Licitează active care încă sunt licitabile. Sigur că unele s-au distrus, s-au dărâmat. Nu mai există. Nu mai au ce licita. Dar, oricum, pe piața licitațiilor vor fi scoase bunuri, din care, evident, se vor obține sume, care să acopere, măcar parțial, ceea ce trebuie acoperit. Or, fără cadrul care reglementează o asemenea acțiune, nu se va putea purcede la desfășurarea ei. Sunt foarte de acord cu toți care au luat cuvântul că nu trebuie exonerați de răspundere cei care, cu rea-credință, au ajuns să se înfrupte, fără justă cauză, să se îmbogățească, să creeze societăți comerciale, cum s-a arătat aici, pe avutul cu trudă pus în operă de țărănime. Niciodată nu trebuie să acceptăm îmbogățiri fără justă cauză și sunt totalmente pentru a arăta persoane fizice, persoane juridice care se găsesc în această situație.

Dar, revin, stimate doamne și stimați domni. Noi nu creăm altceva decât cadrul de a face lumină și de a pune în bună regulă, cum se spune în termeni juridici și economici, această chestiune care ne frământă. Această chestiune care, după părerea mea, este una din cele mai sumbre, mai negre pete pe relațiile sociale, relațiile economice din țara noastră. alături de altele, dacă îmi permiteți să vă amintesc, la care m-am referit joia trecută, cu bună-voința și înțelegerea dumneavoastră, când am calificat o altă acțiune care a fost scoasă aici în evidență, în Parlament, ca fiind cea mai mare escrocherie din istoria României. Vă aduceți aminte, explicam atunci, dar legându-mă de o afirmație făcută de un deputat, că s-au plătit dividende în raport cu capitalul subscris. Adică în raport cu ceea ce scriptic s-a înregistrat, nu cu ceea ce a intrat în efectivitate.

Rugămintea mea, personală, evident, și ca membru al grupului din care cu onoare fac parte, este să procedăm la punerea în operă a acestei legi, tocmai pentru a clarifica lucrurile.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan (de la tribună):

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că există trei probleme mari asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu toții.

Una este cea care privește fondul chestiunii pe care o analizăm. Eu sunt de acord cu acei vorbitori care s-au exprimat aici și care au atras atenția asupra faptului că procesul de lichidare a CAP-urilor a fost însoțit de foarte multe nereguli de natură financiară, economică, de încălcări ale spiritului și literei Legii nr.18, care avea o reglementare în această privință.

Sigur că trebuie să fim obiectivi și să recunoaștem că problema ca atare, în derularea ei practică, a fost una deosebit de complexă, pentru mai multe motive: unul dintre aceste motive pe care vreau să-l evoc ține de faptul că Legea fondului funciar a fost adoptată în februarie 1991. În acel moment, multe dintre CAP-uri, și mai ales patrimoniul lor, nu mai existau. O parte dintre ele existau, o parte era însușit prin acțiuni stihinice și prin acțiuni nelegale, cu tot ceea ce a implicat acest lucru.

În al doilea rând, vreau să evoc faptul că au fost foarte multe nereguli în legătură cu modul în care au lucrat aceste comisii. Deși în Legea fondului funciar, dacă ne uităm la art.26 alin.2, se spune următorul lucru: "La desființarea cooperativei agricole de producție, o comisie de lichidare, constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin decizia prefectului, -dar cu precizarea- la propunerea primăriei, va proceda, în termen de 9 luni de la desființarea cooperativei, la realizarea activului și la plata pasivului, în condițiile prevăzute de lege".

Aceste chestiuni cu privire la constituirea acestor comisii, cu privire la baza legală de constituire, cu privire, dacă vreți, la transparența activității ei au fost elemente, au constituit o zonă problematică, în privința căreia s-au manifestat foarte multe abuzuri și încălcări ale legii.

Nu mai departe decât duminică discutam într-o comună cu niște cetățeni, cu niște țărăni, inclusiv această problemă legată de unele aspecte pe care le implică lichidarea patrimoniului fostului CAP și în legătură cu felul în care aceste comisii au lucrat, într-adevăr, ca comisii, ca reprezentanți ai celor care erau membri ai cooperativelor agricole, sau, dimpotrivă, ca un grup restrâns de interese, în cadrul cărora diferiții membri ai acestora au încercat să împingă lucrurile într-o direcție care să le fie favorabilă. Un membru al unei asemenea comisii ne-a și spus -eram la această discuție- următorul lucru: "Am fost membru al acestei comisii. Am fost desemnat aici, la căminul cultural, de către cei care erau membri ai cooperativei, pentru că era bine și era un semn de publicitate și de transparență în legătură cu desemnarea acestor oameni. Când am atras atenția asupra faptului că comisia nu lucrează corespunzător, când am atras atenția asupra faptului că primarul încearcă, cu ajutorul a câtorva din membrii comisiei, să împingă lucrurile într-un făgaș care să le fie favorabil, să poate ei să-și însușească o parte însemnată din aceste bunuri, am fost pur și simplu eliminat din această comisie" - fără să existe un act legal, care să determine destituirea lui. Pentru așa ceva trebuia, neîndoios, o intervenție a prefecturii. Și, dacă era destituit respectivul, trebuia numit altul și prezentată motivația. Aici și-a făcut fiecare legea de la sine. Și, din această cauză, abuzurile au fost destul de numeroase.

Într-adevăr, cum spunea domnul Vida și cineva care a mai luat cuvântul, au fost foarte mari abuzuri în ceea ce privește transformarea fostelor asociații economice intercooperatiste în societăți comerciale, în care bunurile, cota-parte de pământ, contribuția la realizarea unor elemente de producție în aceste asociații intercooperatiste, au fost înregistrate în patrimoniul societății comerciale constituite și, de regulă, cei care au fost salariați au devenit proprietarii acestor bunuri, ceea ce este foarte grav. Este absolut la antipodul soluțiilor din Legea fondului funciar și așa mai departe.

Abuzurile au fost multe, numeroase. Cauze se pot invoca: caracterul stihinic al procesului, desfășurarea lui fără nici un fel de bază legală până la apariția Legii fondului funciar și o seamă de abuzuri în procesul de aplicare a Legii fondului funciar.

Eu cred că din acest punct de vedere noi avem o datorie de onoare față de propria noastră conștiință, față de țăranul român și față de istoria și condiția lui, să adoptăm o lege care să pună odată pentru totdeauna capăt la toate aceste malversații și la toate aceste afacerisme veroase și la toate aceste atitudini și comportamente profund imorale și anticivice. Numai în acest fel se va produce o însănătoșire a vieții sociale, a climatului din satele românești. Și dacă noi, ca Parlament, am închide ochii în fața acestei îndatoriri, cred că am face o mare greșeală.

Așa că, din acest punct de vedere, eu înțeleg pe deplin anumite critici, îndoieli, întrebări pe care și le-au formulat, pe care le-au etalat aici cu gura deschisă, cu voce tare o seamă dintre colegii noștri.

A doua problemă. A doua problemă este problema procedurală.

Noi trebuie totuși să lucrăm potrivit anumitor norme pe care le-am statuat. Proiectul acesta de lege a venit de la Guvern la sfârșitul anului 1994. A fost analizat la Senat și, în fine, în octombrie 1995, a fost adoptat. După aceea a fost trimis la Camera Deputaților și am avut cu toții posibilitatea să luăm cunoștință de el. Vedeți, noi avem prevederea din Regulamentul Camerei, de la art.95, pe care eu am mai citit-o o dată, dar o repet: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot".

Sigur că domnul deputat Vasile Lupu a insistat asupra faptului că Camera este suverană. Sigur că este suverană, dar Camera trebuie să respecte ceea ce a codificat în Regulamentul ei, iar în Regulament se prevede că, după ce proiectul de lege a fost anunțat public în plenul Camerei, există un anumit interval de timp în care deputații, grupurile parlamentare pot depune amendamente. După ce s-a epuizat acest interval de timp, comisia sesizată în fond poate să analizeze respectivul proiect de lege, inclusiv amendamentele care au fost recoltate între timp. Mai mult: în Regulament se prevede că după ce a fost redactat și distribuit către deputați raportul comisiei sesizate în fond, încă mai există o perioadă de timp în care se mai pot face amendamente și la raport. Îmi face impresia că, din acest punct de vedere, noi nu am tratat cu suficientă răspundere încadrarea noastră în anumite exigențe de disciplină și coerență în procesul de pregătire a legiferării, în diferitele lui faze de desfășurare.

Și atunci, sigur că apar discuțiile aici, acum, în plen și este o dezbatere destul de furtunoasă și îndelungată în jurul acestor chestiuni. Firesc ar fi ca de exemplu, în faza în care se puteau prezenta amendamente, X, Y,Z, un grup parlamentar să propună respingerea legii, să propună respingerea diferitelor articole, să propună soluții alternative și multe alte chestiuni. Acest lucru nu s-a făcut. Și, din acest punct de vedere, ne găsim în fața unui anumit impas.

Tocmai de aceea acest art.95 dă o anumită supremație muncii în comisiile permanente sesizate în fond, pentru că acolo se reunesc competențele, cunoștințele cele mai profunde într-o anumită problemă și acolo trebuie examinate diferitele amendamente, întocmit raportul și, în funcție de asta, sigur că putem, în cadrul dezbaterilor din plan, să intervenim. Acest lucru nu s-a respectat și iată că ne găsim în fața unui impas, încât eu îl înțeleg pe domnul deputat Albu, care-și pune această întrebare. Bun. Să zicem că vom ajunge la concluzia de a amâna dezbaterea, dar până când? Pentru că totuși cred că timpul care a trecut este mult în afara perioadei de timp prevăzută în Legea fondului funciar și cred că ar fi rău dacă actuala legislatură și-ar încheia mandatul fără să aducă clarificările și exigențele necesare în această privință.

O altă problemă. În proiectul de lege există câteva lucruri prin care nu acoperim hoția. Eu sunt de acord însă să fie examinate toate implicațiile neregulilor făcute și să vedem dacă proiectul de lege este mulțumitor, conține soluții corespunzătoare prin care să nu fie tolerată sub nici o formă această hoție care s-a făcut, pentru că la art.8, bunăoară, se spune așa: "Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, va sesiza Parchetul de pe lângă instanța judecătorească competentă cu privire la faptele savârșite de membrii comisiilor de lichidare, care au produs pagube prin nerespectarea obligațiilor stabilite de Legea fondului funciar nr.18/1991. Prefectul va lua măsuri necesare pentru ca în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, toate comisiile de lichidare a patrimoniului aparținând fostelor cooperative agricole de producție să prezinte bilanțul de lichidare, raportul explicativ și actele de constatare a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase după terminarea operațiunilor de lichidare, cu excepția celor care le-au depus potrivit legii...." etc.

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

Dar nu spune nimic de vreo răspundere ...

Domnul Marțian Dan:

Dar cum să nu spună, când sesizează Parchetul? Dar când spune la alin.l: "Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, va sesiza parchetul de pe lângă instanța judecătorească competentă cu privire la faptele săvârșite de membrii comisiei de lichidare care au produs pabuge prin nerespectarea obligațiilor stabilite de Legea fondului funciar nr.18/1991".

Există. Noi putem discuta dacă este mulțumitoare această soluție, dacă trebuie întregită, dacă trebuie întărită, dacă trebuie făcută și mai aspră și mai operațională.

În această privință cred că există deschidere largă printre deputații reprezentând diferite grupuri parlamentare.

Eu v-aș propune, deci, ca soluție, următorul lucru. Nu avem în raportul comisiei propunerea de respingere. Deci, din punct de vedere strict procedural și al unor norme pe care noi le-am stabilit împreună, noi am putea dezbate acest proiect de lege.

Dar, pentru că s-au ridicat o seamă de lucruri, să dăm un interval de timp, pentru ca comisia care a fost sesizată în fond să se poată adresa Parchetului General, Poliției, Ministerului Finanțelor care, eu nu citesc acum, pentru că și așa am lungit intervenția mea, dar la art.27 din Legea fondului funciar, în ultimul alineat există câteva lucruri legate de anumite obligații care revin Ministerului Finanțelor în ceea ce privește avizarea, centralizarea de către el a lucrărilor acestea referitoare la lichidarea patrimoniului, înainte de a fi prezentate Guvernului, încât aceste trei instituții să prezinte informațiile corespunzătoare Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, să se poată face acolo o analiză foarte temeinică a acestor chestiuni și, în funcție de aceasta, în funcție de informațiile care au fost prezentate, în funcție de varii probleme pe care în mod justificat cred că le-au ridicat în cadrul dezbaterilor noastre reprezentanții diferitelor grupuri parlamentare, să vadă cu ce trebuie întregit și completat raportul și să fie pregătit în vederea dezbaterii.

În al doilea rând, fac apel la toți colegii care au vorbit în numele grupurilor parlamentare astăzi aici, să prezinte amendamente și propuneri concrete care să fie examinate de către comisie și, în funcție de rezultatul la care se va ajunge pe baza acestei examinări, să putem fi în măsură să dezbatem acest proiect de lege, probabil la începutul sesiunii din toamnă. Dacă se poate și mai devreme, cu atât mai bine, dar probabil că este puțin hiper, ultraoptimist să putem spera că în două săptămâni jumătate se vor rezolva toate aceste chestiuni.

Și, în aceste împrejurări, lucrurile cu care m-am prezentat în fața dumneavoastră converg spre această idee: amânare, pentru a se putea face evaluarea diferitelor probleme ridicate și pentru ca dumneavoastră să puteți prezenta amendamentele și sugestiile corespunzătoare.

Dacă sunteți de acord să procedăm în acest fel, o să vă rog să vă pronunțați. Am în vedere sesiunea din septembrie 1996.

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

Dacă termenul prevăzut în lege este de 60 de zile, să înceapă de acum să funcționeze .... Până la sesiune sunt 60 de zile ....

Domnul Marțian Dan:

Bun. Treaba aceasta este o chestiune foarte clar prezentată în acea lege, dar aici este vorba despre alin.2 din art.8 din acest proiect de lege. Părerea mea este, domnule Diaconescu, că trebuie să facem această analiză, să se vadă exact toate implicantele, să pregătească comisia toate soluțiile corespunzătoare și, sigur, în paralel toate celelalte organe sperăm că vor fi alertate și își vor asuma integral răspunderile pe care le au.

Eu, însă, aș ruga să vă pronunțați dacă agreați această situație: deci amânare, să ne adresăm către Parchetul General, către Inspectoratul General al Poliției, conducerea Ministerului de Interne să ne pună la dispoziție toate informațiile și datele pe care le au către conducerea Ministerului Finanțelor și pe această bază să existe informația necesară care să ducă la judecarea pertinentă și obiectivă a lucrurilor și la pregătirea propunerilor privind diferitele soluții de amendare a legii și, în paralel, amendamentele dumneavoastră. (Ocupă loc în prezidiu)

Eu aș ruga să vă pronunțați dacă agreați acest mod de a trata problema.

Da. Vă rog. Domnul președinte al comisiei, Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Deși nu am participat la dezbaterea acestei legi, pentru că, așa cum știți și dumneavoastră, făceam parte din alta, mă simt obligat față de membrii comisiei noastre să afirm totuși că dânșii s-au aplecat cu suficientă maturitate asupra legii, este posibil să nu fi avut toate informațiile puse la dispoziție, dar, ceea ce înțeleg eu, în măsura în care înțelegerea mai poartă sensul concret al dicționarului, se încearcă ca, prin informații suplimentare, să se lărgească cadrul acestei legi și să se concretizeze în special aspecte privitoare la așa-numita lichidare, și nu stabilirea identității lichidatorilor, care ei se știu și dincolo de culoare politică, se știu ca și membri politici.

De aceea, domnule președinte, în măsura în care acceptați că nu comisia este de vină, ci sensul lărgirii obiectului acestei legi, în acest sens noi suntem de acord să îmbrățișăm propunerea pe care dumneavoastră ați făcut-o, ca lider de grup parlamentar, vizavi de celelalte propuneri, și să încercăm, puțin ambiționați, poate, chiar de definitivarea acestui proiect de lege, într-un timp suficient ca până la alegerile generale să-și facă și rolul pe care anumiți colegi au încercat să si-l atribuie aici, de agenți electorali al acestei legi. Pentru că lichidarea CAP-urilor, dincolo de orice s-ar spune, s-a făcut la instigarea unei părți din sală, cu acceptul tacit al celeilalte părți din sală. Acum, mingea zboară dintr-o parte în alta. Noi, comisia, rămânem ceea ce ați spus dumneavoastră și încercăm să fim o comisie de competenți.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că ar trebui să facem în așa fel încât în toamnă, la reluarea sesiunii parlamentare, să fie una din prioritățile noastre. Și în acest sens rugăm și diferitele ministere și instituții implicate să pregătească absolut tot ceea ce s-a cerut aici.

Dacă sunteți de acord să procedăm în acest fel?

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri ?

Pe baze consensuale, am căzut de acord să amânăm să se facă acele lucruri despre care am vorbit mai înainte și să fie pregătit raportul.

Facem o pauză de o jumătate de oră, după care vom trece la discutarea proiectului de Lege privind pompierii militari.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 13 avril 2021, 20:42
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro